ZIARUL VALENII 36

BULA PRIMARULUI

UMILINÞA ROMÂNILOR Biblia ne spune cã trebuie sã fim umili. Suntem noi românii umili sau nu? Ne supunem îndemnului Bibliei?

Din ce trãim ºi vedem constatãm cã suntem în partea opusã a umilinþei.

V

pagina pagina 37

În aprilie, 2009, primarul PSD, Mircea Niþu, împreunã cu Elena Niþu (contabil ºef) ºi cu Paul Inþã, secretar al oraºului, comite un ABUZ fãrã precedent: dispune evacuarea redacþiei ziarului Vãlenii, fãrã motiv (chiria fiind plãtitã pânã la sfârºitul acelui an!). (Citeºte VÃLENII Nr. 24 ºi 25)

Ziarul Vãii Teleajenului

ÃLENii

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN EDIT ORIAL

ISSN: 2068 - 0252 / Nr. 36, SEPTEMBRIE, 2011

www.valenii.wordpress.com

1 LEU

COMUNA STARCHIOJD ÎN SÃRBÃTOARE

GHEORGHE BURDUJAN

AMENINÞARE VOALATÃ Dupã cum veþi putea citi în pagina 3 din aceastã ediþie, Primarul Oraºului Vãlenii de Munte, Mircea Niþu ne solicitã “dreptul” de a-ºi face cunoscut un “Punct de vedere” referitor la “articole ºi interviuri care conþin opinii cu privire la activitatea Instituþiei Primarului oraºului Vãlenii de Munte”.

Pânã aici totul se înscrie în alfabetul normalitãþi care este efectul unei cauze preexistente ºi în codul de conduitã deontologicã a activitãþii jurnalistice. Numai cã, în finalul acelui “Punct de vedere”, domnul primar Mircea Niþu recurge la o ameninþare voalatã: “(...) nu aº dori sã fiu pus în situaþia în care sã fac publice în întregime motivele pentru care a fost încheiatã colaborarea cu dumneavoastrã”! Ceea ce ar putea conduce, pe cititorul neavizat, la ideea cã publicaþia noastrã ar fi avut, vreodatã, o “colaborare” cu domnia sa. În speþã (vezi numerele 24 ºi 25 ale ziarului “VÃLENII”) singura “colaborare” a constat în existenþa unui Contract de închiriere între Primãrie ºi SC VALTE SRL (care edita ziarul la acea datã).

Prin urmare, fac încã o datã precizarea, aici, în clar: ziarul VÃLENII nu a avut vreodatã o colaborare cu Primãria sau cu primarul acestui oraº. Ziarul nostru a fiinþat ca publicaþie independentã, echidistantã ºi autofinanþatã! În replicã (pentru cã am ºi eu dreptul acesta), nu aº vrea sã fiu pus în situaþia de a face public adevãrata “relaþie” dintre redacþia noastrã ºi actualul primar (în special în campania electoralã din 2008), sau sã public stenograma ºedinþei din 21 aprilie 2009, biroul primarului, ora 10,15, cu durata de 56 de minute ºi 26 de secunde), ºedinþã în care primarul Mircea Niþu îºi înfiinþeazã propriul sãu ziar!

Abuzul la care face referinþã “Bula primarului” a fost comis NU de cãtre Instituþia Primarului, ci de primarul însuºi, alãturi de secretarul oraºului, Paul Inþã, ºi de Elena Niþu (contabil ºef). De faþã fiind ºi martori!

pagina 2

PROIECT STRATEGIC POSDRU Iulian Nicolae DIACONU Este un proiect finanþat prin Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 din Fondul Social European, al cãrui obiectiv este calificarea/ recalificarea angajaþilor din domeniile Telecomunicaþii, Transporturi, Alimentaþie publicã ºi pagina Turism. pagina 36

INTERVIU Citiþi în paginile 4 ºi 5 un interviu cu domnul

DAN ALEXE, CON-

SILIER LOCAL AL COMUNEI IZVOARELE

PRIMARUL “CARE ESTE” MIRCEA NIÞU SE ADRESEAZÃ REDACÞIEI

“Domnule redactor-ºef, întrucât în publicaþia pe care o coordonaþi au fost prezentate diverse articole ºi interviuri care conþin opinii cu privire la activitatea Instituþiei Primarului oraºului Vãlenii de Munte, vã solicitãm pe aceastã cale sã ne puneþi la dispoziþie un spaþiu editorial în numãrul din luna septembrie, pentru a putea prezenta astfel ºi puncpagina tul nostru de vedere.” pagina 33

paginile 4 ºi 5

2 Actualitate

COMUNA STARCHIOJD ÎN SĂRBĂTOARE

Comuna Starchiojd este, poate, una dintre cele mai îngrijite şi frumoase comune din judeţul Prahova.

Duminică, 18 septembrie 2011, a avut loc aici o mare sărbătoare: Ziua Comunei

Starchiojd!

Comuna Starchiojd este situată în partea de N-NE a judeţului Prahova, la o distanţă de 51 km de reşedinţa municipiului Ploieşti şi 25 km. de oraşul Vălenii de Munte, fiind limitrofă cu judeţele Buzău şi Braşov şi este formată din satele Starchiojd, Valea Anei, Rotarea, Brădet, Gresia şi Zmeuret.

Are o suprafaţă de 83,04 Km. pătraţi şi o populaţie de 4.323 locuitori, cu o densitate de 175 locuitori pe Km. pătrat.

Varietatea şi frumuseţea formelor de relief, ca şi bogăţia pământului, a apelor şi pădurilor sunt strâns legate de existenţa dealurilor şi munţilor.

Pe o vreme minunat-însorită, într-un spaţiu bine amenajat, oamenii dornici de distracţie şi de voie bună, au avut o zi plină de surprize dintre cele mai plăcute.

Au întreţinut atmosfera îndrăgiţii interpreţi ai scenei româneşti: Irina Loghin, Benone Sinulescu, Fuego, Nicu Paleru, Emilia Ghinescu, Maria Dragomiroiu şi Trupa Honey.

Deschiderea oficială a sărbătorii a fost făcută de Primarul Comunei Starchiojd, domnul Cornel Gârbea.

CUVÂNTUL DOMNULUI PRIMAR CORNEL GÂRBEA:

“Am intitulat această zi, Ziua renaşterii Comunei Starchiojd, deorece prin lucrările care se execută la noi, în localitate şi anume: modernizarea drumurilor comunale, pavatarea drumurilor agricole, construirea unei alei betonate în centrul comunei, modernizarea şcolii etc, practic, Starchiojd a renăscut. Toate astea au fost posibile datorită muncii dumneavoastră, a mea, a consilierilor locali şi, mai ales, datorită celui pe

care eu l-am numit “motorul acestor proiecte”, domnul deputat Mihai Apostolache. Fără sprijinul dumnealor, a Domnului Prefect Adrian Dobre, a domnului deputat Mihai Apostolache şi a altor oameni de bine, comuna noastră nu ar fi renăscut iar aceste lucrări nu ar fi avut loc. Sunt mândru că am asemenea oameni lângă mine şi sper ca alături de ei să reuşesc ceea ce mi-am propus adică asfaltarea drumurilor comunei noastre, realizarea reţelei de apă şi canalizare, şi acordarea titlurilor de proprietate tuturor cetăţenilor comunei.

Sunt proiecte mari pe care o parte le-am realizat sau sunt în curs de realizare, iar o parte sper să le realizăm alături de aceşti oameni care ne conduc destinele, domnul prefect, domnul deputat Mihai Apostolache, cărora vreau să le mulţumesc încă o dată pentru sprijinul acordat. Cu această ocazie am hotârât împreună cu o parte dintre consilierii din Consiliul Local al Comunei Starchiojd acordarea titlului de Cetăţean de Onoare al Comunei Starchiojd Domnului Deputat Mihai Cristian Apostolache pentru activitatea desfăşurată în vederea modernizării comunei noastre. Este o distincţie care are merite dar care are şi obligaţii. Obligaţia principală a acestei distincţii este realizarea proiectului de apă şi canalizare. Sperăm să ne sprijiniţi în continuare, domnule deputat.

