Revista Bogdania, nr. 1, mai 2013

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

necesar i datorit faptului c , paralel cu predominantele materiale literare bune care apar zilnic în majoritatea revistelor literare române ti din România i str in tate, au început s se strecoare i altfel de scrieri, într-o româneasc destul de stranie i de greu inteligibil . Nu sunt pu ine articolele din presa central ori din reviste de specialitate, inclusiv cele literare, unde autorii se exprim în scrieri în care redundan a, anglicanismele, fran uzismele sau iruri întregi de barbarisme prolifereaz , încercând s impun o nou mod de scriere. Oare de ce trebuie s schilodim aceast frumoas limb latin , absolut unic în felul ei?

S nu uit m niciodat c limba român este cel mai mândru i mai frumos monument pe care latinitatea l-a ridicat în estul Europei. Armonia ei aminte te de dulcea a sever a graiului str mo ilor no tri latini, veni i prin aceste locuri din Roma, acum dou mii de ani, peste un popor activ i viguros care vorbea o limb destul de înrudit cu cea a cuceritorilor Daciei. Frumuse ea, cursivitatea i bog ia limbii noastre nu sunt cu nimic mai prejos de cea a limbii franceze, din care fluviul lingvistic românesc s-a alimentat selectiv pân la refuz, atunci când a fost nevoie ca golurile s fie umplute. U oara ei asprime aproape lusitan , p streaz ceva din patina idiomului geto-dac, iar sporov iala specific româneasc , plin de în elepciuni aforistice i de vesel spontaneitate, o fac egal în sonorit i cu incanta iile melodice ale italienei i spaniolei. Afinitatea ei fireasc fa de nou, fa de tehnicitate, i repeziciunea cu care adopt toate neologismele de ultima or o fac tot atât de modern , tot atât de maleabil i de bogat în termeni interna ionali pe cât este engleza, limba cea mai vorbit pe glob în zilele noastre – motiv care îl f cea pe Tudor Arghezi s cread c româna va deveni i ea, într-un viitor nu prea îndep rtat, o limb interna ional .

Dar, mai presus de toate acestea, lipsit aproape complet de barierele dialectale ale surorilor ei neolatine i chiar ale englezei,

C. P. B lan–Revista„Bogdania”, o publica ie literar editat la Foc ani, al c rui scop prioritar este promovarea culturii i a graiului dulce românesc. În punctul glorios de sudur al Principatelor Unite, în istoricul municipiu Foc ani, apare revista de fa , editat de scriitorul Ionel Marin care s-a dovedit a fi foarte inspirat atunci când i-a ales numele „Bogdania”, care este hipocoristicul inutului Moldova, deci cel de al doilea nume al Principatului întemeiat de Bogdan I sau Bogdan de Cuhea Maramure anul, cel ce a fost domnitor al Moldovei între 1359 i 1365, de fapt, întemeitorul acestui puternic stat medieval din estul Europei. F îndoial , titlul revistei, „Bogdania”, este un nume în premier absolut , foarte original, c ci nu a mai existat vreo alt revist sau ziar în România care s se numeasc astfel.

Numele noii reviste releveaz , printre altele, faptul c este o publica ie care aminte te c Bogdania (Moldova) ne-a cut cadou pe cei mai mari oameni de cultur români: Cantemir, Ciprian, Porumbescu, Enescu, Alecsandri, Eminescu, Creang , Sadoveanu, Iorga i pe mul i al ii, originea numelui îns i echivalând cu o d ruire divin , dac st m ne gândim c numele Bogdan, în slavon , înseamn „cadou (dar) de la Dumnezeu”. Desigur, acest nume distins îi creeaz redactorului ef o i mai mare responsabilitate.

Noua revist din Foc ani, fondat recent de Asocia ia CulturalUmanitar „Bogdania”, va fi înainte de toate o publica ie serioas i decis a promova crea iile literare de valoare venite de la românii talenta i de pretutindeni. A adar, în paginile ei, se va pune mare accent pe articole scrise în cea mai frumoas limb literar româneasc (poezie, proz , cronici, critic literar de mare inut ). Va exista, deci, o anumit exigen , iar a a ceva a devenit deosebit de 3

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

limba român p streaz de veacuri o unitate i exactitate lexical uluitoare, cimentat de vicisitudinile istoriei, însu ire cu care nici o alt limb nu se poate mândri întotdeauna.

Deoarece suntem siguri c viitorii colaboratori vor ine cont de cerin ele acestei publica ii, „Bogdania” (www.revistabogdania.ro) î i deschide cu bucurie paginile ei c tre to i creatorii români din cele patru puncte cardinale ale lumii i îi a teapt cu drag s le publice crea iile pe care dumnealor le consider cele mai bune din câte au scris.

Fiind siguri c a a se va întâmpla, îi dorim noii reviste un drum bun înainte, o via lung i glorioas care s o impun ca una din cele mai importante publica ii de limba român , cu care viitoarele istorii ale literaturii române s se mândreasc întotdeauna. Vivat! Crescat! Floreat, „Bogdania”

4

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

el nu putem tr i. Numero i martiri ai neamului românesc, cu zecile de mii au murit în închisorile comuniste, în lag rele de munc , în groaznicele deport ri, la canal i în alte groaznice situa ii. De exemplu preo ii: Vasile P tra cu, Ilie tu u, Valeriu Anania, Gheorghe Calciu, Valeriu Gafencu i mul i al i rturisitori sfin i ai temni elor de la Aiud, Gherla, Pite ti, Tg. Ogna, Bra ov, etc.

Preotul Florea Mure anu în anul 1958 a fost condamnat la 25 de ani munc silnic i a rezistat ororilor, torturei „diabolice” pân la 04.01.1961. Despre dânsul Arhiepiscopul Iustinian spunea: „C rturar de seam , patriot des vâr it, intelectual de prim mân , scriitor original i mai presus de toate, preot adev rat…, prieten cu Blaga, iubitor de via duhovniceasc i preg tit s îmbrace haina c lug reasc , preotul Florea Mure anu este unul din miile de martiri pe care i-a dat Biserica Ortodox . Via a ne-a demonstrat c nu putem urma pe Dumnezeu f al accepta pe Iisus, care afirma c este: ”Calea, Adev rul i Via a”. Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Fiul i Cuvântul lui Dumnezeu, a primit r stignirea pe Cruce, pentru a ne izb vi de p cate i a ne împ ca cu Tat l ceresc. Iisus este c uza cea vie i dreapt spre des vâr irea i mântuirea noastr . Îndemnul: ”C uta i mai întâi Imp ra ia lui Dumnezeu i dreptatea Lui, i toate acestea (cel lalte lucruri) se vor ad uga vou ”(Matei6,33). Îns fiecare Om este liber s tr iasc , are via a lui proprie, poate crede, accepta sau nu pe Dumnezeu, „Mintea ne ajut , dar uneori este influen at , în elat de lumea fals în care tr im. Logica se dovede te a fi dur de cele mai multe ori, iubirea cre tin îns , ne mângâie sufletele, fiindc nu exist ldur decât în preajma lui Dumnezeu”.

Ast zi facem gre eala de a denigra Biserica, care are rolul de a aduna pe ”fiii risipitori” i de a ne ar ta calea de urmat.

Criza lumii de azi este , cu certitudine, o criz a moralit ii. Sunt persoane iresponsabile i cu reavoin , ignorante, educa ie cre tin , cu inima de piatr

IONEL MARIN – Calea, Adev rul i via a (eseu)

Este scris: „Omul nu tr ie te numai cu pâine, ci i cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei, 4.4). Se spune Omul este m sura tuturor lucrurilor, c are nevoie de Adev rul absolut (marele adev r, adev rul universal) ca etalon al vie ii. Adev rul absolut - Dumnezeu - e unul singur i este identificat în persoana Trinit ii. Dac inima i ra iunea îl accept înseamn c în pofida diferitelor religii i credin e, opinii i tradi ii, primim Calea cea adev rat a vie ii, frumuse ea cea mântuitoare sufletului. Marele Adev r înseamn Iubire, nicidecum minciuna, opusul adev rului. Prin educa ie i cultur ob inem adev ruri incomplete, uneori false, care reduc din ansele tr irii în libertate i demnitate. Oamenii de tiin , prin diferitele epoci, au descoperit noi principii i teorii care în parte au fost adev rate i care unele continu i ast zi s fie infirmate. Savantul româno-american Florentin Smarandache (Prof. univ., scriitor i cercet tor tiin ific), medaliat cu Medalia de Aur pentru tiin , a contrazis i dovede te c este incomplet celebra lege a relativit ii a lui Einstein. A creat „logica neutrosofic ” potrivit c reia exist ”o form neutr de materie”, care nu este nici ”materie” , nici ”antimaterie”, format din particule i antiparticule elementare, pe care dânsul a numit-o ”nematerie”. Se mai adaug un pas înainte, o alt teorie care contrazice i care accept ca unic Creator, pe Dumnezeu, ca pe Inteligen a suprem , ca pe F torul tuturor celor v zute i nev zute. Aerul nu se vede, de i exist i 5

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

care hulesc i arunc cu gunoi în Institu ii ale statului, în preo i, în comunit i i oameni, f niciun temei, din posibile interese obscure, pentru destabilizarea vie ii i promovarea ateismului. Biserica este Trupul lui Hristos Domnul, nu- i va pierde niciodat sacralitatea i sfin enia, este Cuvântul lui Dumnezeu: „ Toat Scripturaeste insuflat de Dumnezeu i de folos ca s înve e, s mustre, s îndrepte, dea în elepciune în neprih nire, pentru ca omul lui Dumnezeu s fie des vâr it i cu totul destoinic pentru orice lucrare bun ” (2 Timotei, 3.16-17). A sosit vremea descoperim i s r spândim frumuse ea iubirii i credin ei. „Dumnezeu voie te, ca tot omul s se mântuiasc i la cuno tin a adev rului s vin ”( Timotei 2,4). Fiecare om poate crede, accepta sau nega credin a, poate fi ceea ce dore te dar f a produce suferin e semenilor. Trebuie intensificat

activitatea de r spândire a Adev rului sub toate formele. Adev rul Absolut (biblic) exist indiferent de credem sau nu. utând cu consecven Adev rul, g sim i Iubirea, darul cel pre ios i sensul vie ii; „Datoria moral este vocea divinit ii, iar indiciul c suntem în armonie cu scopurile divine este iubirea”. Când iubim sim im în suflet, o bucurie, o mângâiere, o stare de fericire. Orice fiin , omul cel mai mult, caut , dore te i tânje te permanent dup iubire, tandre e, armonie, echilibru, dragoste. Pe bun dreptate Marin Preda afirma: „Dac dragoste nu e , nimic nu e!”

Salvarea fiec ruia i a lumii nu poate veni decât prin credin i cultur . Ascultarea, smerenia,r bdarea, milostenia i toate faptele bune din dragoste ne reîntorc c tre Creatorul suprem i ne vor duce c tre Împ ia cerurilor.

rg ritare duhovnice ti – citate din opera P rintelui Teofil ian

semn de necredin , nelini tea sufleteasc de orice fel ar fi, e semn c nu avem credin .”

“Noi avem credin , avem n dejde, avem iubire, avem atâtea i atâtea avantaje fa de cei necredincio i i toate acestea ne aduc bucurie în suflet. Mai întâi, iubi i credincio i, pentru via , în fa a mor ii i în fa a ve niciei s avem gândul acesta pe care ni-1 d Domnul Hristos când zice: ” Nu te teme, crede numai i se va mântui…”

rintele Teofil P ian afirma cu în elepciune c : „Un duhovnic trebuie s aib inim de p rinte, inim de frate, inim de prieten. S nu fie indiferent, s nu stea în fa a penitentului dezinteresat de cel care a f cut nu tiu ce p cate.

Important este s -l pui pe om pe cale bun , s sim i c vrea s nu mai fie tos, s aib interesul acesta de a se dep i pe sine însu i, s vezi c -s converti i” Înzestrat cu un deosebit dar al cuvântului, P rintele Teofil ne-a l sat în atâ ia ani de slujire cre tin numeroase predici, cuvânt ri, c i i articole în care afl m mult folos duhovnicesc.

“S ne înt rim în credin , s facem faptele credin ei, s cerem înmul irea credin ei, s cerem înmul irea iubirii, s cerem s avem o credin lucr toare prin iubire, s cerem s avem credin a aceea care ne asigur c murind nu murim, ci tr im i dup moarte; s avem credin a aceea care ne asigur c va fi o înviere a mor ilor, nu din puterea omului, ci din puterea lui Dumnezeu.”

(Din “Credin a lucratoare prin iubire – Predici la duminicile de peste an”, Arhim. Teofil P ian)

“Noi nu tim care e planul Mântuitorului cu fiecare dintre noi, dar tim c credin a noastr ne lipe te de Domnul Hristos i nu mai suntem singuri în lumea aceasta. Teama e semn de necredin , frica e semn de necredin , îngrijorarea e 6

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

“De ce oare la închisori sunt mai multi rbati decît femei?” De ce într-o închisoare, în închisori, în general, sunt mai multi b rbati decît femei? Si spundem: pentru c la biseric sunt mai multe femei decît b rbati. Apoi cine st în leg tur cu Biserica si cu Dumnezeu nu poate ajunge la închisoare.

Cine-I slujeste lui Dumnezeu ajunge în bucuria împ iei, ajunge în împ tia lui Dumnezeu.”

(Pr. Teofil P ian , citat din predica rostit în Duminica Mironositelor, Blaj, 7 mai 1995)

“P catul necredin ei. Oamenii nu in seama de Dumnezeu, adic nu suntconverti i. Aceasta este concluzia la care am ajuns dupa 25 de ani de când sunt în slujba de duhovnic. Cei mai multi nu stiu de Dumnezeu, il neglijeaz , f aib con tiin a faptelor lor. Sunt oameni care sust n c au credin a în Dumnezeu, dar nu tiu s i spun ce fac pentru credin a lor. ” “Sunt atâtea lucruri pe care nu le po i avea decât în biseric . Cel care nu merge la biseric nu are credinta, sau nu are atâta credin cât s -l duc la biseric .

Cred c p catul cel mai mare, de care lumea nu e con tient , este necredin a.”

“S ti i c numai Dumnezeu ne poate încredin a desprelucrurile dumnezeie ti.”

“Credin a nu e ca un curs la f frecven , credin a trebuie s o tr ie ti zi de zi.” temelie a existen ei umane. Pentru simplul motiv c a da, sau, mai precis, a ti s dai este cauza tuturor bucuriilor, prieteniilor, iubirilor i ac iunilor noastre. Este necesar d m, tiut fiind c i nou ni s-a dat de la D-zeu totul: m re ia, dragostea, libertatea, s tatea, dar mai ales via a.

Culi Ioan U urelu – Atr i, a rui, a spera…(eseu)

Întotdeauna, omul trebuie s caute ideile care aduc progresul. Ele se afl , de fapt, în noi. Odat descoperite, este educativ dar i avantajos s ni le repet m. Aceast repetare a ideilor pozitive poate face din om o for extraordinar , un titan. Pe când repetarea i inocularea ideilor de s cie, boal , nefericire, ne duce în pragul disper rii. Dumnezeu, dup umila noastr rere, nu a dat omului o via mizerabil .

Drumul oric rei fiin e umane este doar pozitiv. Nu poate fi altfel atâta timp cât Fiin a Suprem dore te i face doar Binele.

De unde apar totu i piedicile? Ele vin din interiorul nostru, din limitele noastre mentale. De multe ori, chiar din înc ânarea noastr de a r mâne la ideile învechite i de a nu accepta experien ele noi. i aceasta, în ciuda cunoa terii faptului c lumea în care tr im nu r mâne

“Totul trebuie s spere omul, cât timp tr ie te.” (Antiphom) A d rui este un verb care ar trebui s stea la baza oric rei vie i. Când scriem aceste rânduri ne gândim la maxima “Î i dau ca -mi dai” (do ut des ), dar mai ales la expresia biblic “D ruind vei dobândi”.

Dac prima apar ine parvenitului, zgârcitului sau interesatului ( i de aceea nu merit prea mult aten ie, deocamdat ), a doua ni se pare c ar trebui s fie piatra de 7

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

În chip tainic, prin harul Duhului Sfânt, tr iesc i simt c via a îmi este umplut de fericirea venit din Cer ca dar divin, prin credin a Învierii Vie ii în Bucurie i în cântecul biruin ei asupra mor ii i asupra ut ii omului. Scriind, îmi simt indumnezeirea sufletului meu prin credin a ce o am, de o via întreag , în Învierea Fiului lui Dumnezeu.

pe loc, se schimb la nesfâr it. Nimic nu este definitiv, “totul se transform ”, vorba înv atului. În aceste condi ii ni se pare un lux nepermis ca omul s fie cuprins de la itate, de îndoial i de p rerea c -i neputincios. Unii ajung la astfel de concluzii datorit religiei în care cred.

Pentru c , din p cate, sunt i religii care propov duiesc incapacitatea omului de a se ridica de la stadiul de animal. Or, experien a milenar a umanit ii a demonstrat c omul are menirea i puterea de a ac iona cu autoritate în universul s u.

Nedorind i neac ionând în acest mod, va mâne într-o mediocritate perpetu .

Ce mult a dori, cititorule, s sim i tot a ceva în inima ta, la acest Pa te rb torit printre str ini sau pe meleagul str bun românesc!

Pa tele(gr, „pascha”) este Ziua Bucuriei cre tine. În aceast zi, credincio ii de pe toate meridianele p mântului s rb toresc miracolul Învierii Domnului Iisus, bucurându-se de posibilitatea de a reintra în familia lui Dumnezeu, prin poc in i credin . El este Mântuitorul i speran a noastr , c ci prin moartea Sa, El moartea a învins, dându-ne via a ve nic în dar. El este credin a speran elor noastre c va veni curând timpul s trecem din lumea durerii i a mor ii în lumea fericit , pentru eternitate , cu Dumnezeu.

De remarcat c omul n-ar trebui s dispere niciodat . Orice întrebare va con ine în ea i r spunsul, orice nemul umire a existen ei prezente poate aduce, când se dore te cu adev rat, schimbarea necesar .

Pentru ca omul s progreseze, el nu trebuie gândeasc permanent la gre elile i ecurile avute pe parcursul vie ii. Acelea au trecut i nu trebuie repetate. Ast zi, dup necazurile avute, suntem al ii: mai buni, mai preg ti i i mai altrui ti. De fapt, suntem ceea ce credem noi c suntem.

Învierea (gr. „anastatis”= reîntoarcerea la via ) este baza credin ei noastre cre tine.

Miracolul prin care puterea Învierii Domnului Iisus Hristos ne-a înviat i pe noi din p cat este inima credin ei cre tine. Învierea în ziua dintâi a s pt mânii a dovedit cu putere c Iisus, Domnul, este Fiul lui Dumnezeu, având toat puterea în Cer i pe p mânt,iar Adev rul acesta este principala surs a optimismului cre tinilor. În acela i timp, Învierea d putere divin celor care se încred în valori spirituale i tr iesc cu ochii credin ei a inti i spre ara cu lumini eterne.

Prof.

Dumitru Buhai – ÎNVIEREA – Inima credin ei cre tine

Pentru învia ii prin credin a în cel Înviat, Pa tele este substan a vie ii lor. Ei nu cred doar ra ional în Înviere, nici nu celebreaz doar formal, nu se desfat doar intelectualgnostic sau lirico-emo ional, prin sensurile metaforice ale culorilor s rb torii sau ale

Mi se bucur sufletul când scriu despre miracolul Învierii ca despre inima credin ei cre tine. Simt împrim rarea inimii mele i tr iesc sentimentul c sunt un fiu al ei.

8

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

„De n-ar fi plâns, n-ai duce-n ochi lumina…” De n-ar fi fost Crucea Golgotei, n-ar fi fost Învierea! Un adev r axiomatic ce ne leag via a de p mântul cu lacrimi, dar cu dorul sufletului care tânje te mereu dup Dumnezeu..

melodiilor divine, ori a cuvânt rilor sublime, ci prin Harul Duhului Sfânt, tr iesc pe p mânt ca „Fii ai Învierii”, în sufletul c rora cu adev rat: „Hristos a Înviat!” în chip tainic, dar real i a c ror via este umplut divin de prezen a Sfintei Treimi. În ei radiaz Iubirea, Bucuria, Pacea, Îndelunga r bdare, Bun tatea, Facerea de bine, Credincio ia, Blânde ea, Înfrânarea poftelor.

F Învierea Domnului i Mântuitorului nostru n-am avea Bucuria mântuirii în suflet, dar prin credin avem biruin a speran ei i fericirea c suntem „Bucuria rodului suferin elor Lui”.

Învierea este o victorie cosmic , în lumea spiritual , o garan ie c via a nu se opre te la mormânt, ci continu în eternitate. Ca s te bucuri de miracolul Pa telui, trebuie s crezi în Înviere, pentru a avea parte de fericirea fiilor luminii.

Crezând, ai speran a ce mângâie i d siguran a c via a pe aceast p mânt este doar o coal real de preg tire pentru examenul de trecere în ara unde nu se mai moare, ci-i doar S rb toare i Bucuria mântuirii divine-n Lumin .

Cea mai str lucit biruin cosmosului ne-a uimit i

El ne-a salvat Bucuria Pa telui! Fie numele lui l udat!

Pentru aceast s rb toare a s rb torilor, Pa tele nostru, inima credin ei cre tine, doresc fiec rui român Fericire i Bucurie cânt nd împreun sfânta melodie pe care o fredon m în armonie: „ Cristos a Înviat din mor i!”

din infinitul

Florentin Smarandache – Savantul român care a primit Medalia de Aur pentru tiint

ne-a fericit prin speran a i siguran a ce nea dat-o Înviatul din mor i prin Bucuria mântuirii ce a r rit ca ghioceii prevestitori ai prim verii cre tine. Prin Înviere s-a n scut credin a i biruin a, au ap rut cre tinii, s-au ivit bisericile, s-au spândit scripturile, s-au cre tinat p gânii, s-a schimbat istoria, s-au întors oameni la Dumnezeu…

De Pa tele acesta, Mântuitorul mai bate i la u a sufletului u…

Prof. univ. dr. Florentin Smarandache, scut la 10 decembrie 1954, în B lce ti (Vâlcea), cercet tor tiin ific, scriitor i professor universitar, este autorul, coautorul, editorul i co-editorul a peste 175 lucr ri tiin ifice, peste 200 de articole i note, a 150 de c i publicate în zece ri, la prestigioase edituri din lume i în mai multe limbi. Se num printre primii 10 oameni de tiin ai planetei noastre.Este româno-americanul, omul rena terii pentru c a publicat în foarte multe

Bucuria Învierii este Darul duhovnicesc al credin ei care te scoate din lumea de tin i te transfer în cea de lumin divin .

Aceast stare de Bucurie este o melodie venit din Cer. Nu este o autosugestie psihologic dat de o situa ie efemer , ci este o trecere(Pa tele) de la „amar” i durere la vindecare, de la disperare la optimism, de la nefericire la fericiire, de la întuneric la lumina Învierii, de la moarte la via . Ce metamorfoze minunate!

9

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

analiza nu numai a opozitelor, ci i a neutralit ilor care interac ioneaz cu ele.

domenii:matematic (teoria numerelor, statistic , geometrie non-Euclidian ), computere (inteligen artificial , fuziunea informa iei), fizic (fizica cuantic , fizica particulelor), economie (economie cultural , teoria poly-emporium), filosofie (neutrosofie – o generalizare a dialecticii, logica neutrosofic – o generalizare a logicii fuzzy intui ioniste), literatur (poezie, proz , roman, eseuri, nuvele, drame, teatru pentru copii, traduceri), art (desene experimentale, colaje, pictur de avangard ). Este românul cunoscut în peste 110 ri ale lumii. A fost nominalizat pentru Premiul Nobel în Literatur pentru anul 2011, pentru cele 75 de c i literare publicate.A primit în anul 2011, Medalia de Aur pentru tiint de la Academia Telesio-Galilei din Anglia (pentru Ipoteza Smarandache din fizica, si pentru Logica Neutrosofica) acordata la Universitatea Pecs din Ungaria in 2010, si Outstanding Professional Service and Scholarship de la Universitatea New Mexico – Gallup (2009, 2005, 2001); Premiul“Traian Vuia” al Academiei Romane pentru Stiinte Tehnice (Bucuresti, 2011), Premiul Statului New Mexico la categoria Stiinta & Matematica (Albuquerque, 2011), apoi Doctor Honoris Causa de la Academia DacoRomana din Bucuresti – 2011, Doctor Honoris Causa de la Universitatea Jiaotong din Beijing – China (BJTU) i altele.

În fizic el a creat no iunea de “nematerie” (unmatter), a descoperit câteva paradoxuri cuantice Sorites, a folosit logica neutrosofic (care este o logica multivalent ) ca s extind spa iile fizice. Împreun cu V. Christianto a extins ecua iile lor differen iale de la forma de cuaternion la forma de bicuaternion, vezi “Smarandache-Christianto potential”. În economie a scris împreun cu V. Christianto despre economia cultural ca o alternativ pentru rile subdezvoltate, i a propus o teorie poly-emporium. În domeniul umanistic, Dr. Smarandache, este considerat p rintele “paradoxismului” în literatur , care este o mi care de avangarda bazat pe utilizarea extensiv în crea ii a antitezelor, oximoronilor, contradic iilor, paradoxurilor.

El a scris drama anti dictatorial “Patria de Animale” – o dram f cuvinte! Ea a fost jucat la Festivalul Interna ional al Studen ilor de Teatru, la Casablanca (Maroc), 1-21 septembrie, 1995. A fost pus în scen de teatrul Thespis (regizor fiind Diogene V. Bihoi), i jucat de trei ori, primit premiul special al juriului. A fost pus în scen de asemenea în Karlsruhe (Germania) la 29 Septembrie 1995.

Domnul Florentin Smarandache, este deci matematician, scriitor, întemeietor al mi rii literare de avangard numit de el „Paradoxism” (pentru c utilizeaz în mod programatic paradoxuri, antiteze, oximoroane), editând ase antologii interna ionale paradoxiste. Are contribu ii i în alte tiin e, bazate pe aplicarea paradoxismului în tiin .

Piesa lui de teatru pentru copii “P cal , Ursul i Balaurul” a fost pus în scen la Teatrul Na ional Dramatic “I. D. Sârbu” din Petro ani, România, în septembrie 1997 de regizorul Dumitru Velea.

Domnul Smarandache este editor asociat al jurnalului interna ional “Progress in Physics”, care este tip rit i editat de UNM-Gallup, cu contribu ii i sponsoriz ri interna ionale de la diferite institute de cercetare nuclear din toat lumea, precum

În filosofie a f cut o sintez a multiplelor idei i coli de gândiri filosofice contradictorii, extinzând dialectica lui Hegel la neutrosofie, care înseamn 10

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Florentin Smarandache prin introducerea categoriei de „neutru”, al turi de categoria de „contrarii”. Prin aplicarea neutrosofiei în logica matematic , s-a realizat logica neutrosofic (numit în literatura de specialitate i „logica smarandachian ”), în care o variabil logic are trei valori: „adev rat”, „fals” i „incert”.

Enun at în articole de fizic teoretic , „Ipoteza Smarandache” (ap rut ca o consecin a paradoxului EinsteinPodolsky-Rosen i a inegalit ii lui Bell) afirma c în Univers nu poate exista o vitez -limit , contrazicând concluzia lui Einstein, care sus ine c viteza luminii este viteza-limit din Univers. Îi poart numele, multe dintre acestea fiind „în mare vog ” în China, unde se organizeaz anual o conferin interna ional de teoria numerelor i no iunilor Smarandache, iar Laboratorul de Management, Decizie i Sisteme de Informa ie al Academiei Chineze de tiin e editeaz o publica ie trimestrial de matematic aplicat , numit „Revista Interna ional de Combinatoric Matematic ”, care public în mod programat i articole referitoare la „multispa ii Smarandache” i „geometrii Smarandache”.

si a presitigioasei revista matematice Octogon Mathematical Magazie.

Premii:A obtinut 16 premii literare, dintre care: Premiul special la proza, Concursul National Marin Preda, Alexandria (1982); International Eminent Poet, Madras, India (1991); Diplôme d’Honneur en poésie fantaisiste, L’Académie des Lettres et des Arts du Périgord, Franta (1992); La Médaille d’Argent pour l’ensemble de son oeuvre, Bergerac, Franta (1992); Grand Prix, 4~ Edizione del Premio Internazionale di Poesia e di Narrativa Goccia di Luna, Bastremoli, Italia (1993); Premiul de Excelenta al Revistei Haiku, Bucuresti (1997); Best Poet Award of Rio Grande Press, Amarillo, Texas, USA (1998); Premiul revistei “Lumina” pentru eseu si contributii personale, Novi Sad, Iugoslavia (1998); Diploma de Onoare a Societatii Anton Pann, Rm. Valcea (2000); Premiul Podul lui Traian, la Festivalul International Drumuri de spice, Uzdin, Iugoslavia, etc.

