VALENII Nr. 53 - OCTOMBRIE - 2015 by burdujan gheorghe

IZVOARELE - O COMUNĂ MEREU ÎN DEZVOLTARE

ACTUALITATEA PE VALEA TELEAJENULUII Acest act proclamă asocierea comunită2ilor și marcheazã recunoașterea oficială a legăturilor ce durează de mai bine de 22 de ani!

Localitatea Izvoarele se află în zona montană a jude2ului, în bazinul hidrografic al Teleajenului, pe o vale străjuită de mun2ii Nebunul Mare, Moașa și Trifoiu.

pagina 10

pagina 9

ÃLENii Ziarul Văii Teleajenului

ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 53, OCTOMBRIE, 2015

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

www.press.burdujan.com (SE DISTRIBUIE GRATUIT)

EDITORIAL

SENZAŢIONAL! SC PIETTA GLASS ESTE CONSTRÂNSĂ SĂ PLECE DIN VĂLENII DE MUNTE!

GHEORGHE BURDUJAN

CUM ÎL STRICĂ PRIMĂRIA PE PRIMAR Nu atât ca institu2ie și nu oamenii care lucrează în incinta primăriei îl strică pe primar, ci fotoliul pe care șade el înșeuat de electorii săi votan2i cu speran2ele puse la mezat. Creduli fiind în promisiunile primarului și vrăji2i, mai ales, de cadourile făcute de edil în campania electorală. Puterea care izvorăște din fotoliul magic pe care șade întronat ca regii îi întunecă acestuia mintea și se crede, deja, dintr-o dată, așa, peste noapte, grabnic făcătoriu de orice. Că poate să-și bage mâinile, amîndouă, pînă la coate în sacul cu banii publici, bani care sunt ai tuturor contribuabililor concitadini cu dânsul. Cel mai bun și recent exemplu în acest sens este ditamai primarul general al capitalei, mnealui-domn Sorin Oprescu. Pe Sorin Oprescu l-am cunoscut cu multă vreme înainte de a ajunge primar. Era un om onest, părea cinstit și ingenuu cînd răspundea întrebărilor puse telefonic de cetă2enii care interac2ionau în emisiunea tv pe care o realizam la Antena 1. Era senator al României și impunea un respect aproape obligatoriu. Mare chirurg, foarte cunoscut peste hotare unde 2inea conferin2e. Ei bine, Primăria l-a stricat. Gustul banului, șpaga dulce, câștigul nelimitat „fără număr” și pe de-a moca (aten2ie, nu am spus Moacă! - asta ca să nu se facă trimiteri inoportune). Cum dintr-un om cinstit a devenit domnia sa necinstit? Dacă vă pune2i această întrebare o face2i în zadar. Oare de ce dorește omul să devină sau să rămână primar? Crede2i că în Vălenii de Munte lucrurile sunt diferite și stau altfel? Eu am îndoieli...

UN INTERVIU EXPLOZIV CU DOMNUL ALESSANDRO PIETTA, MANAGER GENERAL AL SC PIETTA GLASS WORKING SRL paginile 3,4,5,6

NOI NU DUCEM UN RĂZBOI CU PRIMĂRIA!

Pentru că cititorii noștri sunt mai deștep2i decât noi, nu am să consum spa2iu re-punând pe tapet o idee care este mai mult decât evidentă: ziarul VĂLENII, nu duce un război personal cu

administra2ia publică locală sau cu primarul în func2ie, C-tin Florin. Noi nu am făcut și nu facem altceva decât să apărăm interesele cetă2enilor inf ormându-i despre lucrurile care

S E R B ĂR I L E T OA M N E I

P O ŞTA R E DAC ŢI E I

În zilele de 30,31 octombrie și 1 noiembrie, 2015, se vor desfășura, la Vălenii de Munte, tradi2ionalele Serbări ale Toamnei - Festivalul uicii.

IAR A ÎNFLORIT COMER UL STRADAL

nu merg bine și care, în opinia noastră, ar trebui să fie remediate, fie în orașul Vălenii de Munte, fie în orice altă localitate din zona Văii Teleajenului. (continuare în pagina 2)

Citi2i în pagina 2 mesajele și scrisorile primite de la cititorii noștri care sunt mai deștep2i decât noi. pagina 2

NOUL SEDIU AL ORGANIZA IEI PARTIDULUI NA IONAL LIBERAL - FILIALA VĂLENII DE MUNTE Sambata, 31 octombrie, începând cu ora 13:00, va avea loc inaugurarea noului sediu al Partidului Na2ional Liberal -

filiala Vălenii de Munte. Membrii și simpatizan2ii PNL sunt invita2i la deschiderea oficială a pagina 12 sediului.

ACTUALITATE

SUNTEM CU

Numărul 53

PE TINE www.press.burdujan.com

NOI NU DUCEM UN RĂZBOI CU PRIMĂRIA SAU CU PRIMARUL! Suntem o publica5ie de atitudine civică și nu ne poate fi indiferentă cheltuirea banului public, la acumularea căruia contribuie to5i cetă5enii plătitori de taxe și impozite. Ne bucură să constatăm că domnii primari, de la regretatul Stelian Manolescu și până la actualul Constantin Florin (pe băiatul fin de Slon-Cerașu, acel Vespasianus al vălenenilor, nu-l mai pomenim, pentru că avem o părere jalnică despre mandatul său), nu au rămas indiferen5i la sugestiile noastre. Chiar dacă modul nostru de a le atrage aten5ia nu a fost întotdeauna unul prietenos. Și asta pentru că nu am vrut să ne ploconim în fa5a Puterii. Pe de altă parte nu am în5eles și nu în5elegem de ce consilierii locali, indiferent din ce partid politic ar face parte, profesorii, cetă5enii simpli, comercian5ii, aproape toată lumea manifestă o frică evidentă fa5ă de primarul actual. Noi am rămas singura voce de opozi5ie din Vălenii de Munte, ceea ce este extrem de trist și dezamăgitor. Și așa vom fi mereu. Trâmbi5a laudativă și periu5a ne sunt străine. Așadar: HAI SĂ NE RUPEM PICIOARELE ȘI SĂ NE SCOATEM OCHII PE STRADA ȘTEFAN CEL MARE! Nu o dată am atras aten5ia tuturor primarilor asupra acestei străzi, e adevărat periferică, din Vălenii de Munte. Nu vreau să-mi mai amintesc de atitudinea complet jenantă, aberantă chiar a imaturului Mircea Ni5u care spunea că ”DN 1A nu este al orașului și că, deci, nici trotuarele aferente nu sunt ale orașului”! Dar ale cui or fi aceste trotu-

are în care Primăria Vălenii de Munte investește atâ5ia bani din bugetul public pentru a le săpa, o dată, de două și de trei ori în același loc, de nu se mai poate circula civilizat? Sigur, o să vină cineva și o să spună că se lucrează, că se face canalizarea. Dar cum se fac aceste lucrări? O dată sapi ca să vezi unde bagi conducta, a doua oară sapi ca să bagi conducta, a treia oară sapi ca să faci racordul la conducta principală. Mașinile riveranilor rămân blocate prin garaje, iar la pas î5i trebuie nervi și cizme serioase ca să po5i merge pe această stradă oropsită și uitată de lume, răscolită la nesfârșit. Ave5i pu5intică răbdare că vine iarna. Iarăși! „Ghinion!” Atunci să vezi distrac5ie pe „Ștefan cel Mare”. Ca să nu creadă „mnealui-domprimar” că vorbim degeaba, hai să vă arătăm câteva aspecte: 1. Oamenii mai circulă și pe întuneric, mai ales cei care lucrează la Tymbark, și oricând își pot scoate ochii în aceste crengi cu spini care atârnă, peste trotuar, la nivelul capului.

“Stimată redac-ie, Locuiesc pe strada George Enescu din Vălenii de Munte. Am luat la cunoștinșă, din ziarul dumneavoastră, cu ceva timp în urmă, despre inten5ia fostului primar Mircea Ni5u de a-i vinde domnului Constantin Florin, actualul primar, imobilul din strada George Enescu nr. 36 A. Și pentru că imobilul respectiv nu era proprietatea personală a lui Mircea Ni5u, ci

RISIPIREA PE BORDURI Cineva își lăuda edilul (că, deh! v-am explicat cum devine chestia cu frica-n oase fa5ă de primar) spunând că uite, pe Ștefan cel Mare, primarul a început amenajarea trotuarelor, a pus borduri. Da, așa este. Omul meu nu poate fi contrazis, eviden5a îi este favorabilă. Numai că bordurile au fost puse în urmă cu doi ani, de o firmă clientelară (nume, adresă, ac5ionariat, în

Solu5ii? Nu am să le ofer eu, că nu eu sunt ales pentru a găsi solu5ii. 2. Eu, ca simplu „mergător”

POȘTA REDAC IEI face parte din patrimoniul orașului s-a încercat, de patru ori, ca această vânzare să se facă prin proiecte de hotărâri ale Consiliului Local astfel încât tranzac5ia să nu bată la ochi și să aibă un aer de legalitate. Toată lumea știe că la acea adresă se află sediul firmei Concris Construct SRL, precum și ștrandul și restaurantul ale căror patron este actualul primar din Văleni. De patru ori s-a încercat această vânzare și tot de atâtea ori încercarea a eșuat datorită faptului că în Consiliul Local al orașului proiectul de hotărâre a fost respins la vot de consilierii PDL (spre cins-

vom afla foarte curând. Că iar îmi vine să mai zic o vorbă în5eleaptă: „ulciorul nu merge de multe ori la apă”

pe trotuarele de la periferia orașului, nu vreau să-mi scot ochii sau să calc în următoarele gropi:

tea lor!). Și exemple de afaceri necurate, de genul acesteia, ar fi numeroase, dar mă opresc aici și îmi exprim rugămintea de a ne informa cu privire la soarta acestui imobil, care este un bun public. A fost vândut, închiriat sau ce s-a întâmplat cu el? Temerea mea este că tot primarul s-a făcut stăpân acolo. Semnează: Pesimist Atent.” Răspuns: Din păcate ave$i dreptate. Noi am semnalat de fiecare dată această inten$ie a primarului de tristă amintire, Mircea Ni$u, de a vinde imobilul respectiv. De câte ori a fost pe ordinea de zi a ședin$elor de consiliu local, am semnalat-o și noi. Deocamdată nu vă putem da un răspuns concludent. Ceea ce putem face este să aducem la cunoștin$a opiniei

edi5ia următoare). Între timp au venit buldo-excavatoarele și au răscolit și scormonit an de an de câte 2-3 ori pe an. Așa că bordurile primarului, iale de unde nu-s. La aceste „evaporări” de bordură (sau din bordură, că nici nu mai știe omul cum să vorbească) au contribuit și cetă5enii grijulii cu averea comunită5ii. Astfel au început să le cam culeagă pentru a-și face alei pietruite în curte. Ce-ar fi fost dacă „dom primar” cu mintea i-luminată ar fi trimis tractorul și ar fi strâns aceste borduri pentru când va fi nevoie de ele. Bordurile nu se pun așa, aiurea, pentru justificarea unor bani cheltui5i pe apa sâmbetei. Ele se pun în același timp cu amenajarea integrală și definitivă a trotuarului. Că se poate proceda astfel este exemplul pe care-l ilustrăm cu lucrările care se fac pentru amenajarea trotuarului de la intrarea în oraș, în fa5a Spitalului Orășenesc. Adică se poate, dar nu se vrea. Sau... ca să nu zic vorba aia a românului în5elept „interesul poartă fesul”... Al cui interes și al cui fes

publice această problemă și sperăm că domnul primar va lua act de sesizarea dumneavoastră și că ne va trimite un răspuns la această chestiune. Sperăm și noi, ca și dumneavoastră că imobilul respectiv nu a fost vândut și, în același timp, cumpărat de primarul în func$ie. “VREAU SĂ SESIZEZ D.N.A. ÎN LEGĂTURĂ CU LICITA IA PENTRU PIA A ORAȘULUI Cum pot să sesizez D.N.A în legătură cu licita5ia de la Pia5a Centrală a Orașului câștigată de primarul Constantin Florin pe vremea câd nu era primar? Sunt o persoană care cunosc multe amănunte despre această afacere păguboasă pentru comunitatea din Vălenii de Munte.” Elena C.