CUVÂNTUL DOMNULUI PREFECT, ADRIAN DOBRE:

“Mulţumesc domnului primar pentru invitaţie, bine aţi venit la sărbătoarea comunei dumneavoastră. Mă bucur să văd atât de mulţi copii alături de dumneavoastră. Asta dovedeşte că satul românesc are viitor, indiferent cât de grea este munca la sat, indiferent

cât de obositoare este. Prezenţa dumneavoastră aici întrun număr atât de mare, îmi dă certitudinea că satul prahovean are viitor. Mă bucur că aţi rămas aici, că v-aţi educat copiii să se reîntoarcă de acolo de unde au plecat, dar cred că aceste merite sunt şi ale domnului primar, care se ocupă de şcoli, se ocupă de lucruri menite, aşa cum spunea mai devreme, să vă îmbunătăţească viaţa, să vă facă drumuri, să construiască reţele de apă şi canalizare (este un proiect la care am lucrat cu toţii să-l obţinem pentru dumneavoastră). Avem de asemenea ca prioritate o grădiniţă care se va realiza tot pe un program guvernamental, finanţat de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Vă felicit, domnule primar, pentru că fără dumneavoastră şi fără ehipa dumneavoastră nu s-ar fi realizat aceste programe. Degeaba avem idei degeaba avem strategii dacă nu ştim să le punem în practică. Aţi văzut cu ochii dumneavoastră că domnul primar se pricepe să facă aceste lucruri. În momentul de faţă se asfaltează drumuri, se construieşte o şcoală, “Şcoala după şcoală”, astfel încât copiii, după ce termină orele de curs, să aibă unde să-şi pregătească temele pentru a doua zi, astfel încât dumneavoastră să aveţi timp să vă ocupaţi de munca de zi cu zi. Şi, totodată, vreau să-i mulţumesc şi domnului deputat, pentru că sprijină foarte mult această zonă. Vă felicit pentru toate aceste lucruri şi vă urez distracţie plăcută şi sper ca la această sărbătoare să participăm cu toţii, an de an. Mulţumesc!”

CUVÂNTUL DOMNULUI DEPUTAT, MIHAI CRISTIAN APOSTOLACHE

“Pe un picior de plai/pe-o gură de rai”, aşa putem să definim

această zonă minunaă în care ne aflăm astăzi şi, sincer, sunt extrem de emoţionat, pentru că domnul primar şi dumneavoastră mi-aţi făcut o surpriză.

Vă mulţumesc pentru gestul pe care l-aţi făcut, este un gest care cu adevărat mă onorează, dar, în acelaşi timp, trebuie să vă onoreze şi pe dumneavoastră, pentru că eu vă reprezint pe dumneavoastră în Parlamentul României! Orice diplomă obţin eu, obţineţi şi dumneavoastră acest lucru.

Orice titlu pe care îl obţin eu

tradiţiile, din această zonă şi din întreaga ţară încât nu are sens să ne complicăm cu lucruri care nu ne fac cinste, venite dinafară. Aici este cu adevărat România reală.

Dumneavoastră sunteţi oamenii care într-adevăr simţiţi şi trăiţi româneşte. Ceea ce vedem la televizor, din păcate, nu prea are legătură cu ceea ce dumneavoastră vă doriţi.

Cred că ar trebui să vedem cu adevărat oameni care au avut realizări, care s-au remarcat în diverse domenii de activitate,

este şi al dumneavostră şi împreună putem să mergem mai departe şi să facem ceea ce trebuie pentru fiecare localitate din această zonă deosebită a Văii Teleajenului. Am vorbit, înainte de a organiza această zi minunată, cu domnul primar, şi împreună am convenit să avem aici pe scenă muzica românească adevărată care, de fiecare dată, ne-a unit, care de fiecare dată a reprezentat ceea ce are frumos spiritul românesc. Avem de multe ori tendinţa să luăm dinafară lucrurile urâte, lucrurile care nu ne definesc. Avem atât de multe lucruri frumoase în ţară, începând cu muzica populară, continuând cu obiceiurile,

oameni cum este primarul dumneavoastră, un om deosebit, pe care vreau încă o dată să-l felicit pentru tot ceea ce a făcut pentru această comună, pentru modul în care se luptă pentru interesele dumneavoastră şi ale comunei dumneavoastră. Haideţi să ne amintim cam cum arăta această localitate cu ceva timp în urmă şi să privim cum arată astăzi! Sunt paşi importanţi care s-au făcut şi merită în continuare toate aplauzele şi toată susţinerea dumneavoastră.

Ne-am întâlnit cu ceva timp în urmă şi în Localitatea Bătrâni unde şi acolo a reînviat tradiţia, şi acolo aţi putut vedea ce lucruri interesante au fost aduse în faţa dumneavoastră. Lucruri care, uneori au fost uitate sau au fost considerate învechite. Nu! Sunt lucruri care ţin de noi, de români, de tradiţia românească, de obiceiurile româneşti. Haideţi să valorificăm ceea ce avem bun, ceea ce avem frumos în noi, în sufletul nostru! Suntem oameni serioşi, suntem oameni deosebiţi, suntem oameni care ştim ceea ce vrem şi facem lucrurile bune. Pentru asta vreau încă o dată să vă mulţumesc că sunteţi aici, vreau să vă mulţumesc că staţi alături de primarul dumneavoastră şi sunt convins că împreună vom realiza ceea ce ne propunem pentru binele acestei localităţi. Vă mulţumesc, multă sănătate şi distracţie plăcută.”

3 Actualitate

P R I M A RU L “ CA R E E ST E ” M I RC E A N I Ţ U SE ADRESEAZĂ REDACŢIEI ZIARULUI VĂLENII

Am primit, pe adresa redacţiei noastre, din partea PRIMĂRIEI ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE, următoarea solicitare: (numărul 77.281 din 30.08 2011): “CĂTRE REDACŢIA ZIARULUI VĂLENII, ÎN ATENŢIA REDACTORULUI ŞEF Domnule redactor-şef, întrucât în publicaţia pe care o coordonaţi au fost prezentate diverse articole şi interviuri care conţin opinii cu privire la activitatea Instituţiei Primarului oraşului Vălenii de Munte, vă solicităm pe această cale să ne puneţi la dispoziţie un spaţiu editorial în numărul din luna septembrie, pentru a putea prezenta astfel şi punctul nostru de vedere.

Aşteptăm răspunsul dumneavoastră în scris până la data de 6.05.2011.

Primar, Ec. Mircea NIŢU (s.s.)

Trecând peste faptul că primarul aşteaptă un răspuns din partea noastră până în data de 06 Mai 2011, deşi suntem în septembrie, iar adresa a fost trimisă în luna august a.c., din respect pentru Instituţia PRIMĂRIEI şi în memoria regretatului primar Stelian Manolescu, publicăm “punctul de vedere” al primarului “care este” la Vălenii de Munte, Mircea Niţu:

3 2. Oraşul Vălenii de Munte a atras 8,4 mil euro din fonduri europene (proiect iniţiat încă din 2008) din care se vor realiza 30 km de canalizare şi 1 2 reabilitarea staţiei de epurare.

Procedurile Uniunii Europene voastră: “PUNCT DE VEDERE împing unele investiţii către 1.

Orice consilier local, după Cu privire la articolele refeanul 2012, însă trebuie să preritoare la activitatea Primaru- 3 ani de mandat ar trebui să lui Oraşului Vălenii de Munte, aibă cunoştinţe minime despre cizăm că toate demersurile care ţin de obligaţiile Primăriei problemele specifice adminispublicate în fiecare număr al Vălenii de Munte au fost reaziarului dumneavoastră, facem traţiei publice locale, chiar lizate în timp util. În acest dacă nu are studii în acest următoarele precizări în virscop am beneficiat şi de suporsens.

Este în primul rând o tutea dreptului la replică. tul necondiţionat al Consiliului dovadă că partidul politic din Noi înţelegem rolul imporJudeţean Prahova şi al preşecare face parte respectă tant al presei în orice democradintelui acestuia, domnul cetăţenii prin selecţia de cadre ţie în sensul corectei informări Mircea Cosma. pe care o face şi în al doilea a cetăţenilor şi permanentei 3. Primăria oraşului Vălenii atenţionări a celor responsabili rând o dovadă a faptului că cel de Munte a încurajat crearea cu bunul mers al societăţii. Dar ales să reprezinte interesele în acelaşi timp ştim şi faptul că cetăţenilor înţelege cum votea- de noi oportunităţi de angajare prin sprijinirea realizării celei ză şi ce votează pentru binele există un cod deontologic al comunităţii. Este regretabil că mai mari investiţii poloneze ziaristului adoptat de Clubul din România de către firma Român de Presă, iar deontolo- printre membrii PDL din conTymbark Maxpex România, siliul local sunt încă persoane gia profesională obligă un jursprijinirea investiţiilor pentru care nu cunosc sumele alocate nalist să verifice validitatea amenajarea de noi spaţii coprin bugetele anuale, întocmite informaţiilor cel puţin din 2 merciale şi promovarea turisconform legii de primar şi surse înainte de a publica, să mului în zonă. votate de dânşii şi în care sunt solicite şi opinia celor despre 4. Deşi reprezintă o obligacare scrie pentru a nu risca să prevăzute sumele necesare ţie elementară privind civilizapentru funcţionarea Spitalului prezinte publicului informaţii ţia într-un oraş, amenajarea eronate şi mai ales să păstreze Orăşenesc.