Printre primii 10 oameni de stiin ai lumii (2 din Australia, 2 din Italia, 2 din SUA, cate unul din Egipt, India, Israel, si Rusia) care au primit în 12 iunie 2010 la Universitatea din Pécs, Ungaria, Medalia de Aur pentru Stiinta acordata de catre Academia de Stiinte “Telesio-Galilei” (organizatie neguvernamentala internationala cu sediul in Marea Britanie), s-a aflat si prof. univ. dr. Florentin Smarandache (n. 10.12.1954, Balcesti, Valcea), cu dubla cetatenie, romanoamericana, de la Facultatea de Stiinte din Universitatea „New Mexico”, Gallup, statul New Mexico, SUA.

Aplicarea neutrosofiei în matematic a dus la crearea „logicii neutrosofice”, numit i „Logica Smarandache”.

Aplicarea conceptului „neutral” în fizic , l-a condus pe Smarandache la ipoteza c exist „o form neutr de materie”, care nu este nici „materie”, nici „antimaterie”, pe care dânsul a numit-o „nematerie”, format din particule i antiparticule elementare.

Cercet torii din fizica particulelor elementare au constatat o asemenea „anomalie” prin anii ’70, dar au presupus este o eroare i au abandonat aceast direc ie de cercetare pentru c nu aveau un suport teoretic. În zilele noastre, fizicienii au dedus teoretic posibilitatea existen ei unei astfel de „particule stranii”. R mâne ca experimentele s demonstreze indubitabil existen a „nemateriei”.

Aceasta medalie a r spl tit dou realiz ri tiin ifice i anume: introducerea notiunii de „Neutrosofie” în logica matematic i enun area „Ipotezei Smarandache” în fizica teoretic . „Neutrosofia” este o generalizare a „dialecticii” din filozofie, realizat de 11

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Dar, sus ine Smarandache, „neutraliile” nu exist doar la nivelul particulelor elementare, studiate de fizica cuantic , ci i în fizica clasic , astfel c el propune conceptul de „Fizic neutrosofic ” – un nou capitol al fizicii. În luna decembrie, el a organizat o teleconferin pe tema „fizicii neutrosofice”, prin care a colectat mai multe lucr ri tiin ifice pe care le va publica anul viitor într-un volum, care va putea fi citit i în variant electronic pe site-ul s u, de la universitatea american la care lucreaz .

Bucuresti), Radu Zamfir (filozof) Florentin Smarandache.

i

JUSTIN CAPR –Inventator roman de excep ie.

Aplicarea „Paradoxismului” în fizic l-a condus pe Smarandache la „Ipoteza Smarandache” (nu exist vitez limit în Univers”) i la propunerea conceptului „Fizicasupraluminal ”, ca un alt nou capitol al fizicii, care s studieze fenomenele fizice la viteze mai mari decât viteza luminii, considerat în concep iile tiin ifice „ortodoxe” ca vitez limit în Univers (conform Teoriei Relativit ii Restrânse, emis de Albert Einstein în anul 1905).

Amintim c „Ipoteza Smarandache” a avut o confirmare experimental în acest an prin publicarea rezultatelor „Experimentului OPERA” de la CERN (Laboratorul European pentru Fizica Particulelor Elementare) i în urm cu patru ani prin „Proiectul MINOS” din SUA, care au constatat c „neutrinii” (particule elementare f sarcin electric ) se deplaseaz cu viteze ceva mai mari decât cea a luminii, dar fizicienii „ortodoc i” sunt foarte rezerva i, consider sunt necesare i alte experimente, în alte laboratoare, eventual bazate pe alt metod .

Virgilius Justin Capr ( Justin Capr ), este cunoscut în întreaga lume. "P rinte" a mai mult de o sut de ma in rii, a creat autoturismul ecologic care pare a fi solu ia pentru traficul infernal din ora e”.

Inginerul de avia ie Justin Capr , de curând a împlinit 80 de ani (22.02.2013); Personal i colectivul redac ional al Revistei "Bogdania", îi ur m domniei-sale via lung i fericit , s tate i putere de munc în a realiza proiectele propuse. De altfel este un român cu care România i întreaga planet se mândre te. A realizat “peste 100 de inven ii printre care rucsacul zbur tor, dispozitivul antigravita ional, tricicluri, biciclete, ma inu e i motorete”.

Prin inven iile dumnealui a adus o contribu ie deosebit , conform aprecierilor membrilor Academiei Române, la cre terea prestigiului României în lume. Întrebat despre meserie a r spuns: "De meserie eu sunt român, iar la asta eu nu voi renun a niciodat , chiar dac cei din jur te privesc ca pe un “tataie icnit”.

Printre cei peste 160 de membri din lumea întreaga ai Academiei se afl i patru români: Cornel Ciubotariu (fizician, prof. univ. dr. la Universitatea Tehnic „Gheorghe Asachi” Iasi), Constantin Udriste (matematician, prof. univ. dr. la Universitatea „Politehnica”

In 1956, dânsul a inventat primul rucsac zburator, îns nu i-a brevetat inven ia i din acest motiv nu se poate demonstra întâietatea si originalitatea ideii sale.

Al turi de aparatele individuale de zbor, mai putem enumara printre inven iile sale: micro-autoturisme, cum ar fi un hybrid 12

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Academicul ne îndep rteaz de natur , acesta este diferen ial, centrifug, nu d spunsul la întreb ri. Pretinsele sale spunsuri nu rezolv problema cunoa terii. Simt un gol sprijinindu-m pe adev rul tiin ific oficial. Nu mai vreau clasicul în abordarea c ilor de studiu.

Vreau altceva! N-am întâlnit adev rul absolut, n-am întâlnit decât raportabilit i, conjuncturi, relativitate.

(poate merge cu benzina în afara ora ului i curent electric în oras, denumit Justin 1000), ma ina care consum foarte pu in (cum este Soleta 150 Ecor, care are 95 de kilograme i poate merge 100 km cu 0.5 litri de combustibil), Justin 1000 este un hibrid din fibr i aluminiu, care cânt re te în jur de 140 de kilograme. Acesta se poate alimenta fie de la o pomp , ca un vehicul obi nuit, fie de la orice priz . Lucreaz la câ iva kilometri de Bucure ti, în localitatea Balote ti. De-a lungul carierei sale, a inventat opt aparate de zbor neconven ionale, 76 de vehicule, miniturisme nepoluante, 15 motorete electrice, trotinete ecologice i alte inven ii pentru care a ob inut numeroase medalii i premii interna ionale. În anul 2008, Justin Capr a fost distins de pre edintele României cu Ordinul Na ional ”Pentru Merit” în Grad de Cavaler. Din 2010 este membru de onoare al Senatului Universit ii de tiin e Agronomice i Medicin Veterinar din Bucure ti i mentor al Clubului de Inven ii al Universit ii, sprijinind pe tinerii supradota i. Inven iile le consider doar etape ale „jocurilor sale”. „Toat via a mam jucat. Nu in la inven iile mele. Drept dovad , cum termin o inven ie, o stric. Fac alta. Eu sunt un prost negustor, iar un prototip nu se vinde”, m rturisea inventatorul. La ora actual mai sunt în via , dar nu neap rat func ionale, dup socotelile dânsului, patru aparate de zbor, dou la Muzeul Avia iei i dou la Muzeul Tehnic.

Adev rul în care cred este unul singur: adev rul Divin.

Spiritul, în schimb, nu intr spiritualistul nu multidimensionalitatea Divin , postulat, tiin a spiritual este interferen ial , centripet i nu secundare.

în crize, disec o ia ca de aceea d reac ii

Exist totu i o cale i anume: evolu ie în plan spiritual, în plan cre tin, pentru c iubirea, stima, toleran a rezolv toate problemele. zicem c fericirea este, la urma urmei, un fel de nesim ire, este un alt fel de a vedea lucrurile. Eu, de exemplu, sunt fericit atunci când sunt obosit fizic i când d rezultatul muncii mele.

Sunt un hobist, un tip dificil, o dualitate psihic , sunt la care vede alfel. Pentru acest motiv am fost persiflat, invectivat i chiar agresat fizic, i de ce? Pentru c merg pe alt drum, nu pe cel obi nuit.

Deranjez ni te somnolen e, ni te tipare.

Lumea nu are nevoie de oameni care nu cred în defini ii, care nu cred în academii i nici în premian i oficiali.

Când in o conferin sau un curs v d discipolii mei plecând mai îngândura i.

Am acest defect, aceast particularitate, pun lumea pe gânduri. Mul umesc lui Dumnezeu c am ajuns la vârsta la care îmi dau seama c nu trebuie s critic, în eleg faptul c exist o programare din afara noastr , în alt raport spa iu – timp.

(Care spa iu, care timp? alte relativit i?)

Am avut naivitatea, mi-am închipuit c înv ând voi fi mai liber i mai fericit.

Doamne, ce deziluzie am avut atunci când mi-am dat seama c prin înv tur ne rim aria întreb rilor, ne m rim exponen ial aria de necunoa tere. i, în fond, ce s cunoa tem, de vreme ce defini iile nu ne apropie de esen e, de vreme ce adev r egal subiectiv?

13

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Când dorm, când stau, simt c pierd vremea, a a c m gândesc la o problem i diminea a, în general, m scol cu solu ia.

Nu tiu dac am avut vreodat concediu, asta a fost o problem i pentru familie.

Plecam cu so ia i copilul o zi, dou i dup m întorceam s cioplesc, s sudez, tai, altfel înebuneam.

Nu-mi permit s critic istoria, de vreme ce aceasta este conjunctural . Mai întâi c nu cunosc no iunea de bine i de r u. Dar nici nu îl în eleg pe filosoful Kant atunci când afirm c dânsul î i este propriul lui st pân! Cum poate un om fi st pân pe el într-o lume înl uit ?

Prefer în elepciunea vârstei, observ c geneticul poate fi optimizat, cromozomii având permeabilitate spiritual .

Am fost un copil-problem i probabil c mai sunt, de vreme ce m-am marginalizat aici ca s nu deranjez pe al ii.

Eu nu sunt în m sur s ofer solu ii, nu m pricep, solu ii v poate da natura, în sura în elegerii noastre. Eu nu cred în politicieni, vorb re i, colesteroliza i, cu inut opulent i ostentativ .

Nu cred c am fost vreodat beat. Am vrut am mereu controlul asupra mea. Nu am vrut niciodat s deranjez.

Eu sunt atipic i de aceea lumea nu m iube te. Sau poate m iube te secven ial.

Nu mai cred în imagini, nu cred în virtual.

Eu cred în p dure, în ap , în aer, în filosofia ranului b trân, pardon, nu în ranul de lâng metropol .

Ardealul a dat oameni de munc , Moldova poe i, Oltenia conduc tori i Regatul ho i.

Cred în adev rul Divin, în leg tura Divinului cu omul prin intermediul monarhului i al sacerdotului. Nici pe filosoful Platon nu-l în eleg atunci când ia declarat repubica ce-i poart numele, de vreme ce l-a colit pe Aristotel în spirit monarhic. Cred într-un reprezentant de tip confucian, într-o verticalitate, într-un caracter.

Am ceva de f cut aici, nu pot pleca.

Haide i s încerc m cu to ii, cei r u v zu i, devenim modele demne de urmat. Nu tiu dac am reu it sau nu. Am g sit oameni r i, murdari, jego i i în Germania.

Sigur, procentual erau mai pu ini.

Opus României pe glob se afl Insula Sf. Maria din Oceanul Pacific. De aceea a zis Papa, în `99, c a venit în gr dina Maicii Domnului.

Calea pe care am ales-o este emigrarea în dure, unde nu aud expresii vulgare, unde nu aud manele i nu v d imagini de reclam i nici telenovele.Vreau s înlocuiesc radioul cu muzica sa agresiv , cu muzica ciripitului p relelor, cu sunetul apei i fo netul frunzelor.

Suntem spirit, înainte de toate.

Genialitatea, inteligen a, nu i le d coala, care uniformizeaz . Ea d informa ia.

Mintea vine de la Dumnezeu. Asta e nenorocirea, înscrierea în canoane din care nu mai poti ie i.

Refuz artificialul, nu mai vreau be ivi i fum tori, vreau oameni adev ra i sau f oameni.

Cine vrea g se te solu ii, cine nu, g se te scuze.

Vreau s fiu mic pentru a m bucura de adev rul Divin.

Eu nu sunt inventator, Dumnezeu este.

Justin Capr toate

Eu m simt un nemul umit. Savantul este naivul pentru c i imagineaz c poate

– suntem spirit înainte de 14

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

lcându-ne în picioare la modul propriu.

Nu avem timp s ne uit m pe unde mergem, ci doar gonim n valnic spre inte ce se dovedesc iluzii de îndata ce le atingem. Alteori, ne retragem pe fotolii cu telecomanda în mân urm rind programe lipsite de sens pân dincolo de miezul nop ii în încercarea de a fugi de o realitate ce nu ne convine, care ne apas , ne agit i ne distruge în cele din urm . Sub teroarea temerii c via a este prea scurt , iar timpul trece prea repede, avem senza ia c evadând în spa iul virtual al calculatorului vom putea cumva s oprim clipele efemerei noastre existen e, dar cel mai adesea devenim tot mai însingura i pân când la final cercul se închide dureros i întrerupe brutal irul nenum ratelor gânduri ce nu î i mai g sesc lini tea.

accede la adev rul absolut prin studiu, ceea ce este fundamental gre it. Nu exist adev r absolut, ci doar adev rul divin.

Omul se deplaseaz asimptotic spre cunoa tere, pe care nu o va cunoa te niciodat , pentru c asimptota întâlne te verticala cunoa terii undeva, la infinit.

Practic, niciodat . Pe de alt parte, omul este limitat la statutul de om. Vede i dumneavoastr , noi facem parte dintr-o sup cuantic i ne mi m în ea, nu putem ie i, pentru c ne „b rbiere te“. i atunci suntem limita i. Omul nu poate gândi cosmic, nu poate gândi spa ial. Sunt anumite vârfuri care au reu it s se apropie, dar nu s -l g seasc . Iar apropierea nu se face prin studiu, ci prin revela ie. Când a fost întrebat Isaac Newton cum a descoperit legea atrac iei universale, a spus c a fost inspirat. P i, inspira ia este de natur divin , drag , nu urmare a studiului. Din contr , s-ar putea ca studiul s ne încurce. Mark Twain spunea c nu o s permit colii s -i strice educa ia. coala este pentru marea mas , nu pentru genii. Ultimele realizari ale inventatorului Justin Capra, vehicule cu doua si trei ro i, autoturisme ecologice i o bogat documenta ie privind biografia, crea iile i premiile primite.(Ionel Marin)

Avem impresia c am devenit st pâni peste spa iu i timp, dar realitatea ne contrazice la fiecare pas. Ne credem atotputernici, dar de fapt suntem mult mai vulnerabili decât genera iile ce au trecut înaintea noastr . În el ciunea virtualului se adaug nenum ratelor surogate oferite de tre societatea de consum, în care cel care cump devine st pânit de lucrul achizi ionat, iar obsesia posesiei distorsioneaz es tura fin a umanului, care se afl la nivel poten ial în fiecare dintre noi. i astfel, via a î i pierde treptat substan a, omul devenind o fiin egoist , nefericit i supus disper rii, fapt ce dezintegreaz progresiv sufletul, trupul dând o m rturie exterioar prin ridurile ce se adaug pe fe e crispate i contorsionate de viciul posesiei excesive.

OCTAVIAN LUPU – Umbl m gr bi i pe Coridoarele lumii

For a de a Regenera Fiin a L untric Dar prim vara are for a de a regenera fiin a l untric , de a înl tura prin c ldura rena terii interioare sloiurile de ghea ale iernii, iar astfel s îmblânzeasc emo iile i înal e gândurile. Anotimpul pe care il traversam ne ofer o pild explicit asupra

Umbl m gr bi i pe coridoarele lumii i ne izbim neglijent unii de al ii, de multe ori 15

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

posibilit ilor nesfâr ite de revenire pe drumul devenii c tre no iunea de om, c tre aceea fiin superioar , care tie s tr iasc i s moar cu noble e, care pre uie te comunitatea i semenii, care nu se d înapoi în fa a sacrificiului necesar, dar respinge cu toat for a mediocritatea, obtuzitatea, brutalitatea i nep sarea.

Indolen a lipsit de sensibilitate a genera iei prezente va costa mult devenirea societ ii în care tr im pentru o lunga perioad de acum înainte. Refuzul avans rii pe scara progresului interior va aduce cu sine o lung not de plat cu valori astronomice puse în dreptul tr turilor negative, care risc s compromit dezvoltarea pe mai departe a fiin ei umane.

Eveniment cultural de excep ie – a X -a edi ie a Târgului Internaional de Carte i Muzic de la Bra ov

În BRA OV, unul din cele mai vechi i frumoase ora e din ar , s-a desf urat în perioada 21 - 24 martie 2013, la Business Park cea de-a X-a editie a Târgului Interna ional de Carte si Muzic .

Manifestare unic în România, prin faptul se ocup de scriitori, prozatori, actori dar i de interpre i de muzic . “Târgul este un adev rat festival al c ii i al muzicii pe care îldedic m iubitorilor de carte, muzic , de cultur ", a declarat, doamna Ana Oni , reprezentantul Asocia iei Culturale Libris Bra ov, organizatorul Târgului Interna ional de carte i muzic , în parteneriat cu Prim ria, Consiliul Jude ean, Camera de Comer i Industrie i Universitatea "Transilvania", toate din Bra ov. La Târg au fost prezente personalit i ale literaturii, muzicii i culturii, printe care: Doru Munteanu, Virgil Oni , Ion Topolog Popescu, Eugen Istodor, Victor Sterom, Adrian Munteanu, A. I. Brumaru, Mircea Brenciu, Emanoil Toma, Ioan V. Finte , prof. dr. Vasile Oltean, Daniel Dr gan, Caius Dobrescu, dr. Gheorghe Mencinicopschi, prof. dr.

Ovidiu Moceanu, Rodica Ilie, conf.univ.dr.

Mariana Norel, Ruxandra Iv ncescu, Nicolae Stoie, Anca Oprescu, Robert Laszlo, Vasile eicaru, Nicolae Furdui Iancu, Dumitru F rca , etc. Pe parcursul celor patru zile de manifest ri, a participat un numeros public din Bra ov i din alte zone dar i numero i oaspe i de seam . În

Nu doresc Apocalipsa i nu doresc s fiu asemenea Cassandrei, care neputincioas încerc s dea pe fa viclenia lui Ulysses în fa a ap torilor Troiei, ace tia fiind îns prea încrez tori în propria lor in elepciune pentru a mai asculta de sfaturile unei femei fricoase si lipsite de pricepere în arta razboiului. În cele din urm , ceea ce p rea a fi un dar al zeilor s-a dovedit a fi un subterfugiu al adversarului pentru cucerirea i ulterioara distrugere a cet ii. Dar istoria risc s se repete, iar avertismentele celor care î i dau seama de în el ciunea clipei prezente nu sunt luate în considerare de me terii ocupa i pân la refuz cu ridicarea unui nou Turn Babel.

Natura lui poate fi oarecum diferit . Exist turnuri Babel realizate din materiale de construc ie, ce î i dovedesc fragilitatea în fa a intemperiilor naturii. Exist turnuri Babel financiare, în care specula i taria genereaz iluzii periculoase distrug toare pentru na iuni. Exist turnuri Babel ale înarm rii cu mijloace inutil de sofisticate i periculos de distructive. Iar lista poate continua la nesfâr it, îns la urma urmei, poate ar fi util s dai r spuns la o singur întrebare i anume: Care este Turnul Babel din via a ta?

16

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

cadrul Târgului au fost promova i scriitori, arti ti locali dar i cei cu renume na ional i interna ional. Pre edintele Uniunii Scriitorilor din România-Filiala Bra ov, scriitorul Doru Munteanu a înmânat premiul pentru Poezie domnului Adrian Munteanu (în anul 2012 a ob inut premiul European pentru Poezie NUX- Italia); domnului Victor Sterom –premiul Omnia pentru întreaga activitate literar i alte premii. Oferta de carte i muzic a fost bogat i diversificat . Peste 60 de Edituri i distribuitori de carte precum i 6 Case de discuri i distribuitori de muzic , expozan i cu pictur , fotografie, sculptur i altele.

Eveniment de excep ie – Municipiul Adjud s rb tore te 580 de ani de atestare documentar .

În perioada 09-28 aprilie 2013, Consiliul Local Adjud, Prim ria Municipiului Adjud, Casa de Cultur ”Tudor Vornicu”Adjud, organizeaz în parteneriat cu: Biblioteca Municipal Adjud, Muzeul Vrancei i Liceul Teoretic”Emil Botta” Adjud – ZILELE MUNICIPIULUI ADJUD. Activit ile au început ieri, 09 aprilie 2013, ora 14.00 cu Ceremonialul militar i religios organizat cu prilejul împlinirii a 580 de ani de la prima atestare documentar aMunicipiului Adjud. Dup momentul evocator “Adjud repere în timp” i slujba religioas de pomenire a eroilor adjudeni s-au depus coroane de flori la Monumentul Eroilor, din partea: Prefecturii Vrancea, Consiliului Local Adjud, Poli iei, Veteranilor de r zboi i altor Institu ii. Este de apreciat c au fost prezen i oficiali jude eni i locali, consilieri, veterani de r zboi, liceeni i numero i adjudeni i oameni din împrejurimile Adjudului. În prima zi, dup amiaz , au avut loc, în prezen a primarului Ing. Constantin Armencea, edin a solemn a Consiliului Local Adjud, un doesebit Simpozion”Adjudul pe coordonatele timpului”, Expozi ia”Adjudfile de istorie” i vizionarea filmului documentar “Adjud-580 . În continuarie au loc în fiecare zi activit i diversificate la Casa de Cultur “Tudor Vornicu”condus de inimosul prof. Ion tan ; la Biblioteca Municipal (dir.

Programul Târgului a cuprins multe lans ri de carte, lans ri de albume muzicale, spectacole de muzic popular , folk, simfonic , mese rotunde, parad de costume populare, recitaluri de muzic i poezie sus inute de interpre i i arti ti îndr gi i, printre care: Hora iu M ele, Trupa Calendar, Maria Magdalena il , Cvintetul Vocal Anatoly, Collegium Musicum Kronstadt, si multi altii, care au încântat inimile oamenilor.

Ca i la edi iile anterioare Orchestra “Plaiuri Transilvane”, Ansamblul de dansuri populare din Bra ov i alte Institu ii de cultur din ar au fost prezente cu programe foarte atractive. Cu certitudine recenta edi ie a Târgului interna ional de carte i muzic de la Bra ov, str lucitoare i necesar , a adus un plus de notorietate municipiului Bra ov, ora cu vechi tradi ii culturale i oameni minuna i. Felicit ri organizatorilor i tuturor participan ilor. (Ionel Marin) 17

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Prof. Valea Tatiana); la Centrul Comunitar pentru vârsta aIII-a, în Sala de Sport (Cupa “Adjud-580 -tenis de câmp); la Centrul Cartha, pe Stadionul ora ului – Concert extraordinar cu Ansamblul Folcloric Profesionist” ara Vrancei”, cu Ansamblul Folcloric Profesionist”Ciprian Porumbescu” din Suceava i numero i cânt re i de muzic popular româneasc .

Printre activit i enumer m doar câteva: Expozi ii de pictur , de desene, de obiecte artizanale, de carte, de fotografii, de ou pictate, tablouri de prim var i altele.

Lans ri de carte, concerte extraordinare (soprana Daniela Vl descu), spectacole realizate de Teatrul “Nottara” din Bucure ti i multe simpozioane legate de “Filozofia româneasc în context european”, despre “Ziua P mântului” i altele. Reamintesc faptul c adjudenii sunt oameni minuna i, particip în num r mare i cu mult d ruire la activit ile i manifest rile organizate. Adjudul este atestat ca ora târg în privilegiul comercial din 9 aprilie 1433 acordat de Ilia Voievod, fiul lui Alexandru Cel Bun. Merit s cunoa tem istoria acestui str vechi p mânt românesc, s pre uim jertfa i efortul genera iilor trecute pentru ar , s ne mobiliz m i s continu m opera de reconstruc ie a unei vie i libere i prospere în propria noastr glie str mo easc . Felicit ri organizatorilor, participan ilor i tuturor adjudenilor. LA MUL I ANI!(Ionel Marin)

Costic Be a i casa-muzeu „R cina Vrancei” din Bârse ti

Domnul Costic Be a, din Bârse ti, jude ul Vrancea este fondatorul muzeului s tesc „R cina Vrancei”. Numele comunei vine de la Bârsan, cel mai mic din cei apte feciori ai babei Vrâncioaia. Zona este deosebit de frumoas , la circa 60 km de Foc ani c tre mun ii Vrancei, în drumul tre cascada Putnei, M stirea Lep a i Sta iunea Soveja. N scut pe aceste meleaguri, de mic, Costic a tr it în lipsuri i nevoi i dup patru clase primare s-a cut cioban, pân în anul 1960. Dup armat , a absolvit o coal de oferi i pân în 1990 a lucrat ca ofer. Costic Be a este un adev rat rapsod popular. tie multe cântece populare, doine, balade (unele compuse de dânsul, pentru eroii satului)) i cânt din numeroase instrumente muzicale printre care: bucium, caval, fluier, vioar , tri ,ocarin , piculin i cunoa te majoritatea dansurilor populare din zon . Anul trecut, la Festivalul – Concurs na ional de crea ie literar „Bogdania” a încântat toat asisten a prin talentul s u i dragostea pentru români i România.

18

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Nu exagerez când afirm c domnul Be a este inteligent, în elept i deosebit de talentat. Tocmai prin aceste calit i, prin rnicie i d ruire a realizat cu trud , un Muzeu, ini ial dedicat bunicilor i ulterior denumit Muzeul „R cina Vrancei”.

Dânsul a colec ionat i adunat cu con tiinciozitate, ani la rând, peste 400 de obiecte tradi ionale. Cu ajutorul Ob tii Bârse ti, care a construit cl direa muzeului tesc, a inaugurat de Sfântul Gheorghe, în anul 2010, în prezen a unor oficialit i, veterani de r zboi, numero i s teni dar i mul i iubitori de art – un inedit loca al tradi iilor vrâncene. Primul obiect al colec iei sale a fost „ o piu de chisat gr un e”(care a apar inut str bunicului).

Dintre obiectele colec iei amintim:obiecte de munc (r zboaie de esut, strung de lemn, unelte de dog rie, pluguri de lemn, meli , vase de lemn necesare la stân , sucitoare pentru frânghii);- obiecte casnice( vase de lemn i ceramic , tipare de ca , ro i de tors, mici unelte casnice);obiecte ceremonial (plo ti i es turi);piese de costume populare(ii, glugi ciob ne ti,pieptar, bund , c i rb te ti, n frame, c i din cânep cu poale);- instrumente musicale (bucium, caval, fluiere, ocarin , tri , piculin , vioar , cobz , cimpoi, corn, nai).

luptele din Primul i al Doilea R zboi Mondial. Este mândru c -i român i un bun exemplu de urmat, un patriot local de dejdie. Îl caracterizeaz modestia i se implic cu d ruire la diversele ac iuni culturale la care este invitat. Anul trecut, la 1 Decembrie, de Ziua Na ional a venit cu Andrei i Maria (nepo ei) cu steaguri tricolore. S ne bucur m i noi de realizarea domnului Be a i s -nv m s pre uim tradi iile str mo ti i s contribuim, fiecare dup putin , la strarea i transmiterea la urma i a valorilor i tradi iilor române ti. Ast zi muzeul „R cina Vrancei” face parte din cadrul Muzeului ranului Român i Vrancea se mândre te cu fii ei, vrednici precum Costic Be a.(Ionel Marin)

MARIA DIANA POPESCU – În memoria pictorului Ion Gheorghe Vr nean u

Doi înving tori care duc cu ei în viitor o atmosfer de valori, a a cum senine î i duceau c milele poverile cu aur, m suri, mirodenii i diamante, doi mae tri ai penelului, prin al c ror sânge curg optind culorile în monumentalitate, în lumin i ordine metafizic , Ioana Du i Traian Du , cu binecunoscuta personalitate artistic , au reu it s atrag , în luna februarie, lâng simezele Centrului Cultural George Topârceanu din Curtea de Arge , un public elevat, pe m sura operei lor. Vernisajul a fost dedicat memoriei valorosului pictor român, Ion GheorgheVr nean u.

