VALENII Nr. 52

ACTUALITATEA PE VALEA TELEAJENULUI

A L E S S A N D RO P I E T TA Trebuie să vă spun că, din păcate, în ultimii ani am constatat că Vălenii de Munte şi Parcul Industrial sunt gestionate de persoane incapabile, complet dezinteresate de bunul mers al comunităţii, de crearea unor noi locuri de muncă, persoane care sunt interesate strict de interese şi profituri personale.

V

Comuna Drajna este cea mai veche aşezare din zona Văii Teleajenului.

Este alcătuită din satele: Cătunu, Ciocrac, Drajna de Jos, Drajna de Sus, Făget, Ogretin, Piatra, Piţigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei.

pagina 7

pagina pagina 33

ÃLENii Ziarul Văii Teleajenului

ISSN: 2068 - 0262 / Nr. 52, SEPTEMBRIE, 2015

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

www.press.burdujan.com

(SE DISTRIBUIE GRATUIT)

Editorial

PIETTA GLASS WORKING NOUA FABRICĂ - GHEORGHE BURDUJAN

CÂTE CEVA DESPRE P.S.D.-UL CEL MARE Se spune despre PSD că ar fi cel mai mare partid din România. Recentele sondaje arată că proporţia s-a schimbat şi că PNL este mai mare. Indiferent care este mai dodoloţ, trebuie spus cu tărie că nenorocirile, în ţara asta, au fost aduse de pesedişti. Începând cu Ion Iliescu, autorul real al mineriadelor, (n-au existat mai odioase manifestări ale barbariei şi violenţei sălbatice generatoare de morţi şi răniţi), şi terminând cu dezastrul naţional reprezentat cu brio de plagiatorul mitoman Victor Viorel Ponta (un imatur în pantaloni scurţi care militează pe faţă pentru o lege a graţierii şi amnistiei ca să-i scoată pe acoliţii săi din puşcării. Nu s-a mai văzut în istoria României, de 25 de ani, un premier atât de labil psihic, care guvernează ţara de la televizor!) Între aceşti poli ai structurii pesediste se află la loc de “cinste” puşcăriaşul Adrian Năstase, sub pulpana căruia s-au comis uriaşele jafuri din economia naţională, el însuşi având nesăbuita ambiţie de a strânge, ca avere personală, un miliard de euro.

Cetăţeanul onest ştie oare ce înseamnă această sumă colosală? Dar de Gabriel Bivolaru vă mai amintiţi? Omul care a furat statul român cu peste o mie de miliarde de lei vechi şi în apărarea căruia o gaşcă întreagă de pesedişti de frunte ai partidului, condusă de însuşi marele prim mistru Adrian Năstase, s-a prezentat la tribunal pentru a-l susţine şi pentru a pune presiune pe justiţie.

Poate cineva să scrie această sumă: o mie de miliarde? Nici Felix (Dan) Voiculescu, un turnător dovedit definitiv şi irevocabil de Î.C.C.J., acum aflat într-un loc bine meritat pentru următorii 10 ani, nu trebuie neglijat.

El a făcut şi face parte din aceeaşi famile, în alianţă cu PSD. Dar penalul Liviu Dragnea care a încercat să deturneze rezultatul unui referendum? Cu o vilă întinsă pe două străzi şi cu hotel personal în Brazilia. Fără aceşti pesedei roşii, aflaţi încă la guvernare, ţara ar fi mers mult mai bine. Pe pilot automat!

Pagina 3

RE-AŞEZAREA VALORILOR ÎN MATCA LOR FIREASCĂ (interviu cu domnul deputat Sorin Teju)

Aş vrea să mulţumesc mult tuturor acelora care au fost alături de mine.ANGHEL Celor care au DAFINA donat sânge pentru mine, nu ştiu cum aş putea să mă revanşez în faţa lor. Pot să spun, că datorită acestor oameni minunaţi, eu şi cu soţia mea ne-am mai născut o dată!

DRAMA UNEI FAMILII DIN VĂLENII DE MUNTE O femeie în vârstă de 81 de ani a ars de vie într-un incendiu devastator! În după amiaza zilei de 10 august 2015, pe strada Cuza Vodă nr. 8 din Vălenii de Munte, în jurul orei 16,20 a izbucnit un puternic incendiu, la o casă particulară.

Paginile 4 şi 5

Pagina 6

COMPONENŢA CONSILIULUI LOCAL DIN VĂLENII DE MUNTE Consiliul Local al Oraşului Vălenii de Munte, rezultat în urma alegerilor locale din anul 2012, are, în structura sa, 17 conslieri.

Astfel: 1. Pe listele USL au fost aleşi un număr de 8 consilieri; 2. Pe listele PDL au fost aleşi 4 consilieri; 3. Pe listele UNPR au fost aleşi 2 consilieri; 4. Pe listele PPDD au fost aleşi 2 consilieri; 5. Consilier independent a fot ales domnul doctor Gajman Doru.

Pagina 2

2

COMPONENŢA CONSILIULUI LOCAL AL ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE P.D.L.

ACTUALA COMPONENŢĂ A CONSILIULUI LOCAL AL ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE Consiliul Local al Oraşului Vălenii de Munte, rezultat în urma alegerilor locale din anul 2012, are, în structura sa, 17 conslieri.

Astfel: USL - 8; PDL - 4; UNPR - 2; PPDD - 2; Independent - 1.

Consiliul Local se întruneşte lunar în şedinţe ordinare şi, ori de câte ori este nevoie, în şedinţe extraordinare. În intervalul dintre şedinţe, Consiliul Local îşi desfăşoară activitatea în comisiile de specialitate.

3. Nila Puskin

1. Pavel Cristina 1. Dafina Anghel

INDEPENDENŢI

2. Ionita C-tin 4. Popescu C-tin 1. Găjman Doru

Actuala re-aşezare politică este următoarea:

P.S.D.

P.P.D.D.

3. Miu Eugen

5. Dan Diaconescu

U.N.P.R.

1. Oprea Constantin

6. Ilie Mihai Viorel

1. Costovici Marian

2. Mares Liliana

7. Nicolae Andrei

2. Costache Augustin

2. Piscan Ioan Daniel

3. Gheorghe Vasile

4. Popescu Dumitrica

3 ACTUALITATE

EVENIMENTE CARE AU AVUT LOC ÎN VĂLENII DE MUNTE FĂRĂ PARTICIPAREA PRIMARULUI FLORIN CONSTANTIN! Sâmbătă 08.08.2015, S.C. PIETTA GLASS WORKING S.R.L. a inaugurat o nouă fabrică în Vălenii de Munte, care constituie premiza creării unor viitoare locuri de muncă pentru văleneni.

Pietta Glass a marcat, astfel, împlinirea a 15 ani de prezenţă în România şi a 40 de ani de când s-au pus bazele activităţii de astăzi a companiei.

Produsele PIETTA GLASS sunt: jaluzele pentru termopan, faţade, uşi de sticlă, pereţi despărţitori, scări, balustrade, cabine duş, geamuri pentru aragaz, rafturi frigidere, vitrine frigorifice verticale. De asemenea se realizează şi operaţiunile necesare pentru montarea profilelor din plastic sau chiar injecţie de profile de plastic pe sticlă.

