Page 1

C AMPIONATUL EUROPEAN DE F O TBAL .

PENTRU NOI, OAMENII CONTEAZÃ! Marþi, 08.05.2012, am trecut, pentru prima datã, pragul Centrului de Transfuzii din Ploieºti, pentru a dona sânge împreunã cu 36 de femei ºi tineri, voluntari care au dorit sã se alãture acþiunii noastre.

- IUNIE 20 1 2 PROGRAM

SFERTURI DE FINALÃ, SEMIFINALE,

V

FINALA .

pagina pagina 33

pagina pagina 38

ÃLENii Ziarul Vãii Teleajenului

ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 44, MAI, 2012

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

www.valenii.wordpress.com

EDIT ORIAL

✍ GHEORGHE BURDUJAN

SCA

A D N

! S O L

MIRCEA CEL COSMA FÃRà DE IDEI Mãrturisesc: titlul acestui editorial mi-a venit aºa, sugerat de însuºi comportamentul diurn ºi nocturn al numitului Cosma. Cine a avut proasta inspiraþie de a participa la manifestãrile publice ale acestui “orator” îºi poate lesne aminti cã Mircea Cosma ba se viseazã Mihai Viteazul, ba ªtefan cel Mare, ba Nicolae Bãlcescu, funcþie de cum devine chestia ºi locul manifestãrilor sale cu public. Numai Mircea cel Bãtrân nu s-a visat încã vajnicul prim - secretar al prahovenilor. Dar nu e timpul pierdut. Dacã Mircea cel Bãtrân nu este, cu siguranþã i se poate spune, fãrã nicio teamã de a greºi, “Mircea cel Cosma, fãrã de idei”. Zic ºi eu, ca omul imparþial, doar ascultându-l pe ici, pe colo. Recentele sale discursuri de prin Vãlenii de Munte sunt împãnate cu minciuni ºi idei furate. În scopul de a-i creºte cota lui Bebe cel Moacã, un candidat jalnic la funcþia de primar al Oraºului Vãlenii de Munte, Mircea cel Cosma le vorbeºte oamenilor despre, auziþi dumneavoastrã, “ºoseaua ocolitoare a oraºului”, despre “calea feratã”, despre “noul sediu al Protoieriei”, despre “fonduri europene” care ar fi fost atrase prin strãdania primarului pesedist, Mircea cel Niþu. Ori, toatã lumea ºtie cã aceste idei aparþin domnului deputat Mihai Apostolache care le-a prezentat în Parlamentul României fie sub forma întrebãrilor, fie sub forma interpelãrilor, fie ca declaraþii politice încã din anul 2010. La construirea noului sediu al Protoieriei, Mihai Apostolache a atras fonduri de peste 2,5 miliarde de lei vechi iar pentru Spital de peste 150.000 de euro. În timp se fondurile europene atrase de Mircea Niþu ºi compania reprezintã un mare zero barat!

1 LEU

ÎN CENTRUL

ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE BANNERELE CANDIDATULUI LA FUNCÞIA DE PRIMAR, C-TIN IONIÞÃ, SUNT VANDALIZATE! PRIMARUL DOARME. POLIÞIA LOCALÃ NU EXISTÃ!

pagina pagina 37

CUM SE SCRIE ISTORIA Dacã ar fi sã rezum cum se scrie istoria într-un singur cuvânt, acesta ar fi "murdar". Nu mã refer doar la istoria României ci ºi la istoriile mai vechi ºi mai noi ale tuturor þãrilor ºi îndeosebi ale celor europene.

pagina pagina 36

POªTA REDACÞIEI Citiþi în pagina 6 mesajele ºi scrisorile primite de la cititorii noºtri care sunt mai deºtepþi decât noi. pagina 6


2

PAMFLET

ACEASTÃ PAGINÃ ESTE UN PAMFLET! JURNALUL LUI COSTICÃ BEBE’ FAÞÃ (episodu’ doi)

TITLU

tatã! Lucru serios: mi-a ieºit profit doar de 500 la sutã, DAU ªPAGà ªI TOT IES dar lucrarea rezistã! E drept PRIMAR cã la veceu marja de profit a bãtut mia la sutã, da uite cã e Cinºpe mai! Dau ºpagã ºi pe punctu sã mã umple de tot ies primar, fomiºtilor!!! kkt acu, în prag de candiBãi jurnalule, bããã, p... mea daturã, când vãd atât de ºi biiiiip ºi biiiiiiiiip ºi aproape fotoliul de primar al bagamiaº þia-m zis eu cã dacã acestui oraº de munte. te spargi îþi dau foc. Þi-a Vãlenii de Munte + Costicã venit vremea, am bricheta de Bebe'n Faþã = Love(le)!!! aprins grãtarul la mine, iatã o idee de slogan eficient rapanduloooo! Ce þia-m zis io pentru Campania mea. þie mã nenorocitule, mã Apropos, ma-i ceva decît cacialma de amator sã nu te veceu lu nea Mircea era sã spargi la nimeni cu ce scriu mã termine spiciul! Cum care eu atît de sincer, cinstit ºi spici? Ce te înfoi la mine cã profund sensibil pe paginile ºi aºa sunt eu supãrat cã ºi tale? De ce lea-i zis la ãia de acolo chiar cã m-am fãcut de la ziar mã nenorocitule cã am kkt. M-am dus în sala aia mînãrit licitaþia aia cu nea plinã cu membri ºi simpatiMircea mã.... Oooof, norocu zanþi ºi trãdãtorii ãia de la tãu cã ai un rol psihoterapeu- penele!!! Curve de oameni, tic cã altfel cu tine aprindeam currrveeeee peneliºtii ãºtia grãtaru de la micii ãia expiºi o sãþ-i spun eu dece! raþi cu care am hrãnit Înainte ia-m trimis acolo sã fomiºtii ãºtia de vreau sãi cureþe zona de microfoane cã prostesc sã mã voteze de fo doar ce se lansase acolo lunã încoa!!!! pedelistu ãla insidios cu care Bã animalule, acu pe bune. mã lupt eu: eu pentru binele Sã nu te mai spargi la ziar cã oraºului, el pentru rãul te omor cu mâna mea. O cifã oraºului, bineînþeles!!! Ha, de beton din ãla chinezesc de ha, ha, e taaare andrei ãsta am pus la veceul lu nea cã ma învãþat sã le vorbesc Mircea de sa umplut de atât de bine gherþoilor când igrasie pun pe tine. ªaptiºpe merg la prostealã pentru metri cubi mãh, ºaptiºpe!!! voturi. Recunoaºte cã sunã Au, cã acu ma-i fãcut sãm-i bine: eu mã lupt pentru aduc aminte de veceu (asta binele oraºului ºi el pentru îmi place la rolul tãu psihote- rãul oraºului, mama lui de rapeutic pentru mine), e pedelist bã fraierilor! groasã. A bãgat ãla ºaijdemii Acolo, în afarã de fo douã de euroi în betonu meu ºi sute de gherþoi fomiºti peses-au umplut pereþii de diºti ºi currrrvele alea de la igrasie. Nenorociþi chinejii penele - o sãþ-i spun eu ãºtia de la care la-m loat. de ce -, lume bunã: Pepe, Bine cã nu sa întîmplat la Delia, Delia, Delia, Delia, piaþã cã o beleam. Adio candi- Delia.... Ptiuuuu! Cã nici acu daturã, adio susþinere adio nu mã pot abþineeee!!! usele, adio tot! Acolo am loat Bãgamiaº, când ia-m vãzut beton românesc furat de la cracii lu Delia am uitat de ãia de la sonde ºi se vede spici! Trebuia sã le þin un

