JMF 1 / 2008 by AMF-B

File de jurnal

Rădăcini ale medicinei de familie | Mircea Iorga

MEDICULUI DE FAMILIE VOLUMUL 1, NUMĂRUL 1

MARTIE 2008

ASOCIAŢIA MEDICILOR DE FAMILIE BUCUREŞTI - ILFOV (AMF-B) Preşedinte de onoare Dr. Mircea Iorga Preşedinte Dr. Rodica Tănăsescu Vicepreşedinte Dr. Daniela Ştefănescu Secretar Dr. Sandra Adalgiza Alexiu MEDIA MED PUBLICIS Director General Ileana Penea Project Manager Monica Predatu PR Executive Mihaela Greşiţă

AMF-B mania

AMF-B mania | Rodica Tănăsescu

Newsletter Sandra Alexiu

Vedete de reţetă

6 8

Zentiva

Cronica web-icarilor

Liana Gospodinov

Caz clinic

BPOC | Liana Gospodinov

Praxis la superlativ

Vaccinarea copiilor | Sandra Alexiu Redactor şef Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Redactor şef adjunct Dr. Rodica Tănăsescu Dr. Daniela Ştefănescu Secretar de redacţie Monica Predatu Comitet editorial Dr. Victor Ionescu Dr. Liana Gospodinov Dr. Dan Mircea Popa Adina Ştefănescu Ileana Penea Mihaela Greşiţă Contact AMF-B Str. Ionel Perlea nr. 10; Tel. /fax: 314 95 71 www.amf-b.ro; office@amf-b.ro www.amf-b.myforum.ro Contact Media Med Publicis Intrarea Biserica Albă, Nr.1, Sector 1, Bucureşti Tel./Fax: +40311 013 221 www.mediamed.ro Publicitate office@mediamed.ro ©2008 Media Med Publicis. Toate drepturile sunt rezervate. Reproducerea totală sau parţială a textelor sau ilustraţiilor din Jurnalul Medicului de Familie este interzisă fără acordul scris al Media Med Publicis. Răspunderea pentru conţinutul articolelor revine în întregime autorilor. Opiniile, ideile, rezultatele studiilor publicate în Jurnalul Medicului de Familie sunt cele ale autorilor şi nu reflectă poziţia sau politica Media Med Publicis.

Copilul preţios

Infecţiile tractului urinar la copil | Daniela Ştefănescu

ABC-ul rezidentului

Neuropatia periferică | Cristian Oană

Util pacientului

Hepatita cronică | Daniela Ştefănescu

Dura Lex, Sed Lex

Legi necesare cabinetului de medicina familiei Victor Ionescu

Pastila de IT

IT Tips | Victor Ionescu

Cu gândul la... Adina Ştefănescu

Grafice cu tâlc Cristian Covătaru

28 32

File de jurnal

Rădăcini ale medicinei de familie „Înfrânt nu eşti atunci când sângeri, Nici ochii când în lacrimi ţi-s... Adevăratele înfrângeri Sunt renunţările la vis” Radu Gyr

m fost martorul afirmării medicinei generale ca specialitate, considerată şi aşezată multă vreme la periferia specialităţilor, deşi în această specialitate au rămas o mare parte a absolvenţilor facultăţii, repartizaţi obligatoriu în toate colţurile ţării, în condiţii pe care astăzi mulţi dintre noi nu le percep şi nici nu le concep. Conferinţa Naţională de Medicină Generală din anul 1968 din Bucureşti a fost începutul visului afirmării specialităţii, considerată un eveniment de referinţă. A fost minunatul moment al naşterii unei instituţii pe care neam dorit-o puternică şi consecventă, instituţie care şi astăzi luptă pentru câştigarea propriei identităţi. Ulterior a fost constituită o catedră de medicină internă în ambulatoriu, în Policlinica Vitan, pentru studenţii din anul VI şi medicii de medicină generală. Se ţineau cursuri de o zi pe săptămână, sub îndrumarea prof. univ. dr. Victor Ciobanu şi a prof. dr. Ştefan Şuţeanu. Faţă de tehnologia modernă de astăzi, cursurile ţinute la Policlinica Vitan presupuneau un efort incredibil de înregistrare a prezentărilor, pe benzi de magnetofon, apoi erau dactilografiate, corectate şi, în final, multiplicate la heliograf, astfel încât fiecare cursant avea un exemplar al cursului în săptămâna următoare. Astăzi, povestirea acestor momente stârneşte, poate, zâmbete... Aşa a fost începutul... În urma acestor cursuri s-a coagulat un nucleu de inimoşi care a început să organizeze întâlniri anuale în incinta Dispensarului Diham (1982-1985). Aici am reuşit să obţinem un spaţiu propriu - actualul sediu al SNMF. Aveam ca obiectiv principal organizarea conferinţelor anuale şi militam pentru afirmarea şi recunoaşterea medicinii generale ca specialitate. Primul congres a avut loc la Bucureşti, în anul 1987, la hotelul Intercontinental, şi a constituit afirmarea forţei medicilor generalişti. După 1986 au început şedinţele lunare profesional-ştiinţifice, la clubul Griro, la care participau colegi din Bucureşti şi judeţele limitrofe. Aceste întâlniri s-au bucurat de participarea unor personalităţi din alte specialităţi şi a colegilor.

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

Timpul trece… Acum avem numeroase proiecte, organizăm activităţi de educaţie medicală continuă, investim în comunicare şi suntem încrezători în viitor. Suntem o filială independentă juridic a unei Societăţi naţionale care se modernizează, sute de medici de familie din toată ţara comunică permanent datorită tehnicii moderne şi colaborează pentru îmbunătăţirea imaginii specialităţii. Suntem parte a unui întreg la care, noi, cei inimoşi din urmă, am visat şi am sperat din adâncul sufletului. Şi chiar dacă unii dintre noi au plecat, iar alţii urmează s-o facă, suntem liniştiţi pentru că lăsăm pe mâini bune proiectele noastre de suflet din tinereţe.

Dr. Mircea Iorga Preşedinte onorific AMF-B

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

File de jurnal

După anul 1990 am obţinut din partea Ministerului Sănătăţii, în timpul mandatului domnul prof. univ. dr. Dan Enăchescu, recunoaşterea medicinei generale ca specialitate de sine stătătoare. La clubul Griro am beneficiat de consultanţă şi sprijin din partea Societăţii de Medicina Familiei din Olanda (prof. dr. Van Es) şi a unor medici din Franţa. La sfârşitul unui curs româno-olandez, organizatorii au invitat directorul unităţii-gazdă în scop de mulţumire, însă acesta a afirmat: ”Aceste mulţumiri trebuie adresate medicilor care au ştiut să dăruiască” Au fost organizate bianual cursuri cu durata de o săptămână cu medici din întreaga ţară având drept scop armonizarea sistemului nostru medical de îngrijiri primare la conceptul nou de medicina familiei. Acest efort a însemnat şi unificarea asistenţei medicale din teritoriu cu cea din întreprinderi, precum şi a celei de adulţi cu cea de copii. S-a obţinut statutul juridic al asociaţiei profesional ştiinţifice şi s-au realizat în ultimii 3 ani conferinţe la nivel naţional. O trăim acum pe cea de-a patra, care se desfăşoară la Palatul copiilor în perioada 26-29 martie 2008. Ne dorim să nu se sfârşească. Din păcate, unii dintre inimoşi au plecat dintre noi - dr. Eugen Şerbănescu, dr. Mircea Pretorian, dr. Alexandru Gheorghiu, dr. Romulus Dandescu…

AMF-B mania

AMF-B – mania… Dr. Rodica Tănăsescu

Preşedinte AMF-B Medic primar MF, Formator MF

sociaţia medicilor de familie din Bucureşti şi Ilfov, este într-un fel, copilul nostru.. De ani buni, colegi entuziaşti au dorit ca breasla noastră să devină ceea ce trebuie să fie, să fie respectată şi respectabilă. Cu efort, cu zbatere, dr. Mircea Iorga, dr. Ivar Mauch, dr. Grigore Buşoi, au simţit că devenirea noastră profesională este calea de a reuşi în păienjenişul vremurilor noastre veşnic tulburi.