Procesul de securizare este realizat într-un cuptor continuu, asistat de computer, astfel garantând o bună calitate a securizării, planeitate optimă cu distorsiuni minime.

Maşinile automate folosesc vopsea de calitate produsă în Italia. Începând cu ianuarie 2005, un sector pentru injectarea profilelor din plastic a devenit complet operaţional, ceea ce permite producerea de geam cu profil din plastic conform cerinţelor clienţilor.

CUVÂNTUL DOMNULUI ALESSANDRO PIETTA “Aş vrea să încep scurta mea intervenţie prin a vă comunica că anul acesta Societatea PIETTA GLASS WORKING împlineşte 15 ani de activitate în România. Şi, totodată, se împlinesc 40 de ani de când tatăl meu, prezent şi el printre noi, a pus bazele activităţii noastre de astăzi. În 1975, lângă Brescia, în nordul Italiei s-au pus bazele unei companii care a lucrat sticla cu 20 de

angajaţi pe o suprafaţă de 2000 de metri pătraţi. De atunci şi până în prezent s-a parcurs un drum lung, iar astăzi PIETTA GLASS realizează producţia în trei locaţii cu o suprafaţă însumată de 35.000 de metri pătraţi şi cca. 600 de salariaţi şi cu mulţi alţi colaboratori externi dintre care aproximativ

30 sunt furnizori pe plan local.

Aşa cum vă spuneam, activitatea firmei noastre a fost mutată din Italia în România.

Se întâmpla la începutul anului 2000. A fost iniţiativa tatălui meu care mi-a propus să vin aici să gestionez această activitate de familie. Am venit şi am descoperit România. A fost o dragoste la prima vedere!

M-am transferat în România şi împreună cu dumneavoastră am pus bazele societăţii PIETTA GLASS. După cum mulţi dintre dumneavoastră ştiţi, PIETTA GLASS are în spate o tradiţie în prelucrarea geamurilor destinate aplicaţiilor casnice. Ca de exemplu: uşă pentru cuptor, plite electrice, rafturi pentru frigidere, dar şi în prelucrea geamurilor pentru uşi comerciale. Mai exact toate geamurile pe care le întâlniţi în incinta supermarket-urilor, frigidere Coca-Cola şi Red-Bull, în toată lumea. Întreaga producţie este exportată în majoritatea ţărilor din Europa. Dar şi în cîteva state din America Latină şi din Asia.

Privind în urmă, îmi place să constat acum că drumul pe care l-am parcurs împreună cu

dumneavoastră, în aceşti 15 ani, ne-a făcut să devenim o echipă frumoasă, tânără, dinamică, inovativă şi, mai ales, orientată către viitor, pentru că acolo trebuie să privim cu toţii.

Această seară este foarte importantă pentru mine, pentru că alături de mine şi de soţia mea, care îmi este parteneră şi în întreprindere, sunt şi părinţii mei care sunt fondatorii companiei şi, mai ales, sunteţi dumneavoastră, colegii şi colaboratorii noştri care aţi lucrat cu noi, ne-aţi dat încredere şi ne-aţi sprijinit pe parcursul multor ani. În onoarea dumneavoastră am organizat acest eveniment şi, sigur, vom organiza şi anul viitor un asemenea eveniment. În ultimii ani am decis, împreună cu soţia mea, să diversificăm producţia şi să ne orientăm către domeniul marilor proiecte de construcţii la nivel mondial. În acest sens, recent, s-au investit câteva milioane de euro în echipamente ce înglobează cea mai performantă tehnologie în domeniu. S-a investit, în acelaşi timp, în diverse omologări pentru pieţele care sunt ţinta noastră de desfacere. Cu mân-

drie vă spun că am deschis această nouă fabrică, una dintre cele mai competitive societăţi din Europa pentru producţia de termopane. Noua secţie va avea aproximativ 150 de noi salariaţi. Cu tehnologia de care dispunem putem să

realizăm termopane cu dimensiuni de 7000 pe 3000, ceea ce înseamnă că în Europa de Est suntem unici.

Este o ocazie deosebită să sărbătorim cei 40 de ani de istorie a societăţii noastre, dar mai ales să sărbătorim viitorul.

PIETTA GLASS s-a pregătit intens şi a ajuns la un înalt nivel de competitivitate pentru a pătrunde pe noi pieţe neabordate până acum de compania noastră.

Acum, fără să intru în problemele legate de politică, vă fac cunoscut că printre noi, distinşi oaspeţi, se află diferiţi

primari sau consilieri, parlamentari sau preşedinţi ai diferitelor partide politice din zonă. Oameni de bază care fac politica curată din ţara noastră şi nu au de-a face cu mizeria pe care o auzim zilnic în programele de ştiri. Sunt persoane reprezentative cărora le mulţumesc pentru contribuţia adusă în viaţa comunităţii.

Scuzăţi-mă, dar trebuie să vă spun că, din păcate, în ultimii ani am constatat că Vălenii de Munte şi Parcul Industrial sunt gestionate de persoane incapabile, complet dezinteresate de bunul mers al comunităţii, de crearea unor noi locuri de muncă, persoane care sunt interesate strict de interese şi profituri personale. De aceea, la acest eveniment, nu au fost invitate niciuna din persoanele cu activitate de conducere din Primăria Vălenii de Munte, din

Consiliul Local sau din conducerea Parcului Industrial.

Doresc ca în următoarea săptămână să înfiinţez o nouă asociaţie intitulată “Schimbăm Vălenii de Munte”; fără coloratură politică, din care vor face parte persoane reprezentative din Vălenii de Munte, persoane oneste ce vor impune schimbarea necesară în comunitatea noastră în aşa fel încât oraşul nostru să devină lider adevărat pe Valea Teleajenului.

Către finalul anului doresc să inaugurez un centru sportiv situat în partea laterală a sediului nostru de la fosta Fabrică de Mătase, pentru că vreau, în primul rând, să readuc zâmbetul unui minunat grup de doamne care practicau “Zumba” de mai mulţi ani în Văleni şi au avut ghinionul să aibă un primar care nu a vrut să se continuie această activitate. Sportul, aşa cum bine ştiţi, este cultură, sănătate şi divertisment.

Nu în ultimul rând, PIETTA GLASS, de-a lungul anilor, s-a implicat continuu în sprijinirea unor centre sociale dedicate copiilor aflaţi în dificultate.

Mai ales a acelora abandonaţi de părinţi sau cu grave probleme de sănătate. Am ajutat inclusiv Spitalul din Vălenii de

Munte cu aproximativ 40 de paturi pentru bolnavi sau prin sponsorizare pentru achiziţionarea de echimante medicale. În această seară ne face plăcere să ajutăm Biserica Sfântul Nicolae din cartierul Tabaci prin sponsorizare cu suma de 10.000 de lei. În finalul discursului meu ţin să vă mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră într-un număr atât de mare. Cu ocazia inaugurării acestei noi secţii sunt deosebit de încântat de prezenţa părinţilor mei.