Pâna la data de 1 iulie 2010, toaletei publice din centrul o nota de obiectivism în priVăleniului a declanşat dezbaSpitalul orăşenesc din Vălenii vinţa subiectelor pe care le teri aprinse. Trebuie să prede Munte s-a aflat în subortratează. cizăm faptul că ea a fost realidinea Ministerului Sănătăţii.

Prin apropierea vădită a zată la solicitarea cetăţenilor, După preluarea acestei unităţi redactorului şef al acestei pucare nu conteneau să sesizeze medicale de către autoritatea blicaţii faţă de PDL şi prezenprobleme privind salubritatea locală, în anul 2010 au fost alotarea punctelor de vedere ale în centrul oraşului şi în scările cate 197 mii lei pentru funcţioliderilor locali portocalii ca de bloc. Chiar şi publicaţia nare şi 530 mii lei pentru adevăruri general valabile, "Vălenii", în numărul din ziarul "Vălenii" s-a transformat investiţii. În 2011, sumele au crescut considerabil, ajungând decembrie 2010, a cerut "să se practic într-un ziar de partid, construiască o toaletă publică la 538 mii lei lei pentru funccare prezintă numai opiniile după toate normele şi cu toate ţionare şi 957 mii lei la capimembrilor PDL. utilităţile necesare unei astfel tolul investiţii.

Realitatea este însă că, prin de constructii".

Ministerul Sănătăţii a alocat voinţa aleşilor locali PSD, în Ulterior însă, după ce într-adevăr 400 mii lei către Vălenii de Munte s-au făcut grupul PD-L din Consiliul Spitalul din Vălenii de Munte investiţii substanţiale. Piaţa Local Vălenii de Munte s-a pentru investiţii, însă nu este oraşului a fost refăcută, s-a conopus acestui proiect, aşa cum normal să considerăm că acesstruit Şcoala cu 10 săli de clasă procedează cu orice investiţie ta ar fi meritul vreunei persoala Grupul Şcolar Agromontan care se derulează în oraş, pune, în cazul în care nu repre"Romeo Constantinescu", au blicaţia amintită şi-a schimbat fost renovate grădiniţa şi şcoa- zintă preţul unei trădări premeditate, ci doar aportul firesc şi ea opinia cu privire la oporla din Miuleşti şi Valea tunitatea acestui obiectiv. al unui Guvern care, cel puţin Gardului, au fost construite În calitate de primar al tutudeclarativ, susţine că doreşte parcări noi, centrul oraşului a ror cetăţenilor care locuiesc în un trai decent pentru cetăţenii fost modernizat, iar prima Vălenii de Munte, indiferent acestei ţări.

Aceasta în condiţietapă a programului de canadacă m-au votat sau nu, sunt ile în care Spitalul din Vălenii lizare a fost finalizată. surprins să constat că domnii de Munte deserveşte o zonă cu Pentru că aveţi obligaţia consilieri locali din partea PDL o populaţie de peste 50 de mii unei informări corecte şi obiecnu cunosc investiţiile aprobate de locuitori care cuprinde locative dorim să facem în contide Consiliul Local din care fac nuare unele precizări legate de lităţile Vălenii de Munte, Măparte. Cetăţenii le ştiu deja neciu, Drajna, Gura Vitioarei, problemele administraţiei puTeişani, Ceraşu, Starchiojd, Iz- foarte bine şi ne sunt recunosblice locale menţionate în cători pentru acestea. Folosesc voarele, Predeal Sărari, etc. paginile publicaţiei dumnea-

acest prilej pentru a le reaminti celor mai puţin informaţi ce investiţii s-au făcut în cartierul Valea Gardului : - Reabilitarea Şcolii cu clasele 1-7, Valea Gardului; - Reabilitarea Căminului Cultural ; - Construcţia unui parc de agrement prin fonduri obţinute de la Ministerul Mediului şi Pădurilor - Reabilitarea străzii Stejarului; - Întocmirea documentaţiei pentru regularizarea pârâului Tarsica; - În luna august s-a aprobat, în Consiliul Local, Studiul de Fezabilitate pentru canalizare în acest cartier, iar lucrările vor debuta până la sfârşitul anului.

Toate acestea dovedesc faptul că, în timp ce reprezentanţii PDL din Vălenii de Munte, creatori de zgomote, sunt interesaţi doar de şicane, calomnii şi jocuri de culise, aleşii locali PSD care lucrează în administraţia publică locală de peste 20 de ani sunt preocupaţi de rezolvarea problemelor cetăţenilor şi de îmbunătăţirea standardului de viaţă al acestora.

Domnule redactor şef, este poate prima şi ultima dată când vă solicit un drept la replică. Vă reamintesc că în art. 4 din statutul de functionare al fundaţiei "Armonia" cea sub patronajul căreia editaţi acest ziar - stă scris faptul că se "respectă caracterul de asociaţie apolitică şi ne-guvernamentală".

Nu vreau să mă cobor întratât încât să răspund cu aceeaşi monedă calomniilor aduse în această publicaţie, însă în ceea ce priveşte bula primarului vă atenţionez că persistaţi în dezinformarea cetăţenilor şi din respect pentru dumneavoastră nu aş dori să fiu pus în situaţia în care să fac publice în întregime motivele pentru care a fost încheiată colaborarea cu dumneavoastră.

Cu speranţa că veţi publica acest drept la replică în condiţii similare cu articolele la care am făcut referire, vă asigurăm de colaborarea noastră, în condiţii de transparenţă deplină.

Cabinetul Primarului Oraşului Vălenii de Munte.

Cu stimă, Primar Mircea NIŢU” În numărul viitor al publicaţiei noastre voi comenta acest aşa zis “drept la replică” al primarului “care este” PSD la Vălenii de Munte.

Gh. BURDUJAN Redactor-şef.

4

INTERVIU

AM ACCEPTAT FUNCŢIA DE VICEPRIMAR

FIIND CONVINS CĂ EXISTĂ ŞANSA SĂ FACEM CEVA MAI BUN!

(Interviu cu domnul DAN ALEXE, consilier local în Comuna Izvoarele .)

Gh. BURDUJAN: - Care este biografia dumneavostră, stimate domnule Dan Alexe? Unde v-aţi născut, cine sunteţi şi care sunt etapele devenirii dumneavoastră până la ceea ce sunteţi astăzi?

M-am născut la 17 noiembrie 1967 în oraşul Vălenii de Munte. Sunt din Predeal Sărari, o localitate la 7 kilometri de Vălenii de Munte. Acolo am crescut şi, practic, m-am format ca om. Am absolvit două secţii în cadrul fostului Institut de Petrol şi Gaze din Ploieşti, în cadrul Facultăţii de Inginerie Mecanică şi Electrică. În 1993 Secţia de Elecromecanică profil electric şi în 1996 Secţia de Inginerie Mecanică, specialitatea utilaj de schelă. Din 1989 am fost angajat şi am lucrat la “Valea Teleajenului” până la desfiinţarea ei în februarie 2002, îndeplinind diferite funcţii de la execuţie până la conducere. Din 1995 până în 2002 diferite funcţii în cadrul marketing colaborări-vânzări. În perioada 2001-2002 am fost Inspector şef CTC pe uzină. În 2002, când s-a desfiinţat Uzina Mecanică “Valea Teleajenului” şi patrimoniul a fost preluat de Consiliul Judeţean şi transformat în parc industrial, împreună cu alţi prieteni şi colegi de serviciu am înfiinţat o S.A. transformată ulterior în SRL care mai supravieţuieşte şi acum, societate în care am îndeplinit până în 2004 funcţia de Director co-

mercial. În 2004 am intrat în viaţa politică, în PNL fiind una dintre persoanele foarte prezente în campania PNL din 2004. După un refuz iniţial, am acceptat la mai multe insistenţe funcţia de viceprimar fiind convins că există o şansă să facem ceva în Comuna Izvoarele, funcţie pe care am dus-o la bun sfârşit în 2008. Din 2008 am lucrat din nou ca director comercial la firma de la care am venit la primărie ca viceprimar, iar de la 1 iunie 2011 lucrez în cadrul Companiei Naţionale Electrica ca adjunct şef centru la Centrul de Medie Joasă Tensiune, Vălenii de Munte.

Sunt căsătorit din 1997. Am un copil superb şi o familie bine închegată şi sunt mândru de ea. Este principala mea realizare.

Aţi spus că în 2004 aţi intrat în PNL, după care aţi trecut într-un alt partid, respectiv în PDL. Ce v-a determinat să intraţi în politică?

Eram tânăr, doream să realizez mai mult pentru Comuna Izvoarele, deorece din 1997, când m-am căsătorit am devenit cetăţean al acestei comune. Izvoarele a devenit a doua localitate ca importanţă pentru mine.