ntr-o lume ce respectă din ce în ce mai puţin valoarea, într-o societate febrilă, care-şi alege modelele printre manelişti şi agramaţi, într-o ţară veşnic “originală”, în care şmecherul este cel deştept, iar cel corect este fraierul, în acest amalgam cu gust leşios, am considerat şi încă sperăm că demnitatea şi profesionalismul ne vor oferi calea spre normalitate. Am ales calea profesiei ca o cale de identificare a propriilor valori, a propriei identităţi, a propriei libertăţi. Ştiam, şi încă ştim, că, în timp, cu toată agitaţia paraziţilor şi larvelor ce viermuiesc în peisajul autohton, vom tinde spre adevăr. Speram, şi încă sperăm, că în ritm lent (oh, prea lent de atâtea ori), vom ajunge să fim acolo unde ne e locul. Adică în elita societăţii unei ţări normale, europene. Duşmani ne sunt uneori chiar reflexele noastre de a fi “victime” şi nu “eroi”, de a ne autocompătimi,

în loc să ne unim forţele. Duşmani sunt alteori colegii de “halat alb”, duşmani sunt concepţiile unor generaţii de indivizi obişnuiţi cu ideea că medicul este util şi respectabil doar când sunt bolnavi... Am încercat şi încercăm să facem din AMF-B o oază de normalitate pentru medicul de familie, un bun familiar al nostru, al tuturor, un instrument de instruire,unapărător. Am încercat şi încercăm să căpătăm credibilitate pentru specialitatea noastră. Am încercat şi încercăm să refacem ideea de “breaslă”, de elită chiar. Specialitatea noastră, cea mai veche în istoria „artei” medicale, este cea mai nouă în conştiinţa colegilor şi pacienţilor noştri. Am fost adeseori consideraţi „medici de mâna a doua”. Acesta este unul din

motivele pentru care am insistat şi insistăm că permanenta „upgradare“ profesională şi aducerea la zi a practicii noastre medicale reprezintă calea firească de a ajunge, demn şi vertical, acolo unde ne dorim. Ar mai fi ceva... Din păcate, atâtea decenii de opresiuni au făcut din majoritatea medicilor persoane individualiste, iar noi nu facem excepţie. Într-o societate care aduce atâtea dezamăgiri, nu mai avem încredere. Aprioric, privim totul cu un aer de superioritate sterilă. Nu avem timp să ne adunăm, suntem tot mai obosiţi, suprasolicitaţi. Dar ne găsim timp să ne plângem când obligaţiile noastre cresc de la o zi la alta. Dacă ceva este bun, ni se cuvine, dacă ceva este rău, suntem victime. Ne-am cam pierdut spiritul de castă. Împreună putem înmulţi cele bune şi corecta cele rele. Nu realizăm încă ce putere pierdem nefolosind resursele noastre în comun. Suntem un sfert din medicii României. Îngrijim toată populaţia ţării, sănătoşi sau bolnavi. Ce altă specialitate mai deţine un asemenea „atu”? Cu bune şi rele, cu semne de înţelegere a realităţii, sistemul medical se sprijină pe

„Împreun` putem înmul]i cele bune [i corecta cele rele.“ noi. Fără noi, totul se surpă. Nu folosim aproape deloc potenţialul nostru. Împreună, la bine şi la greu, împreună când învăţam şi când ne relaxăm, împreună când solicităm şi argumentăm, împreună...

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

AMF-B mania

Aşa cum am mai spus, acum câţiva ani discutam despre şansele de a obţine un tratat bun sau o revistă de specialitate. Azi comparăm studii, ghiduri, softuri medicale. În ultimii ani, am pornit o nouă “cruciadă”. Încercăm să dinamizăm copilul nostru năzdrăvan, să-l facem apt să zburde vioi în secolul XXI. AMF-B s-a dezvoltat şi creşte mereu. Ne adaptăm vremurilor. AMF-B are azi propria pagină de web, grupul său de discuţii “vir-

tuale” pe care sunt înscrişi sute de colegi, are o secţiune legislativă, atât pe site, cât şi în şedinţele lunare, căci medicii informaţi sunt mai puternici. Are şi un newsletter expediat “la cald” celor care au ales să fie alături de noi, şi care află astfel, cu un pas înaintea tuturor, veştile bune sau rele. Deseori folosim SMSul ca un „reminder” pentru toţi. Ca să nu „scăpăm nimic”, ca să putem interveni, ca să ne putem aduna …

AMF-B are azi o Agendă proprie medicilor de familie (în colaborare cu SNMF), deja cu două ediţii de succes la activ. Este un proiect drag nouă, un proiect profesional pentru care colegi de alte specialităţi ne invidiază.. AMF-B organizează anual conferinţe, cu participare şi impact maxim în peisajul naţional. AMF-B are întâlniri lunare cu simpozioane interactive, cu participarea unor somităţi medicale, dar şi cu prelegeri ale colegilor noştri. AMF-B organizează cursuri, se implică în tot ce înseamnă viaţa profesională a practicianului MF. AMF-B este un nume cunoscut în presă, în televiziune, şi mai ales în conştiinţa colegilor. AMF-B este deja un “brand” pe care dorim să-l dezvoltăm, să-l protejăm, să-l promovăm. Pe această linie a veşnicei noastre deveniri, a zbaterii constructive, a profesionalismului la care ţinem atât, pe drumul nostru spre normalitate, îndrăznim astăzi să deschidem calea unei noi provocări: revista proprie a AMF-B, “Jurnalul medicului de familie”... sau, cum zicea Sandra... AMF-B-mania...

Dorim o revistă vioaie, care să ne reprezinte, care să ne fie utilă, care să ne fie aproape, cu subiecte specifice profesiei, cu noutăţi, cu informaţii utile, cu legislaţie, cu glume, cu sugestii pentru dramul de timp liber pe care ni-l permitem.

Dorim să avem paginile în care sa fim împreună, ca o prelungire a năzuinţei noastre de a strânge rândurile. Cu efortul nostru, al tuturor, copilul nostru, AMF-B, poate creşte şi ne poate conduce acolo unde ne dorim. De aceea, dacă n-am fi vrut să fim “sobri”, revista AMF-B, putea fi numită, familiar şi drag, AMF-B-mania..

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

NEWSLETTER

Newsletter Câteva cuvinte despre Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti Activitate ştiinţifică

MF-B asigură educaţia medicală continuă şi completă a membrilor săi. De 13 ani organizăm anual 10 sesiuni pe teme extrem de variate care acoperă tot spectrul practicii medicului de familie. În acest fel membrii noştri îşi pot asigura aducerea la zi a competenţei şi numărul de credite de educaţie medicală continuă necesare reacreditării de către Colegiul Medicilor. Activitatea AMF-B este structurată pe câteva direcţii: simpozioane creditate de Colegiul Medicilor din România; conferinţa anuală a AMF-B, eveniment creditat de Colegiul Medicilor din România; "Agenda Medicului de Familie", care cuprinde scheme terapeutice, algoritmi de diagnostic şi tratament, clasificări, scheme de vaccinări în vigoare şi alternative, de fapt un „ghid de buzunar" util oricărui medic de familie – proiect în derulare împreună cu Media Med Publicis şi SNMF; parteneriate media cu Pulsmedia Internaţional, Pharma Business; parteneri în Campania "Quit & Win" împreună cu ISPB; Cursul de screening oncopediatric organizat împreună cu Fundaţia Concept şi Danone; Jurnalul Medicului de Familie – Revista trimestrială a Asociaţiei editată de Media Med Publicis; Conferinţele Anuale Media Med Publicis– AMF-B, un proiect ambiţios. Suntem fericiţii posesori ai unui Premiu de Excelenţă, oferit de PRESSPRO INTERNAŢIONAL în decembrie 2005, şi a unei nominalizări pentru acelaşi premiu în 2006.