Vreau să mulţumesc, deasemenea, prietenilor noştri care au vrut să ne aducă aici, în seara aceasta, excelenta tehnologie italiană, Maserati şi Ferrari.

Vă mulţumesc tuturor.

Bună-seara!”

4 ACTUALITATE

RE-AŞEZAREA VALORILOR ÎN MATCA LOR FIREASCĂ!

(Interviu cu domnul deputat Sorin Teju) Revoluţia din 1989. Pe 7 octombrie 1989 m-am însurat.

Cât timp am făcut facultatea am lucrat la Unitatea Specială nr. 440, unitate de Rezerve de Stat din Pădurea Cazacului, trei ani. Iarăşi nu ascund faptul că am lucrat ca muncitor necalificat. Fac această precizare, de care nu mi-e ruşine, pentru că, de multe ori, în ziare s-a scris că uite un parlamentar care a fost necalificat. Într-adevăr am lucrat ca necalificat, dar între timp eu făceam o facultate. Apoi m-am mutat la Schela Boldeşti ca lăcătuş-mecanic, iar după terminarea facultăţii, având deja expeReporter: Care este traseul rienţă, m-au trecut imediat pe vieţii dumneavoastră de la un post de subinginer. naştere şi până în momentul În anul 1992 am înfiinţat o acesta în care stăm de vorbă? societate comercială şi am mers în paralel şi la serviciu la Schela M-am născut în comuna Boldeşti până în 1997.

Aluniş, judeţul Prahova.

Copilăria, până la 10 ani, şi claReporter: Ce profil de sele primare le-am făcut în activitate avea societatea Aluniş. La gimnaziu am venit în dumneavoastră pe care aţi Vălenii de Munte deoarece tatăl înfiinţat-o în 1992? meu s-a mutat aici (tata fiind profesor a primit o catedră în Profil comercial. În 1994 am Văleni). Clasele 5-8 le-am înfiinţat o altă societate cu profil absolvit la “Generală 3” (cum se de producţie şi din 1997 şi până spunea înainte, acum numindu-se în prezent am parcurs toate “Ing. Gheorghe Pănculescu”), la etapele unei firme de producţie o clasă cu profil sportiv. Datorită în domeniul panificaţiei. La ora acestui fapt, de când sunt depu- actuală sunt acţionarul unei tat, am avut în plan un proiect: societăţi care are în jur de 75 de să înfiinţăm din nou o clasă cu angajaţi. profil sportiv la “Gheorghe Vreau să mai adaug că în Pănculescu”, şi, deja, suntem la perioada 2009-2013 am absolvit al treilea an de când s-a înfiinţat. şi Facultatea de Drept din Liceul l-am făcut tot aici, în cadrul Universităţii “George Vălenii de Munte, treapta întâi, Bariţiu” din Braşov. cum era pe vremea noastră, la o clasă de matematică-fizică, iar Reporter: Deci, aveţi, de treapta a doua am absolvit-o tot fapt, două facultăţi... la Văleni, şi fiind liceu industrial am ieşit cu o meserie: prelucrăDa. Pe lângă ceva specializări tor prin aşchiere. După ce am în domeniul panificaţiei, ceva terminat liceul am dat examen specializări în arta prelucrării la facultate şi am intrat la lemnului, dar astea sunt nesemForajul Sondelor şi Exploatarea nificative. Am muncit, am Zăcămintelor de Hidrocarburi, la muncit uneori de dimineaţa I.P.G. Ploieşti, cursuri subingi- până seara, ceea ce m-a ajutat să neri seral. mă şi îmbolnăvesc puţin...

Mai înainte de a mă duce la facultate am efectuat stagiul miReporter: Aţi avut o litar la Şcoala de Ofiţeri în copilărie fericită?

Rezervă din Bacău, Unitatea Militară 1184 - Infanterie. În general, orice copilărie În 1983 am terminat liceul, în este fericită. Există, desigur, şi 1984 am intrat la facultate, în excepţii: cazuri în care părinţii 1988 am terminat facultatea şi se despart, sau îşi părăsesc în 1989 aveam deja funcţia de copiii, sau înşişi copiii au grave subinginer la Schela de Extrac- probleme de sănătate. ţie Boldeşti, Secţia Copăceni. În ceea ce mă priveşte eu m-am bucurat din plin de anii Reporter: Acolo v-a “prins” copilăriei. În 1965, în Vălenii de Revoluţia?

Munte s-au construit primele trei blocuri. Şi primele trei Da, Revoluţia m-a “prins” la blocuri au fost oferite elitei din Schela de Extracţie Boldeşti, Văleni: profesori, ingineri, intechiar la Parcul Gura Vitioarei. lectuali, doctori etc. Tatăl meu, Nu ascund faptul că în 1989 ca profesor, primise şi el un am făcut şi o şcoală de partid, apartament. Astfel ne-am format de U.T.C, Şcoala de Pregătire a un grup de copii-prieteni, cam Cadrelor la “Ştefan Gheorghiu” toţi de aceeaşi vârstă. Am ştiut în Bucureşti, trei luni de zile, să ne jucăm, am ştiut şi când e urmând să devin activist, dar de învăţat să învăţăm. Pot să vă n-am mai devenit, că a venit spun că toţi copiii din cele trei

blocuri sunt astăzi oameni de nădejde ai ţării.

Ce calităţi şi defecte aţi moştenit de la părinţii dumneavoastră?

De la mama am moştenit ambiţia de a duce la bun sfârşit un lucru atunci când l-ai început.

De la tata am învăţat să nu fiu răzbunător, să iubesc oamenii.

Tata era un om care iubea oamenii şi cred că în viaţa lui nu a jignit pe nimeni niciodată.

Reporter: Să revenim la anul 2007 când aţi renunţat la serviciul de la stat. Ce v-a determinat să faceţi asta? În 2007 mi-am dat demisia.

Am zis să vină altcineva să lucreze în locul meu, mie mi-a fost de ajuns şi e cazul să mă ocup de afacerile mele.

Reporter: În ce relaţie sunteţi cu partidele politice din România?

Eu simpatizez toate partidele politice din România pe considerentul că toate partidele vor binele ţării, iar dacă vrei binele ţării e un lucru bun, dar numai să-l vrei.

