C AMPIONATUL EUROPEAN DE F O TBAL .
DOMNUL ªI DOAMNA MINISTRU Mi-am întrebat prietenii ºi cunoºtinþele dacã ºtiu câþi miniºtri are România. Unii au spus cã avem 16... alþii au spus cã avem 20 aici intrã ºi funcþiile de ministru bãgãtor de seamã în numãr de patru - însã le-am spus tuturor cã habar nu au!
- IUNIE 20 1 2 PROGRAM
SFERTURI DE FINALÃ, SEMIFINALE,
V
FINALA .
pagina pagina 37
pagina pagina 38
ÃLENii Ziarul Vãii Teleajenului
ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 45, IUNIE, 2012
FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN EDIT ORIAL
www.valenii.wordpress.com
INCREDIBIL! S-A DEPêIT ORICE LIMITÃ.
✍ GHEORGHE BURDUJAN
ÎN PRAHOVA USL ªI PP-DD ACEEAªI MIZERIE Mirarea mea a fost mare când am observat cã în Vãlenii de Munte au apãrut bannere ºi afiºaje electorale ale PP-DD (partidul OTV-ist al lui Dan Diaconescu - patronul îmbogãþit prin ºantaj ºi ameninþãri), care îndeamnã populaþia sã-i ardã pe “ciocoii pedeliºti”. Întrebãrile care se pun sunt urmãtoarele: de ce este atacat PDL dacã acesta nu mai este la putere? Dacã acesta nu mai are majoritatea parlamentarã? Dacã Guvernul României este al PSD ºi al PNL+PC, dacã vuvuzelele se aflã în gurile lui Victor Ponta ºi a lui Crin Antonescu? Ce-i învrãjbeºte pe cei de la PP-DD împotriva PDL - în Prahova - atâta vreme cât la nivel central, Dan Diaconescu se luptã cu toatã lumea, dând în stânga ºi în dreapta cu invectivele-i bine cunoscute? La centru, aºa cum este ºi normal în politicã atunci când cineva doreºte sã obþinã Puterea, PP-DD se promoveazã pe sine (la graniþa legalitãþii) luptânduse cu TOATE marile forþe politice: PSD, PDL, PNL, fãrã partipriuri, fãrã discriminare. Nu sunt uitaþi nici Preºedintele Traian Bãsescu, nici primarul general al capitalei, Sorin Oprescu. În Prahova, însã, lucrurile stau diferit. De ce stau aºa am aflat în urma unei vizite la sediul PSD-Prahova. Aici toate materialele de campanie ale PP-DD sunt fãcute de cãtre PSD. Toate promoþionalele electorale vin la sediul PSD atât pentru USL cât ºi pentru PP-DD. Cu alte cuvinte, la Prahova, aceste douã partide PSD ºi PP-DD s-au înfrãþit. Aºa cã sloganul corect este: “În Prahova, USL ºi PP-DD, aceeaºi mizerie”! În Prahova PP-DD este portavocea PSD! Iar pionul Auraº Dragomir a fãcut urmãtoarele miºcãri: PSD - PDL - PSD Vãleni - PP-DD.
1 LEU
DEPUTATUL MIHAI APOSTOLACHE, UN DEMNITAR AL STATULUI ROMÂN, A FOST AMENINÞAT DE OAMENII LUI BEBE MOACÃ. ZÂMBET DE VIITOR ABSOLVENT Se spune cã timpul, în cursa lui imensã, descoperã tot ceea ce era ascuns ºi acoperã tot ceea ce era descoperit. Timpul ne dezvãluie oameni, fapte, începuturi ºi sfârºituri
pagina pagina 34
POªTA REDACÞIEI Citiþi în pagina 7 mesajele ºi scrisorile primite de la cititorii noºtri care sunt mai deºtepþi decât noi. pagina 7
2
PAMFLET
ACEASTÃ PAGINÃ ESTE UN PAMFLET! JURNALUL LUI COSTICÃ BEBE’ FAÞÃ (episodu’ trei)
PROBLEMà ELECTORALà INSURMONTABILÃ: OOOLE DE VÃLENI NU ÎNCAP ÎN TIGÃIÞÃ!!! Bãi jurnale! Bãi, ce puiii mei gãini au ãia la Ploeºti eu nu înþeleg! De doo ore stau ºi mã perpelesc cum sã împart eu tigãiþele pe care o sã mi le trimitã nea Mircea de la Judeþ fãrã sã mã fac de rîs în tot Vãlenii ºi nu-mi dau seama. Pe asu' meu de picã norocos dacã ºtiu cum sã le dau la electorii pe care trebuie sã-i mituiesc electoral o tigãiþã în care încape o juma' de ou. Am vãzut monstra ºi m-am crucit: ori ãia de la Ploeºti au gãini handicapate, ori gãinile electorilor mei pe care trebuie sã-i mituiesc electoral ca sã mã aleagã primar la Vãleni sunt mutante! Am stat ºi am fãcut proba toatã noaptea ºi eu, ºi finãmiu' lu' care ia-m promis lucrãrile pe urmãtorii patru ani de la Primãrie, ºi nea mircea de la Primãrie, cã e economist serios. Dupã experimente repetate, am ajuns la concluzia cã dacã pui un pahar de ulei ºi douã oã din Ploeºti în tigaia lu' Mircea de la Judeþ, intrã ale dreacului! Dacã încerci sã pui un ou de gãinã din Vãleni, fãrã ulei, în tigaia lu' nea Mircea de la Judeþ, nu intrã nici mort, bãgamiaºººº... Ori intrã doar gãlbenuºu', ori doar albuºu'... Împreunã nu merg cã na-u loc! Asta îmi creazã o maaare problemã ºi din cauza asta ma perpelesc psihanalitic pe paginile tale. Uite despre ce e vorba: de vreo patru ore aºtept din minut în minut sã-mi vinã tigãile de la Ploeºti. Sunt vreo 10.000 de buc. Frumoase ele... Cu negru, cu roºu ºi cu argintiu îmi amintesc de materialele mele promoþionale cu care mã gîndesc sã cuceresc primãria
pentru pesede. D-ãi în p..oala mea pe fomiºtii ãia de liberali cã nu ºtie decît sã cearã. Dacã nu lea-m dat pînã acu vreo ºaijdemii de mici ca sã mã aleagã, nu lea-m mai dat. ªi ei, trãdãtoriii împuþiþi, aud cã tot cu Ioniþã voteazã! Da' ies eu primar ºi personal o sã mã urc pe cifã s-ãi alerg un pic, aºa, la oha, prin oraº. Revenind, cã ºtiu cã ãsta e un mare defect al meu, divaghez de la subiect ºi omul nu mai înþelege nimic din c-ei spun eu, tigãiþa e prea micã. Roºie, cu gri, cu negru, zici cã e sigla noastrã sub care candidez ºi eu: LUS. Nuuu, nu de la looooser! Hai cã iar divaghez de la subiect. Deci stau ºi aºtept cele 10.000 buc de tigãiþe de la nea Mircea de la Judeþ ºi nu ºtiu ce sã fac. Cum sã le dau eu electorilor drept mitã electoralã niºte tigãiþe în care nu încape nici mãcar un ou? Leam dat la nespãlaþii ãºtia de vãlenari dero. Le-am dat ºampon chinezesc cu care sper sã nu se spele pînã nu ma-u ales primar cã se umple de mãtreaþã de no sã mai vadã buletinul de vot ºi o s-ãl voteze din instinct pe intelectualu' ãla de Ioniþã. Apropo, cã veni vorba de Ioniþã mai divaghez un pic de la subiect. Auzi tu, intelectualu' dreacului, vroia s-ãmi dea lovitura cu oferta aia electoralã de o fãcuse beeeton cu IQ-ul ãla al lui de absolvent de ASE cu 9.50 pe vremea lu' Ceauºescu! Credea el cã mã face pe mine!! Bããã fraieree, bã! Eu am ºcoala vieþii, bããã, îmi venea sã-i zic cînd îl vedeam cum se strofoca el sã gãseascã soluþiii!!! Bããã, pãi de ce sã m-ai muncesc eu bãããã, cînd tu o faci gratis pentru mineee?!? ªi ia-m furat programu' exact cînd îl trecea pe curat. Din profesionalã nu ma-m mai distrat aºa de bine!!! Deci de aia m-ie ºi atît de fricã
de tigãiþele lu' nea Mircea de la Judeþ: am acu' un program beeeton care dã atît de bine la publicul elector cã m-ie ºi fricã s-ãl citesc dar m-ie sã n-ul distrug cu tigãiþa. Acu' vreau sã ne sfãtuim: d-acãi zic lu nea Mircea de la Judeþ cã tigãiþa e prea micã pentru oul de la gãina din Vãleni, m-ie cã se supãrã definitiv pe mine. Dacã n-ui zic, trebuie sã împart electorilor mei 10.000 buc. de tigãiþe prea mici pentru oole lor. Cã dacã nu le împart, am beli-to sã mã erþi dar vine ori Vlad, ori Viter ºi mi le face salbã ºi adio primãrie, bãgmaia?! Deci cum sã fac? Mã gândeam eri, imediat dupã ce m-ia adus nea Mircea de la Primãrie cu forþa toþi copiii de la scoli si gradinite ca sã mã ureze de 1 iunie - habar na-veam cã ºi de 1 iunie e ca de Colindat, trebuie sã le dai cadouri la copii ca sã te voteze pãrinþi lor - cã cel mai bine ar fi sã donãm tigãiþele la grãdiniþe! E o idee geniealã care m-ia venit chiar mie ºi încã n-am mai spuso la nimeni ca sã nu m-io fure cum iam furat eu programul lui Ioniþã. Deci abia ar avea ãia mici cu ce sã se joace cu pãpuºile de copiii, sã le facã o tocãniþã de copiii, o ciorbiþã de copiii ºi toatã lumea ar putea fiii mulþumitã. Copiii cã au tigãiþe, pãpuºile de copiii cã au din ce sã mãnînce tocãniþã de copiii ºi ciorbiþã de copiii, educatoarele cã copiii nu se mai trag de codiþe ci de tigãiþe, pãrinþi la fel. Toatã lumea ar fi mulþumitã, mai puþin nea Mircea de la Judeþ care cum ar afla cã nu m-iam mituit corect electoratul votant, iar la-r trimite pe Vlãduþ sau pe Viter de mia-r face tigãiþele salbã la gît ºi adio primãrie! Bãgamiaº! Cum sã le dau eu la vãlenari mitã electoralã ca sã mã voteze niºte tigãiþe în care nu le încape oole? În puii mei! Degeaba m-iam