Manifestări medicale în trimestrul al doilea al anului 2008: Societatea Română de Medicină Internă - Congresul Naţional de Medicină Internă Data: 9-12 aprilie 2008 Locaţia: Călimăneşti - Căciulata Program: 9 aprilie - Curs precongres 10-12 aprilie - Sesiune de comunicare ştiinţifică 12 aprilie - Curs postcongres Mai multe detalii pe: http://www.srmi.ro AMF "MEDFAM" Bihor Conferinţa Naţională Data: 11-12 aprilie 2008 Tema: Medicul de familie colaborări interdisciplinare Subteme: 1. Pediatria în actualitate 2. Sănătate mintală 3. Bolile cronice ale adultului şi vârstnicului 4. Aspecte de recuperare medicală Persoane de contact: Dr. Eva Monica Vajda; tel.: 0745 655 165 Dr. Ana Dorina Popa; tel.: 0740 138 800 Al Treilea Congres Internaţional de medicină anti-aging din România, Primul congres internaţional de lasere în medicină şi chirurgie Data: 2-4 mai Locaţia: Bucureşti Înscrieri la: http://www.amaa.ro

Membrii Asociaţiei

alitatea de membru al AMF-B poate fi obţinută, la cerere, de medicii specialişti, primari sau rezidenţi în specialitatea “Medicina de Familie”, precum şi de medicii pensionari proveniţi din specialitatea MF/MG, care îşi desfăşoară activitatea în Bucureşti sau în jud. Ilfov. Calitatea de membru poate fi solicitată şi de medici cu alte specialităţi decât cea de MF.

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

NEWSLETTER

Solicitarea calităţii de membru AMF-B se face parcurgând următoarele etape: Completarea Cererii de Înscriere (tip) sau înscrierea online, de pe pagina proprie de web; Achitarea integrală a cotizaţiei pe anul în curs.

Obligaţiile / Drepturile asociaţilor (extrase din statut): să respecte prevederile Actului constitutiv şi ale Statutului Asociaţiei; să se supună hotărârilor Adunării Generale şi deciziilor Consiliului Director; să respecte orice angajament făcut faţă de Asociaţie; să nu aducă prejudicii materiale Asociaţiei; să respecte Regulamentul intern al Asociaţiei; să achite cotizaţia; să aleagă şi să fie aleşi în structura organizatorică a Asociaţiei; să participe la toate activităţile organizate de Asociaţie, beneficiind de toate avantajele care decurg din respectiva participare; să beneficieze de informaţii actualizate ştiinţifice şi legislative pe Newsletter, de Jurnalul Medicului de Familie (distribuit gratuit numai membrilor cotizanţi) şi alerte pe SMS; să comunice modern pe Forumul AMF-B şi pe lista de discuţii cu înscriere directă de pe pagina de web a Asociaţiei.

Temele AMF-B pentru anul 2008*: 10 aprilie 8 mai 12 iunie 11 septembrie 26-27 septembrie 9 octombrie 13 noiembrie 11 decembrie

- Lifestyle - Copilul preţios - Cu inima la rever - Patologia profesională - Conferinţa de neuropsihiatrie - Infecţii frecvente în ambulatoriu - Patologia vârstnicului - Sănătatea mintală

* Simpozioanele lunare ale AMF-B se organizează la Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti, sala Excelsior, în fiecare a doua joi din lună, la ora 13. Acestea sunt creditate EMC. DIPLOMELE se acordă în funcţie de participarea la Simpozioanele lunare, participare confirmată prin semnătura de prezenţă, şi prin plătirea taxei de participare/cotizaţiei – plata cotizaţiei/taxei se poate face la sediul asociaţiei sau în ziua simpozioanelor, la standul propriu. Notă: Dacă doriţi să fiţi informaţi la timp asupra evenimentelor medicale ce au loc în Bucureşti şi nu numai, abonaţi-vă la newsletter-ul AMF-B. Înscrierea se face simplu, înscriind adresa dumneavoastră de mail în caseta “Newsletter” din pagina de web a AMF-B.

Puls Media Network SRL Forumul Medic.ro Data: 29-30 mai Locaţia: Sibiu Persoană de contact: Maria Iacob; tel.: 0727 727 098 maria.iacob@pulsmedia.ro forummedic@pulsmedia.ro Mai multe detalii pe: www.pulsmedia.ro Societatea Română de Ultrasonografie în Medicină şi Biologie - EUROSON 2008, Congresul European de Ecografie Data: 31 mai - 3 iunie 2008 Locaţia: Timişoara Mai multe detalii pe: www.euroson2008.ro SMF BUZĂU - UNIVERSITATEA DE VARĂ Vasile Voiculescu Sesiunea I: 24-25 mai Sesiunea a II-a: 31 mai -1 iunie Locaţia: Poiana Pinului – Buzău Manifestarea constă în cursuri postuniversitare creditate cu ore EMC. Persoană de contact: Dr. Valeriu Bistriceanu; tel.: 0744 687 131 valeriu_bistriceanu@yahoo.com AJMG/MF SUCEAVA “Zilele Medicale Sucevene” Data: 20-22 iunie 2008 Persoană de contact: Dr. Draga - Doina Buimistriuc; tel.: 0722 605 304 APMF /MG VALCEA Şcoala de vară Horezu 2008 Seria I: 13-15 iunie 2008 Seria a II-a: 18-20 iulie 2008 Persoană de contact: Dr. Cristiana Bărăganescu; tel.: 0350/ 407 772 APMF/MG, 0744 555 799; cristiana baraganescu_01@ yahoo.com

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

VEDETE DE REŢETĂ

Articol realizat de

edicamentul Tralgit este un analgezic recomandat în terapia durerii de intensitate moderată până la severă, respectiv durerea situată pe treapta a doua de intensitate a durerii, conform clasificării Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (nevralgie, durere reumatică, migrenă, lumbago, traumatism vertebro-medular, status posttraumatic, durere dentară, sindroame vertebrogenice, intervenţii terapeutice sau diagnostice dureroase, status postoperator, durere malignă, etc). Tralgit este disponibil în opt forme farmaceutice adaptate tratamentului durerilor acute sau cronice corespunzătoare scorurilor între 4 şi 7 pe scala analogă vizuală a durerii.

Tralgit SR (Slow Release) este forma cu eliberare prelungită indicată în tratamentul durerii care însoţeşte afecţiunile cronice. Comprimatele filmate Tralgit SR sunt disponibile în concentraţii de 100, 150 şi 200 mg şi se administrează întregi, o dată la 12 ore. Eliberarea lentă pe parcursul celor 12 ore şi fluctuaţiile plasmatice minime contribuie semnificativ la complianţa pacienţilor la tratament şi o frecvenţă redusă a reacţiilor adverse pe cel mai larg interval de analgezie din portofoliul Tralgit. Tralgit picături orale, soluţie buvabilă cu concentraţia de 100 mg/ ml, este forma farmaceutică cea mai uşor de dozat la pacienţii foarte

tineri sau în vârstă care necesită o titrare atentă a dozei analgezice minime necesare în cazul durerilor acute. Picăturile orale sunt disponibile în flacoane de 10 ml cu picurător şi respectiv de 96,6 ml care prezintă un capac cu pompă şi picurător. Apăsarea completă a acestuia eliberează 5 picături de soluţie, echivalentul a 25 mg clorhidrat de tramadol. Tralgit sub forma de picături orale vine atât în sprijinul medicului de familie în vederea individualizării terapiei analgezice în ambulatoriu, precum şi al pacienţilor – prin facilitarea administrării acestei terapii la nevoie. Celelalte forme farmaceutice cuprinse în portofoliul Tralgit sunt: capsule cu eliberare imediată de 50 mg şi fiole de 1 şi 2 ml (corespunzând la 50 şi respectiv 100 mg clorhidrat de tramadol). Ele se adresează formelor acute de durere, efectul analgezic instalându-se rapid. Varietatea formelor farmaceutice adaptabile unui management analgezic corect susţinut şi incidenţa în creştere a pacienţilor nou diagnosticaţi şi trataţi pentru patologii asociate cu durere recomandă portofoliul Tralgit în arsenalul terapeutic al medicului de familie.