Prima fiind Predeal Sărari unde am rădăcinile şi originile şi la care ţin foarte mult şi n-o să uit niciodată de unde am plecat şi Izvoarele unde trăiesc, unde locuiesc în prezent şi unde mă simt ca acasă având relaţii foarte bune cu cetăţenii acestei localităţi.

Deci, am crezut, alături de alţii că putem face mai mult. Doream să văd şi eu o comună cu o infrastructură sănătoasă, cu şcoli puternice. Asta am şi promis în campania electorală din 2004. La foarte puţine luni de la începerea mandatului de viceprimar al Comunei Izvoarele au apărut deja discuţii cu primarul care dorea doi viceprimari, unul ca să completeze lipsurile pe partea de specialitate juridică şi managerială ale primarului şi altul care să dea cu semnătura.

Văzâd că lucrurile nu pot să se schimbe, în 2006, deşi PNL era la putere, am luat decizia împreună cu alţi băieţi să plecăm la PDL. Era o echipă tânără şi am crezut că putem face ceva în comună şi într-adevăr în acea perioadă 2006-2008 s-a făcut ceva, în sensul că la vremea respectivă, Consiliul Local al Comunei Izvoarele funcţiona. Deci, la vremea respectivă primarul venea şi dezbătea proiectele în Consiliul Local. Tot ce a fost bun pentru comună, a trecut. Spre deosebire de perioada 2008-prezent când Consiluil Local este inexistent.

Credeţi că veţi rezolva mai mult din ceea ce v-aţi propus, în calitate de membru PDL, decât în calitate de membru al PNL? Sunt convins! Am această convingere, deoarece avem o echpă de oameni tineri. Nu există un pol de putere adică să fie cineva care să folosească organizaţia ca un instrument în mâna lui. Toate deciziile se iau în urma unor dezbateri şi a unui vot. În PNL nu există dezbateri. Există primarul, iar restul face ce le zice primarul, ridică sau coboară mâna. Nu există nicio dezbatere.

Locul dumneavostră de muncă este în Vălenii de Munte. Ce aveţi de spus despre administraţia oraşului Vălenii de Munte?

Datorită faptului că Vălenii de Munte ar fi polul de referinţă de pe Valea Teleajenului, Vălenii de Munte a rămas mult în urmă ca infrastructură.

Această infrastructură fiind undeva în spate, împiedică investiţiile. A avut o primă şansă prin înfiinţarea acelui parc industrial care acum este în administraţia Consiliului Local Vălenii de Munte. Oraşul a avut un câştig prin faptul că a existat această uzină tansformată ulterior în parc industrial, dar nu a valorificat în întregime potenţialul pe care l-a avut zona. Din câte se vede foarte clar, există în jurul primarului un grup de interese care gestionează, probabil, bugetul local.

Un exemplu la îndemâna oricui este Festivalul Ţuicii. Nu pot să înţeleg cum un primar şi un Consiliu Local poate să organizeze astfel de manifestare într-un parc când aveau la îndemână o altă locaţie, mult mai adecvată decât parcul, iar după aceea să vii să aloci sume substanţiale pentru reamenajarea parcului.

Care credeţi că sunt, în viziunea dumneavoastră, priorităţile localităţii în care sunteţi consilier?

Şi Comuna Izvoarele ca şi oraşul Vălenii de Munte a avut un câştig prin faptul că este aşezată simetric la drumul naţional (DN 1A). Stă prost la capitolul infrastructură. Fiind aproape de oraş, având acces la cale ferată, având acces la drumul naţional, forţă de muncă bine calificată, ai crede că ar tenta mulţi investitori să vină în zonă. Numai că aceşti potenţiali investitori au probleme de infrastructură. Atâta timp cât drumurile sunt la pământ, cât nu există canalizare, cât sunt probleme deosebite privind alimentarea cu apă, (deşi se numeşte Comuna Izvoarele şi denumirea vine de la izvoarele pe Majoritari fiind...? care le are).

Deci, din punctul meu de vedere Majoritari fiind PNL. deci, ei au o prioritatea numărul unu este inframajoritate confortabilă, practic nu mai structura, după, care ar urma există dezbatere în Consiliul Local. educaţia, deşi la prima vedere şi în

analizele care apar pe la judeţ, Comuna Izvoarele dă foarte bine, realitatea nu este aceeaşi. Eu am rămas stupefiat în mandatul meu de viceprimar din ultima perioadă când primarul, împreună cu consiliul de admnistraţie a hotărât să desfiinţeze laboratorul de fizică-chimie din şcoală. Un laborator nou desfiinţat. Eu am rămas cu convingerea că s-a făcut o mare greşeală, pentru că construirea unei baze materiale de acel nivel costă acum foarte mult.

Dacă aţi fi fost dumneavoastră primarul comunei Izvoarele, ce aţi fi făcut? Spre ce zone de interes public aţi fi dirijat resursele financiare ale bugetului local?

Una din problemele cu care se confruntă comuna este reabilitarea sistemului de alimentare cu apă. Deci, în 2007, pe Ordonanţa 7 s-au dat bani.

Banii pe Ordonanţa 7 au fost cu ţintă precisă: descoperirea de noi surse de apă şi mărirea capacităţii de depozitare. În Comuna Izvoarele efectiv s-au tocat 27 de miliarde de lei vechi.

După accea, pentru că banii s-au tocat, iar proiectul nu a fost terminat, s-au mai luat de la alte capitole din bugetul local încă 2,6 miliarde de lei vechi. Probabil că se vor toca şi ăştia.

Deci, din start proiectul a fost foarte prost. Nimeni nu a fost în stare să dea o temă de proiectare. Ne-am trezit cu un proiect după cât s-a priceput primarul.

Nici măcar soietatea care făcea distribuţia apei nu a fost consultată. Am spus-o din capul locului că proiectul e foarte prost. Era o chestie elementară: când s-a predat proiectul pe amplasament la Schiuleşti am văzut pe proiect PN 6 pus pe toate armăturile.

Atunci l-am întrebat pe proiectant ce calcule a făcut de i-a dat PN6 (adică 6 atmosfere), când e vorba de 200 de metri diferenţă pe curbele de nivel şi presiunea hidrostatică, prin calcul elementar, vă dă 19-20 de atmosfere. Era foarte clar că nu s-a făcut un studiu serios, că nu a fost nimeni pe teren (continuare în pagina 5)

5 INTERVIU

AM ACCEPTAT FUNCŢIA DE VICEPRIMAR

FIIND CONVINS CĂ EXISTĂ ŞANSA SĂ FACEM CEVA MAI BUN! (continuare din pagina 4)

(Interviu cu domnul DAN ALEXE, consilier local al Comunei Izvoarele)

să facă o analiză, că s-au luat nişte date de pe cine ştie ce proiect, s-au schimbat, deci proiectul a fost zero, am spus-o încă de atunci şi mi s-a demonstrat ulterior că am dreptate. Deci, la ora actuală sunt probleme: s-au înlocuit conducte în zone unde nu trebuiau înlocuite. Deci, nu a fost o soluţie clară. Am spus-o şi în Consiliul Local: dacă trebuie reabilitat un sistem de alimentare cu apă al Comunei Izvoarele, trebuia făcut un proiect pentru toată comuna, ştiind clar ce se întâmplă în comună. După care îl atacai etapizat în funcţie de finanţarea de care dispuneai.

Ei, atunci, mai ales că a venit anul electoral din 2008, primarul a început să sape pe toate străduţele, pe unde trebuia şi pe unde nu trebuia, a înlocuit pe unde trebuia, pe unde nu trebuia, dar nu a făcut ceea ce trebuia. Sunt şi situaţii când a constituit şi un abuz în serviciu, pentru că avea un proiect, erau anumite lucrări care trebuiau făcute şi prin Dispoziţie de primar s-au modificat anumite cantităţi de lucrări cu scopul vădit de a ajuta firma Aquila să obţină nişte bani nemunciţi, a făcut lucrări în zone care nu trebuiau ajutând anumite persoane fizice să-şi crească valoarea anumitor terenuri şi în “vatra satului” nu e în continuare apă.

Zona Homorâciu este o problemă deosebită. Acolo s-a lucrat numai cu picioarele.

Discutam cu firma constructoare la vremea respectivă arătându-le ceea ce este în neregulă în proiect, iar ei îmi spuneau: domnule, ăsta e proiectul. Ca soluţie de ansamblu a fost o soluţie foarte proastă. Eu nu concepeam să reabilitez sistemul de alimentare cu apă al Comunei Izvoarele fără să nu vii cu un rezervor de 1000 de metri cubi în capul satului. Era o condiţie elementară. Din mai multe puncte de vedere: aveai o rupere de presiune, se făcea o decolmatare.