angajat o pletorã (îmi place de mooor cuvîntu' ãsta pe care la-m auzit la unul dintre ei) de intelectuali care sã mã laude prin tot tîrgul cã ce deºtept ºi frumos sunt. Îi plãtesc ai dreacului de scumpi ce sunt mai bine decît pe Gicã, ºofeurul meu de bazã de pe cifã, ºi na-u fost în stare sãmi gãseascã nici ei soluþia la problema mea:cum sã bagi întreg oul de gãinã de Vãleni în tigãiþa pe care urmeazã sã o primesc în 10.000 de buc de la nea Mircea de la Judeþ ca sãmi mituiesc electoral electoratul votant? Au venit idioþi dreacului cu tot felul de soluþi: cã sã le spune la oameni sã prãjeascã doar oã de gãini pitice. S-au doar de prepeliþã, cã nau colesterol! Cã poate dacã le dãm însoþite de o pungã de oã de fazan, alea ar încãpea cîte doã. Asta m-ia plãcut, dar de unde puii mei sã fac eu rost de 20.000 buc de oã de fazan proaspete? Cã la oã nu e ca la mici: la astea dacã le dai stricate îþi terminã ficatu' mai ceva decît sticla de carcalete care o dau eu în fiecare searã electoratului votant din Vale ºi nu e de glumã. Cine dreacului o sã mã mai voteze dacã eu îi bag p-ãºtia în spital cu toxiinfecþia? Mam dus ºi la nea Rilã Luºkin, la pensionari. Maaare pezevenchi ºi ãsta! Maaaare rãu! Eu cînd o sã ies la pensie, aº vrea sã fiu la fel de ºmecher ca el: are pensie de 127.000.000 lei dar ia îmbîrligat pe ãia de la clubul pensionarilor s-ãl aleagã în conducere peste pensiile lor de 7.000.000 lei! În secret ºi d-aia la-m pus pe lista mea de consilieri: îl respect enorm pentru cît e de bazat. La-m întrebat cum îþi spun: "mãi nea Rilã, din experienþa dumneata a cãrui pensie de 127.000.000 lei o stimez mai ceva decît pe salariul meu de administrator ºi unic asociat la diverse firme care fac afaceri bãnoase cu primãria ºi la care vreau sã renunþ la oha pentru am-i dedica întreaga expereinþã primãriei, explicãmi ºi mie cum sã rezolv aceastã mare problemã". ªtiþi ce mi-a rãspuns piºicherul de iel? "Bã Bebe! Na-º vrea sã fiu în locul tãu. Pãi pentru oole la ãºtia din Vãleni îþi trebuie nene tigaie, nu tigãiþã! Na-m cum sã te ajut!", ºi m-ia întors spatele superior ocupîndus-e mai departe de jocul de table cu un subordonat de la club pe carel trãgea de limbã sã afle ce mai pune la cale intelectualu' ãla de Ioniþã. Se vede frate cã are ºcoala de partid în spate. Eu tot fãrã soluþie am rãmas, dar mãcar a ºtiut sã mã îmbãrbãteze
clar: nu poþi sã pui oole din vãleni în tigãiþa lu nea Mircea de la Judeþ. N-ai cum! La Vãleni oole sunt mari, nu ca ofilitele alea de la Ploeºti. Tonifiat de discuþia cu nea Rilã, dar mai ales de gîndul cã aº-i putea ºi eu s-ãmi fac o pensie de 127.000.000 ca a lui ºi pe urmã sã candidez la consiliul local ca un ºmecher ce aº fi din postura de persoana din conducerea pensionarilor, ma-m luminat la cap. Mãi frate, cum ar fi dacã aº da tigãiþele pe post de palete de tenis de masã. Adicã de ping-pong. E din aluminiu, e frumos colorate, ºi cel mai important lucru este cã mingia de ping-pong are loc la fix în ele. În afarã de faptul cã electoratul meu votant ar aprecia miºcarea, aº deveni primul viitor primar al Vãleniului care a inventat un sport apreciat: ping-pong-ul cu tigãiþa electoralã. Beeeton idee! Super ideee! Mai genialã decît orice ia-r veni în gînd lu' intelectualu' ãla de Ioniþã. Ia-m traso ºi de data asta. Deci, de doã ore stau ºi mã perpelesc aºteptînd cele 10.000 buc de tigãiþe electorale de la nea Mircea de la Judeþ. Deci dacã nici de pingpong nu sînt bune, pe romîneºte am belitooo!!! Nici nu mai am putere sã mai scriu de emoþie însã nu pot sã n-uþi mulþumesc prietene! Dacã nu erai tu, cu paginile tale imaculate în care s-ãmi descarc cele mai intime gînduri ºi trãiri, atunci nu ºtiu cum aº fi trecut eu prin aceastã campanie electoralã atît de obositoare ºi stresanta. Mã uitam la nea Mircea de la Primãrie sãracu', vineri, 1 iunie, cum se mai juca el cu o mingiuþã pe care io furase pe neve lu' un puºti de vreo 5 ani. Era atît de fericiiit! Mã ºi gîndeam: uite frate cea fãcut stresu' funcþiei de primar din el! Se vede cã na avut parte de un jurnal ca al meu, Costicã Bebe'n Faþã, unde sã se mai descarce psihanalitic. PS: Este foarte important sã nu uit s-ãi invit la vot pe 11 iunie pe toþi electorii mei, atît pe cei mituiþi, cît ºi pe cei nemituiþi electoral de mine. Aºa mi-au transmis cei de la staful de judeþ: toþi cei care vor sã mã voteze sã nu uite cã pe 11 iunie este ziua decisivã! Împreunã sã salvãm oraºul de Ciuma Roºie!
Acest material este un pamflet ºi trebuie tratat ca atare. Emai LATUL
3
AC T UA L I TAT E
Guvernul Ponta-Ziua ºi Beleaua: erori ºi naivitãþi ale Guvernului
19. Prima ordonanþã guvernamentalã neconstituþionalã. E vorba de decizia lui Ponta privind banii "luaþi înapoi" de la autoritãþile locale. 18. Incompatibilitãþi de prim rang. Parchetul General a anunþat oficial cã sunt în anchetã patru infracþiuni de conflict de interese care îl vizeazã pe ministrul Culturii Mircea Diaconu. 17. Libertatea de exprimare amendatã. S-a întâmplat la Iaºi dupã ce Ponta a fost huiduit. 16. Cumetria de la Guvernare. Premierul ºi-a numit persoane din familie în Guvernul României: Robert Cazanciuc, soþul veriºoarei - secretar general al MAE, Ioana Pop - finã ministrul pe relaþia cu parlamentul, Claudiu Preoteasa - fin- vicepreºedinte al Administraþiei Fondului de Mediu. Se profileazã Guvernul de Familie. 15. Derutã fiscalã. Ploaie de taxe ºi impozite anunþate la care mai adaugã ieri unul Premierul Ponta: "pentru cei care au venituri mari de la buget, de peste 4.500 lei pe lunã vom aplica o taxã de 16 plus încã 16 peste ceea ce depãºeºte 1.000 de euro pe lunã." Cumulat ºi discriminatoriu, pentru anumiþi bugetari impozitul va ajunge la 32%. 14. Recidivã. Ministrul Andrei Marga recidiveazã. Obsesie: Rusia. Ranchiunã: Bãsescu. 13. Rãzboi cu elitele. Premierul elibereazã din funcþii pe: Vladimir Tismãneanu, Ioan Stanomir ºi Adrian Streinu-Cercel. 12. Complotul ticãlos. Balaban Grãjdan a transmis Curþii Supreme adresa prin care ISC renunþã la recuperarea prejudiciului din dosarul Trofeul Calitãþii - Adrian Nãstase. 11. Promisiuni fãrã acoperire. Reducerea CAS, reducerea TVA la alimente sau diminuarea. 10. Inconºtienþã. În Afganistan, premierul Ponta a fãcut o conferinþã de presã în teatru de rãzboi, punând în pericol viaþa participanþilor. 9. "Competenþã": Ovidiu Silaghi, Ministrul Transporturilor a angajat 11 consilieri. 8. Falsã problemã, timp pierdut inutil. De ce? Premierul vrea sã fie tratat ca egal al preºedintelui Bãsescu în reuniunile UE. 7. Lipsa de direcþie a Guvernului. Efect? Perpetuarea cãderii leului. 6. Neînþelegeri? Ministrul Sãnãtãþii vrea taxã fast-food, prim-ministrul nici sã n-audã de aºa ceva. 5. Molima Guvernului-diplomele. Plumb-Mediu ºi-a "transformat" o diplomã de participare în certificate de absolvire "George Washington University". În aceeaºi situaþie este ºi Constantin-Agriculturã. 4. Ioan Mang, înlocuitorul lui "Standford" este plagiatorul lui Chang. 3. Tocmai la Învãþãmânt, ministra Dumitrescu ºi-a falsificat studiile la "Standford". 2. Foamea de Putere. Numãrul miniºtrilor în Guvern creºte cu 16%. La fel, numãrul secretarilor de stat. 1.Idei puþine ºi fixe. Doar candidat la ministru era Marga si l-am auzit cu "Bãsescu=Mussolini" ºi cu singura idee despre Externe: Rusia.