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

CRONICA WEB-icarilor

ŞTIRI DIN UE…

Cronica web-icarilor

Noile rapoarte ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control) au stabilit că vaccinarea adolescentelor este o strategie eficientă contra cancerului cervical. Ţinta de elecţie, o reprezintă tinerele care nu şi-au început viaţa sexuală, deşi au fost stabilite şi programe de cuprindere a celorlalte grupe de fete (care şi-au început deja viaţa sexuală), fiind demonstrat un beneficiu al vaccinării şi în aceste cazuri.

Dr. Liana Gospodinov

Medic Primar MF, Formator MF

FDA avertizează faţă de folosirea OTC pentru răceală şi tuse la copiii mici

rodusele OTC pentru răceală şi tuse nu ar trebui folosite la copiii mai mici de 2 ani. Aceste produse, tratează simptomele şi nu cauza bolii, pe de altă parte, nu sunt sigure sau eficiente la copiii sub 2 ani. În această categorie intră: decongestionantele nazale, antihistaminicele, antitusivele şi expectorantele. Ele pot genera: decese, convulsii, tulburarea stării de conştienţă, tulburări de ritm cardiac. Un studiu în derulare analizează utilizarea OTC-urilor la copii cu vârste între 2-11 ani, concluziile urmând a fi date curând publicităţii. Deocamdată, părinţii şi aparţinătorii copiilor cu vârste 2-11 ani sunt sfătuiţi: 1. Să respecte strict informaţiile legate de produs şi să nu depăşească doza admisă. 2. Să nu folosească alte linguriţe de măsură decât cele existente în ambalajul produsului (sunt interzise lingurile şi linguriţele de bucătărie); 3. Să verifice substanţele conţinute în preparat, pentru evitarea supradozării; 4. Să prefere ambalaje cu capac de siguranţă, iar medicamentele să fie păstrate la distanţă de copii. (sursa: Medscape)

Iniţierea tratamentului medicamentos la persoane tinere cu hipertrigliceridemie

rof. dr. Vera Bittner (Universitatea din Alabama), explică: mai întâi trebuie să ne asigurăm că persoana nu are diabet, o afecţiune tiroidiană, nu consumă alcool în exces, nu foloseşte contraceptive orale, TA şi LDLcolesterolul sunt în limite normale şi nu fumează. În acest caz, riscul SCORE rezultat din harta Framingham (de a se produce un eveniment cardiovascular în următorii 10 ani) este foarte scăzut,

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

Rezultatele preliminare ale unui studiu recent privind susceptibilitatea medicamentelor antivirale utilizate împotriva tulpinilor de virus gripal circulante în Europa, au arătat că unele dintre virusurile A (H1N1) aflate în circulaţie în această iarnă sunt rezistente la oseltamivir. Ca urmare a rezultatelor unui nou studiu elaborat în Germania privind nutriţia populaţiei, a rezultat că 66% dintre bărbaţi şi 51% dintre femei sunt supraponderali sau obezi, ca urmare a unei diete neadecvate şi a sedentarismului. Cu această ocazie a fost lansat un plan naţional, în vederea unei alimentaţii mai sănătoase asociată cu activitate fizică sporită. Un plan asemănător există deja în Norvegia şi Belgia. Un studiu recent efectuat în Marea Britanie pe un lot de 7000 de persoane cu vârsta peste 40 de ani, sugerează un efect benefic al tratamentului antihipertensiv, în prevenţia

CRONICA WEB-icarilor

bolii Parkinson (BP). Dintre toate clasele de antihipertensive utilizate, doar blocantele canalelor de calciu, au determinat reducerea într-un procent semnificativ de 23%, a incidenţei BP, restul neavând nici o influenţă. În continuare sunt necesare studii, pentru demonstrarea cu certitudine a efectului neuroprotectiv, deschizându-se căi pentru stabilirea unei noi clase de medicamente utile în prevenţia BP.

chiar dacă persoana este obeză, are un stil de viaţă sedentar şi HDL colesterolul scăzut. Există riscul să dezvolte însă, în timp, diabet zaharat, cu creşterea riscului de boala cardiovasculară. În acest caz, o intervenţie drastică asupra stilului de viaţă va scădea şi va întârzia riscul de apariţie a diabetului zaharat. Se poate recomanda pacientului consultarea unui dietetician şi un program organizat de gimnastică. Autoarea articolului ia în considerare şi un tatament medicamentos dacă TG ating valoarea de 500 mg %, existând riscul de pancreatită. Opţiunile în acest caz ar fi: uleiul de peşte în doze terapeutice, fibraţii şi acidul nicotinic. (sursa: Medscape)

Studii recente efectuate la DUKE UNIVERSITY, au condus la o concluzie surprinzătoare, care ar putea fi definită prin sintagma „există ceva în cafea care previne DZ II, dar care nu este cafeina”. Cafeina administrată ca atare, determină creşterea nivelului de glucoză în sânge, motiv pentru care nu este indicată la pacienţii cu DZ II cu nivele necontrolate ale glicemiei. Pe de altă parte, cercetări prospective efectuate la consumatorii de cafea, au demonstrat o incidenţă mai scăzută a DZ faţă de neconsumatori. Concluzia acestor studii ar fi existenţa unor compuşi în cafea (alţii decât cofeina), cu rol hipoglicemiant, recomandându-se pacienţilor cu DZ, consumul cafelei decofeinizate. (Newsletter Health - EU)

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

CAZ CLINIC

BPOC în lumina ultimului ghid “Gold 2006” Dr. Liana Gospodinov

Medic Primar MF, Formator MF

n plan eficient de management al BPOC include în primul rând un diagnostic precoce, prin identificarea pacienţilor la risc de a face boala, urmat apoi de următoarele patru aspecte: 1. evaluarea şi monitorizarea bolii; 2. reducerea factorilor de risc; 3. managementul BPOC stabile; 4. managementul exacerbărilor. S-a dovedit că un diagnostic precoce şi implementarea tratamentului, în special oprirea fuma-

tului, a întârziat instalarea sau progresia bolii, cu atât mai mult cu cât boala odată instalată, declinul funcţiei respiratorii este progresiv, în ciuda oricărui efort terapeutic. Practic nici o medicaţie nu poate determina vindecarea, dar scopul acesteia este ameliorarea calităţii vieţii, reducerea simptomatologiei şi a perioadelor de exacerbare, ca şi întârzierea apariţiei complicaţiilor redutabile, cum ar fi insuficienţa respiratorie cronică şi cordul pulmonar cronic. Diagnosticul precoce este sugerat în primul rând de datele rezulta-

Tabelul 1. Factori de risc în BPOC Boală poligenică Expunerea la particule fum de tutun praf organic şi anorganic ocupaţional poluare casnică (încălzire, gătit, ventilaţie deficitară) poluarea mediului exterior Dezvoltarea plămânului Stresul oxidativ Sexul Vârsta Infecţii respiratorii Statusul socio-economic Nutriţia Comorbidităţile

te din anamneză: dispneea, tusea şi expectoraţia. La acest nivel este important să se aprecieze impactul dispneei şi a celorlalte simptome respiratorii asupra vieţii cotidiene în scopul aplicării unui tratament adecvat. Pentru scopuri practice se recomandă folosirea unor chestionare standardizate: ex. chestionarul MRC (British Medical Research Council) dar şi altele (ex. http:// www.ipag.org). Suspiciunea diagnostică va fi urmată, pentru confirmare, obligatoriu de spirometrie standardul de aur al diagnosticului. Radiografia pulmonară nu este esenţială ci, eventual, doar pentru diagnosticul diferenţial. Rolul spirometriei nu este doar acela de a preciza diagnosticul de BPOC, ci şi de a încadra bolnavul într-un anumit stadiu, pentru stabilirea paşilor terapeutici, ca şi pentru monitorizarea evoluţiei bolnavului în timp.