Practic aveai o rezervă de apă

acumulată pe timp de seară, aveai o rezervă în caz de incendiu. De aici pleca totul.

Mi se părea normal, având în vedere situaţia particulară în care se află Izvoarele care are posibilitatea să alimenteze din bazinul Măneciu, posibilitatea să alimentezi din sursa existentă Crasna, are izvoare de suprafaţă, are izvoare subterane, deci mi se părea normal ca, prin studiul care s-a făcut, să se trateze separat fiecare posibiltae de alimentare cu apă. Urmând ca în urma unui calcul tehnic şi economic să alegi soluţia cea mai bună. Nu a existat aşa ceva. Deci, efectiv, proiect zero.

Iar Homorâcu o să aibă în continuare probleme în alimentarea cu apă, pentru că în Homorâciu, deşi, practic, trebuia extinsă reţeaua, în loc să se meargă pe o nouă staţie de pompare, rezervor şi extindere de reţea, pentru că cea care există acum încă mai poate deservi ani buni, s-a înlocuit unde nu trebuia înlocuit, s-au mai făcut câteva extinderi, dar să vedem cu ce pompezi şi de unde pompezi!?

Unde s-au dus banii? Cei 27 de miliarde de lei vechi?

Nu aş vrea să fiu răutăcios, dar cred că dacă întrebaţi oamenii din comună o să vă arate. Deja a început să se vadă unde s-au dus banii, pentru că la momentul respectiv, într-o discuţie publică, primarul s-a supărat, deorece i-am reproşat atunci că ar fi cazul să le spună oamenilor în ce a constat, cât s-a cheltuit şi ce a găsit Curtea de Conturi, pentru că Curtea de Conturi, la verificările pe care le-a făcut în 2007 a imputat şi firmei Aquila câteva miliarde de lei vechi, pentru că nu numai că nu a reabilitat sistemul de alimentare cu apă, dar au distrus şi infrastructura locală. Au făcut drumurile, la cât erau de proaste, le-au făcut şi mai proaste. Practic tot pământul l-au lăsat pe drumuri. Drumuri care fuseseră balastate de primar anul precedent. Deci, se investise în ele după care le-a stricat firma constructoare Aquila. Şi Aquila a venit la acea dispoziţie de primar, a câştigat la preţuri foarte mici pentru că erau cantităţi de lucrări unde valoarea adăugată era foarte mare, suplimentată de primar, lucrări neexecutate practic în realitate şi banii s-au tot scurs şi au rămas ţevile la suprafaţă.

De ce nu are Izvoarele nicio stradă asfaltată?

Au fost mai multe proiecte. În 2007 s-au şi prins în bugetul

local să se asfalteze Strada Bisericii şi Strada “Traian Săvulescu” în Izvoarele şi Strada Gării la Homorâciu. Tot în 2007 s-au alocat 3 miliarde de lei vechi să se înceapă canalizarea “Vâlcele”, la Homorâciu. Acolo sunt probleme. De câte ori există ploi torenţiale în acea zonă nu se poate circula. Practic, prundul “Vălcelului” e pe drum.

Primarul, din diverse motive a dirijat banii către alte lucrări, motivând, într-un final, ca să convingă oamenii în 2008 s-o realeagă, că întâi face canalizare şi după aia asfaltare.

Acum suntem în 2011 şi nu există nicio intenţie de canalizare sau de asfaltare. În bugetul de anul acesta, în ideea că dacă a mers o dată, a mers a doua oară, poate merge şi a treia oară, primarul a prins la bugetul local 1,5 miliarde de lei vechi, pentru, spunea dumnealui, asfaltarea unor străzi în Homorâciu şi în Malul Vânăt.

Interesant este că la sfârşitul anului când s-au putut duce banii de la un capitol la altul, primarul a luat acei bani, ca şi pe alţii şi i-a băgat în gaura numită reabilitarea sistemului de alimentare cu apă.

Pentru că s-au cheltuit cei 27 de miliarde, au rămas ţevile pe drum, deci banii s-au cheltuit, dar lucrarea nu s-a făcut, a venit cu diferite argumente în Consiliul Local şi a găsit că ar mai trebui 2.6 miliarde de lei vechi pentru finalizarea lucrărilor. Şi au luat de peste tot ca să-i bage în aceeaşi gaură a reabilitării sistemului de alimentatre cu apă. Proiecte de asfaltare încă nu se întrevăd.

Numiţi primarul şi formaţiunea politică din care face parte.

Dacă nu şi-a schimbat numele, este Margareta Dinulescu din partea Partidului Naţional Liberal.

Cum este posibil ca în Comuna Izvoarele nicio casă să nu aibă număr la poartă? Cum se descurcă poştaşul, cetăţeanul străin de această localitate atunci când caută pe cineva?

Am rămas, faţă de alte localităţi şi la acest capitol mult în urmă. Nu avem denumiri de străzi, numere la case nu sunt, pentru că nu a existat în Consiliul Local o iniţiativă în acest sens şi într-adevăr este o problemă pentru serviciile de urgenţă, pentru celelalte servicii de utilitate publică. Este şi acest aspect o problemă.

Ce credeţi că gândesc concetăţenii dumneavoastră

despre cum înţelege actuala conducere a Primăriei să-şi facă datoria?

Să ştiţi că în ultimul timp am foarte multe întâlniri cu cetăţenii din comună, mai ales că eu am candidat şi am primit nişte voturi. Mi se pare normal ca în calitate de consilier local să iei nişte decizii obiective şi prin votul pe care îl dai în consiliul local, practic, reprezinţi interesul celor care te-au mandatat.

Oamenii au fost induşi mult în eroare în campania din 2008 şi sunt total dezamăgiţi şi mai în glumă mai în serios eu le spun: aveţi ceea ce aţi votat.

Prea puţini oameni sunt mulţumiţi. Probabil sunt cei care se află în grupul de interese al primarului, pentru că există un grup de interese şi se vede asta foarte clar. Lipsa de dezbatere a proiectelor în Consiliul Local o spune de la sine. De multe ori se vede foarte clar că obiectivul şi ţinta finală a primarului nu este ducerea la bun sfârşit a unui proiect. Se vede limpede că ţintele sunt mai multe. De fapt prin acel proiect se urmăreşte altceva. Numai printr-o analiză de ansamblu văzând sumele foate mari alocate pentru lucruri de nimic îţi dai seama că de fapt acel proiect era un argument pentru altceva. Aşa se explică că reabilitarea sistemului de alimentare cu apă nu există, dar au apărut vile. Şi întâmplător sau nu salariaţii firmei Aquila erau pe acolo. Deci, lumea vede şi judecă.

E adevărat, s-a mers pe ideea că omul trebuie să vadă ceva şi, de ce să nu recunoaştem, sau aranjat câtuşi de puţin căminele culturale, dar lumea nu ştie cu ce bani. Pentru că nu se ştiu într-adevăr sumele, că dacă auzi sumele o să rămâi puţin surprins şi fără replică pentru moment, pentru că cu banii care se cheltuie într-un singur an îl făci din nou. Nu mi se pare normal. Există un consiliu local care, prin lege, ar trebui să primească şi el proce-

sele verbale ale Curţii de Conturi pe audite. În Consiliul Local al Comunei Izvoarele nu s-a dezbătut niciodată un proces verbal al Curţii de Conturi, deşi procesele verbale sunt publice. La Izvoarele nu se ştie, e secret total. Mai mult, auditul Primăriei a fost desfiinţat. Deşi există obligaţii clare, prin legislaţia în vigoare, să ai un audit intern la Primărie. Practic nu se ştie ce s-a cheltuit, cum s-a cheltuit, unde se duc banii. Dacă întrebi eşti “Gică Contra”!

Cum credeţi că va trebui să arate “profilul” noului primar care va rezulta din alegerile locale ce vor avea loc anul viitor?

Cred că noul primar va trebui să fie un foarte bun manager, un om credibil cu o autoritate morală incontestabilă. Să aibă cunoştinţe profesionale puternice în spate. Să nu facă promisiuni pe care nu le poate acoperi prin faptele sale ulterioare. Actualul primar îţi spune ceea ce vrei să auzi, dar face doar ceea ce poate el să facă.

Pentru mine cuvântul dat înseamnă foarte mult. Faptul că am promis ceva şi nu mi-am respectat promisiunea mă macină foarte mult.

La alegerile din 2012 aveţi de gând să candidaţi?

Sunt unul dintre posibilii candidaţi pe care îi are la dispoziţie PDL. Avem o pepinieră în dezvoltare. Dacă partidul mă va onora cu propunerea asta am s-o duc la îndepline.

Primar? Consilier local?