O SINGURÃ DIPLOMÃ
AM PRIMIT LA REDACÞIE În ediþia precedentã a ziarului nostru am solicitat tuturor candidaþilor ce vor participa la alegerile de duminicã, 10 Iunie 2012, pentru funcþia de primar al oraºului Vãlenii de
Munte, sã ne trimitã la redacþie, spre publicare, diploma de studii a fiecãruia în parte. Apelului nostru a rãspuns un singur candidat: IONIÞÃ V. CONSTANTIN!
STOFÃ DE PRIMAR - ANALIZÃ LA CALD (ªI LA RECE)
A
legerile care vor avea loc duminicã, 10 Iunie 2012, vor aduce, pentru cetãþenii din Oraºul Vãlenii de Munte un lucru garantat bun: anume acela cã despre actualul primar Mircea Niþu se va vorbi la timpul trecut ºi nu întotdeauna în termeni elogioºi. Bine-bine, scãpãm de Mircea Niþu (îmi imaginez cum va arãta ca simplu cetãþeanpensionar - poate cã ne vom saluta, cine ºtie...), dar pe cine punem în locul sãu? Ne pleacã bãiatul fin de Slon Ceraºu, dar cine vine în locul lui? Dintr-o analizã caldã fãcutã la rece (cãldurã mare, deh! ), ºanse reale de a câºtiga
fotoliul de primar la Primãria Oraºului Vãlenii de Munte, dintre cei ºase candidaþi (Constantin Florin - PSD, Ioniþã Constantin - PDL, Costovici Marian - UNPR, Diaconescu Dan - PP-DD, Vâlsãnoiu Florin - PNÞCD, Mãrgãritescu Iulia - candidat independent), au doar doi “grei”: Constantin Florin (zis ºi Bebe Moacã - frumos nume, tre’ sã recunosc!) ºi Constantin Ioniþã. “Pe cine sã votez?” cred cã este întrebarea pe care mulþi dintre dumneavoastrã ºi-o pune în aceste 2-3 zile câte mai sunt pânã duminicã. Pentru a gãsi un rãspuns mai simplu întrebãrii buclucaºe încercaþi sã anticipaþi viitorul ºi imaginaþi-vã una din urmãtoarele situaþii, punându-vã o întrebare suplimentarã-ajutãtoare “Cine are stofã de primar?”: 1. Sã spunem cã aveþi o problemã ºi cã va trebui sã mergeþi în audienþã la domnul primar. Cu cine aþi vrea
sã staþi de vorbã în calitatea lui de primar? Cui aþi vrea sã încredinþaþi problema dumneavoastrã spre rezolvare? 2. Sã spunem cã în oraº vor veni delegaþii oficiale din alte þãri ºi posibili investitori strãini. Cu cine sã stea de vorbã oficialii strãini? Cine ar avea o reprezentativitate care sã facã cinste oraºului nostru? 3. Sã spunem cã sunteþi profesor. Care dintre cei doi posibili primari aþi dori sã vã intre în cancelarie. ªi cum, cu ce atitudine? Cu cine aþi dori sã vorbiþi despre calitatea învãþãmântului vãlenean? 4. Sã spunem cã sunteþi un simplu muncitor. Cine credeþi cã vã va privi cu respect pentru munca pe care o prestaþi (indiferent care este ea)? 5. Un intectual de marcã dacã sunteþi, cu cine v-ar plãcea sã conversaþi în biroul primarului? 6. Dar la o ceremonie cu invitaþi de seamã ºi notorie-
tate naþionalã ºi/sau internaþionalã, pe cine vedeþi dumneavoastrã cu eºarfa tricolorã la piept? Atunci când va fi intonat Imnul de stat al României? 7. Un mic sau mai mare om de afaceri dacã aþi fi, de la cine speraþi sã gãsiþi sprijin ºi înþelegere: de la unul care toatã viaþa lui a fãcut NUMAI afaceri cu statul prin contractele grase cu Primãria (unde a domnit prietenul lui) sau un primar care este un onest om de afaceri ºi care NU A FÃCUT NICIODATÃ AFACERI CU STATUL? ªi ar mai fi multe întrebãri la care sã vã gândiþi mai înainte de a pune ºtampila pe acela pe care-l doriþi primar al Vãleniului. Eu, ca omul imparþial, nu vã spun cu cine sã votaþi, ci doar vã prezint o realitate aºa cum este ea, vizibilã cu ochiul liber. ªi fiindcã veni vorba de afaceri cu statul, nu pot sã nu detaliez puþin acest subiect, pentru cã e vorba de
banii dumneavoastrã aici, de bugetul public. Deci, Constantin Ioniþã nu a fãcut niciodatã afaceri cu statul. ªi aici punem punct. Altfel stã treaba cu domnul Bebe Moacã. Omul s-a îmbogãþit la greu din contractele cu Primãria Vãlenii de Munte Iatã datele: SC CONCRIS SRL, al cãrei patron este Bebe Moacã, a obþinut de la Primãria Vãlenii de Munte, începând cu 2008, urmãtoarele sume de bani, fie în urma unor licitaþii, fie prin cumpãrare directã sau cerere de ofertã: 1) 89.000.000 de lei vechi pentru “Amenajarea stradalã Valea Gardului ºi curãþire ºanþ”; 2) 227.000.000 de lei pentru “Amfiteatrul ªc. de Arte ºi Meserii Gh. Pãnculescu”; 3) 423.000 de lei/metru pãtrat pentru “Reparaþii strãzi prin betonare”.