Evaluarea simptomelor Stadiul I BPOC uşoară – tuse cronică şi expectoraţie – simptomele pot fi prezente cu mulţi ani înaintea dezvoltării disfuncţiei respiratorii. Ele sunt deseori ignorate de pacient şi atribuite înaintării în vârstă. Stadiul II BPOC moderată – dispneea se adaugă la manifestările stadiului I şi însoţeşte activităţile zilnice. De regulă acesta este stadiul în care pacientul se adresează medicului. Stadiul III BPOC severă – la simptomatologia de mai sus, care se agravează,

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

CAZ CLINIC

se adaugă simptome legate de complicaţii (insuficienţa respiratorie, insuficienţa cardiacă dreaptă, scăderea ponderală şi hipoxemia arterială). Având în vedere că BPOC poate fi diagnosticată în orice stadiu, oricare dintre simptomele enumerate, pot fi prezente în consultul iniţial. Cu toate acestea diagnosticul de certitudine este stabilit numai în urma efectuării spirometriei. Deşi examinarea fizică a pacientului reprezintă o parte importantă a consultului, semnele clinice ale disfuncţiei respiratorii (torace emfizematos, cianoză centrală, wheezing, polipnee, edeme membre inferioare etc.) nu sunt de obicei prezente decât după instalarea disfuncţiei ventilatorii. Comparativ cu clasificarea realizată în 2001, actualmente nu se mai acceptă stadiul „0” la risc. În prezent sunt recunoscute patru stadii spirometrice (Tabelul 2). BIBLIOGRAFIE 2006 Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease

Indicatori ai simptomatologiei sugerând BPOC progresivă (se accentuează în timp) se accentuează cu efortul fizic persistentă (prezentă toată ziua) descrisă de pacient ca o: ¬ “greutate le respiraţie” ¬ “lipsă de aer” ¬ “sufocare” Tusea cronică iniţial intermitentă poate fi neproductivă Expectoraţie cronică Istoric de expunere la factori de risc: fum de ţigară praf şi noxe chimice ocupaţionale poluare casnică (încălzire, gătit, ventilaţie deficitară) Dispneea

Tabelul 2. Clasificarea spirometrică după severitate Stadiul I: uşoară

FEV1/FVC <0,70 FEV1 ≥80% din prezis

Stadiul II: moderată

FEV1/FVC <0,70

Stadiul III: severă

50%≤FEV1<80% din prezis FEV1/FVC <0,70 30%≤FEV1<50% din prezis

Stadiul IV: foarte severă

FEV1/FVC <0,70 FEV1 <30% din prezis, sau FEV1 <50% din prezis plus insuficienţă respiratorie cronică

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

PRAXIS LA SUPERLATIV

Vaccinuri suplimentare, opţionale

Vaccinarea copiilor Dr. Sandra Adalgiza Alexiu Medic specialist MF

Programul naţional de vaccinare în România Perioada

Vaccin

Observaţii

Naştere

HEP B1, BCG

În maternitate

2 Luni

HEP B2, DTP1, VPOT1

Simultan

4 Luni

DTP2, VPOT2

Simultan

6 Luni

HEP B3, DTP3, VPOT3

Simultan

1 An

DTP R1, VPOT R1

Simultan

12 - 15 Luni

ROR1

Simultan

30-35 Luni

DTP R2

Simultan

6-7 Ani (clasa I)

DT, ROR2

Campanii şcolare

9 Ani (clasa a III-a)

VPOT R2

Campanii şcolare

14 Ani (clasa a VIII-a)

DT, Rub (numai fetele)

Campanii şcolare

18 Ani (clasa a XII-a)

HEP B

Campanii şcolare

Studenţi anul I, respectiv elevi anul I, de la facultăţile de medicină şi stomatologie, respectiv de la şcolile sanitare postliceale

HEP B

Campanii şcolare

oate vaccinurile şi materialele sanitare utilizate în calendar se achiziţionează centralizat, cu excepţia DTP-VPI sau/şi VPI DTP-Vaccin diftero-tetano-pertussis DT-Vaccin diftero-tetanic pediatric (se utilizează până la vârsta de 14 ani) VPOT-Vaccin polio oral (pentru copii instituţionalizaţi şi copii care au

contraindicaţii pentru VPO se va utiliza VPI = vaccin polio inactivat sau combinat DTP-VPI). Hep B-Vaccin hepatitic B ROR-Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion BCG-Bacil Calmette Guerin Rub-Vaccin rubeolic Pentru administrarea tuturor vaccinurilor se vor utiliza seringi de unică folosinţă.

1. Vaccin pertussis acelular (în componenţa vaccinurilor penta şi hexavalente) 2. Vaccin polio injectabil (în componenţa vaccinurilor penta şi hexavalente) o pentavalent = diftero-tetano-pertusiss + antipolio + anti Hib o hexavalent = diftero-tetano-pertusiss + antipolio + anti Hib + anti HepB 3. Vaccinul anti Haemophilus Influenzae – Hib (singur sau în componenţa vaccinurilor penta şi hexavalente) 4. Vaccinul antimeningococic 5. Vaccinul antipneumococic 6. Vaccinul antigripal 7. Vaccinul antivaricelă 8. Vaccinul anti rotavirus (SUA) 9. Vaccinul anti HPV (human papilloma virus) la adolescente (SUA)

Alternativa de calendar de vaccinare cu suplimente Nou-născut: anti HepB + BCG 2 luni: vaccin pentavalent (DTP +IPV+Hib) + antiHepB sau vaccin hexavalent (DTP+IPV+ Hib +antiHepB) 4 luni: vaccin pentavalent (DTP +IPV+Hib) 6 luni: vaccin pentavalent (DTP +IPV+Hib) + antiHepB sau vaccin hexavalent (DTP+IPV+ Hib +antiHepB) 12 luni: vaccin pentavalent (DTP+IPV+Hib) 13-15 luni: ROR (MMR) * rapelul între 2-6 ani !!!

16-18 luni (obligatoriu pauză 3 luni după ROR): Anti HepA

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

PRAXIS LA SUPERLATIV

(primodoza) şi vaccinare antivaricelă (doză unică) * După 6-18 luni de la prima doză, rapel Anti HepA

naţionale de sănătate, responsabilităţile în monitorizarea şi controlul acestora, detalierea pe subprograme şi activităţi, indicatorii specifici, precum şi unităţile sanitare prin care se derulează acestea în anul 2007.

2. 3. 4. 5.

http://www.immunizationinfo.org/ http://www.cdc.gov/vaccines/recs/schedules/default.htm http://www.fda.gov/cber/vaccines.htm http://www.who.int/topics/vaccines/en/

După 24 luni, vaccin antipneumococic (doză unică) în special la copiii din grupele de risc 30-35 luni DTP rapel 2 Vaccinul antimeningococic (antigen polizaharidic) se administrează între 2 şi 10 ani, la copii cu deficit de complement, asplenie anatomică sau funcţională precum şi în alte situaţii de risc înalt. Total 10 injecţii până la 2 ani !!!

Obiective şi priorităţi OMS 1. Scăderea numărului de injecţii necesare vaccinărilor obligatorii în primii doi ani de viaţă de la 80 la maxim 10 (se realizează prin utilizarea vaccinurilor combinate, perspectivă extrem de apropiată şi pentru România) 2. Protecţie simultană împotriva mai multor boli infecţioase 3. Creşterea complianţei pacienţilor la vaccinare 4. Înlocuirea polio oral cu cel injectabil 5. Înlocuirea pertussis celular cu cel acelular 6. Scăderea vârstei pentru rapelul rujeolic de la 3-6 ani la 2 ani 7. Reducerea numărului total de doze de vaccin anti HepB la maxim 6 doze pe viaţă 8. Vaccinarea sistematică DT-VPI a adulţilor la intervale de 10 ani 9. Utilizarea la adulţi a unei doze reduse de anatoxină difterică 10. Vaccinarea copiilor până la momentul intrării în colectivitate BIBLIOGRAFIE 1. Ord. nr. 570/116/2007 pentru aprobarea Normelor tehnice privind implementarea, evaluarea şi finanţarea programelor

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

COPILUL PREŢIOS

Infecţiile tractului urinar la copil Dr. Daniela Ştefănescu

curba ponderală deficitară la nou născut şi sugar tulburări digestive trenante la nou născut şi sugar anemie hipocromă icter manifestări neurologice (agitaţie/adinamie, hipotonie, convulsii etc.)