COMER UL STRADAL Niciunul dintre primarii perinda5i pe la Primăria Vălenii de Munte nu a avut suficient „sânge-n instala5ie” (ca să nu zic vorba aia...) pentru a pune capăt acestei forme de comer5 ce dăunează atât de mult esteticii orașului ce se vrea a deveni oraș european. Deși există, de 10 ani, Hotărârea Consiliului Local (nr. 22/31.03.2005) care prevede în mod expres (la subpunctul „d”, aliniat 13 al Punctului nr. 6 din Anexa nr. 1), că: „Se interzice institu5iilor publice, operatorilor economici și cetă5enilor expunerea spre vânzare sau vânzarea de mărfuri în afara magazinelor”, comercian5ii noștri nu în5eleg să o respecte, nicidecum s-o mai și pună în aplicare. Iar primarul ales nu în5elege că el este partea executivă și că el trebuie să ducă la îndeplinire hotărârile legislativului local. Sau iar vorbim de interese. Pentru că altfel nu se explică faptul că acest comer5 se practică la greu în zona magazinului apar5inând lui A. Manta, un foarte apropiat PSD al tuturor primarilor.

Gheorghe BURDUJAN

Răspuns: Din informa$iile noastre știm că la licita$ia respectivă au participat patru firme și în loc să fie aleasă cea mai avantajoasă ofertă a unei firme din Mizil, lucrarea a fost încredin$ată firmei SC CONCRIS SRL care a avut o ofertă mult mai scumpă. Vă sfătuiesc să face$i un memoriu detaliat și să-l trimite$i pe adresa: DNA Prahova, Serviciul Teritorial, Str. Gheorghe Grigore Cantacuzino nr. 257, Ploiești, jud. Prahova. Tel.: 0244/407-559; Fax: 0244/582-512; Sau să merge$i personal în audien$ă la domnul Gheorghe Mihai, Procuror șef serviciu. Audien5ele la DNA se 5in zilnic între orele 09.00-13.00 Așteptăm scrisorile dumneavoastră pe adresa de mail: ziarul.valenii@yahoo.com

SUNTEM CU

PE TINE

INTERVIU Numărul 53

www.press.burdujan.com

S C P I E T TA G L A S S E ST E C O N ST R Â N S Ă S Ă P L E C E D I N VĂ L E N I I D E M U N T E ! (Interviu cu domnul Alessandro Pietta, manager general al SC Pietta Glass Working) traiectoria societăţii pe care o conduceţi? În 2002, când încă mai lucram şi eram acţionari majoritari cu drepturi depline la Sticloval, am închiriat o clădire în Parcul Industrial cu scopul de a transfera în Vălenii de Munte activitatea noastră din Italia, pe care o desfăşuram (în domeniul prelucrării sticlei) înca din 1975. Reporter: Stimate domnule Alessandro Pietta, cine sunteţi dumneavoastră? Mulţi oameni mă întreabă pe mine cine sunteţi. Aşadar, unde v-aţi născut şi copilărit, ce şcoli aţi făcut şi unde le-aţi făcut? M-am născut în localitatea Desenzano del Garda, care se află pe malul celui mai mare lac din Italia (lacul Garda), aproximativ cu patruzeci de ani în urmă. Spun aproxima-

Desenzano del Garda - Italia

tiv pentru că nu am făcut încă 40, ci urmează... Am copilărit şi am făcut primele şcoli în Desenzano del Garda, după care m-am mutat în Milano pentru continuarea studiilor la o universitate. Am absolvit Facultatea de Studii Juridice la Universitatea Cattolica del Sacro Cuore din Milano, care este cea mai mare universitate independentă din Europa. În anul 1999 am fost chemat la armată, pentru că încă mai era obligatorie armata în Italia. Am făcut un an de armată până în anul 2000 şi din 2000, la solicitarea tatălui meu, am venit în România, la Vălenii de Munte, unde tatăl meu se afla deja aici privatizând societatea Sticloval din acest oraş. Ulterior am creat Pietta Glass Working SRL, o firmă care se ocupă cu prelucrarea sticlei pe care o exportă în 3ările din Europa, America și Asia. Reporter: Cum aţi ajuns în Parcul Industrial unde vă aflaţi acum şi care a fost

Reporter: Care a fost şi care este relaţia dumneavoastră cu administraţia Parcului Industrial? La început relaţia cu administraţia Parcului a fost una foarte bună, pentru că Prahova Industrial Parc era sub conducerea Consiliului Judeţean, iar în Vălenii de Munte era primar regretatul Stelian Manolescu, care a fost promotorul venirii mele în Parcul Industrial. Cu Stelian Manolescu am avut un raport corect: el era primar, iar eu om de afaceri. În primii 7-8 ani nu am avut nici un fel de problemă cu Parcul Industrial. Probleme cu Parcul Industrial au început să apară când acesta a fost preluat de Consiliul Local al oraşului Vălenii de Munte. Reporter: Ce fel de probleme au apărut? Cei care conduc Parcul Industrial şi Primăria au o idee greşită: ei consideră că Parcul este un creator de locuri de muncă. Este fals! Nu Parcul Industrial creează locuri de muncă, nu Parcul Industrial face investiţii. Toate acestea le fac firmele care au închiriat spaţii de producţie şi servicii în Parcul Industrial. Nu este importantă societatea SC PRAHOVA INDUSTRIAL PARC, ci sunt importante firmele care au închiriat aici spaţii. Parcul Industrial nu produce nimic! Parcul este o firmă care de3ine în patrimoniu teren și hale industriale și care prestează nişte servicii administrative. Ideea conducerii Parcului Industrial şi a anumitor persoane de la nivelul conducerii Primăriei este că Parcul Industrial înseamnă să fii şi patronul firmelor care îşi desfăşoară activitatea în Parc şi administratorul Parcului şi cel care încasează chiriile.

Cu alte cuvinte, dacă firmele nu fac ceea ce vrei tu ca parc industrial, mai bine aducem alte firme. Legea însă face o delimitare clară a atribuţiunilor. Adică SC PRAHOVA INDUSTRIAL PARC ar trebui să facă totul din punct de vedere economic și legal ca să ajute să se dezvolte firmele chiriaşe, ar trebui să facă tot posibilul să aducă firme puternice cărora să le ofere ceea ce au nevoie pentru buna desfășurare a activită3ilor lor și, bineîn3eles, ar trebui să aplice legea în mod nediscriminatoriu în cei privește pe to3i reziden3ii parcului. Pentru că societă3ile chiriașe sunt cele care creează locuri de muncă, plătesc impozite și taxe la buget, contribuie la dezvoltarea economică a regiunii, fac investi3iile directe în industrie, servicii, cercetare-dezvoltare ș.a.m.d. În esenţă, din experien3a mea de societate rezidentă în Parc, am ajuns la concluzia că Parcul Industrial de la Vălenii de Munte nu ajută investitorii adevăraţi! Concepţia pe care o au ei este că Parcul Industrial este mai important decât societăţile comerciale care-l închiriază, dar Parcul Industrial de la Vălenii de Munte nu face nimic, nu produce nimic, și de fapt nu există pentru ra3iunea pentru care a fost creat în baza legii! Reporter: Vreţi să cumpăraţi Parcul Industrial, că aşa se zvoneşte prin oraş? Eu nu vreau să cumpăr Parcul Industrial. Eu vreau să cumpăr spaţiile în care societatea mea, Pietta Glass Working, îşi desfăşoară activitatea. Dar nu am obligat niciodată pe nimeni să-mi vândă aceste spaţii de producţie. De la început, de la înfiinţarea Parcului mi s-a spus să vin să închiriez aici că apoi se vor vinde. Aşa mi s-a promis. Nu reproşez nimănui că asta nu s-a întâmplat. Dar, la un moment dat, după o perioadă de timp, consider a fi natural ca aceste spaţii să se vândă chiriașilor (nu numai mie), pentru că aceştia au dezvoltat o activitate utilă comunităţii, au creat locuri de muncă, au cheltuit sume importante de bani, inclusiv pentru întreţinerea şi repararea clădirilor închiriate. Dacă nu se pot vinde, atunci firmele importante, care au o capaci-

tate economică mare, vor pleca din Parc şi vor construi hale de producţie în altă parte. Pietta Glass Working, anul trecut, a făcut demersuri serioase pentru a cumpăra, în Comuna Drajna, 6 hectare de teren, pe care urma să construim o fabrică pentru a ne muta acolo toată activitatea. La întrebarea dumneavoastră dacă vreau să cumpăr, răspunsul meu este categoric: da! Am vrut să cumpăr încă din anul 2002, dar dacă nu se vinde, eu inten3ionez să merg în altă parte pentru realizarea următoarelor investi3ii programate. Dacă proprietarii Parcului Industrial nu vor să vândă, sunt absolut liberi să nu vândă. Eu nu reproşez nimic nimănui, însă, conform legilor din România, Parcul Industrial in calitate de proprietar este obligat să facă lucrările de întreţinere ale clădirilor pe care le are în patrimoniu. Dacă nu le face atunci este răspunzător pentru toate daunele materiale pe care firmele chiriaşe le înregistrează din această cauză. Reporter: Dumneavoastră vă erijaţi acum în purtătorul de cuvânt al tuturor firmelor din Parcul Industrial? Nu. Eu vorbesc strict din punctul meu de vedere şi al firmei pe care o conduc. Dar știu că sunt și al3i chiriași care vor să cumpere. De exemplu, în cazul Pietta Glass Working, sunt doi ani de când plouă în prima hală pe care noi am închiriat-o. Am sesizat în numeroase rânduri Parcul Industrial dar acesta nu vrea să repare acoperişul halei, nu mă interesează de ce nu vrea, dar el, ca proprietar al construcţiei, trebuie să facă aceste reparaţii. În doi ani, societatea mea a înregistrat daune