Reporter: Cum aţi devenit deputat? În anul 2012 eram la nişte discuţii cu mai mulţi colegi în cadrul alianţei USL. Mi s-a făcut atunci propunerea ca eu să fiu candidat din partea PNL pentru Camera Deputaţilor. Mi-am exprimat pentru început îndoiala că aş avea şanse de reuşită, dar până la urmă am acceptat. Am candidat şi am câştigat, poate şi datorită faptului că USL era pe val, nu neg asta. Decizia de a accepta propunerea colegilor mei de alianţă are şi o motivaţie sentimentalpersonală. În viaţa mea, cât am lucrat la Schela Boldeşti, am avut două oferte: una a fost propunerea de a lucra ca director la o unitate de rezerve de stat pe la Buzău şi am refuzat; a doua a fost să fiu lider de sindicat la Schela Boldeşti, propunere pe care, de asemenea, am refuzat-o. În viaţă refuzi o dată, de două ori, dar a treia oară hai să şi încerci. Sau cum se mai spune “nu te-ai urcat în primul tren, nu te-ai urcat în al doilea, ia să mă urc în al treilea. Am avut şi sprijinul, de ce să nu fiu sincer, tuturor primarilor din Colegiul 5 Valea Teleajenului (cu excepţia câtorva, puţini). Am arătat că sunt un om de-al lor care vrea să reprezinte zona asta. O reprezint în continuare, reuşesc să fac şi câte ceva, alteori nu reuşesc şi sunt mâhnit atunci când nu-mi iese ceea

ce mi-am propus ca parlamentar. Munte nu are cum să nu meargă bine din punctul de vedere al Reporter: Cum decurge o şomajului şi din toate punctele zi din viaţa dumneavoastră de vedere. Atâta timp cât ai bani de parlamentar? la primărie. Probleme mai mari sunt în comunele de pe Valea Când suntem în sesiune parla- Teleajenului, dar nu în Văleni. mentară nici nu ştiu cum şi cât Reporter: Deci, n-ar mai fi de repede trece o zi. Lucrăm şi am lucrat mult în comisii. Acum nimic de făcut, din punctul dumneavoastră de vedere? eu sunt secretar în Comisia Românilor de Pretutindeni, dar Din punctul meu de vedere ar o perioadă am lucrat şi am fost secretar în Comisia de Industrii mai fi destule de făcut, dar... şi Servicii. Acolo am lucrat cu Reporter: Nu le numiţi? drag şi de dimineaţă până seara, pentru că mi s-a şi potrivit acea Nu le numesc. O să le numim comisie, eu lucrând şi în producţie, având şi o societate comer- altădată... cială, am mai avut habar de Reporter: Care este viziuunele lucruri. Acolo am reuşit nea dumneavoastră despre eu, la unele legi, să-mi aduc actuala, să zicem, politică aportul cel mai mult. Vă dau guvernamentală? Ştiţi că se două exemple: 1. Legea tichetelor de vacanţă. S-a lucrat mult vorbeşte de mărirea salariilor, de Codul Fiscal, de aprola această lege. Au venit mulţi reprezentanţi. Ceea ce vreau să barea, de respingerea lui... vă spun este că am rezolvat După părerea mea, noul Cod problema comisioanelor foarte Fiscal are şi lucruri bune, are şi mici, de doar 5 la sută, care lucruri proaste. Un lucru bun reveneau Agenţiei pentru Turism. Şi nu era un lucru bun. este că încurajează consumul. Încurajând consumul, automat Cu 5 la sută, Agenţia pentru fiecare unitate va produce mai Turism nu-şi acoperea cheltuielile. Am reuşit, într-un final, ca mult. Un alt lucru bun, făcut de Guvernul României este că s-a acel comision să fie de 10 la mărit salariul minim pe econosută; 2. Legea taximetriei. S-a mie. Astfel au crescut şi încasăridicat problema să se pună aparate de taxat pe maşină pen- rile la stat. A scăzut TVA la 9 la tru fiecare şofer, pentru fiecare sută la alimentele de bază. Ceea ce este foarte bine, dar eu aş schimb. Am propus să lăsăm taximetriştii mai întâi să se dez- mai ajuta puţin mediul privat.

Vă spun sincer că sunt duşmanvolte şi apoi să le punem aparate de taxat pentru fiecare ul hipermaket-urilor. şofer. Important este să se Reporter: De ce? elibereze bonul fiscal. Nu are importanţă care şofer îl dă.

Hipermaket-urile vin, invesReporter: Ca locuitor al tesc la început şi o dată cu Vălenilor de Munte sunteţi deschiderea unui hipermaket se mulţumit de oraş? pierd cel puţin 100 de locuri de muncă. Ceilalţi comercianţi dau Oraşul Vălenii de Munte este faliment şi îşi reduc numărul de un oraş foarte avantajat. În angajaţi, iar un supermarket nu acest oraş s-a înfiinţat primul poate să ţină mai mult de 20, 30 parc industrial. Şi parcul acesta de angajaţi. Şi altă problemă: tot industrial a creat multe locuri de beneficiul supermaket-ului muncă. Astfel în Vălenii de pleacă afară.

Munte rata şomajului este de doar 1,5 la sută. Vălenii de (continuare în pagina 5)

5 ACTUALITATE

RE-AŞEZAREA VALORILOR ÎN MATCA LOR FIREASCĂ!

(Interviu cu domnul deputat Sorin Teju) Pe când micul investitor care face o afacere îşi lasă banii aici. Dacă lui îi merge bine face o casă, iar impozitul pe casă îl plăteşte aici. Sau îşi cumpără un autoturism pe care plăteşte taxe şi impozite tot aici. Ce impozite plătesc marile lanţuri de supermaket-uri?

Unde plătesc impozitul?

Plătesc o singură dată, apoi tot profitul îl externalizează.

Interesul meu este ca banii să rămână aici, în Colegiu, pentru că rămânând banii aici se dezvoltă zona.

Reporter: Ce proiecte aţi pus în practică şi cum aţi ajutat primăriile din Colegiul 5 Valea Teleajenului?

Am încercat şi am reuşit în parte să ajut fiecare primărie cu câte un proiect.

M-am luptat şi mă lupt în continuare pentru înfiinţarea unei croitorii la Starchiojd unde vor fi 400 de noi locuri de muncă. Toate doamnele care vor dori să lucreze, vor putea să lucreze.

Deasemenea avem proiecte în derulare pe O.G. nr. 28.

Astfel: la Gura Vitioarei un

proiect de asfaltare; la Ceraşu un proiect de distribuţie de apă care deja a început şi s-a şi finanţat cu 10 miliarde de lei vechi; la Poseşti s-a licitat şi s-a câştigat un proiect de distribuţie de apă; la Mâneciu avem patru proiecte. Aducerea apei potabile prin cădere şi se va alimenta toată comuna, asfaltarea drumului de la Cheia la

Muntele Roşu, proiect pentru asfaltarea satului Cheia şi un proiect pentru modernizarea Căminului Cultural; la Izvoarele avem şi-acolo două proiecte. Unul pe fonduri de mediu şi unul pe Ordonanţa 28 pentrru canalizare şi asfaltare; la Teişani mai puţin, iar la Drajna este o primărie care se poate finanţa singură. Au totuşi ceva investitori şi au cât de cât venituri la bugetul local.

Reporter: Domnule deputat, multă lume ştie că aţi făcut diverse acţiui de binefare. Cum vă implicaţi în această activitate?

Domnule reporter, când faci o acţiune de binefare e bine să nu vorbeşti. Dacă oamenii vorbesc nu mă deranjează, dar eu nu vorbesc şi nu spun nimic despre implicarea mea în ajutorarea oamenilor. E bine să poţi să faci şi să-i ajuţi pe semenii tăi. Eu am încercat tot timpul să ajut, atât cât am putut. Când nu am putut nu am putut, dar nici nu am făcut vreun rău cuiva.