Medic primar MF

Examene paraclinice

m ales acest subiect, deoarece, în ultima perioadă, m-am confruntat la cabinet, cu relativ frecvente cazuri, mai ales la sugari. Am dorit să fie un “remember” util în cabinet.

Importanţa

Modalităţi de producere:

frecvenţa considerabilă, locul al treilea în patologia infecţioasă a copilului gravitatea afecţiunii imediate cât şi tardive, ajungându-se potenţial la pielonefrită cronică, insuficienţă renală acută/cronică, hipertensiune arterială probleme de diagnostic/terapie – forme asimptomatice/atipice/ rezistenţe de boală

ascendenţa prioritară, în special la fetiţe, cu punct de plecare zona periuretrală. hematogenă descendentă, cu punct de plecare un focar de infecţie, de unde pe cale sanguină se produce contaminarea interstiţiului renal – pielonefrite.

Definiţie Boală inflamatorie infecţioasă, cu interesarea tractului urinar şi/sau interstiţiului renal.

Factori favorizanţi locali (legaţi de aparatul urinar şi zonele de vecinătate - infecţii, malformaţii) generali (infecţii sistemice cu bacteriemie, deficite imunologice, tulburări metabolice congenitale/câştigate)

Etiologie în principal bacterii gram negative 60-90% (E.coli, Proteus mirabilis, Pseudomonas aeruginosa, Klebsiella, H. influentzae) cât şi bacterii gram pozitive 15-20% (Streptococcus faecalis, Streptococcus haemolitic, Staph. aureus/albus) altele 15-20%

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

Tablou clinic Manifestări mai puţin specifice, cu cât copilul este mai mic sunt: disurie polachiurie tenesme vezicale hematurie urini tulburi/fetide tulburări de micţiune orice episod febril/subfebril prelungit

urocultură cantitativă - recoltare sterilă din mijlocul jetului urinar după toaleta riguroasă a zonei, dezinfecţie, clătire abundentă cu apă sterilă/ser fiziologic, uscare cu compresă sterilă. Dacă în 30 min. nu a urinat se repetă toaleta. Însămânţarea se face în următoarele 30 min. sau se poate păstra la +4˚C, 24 de ore. examen sumar de urină (din aceeaşi probă de urină recoltată pentru culturi). Prezenţa hematuriei, leucocituriei, cilindrilor leucocitari sau a leucocitelor izolate şi grupate sugerează diagnostic pozitiv. sedimentul urinar (testul Addis pozitiv >1500 leucocite/min, testul Stasfeld Webb pozitiv >10 leucocite/mm3) hemoleucogramă ecografie renală urografie excretorie, cistografie mictională ultrasonografie, scintigramă renală, tomografie axială computerizată în infecţii recidivante/ trenante.

Diagnostic pozitiv presupune stabilirea existenţei ITU şi precizarea etiologiei. prezenţa sau absenţa factorilor favorizanţi - în principal, obstrucţia.

COPILUL PREŢIOS

precizarea sediului topografic - dificilă la copil.

cală, constipaţie, igienă precară perineală, oxiuroze etc.)

Tratament – obiective

Dispensarizare

alegerea antibioticului optim corectarea factorilor favorizanţi prevenirea recidivelor Monitorizarea răspunsului terapeutic se bazează exclusiv pe uroculturi. la 48-72 ore de la începerea tratamentului o sterilă = tratament eficient o pozitivă = impune schimbarea tratamentului cu alt antibiotic, ales în funcţie de antibiograma iniţială, şi repetarea uroculturii la 4872 ore. la 3-7 zile de la sistarea antibioticoterapiei. Durata tratamentului: 10-14 zile. I.T.U. recidivante sunt reinfecţii, mai frecvente în primul an şi mai ales în primele 6 luni de la infecţia iniţială şi se tratează ca orice ITU acută iniţială, urmat de tratament de întreţinere. Tratamentul de întreţinere presupune: administrarea de chimioterapice în doze mici 1/4-1/3 din cele folosite pentru faza acută, pe o durată variabilă între 6-12 luni, până la mai mulţi ani, chiar toată viaţa, în PNC şi în obstrucţiile necorectabile se recomandă monoterapie în cicluri alternante de câte 10-15 zile, prin rotaţie, în luna următoare reluându-se ciclul periodic se vor repeta uroculturile pentru a depista recidivele asimptomatice terapiei chimioprofilactice se vor asocia mijloace de evitare a factorilor favorizanţi (stază vezi-

Indicată fiecărui copil cu ITU, având în vedere posibilitatea frecventă a recidivelor. Urocultua se repetă: o săptămânal în prima lună după tratament; o lunar în următoarele 6 luni; o la 2-3 luni în următoarele 18 luni;

la 4-6 luni până la împlinirea a 3-5 ani de la ultimul episod infecţios.

BIBLIOGRAFIE - Compendiu de Pediatrie Prof. Univ. Dr. Adrian Georgescu Ed. ALL 2001 - Tratat de Pediatrie vol. III Valeriu Popescu Ed. Medicală 1985 - Ghid clinic de Pediatrie Stephan Illing, Stephanie Spranger Ed. ALL 1998 - Pediatrie vol. II Conf. Dr. Florin Iordăchescu Ed. Naţional 1998 - Protocoale în îngrijirea copilului vol. I ed. a II-a I.O.M.C. 1999 - Esenţialul în Pediatrie Prof. Dr. Eugen Ciofu, Dr. Carmen Ciofu Ed. Med. Amaltea 1997

Antibiotice şi chimioterapice utilizate în ITU la copil

E. Coli, Proteus, Shigella, Sallmonela E. Coli, Proteus, Shigella, Sallmonela

Doza/kg/zi Oral Parenteral 100 – 150 100 - 400 mg mg 50 – 100 60 – 400 mg mg

Cefuroxim

E. Coli, Klebsiella, Proteus

20 – 30 mg

Ceftriaxon

E. Coli, Citrobacter, Enterobacter, Proteus, Klebsiella

28 – 80 mg i.v. doză unică

Gentamicina

E. Coli, Enterobacter, Proteus, Klebsiella, Pseudomonas Aeruginosa

2 – 5 mg 2,25 – 4,2 mg la nou născut i.v., i.m.

Kanamicina

E. Coli, Enterobacter, Proteus, Klebsiella, Pseudomonas Aeruginosa

15 mg i.v., i.m.

Antibiotic Ampicilina Amoxicilina

Spectru de acţiune

Cotrimoxazol E. Coli, Citrobacter, Proteus Nitrofurantoin Acid nalidixic

Ciprofloaxcin

E. Coli, Enterobacter Enterobacteriacee, Pseudomonas Aeruginosa Enterobacteriacee E. Coli, Enterobacter, Proteus, Klebsiella, Pseudomonas Aeruginosa

75 – 150 mg

8 mg TMP 14 mg SMT 5 mg max 10 zile 50 mg 6 – 30 mg 5 – 10 zile

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

ABC-ul REZIDENTULUI

Neuropatia periferică Dr. Cristian Sever Oană

europatia periferică nu este o boală sau un simptom. Există câteva tipuri de nervi periferici, iar ei pot fi lezaţi de peste 100 de boli diferite şi toxine. Pentru a înţelege neuropatia periferică, medicul trebuie să se folosească de istoricul pacientului şi de examenul fizic.