Deşi problemele din comună sunt foarte complexe, cred că am şi pregătirea profesională şi experienţa şi determinarea şi încă destulă putere de muncă, pentru a face faţă oricărei sarcini de partid. Am 43 de ani. Sunt încă tânăr!

Ce vreţi să le spuneţi conlocuitorilor dumneavoastră pe finalul acestui interviu?

Ceea ce le-am spus şi în 2008: să iasă la vot, să fie atenţi ce votează şi eu sunt convins că vor veni şi vremuri mai bune.

6 PAGINA DE MĂNECIU

GRUPUL ŞCOLAR MĂNECIU ACREDITAT CA CENTRU DE FORMARE A ADULŢILOR ÎNTR-UN PROIECT STRATEGIC P.O.S.D.R.U.

ii APTT pentru viitor - program de formare profesională continuă pentru angajaţii din Alimentaţie Publică, Transporturi şi Telecomunicaţii.

F

Este un proiect finanţat prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 din Fondul Social European, al cărui obiectiv este calificarea/ recalificarea angajaţilor din domeniile Telecomunicaţii, Transporturi, Alimentaţie publică şi Turism, în regiunile Sud-Muntenia, Sud-Est, Bucureşti-Ilfov, implementându-se prin intermediul Colegiul Tehnic de Poşta şi Telecomunicaţii "Gheorghe Airinei" din Bucureşti, Grupul Şcolar "Măneciu", Prahova şi Grupul Şcolar "Dimitrie Leonida", Constanţa.

Parteneriatul Grupului Şco-

lar Măneciu cu Consiliul Local Măneciu prin coparticiparea financiară a C.L. la bugetul proiectului, constituie condiţia obligatorie de derulare a programului. Menţionăm că toţi consilierii locali măneceni au promovat această iniţiativă, votând favorabil în şedinţa de C.L. implementarea Proiectului.

Durata proiectului este de 36 luni, de la 01.10.2010 la 30.09.2013, având o valoare de aproximativ 4,5 milioane euro.

Se adresează tuturor persoanelor angajate care doresc să obţină şi o altă calificare pe piaţa muncii.

Fondurile europene au fost obţinute în luna aprilie 2011, iar conferinţele de lansare a cursurilor au avut loc în a doua jumătate a lunii mai în Bucureşti, Constanţa şi Cheia.

La Conferinţa de lansare de la Cheia, au participat alături de consilieri locali şi judeţeni, numeroşi reprezentanţi ai agenţilor economici, delegaţi ai mai multor instituţii din zonă şi alţi factori interesaţi.

Grupul Şcolar "Măneciu" este furnizor de formare profesională la nivel preuniversitar şi doreşte, prin intermediul proiectului, să furnizeze programe de formare şi pentru adulţi. Acesta oferă programe de formare profesională în domeniile Alimentaţie Publică, Mecanică şi Construcţii, Industria textilă şi Prelucrarea lemnului, obţinând autorizarea

de la CNFPA în iunie 2011 şi pentru calificările "Bucătar" şi "Ospătar", celelalte calificări Tehnician Telecomunicaţii, Tehnician Transporturi, Cofetar - Patiser - putându-se obţine la partenerii din Bucureşti şi Constanţa.

Un alt beneficiu al şcolii este dotarea a două săli de predare cu video-proiector, tablă Smart, laptop, cele mai moderne echipamente necesare procesului de instruire.

Urmează să fie dotat şi un laborator complet de alimentaţie, destinat pregătirii practice a cursanţilor şi efectuării laboratoarelor de specialitate.

Beneficiile cursanţilor sunt: - obţinerea unui certificat de calificare de nivel 2 recunoscut internaţional şi eliberat de Ministerele Muncii şi al Educaţiei şi Cercetării; - gratuitate deplină a cursurilor; - suport de curs în format electronic, pentru fiecare cursant, la toate disciplinele de

studiu: module de strictă specialitate, limba engleză, tehnologia informaţiei, comunicare şi legislaţia muncii.

- obţinerea unei subvenţii de curs de 740 lei pentru absolvenţi, în momentul finalizării cursurilor şi obţinerii certificatului de calificare; - participarea la stagii de pregătire practică în ţară; - schimb de experienţă de

Economist Iulian Nicolae DIACONU (Contabil şef Grupul Şcolar Măneciu)

Un AN NOU şcolar la Grupul Şcolar Măneciu

hiar dacă nu se numără printre sărbătorile naţionale oficiale, ziua de 15 septembrie, când începe de fiecare dată anul şcolar (ultima oară a "căzut" pe 12 septembrie!) este, fără îndoială, o sărbătoare naţională. Oricum, aşa este resimţită de toţi şcolarii, de părinţii şi bunicii acestora, de educatorii lor, de întreg personalul şcolilor, de la femeia de serviciu până la contabil. Chiar şi cei care nu mai au nicio legătură cu şcoala retrăiesc cu nostalgie bucuria primei zile de elev văzând cum se îndreaptă

C

spre şcoală grupuri, grupuri de părinţi şi copii cu flori în braţe.

Aşa s-a întâmplat şi în această toamnă la Grupul Şcolar Măneciu, la festivitatea mult aşteptată de către cei 1500 de elevi ai şcolii.

Grupul Şcolar Măneciu a avut la deschiderea anului şcolar 2011-2012 oaspeţi de seamă prin prezenţa d-lui inspector şcolar Petru Ghizilă, a d-lui primar al localităţii Ştefan Lupu, a reprezentan-ţilor Poliţiei, Comitetului Reprezentativ al Părinţilor, precum şi a mai multor consilieri locali.

două săptămâni în Germania, pentru cei mai buni cursanţi.

Condiţiile de acces la cursuri sunt: diploma de 10 clase învăţământ obligatoriu şi un contract de muncă activ, cursurile nefiind destinate şomerilor.

Prima serie de cursanţi, organizată în două grupe de calificare în două meserii ospătar şi bucătar, şi-a început activitatea de formare pe 18 iulie a.c., urmând a se finaliza la sfârşitul anului. A doua serie de cursanţi - deja înscrisă - îşi va începe activitatea în luna septembrie, conţinând un numar de 720 de ore de formare în aceleaşi specializări.

Domnul deputat Mihai Apostolache, prezent ca de fiecare dată la activităţile importante ale şcolii, a adresat felicitări copiilor, părinţilor şi profesorilor pentru rezultatele obţinute, şi le-a adresat calde urări de bine pentru un nou început de an şcolar.

După slujba religioasă oficiată de preoţii celor două parohii din localitate, Daniel Simion şi Mihai Peneş şi intonarea imnului naţional şi al celui al Uniunii Europene, cei prezenţi au adresat elevilor câteva cuvinte de încurajare şi îndemn la învăţătură. După primirea emoţionantă a "bobocilor" a urmat discursul doamnei directoare Gabriela Despan care a evidenţiat rezultatele de excepţie ale elevilor.

Toţi cei prezenţi au fost încântaţi de recitarea Scrisorii III a lui Mihai Eminescu de către eleva din clasa a V-a A

Mihaela Rodica Despan care a reuşit cu măiestrie să redea frumuseţea versurilor marelui nostru poet naţional.

Programul artistic, pregătit de profesorul Traian Soare, a încheiat festivitatea.

Spectatorii au fost fascinaţi de dansurile populare ale elevilor şcolii, pregătite de prof. Traian Soare, care prin

varietatea lor, prin tradiţie şi sentiment, au demonstrat încă o dată că nu pot fi uitate de tineri, că ele există în inima fiecăruia dintre noi.

Astfel cu emoţie, bucurie şi nostalgie am pus un lacăt zdravăn la porţile vacanţei şi am tăiat panglica roz pentru noul an şcolar.

Prof. DUMITRACHE BOGDAN

7 AC T UA L I TAT E

A VO R B I C O R E C T Ş I F RU M O S RO M Â N E Ş T E

D

e ani de zile încerc să fac semănături de viaţă în sufletele altora.

Uneori e pietros şi îngheţat.

Nu-mi mai arde să fac eforturi pentru împrimăvărare.

Am avut atâtea vise, atâtea aşteptări de la profesia aceasta, şi uite că nu merge cum am crezut eu. Sfaturile mele (şi nu numai ale mele) nu sunt luate totdeauna în considerare şi simt uneori că "aura" personalităţii e terfelită şi de cei "mari" şi de cei “mici". Să nu te compătimeşti când vezi asemenea eşecuri? Când te uiţi la alţii şi vezi că o duc bine, mai ai chef de semănat vorbe şi sensibilităţi, când tu ai parte de cu totul altă scenă?