Arcui i în somptuozitatea pânzelor ca ni te bijutieri asupra unor diamante, cei doi mae tri

Colec ionarul Costic Be a a adunat dovezi, informa ii scrise i orale, arme, fotografii, decora ii, acte despre participarea s tenilor i rudelor la 19

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

poart . Devo iunea i dragostea, ca medii în care î i exteriorizeaz tr irea creativ , rafinat i nobil , arta Ioanei Du este un templu unde eul s u artistic vine s se confeseze prezentului i viitorului. Sânt acestea semne indubitabile c drumul artei mari trece prin acest templu, unde ut torul de comori spirituale d de st pâna lor, care le cultiv pe mai departe graiul i lumina.

izbutesc de fiecare dat un lirism în afara cli eelor, de o profunzime mereu surprinz toare, o m rturisire sosit de-a dreptul din laboratoarele inspira iei.

Iminen i proiec ie, cosmos i realitate, inscrip ionare de sine, punct de contact al ochiului cu lumina înscris nemijlocit ca dezvoltare a marilor teme, pânzele lor particip la traficul de m re ie al artei.

Iminen a abandonului în esen a expresiei, concentrarea materiei picturale în clepsidre guvernate de legile valorii, dar i explozia de originalitate, cuceresc, f îndoial , pe oricine le prive te în ochi crea ia.

Pe unde trece cânt Universul Ioana Du , licen iat a Institutului de Art Plastic “Nicolae Grigorescu”, Bucure ti, masterand al aceleia i institu ii, vestal sortit s între in focul artei, frumoas i când tace i când vorbe te artistic i când zâmbe te, un fin cercet tor al dimensiunilor astrale, surprinde în pânzele sale rela ia omenescului cu originile eterice. Pe unde mâna ei m iastr trece, sar flori i chipuri, pe unde trece cânt Universul. Starea poetic a Ioanei Du , sus inut de minu iozitatea me te ugului i de rafinatele acorduri cromatice, este asem toare sunetelor muzicale de factur clasic . Muzic i poezie este pictura Ioanei Du , iar publicul i accept provocarea ca pe un “fote galante”. Natura static , peisajele, “divele din evul media”, ca de altfel întreg patrimoniul de lucr ri sânt acorduri magice în jurul c rora se rotesc idei în foi de aur, ca surse în arsenalul unei crea ii culte, crea ie fundamentat pe motiva ia exprim rii i pe mesajul estetic-emo ional.

Rostire atotcuprinz toare i gnoseologic , vizionarism i aspira ie la comuniune, elan i sensibilitate, angajare armonios prin culoare, esen i idee, Ioana Teodora Du , un exponent valoros al genera iei tinere, exercit o extraordinar for de seduc ie asupra registrului artistic contemporan, g sind în pictur o for taumaturgic prin care desferec orice

Foto, Ion M ld rescu Acela i izvor cu ap vie Traian Du , maestru al detaliului i al întregului unic, cu o viziune personal dominat de metafor , propune un fast întrep truns de magie, consacrat scump rii frumosului, sub al c rui înveli estetizant, g sim acel fir incandescent al artei mari. i de aceast dat un izvor cu ap vie, “Traian Du ni se arat un artist plastic mai puternic decât bronzul, dar care acum las loc unui strop de nostalgie i ne conduce în universul propriei copil rii, la frumuse ea satului natal, ca o invita ie pentru public de a rememora decorul mirific unde s-a n scut sau a copil rit – o invita ie de retr ire a unor momente unice, magice, pe care le str m în suflet fiecare dintre noi i din care ne lu m un strop de candoare, un strop de ap vie.” (Liliana Du ) Reconstruc ia ideatic pe planul sentimentului de nostalgie fa de timpul trecut, fa de universul satului i lumea copil riei este sus inut de o impecabil logic a articul rii i de un limbaj specific pictorului Traian Du , premonitoriu ca dimensiune estetic . Coexist deplin în trama liric a pânzelor sale, evocarea, 20

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

profileaz în nemurire. “Tablouri cu oameni mici i mari, cu frumoase costume române ti, cu p rii decolorate ori c ciuli dacice. Tablouri cu mun i i dealuri, cu toamnele i cu iernile, cu gardurile din spini i uluci rupte, cu privata în mijlocul cur ii i cu u a la perete. Amintirile copil riei la ar au venit pe rând, transfigurate în minunate peisaje cu uli ele iernilor, cu z pada pu in topit i maculat de fumul ie it pe co urile caselor vechi.

Cum s putem spune c Vr nean u a murit? Marii pictori nu pot fi plân i. Pe ei îi plânge ve nicia” (Viviana Ilea).

introspec ia psihologic i complexitatea semnifica iilor. Peisajele din universul satului eman o atmosfer de vraj i reculegere, conturând un triunghi al armoniei, ca o mi care dialectic a sufletului artistic spre viziunile simbolice ale naturii. Impresionant se art lucrarea ilustrat cu versuri din Luceaf rul, de fapt cei doi mae tri sânt doi luceferi r ri i în aceea i bucl de galaxie. Fie c vorbim despre sculptura sau pânzele maestrului Traina Du , trebuie s avem în vedere sistemul s u de cunoa tere i reflec ie, tulbur tor prin profunzime, dar i situarea mereu fascinant în medita ie filozofic i antropologie artistic .

Cunoscut ca pictorul care lucra la dou -trei evalete deodat , Ion Gheorghe Vr nean u a colindat lumea de mân cu arta, iarpentru un timp a fost recunoscut ca cel mai c utat pictor. Atelierul s u era vizitat de ambasadori, diploma i, oameni de afaceri. A a se face c singurul tablou din cabinetul pre edintelui Fran ei de atunci, Georges Pompidou, era semnat Ion Gheorghe Vr nean u. Ce p cat c ultimii ani ai vie ii i-a petrecut în s cie crunt i boal , uitat de prieteni i colegi. La fel s-a desf urat i îmnormântarea sa, cu un pumn de oameni. La reu ita evenimentului i-au adus contribu ia clubul de dans de societate “Star Fix”, format din Cristina Catan , Dan Cristian Ghionea, Ruxandra Catan i tefan Cioac i chitara profesorului Cristian Matei.

În memoria pictorului Ion Gheorghe Vr nean u Iat cum cei doi mae tri se impun ca figuri de prim plan ai agorei artistice contemporane. Li se cuvine cinste pentru i-au dedicat cele mai noi crea ii memoriei unui valoros pictor român, plecat dintre noi s se odihneasc cu trupul într-un cimitir din cetatea Domneasc i cu fiin a de lumin în pânzele sale din muzee i colec ii ale lumii. N scut la 28 februarie 1939 în Timi oare, pictorul Vr nean u a crescut singur pe lume, în mai multe orfelinate din ar , a fost între inut de stat, mai întâi ca elev la Liceu aguna din Bra ov, apoi ca student i bursier eminent la Institutul de Art Plastic “Nicolae Grigorescu” din Bucure ti. Prime te reparti ie la Pite ti, unde se stabile te, se tore te i fiin eaz ca profesor de art , pictor, campion la scrim i se afirm ca un bun patriot. Nu la modul declarativ, iubirea de ara avea s se reg seasc în opera sa de mai târziu. Oper complex care a surprins în esen a ei lumea satului românesc cu tot ceea ce ne te i se 21

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Acad. prof. dr. Valeriu D. Cotea (n. 11 mai 1926, com. Vidra, jude ul Vrancea) este cel mai valoros oenolog român, un vrâncean de excep ie. Dup absolvirea colii primare în comuna natal , urmeaz coala Normal la Foc ani, Târgu-Jiu i Bac u, Liceul “Sfin ii Petru i Pavel” din Ploie ti (1937 – 1946). Licen iat al Facult ii de Agronomie din Ia i în 1951, doctor în agronomie la Bucure ti , în 1965.

Tr ie te i î i desf oar activitatea la Ia i.

Timp de peste 20 de ani (1976-2000) a reprezentat România la Oficiul Interna ional al Viei i Vinului (OIV) cu sediul la Paris.

Acad. VALERIU D. COTEA – Personalitate de excep ie a tiin ei Române ti

Ast zi, 11 mai 2013, îl s rb torim pe domnul Prof. univ. dr. Valeriu D. Cotea, membru titular al Academiei Române, personalitate contemporan de prim rang în domeniul viticulturii i oenologiei, autorul Tratatului de Enologie vol. I i II cu 1200 de pagini, cuprinzând cele mai valoroase informa ii din tiin a i practica vinicol . În cei peste 45 de ani de carier str lucit , a explorat cu dârzenie i rar ruire domeniul pu in cunoscut Oenologia. A d ruit lumin din sufletul u, de Om de rar frumuse e interioar , pe altarul tiin ei române ti. Ca dasc l a preg tit numeroase genera ii de studen i i de buni speciali ti în domeniul viticulturii, oenologiei i ampelografiei.

Este împresionant opera i via a domnului Acad. Valeriu D. Cotea. Caracter des vâr it, personalitate marcant a Vrancei, cet ean de onoare al municipiului Foc ani. V admir m, stimate domn Academician Cotea i v urm m pilda dvs., de mare Român i lupt tor dârz pentru binele rii i al umanit ii. Suntem onora i de acceptul dvs. ca Membru de Onoare al Revistei de crea ie i cultur Bogdania. Colectivul redac ional al Revistei Bogdania, v ureaz distinse domn Acad. Valeriu D. Cotea: s tate deplin , realiz ri deosebite în continuare, lini te sufleteasc i numai bucurii. LA MUL I ANI! (Ing. Ionel Marin)

Este membru titular al Academiei Române din anul 1993. Mai este i membru corespondent al Academiei Interna ionale a Vinului, din 1998, al Academia Italiana della Vite et del Vino, din 1986, i al Academie Suisse du Vin din 1987.

A înfiin at i conduce Centrul de Cercet ri pentru Oenologie de pe lâng Academia Român , cu sediul la Ia i. În calitate de cercet tor, colaboreaz cu coli cu profil oenologic din multe ri, între care cele din Narbonne, Bordeaux, Montpellier, Dijon, Berlin, Geissenheim, Neustadt, Piacenza, Asti, Porto, Lisabona.

La 7 noiembrie 2008 numele academicianului a fost preluat de c tre o institu ie de înv mânt româneasc , Colegiul Tehnic „Valeriu D. Cotea” din Foc ani, care l-a desemnat ca mentor.

Istoricul carierei 1951-1959 – asistent universitar;19591963 – ef de lucr ri;,1963-1971 – conferen iar universitar;1971-1997 – profesor universitar;1997–în prezent – profesor universitar consultant;1968-1984; 1990-1992 – ef de catedr ;1972-1974; 1984-1986 – decan al Facult ii de Horticultur ;1973–în prezent: conduc tor 22

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

de doctoranzi în specialitatea Viticultur Oenologie.

redac ie al unor publica ii tiin ifice, precum: Bulletin de l’Oiv, Rivista di Viticultura e di Oenologia din CneglianoItalia, Ciencia e Tehnica Viti-Vinicola din Portugalia. Este membru de onoare i redactor la mai multe Reviste de cultur din ar , printre care i la revista BOGDANIA, din Foc ani, jude ul Vrancea.

i

Specializ ri în enologie: În Ungaria, anul 1963 i Fran a în anul 1973. Între 1950 i 1971 urc toate treptele ierarhice universitare: ajunge profesor în cadrul Universit ii de Agronomie din Ia i; ef de catedr între 1968 – 1984 i 1989 – 1992;decan al Facult ii de Horticultur între 1972 – 1974 i 1984 – 1986;conduc tor de doctoranzi în 1973; Activitatea publicate

publicistic ;

Titluri tiin ifice: Membru corespondent al Academiei Romane din 1990 si membru titular de la 7 septembrie 1993.

Lucr ri

Presedintele Sectiei de Stiinte Agricole si Silvice din cadrul Academiei Române (din 1996)

Activitatea publicistica este concretizata în peste 500 de titluri, dintre care mai mult de jumatate sunt lucrari stiintifice, iar celelalte sunt cronici, recenzii, prefete, postfete si numeroase biografii-portret ale unor oameni de stiinta contemporani sau trecuti în lumea umbrelor.

Membrul în colectivul de redac ie al Buletinului Institutului de Cercetare pentru Viticultur i Vinifica ie; Membru în Consiliul de conducere al revistei Horticultura;

Din cele peste 500 de scrieri, 40% sunt elaborate ca singur autor, 40% ca prim autor si 20% în colaborare.

Membrul la Comitetul tiin ific la Revista di Viticultura e di Oenologia din Conegliano – Italia;

Un numar de peste 30 de lucrari au fost prezentate în cadrul unor manifestari si reuniuni stiintifice internationale (congrese, simpozioane, colocvii etc.) si respectiv publicate în reviste de specialitate din Franta, Elvetia, Germania, S.U.A, Italia, Spania, Luxemburg, Portugalia, Grecia etc.

Membru în Comitetul Asocia iei Oamenilor de tiin – Filiala Ia i; Pre edinte al Comisiei de Oenologie din cadrul Oficiului Na ional al Viei i Vinului;

Dintre cele zece lucrari de sinteza (manuale, cursuri, tratate) de o apreciere deosebita s-au bucurat: Oenologia, 1982, Tratat de Oenologie, vol. I, 1985 si vol. II, 1988, Podgoriile si Vinurile României, 2000, la care este prim autor. Fiecare dintre aceste trei lucrari s-a bucurat de premiul Oficiului International al Viei si Vinului (O.I.V) organizatie interguvernamentala cu sediul la Paris, iar ultima a primit si premiul COPYRO pe anul 2000. Este membru în Comitetul de

Vicepr edinte al Organiza iei Interna ionale a Vinului (1977 – 1979); Pre edinte al Grupului de exper i “Tehnologia vinulu” din cadrul O.I.V (1989 – 1991); Pre edinte al Comisiei de Oenologie din cadrul O.I.V (1991 i în prezent); Membru expert al “American Society for Enology and Viticulture”; 23

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Membru de onoare al “Jugoslavenski Vinogradasko-Vinarsko”;

Membru corespondent al Academia Italiana della Vite e del Vino (1986);

Membru al Polyfënois”;

Membru corespondent al Académie Suisse du Vin (1987);membru corespondent al Académie Internationale du Vin (1988);

“Groupe

International

Membru corespondent (1970) si membru plin (1990) al Academiei tiin ifice Agricole i Silvice; din »memoria clipei ». Oglind în timp, sparge tiparele stereotipe provocând o fascina ie continu , armonie des vâr it , dezvelind mistere printr-un limbaj”simfonic”. Poetul ne-a d ruit i ruie te ploi immaculate de frumuse e uman . A debutat în pres , în anul 1965, la revista Familia i editorial, în anul 1974 cu volumul de versuri « În iarn cu fluturi alba tri », Ed. Cartea Româneasc .

Victor Sterom - 76 de frumoase trepte…

Autor egal cu sine, Sterom este un poet aplicat, cu o liric ce se distinge prin inuta supravegheat a versurilor. Dup cum s-a remarcat, îi sunt caracteristice disciplina construc iei, echilibrul stilistic, tonalitatea stenic , aspira ia c tre ideal, afectivitatea lucid . Înc din poezia de început se observ aten ia acordat expresiei, tendin a calofil . Ritmul lent i delicate ea strofelor cu accente de incanta ie las loc uneori unei mai puternice vibra ii afective.

VICTOR STEROM este poetul cu banca de metafore la purt tor i care nu poate tr i scris, f a citi c ile confra ilor i a publica note de lectur , cronici literare în majoritatea revistelor literare din ar .

Tr ie te între cer i p mânt dar cu… idei divine. Împline te 76 de trepte, tr ite cu demnitate i omenie.

Colectivul redac ional al noii Reviste de crea ie i cultur “Bogdania”, din Foc ani v ureaz : tate, putere de crea ie i bucurii zilnice. LA MUL I ANI ! (Ionel MARIN)

Medita ia se orienteaz frecvent spre condi ia poeziei ca me te ug laborios i istov. Umbre pe falez (1991) face i mai clar nelini tea unei comunic ri dificile, frustrante, care r mâne intact i pentru c un creator tr ie te i este tr it de poezie: „am i viscol în sânge – desc rc ri satanice / am i flac ra poemului ce o s ard de viu / pân la cap t” i adesea tinde s î i manifeste orgoliul de st pân al universului.

Poet i critic literar remarcabil, VICTOR STEROM s-a n scut la data de 14.02.1937 în ora ul Mizil, jude ul Prahova. Din tinere e desf oar o rodnic activitate literar , publicând pân în prezent peste 40 de volume de versuri i câteva sute de recenzii ori fulgura ii despre ile confra ilor. Îndr gostit iremediabil de Poezie, maestrul ne încânt prin pragurile i treptele sale cu: lumina tainei, vraja universului, cântecul inimii, frumuse ea gândurilor i tr iri inefabile

Alt vârst se înscrie în Poeme f timp (1994), unde notele sumbre se înmul esc.

Starea de angoas e transpus cu accente caracteristice unui discurs modern („acest peisaj e rupt / e f cut din pic turile / unui 24

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

A fondat, la Ploie ti, revistele : Sinteze literare i Esteu i condus mai multe cenacluri literare din municipiu.

Numeroase poeme i-au fost traduse în: SUA, Canada, Austria, Elve ia, Grecia, Fran a, Germania, Suedia, Anglia.

cer / c zut peste noi”, Acest gând),totul situându-se sub semnul destr rii (pr bu ire, sufocare, c dere, urlet). i încrederea în „îngroparea în poem” ( zduhul surd)parc dispare, c ci verbul se dovede te „orb” i „mut” (Febr ),iar cuvintele au „moartea pe ele” (Roata durerii).Culegerile Fumul (1997) i Convoiul (1997) includ poeme ample, unde î i fac apari ia obiecte comune i personaje enigmatice (domnul K, doamna O, ding)

Despre crea iile domiei sale au scris numero i critici literari i au fost publicate în numeroase reviste literare. De altfel este redactor ef la mai multe reviste de cultur i public recenzii literare i note de lectur la majoritatea revistelor literare din ar .

„Poetul Victor Sterom se las purtat de fantasme în lumi iluzorii pe care le cl de te cu st ruin . Priveli ti de o cromatic aparte i reminiscen e ale memoriei afective vin s poten eze lirismul care se manifest în registrul elegiac. Înamorat iremediabil de poezie, Victor Sterom între ine con tient fascina ia poemului nescris.” (Nicolae Opreareferitor la volumul »Memoria clipei »,Editura Dacia XXI,2011).

A ap rut în multe Dic ionare i Antologii literare i pentru opera sa poetic a primit importante Premii i Diplome. Este membru activ al Uniunii Scriitorilor din România.

IONEL MARIN: Cristian Petru lan –comoar a sufletului românesc

În peisajul liric contemporan, fiecare carte scris de Victor Sterom este o bucurie, o lectur indubitabil pl cut – izvor de armonii. Am remarcat în structura poemelor c ii mai multe planuri ideatice, pe care poetul le-a avut în vedere: nevoia confesiunii, resemnarea în fa a durerii i a mor ii, scenariul unei posibile vie i (via a bate filmul), c utarea propriului univers contemplativ, dragostea pentru semeni (a ror grij – de multe ori – îl cople te).

Pentru o cunoa tere mai profund a domnului CRISTIAN PETRU B LAN, personalitate marcant a literaturii i culturii române, - Membru de Onoare al Revistei de Crea ie i Cultur "BOGDANIA", public m mai jos aspecte din via a i opera domniei sale. Cristian Petru B lan (n. 27 iunie1936, Sibiu) este un prozator, poet, dramaturg, publicist, editor, traduc tor i artist plasticromân stabilit în Statele Unite ale Americii; profesor, membru titular al Uniunii Scriitorilor din România i al Academiei Americano-Române de tiin e i Arte.

Poezia lui Victor Sterom este – f îndoial – inspirat i distilat , pân la esen e. Aici vei putea reg si tr iri, pe care le vei recunoa te, le vei resim i, ca fiind ale tale. De fapt – poetul – nu vorbe te despre sine, de cele mai multe ori se refer la tine, drag cititorule, vrând s te prind în plasa sa de „pescuit” suflete. Pentru poet, un vers este o frecven unic din spectrul unei albe armonii. (Gheorghe A. Stroia -referitor la volumul »Geometria fumului »din anul 2011).

25

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

cu Romulus i Remus (îngerul i lupoaica, din p cate, au fost distruse de cutremurul din 1977, îns îngerul a fost reconstituit); al marii statui de o el inox „Rup torul de geam“ (6-7 m), în at la intrarea principal a Fabricii de Geamuri Sc ieni, apoi mutat în centrul ora ului, dup dispari ia fabricii; al picturilor religioase de pe fa ada cimitirului din aceea i localitate; al portretului primului pre edinte austriac Karl Renner (18701950), de pe fa ada bibliotecii din ora ul austriac Gloggnitz, Nieder Õsterreich; este autor a dou mari portrete religioase, în acela i ora , pe fa ada vilei compozitorului austriac Gustav Mahler, reprezentându-i pe Iisus i pe Fecioare Maria cu Pruncul, lucr ri dedicate solda ilor austrieci c zu i în cel de al doilea r zboi mondial - picturi care au primit elogiul speciali tilor din Viena.Pentru Colegiul Truman din Chicago, a mai sculptat portretul pre edinelui Truman i un bust al lui Eminescu. Fotografiile cu sculpturile sunt reproduse în monografia ora ului Bolde tiSc ieni.

Este fiul lui T nase B lan, profesor, i al Margaretei B lan, înv toare (n scut Vasilescu). Este c torit cu Dorina (n scut Chivulescu), cosmeticianestetician i are dou fiice, profesoare: Codrina, profesoar de limbile italian francez , i Ozana, directoarea „Muzeului apelor” din Chicago. În 1954, a absolvit liceulIL Caragiale din Ploie ti, unde a fost coleg de clas cu pictorulVladimir Zamfirescu i cu scriitoriiBujor Nedelcovici, Alexandru Sincu, Mihai Negulescu i Corneliu erban.

A urmat Facultatea de Zootehnie din Bucure ti din 1956. i-a continuat studiile, absolvind Universitatea din Bucure ti, Facultatea de român -istorie (1964), precum i Colegiul Harry S. Truman din Chicago (1989), cu burs Pell Grant, pentru cursuri de art . În ar , timp de 26 de ani, a fost profesor gradul I de limba român , limba latin i istorie, la diferite coli generale i licee din jude ul Prahova i a fost directorul celei mai vechi coli din Ploie ti ( coala nr. 3).

Din noiembrie 2007, este director fondator al gazetei „Armonia”, organ independent al ora ului Bolde ti-Sc ieni, jud. Prahova, unde a fost declarat primul cet ean de onoare al localit ii. Este redactor efadjunct la gazeta „Datoria româneasc “ din Chicago, redactor asociat în colegiul redac ional al gazetelor „Meridianul Românesc“ din California, „Constela ii diamantine“ din Craiova, „Armonii culturale“ (membru de onoare), din Adjud i „Regatul Cuvântului“, din Craiova (membru de onoare). Pentru activit ile depuse, „University of New Mexico Gallup Branch”, în anul 2009, i-a conferit o Diplom de Aprecieri, venit din partea savantului de origine român , Prof. Dr. Florentin Smarandache, propus pentru Premiul Nobel. CPB a c torit mult pe mapamond, descriind rile vizitate (Noua Zeeland , Australia, Canada, Hong Kong, Macao, Israel, Hawaii .a).

La vârsta de 19 ani, a debutat cu versuri în ziarul „Flamura Prahovei”, apoi a continuat s publice versuri i proz ori articole de popularizare a tiin ei în „România literar ”, „România liber ”, „Flac ra”, „Magazin”, „Magazin istoric” i „Telegraful român”.

Ca pictor i sculptor amator, este autorul a numeroase icoane, al celui mai mare portret „Eminescu“ existent în ar , aflat pe frontispiciul Casei de cultur din Bolde ti-Sc ieni din jude ul Prahova, al unei statui de aproape 2 m în ime, intitulat „Îngerul judec ii“, i postat sus, pe acoperi ul unei capele din centrul ora ului; al bustului lui Teodor Diamant, creatorul Falansterului de la Sc ieni, al Lupoaicei Romane („Lupa Capitolina“), 26

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

plaur, Pustiul cu nisipuri - toate devin de aur.

i publicate: “Dincolo de curcubeu”; “Zborul destinului”; “Oaspe ii din Elizeu” i “R zbun torii”-toate romane, cunoscute publicului român. Foarte multe volume publicate în ar , printre care amintesc: “Stropi de rou ”, “Amplific rile t cerii”, ambele de poezii; “Cioburi de cristal”(4.000 de maxime i cuget ri, scrise în perioada 1955-1981), “Ispit i virtute”(teatru), “Eminescu i universul folcloric românesc”, “S apropiem cerul de p mânt”, “Enciclopedia imnurilor de stat ale rilor lumii” i altele.

Tr im iluzii false, fardate, parfumate Planeta e-n deriv i e distrus -n rate.

Privi i cum ce-a fost bine rapid se risipe te, Privi i în jur durerea cum cre te i tot cre te!

Cortini de flori i dram ...

Nu v -mb ta i cu destram !

Realitatea-i alta i Trezi i-v de grab Via !

În interiorul poetului, Omului de cultur Cristian Petru B lan, exist Raiul, o frumuse e din care muguri de ecouri, de dincolo de ocean, ne înv luie, pe noi românii, cu valuri de iubiri i"vis ri albastre". Dar uneori realitatea este asemeni unei "iluzii parfumate"(I. Marin)

raze ascund o trist vise când lumea se are-o sumbr fa ...

- bie i vis tori - la

Senza ie A explodat azi Raiul de-atâta frumuse e i-n grab , mii de îngeri l-au dres pe la sp rturi; Dar stropi din el aprins-au amurguri lungi, re e, Predominând oceanul cu nori de aur, puri.

Iluzii parfumate Suntem ca nori de purpur plutindu- i umbre clare

Oglinzi de cer îngân r sfrângeri de ecouri Cu armonii de org topite-n prosl viri, Vag zvon de al ute i trâmbi i vin din nouri Înv luind p mântul cu valuri de iubiri.

În b i ame itoare dintr-un amurg ce moare Sculptând puls ri de unde în marea vie ii noastre, Reverberând de taine i de vis ri albastre.

Iar eu uimit i seab d privesc spre în ime Zdrobit de m re ia care c m-a amu it i-atunci m runta-mi via din mine îmi devine Un punct pierduti pe rmul unde m-am cit.

În universul nostru de suflete avide Purt m stigmatul foamei de glorii dulci, morbide, Introspectând adâncul din noi i din afar , Dar ne zdrobesc mistere ce ve nic nenconjoar .Sorbim cu l comie parfumuri din natur Tot ce-i frumos i nobil privirile ne fur ... smulgem, vrem, din cosmos esen a, nep trunsul, i când le tim, în parte, noi taine-apar dintr-ânsul.

De-a lungul vie ii noastre, când nu tetep i, te prinde Ereditarul patos ce-n jarul lui te-aprinde; i-atunci stânca arid , pietri ul de sub 27

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

POEZIE

Boltind cu fruntea neîngenunchiat

Eugen Evu – Mozaic liric

Cunoasterea ni-e templul imuabil, Cel sanctuaric, al Splendorii, iat !

Duala stigm -n dou despicat “u e Cuvântul Viu! Cerescul Tat A nu uita ne-a dat ca Har, r splat Cea sporitoare-n carne si în carte:

Criticul francez Pierre DUBRUNQUEZ, despre poezia domnului Eugen EVU scria în paginile Revistei pariziene “Poesie” urm toarele: “Un frumos lirism se reg se te în c ile lui Eugen EVU, care tie g si cuvintele pentru a spune”pecetea catartic ” a lui Dumnezeu, la fel de bine ca “gustul s rat al libert ii”. Exist ceva de viziune naiv în aceast poezie, dus de o istorie întreag , hr nit de antice sentimente ca i de emo ii provocate de lumea contemporan ”…

Manierismul dure

Ars noetica, ars poetica

Un amazon din gusa migra iei- aviare,

Cuvântul scris, imagine-i zburat ,

Din excrement mahmure,

Glorie Cauzei, cea adev rat : Tr ieste întru Ea, râzând de-o moarte !

Logos str puns

mân înspicat , migratoare..

toamnei

de

venea

verbe

dinspre

paradoxal

“e decantau ghematric filosofii barbare

Al min ii cimitir latent pe care

Cumva visam si Fiin a în lume se trezea…

Uitarea, cea atot nivelatoare,-

Când s atingi ogiva orbea-ntre metereze

Îl clatin pe umeri oarba zare.

Primii ca o pedeaps îmbr isarea TA,

Prin El, îngem nat din Gena min ii

separai de Mine-mi prin sacrele asceze…!

Prin vârstele ce ni le-au dat p rin ii

zboinicii acelor popoare diminuate

Str batem invers Timpul muritor.

Vin si se duc si nimeni nu-i vindec de glorii…

Ci nicio cauz merit -a muri Ca s consacri Verbul altoirii

Regalitatea veche prin vremi decapitate,

Prin harul empatiei si-al iubirii…

Str punsul Logos, iat -si renaste Vis torii.