Etiologie Procesul comun tuturor neuropatiilor periferice este leziunea nervilor periferici. Există 3 tipuri majore de leziuni nervoase în neuropatii: a. Afectarea corpului celular al axonului (neuronopatii) b. Demielinizare c. Degenerarea distală a axonului (axonopatii)

Simptome 1. Simptomele depind de tipul nervilor afectaţi: motori, senzitivi sau autonomi. a. Motori: Lipsa forţei este simptomul primar, dar aceasta se poate prezenta subtil: I. Dificultatea îndeplinirii activităţilor zilnice (ex: îmbrăcatul, răsucirea unei chei, căratul cumpărăturilor, încheiatul nasturilor) poate fi primul lucru remarcat de pacient II. Ocazional, la prezentare, pacientul are crampe sau fasciculaţii

III. Grupele de muşchi distale şi mici sunt de regulă primele afectate, ulterior apărând şi afectarea proximală. Excepţii: neuropatii inflamatorii, porfirie. b. Senzitivi: Amorţeala, furnicăturile (paresteziile) sau pierderea sensibilităţii sunt principalele simptome. Alte prezentări includ: I. Sindroame dureroase sau o senzaţie de arsură (disestezii) II. Senzaţie de pierdere a echilibrului, în special în camere întunecoase (pierderea proprioceptivităţii). c. Autonomi: Pacienţii cu cele mai subtile simptome este posibil să nu poată oferi date în mod voluntar. I. Hipotensiune posturală, ameţeli la ridicarea în ortostatism II. Transpiraţii anormale: excesive sau absente III. Constipaţie, retenţie urinară IV. Impotenţă 2. Apreciaţi distribuţia problemei: a. Simptomul reprezintă un nerv izolat sau un plex? b. Poate fi explicat de o radiculopatie? c. Tulburările sunt mai degrabă distale sau proximale? d. Nu există o conexiune logică sau o distribuţie dispersată?

3. Alte puncte cheie: a. Debutul şi evoluţia în timp: acută, subacută, cronică sau pe toată durata vieţii b. Vârsta debutului c. Istoric familial d. Există recidive sau ameliorări spontane? e. Alte afecţiuni medicale asociate cu neuropatie f. Alcool, medicamente, toxine

Date clinice 1. Examinarea motorie a. Distingeţi grupele proximale de muşchi (şolduri, centura scapulară) de grupele distale b. Examinaţi prezenţa atrofiei, pierderea tonusului motor c. Reflexele osteotendinoase profunde pot fi încetinite sau absente în demielinizarea nervilor motori 2. Examinarea senzitivă a. Include proprioceptivitatea, vibraţiile (diapazon de 128 Hz), temperatura b. Atingerea fină: cu smoc de vată, monofilament 10-gm (pentru evaluarea picioarelor) 3. Examinarea autonomă a. Măsurarea presiunii arteriale ortostatice b. Teste de golire a vezicii urinare

Teste de laborator Important !!! Nu solicitaţi analize pe „bandă rulantă”. Istoricul şi examenul fizic trebuie să ghideze clasificarea, iar clasificarea trebuie să ghideze evaluarea.

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

ABC-ul REZIDENTULUI

Se utilizează studii electrodiagnostice: studii de conducere nervoasă (SCN) şi electromiografia (EMG) 1. Sunt de mare ajutor în identificarea distribuţiei anatomoclinice. 2. Pot de asemenea diferenţia degenerarea axonală de demielinizare. (Demielinizarea este caracterizată de conducere nervoasă încetinită). 3. Pot descoperi tipuri de leziuni nervoase nedetectate la examenul clinic. Obiecţii pentru utilizarea SCN şi EMG I. Rezultate fals negative pentru neuropatiile fibrelor senzitive mici. II. Rezultate fals pozitive sau fără importanţă clinică, care pot distrage atenţia de la diagnosticul real. Alte analize de laborator ce pot fi luate în considerare (bazate pe sindromul neurologic) 1. Analize de sânge: hemogramă, VSH (sau proteina C reactivă), glicemie, vitamina B12 (în special dacă hemograma evidenţiază macrocitoză), teste funcţionale tiroidiene, teste pentru boli venerice, HIV, antigen antinuclear. 2. Electroforeza proteinelor serice (EFPS): În neuropatiile motorii, când gammapatia monoclonală este o posibilă cauză, luaţi în vedere electroforeza cu imunofixare pentru a evita rezultatele fals negative ale EFPS. 3. Puncţia lombară: Un nivel ridicat de proteine în LCR este sugestiv pentru poliradiculopatie demielinizantă cronică inflamatorie (PDCI). 4. Evaluarea anticorpilor este adesea folosită de neurologi, inclu-

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

siv anticorpii anti-glicolipide, anticorpii anti-Hu (prezenţi în afecţiuni maligne oculte la pacienţi cu ataxie subacută) şi anticorpii anti-canale de calciu. 5. Testele genetice sunt din ce în ce mai folosite pentru identificarea neuropatiilor ereditare. 6. Nu sunt necesare screeningul pentru metale grele ori biopsiile nervoase (doar când se suspectează vasculite, amiloidoză, lepră sau sarcoidoză).

Diagnosticul diferenţial (prezentate grupat pe sindroame clinice): 1. Mononeuropatii, radiculopatii a. Compresiune directă sau circulară exercitată de disc, tumoră sau sindromul de canal carpian b. Neuropatia diabetică, vasculita 2. Mononeuritis multiplex a. Diabetul zaharat b. Reumatologic: lupus eritematos sistemic, vasculită c. Neoplazii d. Lepra, sarcoidoza, boala Lyme e. Neuropatia ereditară cu predispoziţie la paralizii de presiune 3. Neuropatii motorii a. Sindromul Guillain-Barre b. PDCI c. Neuropatii paraproteinemice (asociate cu gamapatii monoclonale) d. Cauze ereditare: boala Charcot-Marie-Tooth, distrofiile musculare f. Scleroza laterală amiotrofică (boala neuronului motor) g. Porfiria acută 4. Neuropatii senzitive a. Diabetul zaharat: cea mai frecventă neuropatie peri-

ferică în ţările civilizate b. Lepra: cea mai frecventă neuropatie în restul lumii c. Deficitul de vitamina B12, tiamină d. Neoplazii e. Vasculita 5. Sindromul dureros a. Alcool, deficite nutritive b. Infecţia HIV c. DZ d. Crioglobulinemia e. Neoplaziile (sindroamele paraneoplazice) f. Intoxicaţia cu arsenic sau thaliu g. Vasculitele 6. Neuropatii cu debut brusc a. Sindromul Guillain-Barre b. Porfiria c. Toxicele precum arsenicul

Tatament Tratamentul variază în funcţie de sindrom şi etiologia neuropatiei; patologia subiacentă trebuie tratată în cazul compresiunii nervului, sindroamelor paraneoplazice, vasculitei, sau infecţiilor precum sifilisul. 1. Terapii imunomodulatoare nespecifice: corticosteroizii, imunoglobuline intravenos, plasmafereză, imunosupresoare (ciclosporină, azatioprină, ciclofosfamidă). 2. Neuropatiile dureroase, precum cea diabetică răspund, în general, la antidepresivele triciclice (amitriptilină, nortriptilină în doze de până la 100 mg pe zi) sau anticonvulsivante (carbamazepină, fenitoină, gabapentin). 3. Activitatea şi educaţia pacientului sunt în funcţie de etiologie: a. Terapii fizice şi ocupaţionale b. Educaţi pacientul pentru reducerea riscurilor mai ales în neuropatiile senzitive.