şi stricăciuni evaluate la valori considerabile. Din acest motiv sunt în litigiu cu Parcul pentru recuperarea acestor daune materiale. Deoarece în actuala conducere a Parcului Industrial se află persoane complet nepregătite pentru posturile pe care le de3in, relaţia noastră a ajuns să se deterioreze complet. În plus, din cauza acestei incapacităţi de a gestiona şi întreţine eficient clădirile pe care primesc în fiecare lună o chirie substanţială, s-a ajuns într-o fază în care am solicitat să-mi plătească daunele pe care societatea mea le-a acumulat în doi ani şi continuă să le acumuleze, pentru că la fiecare ploaie se udă şi se strică producţia realizată şi se strică utilajele. În loc să procedeze la repararea halelor industriale unde ei înșiși au constatat că sunt probleme, au propus rezilierea contractului de închiriere cu societatea mea ceea ce ar însemna concedierea a aproximativ 300 de salaria3i! În rezumat, la întrebarea dacă vreau să cumpăr, răspund da, vreau să cumpăr. De ce vreau să cumpăr? Pentru că nu vreau să plătesc chirie toată viaţa și să fiu mereu un chiriaș care trebuie să apleleze la instan3a de judecată pentru a i se recunoaște drepturile sale legale. Am capacitatea economică să-mi construiesc o fabrică. Şi, decât să continui să plătesc chirie, fac un împrumut la bancă, plătesc creditul în rate lunare şi îmi construiesc propria mea hală de producţie. Dacă fac un calcul, cu toţi banii pe care i-am dat pe chirie la Parcul Industrial, aş fi putut să cumpăr hala în care ne desfăşurăm activitatea. Deci: 1. Dacă în loc de chirie la Parc aş fi plătit un credit la bancă, hala închiriată în (continuare în pagina 4)

EXCELENŢA SA AMBASADORUL ITALIEI ÎN ROMÂNIA, DIEGO BRASIOLI, ŞI DIRECTORUL GENERAL AL “VENETO BANCA ROMÂNIA”, ALBERTO MORINI, LA INAUGURAREA NOII FABRICI A S.C. PIETTA GLASS WORKING

INTERVIU

SUNTEM CU

PE TINE

Numărul 53

www.press.burdujan.com

S C P I E T TA G L A S S E ST E C O N ST R Â N S Ă S Ă P L E C E D I N VĂ L E N I I D E M U N T E ! (Interviu cu domnul Alessandro Pietta, manager general al SC Pietta Glass Working) - 2

2002 era deja a mea; 2. Vreau să cumpăr aici pentru că pot să construiesc o nouă fabrică în altă parte, dar pentru asta trebuie să mă mut din Văleni; 3. Cei din conducerea Parcului Industrial sunt complet nepregăti4i să gestioneze un parc industrial, sunt incapabili să facă întreţinerea elementară impusă de lege, sunt amenin4at cu rezilierea contractelor de închiriere în loc să se procedeze la aplicarea corectă a legii și să facă repara4iile ce se impun; 4. Vreau să cumpăr, dar nu de acum, ci din 2002. Au fost discuţii deschise și reluate în diverse rânduri cu toată conducerea Parcului Industrial dar care nu s-au finalizat în niciun fel. Dacă eu aş fi ştiut în 2002 că vom ajunge în anul 2015 şi încă nu s-a vândut, îmi făceam o hală în altă parte. Şi, ca să vă dau o ştire care va surprinde pe toată lumea, SC PIETTA GLASS WORKING a cumpărat deja... Reporter: Ce anume aţi cumpărat, inten iona i să plecaţi? În Băicoi. Mai precis, zilele astea am cumpărat, în Băicoi, de la un privat, Fabrica de Subansamble Hidraulice. Am cumpărat clădiri şi structuri acoperite cu destina4ie de activită4i industriale. Discuţiile pentru achiziţionarea acelor spaţii au durat câteva luni. În Vălenii de Munte nu a ştiut nimeni despre aceste negocieri comerciale. Avem planificată o nouă investiţie importantă a SC Pietta Glass, care se va întinde pe 10.000 mp şi care va crea 200 de noi locuri de muncă. Această investiţie s-ar fi putut face la Vălenii de Munte, dar după răspunsul negativ al conducerii Parcului Industrial

la intenţia noastră de a închiria alte hale, acest lucru nu mai este posibil în Vălenii de Munte. Însă, în Vălenii de Munte rămânem și vom desfășura activitatea ca și până acum. Decizia de a investi la Băicoi nu a fost simplu de luat, deoarece după 15 ani de activitate în Vălenii de Munte să faci o investiţie în altă localitate nu este chiar aşa de simplu. Rezonanţa unei astfel de intenţii de a investi în altă localitate nu va fi benefică pentru comunitatea locală din Văleni. Nu am putut nici să inchiriez si nici să cumpăr aici. Atunci am cumpărat în altă parte şi la un preţ mult mai avantajos. Ca să vorbim în cifre, iată oferta pe care eu am făcut-o Parcului Industrial din Vălenii de Munte: 1. Pentru prima hală pe care eu am închiriat-o, am oferit 660.000 de euro încă din 2013, după mai mult de zece ani de cănd plătesc chirie. Dacă împărţim la numărul de metri pătraţi cât are ea, adică la 9916, rezultă 66,5 euro pe metru pătrat. Iar la Băicoi, eu am cumpărat sub 30 de euro pe metru pătrat. 2. Pentru clădirea fostă GAPAD, am oferit 250.000 de euro. Dacă împărţim la numărul de metri pătraţi cât are ea, adică la 5731, rezultă 43,6 euro pentru un metru pătrat. Iar la Băicoi, la 10 kilometri de Ploieşti şi lângă Drumul Naţional 1A am plătit sub 30 de euro pe metru pătrat. Deţin toate documentele doveditoare în acest sens, inclusiv ofertele prezentate pentru activele din Parcul din Vălenii de Munte și pentru Gapad. Cu alte cuvinte, Parcul Industrial a avut ocazia să vândă la un preţ dublu fa4ă de preţul pieţii imobiliare şi n-a făcut-o. Motivarea lor a fost că „nu este oportun” (dar oportun în raport cu ce anume nu au mai explicitat...) Astfel, au pierdut foarte mulţi bani, pe care i-ar fi putut folosi pentru comunitatea locală. Banii ar fi putut fi folosi4i pentru dezvoltări în infrastructură, în

amenajarea și utilarea Spitalului Orășenesc etc. În schimb, Pietta Glass ar fi plătit anual sume considerabile la impozite și taxe locale, sume pe care actualmente nu le plătește datorită faptului că este chiriaș și nu proprietar în Parc. Practic, dacă propunerile mele ar fi fost acceptate, s-ar fi ajuns la o situa4ie asemănătoare cu cea existentă în Parcul Industrial de langă Ploiești, de la Crângul lui Bot unde investitorii din Parc sunt și proprietari. Dar la Vălenii de Munte nu este „oportun” pentru cei care decid în numele cetă4enilor orașului. Revin la întrebarea dacă vreau să cumpăr. Da, am cumpărat spaţiul de la fosta Fabrică de Mătase, iar acum am cumpărat o parte din spaţiile Fabricii de Subansamble Hidraulice de la Băicoi. La un preţ mai mic de jumătate fa4ă de cât oferisem eu Parcului Industrial. Într-o zonă la 10 km de Ploieşti şi cu ieşire la DN 1A. De ce Parcul Industrial nu a acceptat oferta mea, nu ştiu, dar cert este că localitatea şi Parcul Industrial au pierdut mulţi bani pe care i-ar fi putut folosi pentru interesul cetă4enilor. Iar rezultatul faptului că nu au acceptat propunerea mea de a cumpăra fosta hală GAPAD de la Făget, acum GAPAD se distruge pe zi ce trece. Mai mult decât atât, pentru paza clădirii ei au cheltuit până acum sume colosale, peste un miliard de lei vechi pe an fără să ob4ină nici un venit in schimb. Şi dacă propunerea noastră a fost făcută în 2013, propunere care a fost discutată de Consiliul Local la “diverse”, cam 2 minute, (mai mult s-a discutat atunci despre câinii comunitari), rezultă că s-au plătit și deci s-au risipit, din calculele mele, numai pentru paza clădirii suma de aproximativ 70.000 de euro din banii cetă4enilor din Vălenii de Munte. Gândi4i-vă că din banii aceștia s-ar fi putut cumpăra, de exemplu, echipamentele necesare unei bune func4ionări a spitalului din Vălenii de Munte.

Investiţiile pe care le va face în viitor societatea Pietta Glass, vor fi direcţionate către Băicoi şi nu către Parcul Industrial din Vălenii de Munte. Se vor crea, pentru Băicoi, 200 de noi locuri de muncă. Decizia nu este luată încă definitiv, dar cu situaţia de conflict care există între Pietta Glass, Primărie şi Parcul Industrial, am spaţii la dispoziţie, în proprietatea mea, să mă mut oricând la Băicoi. În Vălenii de Munte nu numai că nu au vrut să vândă sau să închirieze dar vor chiar să-mi rezilieze contractul de închiriere din Parcul Industrial. Eu am cerut spaţii suplimentare pentru închiriere, acum două luni, iar răspunsul lor a fost categoric “NU”! Concluzia este că nu se mai doreşte ca Pietta Glass să existe în Vălenii de Munte. Adică actuala conducere a oraşului şi a Parcului Industrial nu mai doresc ca Pietta Glass să activeze în Vălenii de Munte. Drept dovadă pentru afirma4iile mele este procesul verbal al ședin4ei Consiliului Local din Vălenii de Munte din 25.08.2015, din care citez următoarele: „- Consilier local Dafina Anghel : am primit o adresă din partea Consiliului de Administra,ie al S.C.PRAHOVA INDUSTRIAL PARC S.A., prin care solicită ca A.G.A. să își exprime punctul de vedere fa,ă de rezilierea unui contract de închiriere încheiat între S.C.PIETTA GLASS WORKING S.R.L. și S.C.PRAHOVA INDUSTRIAL PARC S.A. Considerăm că nu este oportună rezilierea până nu se solu,ionează litigiile aflate pe rolul instan,elor

de judecată.” În cadrul aceleiași ședin4e a Consiliului Local din Vălenii de Munte, care este publică pe internet, s-a hotărât că Pietta Glass Working nu mai poate închiria în incinta Parcului Industrial întrucat sunt „litigii pe rol”. Am solicitat să închiriez o nouă hală şi nu s-a dorit să fie închiriată către firma noastră (dar între timp nici nu a venit un alt chiriaș!). Am închiriat şi amenajat clădirea C58, fostă COIFER şi Primăria nu mi-a eliberat autorizaţia de construire (deși am avut în două rânduri acordul scris al proprietarului clădirii, respectiv al Parcului Industrial în baza proiectului de execu4ie întocmit de proiectant autorizat), în timp ce alte firme din Parc au autoriza4ie de construire și construiesc, cu beton de la Concris Construct care este firma primarului orașului, domnul Florin Constantin. Deocamdată nu am luat decizia de a muta şi actualele investiţii făcute în Parc, dar bineînţeles că mă voi muta dacă e cazul, pentru că nu pot să stau la nesfârşit într-un spaţiu în care plouă continuu producându-mi pagube materiale importante. Eu nu pot să fac reparaţii la casa altuia, acum am casa mea, sunt proprietar în Băicoi la FSH şi fac reparaţiile şi amenajările necesare acolo unde sunt proprietar cu acte în regulă. Investiţia din Băicoi va avea relevanţă europeană (aşa cum este și hala COIFER). Vom demara activitatea în martie, anul viitor. În câteva cuvinte, noile investiţii nu vor mai fi (continuare în pagina 5)

Reporter: Care este viitorul SC PIETTA GLASS, în aceste condiţii? Viitorul este că SC PIETTA GLASS WORKING este constrânsă să-și realizeze investi4iile proiectate în viitor în afara orașului Vălenii de Munte!