Ramân la convingerea, deloc conservatoare şi deloc retro că morala civilizaţiei raporturilor inter-umane începe cu BUNĂ ZIUA şi se întemeiază pe BUNĂ ZIUA. Vreau să spun, şi secretul nici nu trebuie ţinut, ca aşa cum este azi imperios necesar să ne preocupăm de cultivarea limbii, a limbii vorbite şi scrise_ faţă de care avem mari datorii pentru că e serios ameninţată de o "exploatare" grav neglijentă în mai toate straturile societăţii şi până şi

în literatură - tot astfel e cazul să nu mai fim indiferenţi la încetăţenirea unui comportament la fel de neglijent în cadrul raporturilor noastre zilnice.

Să observăm întâi faptul pitoresc (!) - deşi eu folosesc un eufemism - că foarte puţini oameni mai socotesc firesc să-şi scoată pălăria sau şapca pentru a onora salutul.

E de mirare, atunci, că tinerii abia au timp, din mers, să ridice un deget neavând timp să-ţi înregistreze răspunsul, poate nici chiar figura?!

Nu e vorba numai de graba societăţii, supusă şi ea, grabei altei epoci, faţă de “timpul retro" când un salut era un gest de recunoaştere şi de respect. E vorba, cred eu, de o carenţă de dirigenţie, ca să nu spun deschis de educaţie. De la salutul din mers, la răspunsul din mers, sau în doi peri, şi apoi la schimbul de replici dure din microbuze, autobuze, magazine, piaţă etc., pasul nu e greu de făcut şi aşa se şi explică. Nimeni nu contestă un ritm trepidant al vieţii noastre cotidiene faţă de care reverenţele invocate de mine pot părea ridicole, dar nu e mai puţin adevărat că nici ritmul, nici stressul, nici galopul timpului, nici sufocarea zilei de muncă şi de viaţă cu atâtea evenimente, nu pot îndreptăţi lipsa de atenţie faţă de propria noastră condiţie umană. De mult n-am mai văzut pe cineva sărind ca un arc de pe scaun în faţa unui cetăţean mai în vârstă sau chiar în faţa unei doamne. O amicalitate prea puţin inspi-

rată se insinuează şi prin şcoli în raporturile dintre elevi şi profesori, foarte străină de ideea de democraţie.

Nu cred că se poate gândi în poziţie de drepţi cu mâinile lipite de vipuşca pantalonului dar nici nu cred că pot argumenta democraţia mâinilor vârâte în buzunarele pantalonilor, până la cot, în timpul unei conversaţii. Astăzi nu mai e nimeni sus pus numai pentru faptul că are o diplomă universitară; învăţământul obligatoriu a creat toate premisele unui anume tip de civilizaţie comună: nu trebuie să ai neapărat şapte facultăţi ca să dai respectuos BUNĂ ZIUA sau să vorbeşti frumos şi corect. De aici şi nevoia exigenţei pe care o reclam eu. Dar totul porneşte din şcoala şi, de fapt totul porneşte din familie şi din şcoală, pentru că azi toate familiile sunt şcolite. Pretenţiile de a se vorbi corect si frumos româneşte, de a se apăra cu severitate chiar şi limba şi civilizaţia au un temei serios, social şi de standard de viaţă. În comunicare, a te confrunta cu modul diferit de a fi al celuilalt crează adesea tensiune, mai ales când nu se simte nevoia de modelare a peisajului sufletesc.

După părerea mea, trebuie să îngropi gestul amabil ca pe o samânţă şi să acoperi cu sapa gândului dezinteresat sanţul făcut în inimă pentru lucrările de primăvară ale sufletului. Apoi trebuie să faci risipă de seminţe...

Profesor Claudia PISĂU

UMILINŢA ROMÂNILOR Biblia ne spune că trebuie să fim umili. Suntem noi românii umili sau nu? Ne supunem indemnului bibliei? Din ce trăim şi vedem constatăm că suntem în partea opusă a umilinţei. Cred că o cauză ar fi interpretarea greşită a semnificaţiei acestui concept de viaţă. "Umil" contrapus cuvintelor "încrezut", "îngâmfat", "plin de sine" şi "mândru" - a nu se confunda cu mândria de a fi cineva sau a face ceva - face să fugim chiar şi de idee. "Servus!" folosit în Ardeal şi care înseamnă "servitorul" nu se referă la slujba de servitor ci că persoana care îl spune se pune la dispoziţia celuilalt.

Acest salut a devenit "prăfuit" şi chiar dacă se mai foloseşte şi-a pierdut mult din semnificaţie.

Deci: Suntem sau nu umili? Şi da şi nu! Suntem umili în sensul rău; devenim adevărate râme fără coloană vertebrală de câte ori ne aflăm în faţa unor oameni mai puternici ca funcţie, poziţie sau atitudine. Facându-ne mici de tot şi luând o poziţie jenantă pentru rasa umană. (Unii folosesc pentru această atitudine termenul "obedienţă"). Dar... tot noi "umilii" devenim zmeii-zmeilor când în faţă avem oameni mai slabi decât noi. "Antrenaţi" secole de-a rândul să fim când aşa, când aşa rezultatul nu poate fi decât dezastruos.

Modul acesta de a fi, suprapus peste cel cu capra vecinului şi peste plăcerea denunţului, reclamaţiei şi certurilor ne oferă un tablou nicidecum măgulitor. Unii sunt de părere că ne vom reveni; personal mă îndoiesc. Cum am putea reveni la o aşa-zisă normalitate din moment ce nişte mulţi oameni care muncesc din greu pe bani puţini şi alţi nişte mulţi oameni aşteaptă tremurând o pensie mizeră privesc la nişte eveni-

NU CONSILIERI PE BANI PUBLICI !

Sistemul electoral românesc, unul de esenţă democratică, permite electoratului să aşeze în fruntea obştei pe aceia care sunt potenţial realizatorii proiectelor lor, pe aceia care să le îndeplinească aspiraţiile lor de cultură şi civilizaţie. E drept ca aceştia, din momentul alegerii lor în calitate de consilieri, se depărtează de propriul program electoral dând oamenilor sentimentul că au fost asimilaţi de putere sau ca îşi satisfac propriile interese ori de grup. Este ceea ce se cheamă în politologie erodarea imaginii.

Foarte puţini sunt cei care ramân consecvenţi, coboară în mulţime, trec peste interesele de

partid, se gândesc şi acţionează în folosul tuturor cetăţenilor. A devenit astăzi evident că mentalitatea bolşevică cine nu e cu noi e împotriva noastră acţionează primordial şi săbatic în societatea românească. Suntem încă departe de gândi că a fi diferiţi nu înseamnă a fi duşmani, că “altfelitatea” este singurul criteriu democratic ce permite reunirea în matca fertilă a progresului a apelor de pe versanţii aceluiaşi relief.

Cetăţenii au sentimentul că aleşii sunt primii care toacă banii publici şi îi irosesc în folos personal ori de grup, ca cei aflaţi vremelnic la putere acţionează doar pentru a acumula în folosul lor. Se pierde, în vreme de criză, sensul sacrificiului colectiv iar ceea ce în societăţile moderne, avansate, se construieşte vreme de generaţii, la noi se întâmplă miraculos - în câteva clipite pe

parcursul unei legislaturi. Criza este doar pentru unii, se vorbeşte din ce în ce mai des la nivelul unui electorat hrănit cu deziluzii şi zvonuri, cu dezămagiri şi distorsiuni.

O privire atentă în istoria recentă arată cum naţiuni astăzi prospere şi civilizate au înţeles sensul sacrificiului colectiv. Când candidezi pentru a fi consilier, local ori judeţean, eşti un soi de idealist care vrei demnitatea pentru a sluji comunitatea onest şi dezinteresat. Nu pentru banii publici din care eşti, atât cât se poate, retribuit. Gândiţi-vă câte fonduri direcţionate corect spre nevoile oamenilor s-ar obţine dacă nici un consilier nu ar mai primi bani pentru activitatea prestată iar în ochii oamenilor prestarea lor ar fi una de onoare.

Onoare, cinste, muncă, patriotism? Vă mai amintiţi sensul acestor cuvinte ce par scoase din

uzul vieţii cotidiene?

E timpul să reaşezăm ordinea morală în viaţa publică şi să ne îndreptăm spre cei care ne-au ales şi vor alege curând. Un pas necesar ar fi şi acesta pe care îl propun: consilierii locali să nu mai fie retribuiţi pentru activitatea lor. Se va vedea atunci câti vor mai avea elanul de a fi în fruntea obştii, chiar dacă suma este puţin mai mare decât simbolică. Oamenii vor aprecia, desigur, că rasplata efortului consilierilor va fi o localitate mai civilizată condusă de oameni inimoşi şi oneşti care au o imagine morală şi dau un exemplu de solidarizare cu întreaga comunitate.