28

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

S rutul

Gheorghe A. Stroia – Lumin din Lumin (liric pascal )

i coacerea-i dare în pârg, - pe sâmburi e putrezeciune tot astfel pe gemenul sfârc lacteice fructele bune

ÎNVIEREA

Iar Legea spre vârf se închin

La ceas de sear -ntunecat

din splendida ei goliciune…

Tu, f

Coco ul cânt de trei ori,

cuvinte- i dejghin

ci firea- i leap

genunchii spre dulcea smochin

Umbrit de grija altor sori.

-i numeri cu limba semin ele

Vântul se vait prelung,

Multiplul – probabil, cunoa terea

durea verde e în jale,

Doimei de care mint tiin ele

Îngeri pornesc înspre p mânt -

i toate prin veacuri credin ele

Cer sângerând p ind agale.

Luminii dând na terea

Ape se zbat în matca lor

Suspini înflorind! Sacr vin

Vuind de dor, vuind de jale,

iar i se-nfrupte-n f ptur rutul sublim, mu

ve mântul

Izvoare dulci – cu ape reci –

tur …

Suspin blând, doinind în cale.

Natura toat încremenit -i Pe limba ornicului mut, ci vine jertfa cea de sânge, Ce d p mântului tumult.

Clopote bat f

-ncetare,

Inimi-altar de-nchin ciune optesc în tain , rând pe rând,

29

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Ne-am pr

Câte-o fierbinte rug ciune.

lit cu glasul stins

i sufletul încremenit.

Mame cu prunci în calde bra e

Cu jale-amar mucenicii

i ta i, cu grij ocrotesc,

i-adun jertfa în potir,

trâni i tineri deopotriv Lumina cerului sl vesc.

Suspin Maica Preacurat

În pragul sfânt Lumina-apare,

Cu lacrimi albe ca de mir. i plânge chinul i menirea,

Neprih nirea înviind, E Taina cea de mult vestit

Roste te cânt de leag n sfânt,

Via

Triste ea-i mare, f

lumii d ruind.

margini,

Por ile cele de aram

Jale-i în cer i pe p mânt.

Ale Tartarului nespus

Jertfa i-e mare cât e cerul,

S-au sf râmat, f

Cel str

z bav ,

tut de nori de sânge,

Arse de Soarele Iisus.

Plâng m

stirile t cute,

În cer e mare bucurie,

Clopotul sacru glasu- i frânge.

Iar pe p mânt un cânt duios –

Dar Tu durerea o încerci

Cu dragoste i împ care -

Pentru a omului salvare,

Veste te: A-NVIAT HRISTOS!

Din gheara du manului T u sco i a lui biat suflare.

Cuvântul ce cuvânt

Adu- i aminte i de noi,

Altar preasfânt, Lumin lin

În slava Ta f

prihan

i voia Ta a noastr fie,

Ce-n calea lumii-ai ap rut,

Un cânt de s rb toare-n stran !

Aminte adusu-ne-am de Tine

i via a noastr o prime te

i de Iubirea- i care Te-a durut.

La crucea Ta prins -n piroane

La poale de Golgot sfânt ,

De omul cel nes buit

Lumin d ruie te-ne în toate 30

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Al i brazi i al i stejari, pentru mi ei

i fii Cuvântul ce cuvânt !

Doar ura i pedeapsa româneasc .

Gheorghe A. Stroia Sfintele Pa te, mai 2013

În mine ard iubirile… În mine ard iubirile, tii bine, Prin esa mea, ecou floral de mai, Tu pâlpâi în amurgurile senine i clipelor speran e tii s dai.

MARIN MOSCU- Poezii

E-adev rat c -al Ariadnei fir S-a tors demult în versuri i pove ti, Doar oapta ta mi-e ran , mi-e mir, Speran c -n iubire tu tr ie ti.

Da. Te iubesc, Prin es . Nu socot Nici dep rt ri i nici emo ii crude – Oriunde-ai fi imaginea i-o port, Tu e ti Prin esa locurilor unde

Au plete retezate mun ii mei Au plete retezate mun ii mei,

Dumnezeu a tres rit în sine când cadou vie ii din Carpa i Ecou floral, femeile senine bântuie în inimi de b rba i!

Stejari i brazi sunt cioate în p duri, Parc furtuni s-au r zbunat pe ei De au r mas schelete, usc turi.

Crez românesc

Vegheaz , Doamne, culmea lor de vis,

Ciudate chem ri din gâturi uscate Ridic drapel de flori peste sate, Aripi de aer, columne de vis, Fac satul o scen de doruri cuprins.

rbunii s nu-ncing c prioare, Trufa ii s-aib soarele învins De cinstea poticnit în sudoare.

Pune arc la ochiul întâmpl rii

Frun i inocente, chipuri de foc Lumina o in pe mun i la un loc i-n cuget robust, arc de fiin e, Dau ve niciei hotar de dorin e.

i o s geat prins -n oxigen, Lutul primar din oala prepar rii Vie ii noastre, Doamne, în etern.

Neguri de frunze, din vie i legendare, Stau ca s cad din `nalt de altare, Pa tele vine cu vulturi de-aproape, Lumina încheag voin e sub pleoape.

Au plete retezate mun ii mei, Încetul cu încetul or s creasc 31

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

intuite-ncâte-o cruce frigul descifrându-le

Lumea ce cre te descre te prin moarte, Graiul de pâine mije te în carte, Dar ruga de bine, de bine în ar , mâne în suflet îndemn i povar .

religia îndelung

De Pa te chem ri din gâturi uscate, Drapel e de aripi i flori peste sate, În suflet biserici rotunde de lemn

amintit de noi.

Credin a aduc în Domnul ca semn.

Rug ciune Seninul se-nchide în noi i-n iubire, strat e-n piatr i-n nalt sim ire, O, ar , o, Doamne, stejarii ce cresc Aduc omenirii un crez românesc!

c ut m un punct de sprijin am auzit c ut m

Victor Sterom -Poeme

în dragostea noastr un punct de sprijin un zid un cer un sens

Poeme din „Templul memoriei”, Editura Sinteze, Ploie ti, 2012

îndurând rug ciunea pân la cap t Memoria poetului ne fie nou în ine Ca o p dure-mi sunt punctul de sprijin cuvintele nu c dem necunoscu i în esen a primei ninsori de pe p mânt. suple Trepte intrând în memoria poetului Cu visul întrerupt precum fagurii ajung între adânc în viscolul de-albine i floarea de col alteori 32

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

pe trepte

Fulgerau peste buzele tale petale

pe care nu le v d

Cu chem ri spre etern, ca la primul s rut.

a cum s-au de irat Am trecut, r

întâmpl rile mele

cind, ca un mag peste ape,

Te-am g sit a teptând rezemat de-o stea;

rgind

ltuise i cu umbra cuvintelor tale

cerul priveli tii

O cetate de mit pentru dragostea mea.

mai pot cuprinde comia gândului pân sus

Sânii t i povesteau a tept ri din trecut

privesc fantastica

i-aveai ochi ca un cer frem tând de cocori,

nem rginir Fulgerau peste buzele tale luceferi; Erai ca un vis aruncat printre nori.

Ilarion Boca- Poemul „R

cind” De un ram atârnau ca de cea ve minte, Bra e lungi ca de fum ineau stelele-n palm , Din speran e cor bii în fl Pe o mare adânc

Am trecut, r

ri valsau

i calm .

cind, prin vis rile ierbii,

Viscolind cu iubirea-mi uimirile tale,

Am trecut, ce poveste sublim !

Luna p tea dup munte cu cerbii

Ca un mag, r

cind prin idei,

i-am r mas sus pe piscuri cu tine

Ca o ciut de bronz din t ceri ancestrale.

Vechi matrici t cute de zei.

Te-am cuprins de mijloc cu o umbr de crin, Ce-a mai fost? Doar o ploaie de aur, Ochii t i povesteau a tept ri din trecut, 33

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Meteorice lacrimi pe un cer de safir,

sunt i eu de-o vreme

Necuvânt i durere pe-altarele clipei

zeu-trandafir ; În amiaz , pe-o stânc

i lacul, departe, albastru potir.

vultur oftând a porunc …

Am trecut vis tor prin uimirile tale, Ca o ciut de bronz luna-n oapte urca, Viscolind cu chem ri ne-n elese z pada,

Anotimp Anotimp,

pada t cerii din inima mea.

lacrim de pruncdeal de z pezi!

VASILE SEVASTRE GHICAN – Poezii

Coborâ i v rog la urm toarea sta ie unde negura e plin de gra ie!

Acolo cerul

Amiaz

se odihne te pe p mânt

În crâng

sub mantia

inima mea

unui sfânt…

ca o salcie plâng toare ;

toamna

Noaptea-

plou atât de frumos

visând la o stea

pe Catedrale!…

toare vegheaz omene te

Ve nicie

la tot ce v doare ;

Lini tea-

Nestinsa rân

clopot somnoros,

de-un veac o respir-

lumin din lumina 34

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

de frunz .

lui Dumnezeu…

Pentru toate p catele mele mama s-a spovedit

De-atâta zbor mutat

unui munte

spre alte p duri mai tinere, mai dese

tân r i chipe

Eu,

abia întors de la iernat

ve tedul copac al frunzei desfrunzite

în visele ei prim

cu ramura mutat spre abis

ratice…

simt m duva uscat ce seva nu mai trage

Constantin Toma –Copacul(poem)

din zorii prim verii n’ la amurgul toamnei.

Doar gândul verii calde cu am giri m cheam

De-atâta desfrunzire

i uite,

rile toate

Eu,

i-au mutat zborul

copacul cu am giri m -mpac,

spre alte locuri,

iluziile-n zboruri

spre alte p duri,

de p

mai tinere, mai dese.

îmi mângâie acum

Eu,

a crengilor durere.

Copacul p durii desfrunzite

De-atâta desfrunzire

mi-am mutat r

nici palide ml di e

cina

ri trec toare

cu o ramur mai înspre abis;

la umbra rad cinii

spre vestejirea de ramuri,

azi nu se-ntrez resc,

spre ar miul frunzei

mai moare un copac, 35

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

mai moare o p dure,

Din colbul destinului,

de-atâta desfrunzire

Vei veni c tre mine!

Oare vei veni, s suflet?

i oamenii mai mor.

i dau f râma mea de

Vei pleca spre oriunde?

Mircea Paraschiv - poezii Vei pleca c

toare în universul absurd?

Imposibila singur tate Vei pleca?

Timpul s-a oprit, Plutesc cu chipul t u c

tor

la o margine de vis, Spre nic eri, acoperit de mantia destinului. pe o lacrim .

Dar te-am g sit, Florile au tres rit, Te-ai oprit… sub mângâieri de rou , Lacrima ta m înc lze te. în prima diminea , Eu nu mai curg prin trecerea a c ut rilor!

Sinistr a timpului, În v zduh un cântec de pas re, Te-am g sit! a sp lat fa a lumii.

Te-ai oprit.

Vis Eu te-am g sit, Uneori zbor. în seara r zvr tirii mele, Zbor f

aripi

la o margine de vis. printre nori luând Câzuse- i în colbul destinului forme nedefinite. lâng tine era o f râm de suflet.

Zbor, sprijinit ireal Am ridicat-o, adormit pe bazorelieful am a ezat-o la temelia vie ii mele. lumii.

De atunci tr iesc prezentul.

Zbor, leg nat, misterios tept clipa când ridicat , printre astrele aruncate 36

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

la întâmplare prin

izvoare r zle ite din mun i

Univers.

cu umbre fugare de cerbi,

Simt adierea infinitului

curg prin mine.

topit de o c ldur

doine de dor în fluiere de soc,

sublim .

iarba, p mântul, cerul

Zbor.

sunt sângele meu i mi-e dor de câte un plâns

Zbor, când deodat lovit

dup vise ce-au trecut,

de realitate m

i mi-e dor de umbra ta,

pr bu esc.

A fost doar un vis,

de pa ii t i leg

tori,

doar un vis.

pierdu i în zborul de cocori, de gura ta, de ochii t i ca dou stele peste v i, cum s nu te tot cutremuri

Ion Ionescu-Bucovu – Poezii

nd au trecut prin mine oceane de frunze, oceane de vremuri…

Dacie sfânt oceane de frunze, oceane de vremuri

Zeul t u, Dacie sfânt ,

vie îmi e p durea înc ,

Doarme-n vise seculare

sub toamna asta blestemat ,

Peste arcul de Carpa i, De la Tisa pân’la Mare.

prioarele înc mai fug pe coline, aram b tur -n amurg

Cu mioarele prin stele

e glasul frunzei

Risipite pe câmpii,

pe c

Ai tr it printre barbari

ri f

ir, 37

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Învelit -n strai de ii.

Printre brazde, printre lacrimi Doina ta a curs a jale,

Ai fost vis, ai fost legend ,

Îngropând dureri i patimi.

Sedus de to i du manii,

Gheorghe Suchoverschi – Rondeluri

Strecurat printre timpuri, Ai uitat s

i numeri anii.

De la Decebal încoce, Tu i-ai cam uitat trecutul, PA II … C UTÂND IUBIREA

Decebale, Decebale,

Am alergat cândva,

Unde i-ai îngropat scutul?

pe la înmugurit de zori, în c utarea alerg rii tale,

Printre marile simboluri,

orientându-m adesea

i-ai ascuns de tot misterul,

pe repede, înainte …

Sarmisegetuza doarmne,

i-mi înfloreau în c lcâie,

Oglindind în ea tot cerul.

culorile gândului …

Colinele cu v ile întinse,

iar pa ii-mi,atât de iubitori

Cu tinda veche din bordei,

de ai t i,

Cu ulcica de p mânt,

cu-atâta sete doreau

i le-au furat pe toate ei.

î i s rute m car

Drum rind prin mun ii t i, Doar în fot

… ni te urme !

i-ntr-o ie,

i-au luat aurul i sarea, abia într-un târziu,

Grânele de pe câmpie.

învin i de efort

Limba i-a r mas curat , 38

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

i trezesc din uit ri, amintiri …

i cople i de-atât zadarnic, au încetinit din ce în ce …

Risipiri … risipiri … risipiri ! i-am l sat, atunci,

IOANA VOICIL Medalion liric

se opreasc

DOBRE

în z pada unui amurg …

urma s aflu … prea curând de fapt, pa ii t i … alergau dup mine !

Pe altarul poeziei (Luceaf rului poeziei române ti)

RONDEL RISIPIT

Ai sem nat cuvinte-flori,

Risipiri, risipiri, risipiri …

Dumnezeiesc deschise-n zori

Mai r nesc diamante i flori .

Nep

i-ndr gostite doar de soare

ri, viclenii, uneltiri ,

Precum iubirea roditoare!

Estompeaz un rai uneori .

Din co ul inimii, fierbinte

Mai ascul i i un plâns de viori

Ai sem nat mii de cuvinte!

scolite de false iubiri ,

Divine muzici împletind

Ce r nesc diamante i flori …

Din lacrima pur de gând.

Risipiri, risipiri, risipiri .

Preaplinul lor l-ai rev rsat,

Din serafice cânturi, struniri,

Peste un univers curat,

Ce aprind printre lacrimi, fiori ,

Peste un suflet de iubit ,

Ve nicesc peste vremuri comori 39

–

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

De seva lor, îndr gostit !

La templu a venit sfioas ,

i, fiindc ai r mas cu mine

Aducând inima-i voioas ,

i-am împlinit sublimul vis

Legat de-un cuvânt de jar,

ce îl purtai în suflet, scris

ard calm lâng altar.

Prof.DUMITRU BUHAI –Poezie i r mâi credincios ie însu i!

Adio, spun copilului din mine i-mi dezbrac inima de un cojoc în plin iarn !

România mea i limba ei frumoas Carpa ii formeaz un arc maiestuos

i nici nu tiu dac e bine

i Dun rea curge spre mare frumos.

sau dac focul adormit în ea

Câmpia român e-o hold m noas ,

va rezista în iarna grea…

Iar inima mea simte dorul de cas …

Dar el nu vrea s

Din cer se revars , acolo, mai mult lumin ,

i ia ,,adio!”

i m petrec în umbra lui Iar fa a cre tinului arat mult mai senin … prin veri i ierni, drum am rui. Îl simt de-a stânga cu-n surâs,

i florile-n ara mea de dor au o corol aparte,

de bun str jer, ce devotat

Iar mireasma lor dulce o simt de departe…

prin grani i multe m-a purtat.

Sfin it de soare e glia român de aur, Copile drag, cu ochii mari

Cu sânge este stropit B

ganul str bun!

i inima, cât lumea toat :

El d pâinea vie ii din vechiul tezaur

i-am dat o via adev rat !

Orc rui român din oricât de micul c tun.

40

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

spund c trupul nost’ curat,

Izvoare de munte, profunde i clare Devin râurile mari, dar lini tite la vale,

E z mislit tot din p mânt!

Udând cu-a lor ap curat , sfânt

Astronau ii într-un cor

i bun ,

Ne spun, c le-a fost datul sor ii,

Câmpia cea verde din ara-mi str bun .

-l vad mai str lucitor De apte ori cât astrul nop ii.

O, Doamne-al meu Tat , în suflet port acum dorul

În el avem i oseminte De ara mea frumoas de dincolo deoceane i m ri,

Al celor care s-au luptat,

De care-acum, când scriu poemul, simt în inim fiorul,

i merit s -i inem minte Pentru t ria ce ne-au dat.

-mi voi sfâr i via a de chiria de timp în dep rt ri!...

Iubesc p mântul rii mele, Ca i pe sfintele odoare Str buni trecu i prin vremuri grele,

ION CHICHIUR – Lacrima memoriei (poezii) Iubesc p mântul

su e mândre cu pridvoare.

rii mele

Scump

mântul rii îl iubesc

Scump ar , nu- i cunosc

Ca pe al ochilor lumin

Toate ora ele tale,

El este darul str mo esc Ce-l ap

mf

ar

Nici satele pe de rost

odihn .

Ce le întâlnesc în cale.

Pe el î i vor g si nepo ii

Dar îmi sunt cu mult mai dragi

Pl ceri i cele necesare

Decât unele palate.

i ferici i vor fi cu to ii

Ele au p duri de fagi

În armonii i-nbel ugare.

i case ornamentate.

În cazul c voi fi-ntrebat,

es cu grâne, mun i de aur,

De ce-l sl vesc, ca pe un sfânt,

Minereuri de tot felul, 41

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

i le-ai pus în locul zilei de mâine.

Sonde cu lichid-tezaur

Mi-ai adus râurile

Oameni blânzi cum este mielul.

i le-ai pus în locul destinului…

Iar numele rii mele

Iar tu – stâncile

Îl rostesc cu simpatie,

de care m lovesc zilnic.

-i regin printre stele i-o numesc bijuterie.

Ora e i mândre sate,

În fiecare gând te zidesc

Într-al meu suflet v port !

De dou zile-ncoace, în fiecare gând te zidesc,

Ca pe ni te nestemate Si-mi încol speran ,

Înglobate-n fir de tort.

ti în suflet un mugur de

ti arcu ul viorii, verdea a prim verii, Sau zâmbetul diminea .

FLORINA DINU - MOZAIC LIRIC

suav

al

Cu bra ul t u, aievea, a cuprinzi,

Soarelui

de

vrea s

m

Sunt însetat de dragoste, te vreau lâng mine!

Gura s alin i Universul meu

i-o s rut i cu vorbe dulci s m

i peste noi c de-vor ploi de gânduri albe.

Mi-ai adus Luna

Prin fereastra deschis , p trunde Luna-n cas ,

i-ai plantat-o în locul inimii.

Tresari t cut în mine ca praful peste veacuri,

Mi-ai adus stelele i le-ai pus în locul ochilor.

Din cenu a visului se cerne o umbr deas

Mi-ai adus fluturii

i tot ce-a mai r mas, sunt nuferii pe lacuri.

i i-ai pus în locul gândurilor.

Mi-ai adus râurile

Mi-ai adus florile

i le-ai pus în locul destinului…

42

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Iar tu – stâncile

Cum cade roua îndoind petale,

de care m lovesc zilnic.

Cum calc pa ii –n primele sandale,

Katia NANU - poezii pentru copii

Cât e de greu s -ne i litera A. Sunt zorile la telefon, COPIL RIA! Vorbi i, vorbi i, vorbi i, i nu uita i

Din volumul „Piersici cu aripi”, Bucure ti,Editura Ion Creang ,1986

nu v na te i mame i nici ta i.

Pentru to i p rin ii p mântului Da i i copil riei azi cuvântul, rin i rin i de pe întreg p mântul. Înv

i s descifra i copil ria!

Piersici cu aripi

Da i telefoane vârstei minunate, Jos, Când totul e permis, totul se poate.

Rostogolite-n iarb

La telefon vorbi i cu diminea a

Piersicile- i râd în barb -Puful nostru o s cad ,

i cere i un interior ciudat-

i-o s lase-n urma lui

COPIL RIA!

Aripi aurii de fluturi

Înc n-a i aflat

zbur m a a

Ce convorbiri interesante pute i S-ave i

Haiii…hui!

Cu pomii ce nu sunt decât puie i1

Ce prafum… i ce culoare…

Vorbi i v rog Cu drumul care nu-i

Vom purta din floare-n floare!

Decât potec -ntins spre osea.

Iar apoi,

Vorbi i ACUM

De diminea , Învelite-n puf de cea ,

i poate ve i afla 43

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Sus,

Pisi, Pusu i cu Pisipisu

La bolt vom sui,

Posopisu i cu Pisipos

Ca din cer mereu s cad

Mâncau toat ziua tiramisu

Piersici sute,

Îns se purtau foarte frumos.

Aurii,

Toat lumea asta îi iubea

Din a soarelui livad .

Pe cei CINCI pisoi de catifea.

Din volumul ”Jocul de-a num toarea”, Editura Na ional, Bucure ti,2005

Ana Maria Gîbu – Poem (din volumul „Umeri de flori”)

Cinci pisoi de catifea Umeri de flori UN pisoi de catifea Merg Care Pisu se numea printre erpi costuma i în verde tre cas se ducea pe locul unde culorile nu au loc i cu PUSU se-ntâlnea. cuprind în semn de bun venit DOI pisoi de catifea cu îmbr

ri de ur i

Se plimbau i, uite-a a, mângâindu-m cu venin Un al TREILEA ap rea, pân când z resc în fa Pisipisu se numea.

Big Ben-ul TREI pisoi de catifea m-au înconjurat lupii Când mâncau o acadea pe ritm de tangou Cine crede i c venea? ochii lor ascundeau secrete b trâne Tocmai un al PATRULEA, în trupuri care frem tau tinere Posopisu îl chema. am dansat Dup el, încet, sosea descul p ind crengile cerului Alt pisoi de catifea, topit în cuvinte cu pleoape rourate Pisipos, al CINCILEA 44

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

bra e de spini m-au rotit

Mai viseaz cai i lei,

pân la marginea întunericului

Ra e, iepuri i purcei,

din coconul meu

Inimioare i solda i i condurii fermeca i.

ajut diminea a

Foc i stele lucitoare,

se nasc în cuibul albastru.

Îngeri cu aripi protectoare, Castele mici i c su e, Împ ra i i reginu e.

ADINA T CARU – Poezii cu parfum i vise de copil

Mai viseaz copila i,

Floricic de 8 Martie

Mielu ei de pe ima ,

Am plantat o floricic .

Porumbei i vr biu e,

tii cât e de frumu ic ?!

i prin ese cu rochi e.

Are petale albastre Ca i visurile noastre.

Dulciuri, juc rii de plu , Înc

O s-o pun în buche el

ri de spiridu ,

Lupi, c ei i cu fantasme

Mamei s i-l dau pe el.

Ca în cartea ei cu basme.

se bucure de floare, De parfum i de culoare!

SFÂNTA FECIOAR Doamn , Sl vit

VIS DE COPIL

i Sfânt ,

Cerul i P mântul- i cânt

Doarme Ana, mititica

Despre dragostea fierbinte

Al turi de Miaunica.

Pentru Cerescul P rinte.

Ea viseaz flori m runte i p duri adânci de munte.

Îngeri, ai norilor fauri, 45

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

înecate i plâng toare printre nuferii ascun i, sclipitori,

i aduc cununi de lauri, Flori de crini de nea- i aduc,

mâne i pe malul Dun rii pentru a urm ri vapoarele

Ram de salcie i nuc.

hoinare Visa i la c toria spre infinit a valurilor nestatornice i

i cânt m”Bucur -te”!

Pentru noi mai roag -te

dezl

uite.

Fiului t u cel iubit, Ce pe to i ne-a mântuit!

La Br ila Pe margini de stele am alunecat pe-alei, Prin parcul plin de lume doar noi eram sub tei

Anthonia Amatti - Poezii

i vag miros de ap sub briz adia, Ne urm rea c rarea, pe drumuri ne-nso ea.

Statuile lascive luceau încremenit, Cu fa a le vapoare, cu ochii de granit.

Se strecura ma ina cu greu printre amintiri

Imnul Br ilei

sând pe strad urm , în suflet am giri.

sa i str zile s se plimbe ca ni te raze pân în port

Ce-am spus, ce-ai zis sun ciudat Încuraja i pescarii cu undi fluviul

s protejeze Cuvintele- i r spund: de neuitat, Dar eu vreau mâna ta, o mân iert toare

Admira i minunata artezian a fântânii lui Lucaci

S-aline zbuciumul; mângâietoare.

Asculta i fanfara în chio cul din gr din Îmb ta i-v înflorit

cu

parfumul

vreau

salcâmului Str

tând lumea

de dou ori pe an Ce-a fost via a? O c Cânta i valsul lui Ivanovici vâslind spre insula cu s lcii

torie

Prea scurt s m scape de alean 46

mâna

ta

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Din mine evadeaz -o amintire

Tremur m la picioarele

Pictez imaginile ei în van

Nemuritoarelor anotimpuri!

Am c

Nu putem dirija… valurile

rit c mile de vis ri

Peste poduri de suspine!

M-am îmb tat cu brazii dimpreun mântul l-am strivit mu când din z ri Sc ldând în soare razele de lun .

Pe treptele albe ale zilei,

Azi când doar fructul copt îl pun la geam

Valuri de dorin e spulber , ti ce deschid r ni,

Un bulg re de aur i de zi

Patimi în ne tiute pustiuri…

Întind z darnic mâna spre un ram i sunt ce-am fost i poate voi mai fi

În amurg i-n toiul nop ii,

i poate poposesc de noapte- ncovoiat

Ochii sp la i de lacrimi,

nit de frunzi uri i ninsori

În mute cuvinte, deschid ferestre,

simt ca Magdalena lapidat

Spre visele de lumin .

i într-u mine, înapoi, cu pa i u or…

Dou lumi diferite, rg ritare de binecuvânt ri

Ionel Marin – Poezii Pl

desc cu bra ele deschise,

Zborul printre p duri de speran e.

Pe altarul Clipei

Din cana cu vise

Îmbr ca i cu haina clipei,

Fiecare are o can , din care bea

Ca umbra gândurilor în zori,

În anotimpul dorin elor.

Vremea trece peste Noi,

O can cu vise, din care i eu am b ut,

Risipind zâmbete de cear .

Zâmbetul z rii i uneori, 47

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

De art str lucire!

Versuri ce poate trec în ecouri vii.

Povestea a teapt s fie scris

Izvoare de amintiri s devin ,

Cu dor i mângâiat precum,

Ploi nestinse de iubiri.

Cana cu vise, de roua iubirii…

Din cer raze lumineaz …

Prizonier al destinului, rg ritar nestins,

De nu dore ti, zilele pot r mâne,

Închis într-o inim de aur, trec

culoare i noaptea poate Coborî trist ,

Pragul mun ilor,

Cu privirile albastre, peste… Noi.

În albastrul fermec tor…

Eu sunt, eu eram umbra,

Liber în poem

Fereastrei deschise c tre tine?

Te privesc,

Prin ploaia de vise,

i îmbr

Fecioare de lumin ,

ez inima,

Mister i fascina ie,

Dincolo de cuvinte

rut inocen a…Zilelor.

Rupte din taine albastre,

Din c

tern doruri

rile cerului,

Peste acoperi ul zilei.

Raze de lumin împletesc,

Scânteia, inefabilul,

Buchete albe de speran e.

lumineze iubirea, Peste anotimpuri.

Din clepsidra timpului curg mereu, Bel ug peste lume, re ia gândurilor Sale.