(Continuare în pag. 5)
4
ACTUALITATE
ZÂMBET DE VIITOR ABSOLVENT claselor a XI-a, am avut onoarea sã fim primii invitaþi în salã, pe lângã organizatori. Deºi în atmosferã se simþea o urmã de agitaþie ºi emoþie, pe chipurile diriginþilor domnea calmul, dar ºi regretul. Uºor, uºor, sala a început e spune cã timpul, în cursa lui imensã, des- sã primeascã pãrinþii ºi coperã tot ceea ce era rudele nerãbdãtoare ale ascuns ºi acoperã tot ceea ce viitorilor absolvenþi. Observam zâmbete largi, era descoperit. Timpul ne priviri calde, pomeþi îmbujodezvãluie oameni, fapte, raþi, dar ºi ochi înlãcrimaþi. începuturi ºi sfârºituri. Ne Ceremonia a început, fiind aratã cât de repede ºi nesemnificativ poate trece momentul respectiv. Am auzit de multe ori cã orice poveste îºi are sfârºitul ei, dar cã orice sfârºit este ºi un nou început. Acest lucru l-au aflat ºi elevii claselor a XII-a promoþia 2011-2012, care au avut ocazia sã participe la primul bal de absolvire din istoria Colegiului Naþional ,,Nicolae Iorga". Când am fost anunþatã cã voi avea privilegiul împreunã cu alþi doi colegi sã primim cheia ºi cartea ºcolii din partea absolvenþilor, am realizat deschisã de dl director cât de rapid a trecut timpul pe lângã liceu, dar ºi prin ce Coman Vasile, invitându-i în salã pe elevi în ordinea alfaemoþii vor trece colegii noºtri mai mari. Am realizat beticã ºi a claselor. Simþeam cã se apropie ultimul an din emoþii, regrete, lacrimi care nu mai puteau sã aºtepte, micul nostru basm numit dar cu toate acestea, nu am ,,Liceu". reuºit sã îmi dau seama ce a Am pornit cu emoþii ºi fost în sufletul foºtilor zâmbete spre locul în care liceeni. elevii mai mari ai ºcolii Domnii diriginþi aºteptau aveau sã fie pentru ultima datã liceeni. Încercam sã îmi pe scenã, îmbrãcaþi ºi ei la imaginez ce simþeau, dar nu rândul lor în robe, semnalul prin care puteau sã înmâne reuºeam. Abia când i-am vãzut pe toþi adunaþi, îmbrã- diplomele de absolvire elevilor. Încercau sã aranjeze caþi în robe ºi purtând toca diplomele cât mai bine ºi sã specificã absolvenþilor, miam dat seama de cât de spe- îºi ascundã pe cât posibil cial ºi unic avea sã fie balul. emoþiile. κi doreau sã nu Împreunã cu cei doi colegi dezamãgeascã pãrinþii nerãbdãtori sau celelalte cadre ai mei, reprezentanþi ai
didactice prezente, dar în special îºi doreau sã nu îºi dezamãgeascã elevii pe care i-au îndrumat timp de patru ani ºi pe care i-au iubit necondiþionat. Elevii urcau unul câte unul pe scenã, puþin intimidaþi de sala plinã ºi de sunetele aplauzelor spectatorilor. Vedeam cu câtã putere încercau sã îºi abþinã lacrimile ºi sã zâmbeascã sincer fotografilor. Fiecare clasã a avut ocazia sã þinã un discurs prin intermediul
e mai despart doar douã sãptãmâni de sfârºitul anului ºcolar 2012. Un an în care s-au strâns laolaltã multe ore de studiu, muncã în echipã, reuºite, eºecuri, bucurii, lacrimi, nemai contabilizând modelarea spiritului, arhitectura sentimentelor, iubirea de aproape, toleranþa - spirala perfectã cu lumini ºi umbre. ªcoala, se ºtie, are ritmul sãu propriu ºi nu
se dezice de viaþa intensã, de tinereþe, originalitate, emotivitate, prestanþã. Poate de aceea, sfârºitul de an ºcolar vine mereu prea repede ºi totdeauna prea greu. Tabloul cu puf de gutui, sanie argintie ºi crenguþã înfloritã rãmâne uitat pe alte coordonate. Realitatea vie, energicã, nerãbdãtoare, ne inundã cu precizie matematicã: examenul de absolvire, compe-
S
LA ÎNCEPUT
DE IUNIE
N
reprezentantului lor. Vocea le tremura, dar în cele din urmã, curajul a învins, primind felicitãrile colegilor, dar ºi ale pãrinþilor. Am fost plãcut surpinsã sã vãd cum pe sub robe, se ivea discret o vestimentaþie cu iz de ceremonie. De asemenea, la sfârºitul discursului, fiecare clasã îºi arunca tocile ca semn al sfârºitului liceului. În timpul înmânãrii diplomelor, am avut parte ºi de câteva momente artistice, semn cã tristeþea ºi regretul puteau fi învinse de creativitate, veselie ºi amuzament. Am avut parte de eleve ale ºcolii care ne-au încântat cu
vocile lor ºi cu dans. Însã, ,,surpriza serii" a fost parodia despre viaþa unui liceean compusã chiar de absolvenþii unei clase. Aceºtia au demonstrat cã se poate râde în timpul unei ceremonii atât de serioase ºi emoþionante. În final, am fost invitatã alãturi de cei doi colegi ai mei pe scenã, unde ni s-au oferit cheia ºi cartea ºcolii de cãtre trei dintre cei mai distinºi absolvenþi ai liceului. Ne zâmbeau cãlduros, urându-ne mult succes în anul ce va urma, dar în acelaºi timp citeam în privirile lor regretul de a pãrãsi basmul liceului. Totul s-a încheiat într-o clipã, o datã cu imnul colegiului ºi cu celebra melodie ,,Ani de liceu". Atunci, toþi absolvenþii au realizat cât de repede poate curge timpul, faptul cã acesta se mãsoarã doar dupã emoþiile ce îl strãbat, dar ºi cã un nou orizont le este arãtat, asemenea începutului din clasa a IX-a. Toþi au izbucnit în plâns, însoþiþi de zâmbete sau priviri triste, de îmbrãþiºãri, de promisiuni, de prietenii jurate pe viaþã. Diriginþii îi încurajau cu ochii umezi ºi cu îmbrãþiºãri calde. Toþi absolvenþii îºi aclamau litera
tenþele digitale ºi lingvistice, premierea, discursul de rãmas bun, florile de crin ºi de trandafir, albumul de promoþie, balul de adio, vacanþa... Profesorul, elevul, pãrintele trãiesc intens acest ritm ºi dincolo de veºnica tranziþie româneascã, de clasa “0” sau clasa a I-a, de ochiul vigilent al camerelor de supraveghere. Existã bucuria unui nou sfârºit de an ºcolar.
reprezentativã clasei lor, acoperindu-se unii pe alþii. Finalul acestei ceremonii a fost sãrbãtorit în sala festivã din cadrul Casei de Culturã, unde toþi se înghesuiau în faþa fotografilor sã facã poze cu profesorii, diriginþii, pãrinþii dar ºi cu ceilalþi colegi. Mai zâmbeau, mai spuneau o glumã, mai scãpau o lacrimã, bucurându-se de ultima lor zi ca liceeni ai acestui colegiu. Am plecat fericitã ºi îngânduratã spre casã. Sã mã gândesc ce va fi? Sã regret ce nu am fãcut în toþi aceºti ani? Regretele nu au viitor. Am observat cum o lacrimã încerca sã scape. M-am abþinut ºi am pãstrat-o pentru anul viitor. Însã mi-am promis cã voi zâmbi cand voi plânge. ,,Anii de ºcoalã, vãd, se duc ºi ei…".
Flavia OPREA Clasa a XI-a A
Treptat orele se împuþineazã ºi se strâng, planetele se joacã cu soarele, timpul capãtã valoare stranie, nedescoperitã încã, pentru absolvenþi. În aer “parfum de roze”. În suflet bucuria împlinirii spirituale. Pe strãzi, copiii cu flori ieºind în întâmpinarea dascãlilor lor, ca înaintzea unor apostoli.