Reporter: Am observat, în

discuţia cu dumneavoastră, că aveţi simţul umorului şi că vorbiţi cu sinceritate, foarte deschis, despre toate problemele atât generale, cât şi personale. Chit că sunt bune, chit că sunt rele.

Vreţi să ne vorbiţi puţin despre teribilul accident pe care l-aţi avut?

- continuare din pagina 4

Chiar aş vrea să vă rog să începeţi interviul cu aceste cuvinte: Aş vrea să mulţumesc mult tuturor acelora care au fost alături de mine. Şi să ştiţi că au fost foarte mulţi. Celor care au donat sânge pentru mine, nu ştiu cum aş putea să mă revanşez în faţa lor, dacă pot să mă revanşez vreodată, dar vreau să le mulţumesc şi să le mulţumesc la toţi. Pot să vă spun, că datorită acestor oameni minunaţi, eu şi cu soţia mea ne-am mai născut o dată!

totuşi să frâneze sau a vrut să se ferască astfel că a venit lateral către noi şi am intrat în maşina sa din partea laterală dreapta. Într-o secundă mi-am văzut sfârşitul. Dumnezeu a vrut să-mi revin, am stat prin spitale foarte mult, am fost şi în comă, am suferit vreo trei operaţii, mai urmează încă două. Soţia mea a stat o lună şi o săptămână în comă. Sunt probleme care unele nu se mai rezolvă, altele care se vor rezolva, dar Dumnezeu a vrut să trăim şi mergem înainte.

Reporter: Căteva cuvinte despre eveniment. Nu toată lumea cunoaşte istoricul său.

Reporter: Câte persoane aţi fost în maşină?

La invitaţia unor prieteni trebuia să fiu la Ploieşti, la un spectacol. Am fost invitaţi, mai multe familii, cu o lună înainte.

Unii nu au putut să vină, iar soţia mea a insistat ca măcar să mergem noi, să fim acolo alături de prietenul nostru. Am plecat, lund şi finii noştri cu noi.

Toţi oamenii care vă cunosc au spus că dacă aţi fi fost în maşina dumneavoastră personală, rezultatul accidentului nu ar fi avut urmări atât de grave.

De ce aţi schimbat maşina?

Am zis că dacă stăm acolo mai mult şi o să bem şi un pahar cu vin, la întoarcere să nu fiu eu la volan, ci să conducă soţia mea. Aşa că am decis să mergem cu maşina soţiei. Nu ne grăbeam, nu eram stresaţi, ne duceam doar la o petrecere. Era vineri seara şi traficul era foarte intens, mai ales pe sensul venirii dinspre Ploieşti către Văleni. Pe sensul nostru de mers către Ploieşti nu erau chiar aşa multe maşini. În Comuna Lipăneşti, un jeep a depăşit în faţa mea un TIR, reuşind să revină pe banda lui de mers, iar în spatele jeep-ului, o maşină condusă de un tânăr inconştient, a apărut brusc în faţa mea. N-am avut timp nici să pun frână, nici să anunţ în spate să se protejeze că facem accident şi am intrat în maşina tânărului de 23 ani. El a reuşit

În maşină am fost patru persoane dintre care una, fina noastră, după două luni de comă, a decedat. Şi din maşina cealaltă a decedat un tânăr de 23 de ani, care stătea în dreapta şoferului.

Apropos de această tristă experienţă, am depus în Parlamentul României, în data de 14.05.2013, o interpelare intitulată “Dezvoltarea Infracstructurii pe DN 1A, Ploieşti Cheia. Nu m-a ascultat nimeni şi vorbesc într-una în Parlament despre drumul acesta care este foarte aglomerat şi pe care s-a mutat traficul greu.

Toată lumea propune (şi eu aş vrea) o şosea de centură. Eu nu am promis, în programul meu din campania electorală, o şosea de centură pentru că este greu, foarte-foarte greu de realizat.

Reporter: Observ că vi s-au umezit ochii vorbind despre aceste lucruri cumplite care vi s-au întâmplat.

Revenind la clipa prezentă, veţi mai candida pentru Parlamentul României la alegerile care vor avea loc în 2016?

E o întrebare foarte grea... Ştiţi, nu ştiu cum să vă spun, dar politica asta e ca un viciu.

50 la sută sufletul mă îndeamnă să candidez. 50 la sută mi-aş dori liniştea, să mă îngrijesc de de sănătatea mea şi a familiei.

Pot să spun că am tot ce-mi trebuie, în limita bunului simţ.

Mă voi decide în perioada următoare dacă voi mai candida sau nu.

Reporter: Pe finalul acestui interviu, ce doriţi să le comunicaţi concetăţenilor dumneavoastră?

Vreau să le spun că uşa mea întotdeauna este deschisă şi că voi încerca să rezolv tot ceea ce le-am promis în campania electorală. Voi asculta cu maximă atenţie toate doleanţele alegătorilor mei şi voi face tot ce-mi stă în putinţă să rezolv acele doleanţe.

Mulţumesc tuturor acelora care m-au votat, cât şi acelora care nu m-au votat şi sper ca încrederea lor în mine să nu se diminueze. Am o relaţie foarte bună cu toţi primarii din Colegiu indiferent de culoarea lor politică.

Desemenea am o relaţie apropiată cu oamenii cu care stau de vorbă ori de câte ori merg în teritoriu. La acest capitol am să-mi reproşez ceva, anume că nu tot timpul mi-am informat alegătorii cu ceea ce se întâmplă în Parlamentul României. Numai că, în ultimele şase luni, datorită stării mele de sănătate nu prea bună, din cauza accidentului pe care l-am suferit, nu prea am putut să ţin legătura cu cetăţenii şi să-i informez despre realitatea parlamentară.

Reporter: Vă mulţumesc pentru interviul acordat, vă doresc succes, dacă veţi mai candida, şi multă sănătate.

Mulţumesc frumos şi toate cele bune!

UN AN DIN ACTIVITATEA LUI NICOLAE IORGA - 1928

- A publicat 46 de lucr?ri; - A ţinut 8 cursuri universitare şi 370 de prelegeri; - A susţinut 52 de conferinţe şi nenumărate discursuri cu ocazia unor întruniri publice şi la

Cameră; - A prezentat 12 comunicări la Academie; - A scris 500 de articole în diferite ziare şi reviste; - A condus 11 publicaţii periodice; - A vizitat 7 ţări străine şi a fost primit de 3 conducători de state în audienţă.

Cu presentimentul morţii

în suflet, scrisese în ajunul morţii "Brad bătrân" (de o frumuseţe stranie - amintind elevaţia arhaică a psalmilor tălmăciţi de Dosoftei).

Nu pentru "că făcea prea multă umbră" a fost doborât, ci pentru că orbea cu lumina sa.

BRAD BATRÂN Au fost tăind un brad bătrân Fiindcă făcea prea multă umbră.

Şi-atuncea din pădurea sumbră Se auzi un glas păgân: "O voi ce-n soare cald trăiţi Şi aţi răpus strămoşul nostru, Să nu vă strice rostul vostru, De ce sunteţi aşa grăbiţi? În anii mulţi cât el a fost, De-a lungul ceasurilor grele, Supt paza crăcilor rebele, Mulţi şi-au aflat un adăpost.