O NOUĂ INVESTIŢIE IMPORTANTĂ PENTRU PIETTA GLASS WORKING: CEA MAI MARE AUTOCLAVA DIN ESTUL EUROPEI!

SUNTEM CU

PE TINE

INTERVIU Numărul 53

www.press.burdujan.com

S C P I E T TA G L A S S E ST E C O N ST R Â N S Ă S Ă P L E C E D I N VĂ L E N I I D E M U N T E ! (Interviu cu domnul Alessandro Pietta, manager general al SC Pietta Glass Working) - 3 raţi că actualul primar nu este persoana potrivită pentru administrarea publică?

făcute în Vălenii de Munte, ci la Băicoi! Reporter: În ce relaţii vă aflaţi cu administraţia publică locală, cu Primăria, cu primarul? Toată lumea a aflat că sunteţi într-un fel de conflict cu primarul. Cu primarii de dinaintea actualului primar, cu Stelian Manolescu, respectiv cu Mircea Niţu am avut o relaţie corectă şi respectuoasă. În ce mă privește au fost primari onești, corec0i și capabili. Actualul primar are aceeaşi idee greşită că dacă este proprietarul Parcului Industrial, prin Consiliul Local, atunci este şi proprietarul firmelor din Parcul Industrial. Ceea ce este o mare eroare. Asta am dedus eu din comportamentul său. De când a devenit primar s-a băgat direct în controlarea şi influenţarea tuturor deciziilor privind administrarea Parcului Industrial. El, din punctul de vedere legal, nu are nicio atribuţie în acest sens! Mai mult, pe perioada mandatului, primarul şi-a adus afacerile sale şi în Parcul Industrial. Pietta Glass este principalul investitor din Parc şi nu acceptă stăpâni. Primarul probabil că nu se împacă cu ideea că a controla Parcul Industrial nu înseamnă a fi şi patronul sau stăpânul firmelor care sunt înăuntru. Legea prevede clar drepturi și obliga0ii pentru fiecare parte și legea este una pentru to0i și ea trebuie respectată!

vedere al afacerilor. În sensul că el este constructor şi a lucrat pentru mine (cu firma sa Concris Construct), iar eu am fost mulţumit de prestaţiile sale şi, în consecinţă, am plătit corect şi cinstit pentru toate lucrările pe care le-a făcut pentru firma mea. Ceea ce mulţi nu înţeleg, printre care şi primarul nostru, este că la nivel local nu se poate vorbi de politică. La nivel local trebuie să fii un bun administrator. Din punctul meu de vedere, un bun primar nu poate fi implicat în afaceri cu statul, mai precis cu Primăria. Nu po0i turna beton la trotuare şi străzi, asfalt, nu po0i pune pavele şi borduri cu propria firmă cand ești primar! Reporter: De ce conside-

Administrare publică nu înseamnă doar a mătura pe jos. Desigur, cură0enia este importantă și e un semn de civiliza0ie. Dar, administrare publică locală înseamnă a-ţi depune toată energia şi capacitatea în folosul comunităţii prin diversificarea manifestărilor culturale, sportive, educaţionale şi sociale, prin atragerea investitorilor puternici în vederea dezvoltării economice a localităţii etc. Ceea ce mulţi nu înţeleg, printre care şi primarul nostru, este că la nivel local nu se poate vorbi de politică. La nivel local trebuie să fii un bun administrator. Eu i-am spus de mai multe ori că este o persoană nepotrivită pentru funcţia de primar, deoarece este prea implicat în afaceri cu statul, mai precis cu Primăria. Asta se şi vede. Mai înainte să fie primar turna beton la trotuare şi străzi, punea pavele şi borduri, acum, deşi este primar, face acelaşi lucru: toarnă beton (mai nou toarnă şi asfalt), pune pavele şi borduri. Pentru dezvoltarea economică a oraşului, primarul nu a făcut nimic. Dovadă este faptul că Parcul Industrial a redus numărul

investitorilor în loc să îl crească. Dacă noi privim acum la Parcul Industrial şi excludem PIETTA GLASS, Parcul foarte probabil ar da faliment. Conducerea Parcului şi primarul, prin Consiliul Local, trebuiau să găsească o soluţie la această stare de fapt. Nu mi se poate reproşa mie că dacă nu închiriam clădirea C58 COIFER, ar fi venit altă firmă să închirieze pentru că dacă ar fi fost interesată o altă firmă să vină sa investeasca ar fi închiriat clădirea GAPAD în to0i acești ani în care s-a plătit doar paza cladirii și nu s-a încasat absolut nici un leu. Nu mi-a făcut nimeni o concesie de bună-voinţă prin închirierea halelor unde sunt chiriaș în Parc, mie, refuzând alte zeci sau sute sau mii de firme ipotetice care se întrec în a veni la Vălenii de Munte. Dimpotrivă, nu a fost şi nu este nimeni interesat să vină să închirieze în Parc pentru că nu este o zonă cu atrac0ie pentru investitori. Dovadă este GAPAD, o fabrică goală de câţiva ani care continuă să fie o ruşine pentru primărie. Toate halele din Parc care au fost goale, rămân în continuare goale. Halele noastre au fost goale când am venit noi. Le-am închiriat, am investit că să le putem aduce la un nivel normal de

func0ionalitate, am angajat oameni, am început activitatea şi acum Pietta Glass este cel mai mare investitor din Parcul Industrial de la Vălenii de Munte. Oricine care este interesat, poate veni să vadă transformarea în parcul industrial pe care Pietta Glass a făcut-o din propriile sale fonduri. Reporter: Remarc că relaţia dumneavoastră cu primarul actual nu e bună deloc!? Nu. Să vă explic de ce. Fiecare persoană are o anumită capacitate cognitivă, managerială şi intelectuală. Primarul, toată viaţa sa, a lucrat într-un anumit mediu. Ca să poţi administra o primărie cu toate sectoarele ei de specialitate trebuie să ai o capacitate managerială remarcabilă. Nu poţi conduce o primărie şi un oraş cu instaurarea fricii în subalternii tăi. Nu poţi să te bazezi pe faptul că dacă “am gura mare” toată lumea lucrează. Trebuie să ai cunoştinţe solide asupra activităţii pe care o execută alţii, şi să ştii să evaluezi exact nevoile comunităţii în care eşti edil. Nu poţi pretinde că le ştii pe toate. Un primar trebuie să-i ajute pe cetăţenii localităţii pe care o păstoreşte, astfel încât aceştia să nu aibă (continuare în pagina 6)

AȘA ARĂTA INTERIORUL HALEI COIFER ÎNAINTE DE PRELUARE

ASTĂZI HALA COIFER ESTE AMENAJATĂ ȘI PRODUCE ÎN PLIN

HALA COIFER ÎNAINTE DE A FI ÎNCHIRIATĂ DE PIETTA GLASS

NOUA FABRICÃ S.C. PIETTA GLASS WORKING - FOSTA COIFER

Reporter: Cum a fost relaţia dintre dumneavoastră şi dumnealui, înainte ca el să devină primar? Mai înainte de a deveni primar eu am avut o relaţie normală cu el, din punctul de

INTERVIU

SUNTEM CU

PE TINE

Numărul 53

www.press.burdujan.com

S C P I E T TA G L A S S E ST E C O N ST R Â N S Ă S Ă P L E C E D I N VĂ L E N I I D E M U N T E ! (Interviu cu domnul Alessandro Pietta, manager general al SC Pietta Glass Working) - 4 nu pe Bebe Moacă. E adevărat că şi datorită faptului că USL era pe val atunci şi ar fi putut câştiga chiar şi o mătură (dacă ar fi putut candida)... Reporter: Oricum, peste toate astea, Bebe Moacă a fost ales şi a ajuns primarul de azi, Constantin Florin!

piedici în calea rezolvării problemelor pe care ei le au. Primarul actual a adus în Primărie stilul său personal de lucru practicat cu muncitorii lui: “gura mare”, înjurăturile şi convingerea că el este cel mai bun şi cel mai deştept. Eu l-am avertizat să nu candideze pentru funcţia de primar, pentru că nu este persoana potrivită unei asemenea instituţii organizatorice mari. Instituţie în care lucrează nişte persoane poate mai capabile decât tine, pe care trebuie să le laşi să aibă propria iniţiativă. El a fost obişnuit cu munca lui unde probabil că era mai capabil decât muncitorii săi. Nu a înţeles că nu poţi conduce şi gestiona o primărie aşa cum conduci şi gestionezi activitatea câtorva muncitori. Toţi oamenii din conducerea Parcului Industrial şi din Primăria Vălenii de Munte, când eu am avut o problemă de rezolvat, îmi răspundeau într-un singur fel, şi anume că “nu vrea primarul”! Eu nu înţeleg ce legătură are primarul, dar toată lumea spune asta: „nu vrea primarul” şi „nu vrea Bebe Moacă”. Şi când mi se răspunde astfel că “nu vrea primarul”, faptul este că se blochează totul. Reporter: Observ că îl numiţi Bebe Moacă şi nu Constantin Florin! De ce credeţi că a fost ales de majoritatea concitadinilor noştri? Să vă spun ceva. Eu cred că lumea l-a votat mecanic. Multă lume nu ştia cine este Constantin Florin. Toţi îl cunoşteau pe Bebe Moacă, dar dacă ar fi candidat Bebe Moacă nu ar fi ajuns niciodată primar. El s-a ascuns în spatele poreclei sale. Numele candidatului înseamnă mult în ecuaţia alegerilor, iar pe buletinele de vot nu scria Bebe Moacă, ci Constantin Florin, aşa că oamenii l-au votat pe Constantin Florin şi