Prof. Camelia NEAGU
5 Actualitate
STOFà DE PRIMAR - ANALIZà LA CALD (ªI LA RECE) (continuare din pagina 3) În cazul ãsta (Contract Nr. 514 din 16.07.2010) este vorba de o mare mãgãrie, ca sã nu spun cã-i “furt pe faþã”. Carevasãzicã 423.000 de lei pentru un singur-singurel metru pãtrat de beton, dar nu se spune: despre câþi metri pãtraþi este vorba, care au fost acele strãzi reparate prin betonare, ce grosime are stratul de beton etc. Este evident cã în aceste condiþii factura poate fi încãrcatã oricât ºi cu orice vrea muºchiul domniei sale de bãiat descurcãreþ. Astfel preþurile de pornire se pot dubla sau chiar tripla... Mai departe: 4) 598.000.000 de lei pentru “Reabilitare clãdire administrativã la Spitalul orãºenesc”; 5) 896.000.000 de lei pentru “Execuþie lucrare de alimentare cu apã pe strada Brazilor”; 6) 104.000.000 de lei pentru “Reabilitare prin betonare la clãdire Atelier Grup ªcolar Romeo Constantinescu”; 7) 782.000.000 de lei pentru “Execuþie platforme betonate ºi montat borduri în incinta Spitalului orãºenesc”; 8) 40.000.000 de lei pentru “Execuþie platformã betonatã în incinta autogãrii”; 9) 420.000 de lei/metru pãtrat pentru “Execuþie drum betonat pe strada Stejarului”. Iar avem de-a face cu o jmecherie. Câþi metri pãtraþi are strada Stejarului?; 10) 11.500.000.000 de lei
pentru “Lucrãri de betonare”. Contract Nr. 2183/07.04.2008, pe durata a 12 luni!; 11) 8.400.000.000 de lei pentru “Construire Piaþa Agroalimentarã”. Precizare: la licitaþia care a vut loc pentru piaþa oraºului au participat patru firme, dintre care o firmã din Mizil a prezentat cea mai avantajoasã ofertã pentru comunitatea din Vãlenii de Munte. Totuºi, primarul Mircea Niþu, ca bun prieten ºi subordonat “care este” i-a oferit lucrarea lui Bebe Moacã (a cãrui ofertã a fost cea mai scumpã); 12) 331.000.000 de lei pentru “Achiziþie beton”; 13) 1.400.000.000 de lei pentru “Reparaþii clãdire Policlinicã”. De ce s-or fi oprit Bebe Moacã ºi primarul care este Mircea Niþu tocmai la cifra 13 a contractelor aflate la vedere? Au avut/au o presimþire sumbrã? Personal mã îndoiesc devreme ce se zvoneºte cã buna colaborare între cei doi, pe banul cetãþeanului contribuabil, a continuat cu succes prin intermediul altor firme sau prin subcontractori. Aºadar, ce înþelegem noi de aici? Cã nu e greu deloc sã fii un om de afaceri de succes atâta timp cât cel care ocupã fotoliul de primar îþi este prieten ºi tovar㺠ºi subordonat. Câtã vreme þi se pun contractele pe tavã oricare dintre dumneavoastrã ar fi putut face astfel de afaceri. E suficient sã
ai o firmã ºi un primar-prieten. Restul vine de la sine. Dar, nu mi-am propus sã vã învãþ eu cum se pot face afacerile. Am mai demonstrat odatã cu firmele domnului Manta. Scopul acestui articol este/era “Cine are stofã de primar?” De ce vrea cu atâta ardoare Bebe Moacã sã ajungã primar? Ca sã-ºi ofere singur contractele? Ca sã nu mai fie nevoit sã-i mulþumeascã lui Mircea Niþu sau altui primar care va veni în locul sãu? Vã las pe dumneavoastrã sã gãsiþi rãspunsul la aceastã întrebare. Pânã una alta eu vãd ºi constat cã nu e o mare jmecherie sã oferi, în campania electoralã, mici ºi bere pe de-a Moacã, searã de searã, tuturor care doresc asta. Are balta peºte. Are balta peºte ºi pentru o serie de intelectuali ai oraºului care s-au grãbit sã-i facã temenele candidatului cu pricina. Ar fi ei de înþeles sub aspectul nevoilor personale, chiar ºi sub aspectul interesului mercantil (pentru cã ºi intelectualul e om ºi are nevoie de una de alta...), dar sub aspectul valorilor morale, al respectului de sine ºi al coloanei vertebrale, îmi pare rãu s-o spun, aceºti intelectuali, pe care i-am respectat ºi admirat cu sinceritate, au picat examenul. “Cine se aseamãnã se adunã”, iar dacã astãzi baþi din palme ºi foloseºti vuvuzela pentru a ridica în slãvi pe acela care NU te reprezintã (fapt vi-
zibil de pe Marte), pe acela care-i trateazã pe oameni cu dispreþul unui mic ºi-o bere (crezând cã asta e valoarea lor realã), mâine, stimaþi profesori ºi intelectuali, elevii dumneavoastrã vã vor da, poate, “un vot de blam”! Nu le amanetaþi viitorul. Eu nu spun nimãnui cu cine sã voteze. Fiecare are o conºtiinþã în dotarea personalã. Eu vã spun doar atât: ieºiþi la vot! Niciun om responsabil nu poate sta acasã pe 10 iunie. A sta acasã, a nu vota la aceste alegeri, cruciale în Vãlenii de Munte, deoarece se preconizeazã, dupã 22 ani, o schimbare în bine pentru oraº, este ca ºi când þi-ai vinde viitorul propriilor copii. E ca ºi când ai accepta cu resemnare ca viaþa sã-þi fie condusã în continuare de acelaºi grup de interese, de aceeaºi îmbogãþiþi pe banii publici, pe banii tãi pe care-i plãteºti cu atâta conºtiinciozitate, în fiecare lunã, prin
taxe ºi impozite pentru ca alþii sã se umfle pe sudoarea muncii tale cinstite. Cine mã trateazã cu un mic ºi-o bere sã nu se aºtepte la un respect mai mare din partea mea. Când i te adresezi, prin gesturile tale, instinctului meu de conservare, nevoilor trupeºti înseamnã cã eºti o fiinþã primitivã ºi îþi imaginezi cã toþi oamenii sunt asemenea þie. Hei, voi candidaþilor, aþi auzit de spirit, de nevoi sufleteºti, de conºtiinþã, de scara valorilor, de dorinþa nu fizicã, ci mentalã de a ne integra în Europa? Sã nu veniþi sã-mi spuneþi cã suntem integraþi, cã nu suntem. Aceste zile, premergãtoare alegerilor, mi-au demonstrat-o din plin. Nu vom intra în Europa cu o tigaie la brâu. “Cine are stofã de primar?” este întrebarea la ordinea zilei. Vom afla rãspunsul luni,
11 iunie, 2012!
Mircea cel Care, mare baron de Prahova fiind el ºi ªtefan cel Mare ºi Mihai Viteazul ºi Vodã Cuza la un loc.
A
º putea zice, fãrã teama de a greºi, cã este un caz clasic pentru psihanaliºti. Mi-am dat seama de acest lucru ascultându-i, proastã inspiraþie, un discurs pe care l-a sus-þinut în faþa unei mulþimi din Chiºinãu. Spunea, marele oratoriu, cu o transfigurare specificã lui ºi numai lui (Mircea Cosma este inconfundabil cânde se aflã în
transã), cã l-a visat în noaptea care tocmai trecuse pe taman marele nostru voievod Mihai Viteazul ºi cã acesta, adicã acela, adevãratul Mihai Viteazul i-ar fi dictat o poezie pe întuneric când tocmai Mircea cel Care, Baron de Prahova, îºi ispãºea nocturnu-i somn cu icnete-nfundate. Aºa cã se porni bardul prahovean într-o rãci-tare care l-ar fi fãcut invidios pânã ºi pe defunctul (fie-i þãrâna uºoarã!) Adrian Pãunescu. ªi tot aºa, primul secretar al judeþului Prahova, se slobozeºte pe gurã în versuri pe unde îl apucã inspiraþia ºi mâncãrimea de sub limbã. Omul avea ºi are încã aceastã aplecare ciudatã cãtre marile personalitãþi ale istoriei cu care se identificã. Aºa am crezut pânã am luat lucrurile în serios ºi mi-am pus întrebarea “altphel”: dacã
el nu face nimic fãrã a urmãri un scop bine definit, care-i chichirezul cu istoria, cu personalitãþile istorice? Ce poate câºtiga el din asta? ªi uite-aºa o altfel de luminã se aºezã pe fruntea-i latã ºi grea de gândurile necurate. Mircea Cosma, maestru al manipulãrilor a ºtiut totdeauna cã mulþimile sunt sensibile atunci când le reciþi, când le pomeneºti de Mihai ºi ªtefan de Cuza ºi alþii (de Mircea încã n-a pomenit, cicã i se spune cel Bãtrân). Mircea Cosma a pus ochii pe Basarabia încã de prin anii ‘90, iar basarabenii, neam de neamul lor, au þinut la voievozii ºi la poeþii noºtri pe care i-a cinstit cum se cuvine. Aºa cã, în spatele unui patriotism de bravadã, împãnat cu figuri ilustre ale istoriei noastre comune, a dirijat acvtivitaea de comerþ exterior
pe relaþia cu Republica Moldova a ºapte societãþi comerciale fruntaºe la acea vreme. Este vorba de tranzacþiile de import-export pe care SC DOROBANÞUL SA, SC FLACÃRA SA, SC CABLUL ROMÂNESC SA, SC UZTEL SA, SC PETROTEL SA, SC RULMENÞI GREI SA, ºi SC MUNTENIA SA Filipeºii de Pãdure le fãceau sub umbrela firmelor lui Mircea Cosma, Romintegral ºi, apoi, Digiana Nova. În spatele unui scop nobil, relaþia cu Basarabia, Cosma a reuºit sã dea tun dupã tun ºi þeapã dupã þeapã (deci, trebuie sã-l bage în discursurile sale ºi pe Vlad Þepeº). De asemenea se cunoaºte faptul cã Cosma Mircea cel Care a avut ºi are interese în domeniul transporturilor. A cumpãrat Autobaza 6 Cãlãtori pe nimic ºi a vândut-o cu mi-