spici mobilizator scris cu litere mari pe vreo cinºpe foi de bãiatu alãa andrei de la primãria pe care o vreau eu ºi pe care la angajat pe pile ºi fãrã concurs nea Mircea sãracu. A îmbãtrînit rãu, da tot se þine tare la chibiþealã când joc poker cu finãmiu de la-m lãsat în sapã de lemn. Vede Asu de Picã prin carte, zici cã are infraroºu, nu cataractã! Revenind la spici. Mã duc în salã, în salã fomiºtii de la pesede în care am bãgat pânã acu fo cincisute de kile de mici expiraþi ca sã mã voteze, currrrrvele de la penele, Pepe ºi Delia, ºi Delia, ºi Delia.... Mamãããã ce craci are Deliaaaaaaa!!! ªi mã pierd. Scap foile din mînã de emoþie! Cu gîndu la cracii lu Delia num-i pot reveni! Stau! Mã uit în gol cu nodu în gît. Nimeni nu mã ajutã.... trece o juma de minut. Trec douã jumãþi! Nimic, nu mã adunam: eu tot cu gându la craci lu Delia! Atunci intrã în scenã un curv de la penele, cã din altã parte n-avea cum sã fie cã pe ãia de la pesede îi hrãnisem înainte, cum þiam zis: "Hai bããã mai repede cã ne e foameeee ºi vrem so vedem pe Delia!". Sã-mi pice din mînã folile pe care tocmai mi le adunase de pe jos andrei pe care l-a angajat nea Mircea fãrã concurs ºi pe pile la primãrie. Cum bãh sã se uite nenorocitu la Delia - mamããã ce craci are Deeliaaaa!!! Bãi frate ºi m-am pierdut! I-am zis în gând numai eu ºtiu cîte, cã direct mia-u spus sã nu le zic nimic decît dupã ce oi ieºi primar ºi sã-i rup în amenzi, mama lor de curve fomiste cã dacã naveam eu nevoie de voturile

lor cei mai tîram agãþaþi de cîrligul de la cifã prin tot oraºuuuu.... Trece ea campania asta ºi i-am ochit eu pe toþi peneliºtii. Îi sparg! Îi îngrop sub dalele pe care o sã le punã finãmiu în tot oraºu cã deja ia-m atribuit lucrarea alaltãsearã la masã, la poker cu nea Mircea de faþã ºi el a fost de acord. Revenind, am trecut cu bine de penibilul moment, mi-am þinut spiciul deºi mia fost taaare greu sã nu strig la microfon: Deliiiaaaaaaa te iubesc cinstit ºim-i plac cracii tãiii! Mamã ce craci ai bunãciuneooooo!!! Lea-m zis ceva de cã eu vreau binele oraºului ºi pedelistul vrea rãul oraºului, lea-m zis cã mã susþine ºi ne-a Mircea de la primãrie ºi ne-a Mircea de la judeþ cu toþi nepoþii ºi verii lor. Cã aproape era sã le zic cã lea-m ºi împãrþit bisnisu: unu cu pavele, unu cu încasat taxa de la veceu, unu cu imobiliarele - avem o ofertã bunã sã dãm sediu de la primãrie pe fo ºasesutedemii ºi sã facã acolo club cu tras liniuþe tinerii ãºtia, nu se pot abþine! Dar mi s-a pãrut o idee interesantã: club în sediu la primãrie ºi primãria mutatã cu chirie la una dintre firmele mele iar eu, cu banii ãºtia sã cumpãr casa lu Iorga. Auuu, cã veni vorba trãdãtorule. Dupã ce tu þi-ai expus paginile în ziar, am auzit de unu Gãucan cã s-a aliat cu Iorga - de ãsta ma-i auzisem cã e bengos, mai tare ca clanul sportivilor - sã-mi ia discoteca cã Vezi Doamne nuºtiu ce locaº de culturã sã facã acolo. M-am urcat în cifã ºi la-m cãutat în tot oraºu mama lui de dentist! Dac-ãl prindeam, îl îngropam în ciment pînã la brîu! ªi nu oricefel de ciment: din ãla cu uscare rapidã furat de la sondã!! Mã jur! Oricum, de ofticã cã nu la-m prins ma-m jurat cã o sã-i cumpãr casa lui Iorga, cã nici ãsta nu mai stã prin Vãleni cã dacã stãtea navea cum sã nu treacã pe la mine pentru o mãslinã, o atenþie, o subantreprizã la lucrãrile de la primãrie pe care mi le dãdea ne-a Mircea moca... Ceva, ceva tot mi-ar fi cerut el. Deci când au venit bãeþi cu ideea de a le vinde primãria, imediat am vãzut oportunitatea de a cumpãra casa lu Iorga. Cum am ieºit primar, cum am cumpãrat-o.