Scriu cu aripile fiin ei 48

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Când v duvi i literatura,

Ion Croitoru – catrene umoristice

În bu ind cu un c lu Mireasma sevei lui F nu …

Omagiu

La Academia lui Vârlan

Ne mândrim to i cei fecunzi ca bobul

E campioan ea la crati ,

Cu actorul falnic i senin,

Mereu g te te caracati ,

Ce ne poart faim pe tot globul:

ci i-ar dori i doamna Fany

Monstrul Sacru, Piersicul Florin!

nasc un micu Catani…

Centenar 1907 Respingerea unui proiect Gonind mai marii dup bani, De i e planul optimist, i amintesc i de rani, Noi nu vrem gazele de ist, i le aduc tacit prinos, ci dup cum tie tot natul, …Mutând statuia mai la dos.

Avem fasolea cu cârnatul…

Vestea cea bun M-a sunat directorul Gorunu o premier mi-acordase; Deci n-am mai urcat în „41” Ca s -n ep femeile frumoase…

Autorilor c români”

ii „Cei mai mari scriitori

Comite i cu p cat figura, 49

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Vinovat de singur tate

Mihai ANTONESCU - Poezii

Cât vreme surâsul t u îmblânzea Nu am în eles m re ia dorului.

Cât vreme genele tale Îmi erau pav

(din volumul "Poemele de la marginea lumii")

i umbr lacrimii

Vedenia singur Singur

ii

Alte meleaguri destr ma

i pereche

La marginea lumii

Întunecându-le

E un câmp întunecat

Încerc nându-le la întâlnirea

stele de p Pe unde mai trece uneori

Cu poemul acesta

Poemul acesta

Martor f

vin

Ce-mi bate la u

utându-te.

Cu o ramur de cire i

i luna, nu-l alung …

Ne mai înflorit.

Cerul din lacrim Chiar dac

Iulian Bostan-Gohor (Gala i) Rondeluri i fabule

Ai plecat sup rat Eu v d

Rondelul unei prim veri Cum Ce e cu tine, prim var , Un înger cu stele-n spinare De te stro

ti a a la noi,

Mut cerul ochilor t i Cu frig, cu zloat

i cu ploi,

Din lacrim Capricioas domni oar ?!

Pân -n surâs.

Te-ntrebi (pentru a câta oar !)

50

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

De-a nu putea s

tim vreodat

De ce nu- i pui tu straie noi?

Poemu-acela nesfâr it Ce e cu tine, prim var , Cum l-ar fi terminat, poetul !

De te strop

ti a a la noi?!

Baki Imery- poezii

Când mai treb luim pe-afar , Când cânt cucul în z voi, Cât ne mai ii cu mai apoi, c-o s intr m acu în var ?!

Ce e cu tine, prim var ?!

PUTEREA IUBIRII

La moartea unui poet

Cu pielea ta luminezi stelele,

Muri poetul într-o sear ,

Cu gasul t u sorbi izvoarele,

Muri s rac, ne-ajutorat,

Cu buzele tale înc lze ti iernile,

ci n-am v zut poet bogat

Cu gura ta roste ti rug ciunile,

s-ajung în aceast ar .

Cu ochii t i orbe ti zorile, Cu numele t u albe ti zilele.

Un scris m runt i tremurat

Cu sângele t u înro

St m rturie literar ,

ti rodiile,

Cu sânii t i str pungi nop ile,

i-a fost dat trudind s moar

Cu pântecul t u rote ti soarele,

La un poem neterminat.

Vezi?!

Cu pântecul t u rote ti soarele.

Ah, moartea crud , blestemat !

Cum dintre noi ea l-a r pit, sându-ne pe veci regretul

51

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

VECINI LUMINII

APOSTU P. VULTUREANU – Poet vrâncean al…marilor nelini ti

Vino, iubito Sã devenim vecinii luminii!

Poeme din volumul „Ecoul geam tului”

Tu nici nu tii

De ce oare eu

Cã în fa a ta

De ce oare eu?

Existã biblioteci neguroase!

de ce oare eu sunt chemat

Vino, am optit.

la na terea clipei

Deschide aceste antice cãr i

când eu,

i lasã-mã

citorul,

Sã- i mângâi trufia!

colind veacurile prin faptele oamenilor

SUFLETUL VERII

scolindu-le amintirile

Hai s privim în amurg

ascunse în faldurile memoriei?

Disperarea i marea-n ruin , Poet al nelini tii

durea care i-a apus

i tu, R

Cununa de crengi.

De câte ori ne-np

citorule,

poet al nelini tii

m,

ai rupt sandalele de paie

Suntem mai aproape de Dumnezeu.

ale memoriei

Hai, vino în sufletul verii –

umblând da-a lungul i de-a latul

Vom fi

istoriei

Precum doi in i

utând fapte mai frumoase

Apleca i tare departe

la na terea poemului despre oameni

i adormi i...

52

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

i Ploile

Sorina Gheorghiu – Rug spre Eminescu

i ploile vor sp la p catele lumii albind clipa venirii i ajungerii apre toamna culesului

SORINA GHEORGHIU – O talentat elev din municipiul Adjud, care de câ iva ani public , în diverse Reviste literare, frumoase crea ii literare. A ob inut mai multe premii la Concursuri Na ionale i Interna ionale de Crea ie Literar pentru clasele I-VIII. În anul 2012, la prima edi ie a Festivalului-Concurs de Crea ie Literar “BOGDANIA”, din Foc ani a primit MARELE PREMIU. Profunzimea ideilor, puritatea i candoarea str bat toate crea iile literare (poezii, eseuri, pove ti) ale adolescentei. Este Redactor la Revista ” Agrement” a colii cu clasele I-VIII “Angela Gheorghiu” din Adjud (I. Marin)

când fructele miros a fapte de oameni cura i

citor între dragoste i ur citor între dragoste i ur , lumin întuneric

i

via i moarte, plâns i râs, adev r i minciun , am r

RUG SPRE EMINESCU

cit c utându-m -strig t i t cere.

Prins ca o pas re în la , în vârtejul veacurilor, urm rind faptele oamenilor, bune i rele, în lungul timpului, “Pierdut în suferin ”

Clopotele b teau în catedralele sufletului i toaca

i cu inima plin de dorin .

alunga suferin ele oamenilor în spatele uit rii.

tept, dulcele meu”Luceaf r”.

“O,îngerul meu blând” cobori de printre stele Si s mi te-ara i în gând.

“De-a avea…” a a un dar

53

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Ei nu tiu c prin milenii,

i spun în cuvinte m car Ca “Speran a” m -nso

Se cunosc noi energii,

te la fiecare pas

i mereu vin alte genii,

citesc ceea ce i-a mai r mas.

Cu alt fel de poezii.

“Prin nop i t cute” i pline de dor,

i din tainicele dune,

vrea la mine s cobori.

De sub fruntea omeneasc , Alte stele i cunune,

La”Steaua vie ii” e ti “Înger de paz ”

Mult mai mândre-au s se nasc .

i mereu în tine îmi pot pune baz “O, de-ai ti cum oapta ta divin …”

Spre lumea ta m -nclin “Cum universu-n stele” din lucru se oprea

Vacan

Vocea- i divin voind a- i asculta.

Plou ,

pe Terra

Plou cu s ge i i pumnale ascu ite, Ce au fârful otr vit,

Prof. IONIC SAVA – Unvrâncean mândru de obâr ia sa

i cu pietre col urate, Iar eu n-am decât o carte, Ca s -mi ap r sc fârlia, Unde s-a n scut i cartea, Visul i cu poezia.

Plou .

Unii spun…

Iat ,

Unii spun,culmea trufiei,

Nu mai sunt în via ,

ci cu opera lor fast ,

To i acei ce m-au iubit,

S-a pus cap t poeziei,

Îndrumat i ocrotit.

Ap rut -n era noastr .

54

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Dar,

cu r

cinile-aiurea:

Du manii-s to i de fa ;

rareori în p mânt, în izvor

intesc cu ochi de ghea

sau fântâni

Ins nu m-au nimerit.

i foarte adesea în reverii

Nu tiu care-o fi distan a, Pân când voi rezista;

în curcubee

Mi-a r mas totu i speran a,

sau fata morgana.

De i s-a cam dus vacan a I-e plin fiin a de dorin i nerostite,

i-am pierdut iubirea ta.

de patimi necoapte, de iubiri sângerânde perpetuu

DEBUT

i neîmp rt ite vreodat cuiva,

ANTON SOARE (Foc ani)- poezii

de r ni prost lecuite de care, poate – chiar?! – nu vrea s scape… Îi provoac fiori când, în urechi cu tandre e-i optesc (Din ciclul „În clinchet de adolescen “

Poesis, Thalia i Caissa,

Vidra, 1971 – 1973)

dar nu- i ia inima-n din i

Autoportret

– ingrat , cumplit alegere! –

Anton Soare e baciul t cut i pribeag, ciobani, f

cu cine s fac logodna.

stân ,

cu mioarele risipite pe gene.

Anton Soare mai plânge uneori:

În glug poart fluiere multicolore

în el mu

din petale de trandafiri.

turile sap adânc,

durerea-i p trunde n valnic,

la ul i-l sap

z gazuri i f 55

vreo mil

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

în cele mai ascunse cotloane.

sorb cu nesa

Uneori c

ingenua nes buin ,

tore te în noapte,

incurabila naivitate,

dar nu are tor e i nici cunoscute c

elanul neperfid, eroic

ri –

drumurile nu i le tie nici el –

dar sinuciga .

dar nu r

Poetul -

ce te nimic

magnificul gr unte

decât propriul eu.

din care ne te-n noapte urletul chem rii de împerechere a felinelor

POETUL

rora,

(Din ciclul „În clinchet de adolescen “

incredibil i paradoxal,

Vidra, 1971 – 1973)

necunoscuta, jungl

nep trunsa,

necuprinsa

Poetul – dintr-odat li se pare pas rea preacunoscut , accesibil

i strâmt .

cu-o arip ce nu mai încape Poetul – între zenit i nadir copilul de suflet i cu o arip frânt , i copia misterios de perfect a zeilor strivit de doruri, aspira ii, obsesii în rarele, pu inele lor mirifice clipe i vise curmate crud i nedrept, de n

i

înainte de vreme. i erup ie.

Poetul – Poetul – valnicul, nesecatul fluviu hoinarul de-a curcubeului

din care

lungul

s i se întâmple ceva

ferrmec torii tauri ai arenelor 56

i

de-a

latul

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Pe pânz i în ve nicie, în murmur surd de culoare fumegând .

oricâte tumbe ar face: el este b rbatul prea b rbat,

n clipe de t cere reînflore te visarea pe pânz i-n culoare…

femeia prea femeie

Spre ceruri î i trimite sufletul c utând nemurire prin ochii-i de muritor;

aib asupra lui curcubeul vreo putere.

Se înal pictând c tre goluri pline de lumin , de pudoare tre por ile spre etern conturate anost, tre sufletu-i ve nic c tor.

DEBUT: ENOIU ELENACRISTINA(Foc ani)

E toamn în vântul de pe pânz zâmbetul luminat de apus

i în

E toamn pe hârtie i în etern, în sufletul ce- i a teapt chemarea E toamn în golurile pline de lumin nemurirea ve ted , în ceruri sus

i în

E toamn în clipele de t cere, în surâsul aurit a toamn ce- i cheam a teptarea.

Suflet pictat ncepe pueril o toamn ars de soare, de zâmbet, de-amintire;

PROZ

Se sfâr te crunt o noapte sc ldat -n vis, iubit -n ne tire;

KATIA NANU – Calul îngropat în frunze(povestire)

ncepe un alt cântec murmurat fad de vânt si de visare;

Nu-mi aduc aminte dac tata tia sau nu s reasc . B nuiesc doar c nu tia. Lui îi pl ceau ma inile. Atât de tare, încât era în stare s r mân zile în ir la garaj pentru ai repara singur hârbul. L-am auzit vorbind i despre animale. Cele de la ferm , porci, oi… Sau despre g inile pe care le cre tea acolo mai vorbea. Niciodat pân acum nu m-am întrebat cum de-i pl cea atât de tare urub reasc i în acela i timp tia totul despre cre terea porcilor sau a g inilor. Ba cu tehnica, ba cu p mântul i viet ile lui. i tocmai ast zi mi-am adus eu aminte de toate astea pentru c ast zi am fost la ar ,

Se sfâr te un vers pictat de timp, ve ted de hârtie în culoare…

Un zâmbet trecut se-ofile te murmurând tomnatic apusul…

S-a topit zâmbetul luminii în parfum de toamn sângerand ; Un pictor sluje te numai altarului de pânz zugr vindu- i trecutul

57

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

cascheta în cealalt . Mereu gata de câte o plecare…

la Torce ti. In statul de pe malul Siretului unde viitura a adus apa sub acoperi urile caselor mi-am amintit de tata i de cum iubea el tot ce ie ea din p mânt, sau ce cre tea deasupra lui i era îngrijit de mâna omului. Mi-am amintit de tata i de pove tile lui despre inunda iile din anii 70, când a stat lâng solda i, ipând cât îl ineau r runchii: „Vine apa, m , da i mai repede din lope i s facem digul”. Era slobod la gur când se mânia. Se înfuria cum ai aprinde focul i punea la inim . Pe moment, nu ierta pe nimeni, m car c , în sufletul lui, era prieten cu toat lumea.

In anii aceia tata era verde i copt ca pu oiul. Ce compara ie am g sit i eu!

Vreau s spun c tia ce vrea i ce îi trebuie, avansase în func ie, abia venise la Gala i i noi îl vedeam acas , de s rb tori.

Aruncat într-un bloc din ora ul necunoscut, biata mama aproape c nu ie ea din cas . Noroc c ne avea pe noi, fetele, c altfel s-ar fi urcat pe pere i. El tr gea înrobit de munc , f s se plâng , în olit din cap pân în c lcâie în hainele lui kaki, cu picioarele op rite de atâta alerg tur , cu glasul dogit de la ordinele stite, cu dor aprig de pahar în duminicile când g sea r gaz s se întâlneasc pe balcon cu prietenii.

Preotul povestea cum au r mas b trânii prin podurile caselor, a teptând s se retrag apele. i cum puhoiul cre tea de parc s-ar fi rupt baierele cerului. În ruga lui c tre Dumnezeu i sfin i i c tre oameni, bietul p rinte trebuie c nu mai tia cui s se adreseze întâi. C nici unii, nici al ii nu-l ascultau. Cel de Sus turna potop de ape, cei de jos se înver unau s nu plece de lâng averea lor. Ni te biete case din chirpici, i-am auzit pe unii spunând, numai c erau casele lor, agoniseala lor de-o via , în care se aflau fotografiile de la nunt , scoar ele „de bune”, paharele de s rb toare, carpeta de la na a, verighetele prea mici ca s mai fie purtate. Aurul lor. Cum s le lase i s plece pe deal? Povestind toate astea, fa a preotului Ojog se albea de parc un mare frig îl obosea pe din untru. i continua s spun cum mergea barca s ia oamenii de prin case, cum, odat coborâ i de acolo, se uitau oamenii înapoi i vedeau cum se ruiau pere ii. Ei plecau i, imediat, în urma lor, casa se scufunda în ap . Mai mul i au spus: „P rinte a fost un semn c abia dup ce noi ne-am salvat s-a pr bu it casa”…

De ce mi-am adus eu aminte ast zi, la Torce ti, de asta? Ceva în adâncul meu a sunat cunoscut dup povestea spus de preotul care a înso it oamenii pe deal, care i-a urcat în podul casei parohiale când a venit potopul. Da, tiu. A spus c se uitau cu to ii c tre apele care veneau t zuind dinspre Bârlad. C se uitau la ele printr-un binoclu. Al tatei st tea într-o învelitoare din piele, în porthart. De ce i-o fi spus a a?

Cred c primul binoclu din via a mea la el l-am v zut. Avea în ifonier un soi de harna amente din piele groas , la care umbla din an în pa te. Era recuzita lui de gal . Mi-l amintesc încins cu o curea peste mjlocul supt, cu alta trecându-i oblic peste piept, cu igara aprins într-o mân i

Ceva într-un col al memoriei m-a dus cu gândul înapoi la o noapte cu negur în ferestre când tata s-a întors rupt de foame acas . L-am v zut devorând ciorb la miezul nop ii, rupând hulpav dintr-un col de pâine i povestindu-i mamei despre diguri ridicate lâng care a stat cu spatele, ca s -i in pe oameni în loc s nu fug , despre ma inile de la unitate care s-au împotmolit undeva lâng Cosme ti, în glodul adus de Siretul care n lise nebun peste sate… „ i venea a a o ap neagr , de ziceai c e smoal i vuia de- i acoperea vorbele”. Nu tiu cum de au r rit în mintea mea cuvintele astea i nici nu-mi aminteam alt dat c tata a fost cu trupele la diguri în toiul inunda iilor din anii aceia.

58

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

i a a ame it. Nu m-a bruscat, mai curând m-a mângâiat cu mâinile, s vad mai bine dac n-am nimic rupt, îns în timpul sta ipa la mine cât îl ineau puterile. Cu o zi înainte c zusem de pe o biciclet … Am început s plâng cu sughi uri i m-am refugiat în bra ele mamei s m consoleze, jurând s nu mai vorbesc niciodat cu el.

Mi se p rea c mi se face o mare, o uria nedreptate. Acum tiu c a strigat la mine de fric , tiu sigur c era însp imântat de ce ar fi putut s mi se întâmple. Cu calul îns a vorbit frumos, de parc îi mul umea nu m-a i altoit cu copita…

La Torce ti, când am v zut casele pr lite într-o rân , cu somiera scoas în curte, chirându- i indecent la soare arcurile rupte, cu noroiul uscat de sub mormanul de boarfe înc nedeslu ite, cu p tl gelele putrezite pe araci, murate acolo pe vrejul negru de glod, mi-am adus aminte de tata i de cât era el de frumos, sub ire i înalt, cu musta a neagr , mu când cu din ii mici i ascu i din col ul acela de pâine i povestind printre îmbuc turi cum muncea el la dig, acolo unde era trimis armata. Îi vedeam buzele c rnoase, degetul mare de la mâna dreapt desp it de celelalte prin semnul unei t ieturi adânci, ochii alba tri, senini la vremea aceea, i cutele ut cioase de pe frunte. Când se încrunta, tres rea casa… Când ridica glasul, ne tiau pere ii. Îl uram pe atunci cu o iubire atât de perfect , încât nici eu nu mai tiam ce simt. M durea fiecare plecare a lui, faptul mama îl a tepta, c ea purta pe umeri întreaga gospod rie. Mi se p rea c din cauza asta trebuie pedepsit. Aveam nevoie de el, de p rerea lui, cu care, oricum, nu eram niciodat de acord… Ce târziu era atunci în noapte, ce devreme a fost, de fapt, i ce repede a trecut!…

…Preotul Ojog vorbea i el despre un cal.

Unul micu , un c lu , legat de un om într-o curte, de un copac. Când au venit apele, bietul c lu a tot ridicat botul deasupra, s-a sprijinit apoi de copac, i-a a ezat capul într-o cr can dintre ramurile lui. Apa l-a tot ridicat, s-a zb tut încercând s se dezlege, dar nu a reu it, iar gâtul i-a în epenit între cele dou crengi. Apa a urcat i a tot urcat pân la gât, apoi i-a acoperit coama, a ajuns pân la n ri i, în cele din urm , l-a acoperit de tot. Cu ochii larg deschi i, c lu ul a murit acolo, în copac. Dup ce s-au retras apele, toat lumea care venea fotografia calul r mas în copac, calul mort i îngropat între frunze, la în ime. În apropiere, la biseric , b tea clopotul.

Mergând la Torce ti, l-am avut pe tata al turi, când a trecut un cal pe lâng mine.

Era un cal ar miu, muncit, cu scaie i atârna i de coada i de oldurile înalte. Un cal a a cum v zusem eu la Geta, m tu a mea, la Bu teni, în vacan a dintre clasa a noua i a zecea. Am încercat s -l încalec i chiar am reu it. Cum am stat, câteva minute doar, an în a, dup care m-am trezit f nici un avertisment gr mad pe jos. M-am lovit atât de tare, încât o vreme n-am fost în stare s m ridic. Suficient pentru ca s se aud un ip t mare prin curte, c s-a întâmplat ceva r u cu mine.

Eram r rit , trecut de prima dragoste neîmp rt it , cu poezii publicate, c i înghi ite i minte ioc. Tata a ap rut de nu tiu unde cu obrajii în fl ri i m-a ridicat într-o clip de pe jos. M-a pip it scurt pe toate p ile, dup care a început s zbiere la mine de mi-au r sunat creierii în capul

De cum venea acas , tata începea s vorbeasc . Cred c îi spunea mamei mai tot ce se întâmpla la serviciu. Cu altcineva nu tiu s fi vorbit el atât de multe câte vorbea cu mama, care nu intrase decât de vreo dou ori în via a ei, într-o unitate militar , habar nu avea cum e cu alt armat decât cea care inea de cusut petli ele, c lcat c ma a kaki i lustruit cizmele negre, de inut , în care vâra apoi anurile înalte. i totu i, în traiul ei zilnic, se insinuau generali în inspec ie, efi de servicii cu sau f academie, solda i cu pove ti de acas i c pitani adu i de tata s guste uica din butoi de dud i vinul de Câmpineanca. Pentru c tata aducea pe 59

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

a cur a locul cl dit în urm cu un veac. „Mai sunt doi ani i biserica noastr face suta. Ne gândeam la o s rb toare cu fii ai satului, c mul i sunt preo i, oameni înv i. Ne-a smerit Cel de Sus c f ceam planuri atât de îndep rtate. Ne-a ar tat c trebuie s purt m de grija zilei de azi i de mâine…” P rintele Ojog e preot tân r, iar sufletul i se oglinde te curat în c tarea ochilor, alunecând în lacrimi, când î i aminte te de noaptea pr dului. i de zilele care au venit i care înc se mai scurg cu atâta durere i neputin pentru oamenii p stori i de el. Satul poart ferestre deschise c tre lume i cer, s i usuce ochii plân i. Din podeaua bisericii înc iese ap i tot ud covoarele. El le scoate seara i le pune la uscat, iar diminea a îngenuncheaz i le rânduie te iar i la locul lor. S fie frumos în l ca ul Domnului! A a l-am g sit, descul , c i sase pantofii în tind , întinzând covoarele pân la altar…

toat lumea acas . i s raca mama trebuia pun repede i degrab masa, s fie bucuroas de oaspe i, s priveasc cu ochi buni pri ul prelungit i hohotele b rb te ti de râs care str pungeau peretele din sufragerie, treceau prin hol, buc rie i intrau în camera mea, întinzându-mi, ca sub arcu , nervii sensibili, de adolescent cu preten ii. Lâng mine, Mioara dormea cut covrig, cu popone ul cuib rit pe pern , între um rul i b rbia mea i cu capul împins în perete. În noaptea cu inunda iile, dormea adânc, lini tit.

La Torce ti, am v zut câ iva copii fug rindu-se pe uli , îmbujora i în obraji, ar i de soare… Numai albastrul privirii rea mai gale , u or obosit. Nu pricepeau ei mare lucru din toate câte s-au întâmplat în sat, dar noroiul pr lit peste lucrurile din casa p rinteasc aducea i pe buzele lor întreb ri f r spuns. Unde era odaia în care intrau descul i s nu murd reasc cele covoare?, unde buc ria cu oalele mari, de f cut zacusca, duduind pe cuptor la vremea asta?, unde patul cu icoana sub care candela aprins le veghea somnul al turi de fra ii mai mari?… i ce se întâmplase cu p pu ile?… Pe toate le luaser apele, de dormeau acum în cote ul rilor, pe un pre uscat pe gardul din vecini, r mas, prin minune, în picioare.

Privirea aceea aburit de lacrimi a preotului Ojog aducea cu a tatei… Când am intrat în buc rie, dup ce m-am extras încet, cu grij din plapuma sub care sora mea tres rea din timp în timp, utându-m cu mâna, pip ind locul în care s se lipeasc de mine, tata mânca.

Am stat cu gura c scata s aud i eu ce poveste te. Dup ce a terminat de mâncat, tiu bine acum, a început s descrie oamenii pe care îi luau aproape cu for a de pe case, cum a intrat cu blindatele la ei, cum sc paser unii numai în c ma i în picioarele goale, cum inea un b trân biblia în mân . i parc îi v d ochii aburi i de lacrimi când repeta c era vorba despre un trân cu p rul alb, alb ca al lui tata-mo u.

Preotul povestea c , dup ce a dat Dumnezeu i s-au retras apele, a intrat i el în curtea bisericii. Bunîn eles numai dup ce a trecut uli a din fa a ei, uli unde l-au sit pe Cristea, b rbatul mort. Numai cu o zi înainte de potop îl sf tuise s plece din calea apelor. „Nu era tocmai un om al bisericii, nu m-a ascultat. Mare p cat! Lam g sit în fa a bisericii, plutind. Deasupra apei erau cizmele de cauciuc.” Când a dat intre în sfânta biseric , p rintele n-a putut deschide u a. Apa pr lise icoanele de pe pere i, înghi ise biblia i c ile sfinte, adunase sfe nice i odoare dimpreun cu noroiul i le bulucise pe toate în u a l ca ului. I-a trebuit ceva munc s intre i apoi trud zilnic pentru

Tata nu a înc run it niciodat complet.

Avea, când a plecat, p rul sur, nu c runt, ci a a, cenu iu, alb strui. i ochii îi avea alba tri, îns umbri i de aburul unei trâne i dureroase. Îmi amintesc fotografia unei b trâne. Am publicat-o în ziar. Era sigur din Torce ti.

60

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

fierbinte. De mâna lui, a ezat mai întâi pe genunchi i apoi pe um rul mamei, de vocea tremurat cu care povestea cum i-a salvat pe oamenii aceia, de t lpile lui toase cu b turile umflate, de picioarele puternice i de semnul de alice de pe pulp . P cat c preotul Ojog nu l-a cunoscut. I-ar fi pl cut. Ar fi alergat cu el prin sat s fereasc oamenii din calea apelor, s scoat b trânii din case, s dea bomboane copiilor, s glumeasc în treac t cu femeile frumoase. Apoi ar fi intrat la noi în cas i ar fi v zut colec ia de candele i sfe nice, samovarele i ceasurile i ar fi vorbit mult despre toate. Poate tata ar fi b tut cu palma în t blia mesei din sufragerie i ar fi spus hot rât: „Mama ei de via , p rinte, hai s bem un spri rece, ne r corim sufletul!”

Când au coborât-o din barc pe mal inea strâns în mân un lan . Gros. „De la ghi ic ”. Atât salvase ea din toat agoniseala de-o via . Lan ul de la vi ica ei cea supt de bulboan . „Sub ochii mei o acoperit-o apa!”, plângea b trâna, strângând la piept bucata de lan . De sub broboada uda îi ie eau câteva uvi e de p r cenu iu… trânul la care ne-a dus preotul avea o mân paralizat i abia de rostea câteva cuvinte. Nici nu mergea tocmai bine, dar ne-a petrecut pân în curte. Când am ajuns, st tea cuminte pe un pat, între oale, clo . Înc perea era proasp t tencuit i singura reconstruit dup potopul care le-a luat casa. B iatul era la lucru i fata la Umbr re ti, la pus zarzavat pentru iarn .

Cu trei copii i avutul distrus de ape nu- i putea permite s stea. Femeia ne-a povestit , mai întâi, au salvat copiii. Au chemat un frate de-al ei s -i duc la deal. Apoi au mas doar ei doi cu tata. Ea, Didina cu ndel al ei, i nea Petric . Nea Petric era paralizat de tot, c atunci nici nu mergea. L-au urcat cu pre ul în pod. Suna telefonul de jos, din camer , i nu puteau r spund . Iar apa înghi ea pere ii. A spart S ndel pefeleul de au urcat telefonul lâng ei, în pod. De acolo au vorbit pentru ajutoare. Pân s-a întrerupt. Apoi i-au luat cu alupa. Câte unul. Pe b trân l-au luat ultimul. Ce spaim o fi fost în sufletul lui atunci, numai Dumnezeu tie! C i-a revenit mersul… Minune a fost asta c , dup potop, nea Petric o început s mearg . Greu, dar merge. O fi fost de team , ori cine tie ce, da’ acuma se ridic i singur. M car c tot se mai u ureaz pe dânsul…

George Nicolae Stroia: Puterea sufletului (basm)

Demult, într-un inut îndep rtat, tr ia un împ rat mare i puternic pe nume Apollo.

El avea bog ii nenum rate i doi fii, pe nume Sanus i Helios, frumo i la chip i buni la suflet. De multe ori împ ratul era sever i mai pu in îng duitor cu fiii s i, astfel c prin ii nu mai tiau dac tat l lor îi iube te cu adev rat sau nu. Cei doi b ie i se în elegeau atât de bine, încât nici cea mai mic problem nu sc pa nerezolvat , cu mult tact i suficient în elepciune.

Nu, nu vreau s -mi amintesc de boala tatei, nici de mâna acea cu care nu mai putea ine strâns penseta ca s i repare ceasurile lui minunate, nici de punga de la brâu sau de tremurul înecat de lacrimi al vocii.