Indiferent cine a fost ales, el este primarul tuturor, nu doar al prietenilor săi. Primarul nu este ca primul ministru la care nu mai poţi ajunge. Primarul şi consilierii locali sunt persoane pe care le întâlneşti zi de zi. Le întâlneşti la piaţă, la bar, la manifestările publice şi în toate locurile din oraş. Şi nu poţi spune că dacă nu-ţi place primarul ales, nu lucrezi cu el. Noi avem o vorbă în Italia: „a fost ales un prost, dar e prostul nostru”! Eu mă consider a fi o persoană importantă în Vălenii de Munte. Nu cea mai importantă, dar una importantă în Văleni. Şi ca persoană importantă, datoria mea este să contribui cu tot ce pot pentru dezvoltarea comunităţii în care trăiesc şi muncesc. La prima şedinţă a Consiliului Local nou ales am fost şi eu în ideea că găsesc acolo o adevărată sărbătoare a oraşului. Mi-am oferit disponibilitatea şi timpul meu pentru o bună colaborare, spre binele şi interesul general al comunităţii. Nu contează cine şi din ce partid provine. Toţi consilierii trebuie să-şi aducă aportul pentru binele oraşului şi pentru bunăstarea cetăţenilor săi. De exemplu, dacă vrei să construieşti o creşă şi propunerea vine de la PNL, nu înseamnă că cei din PSD trebuie să fie împotrivă. Pentru că obiectivul, creşa respectivă, este a întregului oraş. Trebuie lăsate în urmă adversităţile avute în campania electorală. Alt exemplu, dacă vrei să aduci apă potabilă într-un loc unde nu este, nu înseamnă că dacă proiectul este realizat de UNPR, ceilalţi nu trebuie să fie de acord pentru că fac parte din alte partide politice. Cine vine cu o idee bună, este o idee bună pentru toată lumea, nu doar pentru partidul politic din care cel care a venit cu ideea face parte. Trebuie lăsată deoparte politica naţională, pentru că politică naţională fac partidele naţionale. Nu se face politica de salarizare în Consiliul Local din Vălenii de Munte. În Consiliul Local se iau anumite

hotărâri pentru binele întregii comunităţi. În prima şedinţă a Consiliului Local nou ales, primarului (indiferent cine ar fi fost el, că era Ioniţă sau Bebe Moacă sau oricine altul) i-am oferit disponibilitatea şi timpul meu, cum am mai spus, pentru ca cel ales să vadă ce se întâmplă afară şi cum se administrează o localitate în Europa civilizată. Trebuie să fim corecţi şi să recunoaştem că între ţările occidentale şi România există o diferenţă importantă în ceea ce priveşte administrarea şi gestionarea unei localităţi. Din acest motiv e bine să mergem în afară de România să vedem ceea ce au făcut alţii, cum au organizat ei în mod eficient o sală de sport, un spital, o activitate pentru copii, pentru persoanele în vârstă, pentru femei etc. Şi tot de la ei am putea învăţa şi greşelile pe care le-au făcut. Prin urmare am invitat primarul şi directorul spitalului să vizităm câteva localităţi din Italia. Am să vă spun și lucruri pe care cu siguran/ă nu le ști/i: în urmă cu 4 ani, cu ajutorul oamenilor de bine din Italia și din Elve/ia, am donat Spitalului din Vălenii de Munte 40 de paturi pentru pacien/i, în urmă cu ceva timp. La fel, cu ocazia inaugurării restaurantului nostru Caffe Italia din Vălenii de Munte, am donat toate încasările pentru achizi/ionarea de echipamente noi spitalicești de care departamentul pentru nou născu/i avea nevoie (în urma discu/iilor cu directorul spitalului). Am ajutat în timp, prin diverse sponsorizări consistente, centre din Câmpina, Voluntari, Petroșani care îngrijesc copii și bătrâni. Toate acestea pentru că iubesc România, pentru că după atâ/ia ani în care muncesc aici mă simt pe jumătate român. Îmi doresc și sunt optimist că România se va dezvolta în viitor. Dar pentru asta trebuie să muncim cu to/ii, să fim corec/i și cinsti/i, și nu în ultimul rând să ne uităm și la al/ii din /ările mai dezvoltate și să învă/ăm din greșelile lor. Va spuneam ca împreună cu primarul şi cu directorul de spital am vizitat patru primării și diverse spitale din Italia pentru a vedea cum funcţionează acele unităţi administrative din toate punctele de vedere. Primarul nostru nu a înţeles nimic! N-a înţeles nimic, pentru că, şi în acele momente, când eram

acolo, tot el era cel mai deştept. Şi atunci nu mai avea rost să pierdem timpul dacă nu îl interesa experienţa altora. O dată l-am invitat în Italia şi i-am arătat totul, dar el a procedat mai departe aşa cum ştia el în ideile sale de acum trei ani şi jumătate şi rezultatul se vede. La Vălenii de Munte, din punctul de vedere al activităţilor culturale, al ocupării timpului liber, al activităţilor sociale nu s-a avansat cu nimic în ultimii trei ani. Dimpotrivă, în multe din sectoarele de activitate se înregistrează o scădere a frecvenţei şi a calităţii lor. Reporter: Ce credeţi că ar trebui să facă primarul spre binele tuturor? Să demisioneze! Pentru ca toată lumea să fie mulţumită, actualul primar ar trebui să lase locul liber, să demisioneze! Reporter: Cum aţi ajuns în politică? Mai înainte de a spune cum am ajuns în politică vreau să precizez care este poziţia mea vizavi de viaţa politică. Eu sunt de sorginte liberală! În Europa şi în toată lumea un om de afaceri este liberal, este de dreapta. Reporter: Aveţi intenţia să candidaţi pentru postul de primar sau de consilier local? Eu n-aș vrea să candidez. Niciun post din Primăria Vălenii de Munte sau din Consiliul Local Vălenii de Munte nu mă interesează. Pentru că România este a românilor, pentru că în Vălenii de Munte trebuie să fii vălenar, localnic, născut aici. Eu consider că nu am cunoştinţe suficiente şi aprofundate despre oraşul Vălenii de Munte pentru a fi un bun primar. Pentru mine activitatea aceasta, de Preşedinte al Organizaţiei PNL Vălenii de

Munte îmi va lua timp şi mă va face să cheltuiesc bani. Angajamentul meu este să sprijin organizaţia de partid, să găsesc nişte persoane capabile, curate, pentru că eu voi rămâne în Vălenii de Munte şi după alegerile de anul viitor şi nu doresc să fiu arătat cu degetul pe stradă să se spună că am găsit nişte persoane incompetente. Satisfacţia mea va fi să se spună că acele persoane care vor fi alese sunt bune şi capabile să fie consilieri locali. Activitatea mea va merge înainte şi după alegeri, dar la fel cum am încercat cu actualul primar, să-i arăt cum este administraţia publică în Europa mai dezvoltată, voi sugera viitorilor aleşi să facem parteneriate cu alte primării din alte ţări care ne vor da (pentru că eu cunosc mulţi primari în afară, oameni corecţi, cinstiti şi de o probitate morală indiscutabilă) tot sprijinul lor, toată gratitudinea şi experienţa lor, gratuit. Ne vor spune care sunt experienţele lor reuşite, precum şi acele experienţe în care nu au reuşit în administrarea şi gestionarea eficientă a unei primării. Administrarea publică locală din România este în urmă cu 20-25 de ani. Această diferenţă care ne separă de alte ţări europene trebuie recuperată în următorii 5-10 ani. Eu nu consider că sarcina mea este să devin primar în Vălenii de Munte. Consider că sunt multe alte persoane capabile şi competente care să fie bune pentru postul de primar, bune ca dezvoltatori economici ai oraşului Vălenii de Munte. Reporter: Vă mul#umesc pentru acest interviu care va genera, sunt sigur, multe discu#ii și polemici în rândul cititorilor noștri. Toate cele bune vă doresc, dumneavoastră și tuturor!

ALESSANDRO PIETTA ÎN CAMPANIA ELECTORALĂ PENTRU SUSŢINEREA LUI IOHANNIS

SUNTEM CU

PE TINE

ACTUALITATE

www.press.burdujan.com

Numărul 53

MUZEUL NATURA VĂII TELEAJENULUI (MUZEUL JUDEŢEAN DE ŞTIINŢELE NATURII PRAHOVA)

trada Berevoieşti la numărul 14, aici funcţionase cinematograful din Vălenii de Munte, Universitatea Populară întemeiată de Nicolae

UMILIN A ROMÂNILOR Biblia ne spune că trebuie să fim umili. Suntem noi românii umili sau nu? Ne supunem îndemnului bibliei? Din ce trăim și vedem constatăm că suntem în partea opusă a umilin)ei. Cred

că o cauză ar fi interpretarea greșită a semnifica)iei

cele mai frumoase zone din ţară cu tot ceea ce înseamnă coordonatele ei majore relieful, clima, flora, fauna, bogăţiile solului şi subsolului, hidrografia, aşezările omeneşti, istoria, civilizaţia, cultura, populaţia, economia şi turismul.

Iorga, redacţia şi tipografia "Neamului românesc". Muzeul are 2 camere: una de suveniruri, iar în cealaltă, expoziţia adăposteşte mistreţi, urşi, veveriţe, lupi,

vulpi, acvile, sitari din fauna Văii Teleajenului. Noutatea este că aici sunt difuzoare care redau sunetele scoase de aceste vieţuitoare. Există şi o cascadă cu efectele sonore autentice din realitatea naturii de pe Teleajen. Peisajul evidenţiează decorul natural din zona Prahovei, fauna, flora, relieful, o imagine fidelă a lumii naturii de pe Teleajen. Tot aici sunt prezentate şi obiecte specifice privind cultura pomilor fructiferi şi panouri ilustrative cu informaţii de specialitate. “Expoziţie permanentă ce reprezintă doar nucleul unui autentic muzeu complex al Văii Teleajenului, una dintre

acestui concept de via)ă. "Umil" contrapus cuvintelor "încrezut", "îngâmfat", "plin de sine" și "mândru" - a nu se confunda cu mândria de a fi cineva sau a face ceva face să fugim chiar și de idee. "Servus!" folosit în Ardeal și care înseamnă "servitorul" nu se referă la slujba de servitor ci că persoana care îl spune se pune la dispozi)ia celuilalt. Acest salut a devenit "prăfuit" și chiar dacă se mai folosește și-a pierdut mult din semnifica)ie. Deci: Suntem sau nu umili? Și da și nu! Suntem umili în sensul rău; devenim adevărate râme fără coloană vertebrală de câte ori ne aflăm în fa)a unor oameni mai puternici ca func)ie, pozi)ie sau atitudine. Facându-ne mici de tot

și luând o pozi)ie jenantă pentru rasa umană. (Unii folosesc pentru această atitudine termenul "obedien)ă"). Dar... tot noi "umilii" devenim zmeii-zmeilor când în fa)ă avem oameni mai slabi decât noi. "Antrena)i" secole de-a rândul să fim când așa, când așa rezultatul nu poate fi decât dezastruos. Modul acesta de a fi, suprapus peste cel cu capra vecinului și peste plăcerea denun)ului, reclama)iei și certurilor ne oferă un tablou nicidecum măgulitor. Unii sunt de părere că ne vom reveni; personal mă îndoiesc. Cum am putea reveni la o așa-zisă normalitate din moment ce niște mul)i oameni care muncesc din greu pe bani pu)ini și

al)i niște mul)i oameni așteaptă tremurând o pensie mizeră privesc la niște evenimente în care se etalează mașini foarte scumpe, )inute scumpe cât să îmbraci un orașel și teancuri de bani arunca)i ca gunoiul? Normalitate? Haida, de! În )ara în care îmbogă)i)ii necinsti)i nu sunt trași la răspundere și ho)ii mișună ca furnicile de îi este frică omului chiar și în casă nu este posibilă ajungerea la normalitate. Că vorbim despre ho)i, văd mul)i comentatori TV spunând că dacă s-ar reduce furturile la jumătate, ar fi bani pentru o reală creștere a României. Ciudat fel de a privi lucrurile; deci nu trebuie eradicate furturile ci, doar reduse cu 50%!