Moşneagul stând pe culme drept A fost la drum o călăuză Şi-n vremea aspră şi hursuză El cu furtunile-a dat piept.

Folos aduse cât fu viu, Ci mort acuma când se duce, Ce alta poate-a vă aduce, Decât doar încă un sicriu?!"

Nicolae IORGA

6 ACTUALITATE

UNIVERSITATEA POPULARĂ DE VARĂ “NICOLAE IORGA” VĂLENII DE MUNTE, 16 - 21 AUGUST 2015 Cursurile Universităţii Populare de Vară “Nicolae Iorga” din acest an au avut o temă de importanţă majoră: reunificarea ţării până în anul 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire din 1918. În acest context, Universitatea Populară "Nicolae Iorga" din Vălenii de Munte a devenit, în ultimii ani, un catalizator al ideilor unioniste şi al spiritului naţional, reunind o serie de personalităţi istorice, culturale şi politice care au reamintit rolul important avut de marele savant Nicolae Iorga în Marea Unire de la 1918 şi în conturarea identităţii naţionale a românilor din

interiorul şi din afara actualelor graniţe ale ţării. Visul lui Nicolae Iorga a fost: UN SINGUR POPOR, O SINGURĂ ŢARĂ, ROMÂNIA. Moderatorul evenimentului a fost prof. Constantin Stere.

dr. George Cipăianu, col. dr.

Christophe Midan - ataşat militar francez în România, prof. univ. Corneliu Bucur, dr. Irina Dragnea - Comişel, prof. univ.

Andrei Pippidi, arh. Călin Hoinărescu, prof. univ. dr.

Anatol Leşcu, prof. univ. dr.

Nicolae Şerban Tanaşoca, prof. dr. Sergiu Iosipescu, dr.

Raluca Iosipescu, Rodica Paraschiv - prefectul judeţului Prahova, Irina Cajal - secretar în Ministerul Culturii, acad.

Valeriu Matei - director al ICR Alte personalităţi care au par- Mihai Eminescu din Chişinău, acad. Alexandru Zub şi alţi ticipat la desfăşurarea cursureprezentanţi de frunte ai culrilor universităţii: Prof. univ. dr. Petre Ţurlea, acad. Vasile turii şi istoriei naţionale.

Acad. Valeriu Matei a preTărâţeanu, venit din Cernăuţi, cizat faptul că modelul acestei acad. Răzvan Theodorescu, universităţi a fost împrumutat dr. Georgeta Filitti,

şi peste Prut, la Sângerei şi Soroca, acestea reuşind anual, din 2013 încoace, să reunească un număr mare de basarabeni. "Pentru mine este întotdeauna un prilej de comunicare şi de înălţare, este o mare bucurie care mă încarcă de energie să mă întorc dincolo de Prut şi să fac, în continuare, activităţile pe care le-am făcut dintotdeauna, de redeşteptare naţională, începută la finele anului 1986, când eram puţini, doar vreo trei scriitori, atunci când a pornit revolta la Uniunea Scriitorilor. Nivelul de conştiinţă civică şi naţională de dincolo de Prut e în creştere. ", a declarat acad.

Valeriu Matei.

LOCURI, GÂNDURI, SENTIMENTE DESPRE NICOLAE IORGA

I

ată locurile de rezonanţă în sufletele noastre atunci când vorbim despre Nicolae Iorga: Botoşani, Vălenii de Munte, Sinaia, Strejnic, Cimitirul "Bellu". Într-o imagine de epocă privesc casa copilăriei sale din Botoşani: o casă care păstrează în simplitatea ei o veche demnitate. De aici a început aventura vieţii sale întinsă doar pe 69 de ani. Aici a cunoscut suferinţa copilăriei care a lăsat urme asupra structurii sale sufleteşti.

Aici, între pereţii casei părinteşti află el cea dintâi realitate a vieţii: boala şi mortea tatălui "un început de drum străbătut prin întuneric" după cum notează profesorul Valeriu Râpeanu.

Vălenii de Munte: realizările sale politice (ziar propriu, parlamentar, secretar general al Ligii

DRAMA UNEI FAMILII DIN VĂLENII DE MUNTE !

O femeie în vârstă de 81 de ani a ars de vie într-un incendiu

devastator!

Culturale) îi întăresc gândul nutrit de când străbătuse pas cu pas toate provinciile: unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional şi unitar. Pentru realizarea lui şi-a creat un important punct de sprijin la Vălenii de Munte. Desigur, că nu doar frumuseţea locului şi mediul prielnic lucrului îl atrăseseră aici, ci şi nevoile materiale, chiria crescută pentru căsuţa din Buzeşti ajunseseră peste puterile sale.

Casa veche pe care o cumpără este mare şi spaţioasă "cu acoperişul înalt, cu stâlpi delicat lucraţi, adevărată lecţie de tradiţie". Se va muta în ea după ample reparaţii, până atunci locuind întro şubredă casă acoperită cu şindrilă. Aici vor lua fiinţă

În după amiaza zilei de 10 august 2015, pe strada Cuza Vodă nr. 8 din Vălenii de Munte, a izbucnit un puternic incendiu, la o casă particulară. Alerta a fost dată în jurul orei 16,20, când mai mulţi vecini au observat că iese fum din locuinţa aflată la această adresă. Două autospeciale din cadrul ISU Prahova s-au deplasat imediat la faţa locului pentru a lichida incendiul care se manifesta violent.

Flăcările au cuprins locuinţa în întregime.

Pompierii au reuşit să

"Aşezămintele mele" nemurind acest târg după Valea Teleajenului, Sinaia, Strejnic.

După încheierea cursurilor de vară, poporul român primea o grea lovitură prin Dictatul de la Viena. La conducerea statului se instalase regimul legionar care urmărea alinierea. Ziarul "Neamul Românesc" îşi încetase apariţia.

Profesorul trăia retras la Vălenii de Munte până când cutremurul din 10 noiembrie 1940, deteriorându-i greu casa, l-a determinat

să se mute la vila sa din Sinaia.

De aici, a fost ridicat savantul miercuri, 27 noiembrie 1940 şi găsit în comuna Strejnic, dimineaţa, străpuns de gloanţe.

Un jandarm consemnează: " pe mirişte... am găsit cadravul unui necunoscut în etate de 68 - 70 de ani, cu barbă...". Necunoscutul care avusese aceeaşi moarte năpraznică pe care a îndurat-o cu veacuri în urmă un mare erudit al nostru Miron Costin, necunoscutul era marele arhitect, om de

TIPOGRAFIA ŞI CASA DE LOCUINŢĂ DIN VĂLENI

localizeze şi să stingă focul.

Din nefericire, însă, în locuinţa distrusă a fost găsit trupul carbonizat al unei bătrâne de 81 de ani, Florica Măineci.

Potrivit primelor cercetări femeia ar fi murit din cauza intoxicaţiei cu fum Ceea ce a mai rămas din casa care a ars!

geniu, scăpărător de inteligenţă şi un foarte muncitor Nicolae Iorga...