lioane de euro. A vândut autobaza, dar interesul nu i-a dispãrut. Aºa cã, prin diverse manevre ca prim-secretar ºi Baron de Prahova a reuºit sã închidã rutele CFR Ploieºti Mãneciu ºi CFR Ploieºti Slãnic, lãsând pe drumuri, fãrã un loc de muncã sute de persoane. Scopul (v-am spus eu cã el nu face nimic fãrã un scop) este reluarea activitãþii de transport persoane, pe cele douã rute, pentru a-l anihila ºi al scoate din afacere pe Gabriel Chivãran. Faptul cã el acuzã opoziþia, în speþã PDL cã ar fi la originea acestei maºinaþiuni este, din nou, o minciunã tipicã lui, deorece domnul deputat Mihai Apostolache a adus în faþa Parlamentului României aceastã neregulã cerând redeschiderea traseelor CFR respective. Documentele stau mãrturie
6 PAGINA DE MÃNECIU
O FASCINANTÃ CÃLÃTORIE ÎN LUMEA PERSONAJELOR LITERARE DIN SÃPTÃMÂNA "ªCOALA ALTFEL"
(La Grupul ªcolar Mãneciu În parteneriat cu ªCOALA GENERALÃ CU CLASELE I - VIII SLON - CERAªU)
ãptãmâna “ªcoala Altfel” a adus ceva nou pentru toatã lumea: profesori ºi elevi, pãrinþi ºi reprezentanþi ai comunitãþii locale. La început totul pãrea destul de complicat. Fiecare avea propriile pãreri în legãturã cu desfãºurarea unor acþiuni menite sã punã în valoare abi-litãþile elevilor, spontaneitatea ºi sensibilitatea lor, ºi sã depisteze centrele de interes ºi nevoile acestora care sunt mai greu de identificat în cadrul orelor de curs. Datoritã doamnei director Gabriela Despan, ceeace era greu de realizat a devenit realizabil, dumneaei explicândune care sunt paºii de urmat, cum sã facem ca activitãþile ce aveau sã aibã loc în sãptãmâna “ªcoala Altfel” sã se desfãºoare cât mai plãcut ºi mai util pentru elevii ºcolii noastre. Profesorii diriginþi au invi-
S
tat pãrinþii ºi elevii sã-ºi exprime punctele de vedere ºi propunerile în ºedinþe comune cu privire la manifestãrile ce urmau în sãptãmâna respectivã. Acestea din urmã s-au dovedit a fi dintre cele mai interesante, mai atractive ºi mai diversificate activitãþi extraºcolare. Sã reamintim paºii propuºi de doamna director Gabriela Despan: organizarea riguroasã a activitãþilor zilnice, identificarea unor posibili parteneri ºi întocmirea unor rapoarte cotidiene. Personal, ca ºi ceilalþi colegi profesori, am avut prilejul sã cunoaºtem elevii ºi în altã ipostazã decât aceea de la clasã. Ne-au impresionat entuziasmul de care au dat dovadã, implicarea lor necondiþionatã ºi dorinþa de a petrece clipe deosebite alãturi de colegi, profesori ºi diriginþi în afara programului ºcolar. În cadrul Proiectului educaþional: “Mediul Ambiental Natural. Educaþie prin Curriculum Integrat Unitar”, împreunã cu doamna profesoarã de limba ºi literatura românã Ruxandra Zaharia, am organizat o activitate sub denumirea: "PARADA PERSONAJELOR LITERARE". De menþionat este faptul cã fiecare ºcoalã ºi-a organizat activitatea pe plan local, iar fotografiile ºi filmãrile sunt dovezi ale acestei acþiuni. Luni, doamnele profesoare Julieta Jercan, Adina Simion, Elena Voinescu - profesoare de limba ºi literatura românã ºi doamna Adina Baciu - profesoarã de limba francezã - au propus ºi au participat la o
activitate, în cadrul unui parteneriat cu ªcoala Ceraºu, numitã "PARADA PERSONAJELOR LITERARE". Ne-am propus ca obiective: cultivarea dorinþei elevilor de a se manifesta artistic, dezvoltarea abilitãþilor de exprimare oralã, cunoaºterea unor opere de mare valoare din literatura românã ºi universalã, interpretarea unor roluri care sã evidenþieze complexitatea caracterului uman, protejarea naturii ºi nu în ultimul rând dezvoltarea spiritului de competiþie. I-au fermecat pe spectatori personaje caragialiene: profesorul, inspectorul ºi elevii din schiþa "O inspecþiune", cele trei dame din "Five o'clock" (clasa a VI-a B), domnul din tren ºi stãpâna lui Bubico din schiþa "Bubico" (clasa a V-a B); nemuritorii Pãcalã ºi Tândalã (clasa a V-a B); personaje din lumea minunatã a basmului "Cenuºãreasa" (clasa a VI-a A) ºi "Scufiþa Roºie" (clasa a VII-a C); personaje sadoveniene "Dumbrava minunatã" - Lizuca ºi prietenii sãi (clasa a VI-a A) ºi chiar celebrii Shrek ºi Fiona din desenele animate omonime (clasa a VII-a C). Un moment deosebit l-a constituit ºi recunoaºterea celor patru anotimpuri interpretate de patru eleve talentate de la clasa a VII-a C. Inspiratã de realitatea vremurilor noastre, parodia "Domnul Goe modern" (clasa a V-a C) s-a bucurat de aprecierea celor prezenþi. Asistenþa a fost impresionatã de originalitatea costumelor, unele dintre acestea fiind creaþii proprii, de fundalul muzical, de talentul regizoral al profesorilor coordonatori. Toþi micii actori au fost rãsplãtiþi, pentru toatã munca depusã, cu diplome ºi aplauze. Age quod facis! Vã imaginaþi? Clãdiri uriaºe, luxoase cu alei largi, strãlucitoare, din marmurã sau, de ce nu, gresie... pe care troneazã maºini de marcã... Oameni grãbiþi, poate prea grãbiþi, aruncând în treacãt, din obiºnuinþã, un zâmbet... Miresme de Chanel, Dona Karan, Lancome înlocuind cu eleganþã mirosul trandafirilor,
al garofiþelor sau al crinilor! Desigur, nu a dispãrut totul! Nu! Pãstrãm natura la scara micã, în minisere, plantãm arbuºti în ghivece ºi floricele în jardiniere! Cu siguranþã, cã existenþa nu ne permite sã avem grijã de ele! Avem ajutorul unui specialist! Copiii ascultã cu gura cãscatã povestea bunicii: erau alte timpuri... Ne jucam desculþi în iarba moale, ascultam cântecul vântului, ne îmbãtam de mirosul florilor! Sãdeam copaci, plantam flori ºi... Acum toate au devenit amintiri... ce sã mai vorbim de universul cãrþilor unde sunt descrise peisaje mirifice, greu de imaginat! Apele-s dulci, limpezi ca cristalul ºi reci ca gheaþa;... vara umbrã ºi rãcoare în toate pãrþile. (I Creangã); La noi sunt codrii verzi de brad/ ºi câmpuri de mãtasã;/La noi atâþia fluturi sunt/... (O Goga) În opera lui Sadoveanu pãdurile îmbracã pãmântul în valuri, lacurile lucesc în fundul prãpãstiilor, revãrsãrile de ape, stuhãriile, pãpuriºurile freamãtã de vietãþi, furtuna rãscoleºte sãlciile ºi încreþeºte luciul bãlþii, ploile cad diluviale... Chiar ºi pentru noi, cei de acum, acele timpuri par atât de îndepãrtate! Cu siguranþã cã percepem ºoapta plinã de mâhnire de departe, cine ºtie de unde (M Sadoveanu)... O ascultãm, ne înfiorãm ºi, de multe ori, resemnaþi, oftãm ºi continuãm sã ne ducem dulcea povarã! Staþi! Opriþi-vã! Nu e suficient sã aduceþi în prim plan exemple literare! Trebuie sã gãsiþi metoda de a produce o schimbare în aceastã goanã nebunã! Sã trecem de barierele cuvintelor ºi sã ne dãm o ºansã! Sã nu construim acel univers plin de splendoarea eleganþei artificiale, ci sã-l pãstrãm pe cel pe care-l avem! Sã-l înfrumuseþãm, sã-i redãm supleþea ºi tinereþea! Elevii noºtri ne invitã, prin intermediul Paradei personajelor literare sã reintrãm în lumea copilãriei, sã descoperim simplitatea ºi liniºtea care ne fãceau atât de fericiþi! Sã ne apropiem cu toþii de naturã ºi sã le spunem copiilor cã tot ce scriau înaintaºii noºtri poate redeveni realitate!
Sã redãm florile fluturilor, copacii dealurilor, iarba pãmântului ºi natura copiilor!
Referent: Inspector de Limba ºi literatura românã: - Mihai Morar; Profesor limba românã: - Julieta Florentina Jercan (Gr. ªcolar Mãneciu); Profesor limba francezã: - Adina Baciu (Gr. ªcolar Mãneciu); Profesor limba românã: - Nicoleta Zaharia (ªcoala cu Clasele I-VIII Slon Ceraºu)
Prof. Adina BACIU Prof. Julieta JERCAN
7
ACTUALITATE
POªTA REDACÞIEI “CONSILIERII PRIMARULUI MIRCEA NIÞU FAC CAMPANIE ELECTORALÃ PE BANI PUBLICI De ce consilierii domnului primar Mircea Niþu fac campanie electoralã în timpul programului de lucru? Eu în calitate de contribuabil nu accept ca aceste persoane sã facã o campanie electoralã pe banii mei. Primarul ar trebui sã lãmureascã aceastã situaþie.” L.A.
Rãspuns: Este inacceptabil acest lucru. Cu siguranþã cã ei fac asta la ordinul primarului încã în funcþie. ªtim cã aceºti consilieri ai lui Mircea Niþu folosesc ºi baza materialã a primãriei pentru scopul lor. “UN CAZ REVOLTÃTOR Ce ºtiþi despre cazul de acum 25 de ani când în timpul unei partide de poker care a avut loc la hotelul Ciucaº din centrul oraºului a murit profesorul Ogrãtineanu Costinel, partidã la care a participat ºi domnul procuror Nilã Puºkin?” V. M.