S-ãl vãd io atunci pe Gãucan ce-o mai zice! Revenind, dragã jurnalule cã uite cã ma-m mai descãrcat ºi nu mai sunt atît de supãrat pe tine, Campania Electoralã e grea. Mã apasã pe buget: dau mici expiraþi la sãrãciile de la pesede pe unde apuc. Dau ceorbe ºi cefe cu cartofi prãjiþi ºi caºcaval ras la Ciucaº la toate currrvele de la penele! De pe unu mai tot dau, dragã jurnalule... ºi mã seacã cã nu se vede: fomiºtii nu mã respectã, currrrvele de la penele îmi mãnîncã ciorbele ºi se dau la Delia... Mamãããã ce craci are Deliaaaaa!!!... ªi nici ãºtia no sã mã voteze, dau primãria sã facã club de liniuþe, dau veceul, dau pavelele, dau tot ºi mie nu-mi iese nimic. Cît sã mai rezist ºi eu? Cãm-i vine sã iau cifa ºi sã dau peste iei, mama lor de fomiºti pe care-i þin în spate cu ceorbe, cefe ºi mici expiraþi de atîta vreme iar ei nu mã urcã în sondaje. Acolo apare tot aºa: Voturi pentru Costicã Bebe'n Faþã Primar - 19%. Cã mã apucã depresia, nu alta! Mai bine îiii dãdeam lu Delia ceva în plus ca sã vinã sã-mi cînte melodia aia cu "D'ale" doar mie, la mine acasã, în vîrful dealului, ca sã moarã toþi fomiºtii din Vãleni de ciudã. Mamããããã, ce craci are Deeeliaaaaaaaaaaaa!!! PS: Dacã mã torni iar la ziar, îþi dau foc! ªi þie, ºi lu Gãucan, ºi lu Iorga, ºi la currrvele de la penele ºi la fomiºtii de la pesede ºi la tot Vãleniul!!!! Mamele voastre de fomiºti care nu mã votaþi: dau ºpagã ºi tot ies primar, fomiºtilor!!!!

Notã: Orice asemãnare cu personaje sau situaþii reale este absolut (ne)întâmplãtoare. Tuturor celor care se simt vizaþi, lezaþi, atacaþi de paginile din documentul adus de un trãdãtor anonim la sediul redacþiei le recomandãm sã ia un rudotel ºi sã lectureze cu maaare atenþie ce scrie mai sus, poate vor învãþa ceva.

Aºadar, acest material este un pamflet ºi trebuie tratat ca atare. Emai LATUL


3

AC T UA L I TAT E

LA CEREREA CITITORILOR NOªTRI reluãm articolul publicat în Academia Caþavencu

DE LA NICOLAE IORGA LA BEBE MOACÃ

um adicã, cine-i Bebe Moacã? Bã, voi chiar nu ºtiþi cine-i dumnealui? V-am spart! Ia, luaþi de-aci niºte bucãþi în frezã, pânã vã treziþi cu cãrãbuºi la nas! Pãi bine, mã, frate, îl ºtie toþi vãlenarii ºi toate vãile pe domnu' Bebe Moacã. ªi voi vã faceþi cã nu-l ºtiþi? Hai, mai lua-þi-o ºi p-asta! Aceste replici, evident imaginare, ne-au venit, aºa, ca o mie de pumni în cap, dupã ce am citit o ºtire care altfel n-a prea fãcut vâlvã în mass-media: la Vãlenii de Munte, în clãdirea unde Nicolae Iorga þinea cursurile Universitãþii de Varã

C

(fondatã 1908), fiinþeazã actualmente barul ºi discoteca "Blue" (program: pânã la orele 24,00 ºi, respectiv, 4,00, în week-end). Concesionarul istoricului spaþiu este, poate aþi ghicit, însuºi domnul Bebe Moacã, un distins întreprinzãtor local, cu care noi chiar n-avem nimic de împãrþit. Pe noi ne intereseazã, fraþi români, doar soarta þãriºoarei ºi mersul ei înainte: de la universitate la bodegã, de la bibliotecã la discotecã, de la lecturã la dat capete-n gurã. Sigur, vor zice unii, nimic nu-i nou sub soare. Carol I,

când s-a înscãunat ca principe ºi mai apoi ca rege, abia le întindea un deget, distant, miniºtrilor veniþi în audienþã. Dupã 50 de ani, succesorul sãu, Carol al II-lea, era introdus de slujnicã în iatacul Elenei Lupescu cu memorabila formulã: "Duduie, a venit conaºul!". De-aici pânã la "Adio, Majestate! Salut, Nea Mihai!" (excelent titlul dlui Sever Voinescu, în Dilema Veche), a trebuit sã intrãm, însã, într-un nou mileniu. Membrii Casei Regale au avut nevoie de un secol ºi ceva ca sã parcurgã drumul de la condiþia de figurã

PENTRU NOI, OAMENII CONTEAZÃ! arþi, 08.05.2012, am trecut, pentru prima datã, pragul Centrului de Transfuzii din Ploieºti, pentru a dona sânge împreunã cu 36 de femei ºi tineri, voluntari care au dorit sã se alãture acþiunii noastre. Au fost alãturi de noi, de asemenea, dna Nicoleta Diaconu ºi dl Gheorghe Stãnescu de la Gura Vitioarei ºi dna Cristina Onel de la Izvoarele. Atât colegele noastre, cât ºi tinerii care au fost cu noi, au donat sânge cu gândul la oamenii care au atâta nevoie de el. Am avut marea surprizã sã

M

întâlnim acolo Asociaþia Persoanelor cu Talasemie Majorã, o boalã din cauza cãreia, aceºti oameni au nevoie de câte o pungã de sânge în fiecare zi. Ziua de 08 mai fiind Ziua Internaþionalã a Talasemiei, un grup de tineri din asociaþie au fost la Ploieºti într-o acþiune de mulþumire cãtre donatori. A fost un moment de mare emoþie aceastã întâlnire a donatorilor cu beneficiarii actului de donare. Dna Georgeta Hanganu, director al Centrului de Transfuzii, ne-a prezentat, cu mare plãcere, atât labora-

toarele, cât ºi personalul, oameni care desfãºoarã aceastã meserie cu mare dãruire. Mulþumesc astãzi celor 36 de persoane, femei ºi tineri, care au înþeles darul nepreþuit pe care îl pot oferi unor persoane necunoscute. Mulþumesc, de asemenea, ºi persoanelor care doresc sã participe la urmãtoarea acþiune de acest fel pe care ne gândim sã o organizãm în luna octombrie a acestui an, acþiune care sã fie de mai mare amploare.