Văd troiţa care sfinţeşte locul unde barbarii "au fost tăind un brad bătrân" şi într-o stare de suflet ca de rugăciune şi de închinare, parcă aud cuvinte rostite la întoarcerea din lungile sale călătorii: "ţi-i aşa de dor de colţul nostru de pământ!..."

Cimitirul Bellu: ultimul popas. Două pietre de mormânt aşezate la nivelul solului, sculptate cu flori şi rozete, arată locul unde îşi dorm somnul de veci cei doi soţi: Nicolae şi Ecaterina Iorga. La capătâiul lor străjuieşte o cruce înaltă de piatră simplă, în stil românesc.

De la un mormânt "un brad bătrân îşi întinde ocrotitor crengile deasupra".

Botoşani - Vălenii de Munte - Sinaia - Strejnic Bellu: gânduri şi sentimente nemuritoare, mereu aducătoare de pioasă amintire, amin...

Doina POPESCU

şi ca urmare a rănilor provocate de foc.

Ulterior, specialiştii din cadrul ISU Prahova au stabilit că focul a izbucnit de la un aparat de gătit lăsat nesupravegheat. Pagubele materiale au fost majore, locuinţa fiind distrusă în întregime. În faţa acestei situaţii, Biserica Adventistă din Vălenii de Munte a făcut apel la enoriaşii săi şi, cu sprijinul domnului Costel Crăciuneac, a reuşit să strângă fondurile necesare construirii unei noi locuinţe pentru fiul

bătrânei, acesta, în vârstă de 54 de ani, fiind lipsit de posibilităţi materiale.

Gestul acestor oameni minunaţi care au sărit în ajutorul bărbatului rămas fără locuinţă este unul

demn de lăudat.

Deasemenea implicarea Bisericii Adventiste din Vălenii de Munte şi a domnului Costel Crăciuneac, trebuie urmat şi de alţii...

Noua locuinţă care se construieşte în locul celei care a ars

7 ACTUALITATE

ACTUALITATEA PE VALEA TELEAJENULUI COMUNA DRAJNA

SCURTĂ PREZENTARE Comuna Drajna este cea mai veche aşezare din zona Văii Teleajenului.

Este alcătuită din satele: Cătunu, Ciocrac, Drajna de Jos, Drajna de Sus, Făget, Ogretin, Piatra, Piţigoi, Plai, Podurile, Poiana Mierlei.

Numele comunei vine de la denumirea pârâului Drajna (supranumit Drăjnuţa) care o străbate de la nord către sud şi care derivă din cuvântul draj (în limba slavonă înseamnă râu repede, energic).

Numele satului Ogretin se crede că provine din cuvintele “o grădină”, acest sat fiind grădina principală a Castrului Roman de pe Gradişte.

Râul Drajna izvorăşte din Munţii Tătaru, Vârful lui Crai (1.473 m).

Râul Ogretin izvorăşte din Muntele Leurdeanul.

Primarul Comunei Drajna, doamna Violeta Gonţea, a participat duminică, de Ziua Comunei Drajna, la un eveniment deosebit pentru locuitorii din satul Drajna de Sus - inaugurarea Podului din Adeţari obiectiv început în martie 2014.

La acest eveniment au mai fost prezenţi, alături de Doamna Violeta Gonţea, autorităţi locale, numeroşi localnici, autorităţi judeţene şi autorităţi din localităţile înfrăţite cu comuna Drajna (Şteiu, Sulina, Chişcăreni Republica Moldova). În aceeaşi zi au mai fost inaugurate Centrul Civic şi Sala de Festivităţi, din Drajna de Jos, care a fost renovată.

Executantul punţii pietonale este SC APACONS SRL (societate comercială având ca asociat unic Consiliul Local Drajna), iar valoarea lucrării este de 263.535,42 lei, fără TVA.

SPITALUL DE PNEUMOFTIZIOLOGIE Conducerea Primăriei Drajna a pregătit mai multe proiecte

PUNTEA PIETONALĂ ADEŢARI (Pentru locuitorii din Drajna de Sus)

pentru modernizarea Spitalului de Pneumoftiziologie din localitate. Administraţia locală intenţionează, astfel, să atragă fonduri europene pentru deschiderea unui laborator de analize, plus achiziţia de aparatură medicală şi mobilier specific.

“Anul trecut, am finalizat un proiect de reabilitare a clădirii.

Totuşi, mai sunt unele lucruri

pe care vrem să le îmbunătăţim. Acum lucrăm la un proiect pe fonduri europene privind un laborator medical, care să efectueze toate tipurile de analize. Ne dorim să achiziţionăm aparatură medicală şi mobilier specific. Am făcut şi o adresă la Ministerul Sănătăţii, pentru anveloparea clădirii.

Aşteptăm un răspuns de la Bucureşti” a declarat primarul comunei Drajna, Violeta Gonţea.

CASTRUL ROMAN

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie a lansat procedura de achiziţie pentru realizarea unei construcţii destinate protejării şi conservării parţiale a unuia dintre cele mai importante situri arheologice din Prahova - Castrul Roman de la Drajna.

Construcţia, din lemn cu fundaţii de piloni foraţi, cu dimensiunile de 36 x 24 de metri, a fost estimată la circa 1,5 milioane de lei.

Potrivit memoriului general care face parte din documentaţia de atribuire, Castrul Roman de la Drajna a găzduit unităţi armate ale Legiunii I Italica, legiunii V Macedonica, legiunii XI Claudia şi ale Cohortei I Flavia Comagenorum.

Săpăturile arheologice au scos la iveală, recent, şi ruinele casei comandantului, pentru protejarea cărora s-a propus realizarea acestei construcţii pentru care s-a organizat licitaţia de către Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova. Conform documentelor din SEAP, toate

Misterioasa dispariţie, din staţiunea Cheia, a milionarului kuweitian, Mohammed Al Baghli.

Milionarul kuweitian, Mohammed Al Baghli, a dispărut în ziua de 05.08.2015 de la pensiunea “Mihaela” din staţiunea Cheia, unde se afla cazat.

Ultima oară a fost văzut în curtea unei pensiuni învecinate, şi ulterior îndreptându-se către pădurea din apropiere.

Familia milionarului oferă o recompensă în valoare de 10.000 euro persoanelor care pot oferi informaţii ce vor duce la găsirea bărbatului dispărut.

La momentul dispariţiei era îmbrăcat în costum tradiţional arab de culoare

crem, lenjerie (boxeri şi tricou) albă, purta papuci de culoare închisă şi avea asupra sa un baston din mahon cu mâner de argint şi cu inserţii argintii (reprezentând în limba arabă numărul 1964).

SEMNALMENTE Mohammed Al Baghli, născut în Kuweit la data de 04.06.1936, în localitatea Rumaitheia, avea 1,75 m. înălţime, greutate 55-60 kg., părul tuns scurt, alb, ochii căprui, mustaţă albă,

piesele din lemn ale structurii vor fi ignifugate, iar iluminatul natural se va realiza prin panouri transparente din policarbonat. Clădirea de protecţie se va sprijini pe 18 piloni foraţi, cu diametrul de 60 cm.