IUBIŢI ŞI CÂINII MAIDANEZI În oraşelul lui Iorga, ca şi în alte mari oraşe ale ţării, câinii fără stăpân sunt o prezenţă obişnuită la fiecare colţ de stradă. Vrei să ieşi dimineaţa din bloc, să alergi după maşină, câinii te aleargă şi ei. Vrei să duci gunoiul la ghenă, câinii te supraveghează duşmănos, după maldărele de gunoaie din tomberoane. Laşi copilul nesupravegheat cu biscuiţii în mână, câinii îi dau târcoale înfometaţi. Să nu mai vorbim de faptul că merg în haită pe stradă şi dau bătaie de cap şoferilor, pricinuindu-le pericole evidente şi că uneori aşa de-ai naibii le mai fac şi felul. Câinii vagabonzi sunt un subiect extrem de sensibil, iar tema suscită mereu controverse: unii sugerează că ei trebuie adunaţi în

adăposturi, alţii că ar trebui eutanasiaţi. Total de acord cu toate aceste opinii. Am văzut că americanii au o politică foarte clară: animalele sunt luate în adăposturi, tratate şi îngrijite. Însă dacă nimeni nu le ia acasă, în 10 zile sunt eutanasiate. Poate s-ar putea face ceva pentru nevinovatele patrupede care s-au înmulţit prea tare în micul Văleni şi care de departe de a fi o securitate pentru localnici devine un zoo canin, gratuit, o imagine dezolantă a unui loc stăpânit de necuvântătoare. Călătorul grăbit care ar trece pe aici doar ca simplu turist, n-ar mai fi deranjat de “sălbăticia domestică”, a maidanezilor de toate mărimile şi

culorile şi ar contempla universul vălenar, fără să exclame că aici a găsit o urbe mică, intoxicată de tiruri uriaşe, într-un peisaj de-a dreptul mioritic, cu turme de câini comunitari care stau şi păzesc destinele oamenilor speriaţi de agresivitatea lor. Iubesc animalele, însă ele trebuie să aparţină unor stăpâni care să îşi asume îngrijirea lor. Câinii sterilizaţi şi lăsaţi în stradă, nu sunt o solutie. Sau poate sunt o soluţie dacă aici sunt mai mulţi câini decât oameni. Dacă autorităţile nu iau la timp măsuri, rămâne de văzut cum vom împărţi acest teritoriu şi cine împrumută de la cine, câinii de la oameni sau oamenii de la câini.

În multe )ări pe care le vedem ca model de nivel de trai și civiliza)ie guvernan)ii mai scapă câte un hă)-două din mâini dar nu le scapă pe toate cum s-a întâmplat și continuă să se întâmple la noi. În ciuda a tot felul de declara)ii belicoase nu se vede o dorin)ă reală a guvernan)ilor - și în general a clasei politice - de a prelua hă)urile scăpate. Atât ei cât și noi spunem "Da, trebuie făcut ceva!" de 25 de ani dar nimeni nu face nimic; to)i lasă via)a să curgă de la sine cu diferen)a că noi nu avem cum să ne împotrivim iar ei o lasă să curgă pe bani mul)i - banii noștri.

Gheorghe SÂRBU

ACTUALITATE

SUNTEM CU

Numărul 53

PE TINE www.press.burdujan.com

ACTUALITATEA PE VALEA TELEAJENULUI COMUNA MĂNECIU Comuna Măneciu este situată la poalele sudice ale munţilor Ciucaş, pe valea râului Teleajen, la o distanta de 45 de km. faţa de municipiul Ploieşti şi la 17 km. de oraşul Vălenii de Munte. Este străbătută de şoseaua naţională DN1A, care leagă Ploieştiul şi Vălenii de Munte de Braşov prin pasul Bratocea. Pe teritoriul său se află capătul de linie al căii ferate Ploieşti Sud–Măneciu. Până la 1 ianuarie 1845, localitatea Măneciu a făcut parte din vechiul judeţ Săcuieni, iar după desfiinţarea acestui judeţ a intrat în structura teritorială a judeţului Prahova. Măneciu are în componenţa sa un numar de 8 sate din care 6 sate alcătuiesc un grup compact format din:

COMUNA MĂNECIU - PANORAMĂ

Măneciu Ungureni - (reşedinţa) este situat pe terasa râului Teleajen în aval de confluenţa cu Telejenelul şi cuprinde 2689 locuitori cu un număr de 844 gospodării; Gheaba - la sud de Măneciu Ungureni, cu o populaţie de 2860 locuitori şi un număr de 868 gospodării; Făcăieni - la vest de Măneciu Ungureni, pe valea pârâului Săcuianca, cu o populaţie de 818 locuitori şi un număr de 257 gospodării; Măneciu Pământeni - la sud de Măneciu Ungureni, fiind satul cel mai mare, cu o populaţie de 4192 locuitori şi un număr de 1206 gospodării; Costeni - se află pe versantul stâng al Teleajenului cu o populaţie de 178 locuitori şi un număr de 63 gospodării; Chiciureni - se află tot pe versantul stâng al Teleajenului cu o populaţie tot de 178 de locuitori, dar cu un număr de 69 de gospodării; Satul Suzana (Mănăstirea Suzana), la nord de Măneciu Ungureni, are o populaţie de 53 locuitori şi un număr de 30 gospodării. Satul Cheia, la nord de Măneciu-Ungureni, are o populaţie stabilă de 361 locuitori, cu un număr de 117 gospodării. Până în anul 1980 a mai existat şi satul Plăieţu, însă

PRIMĂRIA ŞI PRIMARUL COMUNEI acesta a fost dezafectat în urma construirii barajului de la Măneciu. Satele Suzana şi Cheia se găsesc la o distanţă de 45 km. de Ploieşti şi la 17 km. de Vălenii de Munte. Acestea sunt legate între ele prin Drumul Naţional 1 A. Satul Cheia în momentul de faţă s-a transformat într-o veritabilă staţiune de interes naţional şi chiar internaţional, cu largi posibilităţi de dezvoltare economică şi turistică. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Măneciu se ridică la 10.331 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 11.224 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,34%). Pentru 2,32% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punctul de vedere al confesiunilor, locuitorii majoritari sunt ortodocşi (96,22%). Pentru 2,4% din populaţie nu este cunoscută apartenenţa confesională. Comuna Măneciu se învecinează: La Nord şi Nord-Vest cu judeţul Braşov (Săcele şi vama Buzăului); La Vest cu comuna Valea Doftanei; La Sud şi Sud-Vest cu comuna Izvoarele; La Est cu comuna Ceraşu. Localitatea Măneciu este o comună specifică de deal şi are ca funcţiuni principale: - Centrul de exploatare şi prelucrare a lemnului; - Centrul de producţie agrozootehnică;

BISERICA MĂNĂSTIRII CHEIA

- Centrul de cazare a forţei de muncă; - Centrul de odihnă şi turism. În cadrul comunei se pot evidenţia mai multe obiective de interes naţional şi internaţional: - Releul Bratocea - interes naţional; - Staţia seismică CheiaMuntele Roşu - interes naţional şi internaţional; - Cabane turistice - interes naţional; - Releul Măguri; - Staţia de comunicaţii prin satelit Cheia - interes naţional şi internaţional; - Barajul Măneciu - interes naţional; - Hidrocentrală cu o putere de 10 MW. dată în folosinţă în 1989, pe râul Teleajen - interes naţional.

REPERE ISTORICE La sfârşitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcţionau două comune diferite, aparţinătoare de plaiul Teleajen al judeţului Prahova. Comuna MăneciuUngureni cuprindea satele Gheaba, Făcăeni, Valea Largă, Chiciureni, Plăieţu şi Teleajen (vechea denumire a satului Cheia), toate înfiinţate de mocani transilvăneni din zona Săcele, refugiaţi peste graniţă. Comuna avea 2022 de locuitori, o şcoală cu 51 de elevi, 36 de mori, pive pe râul Teleajen şi pe diverşi afluenţi ai săi, precum şi două biserici ortodoxe — una în Gheaba (fondată în 1889) şi una de lemn în Valea Largă (înfiinţată în 1829). Comuna Măneciu-Pământeni era mai veche, fiind înfiinţată în 1632 de postelnicul Mănică. Ea avea la sfârşitul secolului al XIX-lea 1777 de locuitori, o şcoală înfiinţată în 1889, în care învăţău 30 de

elevi, două mori, două pive, un fierăstrău şi o biserică ortodoxă datând din 1841. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în aceeaşi plasă Teleajen, comuna Măneciu-Pământeni având doar satul de reşedinţă, cu 2300 de locuitori, iar comuna Măneciu Ungureni având 2850 de locuitori în satul Măneciu-Ungureni şi cătunele Făcăeni, Gheaba, Chicioreni şi Cheia. În 1938, cele două comune s-au regăsit în plasa Văleni din judeţul Prahova, iar din 1950, au trecut la raionul Teleajen din regiunea Prahova şi apoi (din 1952) la regiunea Ploieşti. În 1968, comunele au fost reunite într-una singură, arondată reînfiinţatului judeţ Prahova, preluând şi satul Costeni de la comuna Izvoarele.

MONUMENTE ISTORICE În comuna Măneciu se află două monumente istorice de arhitectură de interes naţional: 1. Mănăstirea Cheia (1782), ansamblu cuprinzând Biserica “Sfânta Treime” (1835 – 1839), Paraclisul “Adormirea Maicii Domnului” (mijlocul secolului al XIX-lea), stăreţia, chiliile (1882), trapeza şi turnul-clopotniţă (mijlocul secolului al XIX-lea); 2. Mănăstirea Suzana (1740, refăcută în 1840 şi 1880 –1882), ansamblu format din Biserica “Sfântul Nicolae” (1840, 1880–1882), paraclisul “Acoperământul Maicii Domnului” (1880–1882), chiliile din incintă (circa 1840) şi din afara incintei (sfârşitul secolului al XIX-lea–începutul secolului al XX-lea). În rest, alte douăsprezece obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură. Teritoriul administrativ al comunei Măneciu cuprinde o suprafaţă de 23.643 ha., unde

locuiesc peste 11.000 de locuitori constituind un număr de 3454 de gospodării. Din suprafaţa totală a comunei, de 23.643, 5269 ha. (22.3%) reprezintă terenuri agricole iar 18.374 ha. (77.7%) reprezintă terenuri neagricole. Din terenurile neagricole, Fondul Forestier cuprinde o suprafaţă de 16.971 ha. (93%) iar restul de 7%, respectiv 1400 ha. reprezintă terenuri neproductive, cursuri de ape, drumuri comunale, teren construcţii şi căi ferate.

DATAREA LOCALITĂŢII În urma cercetărilor arheologice efectuate în teritoriu se atestă faptul că aceste meleaguri au fost locuite cu peste 4000 de ani în urmă, încă de la începutul epocii bronzului.