Cristina PAVEL

istoricã la aceea de figurant în scenariile post-comuniste. ªmecherilor de tranziþie le-au trebuit mult mai puþin ca sã repete itinerariul, dar în sens invers. Altã istorie, alþi eroi. Alte figuri legendare, alte Moace domnitoare. La Bacãu, un fost mecanic auto, pe nume Sechelariu Dumitru, se comparã cu ªtefan cel Mare. În Gorj, baronul local Mischie cumpãrã un cavou ilustru ºi se strecoarã cu acte în regulã lângã osemintele fruntaºului þãrãnist Grigore Iunian. E drept cã ºi la centru un tinerel obraznic cu ceva funcþii prin partid, l-am numit pe Victor Ponta, este asemuit lui Nicolae Titulescu, diplomatul de anvergurã europeanã. La fel de logic, mardeiaºul sindical Miron Cozma devine-n ochii multora un fel de Avram Iancu sau de Tudor Vladimirescu… Cândva, în anii interbelici, Noua Generaþie reunea o sumedenie de strãluciþi tineri intelectuali, de n-ar fi sã-l amintim decât pe un anume Mircea Eliade. Astãzi, Partidul "Noua

Generaþie" este condus de mult mai celebrul ºi impunãtorul Gigi Becali, cel care se crede un Mihai Viteazul. Or, în comparaþie, domnul Bebe Moacã ni se pare un om mult mai la locul lui - la Vãlenii de Munte. Un exemplu de reuºitã, într-o þarã care îºi gãseºte, iatã, valorile. Nu, pe bune, care-i treaba? Ce, cã nu mai ie Iorga în Casa Universitãþii de Varã? O fi avut datorii, dacã i-a luat casa… Cum, a murit? L-au omorât? Pãi, l-o fi omorât de fraier. ªmecheru' de ºmecher se scoate, bããã!… Hai la "Blue" sã ne matolim, poate cordim ºi-o pocnitoare. Unde-i acuma discoteca, era cinema pã vremuri ºi dãdea toate filmele lu' Sergiu. Marfã, nene! N-avea bãtaie cu efecte ca acuma, da' te învãþa toatã istoria care n-o ºtie nici profesorii de la facultate, papagalii, cã vine numa' cu texte ºi figuri, da' habar n-are sã se descurce ca Bebe Moacã!

Viorel MOÞOC


4

ECHIPA PDL PENTRU PRIMÃRIA ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE IONIÞÃ V. CONSTANTIN Este cetãþean al oraºului Vãlenii de Munte. Este economist, absolvent al Facultãþii de Ciberneticã Economicã din cadrul A.S.E. Bucureºti în anul 1978. Este cãsãtorit. Are 2 copii ºi 2 nepoþi. Iubeºte adevãrul cu riscul de a nu fi pe placul tuturor. Candidat al Partidului Democrat Liberal pentru funcþia de Primar al Oraºului Vãlenii de Munte.

GRUNDBAUM GH. ILEANA Vãlenii de Munte. Profesor; cãsãtoritã. Funcþia vizatã: consilier local.

TÃNASE GH. RADU GEORGE Vãlenii de Munte. Manager spital; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

PISCAN D. ION DANIEL Vãlenii de Munte. Economist-Manager; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

OGLUZ CONSTANTIN Vãlenii de Munte. Director SC TUF TRANS SRL. Funcþia vizatã: consilier local.

TUDOSE GH. MARIUS Vãlenii de Munte. Maº. turbine hidro; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

CERNAT N. LUIGI EDUARD Vãlenii de Munte. Constructor; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

COMAN V. VASILE Vãlenii de Munte. Profesor; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

RÃDULESCU A. CONSTANTIN RÃZVAN Vãlenii de Munte. Economist; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

VLÃDêCÃU D. VICTOR Vãlenii de Munte. Salariat-referent; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.


5

ECHIPA PDL PENTRU PRIMÃRIA ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE

SOARE GH. MIHAI Vãlenii de Munte. Supervizor L.M. Breaza; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

BELDIMAN GH. CORNEL ANDREI Vãlenii de Munte. Profesor. Funcþia vizatã: consilier local.

VOINESCU V. CRISTIAN Vãlenii de Munte. Economist; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

MIU V. EUGEN Vãlenii de Munte. Pensionar; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

ONCIOIU I. RÃZVAN GHEORGHE Vãlenii de Munte. Inginer. Funcþia vizatã: consilier local.

PAVEL N. CRISTINA Vãlenii de Munte. Economist; cãsãtoritã. Funcþia vizatã: consilier local.

MOISE ADRIAN CONSTANTIN Vãlenii de Munte. Operator chimist; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

MICU D. CÃTÃLIN Vãlenii de Munte. Economist; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

NASTASIA I. DRAGOª GABRIEL Vãlenii de Munte. Inginer; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

RUDEI I. PETRE Vãlenii de Munte. Profesor; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.

DRÃGNOIU N. ION Vãlenii de Munte. Economist; cãsãtorit. Funcþia vizatã: consilier local.