Vreau s -mi amintesc numai de b rbatul acela fl mând, care mu ca cu poft dintrun col de pâine, sorbind zgomotos ciorba

Într-o zi, se înf i îi spuse: 61

ar împ ratului

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

bog ia sufletului meu scade din ce în ce mai mult!

Tat , tu ne po i oferi toate bog iile p mântului, dar tiu ceva ce nu po i s ne oferi, spuse Helios, cu p rere de u.

Dup o clip de reculegere, Apollo spuse:

Cere i i se va da fiul meu! Ce nu- i pot eu oferi, ia s vedem? Pune-m la încercare!

Cru i-l, atunci! Iar tu, fiule, m d obligat s te alung de la palat, împreun cu fratele t u i cu Marcus, pân ce nu ve i aduce cu voi bog ia sufletului.

De ve i îndr zni s v întoarce i cu mâna goal , v jur c unde v st capul, v vor sta i picioarele!

Bog ia sufletului, tat ! îl complet Sanus pe fratele s u. Împ ratul, r mas pe gânduri, îl chem pe Marcus, slujitorul s u de n dejde i-i porunci:

Helios îl trezi pe Sanus i îi spuse toate cele întâmplate. R ni i profund de utatea adânc a împ ratului, plecar înl crima i, împreun cu Marcus, pe drumul lung ce-l aveau de f cut.

Tu s te duci s cau i bog ia sufletului, oricât de mult ar dura! Nu m intereseaz nici cum vei face i nici unde s-ar afla aceasta!

Str tur mun i i v i, pân ce ajunser la cap tul unei poteci înguste, într-o p dure deas i întunecoas .

Marcus nu st tu mult pe gânduri i ie i pe u ca o tornad , ne tiind încotro se îndreapt .

Din senin, se auzi un morm it stins, dintrun h u parc nesfâr it. Era chiar Mo Martin, prietenul cel mai bun al celor doi fra i.

În zadar str tu mun i înal i i v i adânci, pierzând zile i nop i, în zadar înfrunt primejdii mari, foamea sau setea, truda ori sfâr eala trupului, c nu g si nimic, întorcându-se la împ rat cu mâna goal , f bog ia sufletului, atât de mult teptat .

Mo Martine, ce cau i aici, ce ai p it? spuse Sanus îngrijorat.

Sanus, Helios, bunii mei prieteni! Chiar voi sunte i?

Cum îndr zne ti s te întorci cu mâna goal , nesocotitule? S i se taie capul, de îndat ! spuse împ ratul furios slugilor.

Da, Mo Martine! Dar ce ai p it?

Am încercat s fug resc o c prioar . Ea a s rit peste h u, iar eu, împiedecatul, am zut i m-am lovit. M doare foarte tare piciorul!

Auzind larma i disperatele strig te de îndurare ale lui Marcus, Helios se ridic din pat cu grij , pentru a nu-l trezi pe fratele s u i merse în sala tronului. Aflând ce s-a întâmplat de la una dintre slugile palatului, îi spuse lui Apollo: Tat , te rog de ce s i rever i Marcus. i comportamentului t u

Trebuie s te ducem de urgen la doctorul Cioc nitoare ce se afl nu departe de aici, la copacul cu scorbura de aur. Mi-e team , îns , c e ti prea greu i nu te vom putea scoate de aici. Eu i Helios ne vom duce dup ajutor, iar Marcus va r mâne cu tine.

s te opre ti! Nu ai mânia asupra lui apoi, datorit r uvoitor, simt cum 62

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

mânca din el, v va da o putere inimaginabil , suficient i pentru a ridica mun ii din loc, dar numai pentru o clip . Î i mul umesc foarte mult, ie doctore i chiria ilor t i, iar bunul Dumnezeu s v spl teasc dup cum se cuvine!

Merge i cu bine!

Cei doi fra i au pornit în grab spre copacul cu scorbura de aur. Nu dup mult timp, ajun i la copac, începur s strige: Doctore! Doctore! E ti acas ?

i a a, to i î i v zur de drum.

Marcus r mase cu ursul, doctorul Cioc nitoare i furnicile plecar înapoi la copacul cu scorbura de aur. Helios i fratele s u, Sanus, î i continuar drumul spre aflarea bog iei sufletului.

Din interiorul scorburii se auzi o voce pi ig iat : Da, da, care e problema?

Doctore! Prietenul nostru, Mo Martin, a zut atât de r u c i-a rupt piciorul, avem nevoie de ajutor s -l ridic m i s -l trat m.

Fiind aproape de înserat, cei doi î i construir un ad post din crengi uscate i cur un foc cu o cremene, pe care o sir lâng pe tera ursului. Dup un ceai cald, din muguri de pin, cei doi c zur osteni i i adormir pe loc.

Cum? Un urs? Nici nu m gândesc!

Te rug m! Ursul este foarte prietenos, nu ar face r u niciunei mu te! Promitem!

Bine, dac spui a a, am încredere în tine!

Dup o noapte lung i friguroas , se trezir în zori i pornir din nou la drum.

Cioc nitoarea începu s bat în scorbura copacului, s cear ajutor de la chiria ii i, furnicile. Brusc, o sumedenie de furnici se adunar în fa a lor, înnegrind mântul. Pornir repede înapoi la Mo Martin, care z cea înc în h ul întunecat.

Helios, mi-e o foame, de nu te v d! Nu am mai mâncat de dou zile! Oare, nu ai putea s îmi dai i mie pu in din fagurul acela de miere?

Nu! Ne-am în eles c mierea o folosim doar în caz de extrem urgen . În plus, iat , acolo este o livad . Uite i un pomicultor, s mergem s -l întreb m dac nu ne d i nou câteva fructe!

Ajun i acolo, doctorul le spuse furnicilor s coboare în groap , s -l ridice pe urs. Fiind atât de multe i mici, furnicile reu ir , cu munc în echip , s -l aduc la suprafa pe ursul care abia mai suporta durerea. Ajuns sus, el fu bine îngrijit de doctorul Cioc nitoare, un priceput duitor.

Când ajunser aproape de el, Helios spuse: Domnule, nu am mai mâncat de dou zile, nu ne pute i da i nou ni te mere?

Eu am s r mân s -l îngrijesc i s locuiesc cu Mo Martin, dac nu îl deranjeaz ! spuse Marcus.

Uitându-se lung spre ei, omul le r spunse: Mai întâi, trebuie s culege i toate merele din livada mea i apoi am s v las lua i câte pofti i!

Nu, deloc, chiar te rog! M simt cam singur în ultima vreme i tare mi-ar pl cea îmi in cineva de urât. Cât despre voi, prieteni buni, accepta i acest fagure de miere magic drept cadou, pentru c a i avut mil de mine i m-a i ajutat. Când ve i

Helios mu din fagurele cu miere primit de la urs i-i d du i fratelui s u. Prinzând o putere i o vitez de neimaginat, b ie ii 63

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Dar, de ce s v dau ceva ce observ c ave i deja, din bel ug?

trecur pe la fiecare copac, scuturându-l ca pe un puiet tân r i neajutorat. În câteva clipe, toate merele erau în co uri, frumos aranjate, ca pentru prezentare.

Cum adic … avem deja?

Pomicultorul, împietrit de uimire,

Dragii mei, numai un suflet bogat ca al vostru putea face atât de multe fapte bune!

Iat , Mo Martin i pomicultorul au fost un test controlat de mine, pentru a m convinge c ave i sufletul bogat. A i trecut testul cu brio. Acum, duce i-v la tat l vostru, pân nu începe s v caute.

Probabil c e disperat de lipsa voastr !

spuse: Nu ti i cât de mult v mul umesc, m durea atât de tare spatele, încât nu dovedeam s le culeg, nici într-un an.

Acum, a a dup cum ne-am învoit, pute i lua câte mere dori i!

Nu, nu vrem s mergem acas ! Acolo, de i avem de toate, c ci se spune c suntem cea mai bogat împ ie din lume, ne sim im atât de s raci! Aici e atât de mult lumin , iar sufletele oamenilor sunt atât de pline, c ne sim im atât de boga i!

Vrem s r mânem aici, cu tine, s ajut m pe oricine la greu, nu ne întoarcem la tat l nostru “s rac”, ce vrea s fac numai r u.

Dup un osp pe cinste i primind câteva mere ca merinde pentru drum, cei doi plecar din nou mai departe. Dintr-o dat , Sanus observ un palat imens la poarta ruia st teau doi uria i.

De i tem tori la vederea uria ilor, fra ii îi întrebar pe str jerii palatului: Aici st Zâna cea cu sufletul

Dac asta este dorin a voastr , eu o respect! Nu m-ar l sa inima s trimit ni te copii în bra ele celor care nu-i iubesc! i apoi, acolo unde e inima ta, acolo este i casa ta, nu-i a a?

bogat?

Da, aici locuie te! Zâna v teapt , r spunse o voce cutremur toare.

Pofti i!

Astfel, Helios i Sanus au r mas la palatul Zânei, pentru a ajuta pe oricine aflat în nevoie i pentru a pune la încercare “bog ia” oamenilor. Erau ferici i în ara în care peste tot se g sea din bel ug bog ia sufletului. Acolo i florile erau mai colorate, soarele mai blând, stelele mai str lucitoare, apele mai limpezi. Tot la fel de limpezi, ca sufletele lor curate.

Atunci se deschiser ni te por i mari f cute din cle tar. Ajunser în holul palatului, de unde trecur de alte i alte i, pân ce ajunser în sala tronului unde îi întâmpina îns i Zâna cu sufletul bogat.

Bine a i venit, dragii mei! Cu ce v pot ajuta?

M rit zân , sup rarea noastr e mare i adânc . Tat l nostru, m ritul împ rat Apollo, ne-a gonit de la palatul s u, ca s -i aducem bog ia sufletului. Ne este foarte team s ne întoarcem f s -i fi îndeplinit dorin a, c ci ne va sta capul unde ne stau picioarele. A a c te rug m s ne d ruie ti bog ia sufletului!

Zâna începu s zâmbeasc , spunând: 64

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

versuri, proz i dram istoria universal cu arc de bolt istoria noastr ; Blaga a construit cel mai unitar sistem filosofic din românesc pân în prezent, cu rezonan în opera sa literar ; Brâncu i a tins s sculpteze formele prototipurilor fiin elor terestre care s ocupe toate mediile de via , dup model mitico-biblic);

COMENTARII CRITICE Victor Sterom – Vali Ni u, Secunde celeste, Editura Enmesis, Canada, 2011 Poetul VALI NI U prin a a-zisele rturisiri, ne relev fragmente de via despre fiin a care î i caut în umbra cuvântului propria-i identitate despre drumul labirintic ce se duce dinspre sine spre cel lalt. Ne tiutul i neb nuitul – drum- în substratul cel mai adânc al firii, este elementul obsesiv al sentimentului purit ii i al cunoa terii. În fond, este vorba de ceremonialul vie ii, poemele din aceste- „Secunde celeste”- las s se vad mai mult nelini te sufleteasc din care, totu i, nu lipse te speran a. Poetul Vali Ni u pare c scrie o poezie confesional i meditativ , apropiindu.se mult de margine i de miezul unei poezii reflesive, capabil „traduc ” o stare, o iluzie, o poveste între canta ia conota iilor erotice i o anume vitalitate l untric , relevându-ne profunzimea sentimentelor sale. „Dinspre noi aducem o stare/ pe pulpa unei pietre de cere/ purtat de trecut la poarta noastr / de c ul timp/ în naufragiul din adâncul metaforei vreme/ a eza i esen e ne privim în palme/ o linie din ramuri de dor/ cu venele fierbin i/ pe colina iubirii”.(adâncul metaforei)

Viziunea care i-a unit este specific româneasc . urm rim succint ce au realizat ace ti titani în „marea lor trecere” terestr .

Mihai Eminescu Pornind de la afirma iile lui Nicolae Iorga i cercet rile lui George C linescu, Constantin Noica ajunge la concluzia c Eminescu este “omul deplin al culturii române ti”. Filosoful consider foarte fericite urm toarele sintagme ale lui Nicolae Iorga despre poetul nostru na ional: Eminescu este “expresia integral a sufletului românesc” ; “un om complet, într-o vreme în care ceia ce este mai necesar pentru noi este aceast refacere a omului complet, pe care timpurile noastre l-au sf râmat în fragmente, distrugând omenirea în îns i esen a ei ini ial i definitiv ” i c opera sa este “cea mai vast sintez f cut de un suflet de român.”

LUCIAN GRUIA – EMINESCU, BLAGA, BRÂNCU I – “ÎN MAREA TRECERE”

Coroborând aceast afirma ie cu rezultatele cercet rilor lui George linescu (OPERA LUI MIHAI EMINESCU – Editura pentru literatur , 1969), din care rezult c poetul na ional urm rea s creeze un univers în semicerc “având ca orizont na terea i moartea lumii, între care se întinde arcul istoriei universale (…)”, în care istoria na ional ar fi ocupat un loc important se poate deduce c Eminescu tindea s devin un spirit universal, pe filier specific româneasc .

Eminescu, Blaga i Brâncu i sunt f îndoial cei mai reprezentativi arti ti – gânditori ai culturii noastre. Ei se aseam din mai multe puncte de vedere, dintre care cele mai importante mi se par a fi urm toarele dou : Au vrut s creeze universuri proprii (Eminescu a inten ionat s redea prin 65

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

În rmanul Dionis Eminescu folose te: nefinire i infinire (pe lâng infinit i infinitate). Aceste cuvinte inventate de el nu mai sunt statice ci sugereaz actul, procesul, devenirea.

Despre magnifica analiza a lui C linescu, Constantin Noica în EMINESCU SAU GÎNDURI DESPRE OMUL DEPLIN AL CULTURII ROMÂNE TI (Ed. Eminescu, 1975), afirm c “George C linescu, în schimb, a reu it cu adev rat s cuprind totul, explorând, ca nimeni altul înc , cu o competen suveran , lucrurile (…)

Cuprinderea lui C linescu este extraordinar , judec ile lui par iale sunt echivalent i adesea f drept de apel, totu i el a vorbit într-atât de bine despre imaginile felurite ale lui Eminescu încât na mai putut, cu toat marea sa voca ie de critic, s dea o imagine unic , totalizatoare.”

Infinitul = vorb descump nit (ca participiu trecut arat ceva s vâr it când vrea s arate tocmai contrariul), cuprinde finit i in-finit în dou sensuri: r u: infinit în finit, concept dizolvant (când finitul are nevoie de infinit); bun: finit în infinit, concept constructiv i operant (când infinitul are nevoie de finit).

Filosoful î i propune s descopere unde era sinteza acestui suflet eminescian? “…este de g sit în 44 de manuscrise, i numai în ele. Pe acestea trebuie s le vezi a cum sunt, ca s percepi un suflet i acel cuprins al s u care nu se poate numi decât sintez . De-a lungul vie ii lui Eminescu, sufletul acesta al s u se afla într-o lad , sau mai degrab în dou , ce se tot umpleau, parc tot cre teau – ca o parte vie i incoruptibil , în cotidianul i coruptibilul vie ii omului acestuia – …Întruna din l zi erau manuscrisele române ti vechi, din care se împ rt ise i Gaster, spre a reface întâia oar , cu literatura popular român din veacurile XVII i XVIII, continuitatea sufletului românesc cu el însu i. În cealalt lad se aflau caietele lui Eminescu, pur i simplu, pe care oamenii de atunci ai Bibliotecii Academiei le-au legat cum s-au priceput, în 44 de manuscrise, p strând odat cu ele de atunci încoace ceea ce Iorga numise cea mai vast sintez f cut de vreun suflet românesc.”

Ambele aser iuni sperie, cople esc.

Pe când la Eminescu, infinirea îmblânze te infinitul, îl face suportabil. La noi e o predispozi ie pentru logici polivalente nu rigide între DA i NU. Nefinirea e termen artificial, de laborator, infinirea e pentru lumea real .

Lumea e sau finit sau infinit . La Eminescu nu e nici una nici alta, are infinire.

Constantin Noica, subliniaz c exist în limba noastr dou no iuni specifice care sunt utile în caracterizarea contribu iei eminesciene la formarea limbii noastre literare. Acestea sunt: sinele i sinea. Sinea reprezint esen a feminin , ascuns , întunecat a unui obiect sau fenomen.

Sinele este esen a masculin , luminoas care lumineaz sinea, o dezv luie. Ceva asem tor se petrece i la Heidegger cu fiin a care iese din neascundere câteodat , când adev rul o lumineaz .

ÎN CUVÂNT ÎMPREUN DESPRE ROSTIREA ROMÂNEASC (Ed. Eminescu, 1987), Constantin Noica vorbe te despre infinit i infinire la Eminescu.

Eminescu, prin contribu ia sa de modelator al limbii literare române a devenit sinea rostirii noastre.

66

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

romanul Luntrea lui Caron (Editura Humanitas, 1990).

Jocul de-a v-a i ascundelea dintre sinele i sinea este pus în eviden de versurile: “Tu ti o noapte, eu sunt o stea” din poezia Replici.

Este singurul filosof român care a realizat, pân în prezent, un sistem închegat.

Crea ia filosofica blagian este grupata în trei trilogii: Trilogia cunoasterii (1943), Trilogia culturii (1944), Trilogia valorilor (1946). Cea de-a patra, Trilogia cosmologic , a ramas în stadiul de proiect, fiind publicat postum.

Mircea Vulc nescu în DIMENSIUNEA ROMÂNEASC A EXISTEN EI (Ed. Funda iei Culturale Române, Bucure ti, 1991) arat c în concep ia româneasc exist o vast solidaritate universal , via a omului fiind legat de a unei stele i astfel se produce o rezonan liric între parte i întreg. Acela i lucru îl spune i Eminescu în versurile poeziei Povestea magului tor în stele: “Un om se na te – un inger o stea din cer aprinde / i pe p mânt coboar în corpul lui de lut. / A gândurilor aripi în om el le întinde / i pune graiul dulce în pieptul lui cel mut. / O candela a vie ii, de cer steaua depinde / i îmbla scriind soartea a omului n scut. / Când moare a lui suflet, aripile i-a-ntins / i renturnând în ceruri pe drum steaua s-a stins.”

Exist o foarte strâns leg tur între literatura, dramaturgia i filosofia autorului. Ne oprim la un singur exemplu pe care îl vom folosi în continuare. Poezia Eu nu strivesc corola de minuni a lumii ilustreaz cunoa terea luciferic îng duit nou de Marele anonim în urma instituirii cenzurii transcendente. Prin aceast minuscunoa tere, pe m sur ce elucid m o parte din mister, adâncim prin teoria explicativ , alte mistere, mai profunde.

Pentru noi, Lucian Blaga este teoreticianul matricei stilistice mioritice prin care ni se poate explica specificul na ional (pot fi i alte caracteristici, neintroduse în matrice, dar un intr în inten ia noastr de a le comenta acum).

Lucian Blaga În planul crea iei personale, Lucian Blaga a încercat s reînvie mitul renascentist al omului cultural deplin.

Lucian Blaga afirma c la Eminescu, spa iul odulat este chiar marea, valurile ei în ondularea lor nesfâr it . Despre Brâncu i, Blaga spunea c reprezint cea mai înalt ridicare a spa iului mioritic.

A publicat, în timpul vie ii: versuri, dramaturgie, aforisme i filosofie. Au fost publicate postum: - întreaga Oper poetic , incluzând i ciclurile Vârsta de fier, Cor bii de cenu , Cântecul focului, Ce aude unicornul, Ultimile poezii (1958-1960) i Addenda, cuprinzând poeziile neicluse în celelalte cicluri (Editura Humanitas, 1955);

M-am întrebat atunci: “Ce-ar fi s aplic teoria la îns i opera inventatorului acesteia?” Am ajuns la urm toarele concluzii.

1. Orizontul spa ial incon tient este muntele. El apare în majoritatea poeziilor i în HRONICUL I CÂNTECUL VÂRSTELOR. Aici se arat c tat l poetului având probleme cu pl mâinii se ducea pe piscul Surianu i se întorcea ref cut. Dar Blaga st în piscul muntelui, de unde prin idei teorice sondeaz

- piesa de teatru Anton Pann (1964); - volumul de aforisme Elanul insulei (adnotat 1946); - proz Cântecul

autobiografic : Hronicul i vârstelor (adnotat 1946), 67

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

În CUVÂNT ÎMPREUN DESPRE ROSTIREA ROMÂNEASC (Ed. Eminescu, 1987), filosoful consider c în cazul Ansamblului monumental de la Târgu-Jiu se poate eviden ia o dubl infinire:

misterele ca apoi, prin adâncirea acestora alunece la vale i apoi s urce din nou, mereu, la nesfâr it.

2. Orizontul temporar incon tient este tot de tip ondulatoriu. Prin aceast munc intelectual , de minus cunoa tere i prin teoria golurilor istorice prin care trece un popor, timpul curge sinusoidal.

-

una vertical , prin Coloan ;

una orizontal prin în iruirea monumentelor în semantic deschis .

3. Atitudinea axiologic este totu i pozitiv . Instituirea cenzurii transcendente care ne permite numai minus cunoa terea este cea mai benefica omului men inându-l într-o perpetu stare creatoare.

Dac Brâncu i ar fi cunoscut vorba lui Eminescu, infinire, poate i-ar fi numit capodopera Coloana infinirii – consider Noica.

4. Atitudinea în fa a destinului este negativ (catabasic ). Poetul nu mai vrea tr iasc înc o dat : “Pe c ile vremii se duc i vin / cu pas adânc ca de soart / albe fecioare i negre fecioare: / îndemnuri cere ti / s fim înc o dat , / s fim înc de-o mie de ori, / s fim, s fim! / Dar eu umblu lâng ape cânt toare / i cu fa angropat în palme – m ap r: / eu nu!

Amin.” (T duiri – Lauda somnului)

În SENTIMENTUL ROMÂNESC AL FIIN EI (Ed. Eminescu, 1978), Constantin Noica afirm despre Coco ul lui Brâncu i: “Toate crea iile omului par s aib un în untru = în untru, cum Piramida mormântul ei ascuns; în schimb ceva de ordinul Coco ului are un în untru = înafar , are sinea lucrului dezv luit : (…)” i mai departe, filosoful remarc în stilizarea chipurilor brâncu iene devenirea întru fiin a f pturii umane. Brâncu i (sinele) a vrut s vad în sinea p rii, dezv luind universalul zborului din zborul unei p ri.

5. N zuin a formativ tinde spre stihial i geometric. Energie i construc ie a sistemului filosofic, cu tendin spre magnific, grandios, monumental.

Despre Coloan filosoful remarc : “Dac vrea mecanicul, are acolo cea mai splendid desf urare mecanic ; dac vrea organicul, vede din plin cre terea nod cu nod, vertebralitatea i organicul propriuzis; dac , în fine, vrea imaginea spiritului, se te acolo cea mai perfect reac ie în lan a gândului. Vrea cumva infinitul? Dar e tocmai ce i se ofer , incapsulat acolo. Iar toate acestea sunt cu putin pentru c Brâncu i s-a apucat s sculpteze fiin a ca fiin .”

Constantin Noica afirm c i la Lucian Blaga se reg se te jocul sinelui cu sinea: “eu cu lumina mea sporesc a lumii tain ”.

Sinea apare misterioas i nocturn i imposibil de cunoscut în totalitatea ei. În cunoa terea luciferic Blaga postuleaz de altfel c , încercând s cunoa tem ra ional lucrurile, nu facem decât s le adâncim misterul.

Constantin Brâncu i

Paradoxul sculpturii brâncu iene const în anularea greut ii materiei i în spiritualizarea ei: “C ci orice ar fi materia, dac ea nu e fulg sau puf de p die, nu poate exprima decât greutatea, în timp ce

În c ile dedicate specificului românesc, Constantin Noica s-a preocupat mult de statuara brâncu ian .

68

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Brâncu i vrea ca ea s exprime u ur tatea, zborul, a a cum, în locul gravit ii fiin ei, sentimentul românesc intuia libertatea ei.”

trecerea universului din starea nemanifestat în starea manifestat , Începutul lumii;

Extrem de incitante sunt considera iile filosofului privind gramatica intrinsec operelor de art plastic : “De altfel, nu au artele plastice un raport ascuns cu gramatica? Rubens a pictat adjective.

Pieter Bruegel, o puzderie de substantive, în timp ce impresionismul a pictat adverbe i locu iuni adverbiale. Unii trec în sintax , al ii r mân în fonetic . Brâncu i s-a ocupat de regele formelor gramaticale, de infinitivul lung (…) Brâncu i a sculptat germinarea, a a cum a sculptat adormirea, în area i, peste tot, des vâr irea, ca o neîncetat mângâiere a formelor, întocmai pietrei sp late ap . Nu a redat zborul, ci zburatul, zburarea. S rutul lui nu e un simbol, nici un act simplu, ci un proces de cap t, o s rutare. Pe Domni oara Pogany a tradus-o într-un infinitiv lung.

Nu se poate sfâr i cu nimic, sfâr itul însu i e “S vâr ire” (…) Iar cel mai adev rat infinitiv lung e cel care acoper p mântul întreg i vie ile oamenilor laolalt , dup cum se întinde peste t riile cerului: e cerea. Dintre t ceri, Brâncu i a ales-o pe cea mai adânc , mai gr itoare decât toate, cerea omului a sculptat-o. A t cea – cere, ce lung infinitiv!”

-

na terea, Primul strig t;

-

ritul de trecere al fecioarei în femeie ritat , Cumin enia p mântului;

-

necroerotica, nunta rutul;Poarta s rutului;

postum ,

urcarea sufletului la cer, Coloana nesfâr it , proiectul Templului desc tu rii sufletului de corp .

Eminescu nu i-a încheiat epopeea istoriei universale, Blaga nu i-a definitivat ultima trilogie, Brâncu i (din motive care nu au depins de el) nu a realizat Templul desc tu rii sufletului de corp, proiectat pentru maharadjahul Yeswant Rao Holcar de Indor. Dar ar fi putut s fie i pentru noi este de ajuns.

STASE MARIN – Întoarcerea eroilor români din…uitare (Nevoia de istorie 3)

Mircea Vulc nescu afirm în DIMENSIUNEA ROMÂNEASC A EXISTEN EI (Ed. Funda iei Culturale Române, Bucure ti, 1991) c în viziunea româneasc asupra lumii, între lumea de aici i cea de dincolo nu e hotar spa ial ci vam , schimbare de fire a fiin ei. Lumea de dincolo e mai vast i o cuprinde i pe a noastr . Lumea cuprinde nu numai ce este dar i pe cele care au fost i pe cele care nu sunt înc , dar pot fi. Nimic definitiv, lucrurile trec, se întorc etc.

Moto: Când pâcla Uit rii se a terne peste con tiin ele noastre, doar adev rul Istoriei o mai risipe te.

Aceste lucruri le reg sim i în statuara brâncu ian . Tema trecerilor este cea mai frecvent la sculptorul român:

De mai bine de dou zeci de ani, con tiin ele noastre s-au îmbâcsit de atâtea „cifre de afaceri” p guboase. „Cifre”, care 69

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

ne-au ruinat via a economic , social , dar, mai ales cea moral , uscându-ne i pu inele r cini care ne-au mai r mas. a am ajuns frunze c toare b tute de vântul Destinului prin toate coclaurile Europei.

acceptat s fie trimi i pe front s se cure e de p cate în purgatoriul luptelor i s fie ierta i de restul anilor de pedeaps , dac mai scap vii din r zboi. Acesta era mobilul „aventurilor” unor oameni, deveni i eroi de nevoie.

Pe data de 7 martie a. c., la Salonul Literar organizat s pt mânal de Biblioteca „V. A. URECHIA” din Gala i, a fost prezentat romanul „ÎNTOARCEREA ULTIMULUI EROU”-Editura SemnE, Bucure ti, 2010, scris de dr. GHEORGHE CHIRTOC din Foc ani.

Îns , dincolo de ac iunile a a zise picare ti, într-un r zboi pe care nu-l considerau al lor, acei pu ria i din batalionul disciplinar S rata s-au dovedit a fi OAMENI, cu sl biciuni, vicii i defecte ca ale oric rui om normal, dar care, în acele condi ii cumplite, i-au dezv luit acea OMENIE adev rat , cu sentimente i comportamente surprinz toare i pentru ei. a au descoperit camaraderia, disciplina aspr a vie ii de lupt tor, iubirea de patrie, respectul fa de comandan i, curajul i dârzenia în lupta cu inamicul, devotamentul i spiritul de sacrificiu, precum i alte calit i morale, de care nimeni nu i-ar fi crezut în stare. De i…în condi iile frontului, nu- i uitaser ravurile i meseria de ho i, u urându-i pe nem i de provizii alimentare i chiar de tehnica de lupt din dotare.