Centrul de Comunicaţii prin Satelit Inaugurat în octombrie 1976, Centrul de Comunicaţii prin Satelit CHEIA, jud. Prahova, România, reprezintă cel mai mare teleport din Europa Centrală şi de Sud-Est.

Cea mai veche mărturie documentară este Hrisovul din Decembrie 1429 emis la Argeş de Domnul Dan al II lea. O altă mărturie documentară despre localitatea Măneciu este actul emis de domnitorul ţării, Pătraşcu Vodă, la 22 iunie 1556 care “întărea” lui Dumitru din Teişani, o ocină în Măneciu. Documentele amintite se referă la satul Măneciu Pământeni, cel mai vechi sat al comunei, format din Vechi locuitori de Ţară.

CENTRUL COMUNEI MĂNECIU

SUNTEM CU

PE TINE

ACTUALITATE

www.press.burdujan.com

Numărul 53

ACTUALITATEA PE VALEA TELEAJENULUI * 1977 – S-a construit, pe malul drept al Teleajenului, drumul industrial de beton care leagă Barajul Măneciu de satul Teişani.

COMUNA IZVOARELE Este o comună cu statut de autoadministrare. Denumirea evocă natura terenului localităţii de reşedinţă (cu multe izvoare) şi îşi trage seva din vechea slavă (G. Mihăilă, Dicţionar al limbii române vechi, Ed. Enciclop. Rom. Buc., 1974, p. 111). Astăzi, mai există încă vreo câteva zeci de izvoare. Localitatea Izvoarele este formată din şase sate: Malu Vânăt, Homorâciu, Schiuleşti, Cerneşti,

Chiriţeşti, Izvoarele.

IZVOARELE - PANORAMĂ

Suprafata comunei este de 7000 ha din care: 3000 ha păduri şi 145 ha terenuri degradate, urmărindu-se oportunităţile ivite pentru ameliorarea mediului şi anume: 1. “Îmbunătăţiri funciare prin investiţii în extravilan aprobate de Autoritatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare”; 2. “Perdele de protecţie prin plantarea de puieţi în zonele degradate prin programul guvernamental derulat de Regia Naţională a Pădurilor”. Reţeaua stradală a localităţii are 37 km în total, din care asfaltat: - DN 1 A - 6 km; - DJ 102 - 4.5 km; - DC - 4.5 km. Reţeaua de apă măsoară 29 km, având un necesar de extindere de 2-3 km. Rata somajului este de 11%.

VICTOR. I. POPA LA IZVOARELE

PRIMĂRIA ŞI PRIMARUL COMUNEI MONUMENTE ISTORICE În comuna Izvoarele se află trei monumente istorice, arhitectură de interes naţional: 1. Biserica “Adormirea Maicii Domnului” (1743 1744, cu absidele laterale construite în 1877), din satul Homorâciu; 2. Biserica “Sfinţii Voievozi” (1854) din Izvoarele; 3. Schitul Crasna (începutul secolului al XVIII-lea, 18241828) din satul Schiuleşti, ansamblu format din Biserica “Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, turnul-clopotniţă şi o fântână.

MOMENTE DE REFERINŢĂ DIN ISTORIA COMUNEI * 1908 - Se legiferează folosirea alfabetelor chiliric şi latin pentru studierea literaturii româneşti de către elevi; aceasta avea ca scop introducerea în programele şcolare a descifrărilor scrierilor vechi. * 1928, 1 martie - A fost înfiinţată Banca Populară “Sprijinul” din iniţiativa lui Nicu Georgescu, care după 1948 s-a transformat în Cooperativa Locală. S-a înfiinţat Halta Izvoarele, mai întâi sub numele de Săcuieni, pen-

AŞEZARE Comuna Izvoarele se află în zona montană a judeţului, în bazinul hidrografic al Teleajenului, pe o vale străjuită de munţii Nebunul Mare, Moaşa şi Trifoiu, şi drenată de pârâul Crasna. Prin comună trece şoseaua naţională DN1A, care leagă Ploieştiul de Braşov prin Vălenii de Munte. Comuna Izvoarele este traversată şi de calea ferată Ploieşti Sud-Măneciu.

MONUMENTUL EROILOR - HOMORÂCIU

tru ca ulterior să fie denumită Luca Elefterescu, după numele concesionarului căilor ferate de atunci. * 1931-1940 - A fost cons-

truită Biserica Nouă, numită şi “Catedrala Plaiului”; această construcţie s-a realizat prin eforturile materiale ale tuturor izvorenilor, dar şi prin stăruinţa părintelui Gheorghe Iliescu, sprijinit de săteanul Nae Gaftoi. * 1937, 13 iunie. - S-a născut la Izvoarele, profesorul George Constantin, membru titular al Uniunii Artiştilor Plastici din România. Absolvent al Universităţilor din Bucureşti şi Sorbona - Paris. * 1943, 30 iunie. - Mareşalul Ion Antonescu a vizitat diverse localităţi din judeţul Prahova, printre care şi Izvoarele şi Homorâciu, unde se aflau în tabără militară de instrucţie elevi ai Şcolii Militare din Ploieşti; cu această ocazie izvorenii au fost felicitaţi de mareşal pentru condiţiile de desfăşurare ale exerciţiilor militare. * 1944 - În cadrul şcolii din localitate a luat fiinţă ansamblul de dansuri populare “Izvoraşul”, care a participat la mai multe concursuri şi festivaluri judeţene şi naţionale. * 1945, 8 iulie - A avut loc sfinţirea noului lăcaş de cult religios, Biserica “Izvorul Tămăduirii“, aşezată în centrul satului Izvoarele; la acest eveniment au participat peste 100 de preoţi, cinci miniştri şi mii de credincioşi din întreaga comună. * 1947, 14 iulie. - Ia fiinţă, la Izvoarele, “Obştea Moşnenilor Izvorani” compusă din 200 de membri, sub conducerea învăţătorului Filon Diaconescu. * 1964-1965 - În localitatea Izvoarele s-au dat în folosinţă două construcţii importante: clădirea Căminului Cultural şi cea a Şcolii cu clasele I-VIII; aceste realizări s-au datorat personalităţii marelui biolog, Traian Săvulescu, care “patrona” localitatea la acea vreme.

Scriitorul Victor Ion Popa a venit la Izvoarele prin anul 1936, la îndemnul biologului Traian Săvulescu, prietenul său care avea o casă de vacanţă în Izvoarele. Om de teatru, dramaturg şi prozator, Victor Ion Popa a rămas în memoria publicului mai ales prin piesele sale “Take, Ianke şi Cadâr”, “Muşcata din fereastră” şi “Ciuta”. Fermecat de spaţiul rustic de pe Valea Teleajenului, el şi soţia sa, actriţa Maria Mohor, au decis să îşi construiască o căsuţă modestă, situată în apropierea Bisericii Sfinţii Voievozi, într-o grădină cu nuci seculari, prin care curg şi astăzi patru izvoare ce se adună într-un pârâiaş care şi-a săpat o vale îngustă în apropiere. O casă desprinsă parcă dintr-un decor al unei piese de teatru.

MĂNĂSTIREA CRASNA

Locul pare să fie indiferent la trecerea timpului. Frumuseţea peisajului care se deschide spre Valea Teleajenului, susurul izvoarelor şi cântecul păsărilor sunt aici permanente. Adesea, casele vorbesc despre felul de a fi al oamenilor. Iar această clădire spune totul despre simplitatea dusă adesea la smerenie, bunul gust şi simţul estetic al scriitorului. Căsuţa modestă, cu doar două încăperi, una la parter şi alta la etaj, desprinsă parcă dintr-o poveste ori dintr-un decor imaginat de celebrul om de scenă a suferit în urma trecerii vremii şi vremurilor. Contemporanii lui o descriu ca fiind foarte simplu mobilată, doar cu strictul necesar. Ei mai spun că în timpul verii micul cerdac de la intrare era încărcat cu ghivece cu muşcate, pe care scriitorul le iubea atât de mult. Liniile acestei mici construcţii rimează perfect cu

peisajul bucolic din care ea face parte. Din păcate, în prezent casa este aproape distrusă. Prin încăperile unde cândva vor fi răsunat râsete ori poate replici din piese de teatru şuieră acum numai vântul şi se scurg nestingherite şuvoaiele ploilor ori se insinuează puful impasibil al ninsorilor. Am încercat să stăm de vorbă cu batrânul care se îngrijeşte de grădină şi de casă, dar refuzul lui a fost categoric: doamna Mohor (probabil o moştenitoare a actriţei), nu-i dă

HOMORACIU - MUZEUL SATULUI

voie să dea relaţii despre casă ori despre personalităţile care au locuit-o. (Însemnările despre Victor Ion Popa sunt scrise de Lucian Micu)

CĂMINUL CULTURAL DIN IZVOARELE A FOST RENOVAT Vechiul cămin cultural este mai nou, mai frumos şi mai modern. Acesta a suferit câteva schimbări importante: acoperişul cel vechi a fost schimbat, a fost izolat termic la exterior, zugrăvit şi dotat cu tâmplarie termopan. Toate aceste schimbări l-au făcut mai frumos. Căminul a fost renovat şi în interior: tencuiala a fost înlocuită şi a fost zugrăvit. Vechea instalaţie electrică a fost înlocuită. Podeaua din lemn a fost schimbată cu gresie şi parchet şi a fost amenajat un grup sanitar interior. Clădirea a fost dotată cu încălzire centrală. Nici scena nu a fost uitată: i s-a pus o cortină nouă şi s-a construit o scară pe toată lungimea ei. Toate aceste schimbări au fost realizate cu banii de la bugetul local al comunei. (Descrierea Căminului Cultural a fost făcută de Vlad Manole)

PĂSTRĂVĂRIA DIN IZVOARELE

ACTUALITATE

SUNTEM CU

PE TINE www.press.burdujan.com

Numărul 53

ACTUALITATEA PE VALEA TELEAJENULUI COMUNA POSEŞTI Comuna Poseşti se află în Subcarpaţii de Curbură, în nord-estul judeţului Prahova, la limita cu judeţul Buzău, pe malurile râului Zeletin, în zona cursului său superior şi mediu. Este străbătută de şoseaua judeţeană DJ102B care o leagă spre est de Drajna şi Vălenii de Munte (unde se termină în DN1A) şi spre est, în judeţul Buzău, de Calvini şi Cislău (unde se termină în DN10). Din acest drum, la Nucşoara

de Jos se ramifică şoseaua judeţeană DJ102L, care face o buclă paralelă cu prima, pentru a deservi comunele montane prahovene Bătrâni şi Starchiojd şi buzoiene Chiojdu şi Cătina. Tot din DJ102B, la Târleşti se ramifică şoseaua judeţeană DJ233, care duce spre sud la Ariceştii Zeletin şi Şoimari. Se află la 49 de km. de Ploieşti - reşedinţa de judeţ şi la 16 km. de Vălenii de Munte - cel mai apropiat oraş. Satele componente sunt: Bodeşti, Merdeala, Nucşoara de Jos, Nucşoara de Sus, Poseştii-Pământeni (reşedinţa), Poseştii-Ungureni, Târleşti, Valea Plopului, Valea Screzii şi Valea Stupinii. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Poseşti se ridică la 3.990 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.280 de locuitori. Legătura cu reşedinţa judeţului se face prin drumul judeţean 102B până la Vălenii de Munte şi, de aici, prin drumul naţional 1A, sau prin intermediul căii ferate Măneciu Ploieşti. Comuna are energie electrică, internet şi televiziune prin fibră optică, telefonie fixă. Economia zonei este una preponderent agricolă, caracte-

PRIMĂRIA ŞI PRIMARUL COMUNEI rizată de cultivarea terenurilor şi de creşterea animalelor, dar şi de pomicultură (prun şi măr) sau apicultură. Componenţa etnică a comunei Poseşti Români (95.53%) Romi (1.37%) Necunoscută (2.98%) Altă etnie (0.1%) Componenţa confesională a comunei Poseşti Ortodocşi (90.22%) Adventişti de ziua a şaptea (6.06%) Necunoscută (3.03%) Altă religie (0.67%) Majoritatea locuitorilor sunt români (95,54%), cu o minoritate de romi (1,38%). Pentru 2,98% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (90,23%), cu o minoritate de adventişti de ziua a şaptea (6,07%). Pentru 3,03% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.