HĂRŢI DE RISC PENTRU DRAJNA Consiliul Judeţean Prahova a demarat procedura de cerere de oferte pentru desemnarea firmei care se va ocupa de întocmirea hărţilor de risc natural şi planurilor de risc detaliate pentru alunecările de teren. Documentaţia de atribuire este în curs de elaborare. Până acum, au fost întocmite hărţi de risc la Breaza, Sinaia, Slănic, Aluniş, Bertea, Brebu, Cornu, Cosminele, Secăria, Şotrile, Ştefeşti şi Telega, localităţi grav afectate de alunecările de teren.

Sunt în curs de realizare şi hărţile de risc de la Ariceştii Zeletin, Cărbuneşti, Chiojdeanca, Drajna, Izvoarele, Poseşti, Salcia, Sângeru, Surani, Şoimari, Teişani şi Vâlcăneşti. Valoarea estimativă a contractului este de 350.000 de lei.

PUŢINĂ ISTORIE BĂTĂLIA DE LA OGRETIN Pe 13 septembrie se vor împlini 413 ani de la bătălia de la Ogretin. 13 septembrie rămâne una dintre cele mai sângeroase zile din istoria comunei Drajna.

Victoria lui Radu Şerban la Ogretin a fost rezultatul tacticii stricte de apărare şi de punere în valoare a terenului deluros şi împădurit care a îngreunat manevrele inamicului şi mai

mers foarte încet, cu ajutorul bastonului, ochelari de vedere, degetul mare de la piciorul drept atrofiat, iar la încheietura mâinii drepte prezenta o cicatrice.

Suferea de aritmie cardiacă şi de hipertensiune, ceea ce ar face imposibilă supravieţuirea sa, mai mult de 3 zile, fără medicamentele prescrise de medicul specialist, iar un şoc i-ar fi fost în orice clipă fatal! Înainte de a pleca de la pensiunea din Cheia, şi-a lăsat în cameră telefonul mobil, o geantă cu lucruri personale şi o sumă de bani.

După ce au exclus pe rând alte variante, rudele cred tot mai mult în scenariul răpirii. Din acest motiv, sunt dispuşi să mărească suma de 10.000 de euro, oferită drept recompensă.

ales şarjele cavaleriei. De asemenea, bătălia a marcat un salt calitativ în ducerea luptei prin constituirea unui nou element al dispozitivului de luptă, detaşamentul de siguranţă în faţa dispozitivului de apărare şi lupta acestuia în faţa şanţului de apărare.

Se spune că în această bătălie, de la Ogretin, s-a dus o confruntare personală între doi căpitani ai celor două tabere, confruntare care ar fi urmat să decidă câştigătorul bătăliei.

Stroe Buzescu, fratele lui Preda şi al lui Radu, l-ar fi provocat pe han să trimită un căpitan de-al lui să se înfrunte, iar acesta l-a trimis pe nepotul său Mârza. În această luptă, Mârza a fost ucis, dar şi Radu Buzescu va muri de la o rană infectată sau otrăvită de la iataganul tătarului.

Radu Şerban relatează importanţa bătăliei, în urma căreia a pierit Stroe Buzescu, într-un

document emis în 1604: “Şi întri aceasta dacă am văzut aşa domnia mea, atâtea mulţime de oşti ale lor, ne-am aşezat cu toate oştile noastre la un loc numit Ogretin într-o zi de luni 13 zile ale lunii Septemvrie. Astfel au venit multă mulţime de oşti de-ale lor asupra noastră a tuturora şi au năvălit peste noi şi au aruncat ei atât de multe din săgeţile lor asupra noastră, încât nu se putea vedea faţa soarelui de săgeţile lor şi de atâta bătălie răsunau chedrii (codrii) şi munţii de bătălia lor şi nu se puteau înţelege unul cu altul”.

De asemenea, criminaliştii kuweitieni vor participa la toate acţiunile menite să ducă la găsirea lui Mohammed Al Baghli.

8

CAFFE ITALIA - Restaurant şi Pub VĂLENII DE MUNTE, STR. DRAJNA Nr. 10

SANDU ADRIAN REPARAŢII ŞI VÂNZĂRI

CALCULATOARE ŞI LAPTOP-URI

Str I.L.Caragiale, nr. 2, Vălenii de Munte Tel: 0768.956.866; 0744.631.670 E-mail: sanduadrian25@gmail.com; ad_edi25@zahoo.com ID MESS.: Adi_edi25 Sanduadrian25 SKYPE: Sanduadrian25

Vă aştept şi la magazinul meu din Vălenii de Munte. În piaţă, în locul magazinului Husqvarna.

MICĂ PUBLICITATE GRATUITĂ

F Vând logan preferance, an

fab.2005, servo, geamuri electrice faţă, airbaguri faţă, gpl omologat. pret 2700 euro, negociabil. Tel: 0731-599002.

Dacia, an 1988, neradiată, impozit Înscriu Reprezentanţi Avon: la zi, pretabil program rabla + opel vecProduse Avon cu până la 50% discount; tra fabricaţie 1992, geamuri electrice, Cadouri acordate la 3 săptămâni; închidere centralizată, trapă, itp-2015, Program flexibil în funcţie de timpul asigurare - 2015, motor 2000 benzină, tău liber şi eşti propriul tău şef! avariată dreapta/ faţă. Preţ negociabil Tel: 0760957357.

Predau lecţii chitară electrică, acus- sau schimb cu auto funcţionabil.

Tel: 0727-526460. tică, clasică în Vălenii de Munte.

Dacia papuc, an 2003, diesel, Tel. 0737386935. pompă injecţie mecanică. Preţ 1200 Vând dacia papuc fab. 2004, 5 euro. Telefon: 0766-718358; locuri. tel. 0736-933841.

F

F

F

F

F

F

0723-342466.

Vând sau schimb dacia papuc, an 2004 diesel, proprietar, stare bună, distribuţie nouă. preţ 6500 lei.

Tel: 0723-151019; 0724-514395.

Dacia papuc 2003, diesel, proprietar, tracţiune faţă în 2 locuri, pivoţi, bucşi, discuri de frână, plăcuţe, capac pompă de apă schimbate, distribuţie schimbată, baterie nouă în garanţie, cauciucuri noi faţă. Preţ 1800 euro, neg. Tel: 0726-172283.

Vând vaucer cu dosar complet. Preţ 2500lei. Tel: 0737262685 Cumpăr 3 tichete rabla. Ofer 4500

F

F F

F

ron. Tel: 0722-275453. Înmatriculez orice auto în bulgaria pe numele tău, itp, asigurări. Asigur platformă tractări non-stop.

Tel: 0727-112943; 0766-774565.

Vând staţie auto storm premier, putere 4 w, cu antenă. pret 350 ron, uşor neg. arată impecabil.

Tel: 0761-679963.

Vând detector radar cobra, model sd 7000. pret 100 lei. tel 0728143111. Înmatriculări Bulgaria pe numele tău 350-turisme până în 2000 cm, 400 euro mai mari de 2000 cm, platforme pentru transport auto, rapid şi sigur.

F F F