Cu min ile i memoriile înc rcate doar cu ur i lehamite, provocate de cei politicieni pe care-i vot m din patru-n patru ani, care tot ne orbec ie prin întunericul interminabilei tranzi ii, aproape c ne-am uitat istoria i faptele eroilor no tri, din care am avea ce înv a. Poate ne-ar limpezi drumul prin aceast continu bâjbâial . m explic:

Dar firul intrigii se desf oar alert abia dup aprox. o sut de pagini, când trupele române ocup ora ul Odesa. Aici, soldatul re u Marcu, un inginer evreu îndr git de camarazi i comandantul batalionului pentru iste imea i în elepciunea lui, îi dezv luie camaradului Paul Alinare c , pentru el, r zboiul s-a terminat. Dore te s dezerteze, ca s i caute sora i so ul ei, deporta i de ru i undeva prin str fundurile sovietice, dup ocuparea Chi in ului i îl roag s -l ajute în aceast ac iune. În urma unor aventuri prin catacombele Odesei, soldatul evreu afl c sora sa este deportat la Krasnodar, într-o fabric de conserve. Corect i cinstit, evreul î i anun comandantul de batalion c vrea s dezerteze, spunându-i i scopul acestui gest.

Romanul pomenit mai sus al domnului dr.

Gheorghe Chirtoc zugr ve te legendara epopee a osta ilor români, care au luptat în al doilea r zboi mondial pe frontul antisovietic.

Este un roman complex, în care autorul a înl uit un num r mare de evenimente, printr-o armonioas „legare” de secven e cinematografice, dispuse pe mai multe planuri narative.

Liantul descrierilor a sudat suita de flashuri, reprezentând momente de via tr ite în situa ii extreme, de aventur cu risc maxim, printre care, autorul a intercalat flashback-uri din via a eroilor implica i în ac iune.

Evenimentele narate au un caracter picaresc, fiind vorba de un batalion disciplinar format din pu ria i care au

În actul s u extrem de riscant, evreul român îi roag pe camarazii s i s -l ajute.

70

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

De admirat e i arta realiz rii atmosferei evenimentelor, atât prin redarea limbajului specific fiec rui personaj, cât i prin frumoasele descrieri ale locurilor unde se desf oar acele evenimente, transpunând emo ional cititorul în teatrul opera iunilor de r zboi.

Accept s dezerteze i s -l ajute:basarabeanul B lteanu Vintil , circarul Paul Alinare, iganul Boluzan din Ploie ti, iganul Andrei din Br ila i…Grivei, câinele batalionului. Dup ce au furat de la nem i un tanc i o motociclet , încep nebuneasca aventur de utarea surorii inginerului evreu, specialist în mecanic fin , cu studii la Nurnberg.

Îns valoarea romanului este amplificat de luminoasele i mobilizatoarele mesaje pe care ni le transmite, pentru c :

Iat cum, sentimentul numit CAMARADERIE- misterios i complex, necunoscut în civilie, devine resortul care înf oar i desf oar firul intrigii romanului, când cinci români de etnii diferite sfideaz Destinul i Moartea, întru ajutorarea unui camarad de a-i g si sora i cumnatul, deporta i de bol evici.

- este un document de trezire în sufletul cititorului a celor mai curate sentimente de patriotism, de scoatere din nefireasca Uitare a faptelor eroilor no tri, c zu i în zboiul antisovietic.

- este o adev rat istorie a tragicului r zboi purtat de români, unde sunt descrise obiectiv faptele de arme ale osta ilor no tri, pe baza m rturiilor veteranilor, precum i suferin ele îndurate într-un zboi care nu era al LOR. De fapt, a fost zboiul du manilor lor istorici. Pentru c , în cele dou r zboaie mondiale din secolul trecut, atât ru ii cât i germanii ne-au fost pe rând i alia i i inamici. În ambele posturi, mult r u au f cut rii noastre!

Mult ne-au mai ciopâr it ara cu în elegerile i interesele lor tic loase, provocându-ne r ni, înc nevindecate.

Purtat de acest fir, nara iunea brodeaz pe canavaua intrigii flash-urile de pe diferitele planuri, ale lupt torilor de pe front, cu cele ale aventurierilor-dezertori, peregrini pe meleagurile ruse ti. Autorul le împlete te ingenios faptele, în momentele surprinz toare, desf urate în ritm alert, în care situa iile-limit cu risc maxim curg tumultuos, ca un uvoi de lav incandescent , fascinant pentru cititorul care le urm re te cu sufletul la gur .

Or, tocmai în aceste fulger ri cinematografice autorul reu te s contureze acele tablouri tulbur toare în care personajele î i dezv luie prin comportament, atât fire tile sl biciuni omene ti, cât i caracterele care le definesc frumuse ea sufleteasc .

Mai mult, ne-au obligat s le înv m istoria lor de înving tori, în care poporul român a fost umilit prin demonizarea eroilor i conduc torului lor.

- este o minunat poveste despre frumuse ea sufletului românesc, relevând unele caracteristici de valoare ale românilor de etnii diferite, caracteristici între care domin omenia i spiritul de dreptate.

Scriitura are mult farmec, nu numai atunci când autorul reu te din câteva tu e esen iale s zugr veasc atâtea portrete de personaje, plasându-le spa ial prin descrieri reu ite, realizate cu o bog ie de expresii plastice.

Autorul intervine deseori cu observa ii pertinente i de bun sim , uneori sarcastice, alteori înv luite în c ldur sufleteasc , mângâietoare.

Esen a mesajului transmis de autor este: pe adev ratul român îl cuno ti doar la greu, în cele mai disperate momente sare în ajutorul aproapelui.

71

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

- romanul descrie i calvarul basarabenilor dezr cina i i deporta i în gulagul siberian, cu scopul v dit al lui Stalin de a schimba structura demografic în aceast provincie istoric româneasc , numit ast zi „republica Moldova”, în care se vorbe te limba…moldoveneasc .

i când m gândesc cum sunt denigra i i umili i de „prietenii” no tri din UE, care îi acuz de toate defectele omene ti, considerându-i ni te mon tri barbari, f in seama c prin astfel de etichet ri generalizatoare uit c toate neamurile mântului au i jigodii i tic lo i, în procente diferite.

- nu în ultimul rând, romanul este important pentru c , „întoarcerea ultimului erou”, Paul Alinare, are loc la Gala i, unde i caut r cinile, p rin ii lui fiind tr itori pe meleaguri g ene, într-o anumit perioad de via .

Mai r u, astfel de acuze sunt frecvent clamate sus i tare de unii „reprezentan i” ai elitei române ti, chipurile, cu scopul îndrept rii românilor, tr gându- i cu aceast ocazie, oarece merite pe „epole ii” lor cultural- tiin ifici.

Asfel, autorul romanului, domnul dr.Gh. Chirtoc, reu te s ne transmit mesaje generoase cu multiple sensuri:

- descrie adev rul despre suferin ele i sacrificiile îndurate de eroii no tri, trimi i lupte în linia întâi, cu echipament vestimenar precar, slab dota i cu armament i echipament de lupt i prost hr ni i. Ah, eterna CORUP IE, bat-o vina!

- prin descrierea ororilor r zboiului realizeaz puternicul mesaj al necesit ii ap rii p cii;

- descrie suferin ele osta ilor români, cauzate atât de alia ii nem i, care i-au sit în luptele

- în acela i timp, ne transmite mesajulavertisment c poporul român are un singur prieten i aliat de n dejde: Marea Neagr , iar la greu…câinele Grivei i noi în ine, locuitorii acestui frumos teritoriu numit ROMÂNIA. S înv m de la Istorie trebuie s fim uni i mereu, dac vrem s str m aceast Românie.

de la Stalingrad, l sându-i prad inamicilor ru i. Ace tia i-au încercuit, i-au decimat i i-au f cut prizonieri., deportându-i în gulagul siberian i de ertul Kazahstanului, unde i-au umilit, i-au torturat, lipsindu-i de cele mai elementare drepturi omene ti.

Dar cel mai pre ios mesaj al romanului mâne cel dat de întoarcerea eroului român din calvarul r zboiului i prizonieratului, dup aproape cincizeci de ani de cumplit t cere comunist . Acest mesaj semnific întoarcerea eroilor români în con tiin a noastr din negura Uit rii, cu care ne-a înv luit monstrul sovietic. Un avertisment i o aten ionare c i ast zi încearc unii, fie „prieteni” str ini sau deai no tri s ne înnegureze con tiin ele.

Mai mult, de i la 23 august 1944, solda ii români primiser ordin s nu mai lupte, ca urmare armisti iului dintre statul român i sovietic, armata sovietic i-a luat pe osta ii români în prizonierat cu miile, ducându-i în lag rele siberiene, unde i-au supus la munci înfior toare, în condi ii de sclavie, contrar oric ror norme interna ionale. În aceste condi ii îngrozitoare au fost inu i zeci de ani, dup încheierea tratatului de pace. Când în România comunist se striga: tr iasc prietenia româno-sovietic !

Chiar nimic nu avem de înv at de la „prietenii” no tri aliato-inamici i inamicoalia i?

72

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

ca o captivitate iluzorie: se cere re-lectura i revenirea, spre a decoda semnele l sate mistic-religios de fantasma luminoas a spiritului poetic, vânat de zeitatea vân toarei sublime, Diana, într-o preluc sanctuaric , la care are acces ca orice zei . ne (re)cunoa tem prin poezia uneia dintre cele mai interesante voci înnoitoare ale liricii române ti actuale. Nu fac o impietate ori indiscre ie, dac preiau mesajul autografic care mi-a muiat inima, recunosc: „Caut oameni s -i îmbr ez”.

Altfel, a adar, decât cinicul-sceptic Diogene, Câinele Înstelat, i altfel decum Emil Cioran: prin aceea c Maria Diana Popescu î i extrage i face auzit flaut dintro sp rtur a luminii – poezia empatiei divinului. Un mare pictor contemporan român aflat în Portugalia, are o viziune a genezei, în care, al turi de Creator i bivalent pancretic – întrupeaz umanul fiind Femeie.

EUGEN EVU – Maria Diana Popescu gânde te poetic i enun filosofic

Maria Diana Popescu gânde te poetic i enun filosofic. Spiritul se înnoie te, inversând timpul, prin arderea intens a corporalit ii. Pledoaria ei este socratic i transcende derizoriul umbros istoric.

Istoria ei este a ID-ului personal versus unul al deidentific rii colective. „Cu poeme-celule, într-o incint virtual a spiritului- templu”, este enun at clar refuzul „ochiului de control” i Diana mitosului eladic are „în tolb arcul i ge ile”: eroismul acesta revine reînc rcat de superbia unui nou panteon semantic.

Trimiterile mito-poetice abund în lirica ei. Simbolistica este fertil cultivat în enun ul eseistic, aparent confortabil, tonul polemic fiind a(le)goric. Încet-încet, cartea ne conduce în interiorul acelei sus-citate gândiri poetice a lumii. Acest fream t semantic cre te cu paginarea labirintic i întinde între-adev r un halou-n vod de vraj , de magie. Vulturul lui Etana îi poart fiin a în levita ia i scrut rile diafane, în acalmia sau reveriile privilegiului cuvintelor de a „umbla prin cer” descul e, zborul fiind descul i concentrat pe focaliz ri infraro ii i infraseismice care scaneaz , semiotic, o geografie a libert ii observate ca întreg planetar, un zbor nocturn. Extragerea memoriei freatice a emo iilor arse, relev substan poetic pur .

E p cat s ne gr bim a p trunde lecturând frugal „n lucirile” de încercare ini iatic din acest labirint asumat i deschis nou ,

Spiritele gemene se caut i, uneori, se recunosc în starea de levita ie a logosului str puns: cu s geata; ei bine, este s geata ce ne prelunge te fiin a i nu se mai întoarce… Salut întinerind b trâne te, un rit frumos care „aprinde întunericul”, adic r spund îmbr rii, cu bucuria unic a cunoa terii în sensul originar, vechi-testamentar.

Prof. Gheorghe Pârlea – “Pove ti din Gr dina Viselor” de Maricica Stroia (comentarii) Cu vreo câteva zile în urm , s-a nimerit s ating din nou aripa unei întâmpl ri din acelea care, din când în când, ne salveaz de monotonia rutinei la care ne compl cem sau ne condamn societatea. i întâmplarea const în faptul de a intra in posesia unei c i (online) de pove ti abia scris , autoarea fiind, în virtutea profesiei, o promotoare a literaturii pentru copii.

Volumul se nume te “Pove ti din Gr dina Viselor” i este a patra carte a profesoarei 73

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

spunsuri relativ complete. Prefigurate succint, ele ar putea fi cam a a: c p rin ii i bunicii r spund mai reticent la antajul” celor mici, atunci când e vorba ca ace tia din urm s respecte ora culc rii, c coala înc mai recomand colarilor de vârst mic o list de lecturi, între care i câteva basme, dar c prezumtivii cititori sunt mai receptivi la “pove tile” postmodernit ii cu ac iunea “la vedere” (evident pe excedentarele canale tv), c Ch. Perault, Fra ii Grimm, H. Ch. Andersen, Lewis Carroll . a. supravie uiesc doar cu o “ra ie” de minim subzisten i, în sfâr it, c patrimoniul de basme/pove ti (al c rui fond a început s se constituie prin secolul al XVII-lea i s-a des vâr it prin contribu ia numelor celebre, deja invocate) a cam stagnat.

Maricica Stroia, celelalte fiind îns c i de poezie pentru cititorii de aceea i vârst cu iubitorii de basme. Înainte de a ar ta cum am receptat pove tile din Gr dina Viselor, voi încerca un sintetic preambul în materie.

Basmul (sau povestea, în canonul lui Ion Creang ) a însemnat pentru fiecare dintre noi prima lec ie de moral – evident, atunci când gr untele de în elegere al copilului pe care îl reprezentam i-a început germinarea. Anume, c în Lume, râmul pe care începeam s facem pa i a mai întinde mâna spre tutorele de sprijin (de regul , fusta mamei), r ul i binele sunt într-o adversitate perpetu i , din acest antagonism, binele iese, negre it, înving tor.

Chiar dac protagoni tii pove tilor citite de mama sau bunica nu prea erau fiin e p mânte ti, noi îi acceptam ca fiind din lumea noastr i eram mereu “suporterii” eroului care presta de partea binelui. Când lectorii familiei nu mai f ceau fa apetitului nostru pentru pove ti, am început s ut m noi în ine cheia care descuia por ile ferecate, copertele cele cartonate i fascinant ilustrate ce protejau comoara (textul). Desigur, pentru asta am avut nevoie de ajutorul “Tovar ei”, respectiv, a “Doamnei” (nu cred în supravie uirea vreunui eventual cititor al acestui demers care s fi folosit cele dou apelative în ordinea invers ).

i fiindc “Pove tile din Gr dina Viselor” implic basmul românesc, e de precizat c celebrii P. Ispirescu, I. Creang , M. Eminescu, C lin Gruia, Vl. Colin i al ii au avut o contribu ie consistent la dezvoltarea basmului cult autohton, însufle ind copil ria unor genera ii ce acoper un segment de timp de peste un secol. Dar…ce s-a întâmplat îns dup ei? când abstrac ie de câteva lic riri contemporane, cei aviza i consider c basmul, comparativ cu evolu ia celorlalte specii literare, “e ocultat”, ba, e chiar dispre uit.

În acest context, ce e nou ast zi? Mai citesc p rin ii i bunicii pove ti copiilor cei înc neajun i la vârsta Abecedarului? Iar colarii, intra i în posesia instrumentului care-i valideaz în rela ia cu basmul, uzeaz ei de acest atribut al evolu iei lor?

Dac da, mai “supravie uiesc” celebrii autori de basme? Patrimoniul acestor valori ale umanit ii – pove tile –, gestionat de bibliotecari i librari, a crescut sau ba?

Iat , a adar, în m sura în care basmul are relevan (indirect) în existen a noastr cotidian , un motiv s primim cu interes apari ia volumului cu cele zece pove ti ale tinerei autoare din Adjud. Desigur, diversitatea în privin a acestei specii literare cu r cini în eposul popular s-ar rea c e destul de restrâns . Basmul cult, de la epoca Romantismului i pân azi, spun speciali tii, urmeaz firesc aceea i cale a “cli eului compozi ional”, a schemei canonice.

Sunt convins c cei ispiti i s întâmpine întreb rile de mai sus cu propriile opinii au

Formula arhetipal specific basmului o întâlnim i în pove tile doamnei Maricica 74

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

fiindc pove tile, inevitabil, sunt construc ii care induc ideea de “lume repetabil , atemporal ”. Cine nu cunoa te, ca s d m aici un exemplu, sincronia celor dou basme celebre, unul al italianului Carlo Collodi (Pinocchio) i cel lalt al rusului Alexei Tolstoi (Buratino)?!

Descoperirea asem rii produce surpriza – i nu ofensa.

Stroia. Nara iunea, dialogul, descrierea coexist într-o îmbinare specific , iar reperele temporale i spa iale, cu doza lor de imaginar, sunt redate într-o economie caracteristic , l sând loc dominant ac iunii, care, de regul , restabile te echilibrele perturbate ale lumii reale. De exemplu: un me ter cioplitor recupereaz “s mân a adev rului” ascuns într-un ram pe care- i sprijinea cuibul Pas rea de Foc (“S mân a adev rului”); natura îns i restabile te coresponden a fireasc între elementele sale i specificul lor cromatic, dezechilibru provocat de moftul efemer al pl pândului Ghiocel, s tul s fie ve nic exponentul nonculorii (“Aventurile micului Ghiocel”); prin esa Iarna, fiica trânului an, prime te o lec ie memorabil pentru ispita de a ie i din tipar i de a strica rânduiala, de asemeni cromatic , a anotimpurilor (“Cearta anotimpurilor”); juc riile disp rute fiindc erau tratate f dragoste i ocrotire sunt recuperate, urmare a corij rii comportamentale a proprietarei lor, Marta, dar nu f ajutorul Zânei juc riilor, etc.

Un aspect receptabil, de asemeni, în textele celor zece pove ti din Gr dina Viselor e însu irea nara iunii de a eviden ia raportul dintre miraculos i real, autoarea reu ind s estompeze suficient fabulosul încât acesta s capete tente de verosimil, aspect specific literaturii culte.

Exemplific cu “S.O.S. Lumea Pove tilor”, în care ac iunea ia na tere în visul copilului Codrin, de fapt o premoni ie legat de cartea pe care avea s-o primeasc în dar diminea , cu Naranda, zâna din vis, pe copert . Aceast poveste ilustreaz i mesajul etic, cu tente moralizatoare care ating nevoile prezentului (chiar acela legat de necesara reîntoarcere la lectur , în contextul noilor ispite ale copil riei).

Moral actualizat are i mesajul din “Cearta juc riilor”, care, în abunden a epocii consumismului, îi aten ioneaz pe micii ascult tori/cititori c juc riile, aceste accesorii ale copil riei, chiar i în condi iile date, cer ocrotire fizic i dragoste.

În unele dintre pove tile din Gr dina Viselor întâlnim i elemente din structura înruditei legende, c ci, din povestea “St pâna curcubeului”, în care o feti din lumea real p trunde (prin intermedierea visului) pe t râmul culorilor egoiste ca s le impun policromia, afl m “posibila” origine a curcubeului, iar din “Aventurile micului Ghiocel” afl m de unde e probabil i se trag ghiocelului smerenia sa perpetu , c ci niciodat nu va fi fost v zut altfel decât ru inat, deci mereu cu delicatul u c or aplecat spre p mânt.

E evident , în eposul Maricic i Stroia, imixtiunea subtil a poetei, disimulat în povestitoare, c ci autoarea delecteaz cititorul cu frumoase metafore ce dau contur spa ialului i, implicit, elementelor de basm care-l decoreaz . Sensibilitatea tipic feminin ar fi fost detectabil pentru cititorul pe care îl reprezint. Chiar dac a fi citit cartea f s tiu numele autorului, fi dedus, înc de la primele pove ti, c autorul e… o autoare. Naratoarea, îns , domin în rela ia cu poeta, c ci farmecul narativ, inventivitatea i buna st pânire a me te ugului canonic legat de basm, talentul portretistic (stimulat i de

Gesturile magice, numeralele i obiectele cu simbolistica basmului, formulele fixe sunt si ele prezente în pove tile con inute în carte. De asemeni, recunoa tem în unele din pove tile d-nei Maricica Stroia personaje înrudite cu cele deja cunoscute din epoca clasic a basmului i sinonimii factuale cu întâmpl ri din basmele deja existente, ceea ce nu trebuie s intrige, 75

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

„Parfum de tei” este un volum care adun poezie de toate genurile, de la cea de esen filosofic la pastel sau poezie de dragoste, deschizând cititorului orizontul cunoa terii asupra bog iei de frumos din sufletul poetului Gheorghe A. Stroia. Nici nu m mir, pentru c , din câte tiu, fiecare membru din familia autorului, de la cel mai mic la cel mai mare, are preocup ri artistice, i nu întâmpl tor, ci pentru c Dumnezeu a adunat în ace ti mânuitori ai condeiului tot ce este mai frumos i mai bun. i, la urma urmei, nici nu tiu cu ce s încep, pentru c fiecare poem î i atrage aten ia, fiecare cuvânt poart semnifica ii care ung sufletul i încânt spiritul cititorului, transpunându-l în lumea poetului, deslu indu-i zbaterile i tr ind frumosul al turi de el. Fie c este construit în vers clasic, rimat, fie în vers alb, poezia lui Gheorghe A. Stroia te poart printr-o suit întreag de tr iri, ghidaje de via , pun i de suflet purtând miresmele dragostei de oameni, de frumos i de bine. Cartea se prezint într-o form editorial grafic deosebit , lucr rile pictorului Radu Bercea venind s -i întregeasc frumuse ea cu o sugestiv colec ie de imagini, feerie de lumin i culoare.

polivalen a artistic , c ci, aflu, autoarea ia ilustrat singur pove tile) sunt garan ia na terii unui alt povestitor d ruit copiilor.

“Pove tile din Gr dina Viselor” reprezint – cu certitudine – o apari ie editorial benefic , acum, în contextul atât de clamat al crizei c ii, al crizei lecturii, al crizei textului de basm i, nu în afara leg turii cu basmul, al crizei morale, care adesea î i are sorgintea în copil rie. A adar, fie de bun augur intrarea Maricic i Stroia în lumea creatorilor de basm!

GETA RESTEMAN – Parfum de tei, de Gh. A. Stroia(recenzie)

Coborât din sfera astral , lumina inund sufletul poetului, care se confund cu un „p mânt de sentimente ude”, ad postindu-l în minunata lume a poeziei. „M înconjoar carul mare / i Carul mic m fug re te / Pe cerul – ran de lumin / Alearg timpul mi ele te”, spune poetul recunoscând c “Dispare umbra i lumina / Peste sclipiri din raiul vie ii / Cade o lacrim -nflore te / Ca roua – sol al dimine ii. // Dispare tocul care scrie / Cu invizibil cerneal / P durea astrelor bolnave – / R puse stele de beteal . // Dispare-ncet, ca fumul acru / Al unei vie i ce-n vers vorbe te / Peste alese umbre-n noapte / Nici îngerul nu mai clipe te. // Eun sentiment, care dispare / Dispare-n cea a din memorii / Adun -n rânduri, le plive te / Petala vie ii i a florii.” Cu

Dintotdeauna am sim it c sufletul lui Gheorghe A. Stroia ascunde o sensibilitate aparte i, iat , confirmarea presupunerilor mele a venit chiar în prima zi a anului 2013, când m-am îmb tat cu „Parfum de tei” impregnat în paginile c ii sale ce poart acest titlu, parc tocmai pentru a-mi converti b nuielile în reale convingeri.

Dup cum am afirmat i cu alte ocazii numi atribui statutul de critic literar, ci în calitate de creator i iubitor de poezie, dar nu în ultimul rând de prieten întru Cuvânt al autorului, îmi face pl cere s exprim câteva gânduri culese de pe c rile anotimpurilor de suflet din gr dina de cuvinte r rite în inima lui plin de frumos.

76

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

urin ne d m seama c este vorba aici despre un “Sentiment evanescent”, care dispare cu timpul, dar urma lui r mâne în cuvântul m iestrit în versuri…

/ e-atâta durere, / senin de privire / i cerul ce geme. // În vara din tine / e-atâta credin , / un vers de lumin / e întreaga- i fiin !” (În vara din tine)

Priveli ti pastelate, imagini poetice sensibile i foarte sugestive se reg sesc în cele patru tablouri de toamn pe care pana autorului le modeleaz dup cum sufletul îi dicteaz : “Pe cerul vine iu, cu vânt / care alearg norii-n cale / plutesc i îngeri fulgurii, / cu-aripi desprinse din petale. // Plou m runt i cea a-i plin / de-nchipuiri de vise mute / peste p mânt, norii scatii / mân adesea în loc s-asculte: // S-asculte tânguirea florii, / care viseaz iar la var / s-asculte ploaia cea m runt / cerneal într-o c limar .” (“Tablou de toamn 2”) Întâlnim, în acelea i tablouri “pictate” din condei, asocieri sensibile între anotimp i timpul de suflet: “Plou m runt ca-ntr-o iubire/ ce- i cat rostul s u fragil/ dar întâlne te remu carea/ prin adieri de dor nubil.// Spinii din suflet îi culege,/ patima unei fl ri vii/ moare-n elat doar de timpul/ care s-a spart în clipe mii.”

(Tablou de toamn 3) Frumuse ea versului spore te odat cu frumuse ea figurilor de stil folosite abil de tre autor, o adev rat aglomerare de sensibilitate care reu te s te includ în peisaj: “Roua descul – / S rut la firul ierbii, / Cer înstelat – dobânda / ochilor alba tri, / vântul c tor / adiind peste lume – / pale de sim ire / petrecute / în calde rotocoale de fum. // Petalele florilor / somnoroase, / mirosind a culori, / mislesc diminea a.” (Diminea ).

Centrul de greutate al poeziilor din volumul de fa r mâne, îns , iubirea, tema care îmbrac diverse forme, de la iubirea pentru femeia ce-o are al turi i c reia îi închin întreaga carte, la iubirea fa de semeni, de p rin i, dar nu în ultimul rând fa de Dumnezeu. În concordan deplin cu noble ea sentimentului celui mai frumos care anim sufletul poetului, sunt imaginile poetice alese cu grij i a ternute ca o m tase de gânduri peste întreaga lui existen : „Cerurile se r zbun . // Din mreje albastre / cad visele de noapte – / sclipitoare / stele c toare. // Sunt lini tea nep toare, / îmbr cându- i a ternuturile / în culoare. / E alb, e negru, sau poate gri… / e albastru. / E ploaie cald în culorile / sufletului!” (Ploaie cald ); sau “De nu- i pot fi / cer, / ce nevoie am / de stele? // SOARELE / r sare / lâng mine, / în fiecare diminea !” (R rit) Apoi, iat , cât de frumos poate George Stroia s ilustreze dragostea în poezia Nisip: “Curg peste noi / flori albe de cire ./ Suntem brize ,/ efemere adieri / inând / în mân / clepsidra de aur – / jertf ascuns / la poalele cerului. // Inimile noastre – / versete de nisip.” Mi-a pl cut enorm!

Dragostea asemuit cu sfin enia, o ”jertf ascuns la poalele cerului”… St ri, tr iri, toate purtând pecetea iubirii, ne coboar din sferele astrale la realitatea în care exist m în crea iile poetului, c ruia, de exemplu, “O stea, un strop / de nemurire, / mi-ar stinge setea / din privire, / un astru tor / prin timp / mi-ar face setea / anotimp / o inim de foc / b tând / mi-ar stinge / lutul – fir de vânt” (Setea); desigur, este vorba despre setea de iubire, de frumos a sufletului dornic de dragoste pur . i poezia de dragoste a lui Gheorghe A. Stroia se r sfir în pagini de carte înc în multe alte poeme, aproape fiecare dintre ele fiind filtrat prin pânze esute din fire de esen filosofic .

Câteva dintre poezii, trecute pe sub ochiul de fin observator al autorului, relev abilit ile acestuia în încondeierea aspectelor esen iale ale unei crea ii lirice.