O astfel de propunere pe care o lansez poate să devină nu numai un prilej imediat de atac politic, ci un frumos exemplu de conduită civică. Gândiţi-vă că ai grijă de familia ta numai din iubire şi din grija sinceră pentru

mente în care se etalează maşini foarte scumpe, ţinute scumpe cât să îmbraci un oraşel şi teancuri de bani aruncaţi ca gunoiul? Normalitate? Haida, de! În ţara în care îmbogăţiţii necinstiţi nu sunt traşi la răspundere şi hoţii mişună ca furnicile de îi este frică omului chiar şi în casă nu este posibilă ajungerea la normalitate.

Că vorbim despre hoţi, văd mulţi comentatori TV spunând că dacă s-ar reduce furturile la jumătate, ar fi bani pentru o reală creştere a României. Ciudat fel de a privi lucrurile; deci nu trebuie eradicate furturile ci, doar reduse cu 50%! În multe ţări pe care le vedem ca model de nivel de trai şi civilizaţie guvernanţii mai scapă câte un hăţ-două din mâini dar nu le scapă pe toate cum s-a întâmplat şi continuă să se întâmple la noi. În ciuda a tot felul de declaraţii belicoase nu se vede o dorinţă reală a guvernanţilor - şi în general a clasei politice - de a prelua hăţurile scăpate. Atât ei cât şi noi spunem "Da, trebuie făcut ceva!" de 21 de ani dar nimeni nu face nimic; toţi lasă viaţa să curgă de la sine cu diferenţa că noi nu avem cum să ne împotrivim iar ei o lasă să curgă pe bani mulţi - banii noştri.

Gheorghe SÂRBU viitorul ei. Gesturile simple, mărunte, prefigurează înfăptuirile comunităţii. Cine va zice alături de mine că banii publici se cuvin binelui public, că trebuie să ajungă la cei care au efectiv nevoie de ajutorul nostru?

Un calcul matematic simplu şi un calcul moral elementar ne arată că se poate ca nici un consilier local să nu mai primească vreun avantaj financiar pentru că încearcă să gândească şi să înfaptuiască în folosul alegătorilor (dacă o face!). Rasplata morală va fi astfel cu mult mai mare. Pledoaria mea se întemeiază pe o cugetare a lui Nicolae Iorga la care vă rog sa reflectaţi: Sunt prieteni pentru nevoie, prieteni de nevoie şi prieteni în afară de orice nevoiecei puţini! E bine ca în sezonul în care apele încep să se tulbure să vă gândiţi ce fel de prieteni aveţi.

Daniel STOIAN consilier local al oraşului Vălenii de Munte

8

NU MAI E ROMÂNIA MEA

A

şa spunea Johny Creţu Răducanu, cu nostalgia Brăilei, pe care noi o cunoaştem doar din romanele lui Panait Istrati, şi a restaurantelor de lux din Bucureştiul anilor '50, în care jazzul se cânta aproape în clandestinitate.

Moartea marelui pianist mi-a trezit neaşteptate amintiri, în jocul cărora am ajuns la aniversarea liceului Iorga de acum 2 ani. În sala de festivităţi erau fel de fel de mici funcţionari ai primăriei, iar profesorii şcolii au rămas pe culoar. Curat campanie electorală! Parcă în semn de protest, o serie de mari profesori ai liceu-

lui Iorga din perioada '60'70, ne-au părăsit unul după altul.

Emil Ene, cu un umor debordant, cu poante ce revigorau ora de chimie, de râdeau până şi ciclurile aromatice ce umpleau trei table.

Stelică Florescu, fost director al liceului, care a lucrat neobosit până în ultima clipa, reconstituind istoria învăţământului de pe Valea Teleajenului.

George Stoicescu, profesor de mate, care printre ecuaţii te uimea din când în când cu marea sa erudiţie umanistă.

Valeriu Sîrbu, arădean de origine, dar iubind Văleniul, oraşul de adopţie, personalitate remarcabilă a culturii române, poet şi dramaturg, care evitând cu dibăcie realismul socialist ne plimba pe Paralela '42 şi ne punea să stăm de veghe în lanul de secară.

Aurel Meiroşu, matematician, renăscând farmecul discret al burgheziei, atunci când vorbea în franceză, folosind expresii

idiomatice.

Nu mai e liceul meu!

Moartea lui Johny mi-a reamintit concertul pe care l-a susţinut la Văleni de Sf. Maria în 2009, unul din ultimele sale concerte, dacă nu chiar ultimul. Cu câteva zile înainte mă întâlnisem cu Puiu Vasilescu, plecat şi el acum câteva luni. Mi-a povestit cum l-a cunoscut pe Johny Răducanu, coleg de salon pentru câteva săptămâni la un spital din Bucureşti. Se "lăudau" fiecare cu pensiile de mizerie. Dar jazzmanul primea în fiecare zi buchete de flori şi fructe de tot felul. În anii din urma, grupurile Iris si Phoenix au avut sansa sa-l aiba ca invitat în doua mari spectacoleJohny se mira că un profesor remarcabil de română nu cunoştea anumite fructe exotice.

Această abundenţă de fructe şi flori mă duce cu gândul la descrierile străinilor care ne vizitau ţara prin 1940 şi erau uluiţi de frumuseţea Bucureştiului, de spectacolul florăreselor şi al vânzătorilor ambu-

lanţi.

"La înmormântarea mea vreau sa vină câini, pisici şi doi, trei oameni", ar fi declarat Johnny, cu câteva zile înainte de moartea sa.

Potrivit unor apropiaţi, luna viitoare, la 6 octombrie, Johnny Răducanu ar fi trebuit să plece în Austria, unde va fi premiat un film cu muzica lui.

Presa straină scrie pe larg despre moartea maestrului, care este elogiat nu numai pentru muzica sa, dar şi pentru "umanitate, spiritul blând şi ireverenţa despre politicieni". Într-un interviu spumos acordat - cu câţiva ani în

FARMACIA VERDE - GĂLBENELE Plantă erbacee, anuală, rustică, cultivată, adeseori sălbăticită, cu origine nesigură, probabil Europa de Sud; se mai numeşte floare galbenă, ochi galbeni, ruginele, ochiulboului etc.

Nepretenţioasă faţă de temperatură. Cere lumină directă. Pretenţii moderate faţă de umiditate. Creşte bine pe toate tipurile de sol, dar mai ales pe cele fertile şi profunde. Răspândită în Europa de Sud. Rădăcină pivotantă, lungă de cca. 20 de cm.

Tulpina erectă, ramificată, înaltă până la 20 de cm., pubescentă, foliată. Frunze întregi, glabre sau pubescen-

te, cele inferioare spatulatlanceolate. Flori portocalii, grupate într-un calatidiu; cele marginale sunt ligulate, cele din centru tubuloase. Seara se închid. Fructe achene, curbate în formă de seceră, dorsal scurtspinoase.

Compoziţie chimică: florile conţin ulei volatil, mucilagii, vitamina C, acid malic substanţe proteice etc.

Bioterapie: Florile au utilizare terapeutică în medicina umană şi veterinară. Au acţiune cicatrizantă, antiinflamatoare. Au bune rezultate în tratamentul plăgilor, rănilor, înţepăturilor de insecte, degerăturilor, arsurilor. Au mai

fost semnalate proprietăţi antivirale, antitumorale şi estrogene. Folosite intern în dischinezii biliare, ulcer gastric şi duodenal, enterocolite, hemoroizi, arsuri, eczeme, ulceraţii tegumentare, acnee, leucoree. Medicina veterinară foloseşte florile de gălbenele pentru tratarea gastritelor, ulcerelor, furunculozei la animale. Florile se recoltează cu mâna prin rupere, după ce s-a ridicat roua. Se usucă în straturi subţiri, aşezate pe rame, la umbră. După uscare se înlătură cele decolorate. Se păstrează în pungi de hârtie.

Prof. Viorel LEXE

urmă - revistei "Esquire" maestrul a povestit: "Iliescu mi-a dat o decoraţie şi m-a făcut cavaler. L-am întrebat la ureche în timpul ceremoniei la ce e bun ordinul ăla.

"Păi, când o să mori, o să se tragă trei salve de tun."

Decesul lui Johnny Răducanu încheie un capitol în jazzul românesc.

Prof. Adrian MIHALCEA

VÃLENii

Redacţia Telefon: 0723-246121 VĂLENII DE MUNTE

Redactor-şef:

Gh. BURDUJAN

Colectivul de redacţie:

Prof. Camelia PETCU, Prof. Georgeta CHIROIU Prof. Maria VISOSCHI, Prof. Camelia NEAGU, Prof. Jeannette CIMANGA Potrivit art. 206 CP, responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului. De asemenea, în cazul unor agenţii de presă şi personalităţi citate, responsabilitatea juridică le aparţine.

Publicaţia „Vălenii” este editată de Fundaţia

“ARMONIA” www. valenii.wordpress.com