Rãspuns: Nu vã pot rãspunde la aceastã întrebare deoarece acum 25 de ani nu mã aflam în Vãlenii de Munte. Vom încerca totuºi sã facem niºte cercetãri. Cazul este ieºit din comun ºi el trebuie sã existe într-o arhivã. “VREAU SÃ SESIZEZ D.N.A. ÎN LEGÃTURÃ CU LICITAÞIA PENTRU PIAÞA ORAªULUI Cum pot sã sesizez D.N.A în
legãturã cu licitaþia de la Piaþa Centralã a Oraºului câºtigatã de Bebe Moacã? Sunt o persoanã care cunosc multe amãnunte despre aceastã afacere pãguboasã pentru comunitatea din Vãlenii de Munte.” Elena C.
Rãspuns: Din informaþiile noastre ºtim cã la licitaþia respectivã au participat patru firme ºi în loc sã fie aleasã cea mai avantajoasã ofertã a unei firme din Mizil, lucrarea a fost încredinþatã firmei lui Bebe Moacã, SC CONCRIS SRL care a avut o ofertã mult mai scumpã. Vã sfãtuiesc, totuºi, sã faceþi un memoriu detaliat ºi sã-l trimiteþi pe adresa: DNA Prahova, Serviciul Teritorial, Str. Gheorghe Grigore Cantacuzino nr. 257, Ploieºti, jud. Prahova. Tel.: 0244/407-559; Fax: 0244/582-512; Sau sã mergeþi personal în audienþã la domnul Gheorghe Mihai, Procuror ºef serviciu. Audienþe: zilnic, 09.00-13.00 “CIRCARII - ILUZIONIªTI Am asistat alãturi de copilul meu, de alþi educatori ºi învãþãtori la un spectacol de circ, pe 1 Iunie, care a avut loc la Sala “Stelian Manolescu” din Vãleni Surprinderea mea ca pãrinte a fost sã constat cã nici acum, de ZIUA COPILULUI, nu am scãpat de manipulãri politice ºi electorale, rãsfrânte de data aceasta chiar asupra inocenþei. “Circarii - iluzioniºti” pro-
puneau un joc publicului cu sloganuri precum “USELE!” ºi tava se umplea de bani, “PEDELE!” ºi banii dispãreau, spre mirarea micuþilor ºi revolta pãrinþilor. Se înþelege cã mesajul era adresat însoþitorilor, învãþãtori ºi pãrinþi, într-o manierã deplorabilã ºi revoltãtoare! Iluzionismul electoral oferit copiilor de 3-14 ani, chiar de ziua lor, e o educaþie a prostului gust care ar trebui amendatã. Am simþit cã s-a manipulat vârsta care are o singurã politicã - jocul! ºi nu jocurile politice!” Un pãrinte revoltat “NU AVEM NEVOIE DE MÂNCARE PE DE-A MOACÃ! Oameni buni, în oraºul ãsta în care a vieþuit, fãcându-ne cinste Nicolae Iorga, avem nevoie nu numai de cineva care sã ne ofere mâncare pe de-a Moacã. Nu suntem aici numai cerºetori înfometaþi ºi însetaþi fãrã coloanã vertebralã. Nu suntem niºte animale primitive. Respectul ºi demnitatea nu se cumpãrã cu nevoile primare ºi frustrãrile altora! Ce ne mai rãmâne? Circul a fost prin oraº, pâine ºi mititei primim. Aducem noi, vãlenarii Evul Mediu în Uniunea Europeanã?” C. N. “EªTI MOACÃ? VOTEAZÃ BEBE! Stimatã redacþie, vãd cã toatã lumea scrie lucruri serioase p-acilea. Eu sunt
oleacã mai hâtru ºi vreau sã vã spun douã glumiþe: 1. Eºti Moacã? Voteazã Bebe! 2. USL dã tigãi ca sã “vã prãjeascã” buzunarele. În rest s-auzim numai de bine. Dacã iese cine vreau eu, dau o bere. Un alegãtor însetat
Rãspuns: Întotdeauna glumele sunt bine venite. Mai destind atmosfera asta încinsã de apropierea alegerilor. “E ADEVÃRAT CÃ LUCRÃRILE LA PARCUL CENTRAL AL ORAªULUI VOR COSTA 210.000 DE EURO? Am auzit cã lucrãrile de la parcul din centru vor costa aproximativ 210.000 de euro. Cu aceºti bani se puteau face lucrãri pentru cetãþenii din Ghiduleºti, din Tabaci, din cartierul Valea Gardului unde au fost inundaþii în urma ploilor. Ce face primãria cu banii noºtri? Care sunt prioritãþile unui bun gospodar? Bani aruncaþi pe un WC de 80.000 de euro, ºi acum acest parc unde singura noutate va fi o fântânã artezianã”. H. V. Rãspuns: Stimatã doamnã, dacã sunteþi o cititoare a ziarului nostru, aºa cum susþineþi, vã veþi aminti cã despre WC ul public, mãreaþa ctitorie a primarului “care este” încã în funcþie, ºi despre felul cum sunt gestionaþi banii dumnea-
voastrã, am scris de mi s-a acrit. Noi sperãm cã va trebui sã rãspundã odatã ºi odatã, în faþa autoritãþilor statului, despre cum au fost chivernisiþi banii contribuabilor acestui oraº. “CINE I-A ÎMPIEDICAT SÃ FACÃ ACESTE LUCRURI PÂNÃ ACUM? Vãd bannere electorale ale U.S.L. cu urmãtoarele cuvinte: “Vrem sã facem modernizarea spitalului, vrem sã înfiinþãm noi locuri de muncã, vrem sã extindem ºi sã modernizãm canalizarea oraºului, vrem sã facem aia ºi aia” Dar eu vin ºi vã întreb: cine i-a împiedicat sã facã aceste lucruri pânã acum? Au avut 4 ani la dispoziþie pentru asta.” Iordache A.
Rãspuns: Preocuparea lor a fost pentru pavele, trotuare în centrul oraºului, pãrculeþe ºi fântâni arteziene. Mai puþin i-a interesat soarta cetãþenilor acestui oraº. Iar din punctul de vedere al esteticii urbane este ºtiutã grija primarului Mircea Niþu doar pentru centrul localitãþii, neglijându-se aproape în totalitate periferia. Este ca ºi cum ai ascunde gunoiul sub preº. Ca sã ei ochii privitorului, vopseºti faþada, restul nu conteazã.
D O M N U L ª I D OA M NA M I N I ST RU
M
i-am întrebat prietenii ºi cunoºtinþele dacã ºtiu câþi miniºtrii are România. Unii au spus cã avem 16... alþii au spus cã avem 20 aici intrã ºi funcþiile de ministru bãgãtor de seamã în numãr de patru - însã le-am spus tuturor cã habar nu au nici mãcar câþi miniºtrii avem! Nu-i vorba cã nici eu nu mai ºtiu ºi ar trebui sã mã încordez prin circumvoluþiuni pentru a gãsi rãspunsul corect. Pânã la urmã mi s-a pus întrebarea “Bine, dacã niciunul dintre noi nu ºtie rãspunsul, spune-ne tu!” Ei, atunci a fost atunci ºi a trebuit sã mã dau bãtut deoarece circumvoluþiunile refuzau sã-ºi facã datoria. Cu toate acestea, trebuie sã mã explic de ce nu ºtiu ºi de ce nu sunt mulþumit cã nici
alþii nu ºtiu. Mai tot românul se uitã la TV ºi se uitã în special la talk-show-urile în care sunt invitaþi domni ºi doamne care sã-ºi dea cu pãrerea despre una ºi alta. ªi... am ajuns în miezul problemei! Adresãrile se fac cu "Domnule ministru" ºi "Doamna ministru" în situaþiile în care în studiouri se aflã miniºtri în funcþie dar ºi FOªTI MINIªTRI! Poate cã am pierdut eu vreo eventualã lege care pãstreazã denumirea funcþiei pe tot parcursul vieþii. Sã fie oare o scãpare sau sã fie o formã de servilism bazatã pe "Cine ºtie dacã ãsta/asta nu ajunge iar...?". Poate are cineva creierul mai odihnit ºi poate rememora zecile de cetãþeni care s-au perindat pe la ministere în cei 22 de ani de dupã ‘89 pentru a ºti câþi miniºtri avem conform "exprimaþiunii". Ajunge ca un domn sau o doamnã sã stea mãcar câteva zile în fotoliul ministerial pentru a se alege cu porecla de "ministru". Au fost cazuri când nefericitul (nefericita) nici nu a apucat sã se caþere în fotoliu ºi