ISTORICUL COMUNEI La sfârşitul secolului al XIXlea, comuna făcea parte din plaiul Teleajenul al judeţului Prahova, având cătunele Poseşti, Bodeşti şi Valea Plopului. Comuna avea în total 2030 de

BISERICA “SFINŢII VOIEVOZI”

locuitori şi 493 de case, o şcoală înfiinţată în 1836 în care în 1899 învăţau 112 elevi, două mori de apă şi 4 biserici - două în Poseşti, una în Bodeşti şi una în Valea Plopului. Pe teritoriul actual al comunei era

VALENTIN SPĂTĂRELU

organizată atunci şi comuna Râncezi; aceasta era alcătuită din satele Râncezi (actualmente, Nucşoara de Jos) şi Nucşoara (actualmente, Nucşoara de Sus); această comună avea 1760 de locuitori, o şcoală datând din 1880 şi frecventată în 1899 de 70 de elevi (din care 18 fete), şi două biserici ortodoxe - două în Râncezi (dintre care una datând din 1840) şi una în Nucşoara. Tot atunci, satul Târleşti era reşedinţa unei comune formată din el şi din satul Gogeasca, având în total 1181 de locuitori, o şcoală şi o biserică ortodoxă fondată de locuitori în 1860. În 1925, Anuarul Socec consemnează comuna Poseşti, satele Valea Screzii şi Valea Stupinii, iar satul Poseşti împărţit în Poseştii Ungureni şi Poseştii Pământeni, toată comuna având o populaţie de 1932 de locuitori. În 1950, comunele Târleşti, Poseşti şi Râncezi au fost trecute la raionul Teleajen din regiunea Prahova şi apoi (începând cu 1952) din regiunea Ploieşti. Comuna Râncezi (ca şi satul ei de reşedinţă) a primit în 1964 numele de Nucşoara de Jos. În 1968, judeţele s-au reînfiinţat, dar comuna Nucşoara de Jos a fost desfiinţată, fiind inclusă în comuna Poseşti, iar comuna Târleşti a fost împărţită între comunele Poseşti şi Cărbuneşti. Comuna s-a numit la început comuna Posesciurilor lucru ce reiese din actele oficiale de stare civilă ale primăriei şi din înregistrările ce se făceau de către preoţii bisericilor comunei. Mai târziu prin simplificarea denumirii s-a numit Poseşti nume care potrivit tradiţiei româneşti se trage de la Poseamoşul sau strămoşul aşezărilor, ale căror gospodării formau o

unitate cu acest nume. Trebuie reţinut că aşezarea cea mai veche a fost în cursul superior al Zeletinului pe locul numit azi “Silişte” şi se numea Zeletin. Se crede că prima aşezare a comunei Poseşti datează dinaintea întemeierii statului feudal al ţării Româneşti (1330). “Siliştea” de astăzi, care în slavonă înseamnă “vatră de sat parasită”, a oferit urme istorice chiar din epoca de piatră neolitică (cuţit de piatră cioplită, vetre de foc din vadul gârlei ca şi osemintele din vadul gârlei Zeletin unde în acea vreme era cimitirul). Deasemenea în partea de răsărit a satului, într-un loc retras şi singuratic, în mijlocul cimitirului unde se odihnesc oasele moşilor şi strămoşilor comunei, se află biserica “Sfinţii Voievozi”, care datează din anul 1732, potrivit înscrisului de pe piatra tomsală din tindă.

După veştile din presa internaţională cu privire la planurile regimului Ceauşescu de sistematizare a populaţiei şi dizolvarea satelor, unii francezi revoltaţi s-au organizat într-o mişcare de asistenţă umanitară şi ajutor de urgenţă. Consiliul European, prin intermediul Asociaţiei “Operaţiunea Satele Româneşti” au propus ca satele româneşti să fie sprijinite cu scopul de a le salva din faţa distrugerii ce le ameninţau. În mod aleatoriu, comunei Geste, componentă a Comunităţii Comunelor din centrul

MONUMENTE ISTORICE

regiunii Mauges, i s-a repartizat localitatea Poseşti pe care au sprijinit-o prin acţiuni umanitare. De atunci, schimburile de experienţă şi relaţiile de prietenie s-au dezvoltat. Crearea Asociaţiei „Solidarité Roumanie Centre Mauges Poseşti” din Franţa a fost urmată de geamăna sa, “Asociaţia Solidaritatea Poseşti – Centre Mauges” din România. Cele două partenere au devenit interlocutori privilegiaţi ai comunităţilor, sporind relaţiile de prietenie, solidaritate şi cooperare. În mod natural, dezvoltarea şi consolidarea schimburilor dintre Poseşti şi C.C.C.M. au orientat autorităţile locale respective către un proiect de înfrăţire după semnarea unei Carte de Cooperare în 2011. Înfrăţirea semnată la Primă-ria Poseşti între primarul comunei Poseşti şi preşedintele C.C.C.M. din Franţa, este un angajament peren care necesită participarea activă a aleşilor locali şi a cetăţenilor. Acest act proclamă asocierea comunităţilor şi marchează recunoaşterea oficială a legăturilor ce durează de mai bine de 22 de ani!

În comuna Poseşti se află biserica de lemn “Sfinţii Voievozi” - din Vârf (1732) din satul Poseştii-Pământeni, monument istoric de arhitectură de interes naţional. În rest, alte douăzeci şi şapte de obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Prahova ca monumente de interes local.

SCHIMB DE EXPERIENŢĂ INTERCULTURAL ŞI DE SOLIDARITATE FRANCO – ROMÂN După 22 de ani de colaborare româno – franceză, Comuna Poseşti a semnat Înfrăţirea cu Comunitatea Comunelor Centre Mauges, din Franţa. Evenimentul a avut loc pe 4 august 2012 la Primăria Poseşti. Primele contacte între Comuna Poseşti şi Comunitatea Comunelor din Centrul Mauges s-au stabilit încă din 1990.

CAFFE ITALIA - Restaurant şi Pub VĂLENII DE MUNTE, STR. DRAJNA Nr. 10

SANDU ADRIAN REPARAŢII ŞI VÂNZĂRI

CALCULATOARE ŞI LAPTOP-URI

Str I.L.Caragiale, nr. 2, Vălenii de Munte Tel: 0768.956.866; 0744.631.670 E-mail: sanduadrian25@gmail.com; ad_edi25@zahoo.com ID MESS.: Adi_edi25 Sanduadrian25 SKYPE: Sanduadrian25

Vă aştept şi la magazinul meu din Vălenii de Munte. În piaţă, în locul magazinului Husqvarna.

Vând logan preferance, an fab.2005, servo, geamuri electrice faţă, airbaguri faţă, gpl omologat. pret 2700 euro, negociabil. Tel: 0731-599002. Dacia, an 1988, neradiată, impozit Înscriu Reprezentanţi Avon: Produse Avon cu până la 50% discount; la zi, pretabil program rabla + opel vectra fabricaţie 1992, geamuri electrice, Cadouri acordate la 3 săptămâni; închidere centralizată, trapă, itp-2015, Program flexibil în funcţie de timpul asigurare - 2015, motor 2000 benzină, tău liber şi eşti propriul tău şef! avariată dreapta/ faţă. Preţ negociabil Tel: 0760957357. Predau lecţii chitară electrică, acus- sau schimb cu auto funcţionabil. Tel: 0727-526460. tică, clasică în Vălenii de Munte. Dacia papuc, an 2003, diesel, Tel. 0737386935. pompă injecţie mecanică. Preţ 1200 Vând dacia papuc fab. 2004, 5 euro. Telefon: 0766-718358; locuri. tel. 0736-933841.

MICĂ PUBLICITATE GRATUITĂ

0723-342466. Vând sau schimb dacia papuc, an 2004 diesel, proprietar, stare bună, distribuţie nouă. preţ 6500 lei. Tel: 0723-151019; 0724-514395. Dacia papuc 2003, diesel, proprietar, tracţiune faţă în 2 locuri, pivoţi, bucşi, discuri de frână, plăcuţe, capac pompă de apă schimbate, distribuţie schimbată, baterie nouă în garanţie, cauciucuri noi faţă. Preţ 1800 euro, neg. Tel: 0726-172283. Vând vaucer cu dosar complet. Preţ 2500lei. Tel: 0737262685 Cumpăr 3 tichete rabla. Ofer 4500

F F

ron. Tel: 0722-275453. Înmatriculez orice auto în bulgaria pe numele tău, itp, asigurări. Asigur platformă tractări non-stop. Tel: 0727-112943; 0766-774565. Vând staţie auto storm premier, putere 4 w, cu antenă. pret 350 ron, uşor neg. arată impecabil. Tel: 0761-679963. Vând detector radar cobra, model sd 7000. pret 100 lei. tel 0728143111. Înmatriculări Bulgaria pe numele tău 350-turisme până în 2000 cm, 400 euro mai mari de 2000 cm, platforme pentru transport auto, rapid şi sigur.

F F F

ACTUALITATE

SUNTEM CU

Numărul 53

PE TINE www.press.burdujan.com

PA RT I D U L NA ŢI O NA L L I B E R A L - F I L I A L A VĂLENII DE MUNTE ARE UN NOU SEDIU Sâmbătă, 31 octombrie, începând cu ora 13:00, va avea loc inaugurarea noului sediu al Partidului Na$ional Liberal, filiala PNL Vălenii de Munte. Membrii și simpatizan$ii PNL sunt invita$i la deschiderea oficială a sediului, care se situează pe Bulevardul Nicolae Iorga, numărul 108.

La eveniment vor participa: senator Dr. Ion Luchian, președinte PNL Prahova, alături de al$i lideri jude$eni ai PNL Prahova, Alessandro Pietta, președinte al organiza$iei PNL Vălenii de Munte, precum și oameni politici din conducerea centrală a Partidului Na$ional Liberal.