6

ACTUALITATE

POªTA REDACÞIEI “VREÞI UN PRIMAR SAU UN FOTOMODEL CARE NU ªTIE SÃ VORBEASCÃ ROMÂNEªTE? Sunt un trecãtor prin oraºul dumneavoastrã, Vãleni. Mai exact fac naveta din Vãleni, unde lucrez, într-o localitate de pe Valea Teleajenului. În zona gãrii existã multã publicitate cu oameni care se prezintã pe afiºe, care ne zâmbesc frumos ºi se propune fiecare “pentru Primãria Vãlenii de Munte”. Posterele electorale vãzute de mine, ale unui domn Florin Constantin, dacã þin bine minte, candidat pentru fotoliul cel mai înalt din Primãrie, m-au fãcut sã cred cã aveþi aici cluburi de fiþe ºi concursuri de fotomodele. Vreþi un primar sau un fotomodel?” A. Ciontu

Rãspuns: Nu greºiþi prea mult. Cluburi de fiþe existã ºi în Vãlenii de Munte. Nu ºtiu dacã domnul respectiv le frecventeazã. Este firesc ca oamenii sã-ºi doreascã un primar serios, bun gospodar, cu educaþie aleasã, nu un fotomodel. “VÃLENII ARE DOUÃ ÞINUTURI Nimeni nu vede cã în oraºul nostru sunt douã þinuturi: unul cu trotuare noi ºi pãrculeþe colorate, altul cu buruieni, gropi ºi întuneric. Dar toþi vor sã fie primari. Oare de ce? Pentru cã sunt ei buni gospodari sau pentru cã poziþia de primar îþi aduce anumite avantaje personale?

Eu cu cine votez cã locuiesc între cele douã þinuturi?!” Ghenase V.

Rãspuns: Votaþi aºa cum vã dicteazã conºtiinþa. Nu vã putem sfãtui în acest sens. “CONSTITUIREA SOCIETÃÞII DE GOSPODÃRIRE URBANÃ VÃLENI ESTE O IDEE FOARTE BUNÃ! Felicitãri aceluia care a avut aceastã idee ºi care vrea sã o ºi punã în practicã. Înþeleg acum unde s-au dus zecile de miliarde de lei pentru lucrãri fãcute de “bãieþii deºtepþi”, clienþi ai primãriei, car s-au îmbogãþit peste noapte! Aceste lucrãri puteau fi executate cu persoane angajate de S.G.U. Vãleni în regie proprie ºi se rezolvau douã probleme cu care se confruntã de atâþia ani oraºul Vãlenii de Munte: locuri de muncã ºi economisirea banului public. Încã odatã felicitãri!” Albu C-tin “NE-AM SÃTURAT DE PROªTI ªI DE DILETANÞI Am fost ºi eu din curiozitate la lansarea cadidatului USL pentru Primãria Vãlenii de Munte, Bebe Moacã. Am fost plãcut impresionatã de spectacol ºi aranjament, dar foarte dezamãgitã de felul în care s-au prezentat candidatul la funcþia de primar ºi de primarul actual. Au fost momente penibile, de blocaj în discursul citit, fapt ce mã face sã mã mai gândesc de câteva ori pe cine voi vota

în ziua alegerilor. Asemenea oameni cu prezentarea lor, pentru mine nu pot sã fie modele demne de urmat. Nici nu mã reprezintã. Cred cã ar fi bine când cineva se expune la asemenea candidaturi sã se gândeascã mai bine ºi sã-ºi evalueze corect potenþialul intelectual pe care îl are. Ne-am sãturat sã fim conduºi de proºti ºi de diletanþi!” Ana Baciu

Rãspuns: Poate cã sunteþi prea pretenþioasã, stimatã doamnã. Fiecare cu potenþialul sãu intelectual. “AVEM NEVOIE DE LOCURI DE MUNCÃ LA VÃLENII DE MUNTE Sunt foarte încrezãtor cã programul oferit în dezbatere de domnul Ioniþã Constantin ºi echipa sa pentru a crea locuri de muncã pentru cetãþenii oraºului, ca fiind punctul cel mai important din programul domniei sale, ºi înfiinþarea Societãþii de Gospodãrire Urbanã Vãleni, va fi dus la îndeplinire. E o gândire cu adevãrat sãnãtoasã a unui om care are o viziune pragmaticã ºi constructivã pentru viitorul oraºului. Înfiinþarea acestui serviciu public va duce la creºterea bunãstãrii fiecãrei familii din oraº ºi o sursã importantã de venituri pentru bugetul local ºi pentru comunitate. Avem nevoie de locuri de muncã la Vãlenii de Munte. Dumnezeu sã vã ajute!” Pascu A.

“CRIZA FINACIARÃ NU SE MAI SIMTE CÂND E VORBA DE CAMPANIA ELECTORALÃ Ofertele, promisiunile, gratuitãþile, mesele, micul ºi berea, cadourile sunt toate cunoscute în campania electoralã. ªi toate au un singur scop: manipularea alegãtorului. Într-un fel e distractiv, dar e ºi jalnic cã aºa ziºii “oamenii politici” au ajuns acum la mâna noastrã. ªi ei ºtiu asta. Aºa cã încearcã sã ne cumpere, de fapt sã ne cam adoarmã pentru a pune ºtampila acolo unde vor ei. La noi, pensionarii, criza financiarã este acutã. La ei, domnii aceºtia care vor sã fie aleºi, nu se simte nicio crizã. Dimpotrivã se vede o abundenþã materialã. Eu înþeleg. Ei fac risipa asta pentru a fi cunoscuþi. Dar nu înþeleg de ce toþi vor funcþia de primar. Nu cumva, odatã ce ai ajuns primar, ai posibilitatea sã-þi recuperezi banii risipiþi în campania electoralã? Toþi au devenit peste noapte grijulii, respectuoºi, umili în faþa cetãþeanului simplu de pe stradã. Dacã ar fi aºa mereu, zãu cã meritã votul nostru, dar noi ºtim cã odatã ce au fost aleºi nu le mai ajungi nici cu prãjina la nas, iar noi va trebui sã aºteptãm mult ºi bine atenþia lor, vom face cozi pentru a fi primiþi în audienþã, necazurile noastre vor fi neglijate sau trecute mult în josul listei de prioritãþi de pe agendele domniilor lor. ªi eu voi vota cã aºa îmi dicteazã conºtiinþa. Cu cine? Cu acela care are mai mult bun

simþ ºi a dovedit prin existenþa sa cã este un om cu respect pentru toþi cetãþenii acestui oraº. “ Un pensionar sceptic “STIMATÃ REDACÞIE, SUNTEM MULÞI, DAR NU SUNTEM PROªTI! Se vede de la o poºtã care este diferenþa dintre cei doi candidaþi principali pentru fotoliul de primar în oraºul nostru. Bebe Moacã ºi Ioniþã Constantin. În primul rând pregãtirea intelectualã. În al doilea rând caracterul. Bebe Moacã ne dã de mâncare gratis, la hotelul din centru. De unde are bani o ºtim cu toþii. Din afaceri cu Primãria. E uºor sã te îmbogãþeºti aºa când ai prietenul cel mai bun pe fotoliul de primar. Ioniþã Constantin, se spune cã nu a fãcut niciodatã afaceri cu statul. El s-a ridicat pe propriile puteri, folosindu-ºi mintea ºi ºtiinþa de a conduce o societate comercialã. Este un om ºcolit. Noi suntem mulþi, dar nu suntem proºti. Mâncãm, dar ºtim pe cine votãm. Nea Bebe, bagã ºi-o pastramã la meniul de disearã. Dacã tot e gratuit ºi matale ai parale multe, sã mãnâncã ºi gura noastrã ceva mai bun.” A.P.