sã ia în gurã anafura ministerialã - din diverse cauze - dar a rãmas cu porecla. Ba culmea ºi domnii prinºi cu mâþa-n sac - a se citi "ºpaga în bani, cârnaþi, caltaboºi sau þuici" - tot "miniºtri" au rãmas. Dacã o þinem tot aºa, în doar câteva zeci de ani vom ajunge ca o mare parte dintre români sã fie "miniºtri" ceeace nu ar fi de mirare într-o þarã plinã cu "regi, împãraþi, prinþese" ºi alþi maneliºti. Cu pãlmaºii stãm mai rãu dar cred eu cã e de bine; ce, la comisariate nu se ajunsese ca 3 generali, 5 colonei ºi vreo 7- 8 maiori sã aibã în subordine 1-2 soldaþi? De ce sã nu fie câþiva miniºtri per capita de pãlmaº? O sã moarã Europa de ciudã! Pot sã spun cã "adrisanþii" ºi "adrisantorii" nu prea stau bine la nivelul cultural ºi habar nu au ce manã cereascã este asta pe capul lor! Înaintea celui de al doilea rãzboi mondial, mergând pânã in sec. al XIXlea, femeile erau casnice; cu toate acestea oamenii li se adresau cu meseria sau funcþia soþului. Era plinã România de doamne colonel,
doamne avocat, doamne prefect...! (Aº semnala o nedreptate socialo-exprimativã: De ce dacã... "doamna colonel... doamna general... doamna avocat..." nu ºi "doamna þãran" ºi "doamna muncitor"?). De ce nu se þine seama de precedentul istoricosocial astfel ca ºi membrii familiei sã beneficieze la rândul lor de titulaturã? Am avea "doamna prim-ministru... doamna preºedinte... domnul ministru etc. etc. Din moment ce se dedulcesc la vilele de protocol, la maºinile de lux ºi chiar la deplasãri în strãinãtate pe banii noºtri, ar merita ºi ei/ele mãcar atâta recunoaºtere din partea naþiunii. Cã am amintit nu ºtiu pe unde despre preºedinte, aici stãm mult mai bine. Nu avem de a face decât cu trei preºedinþi ºi parcã mai merge sã li se pãstreze titulatura deoarece ei beneficiazã de câteva avantaje oferite de lege. (maºinã, pazã...). Mã uitam la parada din 9 mai din Rusia - la noi nici nu s-a amintit! - organizatã cu ocazia împlinirii a 67 de ani de la ter-
minarea celui de al doilea rãzboi mondial ºi în tribune se puteau vedea veterani cu pieptul plin de decoraþii primite pentru fapte deosebite de arme. Chiar dacã foºtii miniºtri ai noºtri nu se prea pot lãuda cu mari fapte în rãzboiul permanent cu populaþia þãrii - în afara tãierilor de venituri ºi salam-alecurile fãcute la FMI - propun sã li se umple ºi lor piepþii cu tinichele zornãitoare ºi strãlucitoare (la doamne este puþin mai greu datoritã unei anume particularitãþi dar se pot gãsi soluþii alternative). Dând-o pe mai serios-exprimare care mã poate duce în scaunul de ministru al învãþãmântului - este jenant sã vezi cã într-o þarã în care mulþi cetãþeni nu au nici ce pune pe masã, clasa guvernanþilor se împãuneazã cu tot felul de titulaturi. O fi greu pentru anumiþi oameni sã îºi piardã titulatura de funcþie dar asta este. Ai fost ministru? Bravo þie dar acum eºti "doar" un cetãþean în rând cu alþi cetãþeni!
Gh. SÂRBU
8
CAMPIONATUL EUROPEAN DE FOTBAL IUNIE 2012 - PROGRAM 15.06. Ucraina - Franţa; 15.06. Suedia - Anglia.
SFERTURI DE FINALĂ
MIERCURI 27 IUNIE 1. câştigătoarea sfert 1 – câştigătoarea sfert 3 (Ora 21,45). Meciul se va juca la Donetk.
JOI 21 IUNIE 1. câştigătoarea Grupei A – locul 2 din Grupa B. (Ora 21,45). Meciul se va juca la Varşovia.
JOI 28 IUNIE 2. câştigătoarea sfert 2 – câştigătoarea sfert 4 (Ora 21,45). Meciul se va juca la Varşovia.
VINERI 22 IUNIE 2. câştigătoarea Grupei B – locul 2 din Grupa A. (Ora 21,45). Meciul se va juca la Gdansk.
FINALA Finala Campionatului European de Fotbal se va juca în ziua de 1 iulie
SÂMBĂTĂ 23 IUNIE 3. câştigătoarea Grupei C – locul 2 în Grupa D. (Ora 21,45). Meciul se va juca la Donetk.
MINGEA OFICIALĂ
19.06. Suedia - Franţa; 19.06. Anglia - Ucraina.
EURO 2012, GRUPA A 1. Polonia 2. Grecia 3. Rusia 4. Cehia PROGRAM MECIURI Grupa A, EURO 2012 08.06. Polonia - Grecia; 08.06. Rusia - Cehia. 12.06. Grecia - Cehia; 12.06. Polonia - Rusia.
PROGRAM MECIURI Grupa B, EURO 2012 09.06.2012 Olanda Danemarca; 09.06.2012 Germania Portugalia. 13.06.2012 Danemarca Portugalia; 13.06.2012 Olanda Germania.
16.06. Grecia - Rusia; 16.06. Cehia -Polonia.
17.06.2012 Portugalia Olanda; 17.06.2012 Danemarca Germania.
EURO 2012 GRUPA B
EURO 2012 GRUPA C
1. Olanda 2. Danemarca 3. Germania 4. Portugalia
1. Spania 2. Italia 3. Irlanda 4. Croaţia
PROGRAM MECIURI GRUPA C, EURO 2012 10.06. Spania - Italia; 10.06. Irlanda - Croaţia. 14.06. Italia - Croaţia; 14.06. Spania - Irlanda. 18.06. Croaţia - Spania; 18.06. Italia - Irlanda. EURO 2012 GRUPA D 1. Ucraina 2. Suedia 3. Franţa 4. Anglia PROGRAM MECIURI GRUPA D, EURO 2012 11.06. Franţa - Anglia; 11.06. Ucraina - Suedia.
2012, ora 21,45. Meciul va avea loc la Kiev.
DUMINICĂ 24 IUNIE 4. câştigătoarea Grupei D – locul 2 în Grupa C. (Ora 21,45). Meciul se va juca la Kiev.
MICĂ PUBLICITATE GRATUITĂ ● Predau lecţii chitară electrică, acustică, clasică în Vălenii de Munte. Tel. 0737386935 ● vand dacia papuc fab. 2004, 5 locuri. tel. 0736-933841. ● vând logan preferance, an fab. 2005, servo, geamuri electrice faţă, air baguri faţă, gpl omologat. pret 2700 euro, negociabil. Tel: 0731-599002. ● dacia, an 1988, neradiată, impozit la zi, pretabil program rabla + opel vectra, fabricaţie 1992, geamuri electrice, închidere centralizată, trapă, itp - 02.2014, asigurare - 2013, motor 2000 benzină, avariată dreapta/ faţă. Preţ negociabil sau schimb cu auto funcţionabil. tel: 0727526460. ● dacia papuc, an 2003, diesel, pompă injecţie mecanica. Preţ 1200 euro. telefon nr.: 0766-718358; 0723-342466. ● vând sau schimb dacia papuc, an 2004 diesel, proprietar, stare bună, distribuţie nouă. pret 6500 lei. tel: 0723151019; 0724-514395. ● dacia papuc 2003, diesel, proprietar, tracţiune faţă în 2 locuri, pivoţi, bucşi, discuri de frână, plăcuţe, capac pompă de apă schimbate, distribuţie schimbată, baterie nouă în garanţie, cauciucuri noi faţă. Preţ 1800 euro, neg. Tel: 0726-172283. ● vâd vaucer cu dosar complet. Preţ 2500lei. Tel: 0737262685 ● cumpăr 3 tichete rabla. plata imediat dupa verificare dealer auto. ofer 4500 ron. tel: 0722-275453. ● înmatriculez orice auto în bulgaria pe numele tău, itp, asigurări. asigur platformă tractări non-stop. 0727-112943; 0766774565. ● vând staţie auto storm premier, putere 4 w, cu antenă. pret 350 ron, uşor
SEMIFINALE
VÃLENii
neg. arată impecabil. tel: 0761-679963. ● vând detector radar cobra, model sd 7000. pret 100 lei. tel 0728143111. ● înmatriculări bulgaria pe numele tău 350-turisme până în 2000 cm, 400 euro mai mari de 2000 cm, platforme pentru transport auto fără numere valabile, rapid şi sigur. tel. 0769-164154. ● dezmembrez renault laguna 1 break motor 2200 cm3. tel 0721114343.
Redacţia VĂLENII DE MUNTE
Talon de mică publicitate gratuită - pentru persoane fizice şi juridice -
NUMELE:________________________________ PRENUMELE:_____________________________ ADRESA :________________________________
Text:________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ _____________________________________ Anunţul se trimite prin mail la adresa redacţiei ziarul.valenii@yahoo.com
Redactor-şef:
Gh. BURDUJAN
Colectivul de redacţie: Prof. Georgeta CHIROIU Prof. Maria VISOSCHI, Prof. Camelia NEAGU, Prof. Jeannette CIMANGA Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului. De asemenea, în cazul unor agenţii de presă şi personalităţi citate, responsabilitatea juridică le aparţine.
Publicaţia „Vălenii” este editată de Fundaţia
“ARMONIA” ziarul.valenii@yahoo.com