Iat ce frumos creioneaz portretul POEZIEI: „În vara din tine / e-atâta lumin , / aud glas de îngeri zburând peste tin . // În vara din tine-s / petale de floare, / celest curcubeu / armonii de culoare. // În vara din tine / e-atâta grea rug , / p cateles fum / preg tite s fug . // În vara din tine 77

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

i ca un corolar al miresmelor r spândite de crea iile cuprinse în aceast carte, asemuite cu minunatul Parfum de tei – este poezia purtând acela i titlu cu cel al volumului, o dulce spovedanie a autorului în fa a cititorului s u. Poetul ilustreaz întregul “proces” al crea iei, modul în care a “a ternut pe coala alb / Un gând, o lacrim , o slov , / Ce-adesea-n râu de sim minte / Au râs i-au plâns” înl uite într-o “hor ” a cuvintelor, peste care a ezat apoi “M surile albe, grele, / Cu frumuse ea lor pribeag / La vis, la via s ne cheme”. Ne m rturise te cum a reu it s descopere “[…] esen a vie ii / Pân la oase i-am trudit-o / Adesea… plânsu-i-am în palm , / Adesea… am batjocorit-o. // Am dezbr cat de ramuri pomii / i îmbr catui-am în haine / De albe vise, de m nii, / De calde rug ciuni i cazne. // S-au ternut peste versete, / Rostiri de simpl nchin ciune, / Aripi de îngeri m sluite – / Cenu , smoal i t ciune. // Iar peste lacrimi din cuvinte / i peste suflete captive / Am a ternut ca pansamente / Versuri pribege i motive.”. i toate acestea se întâmpl în “O lume tainic , nespus ”, care “Ne-a mângâiat cu dorul ei, / Ne-am preschimbat în albii nori / i-n flori… doar cu parfum de tei.”

Ionel Marin despre vol. de poezii “Lacrimi în amurg” de Ioan P. Buc

Cartea este un dar sufletesc deosebit, oferit din preaplinul inimii i al co tiin ei autorului. În orizontul poetic al domnului Ioan P. Buc sunt cuprinse marile probleme ale vie ii precum: dragostea, suferin a, moartea, eternitatea. Volumul de poezii„Lacrimi în amurg”, editat la Editura Grapho Press, din Tecuci în anul 2006, este dovada vie a faptului c Poeziaexist , sfa , alin , vindec , poate înt ri cugetul i sufletul îndreptându-ne spre iluminare i îndumnezeire. Poetul Buc (pseudonimul Ilarion Boca) a mai publicat: – Rugul cerii, Ed. Pax Aura Mundi, 2004; – icu a mea e un trandafir, Ed. Sfera, 2005; – Covrigi calzi, Ed. Grapho Press, 2006; – Dou flori, Ed. Funda ia Cultural Antares, 2007. Tr irea spiritual a poetului Buc se îmbog te cu noi sensuri i ilumin ri prin iubirea lui Hristos, Mântuitorul lumii. Putem vorbi de o rena tere personal , purt toare de o spiritualitate aparte, creatoare de valori nestric cioase.

Prefigureaz viitorul, luminând Adev rul, ar tând i îndep rtând ul printr-o rostire profund , relevant i putem spune t duitoare. Omul atinge perfec iunea prin iubirea pentru semeni, prin virtu i precum: credin , n dejde, dragoste. Exist un timp i un spa iu propriu cuvântului cu p ile bune, în elesurile luminoase i împlinirea sensului i rostului, dezv luind o lume universal dar i lumea sa interioar , apropiindu-ne astfel mai mult de Dumnezeu. Versurile din volumul „Lacrimi în amurg”, ac ioneaz direct i intens asupra sufletului, plutesc deasupra

Multe taine mai sunt ascunse în poezia lui Gheorghe A. Stroia, i nespus este bucuria deslu irii lor, dar asta de-abia atunci când ajungi s p trunzi în profunzimea poemelor sale! Parcurgând fil cu fil o carte din care curge spre suflet ging ie, candoare, dragoste via , de Dumnezeu i de semeni, tr ie ti sentimentul c te desprinzi de realitate, plutind într-o lume curat , luminat din plin de razele Iubirii i impregnat cu minunatul parfum al florilor de tei…. V invit la lectur i-atunci, cu siguran , îmi ve i da dreptate!

78

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

fiin ei, a lucrurilor din real, dep esc cotidianul i produc „explozii”spirituale.

Poetul este lacrima curat în care „plânge cerul cu versul s u de aur” i poart în suflet lumina drept „candel a iubirii”.

Prezint iubirea într-o multitudine de ipostaze precum: iubirea împ rt it , iubirea neîmp rt it , iubirea pierdut i apoi reg sit , iubirea etern ori iubirea efemer . Aripile domnului Buc sunt deschise spre iubire, visare, c tre îngerii de lumin , pentru a ne duce spre eternitate.

Ne reaminte te de a doua na tere a luminii i de nevoia de a reg si sensul pierdut al omului de a redeveni prin desc tu are: liber, în elep , truditor în armonie, echilibru i dragoste etern . O poveste de dragoste în care ninge în inimile îndr gosti ilor cu emo ii, în care poetul implor salvarea: ” i cu-n s rut de-o er salveaz -m din moarte, /Zei a iubirii etern nevinovat ”. Indr gostitul rupe lan urile, înva s zboare, deschide clipa i alung t râmul umbrelor. În frângerea clipei, cheam în t cere visele înflorite pe cer ca împreun cu iubita s intre prin ultima poart stelar în Nemurire. Domnul Buc scrie cu sufletul curat, innobileaz limba i graiul românesc cu vigoarea sa poetic , filozofic , cre tin i social .

Iubirea este mesajul predominant, este puternic i nef arnic i lumineaz calea care ne duce la împ carea cu Dumnezeu.

Con tient de lumina rugului s u, poetul arde fericit pentru oameni i pentru via , de i nu-i pre uit poezia: ”O, poezia i poe ii azi /Nu valoreaz nici cât o paia ! /Be ivele surâd în gol cu din ii rup i, /Si Zeii merg cu soacrele la pia ”. Cartea abund de metafore i versuri sublime precum: ”Tope te-m cu un s rut”; ”S rut -m plângând i-n lacrimi /S ne topim etern în maci” E feeric „Cina poetic ”oferit cu mult drag de un apostol al poeziei române ti, Ioan P. Buc , care ne serve te iubire…dintr-o „cup de lumin ”! În fine cineva a prins „ve nicia” i poate fi fericit i ne cheam s mergem împreun pe drumul Iubirilor!

Anthonia Amatti – “Br ila-mon amour, Editura Proilavia, 2012

Am primit cu mult bucurie volumul de poeme “Br ila-mon amour” semnat de prof. Mioara Antonia Nicolau alias poeta ANTHONIA AMATTI, membr a U.S.R. Volumul cuprinde dou zeci de poeme dedicate ora ului Br ila, ora în care tr ie te de jum tate de secol i în care timp de 40 ani, de la catedr , a educat i preg tit, cu exigen i d ruire p rinteasc , multe genera ii de elevi. A fost o îmbinare perfect , o alchimie spiritual care s-a armonizat permanent în beneficiul ambelor calit i : de dasc l dar i de poet care de ine al cincilea anotimp “anotimpul iubirii “. Permanent a fost ambasadorul dragostei sincere, autentice pentru semeni, pentru natur , pentru copii i pentru familie. Din tinere e s-a îndr gostit de Dun re, de valurile ei ce port i duc în lumea larg visele i ecourile îndr gosti ilor. Din buzunarul timpului ”Înaripata tinere e” trece repede i r mân doar amintirile fiebin i din care picur , emo ii i tr irile de alt dat . Citind poemele “devii” adolescentul, tân rul care de curând, se plimba bucuros prin parcul central de pe strada veche, care savura împreun cu prietenii la Cafenea o sticl de Spumos sau care se plimba cu vaporul pe Dun re. Copiii dar i cei mai în vârst admirau fântâna artezian a lui Lucaci, ascultau cu drag cântecele Fanfarei din Gr dina public . Grupuri de tineri rb toreau zgomotos în restaurante, în cârciumi unde se cânta i se dansa de ru i “balalaica”. Era impresionant c toria cu vaporul pe Dun re în ascultare celebrului vals… “Barca pe valuri plute te u or”, pescuitul de lâng s lciile plâng toare de 79

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

pe malul fluviului prieten în compania prietenilor i cu mult zarv . Poezia doamnei Amatti, un zbor blând de aripi, ne aduce bucurie în suflet, lini te i nostalgie.

Din p cate timpul înghite prezentul, ptura noastr r mâne uimit c ci : “în palma-mi n-a mai r mas nimic”. Br ila este ora ul care “ tie s -ntind mâna mângâietoare br ilenilor” dar i celor ce-i trec treptele. Este minunat Imnul pe care distinsa noastr poet Anthonia Amatti îl dedic ora ui adoptiv, Br ila, ora ului în care a muncit cu demnitate , în care a tr it frumos, al turi de domnul Lauren iu o deosebit poveste de dragoste. Prin acest nou volum de poezii, care este asemeni unei “icoane de iubire i credin ”, s-a cimentuit pe veci leg tura de tandre e i iubire reciproc ditre poet pe de-o parte i Br ila (ora ul iubirilor dintâi) i br ileni, oameni de toat isprava. Este emblematic îndemnul dânsei de a ne reaminti c singurul rost este “s ne iubim aicea” adic pe P mânt. VIA A este c toria în lume, al turi de ceilal i oameni, candela de lumin pe care o avem în suflet i care ne va lumina c ile ve niciei, dac vom reu i s-o umplem cu lumina iubirii. Cuvintele i ne trecem, înc run ind” sunt pentru sufletul omului adev r dar i îndemn pentru ceilal i la o via cu temei, pentru a sa urma ilor urme ale dragostei noastre i speran e… “Azi când doar fructul copt îl pun la geam/Un bulg re de aur i de zi/Întind z darnic mâna spre un ram/ i sunt ce-am fost i poate voi mai fi”. Prin talent poetic, bog ie spiritual , în elepciune i echilibru autoarea ne ruie te din plin magia dragostea i respectul pentru Br ila, comunitatea în care s-a afirmat i tr it cu drag (I. Marin)

Prof. Ion Ionescu- Bucovu– Constan a Ab la ei-Donos – O împ timit de EMINESCU Constan a Ab la ei-Donos , o împ timit de Eminescu, pictori , arhitect , poet i scriitoare, în cartea ei „Avem nevoie de Eminescu”, Editura NICO,2013, editat de ciu , Nicolae, cu o prefa de I.P.S.Dr. Casian Cr ciun, ne înf az cu peni a i penelul atmosfera de vis a operei eminesciene, aducându-ne în fa portretele lui Eminescu, ale Veronic i Micle, ale celor care l-au iubit i au scris despre poet, peisaje din Ipote ti, cu casa natal , aspecte din „Luceaf rul”, din „Sara pe deal”, din „Floare albastr ”, din „Somnoroase p rele”,din „Sonete”, din „Lacul”, din „Ce- i doresc eu ie, dulce Românie”, din „Povestea codrului”, din „Ce te legeni…” etc, apoi imagini (grafic în peni ) din Boto ani cu bisericu a Uspenia,colec ie de c i po tale cu poetul ilustrate cu fragmente din poeziile lui Eminescu.

Trece apoi la cei care au scris sau au iubit opera eminescian i pe Eminescu, începând cu Maiorescu, apoi cu Iorga, Ibr ileanu, Caracostea, D. Popoviciu, G. linescu, D.P. Perpessicius, T. Arghezi, Edgar Papu, L. Blaga, I.Slavici, C. Noica, Zoe Dumitrescu-Bu ulenga,G. Vieru sau Ion Ionescu-Bucovu, f cându-le portretele, fie acuarel , fie grafic cu peni , ilustrându-le portretrele cu citate din operele scrise sau cu amintiri despre poet. scut la Br ila, înc de mic a îmbr at arta i în special pictura, absolvent a institutului de Arhitectur Ion Mincu, Bucure ti, membr a Ligii Scriitorilor din România, debuteaz ca scriitoare în anul 1970 la „Convorbiri literare”, public apoi în „Luceaf rul”, revistele „Dun rea”, i „ ara Fagilor”, apare în antologii literare cu poezie i proz .

80

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

încheiat samb 16 iunie 2012, la Ateneul Popular „Mr. Gh. Pastia”-Foc ani, prin Festivitateade premiere, desf urat într-o ambian pl cut .

A f cut parte din cenaclul literar Mihu Dragomir, unde a fost remarcat ca poet cu poeme de o deosebit frumuse e. În poezie cânt iubirea , natura cu toate frumuse ile ei, dragostea de ar i de mântul natal. A publicat „Sonate”, „Anotimpuri pentru prietenii mei”, „Amintiri care nu mor” etc. Poeta este prezent i pe net cu poezii de o tulbur toare zbatere sufleteasc , cultivând un lirism temperat în care eul se desf oar în toat plenitudinea lui.

Ca invita i de onoare, au f cut parte din juriu:Acad. Cristian Petru B lan,membru U.S.R. pictor,sculptor i critic literar; prof.Florin Iliescu,directorulDirec iei de Cultur i Patrimoniu Vrancea ; prof.

Culi Ioan U urelu, scriitor, redactor ef al revistei „Salonulliterar”, pre edintele Ligii Scriitorilor din Vrancea ;Gheorghe A. Stroia, scriitor i editor din Adjud,N stase Marin, prozator i critic literar din Gala i; Prof.Valeriu Anghel, scriitor i publicist foc nean(alipsit de la acest eveniment, din motive de s tate) ibineîn eles poetul Ionel Marin, din Foc ani.

Constan a Ab la ei-Donos se remarc în special prin talentul s u de pictor i grafician. Este membr a „Asocia iei Arti tilor Plastici din Târgu-Mure , a Asocia iei „ Les artist-pentre de Macon”Fran a, a participat cu expozi ii personale în Br ila, Boto ani, Gala i, Suceava, i, Putna, Dragomirna, Ia i i TârguMure . Apoi în str in tate în Fran a, Canada i Republica Moldova. A participat cu expozi ii în grup în România, Fran a, turcia i Italia. A fost laureat a concursului de art plastic i grafic între 1982-1988 cu patru premii întâi, dou premii trei i un premiu special al juriului.

Pre edintele juriului, domnul IonelMarin, a transmis membrilor juriului i participan ilor la concurs un bunvenit i a mul umit sponsorilor, gazdelor i bunului Dumnezeu pentru ajutor.

Au mai participat la festivitate: Mariana Vicky Vartosu,pre edinta L.S.R. Filiala Vrancea, cunoscutapoet g ean Speran a Miron,scriitorii foc neni Gheorghe Chirtoc,Ionic Sava, V. Buruian , DianaSava, Rodica Soreanu, precum i scriitoareaMaricica Stroia din Adjud,poetul Constantin Popescu din Craiova,membrii ai cenaclurilor literare dinFoc ani, premia ii concursului „Bogdania”,p rin ii sau invita ii lor i al ii.

Are lucr ri de grafic i pictur în colec ii particulare în România, Grecia, Fran a, Italia, Canada, S. U. A. i Republica Moldova.

STASE MARIN – Festivitatea de premiere a Concursului na ional literar Bogdania, Foc ani, 2012.

In cuvantul s u, domnul acad. Cristian Petru B lans-a referit la coinciden a acestei manifest ri cu comemorareaa 123 de ani de la moartea marelui poet na ionalMihail Eminescu, comentand cauzele i imprejur riletrecerii în eternitate a luceaf rului poeziei romane ti.Apoi a recitat dou crea ii proprii: „Od lui Eminescu” i „Detractorilor lui Eminescu”.

Edi ia I-a a Festivalului-Concurs Na ional de Crea ie Literar „BOGDANIA” s-a 81

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

evaluat i apreciat cu obiectivitatelucr rile concuren ilor.La concurs au participat creatori elevi, studen i itineri cu varsta pan în 30 de ani.Prin felul în care tinerii au r spuns i au participat laacest concurs, prin seriozitatea i obiectivitatea juriz riilucr rilor primite, prin evaluarea i stabilirea premia ilor,precum i prin modul irepro abil de organizare i desf urareaFestivalului i premierea concuren ilor la Ateneul Popular, unde sau acordat tinerilor laurea i diplome, premiiconsistente cu pachete de volume literare i plachetespeciale, consider c acest Festival-Concurs a fost unsucces, pentru care ini iatorul i organizatorul lui, poetulIonel Marin, merit toate felicit rile.

Profesorul Culi Ioan U urelu a subliniat valoareatextelor prezentate în concurs, precizand c „nici nupoate fi vorba despre un concurs pentru debutan i, ci deo întrecere colegial valoroas ”, sco ând în eviden „frumuse ea mesajului, multitudinea de sensuri i bog iaexprim rii lirico-metaforice”. Cu aceast ocazie, profesorulC.I.U urelu a prezentat i ultima sa carte „Scriitorivranceni contemporani” (prin interviuri), apreciat ilansat de curand la Panciu.

Profesorul Florin Micu Iliescu a prezentat asisten eicâteva aspecte inedite ale activit ii culturale vrâncene,subliniind necesitatea promov rii acesteia prin toatemijloacele posibile, cum a fost i acest eveniment.

In egal m sur trebuie felicita i i colaboratoriis i, precum i oficialit ile culturale i sponsorii dinjude ul Vrancea, care l-au sprijinit în realizarea acestuifericit eveniment cultural.Nu în ultimul rând trebuie felicita i ca tig toriiacestui concurs, care au fost:

Scriitorul Gh. A. Stroia a f cut unele preciz ri privindvaloarea concuren ilor, rora le-a urat mult succes pemai departe, îndr zneal i efort continuu pentru implinireaviselor, oricat de „înalte” ar fi ele, îndemnandu-Ipe tinerii creatori s nu uite c , la un moment dat,fiecare dintre noi va spune: „am început ieri, s „construiesc”azi, pe cel care voi fi mâine”.

Sec iunea I - POEZIE Premiul I: Constantin Toma, din Foc ani; Premiul al II-lea: Andra Gabriela Prodea, din Bucure ti;

i eu am remarcat nivelul valoric ridicat al textelortrimise de concuren i, impresionandu-m în mod deosebitconcurentul de 12 ani George Nicolae Stroia din Adjud.Am apreciat acest concurs ca o ans oferit acestor tineritalenta i de a ie i la lumin în peisajul literaturii romane ti i i-am îndemnat s considere recompensele primite ca or spundere asumat în realizarea operelor viitoare la unînalt nivel calitativ, pe sura titlului de laureat al concursului.In acest scop, am atras aten ia unor lecturetemeinice i continuitate în efortul lor creator.

Premiul al III-lea: Geanina Gheorghiu, din Ia i; Men iune: Marian Dragomir - Ploie ti i Ionela M lina Grosu - Suceava.

Sec iunea a II-a PROZ Premiul I: George Nicolae Stroia - Adjud i NicoletaImbrea - D rm ne ti; Premiul al II-lea: Nicoleta Orghidan, din Bra ov;

Poetul Ionel Marin, pre edintele Asocia iei Cultural-Umanitare „BOGDANIA” a precizat c juriul,prezent la festivitate, a 82

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Stroia amen ionat c acest eveniment a fost pl cut i necesar,Ateneul Popular devenind pentru cateva ore „o oaz decultur i armonie”, o cas a frumuse ii umane is rb torii crea iei literare.

Premiul al III-lea: Florin Marius Coman neciu,jud. Prahova; Men iune: Alina Elena Cârstea - Pite ti i AdrianFlorin Bucu - Tecuci.

Un autentic artist, domnul R du Bornaz, a încantatpublicul cu unele roman e preferate i a ridicat sala inpicioare cu intonarea cantecului „Eminescu” al regretatuluiIon Aldea Teodorovici (versuri- Adrian P unescu).

Sec iunea a III-a ESEU Men iune: Maftei Mihaela Maria, din One ti.

Marele Premiu i Trofeul „BOGDANIA” s-aacordat elevei Gheorghiu Sorina Cristiana din Adjud,jude ul Vrancea.

Un moment înc rcat de vibra ii deosebite,care aubucurat i energizat sufletele participan ilor, a fost iatunci cand rapsodul popular Costic De a a recitatbalada „R cini”, crea ie proprie, dovedind înc odat c pe meleagurile vrancene s-a n scut„MIORI A”,cea mai frumoas poezie a sufletului romanesc.C aceste locuri sunt bogate în suflete frumoase i deosebit de talentate. Propun revistei s publice textulbaladei „R cini” într-un grupaj din crea iile acestuirapsod, care a f cut o demonstra ie de virtuozitate,cântand la peste 12 instrumente populare. Pentru asta ameritat o diplom de excelen .

In continuare, domnul Ionel Marin a oferit membrilorjuriului i altor personalit i din jude i din ar ,Diplome de Excelen , pentru sprijinul acordat organiz riiacestui concurs i festival. De asemenea, au acordatastfel de diplome membrilor juriului i invita ilorspeciali, scriitorul Gheorghe A. Stroia, redactorul ef alrevistei „Armonii Culturale”, domnul profesor C.I.U urelu,redactor ef al „Salonului literar”, i doamnaVârtosu, ca recunoa tere a contribu iilor de promovarealiteraturii i artei române în ar i în lume.Liga Scriitorilor Românifiliala Vrancea, reprezentat dedoamna Mariana Vârtosu, a acordat poetului Ionel Marin odiplom de merit, pentru contribu ii în promovarea culturii.

Toate momentele ac iunii au îmbog it i încantatsufletele celor prezen i în sala Ateneului.

In final, poetul Ionel Marin a adresat mul umiri partenerilorculturali, juriului, sponsorilor(SC ZANFIRSNC i SC COMCEREAL SA),gazdei, concuren ilor i tuturor celor prezen i. A subliniatc Romania are viitor prin tinerii creatori, frumo i lasuflet i chip, îndemnandu-i s contribuie la promovarealiteraturii i culturii romane în lume. In cultur i învia a cotidian trebuie promovate cu consecven :valoarea,spiritul loial de concuren , generozitatea, precum imandria de a fi roman i OM.

Premiilor acordate li s-au ad ugat i foarte multe c i dinpartea invita ilor speciali i conf. universitar Costic Neagu,pre edintele Asocia iei „Simion Mehedin i” i din parteadoamnei Muscalu (Asocia ia Cultural „Florin Muscalu”).

Laurea ii concursului: Constantin Tomapoezie,George Nicolae Stroia-proz i Sorina Cristiana Gheorghiu-eseu, au impresionat publicul, citind din crea iilepersonale premiate. De asemenea a mai recitat i poetulConstantin Popescu, venit de la Craiova, din volumuls u de poezii „Calea Lactee”. Scriitorul Gh. A.

Acum, când momentele fericitului eveniment sea eaz lent în amintire, m 83

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

Revista de crea ie i cultur “Bogdania” i Revista universal de crea ie i atitudine cultural ”Armonii Culturale”

încearc un fel de „analiz ”,cu aprecieri, observa ii, propuneri.Clar c acest concurs a deschis o poart spre o perspectiv larg în viitor. C peisajul cultural al jude uluiVrancea se îmbog te i se înfrumuse eaz cu aceast ini iativ .

Depinde dac se mai poate i se mai vrea cas se parcurg acest peisaj mirific. C acei minuna itineri concuren i, dar mai ales laurea ii concursului vorpurta în suflete toat via a clipele de vis ale concursului i festivalului. C s-au creat rela ii de suflet întrescriitorii vrânceni i invita ii lor, cu posibile promov rireciproce, ac iune din care va beneficia în final culturaromân . S fie oare a a? Nu tim. In Gala i ne mândrimcu distinsa scriitoare Katia Nanu, n scut pe meleagurivrâncene. Ce-ar fi ca la anul s fie invitat de organizatoriiconcursului, fie ca membru în juriu, fie ca invitatspecial?

Efectele unor astfel de ini iative se vor cunoa teîn timp, dar cu o condi ie: s fie continuate în timp,dac se vrea intrarea lor în tradi ie, nu doar în amintire.Pentru …latinii mai aveau un proverb: pic tura sap piatra, nu prin for a ei, ci c zând mereu.

Participan i – Autori care nu au volume tip rite i care nu au fost deja antologa i ori care sunt membri ai uniunilor de crea ie. Ne-am propus s descoperim, sprijinim i s promov m noi i autentice talente din rândul elevilor i tinerilor.

Sec iunile concursului: poezie, proz scurt i eseu.

Textele trebuie dactilografiate în Word, Times New Roman 12 pct, spa iere un rând, cu diacritice i s nu dep easc 10 pagini A4 pentru fiecare gen literar.

Trimiterea crea iilor - în perioada: 01.03.01.06.2013 la adresele: a)-E-mail:ionelmarin55@gmail.com, cu men iunea ”Pentru concurs”, înso ite de un scurt cv (max.1/2 pag.A4) i o fotografie recent (jpg). CV-ul trebuie s con in urm toarele date: data i locul na terii, telefon, e-mail i adresa po tal de coresponden (adresa de domiciliu). b)-Po : Asocia ia Cultural-Umanitar ”BOGDANIA”, FOC ANI, Str. Contemporanul nr. 28, Cod 620065, cu men iunea „Pentru concurs” în câte 2 exemplare. Textele vor purta un motto, care se va reg si i pe un plic închis, cuprinzând date despre autor (nume, prenume, data na terii, profesia, adresa, telefonul, precum i o scurt prezentare a activit ii literare).

INVITA IE: – Edi ia a doua a Festivalului – Concurs Na ional de Crea ie Literar “BOGDANIA”, Foc ani, 2013 Asocia ia Cultural-Umanitar ”BOGDANIA” cu sediul în Foc ani, Str. Contemporanul nr. 28, înregistrat cu CIF 29080784, având cont IBAN RO11BRMA0999100047750380, FOC ANI, legal reprezentat de ing.

IONEL MARIN, organizeaz Edi ia a doua a Festivalului-Concurs Na ional de Crea ie Literar “BOGDANIA”, în perioada: 01.03-01.06.2013.

Textele trimise dup data de 01.06.2012 (data po tei) nu vor fi luate în considerare, de asemenea cele care nu sunt dactilografiate corespunz tor.

Selectarea textelor – se va face de c tre un juriu format din 3-4 scriitori consacra i, pentru fiecare sec iune de concurs. În urma evalu rii fiec rei crea ii se va stabili în

Parteneri culturali:

84

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013

mod corect i obiectiv, pe baz de note, concuren ii câ tig tori pe sec iuni.

Textele valoroase vor fi publicate în reviste de literatur i cultur i în vol. I al Antologiei literare “Bogdania”, în curs de realizare. Festivalul-Concurs Na ional de Crea ie „Bogdania” se va încheia cu Festivitatea de premiere i spectacolul de gal ce va fi anun at public. Se vor acorda diplome, premii i trofeul ”Bogdania” pentru cel mai valoros concurent.

Rela ii suplimentare-Ing. Ionel Marin e- mail: ionelmarin55@gmail.com

85

Revista Bogdania Nr. 1; mai 2013 16.POEZIE (pag. 28): Eugen Evu, Gheorghe A. Stroia, Marin Moscu, V. Sterom, Ilarion Boca, Vasile Ghican, Constantin Toma,

CUPRINS 1. C. P. B lan- Revista Bogdania, o publica ie literar editat la Foc ani, al c rui scop prioritar este promovarea culturii i graiului dulce românesc – pag. 3.

Mircea Paraschiv, Ion Ionescu-Bucovu, Gheorghe Suchoverschi, Ioana Voicil -Dobre, Dumitru Buhai, Ion Chichiur, Florina Dinu, Katia Nanu, Ana Maria Gîbu, Adina T caru, Anthonia Amatti, Ionel Marin, Ion Croitoru, Mihai Antonescu, Iulian Bostan-Gohor, Baki Imery, Apostu P. Vultureanu, Sorina Gheorghiu, Ionic Sava.

2.Ionel Marin- Calea, Adev rul i Via a- pag.

5 3. M rg ritare duhovnice ti- citate din opera rintelui Teofil P ian – pag. 6 4. Culi Ioan U urelu- A tr i, a d rui, a spera – pag. 7

17.Debut (pag. 55): Anton Soare, Enoiu ElenaCristina.

5. Prof. Dumitru Buhai- Învierea-inima credin ei cre tine – pag. 8

18.Proz (pag. 57): Katia Nanu, George Nicolae Stroia.

6. Florentin Smarandache- Savantul român care a primit medalia de aur pentru tiin – pag. 9

19.Comentarii critice (pag. 65): Victor Sterom, Lucian Gruia, N stase Marin, Eugen Evu, Gheorghe Pârlea, Geta Resteman, Ionel Marin, Ion Ionescu-Bucovu-

7. Justin Capr - Inventator român de excep iepag. 12

20.Invita ie (pag. 84)

8. Octavian Lupu- Umbl m gr bi i pe Coridoanele lumii- 15

21.Semnal editorial – pag. 87

9. Ev. Cultural de excep ie- a X-a edi ie a Târgului Interna ional de Carte i Muzic de la Bra ov – pag. 16 10.Eveniment de excep ie- Municipiul Adjud rb tore te 580 de ani de atestare documentar – pag. 17 11.Costic Be a i casa- muzeu „R Vrancei” din Bârse ti – pag. 18

cina

12.Maria Diana Popescu- În memoria pictorului Ion Gheorghe Vr nean u – pag. 19 13.Acad. Valeriu D. Cotea- personalitate de excep ie a tiin ei Române ti – pag. 22 14.Victor Sterom- 76 de frumoase trepte – pag. 24 15. Ionel Marin - C. P. B lan- comoar a sufletului românesc – pag. 25

86