DACÃ AR FI SÃ REZUM CUM SE SCRIE ISTORIA

D

acã ar fi sã rezum cum se scrie istoria într-un singur cuvânt, acesta ar fi "murdar". Nu mã refer doar la istoria României ci ºi la istoriile mai vechi ºi mai noi ale tuturor þãrilor ºi îndeosebi ale celor europene. Fapte mãrunte ale diverºilor conducãtori au fost ridicate la nivel de eroism ºi sacrificiu pentru naþiune. Orice înfrângere în vreun rãzboi sau vreo luptã a fost prezentatã drept o repliere sau o strategie bine gânditã. De ceva vreme se prezintã pe HBO un film intitulat - nefericit spun eu "Biografia lui Nicolae Ceauºescu". Aiurea biografie. Este de fapt o înºiruire care se vrea cronologicã a diverselor vizite, cuvântãri la congrese, manifestaþii ºi defilãri - pigmentate cu câteva scene cu familia la vreun spriþ sau cu câteva scene de vânãtoare - desfãºurate în perioada respectivã. Cei mai în

vârstã cunosc majoritatea filmãrilor deoarece se prezentau pe larg în telejurnale ºi în presa vremii. Tinerii... iau ce li se serveºte de cãtre tot felul de pitpalaci care prezintã lucrurile de asemenea maniera încât iadul ar fi Eden comparativ cu ce spun ei despre acea perioadã. ªi totuºi, cei care au trãit în anii aceia ºi nu au vãzut doar cozile la iaurt ºi sticlele înºirate pentru a þine rândul pot sã explice generaþiilor tinere ºi ce a fost bine. "Trista moºtenire" - formulã uzitatã din plin ºi azi de câte ori se schimbã puterea - trebuie privitã cu obiectivitate ºi decantat ce a fost rãu de ce a fost bine. Am avut parte de multe neajunsuri, dar cu toate acestea în România se producea ºi se construia cum nu se va mai face generaþii de acum încolo. Din "tristã moºtenire" fac parte locuinþele, hidrocentralele, atomocentrala de la Cernavodã, canalele dunãrene, podul de la Giurgeni, Transfãgãraºanul, metroul, LIPSA DATORIILOR þãrii etc. Multe dintre aceste "tristeþi" au devenit marfã pentru niºte ºmecheri care nu au mutat în viaþa lor mãcar o cãrãmidã. Singurele câºtiguri pentru români sunt libertatea de a trãncãni ce vor fãrã sã se teamã. ªi posi-

bilitatea de a circula liber în toatã Europa. Cel de-al doilea avantaj se bazeazã pe marile pierderi de independenþã energeticã ºi militarã. Ce mi-e Tratatul de la Varºovia ºi ce mi-e NATO? Dacã pe vremea Tratatului de la Varºovia România nu a pierdut oameni, în vremea apartenenþei la NATO am avut o droaie de morþi ºi rãniþi în niºte rãzboaie care nu ne priveau. Dar... istoria modernã ne spune de cât eroism a dat dovadã militarul român care a cãlcat pe o minã ºi a sãrit în aer. De aceea este nevoie ca cei care ºi-au pãstrat obiectivitatea sã aparã mai des la televiziuni ºi sã prezinte istoria aºa cum a fost ea: nici mai bunã ºi nici mai rea astfel încât copii sã poatã aprecia perioadele pe care nu le-au trãit. Sã tot ridici în slãvi Brãtienii, Carolii... este pe cât de fals pe atât de nociv. Nenorocul tinerilor este cã peste niºte ani degeaba li se va spune cã România a avut o industrie care o situa printre þãrile mediu dezvoltate în anii ‘70 sau cã la Braºov se fabricau avioane încã de prin anii '28 sau cã þara noastrã ajunsese în rândul celor mai dezvoltate þãri în ceeace priveºte flota comercialã. Nu li se va mai putea arãta nici mãcar locul unde au fost uzinele ºi

fabricile care au devenit cunoscute prin mai toatã lumea. Probabil li se vor prezenta asfaltangii de doi banicare nu sunt în stare sã facã o ºosea care sã þinã mãcar câþiva ani - ca niºte Apolodori din Damasc autohtoni. ªi totuºi de ce atunci se putea ºi acum nu? Elementul esenþial este cã se folosea o forþã imensã de muncã ordonatã ºi condusã cu mânã de fier. Am spus de condus cu mâna de fier; mâna de fier însemna disciplinã dar ºi pedepse pe mãsura faptelor. În anii '70 un individ, ªtefãnescu, care a falsificat acte ºi a vândut vin la negru a fost condamnat LA MOARTE fiind executat în 1980. Odatã cu el au cãzut peste 280 de "colaboratori" - miniºtri, secretari de partid, etc - care au fost condamnaþi ºi BÃGAÞI ÎN PUªCÃRIE. Tot în anii '70 celebrul Râmaru a fost prins ºi condamnat la MOARTE. A fost executat la scurt timp dupã condamnare. Sunt doar douã exemple de pedepse majore aplicate pentru furt ºi crime. Azi? La, la, la, la, la.. acuzare... recuzare... amânare... ºi rar de tot câte o condamnare CU SUSPENDARE! Se furã ca în codru - dovedit cu probe indubitabile - se ucide ca sport ºi nimeni nu pãþeºte nimic. Cred cã acesta este cea de a doua cauzã pentru

care nu progresãm de niciun fel. Responsabilitate ministerialã, managerialã, sau de construcþii? Neeee! Ce e aia? Eventual doar o bâzâialã ca de muscã fãcutã de mass-media, alungatã cu plictis ºi cu o privire care spune "Ce VREA ºi ãºtia?". “Dosarul Nãstase” mai are câteva zile ºi se prescrie. A pãþit cineva ceva cã bazinul din Ruia, care ar fi costat - spun gurile rele vreo 12 milioane de euro, nu þine apa pentru tunurile de zãpadã ºi cã va trebui reconstruit sau reparat la preþ de construcþie nouã? NIMENI! A pãþit cineva ceva ca patinoarul din Braºov s-a fãcut cu 12 milioane de euro, contra unei oferte finlandeze de numai 3,7 mil? NIMENI! A pãþit cineva ceva cã cele câteva podeþe de pe DN 1 reparate astã toamnã sunt cratere rupãtoare de maºini? NIMENI! Aº putea da exemple pânã sãptãmâna viitoare - ºi nu cred cã le-aº epuiza - despre "realizãri epocale" care se stricã a doua zi dupã inaugurare ºi toate au acelaºi numitor comun: NIMENI NU A PÃÞIT NIMIC! ªi când te gândeºti cã Ceauºescu a fost împuºcat ºi pentru subminarea economiei naþionale!

Gh. SÂRBU


7 ACTUALITATE

Adevãrul despre alocãrile de fonduri

cãtre administraþiile locale din fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului - USL a beneficiat de aproape douã treimi din aceastã sumã, adicã 3,4 mld. lei, urmat de PDL cu o pãtrime din totalul fondurilor (1,4 mld. lei) ºi UDMR cu 8% (0,4 mld. lei).

SITUAÞIA PENTRU FIECARE AN: scãzut cu o treime. IPOCRIZIA ARE PICIOARE SCURTE. LA Practica alocãrilor electorale din fondul de reFEL ªI MINCIUNA. zervã, ce se ridica la 80% în anul 2008 - "perÎn ultimii 5 ani ºi în formanþã" niciodatã primele luni ale lui 2012, comunitãþile con- echivalatã de guvernele ulterioare, ar înceta duse de lideri PDL au primit 25% din fondul dacã s-ar adopta un de rezervã bugetarã, in cadru legislativ mult timp ce USL a primit mai restrictiv ºi comdouã treimi din aceste plet transparent. fonduri, adicã 62%, iar UDMR - 8%. Cel mai În perioada 2007-2012: mare fond de rezervã bugetarã a fost cheltuit l În perioada 2007în anul 2008. De 3,2 2012 au fost alocate mld lei, contrar afircãtre administraþiile maþiilor eronate lansate locale fonduri în vaîn dezbaterea publicã. loare de 5,44 mld. lei, În anul 2011 fondul de adicã 44,6% din valoarezervã cheltuit a rea totalã a FRB.

l USL a beneficiat de cele mai mari alocãri din FRB în anii 2007 ºi 2008: - 82% în anul 2007, adicã 0,79 mld. lei;

- 78% în anul 2008, adicã 2 mld. lei. l PDL a beneficiat de cele mai mari alocãri din fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului (FRB) în perioada 20092012: - 55,7% din totalul fondurilor alocate administraþiilor locale din FRB în anul 2009, adicã 0,3 mld. lei;

- 53,5% în anul 2010, adicã 0,23 mld. lei;

- 49% în anul 2011, adicã 0,1 mld. lei;

loc nicio majorare pânã la momentul actual.

- 57% în anul 2012, adicã 0,38 mld. lei.

EVOLUÞIA FONDURILOR ALOCATE ADMINISTRAÞIILOR LOCALE CA PONDERE DIN FRB l Fondul de rezervã bugetarã utilizat în anul 2008 a fost distribuit în proporþie de peste 80% cãtre administraþiile locale. Din totalul fondurilor alocate, USL a deþinut cea mai mare pondere (78%). l Începând cu anul 2009, alocãrile cãtre administraþiile locale din FRB se reduc drastic, de aproape patru ori, ajungând la 22% în anul 2009 ºi ulterior la aproape 17% în 2010 ºi 10,2% în anul 2011. l În anul 2012, fondurile alocate administraþiilor locale sunt de 0,67 mld. lei, de trei ori mai mari decât fondul de rezervã bugetarã stabilit la 0,219 mld. lei. Situaþia nu este însã comparabilã cu anii anteriori, pentru cã de fiecare datã au existat majorãri substanþiale ale FRB pânã la finele anului.

l Celelalte partide politice au avut în fiecare an sub 10% din totalul fonduri alocate din FRB, cu excepþia anului 2012, când UDMR beneficiazã de 12,5% din totalul alocãrilor.

EVOLUÞIA FRB ÎN PERIOADA 2007-2012: l Cea mai ridicatã valoare a FRB s-a înregistrat în anul 2008: 3,2 mld. lei, de peste douã ori mai mare decât în anul 2007 (1,5 mld. lei). l FRB a fost cu 21,25% mai mic în anul 2009 faþã de anul 2008 (2,52 mld lei). l În anul 2010, valoarea s-a pãstrat relativ constantã faþã de anul anterior, la 2,58 mld. lei. l În anul 2011, FRB a fost de 2,13 mld. lei, în scãdere cu 33,4% faþã de anul 2008. l Pentru anul 2012, FRB se ridicã la 219,9 mil. lei, în condiþiile în care nu a avut

VANDALISM CU ADRESÃ

ÎN PLINÃ CAMPANIE ELECTORALÃ În noaptea de 16 spre 17 mai 2012, bannerele electorale aparþinând PDL ºi candidatului pentru funcþia de primar la Primãria Vãlenii de Munte, Constantin Ioniþã, au fost vandalizate. Având în vedere cã primarul Mircea Niþu apare cot la cot cu Bebe Moacã ºi cu Mircea Cosma pe la toate întâlnirile electorale ale USL, iar bannerele aparþinând acestora au rãmas intacte, nu e greu de bãnuit cine sunt fãptaºii. Responsabilitatea asigurãrii integritãþii bannerelor ºi paza afiºajelor electorale aparþine, prin lege, administraþiei publice locale, în speþã primarului care ar fi trebuit sã vegheze, prin structurile abilitate, ca aceste fapte reprobabile sã nu se întâmple. De ce mai existã Poliþia Localã dacã chiar în centrul oraºului ºi în zona gãrii s-a reuºit vandalizarea bannerelor? Nu cumva existã o complicitate între conducerea actualã a Primãriei PSD ºi vandali? Nu cumva s-a acþionat la comandã?


8

CAMPIONATUL EUROPEAN DE FOTBAL IUNIE 2012 - PROGRAM 15.06. Ucraina - Franþa; 15.06. Suedia - Anglia.

SFERTURI DE FINALÃ

MIERCURI 27 IUNIE 1. câºtigãtoarea sfert 1 – câºtigãtoarea sfert 3 (Ora 21,45). Meciul se va juca la Donetk.

JOI 21 IUNIE 1. câºtigãtoarea Grupei A – locul 2 din Grupa B. (Ora 21,45). Meciul se va juca la Varºovia.

JOI 28 IUNIE 2. câºtigãtoarea sfert 2 – câºtigãtoarea sfert 4 (Ora 21,45). Meciul se va juca la Varºovia.

VINERI 22 IUNIE 2. câºtigãtoarea Grupei B – locul 2 din Grupa A. (Ora 21,45). Meciul se va juca la Gdansk.

FINALA Finala Campionatului European de Fotbal se va juca în ziua de 1 iulie

SÂMBÃTà 23 IUNIE 3. câºtigãtoarea Grupei C – locul 2 în Grupa D. (Ora 21,45). Meciul se va juca la Donetk.

MINGEA OFICIALÃ

19.06. Suedia - Franþa; 19.06. Anglia - Ucraina.

EURO 2012, GRUPA A 1. Polonia 2. Grecia 3. Rusia 4. Cehia PROGRAM MECIURI Grupa A, EURO 2012 08.06. Polonia - Grecia; 08.06. Rusia - Cehia. 12.06. Grecia - Cehia; 12.06. Polonia - Rusia.

PROGRAM MECIURI Grupa B, EURO 2012 09.06.2012 Olanda Danemarca; 09.06.2012 Germania Portugalia. 13.06.2012 Danemarca Portugalia; 13.06.2012 Olanda Germania.

16.06. Grecia - Rusia; 16.06. Cehia -Polonia.

17.06.2012 Portugalia Olanda; 17.06.2012 Danemarca Germania.

EURO 2012 GRUPA B

EURO 2012 GRUPA C

1. Olanda 2. Danemarca 3. Germania 4. Portugalia

1. Spania 2. Italia 3. Irlanda 4. Croaþia

PROGRAM MECIURI GRUPA C, EURO 2012 10.06. Spania - Italia; 10.06. Irlanda - Croaþia. 14.06. Italia - Croaþia; 14.06. Spania - Irlanda. 18.06. Croaþia - Spania; 18.06. Italia - Irlanda. EURO 2012 GRUPA D 1. Ucraina 2. Suedia 3. Franþa 4. Anglia PROGRAM MECIURI GRUPA D, EURO 2012 11.06. Franþa - Anglia; 11.06. Ucraina - Suedia.

SEMIFINALE

2012, ora 21,45. Meciul va avea loc la Kiev.

DUMINICà 24 IUNIE 4. câºtigãtoarea Grupei D – locul 2 în Grupa C. (Ora 21,45). Meciul se va juca la Kiev.

MICÃ PUBLICITATE GRATUITÃ l Predau lecþii chitarã electricã, acusticã, clasicã în Vãlenii de Munte. Tel. 0737386935 l vand dacia papuc fab. 2004, 5 locuri. tel. 0736-933841. l vând logan preferance, an fab. 2005, servo, geamuri electrice faþã, air bag-uri faþã, gpl omologat. pret 2700 euro, negociabil. Tel: 0731-599002. - pentru persoane fizice ºi juridice l dacia, an 1988, neradiatã, impozit la zi, pretabil program rabla + opel vectra, fabriNUMELE:________________________________ caþie 1992, geamuri electrice, închidere cen- PRENUMELE:_____________________________ tralizatã, trapã, itp - 02.2014, asigurare ADRESA :________________________________ 2013, motor 2000 benzinã, avariatã dreapta/ faþã. Preþ negociabil sau schimb cu auto funcþionabil. tel: 0727-526460. l dacia papuc, an 2003, diesel, pompã injecþie mecanica. Preþ 1200 euro. telefon nr.: 0766-718358; 0723-342466. l vând sau schimb dacia papuc, an 2004 diesel, proprietar, stare bunã, distribuþie nouã. pret 6500 lei. tel: 0723-151019; 0724514395. l dacia papuc 2003, diesel, proprietar, tracþiune faþã în 2 locuri, pivoþi, bucºi, discuri de frânã, plãcuþe, capac pompã de apã schimbate, distribuþie schimbatã, baterie Anunþul se trimite prin mail la adresa nouã în garanþie, cauciucuri noi faþã. Preþ redacþiei 1800 euro, neg. Tel: 0726-172283. ziarul.valenii@yahoo.com l vâd vaucer cu dosar complet. Preþ 2500lei. Tel: 0737262685

VÃLENii

Talon de micã publicitate gratuitã

Text:________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ ______________________________________ _____________________________________

APEL CÃTRE CANDIDAÞI Rugãm pe toþi candidaþii la funcþia de primar pentru Oraºul Vãlenii de Munte sã ne trimitã, pe adresa redacþiei, diploma de studii pentru a putea fi publicatã

în ediþia viitoare a ziarului VÃLENII. Vrem ca prin demersul nostru sã eliminãm toate suspiciunile care au apãrut cu privire la acest subiect.

Redacþia VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:

Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacþie:

Dir. Prof. Gabriela DESPAN Prof. Georgeta CHIROIU Prof. Maria VISOSCHI, Prof. Camelia NEAGU, Prof. Jeannette CIMANGA Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolului aparþine autorului. De asemenea, în cazul unor agenþii de presã ºi personalitãþi citate, responsabilitatea juridicã le aparþine.

Publicaþia „Vãlenii” este editatã de Fundaþia

“ARMONIA” ziarul.valenii@yahoo.com

ZIARUL VALENII 44  

Publicatie de atitudine civica

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you