UTIL PACIENTULUI

Hepatita cronică Dr. Daniela Ştefănescu Medic primar MF

epatita cronică este o afecţiune generată de factori patogeni diverşi, care determină o inflamaţie cronică a ficatului. Cauzele care determină această boală sunt multiple – viruşi, factori toxici, medicamentoşi, metabolici, alimentari, microbieni sau imunitari. Cu toate că aproape toţi suntem expuşi acestor factori, nu toţi facem hepatită cronică. De aceea, se consideră că hepatita cronică apare ca o modalitate de răspuns la agenţi diferiţi, la persoanele cu o predispoziţie genetică la care se asociază şi dezordini ale sistemului imunitar. În cele mai multe cazuri, viruşii hepatici B şi C sunt responsabili de cronicizare. De aceea, dacă luăm în calcul modalitaţile de transmitere ale acestui virus (sânge, salivă, lapte matern, secreţie vaginală, lacrimi, urină, fecale şi alte fuide ale corpului), este indicată a fi efectuată vaccinarea antihepatită B. O hepatită acută, care nu se vindecă într-un interval de 6 luni, generează o hepatită cronică. Din acest motiv, orice hepatită acută virală este obligatoriu a fi urmărită clinic şi biologic, timp de 6 luni până la 1 an de la debut. O altă cale de cronicizare este cea asimptomatică, în care prin acţiunea factorilor patogeni asupra structurilor hepatice, se generează un proces inflamator cronic, cu al-

terarea structurii normale a ficatului şi apariţia hepatitei cronice, după o perioadă de timp aparent sănătoasă. Sunt două forme de hepatită cronică: una persistentă, asimptomatică cu creşteri ale transaminazelor, vindecabilă şi alta, agresivă, care evoluează spre ciroză dacă nu este tratată. Următoarele simptome pot fi prezente în cazul hepatitei cronice persistente: astenie fizică şi psihică, lipsa poftei de mâncare, greaţă, uneori vărsături, balonare, senzaţia de greutate în zona ficatului, scădere în greutate şi inconstant subicter. În hepatita cronică agresivă simptomele sunt mai supărătoare şi mai evidente, uneori fiind însoţite şi de alte manifestări, cum ar fi dureri articulare, prurit, icter, hemoragii nazale, afectări ale altor organe ca: intestin, plămân, rinichi etc. Examenul fizic evidenţiază mărirea în volum a ficatului şi uneori a splinei, pe piele pot apărea steluţe vasculare, iar pielea şi conjuctivele se colorează în galben icteric.

Analizele medicale, transaminazele (TGO şi TGP), timpii de coagulare, fosfatazele alcaline, gammaglobulinele sunt modificate. Ecografia este o investigaţie necesară în precizarea gradului de afectare hepatică dar, alte investigaţii (ex. biopsia hepatică), vor preciza stadiul de boală şi conduita terapeutică ulterioară. Tratamentul medicamentos variază cu forma de boală. În formele uşoare de boală pot fi folosite hepato-protectoare, coleretice, vitamine din grupul B, fosfolipide esenţiale printre altele. Formele grave necesitând tratamente specifice în funcţie de cauza bolii. Regimul alimentar în hepatitele cronice depinde de forma şi evoluţia bolii, cu implicarea familiei în respectarea lui, pentru a preveni complicaţiile. Regimul este normocaloric, cu un conţinut proteic şi glucidic normal, dar sărac în grăsimi pentru a cruţa ficatul. Mesele vor fi repartizate la un interval de 4 ore, evitând mesele abundente, la ore neregulate, ultima masă fiind servită cu cel puţin 2 ore înainte de culcare.

Alimentele permise sunt: -

carne slabă (pasăre, vită, viţel), preparată ca rasol, fiartă, la grătar, tocată ca perişoare dietetice peşte slab, alb (şalău, ştiucă), rasol, fiert, grătar lapte dulce, bătut, iaurt brănzeturi nefermentate sau afumate ouă fierte moi sau în preparate sub formă de papanaşi, sufleuri, budinci. NU se va depăşi ½ ou /zi

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

UTIL PACIENTULUI

mămăligă pâine albă sau intermediară (veche de 1 zi) supe creme de legume, supe de făinoase, supe de carne, supe de roşii borşuri legume: dovlecei, spanac, roşii, cartofi, morcovi, castraveţi sub formă de salate, soteuri, sufleuri grăsimi: unt proaspăt, ulei crud adăugat la mâncare sau salate fructe după toleranţă aluaturi fierte (papanaşi), biscuiţi, tartă, preparate cu gem sau marmeladă, gelatine cu brânză şi fructe, făinoase cu lapte condimente permise: mărar, pătrunjel, cimbru, tarhon, leuştean, vanilie, scortişoară băuturi permise: ceaiuri de plante, sucuri de fructe şi legume, compoturi

Alimentele interzise sunt: -

carne grasă (porc, oaie), vânatul, cărnurile prăjite, tocături nedietetice alcoolul

grăsimile de origine animală condimentele puternice – piper, boia etc. pielea de pasăre mezelurile de orice fel lactatele de oaie alimentele prăjite tocăniţele răntaşurile afumăturile alimentele care conţin conservanţi alimentele care conţin substanţe sintetice

6. 7.

Recomandări: 1. Va fi evitat efortul fizic prelungit şi stresul. 2. După fiecare masă este necesar un repaus la pat, de minim ½-1 oră. 3. Se asigură minim 8 ore de somn. 4. Automedicaţia va fi evitată, ţinând cont că unele medicamente afectează ficatul (hepatotoxice). În cazul în care medicamentele sunt necesare ele vor fi prescrise de medic. La indicaţia

medicului consumaţi vitamine forte, fosfolipide forte, plante medicinale hepatotrofice. Consultaţi-vă medicul curant o dată la 3-6 luni şi ori de căte ori este nevoie. Repetaţi investigaţiile medicale la indicaţia medicului. În cazul în care sunteţi purtător de virus hepatic B şi/sau C, anunţaţi personalul medical căruia vă adresaţi pentru orice problemă medicală inclusiv dentară, cât şi persoanele cu care întreţineţi relaţii apropiate. Deoarece virusul se transmite sexual este bine ca partenerul de viaţă să se vaccineze pentru a evita contractarea bolii. Nu ezitaţi să întrebaţi medicul curant despre orice problemă legată de boala dumneavoastră.

Notă: Puteţi detaşa şi multiplica această pagină pentru a fi distribuită pacienţilor dumneavoastră

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

DURA LEX, SED LEX

Legislaţie Dr. Victor Ionescu Medic specialist MF

eforma sistemului sanitar ne-a pus în situaţia de a fi managerii propriei afaceri vrând-nevrând şi fără a avea cunoştinţele necesare. Folosesc termenul de „afacere” în sensul de „business” deoarece funcţionăm ca entităţi private aflate în contract cu sistemul asigurărilor sociale de sănătate, indiferent de modul de organizare (persoană fizică sau juridică). Acest lucru presupune din partea noastră să fim la curent, atât cât este posibil, cu legislaţia care ne reglementează activitatea atât în mod direct, cât şi indirect. Doritorii de informaţii detaliate şi complete pot accesa secţiunea „Legislaţie” a paginii de internet a AMF-B (www.amf-b.ro) sau pot consulta secţiunea „Files” din medicina_familiei_grup@yahoogroups. com (accesul este rezervat numai membrilor grupului). Iată câteva dintre prevederile legale care ni se adresează: Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial nr. 372/2006, cu modificările ulterioare, titlul III, „Asistenţa medicală primară” Legea nr. 95/2006, titlul XII, „Exercitarea profesiei de medic. Organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România” Legea nr. 95/2006, titlul XV, „Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice” Legea nr. 263/2004, privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 568/2004, cu modificările ulterioare Legea nr. 339/2005, privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 1095/2005 Normă metodologică de aplicare a Legii nr. 339/205, privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, publicată în Monitorul Oficial nr. 18/2007 Legea nr. 677/2001, privind prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial nr. 790/2001 Ordonanţa nr. 124/1998, privind organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, republicată în Monitorul Oficial nr. 568/2002, cu modificările ulterioare Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 153/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, publicat în Monitorul Oficial nr. 353/2003, cu modificările ulterioare

Condiţii obligatorii pentru orice cabinet medical Dr. Victor Ionescu Medic specialist MF

autorizaţie sanitară de funcţionare sala de aşteptare - suprafaţă minimă de 1-1,5 m2/persoană adultă, şi 1,5-2 m2/ copil (inclusiv persoana însoţitoare) cabinetul de consultaţii propriu-zis - suprafaţă minimă de 9 m2 şi acces la o chiuvetă racordată la apă curentă, caldă şi rece sala de tratamente - suprafaţă minimă de 9 m2, special amenajată şi dotată cu o chiuvetă racordată la apă curentă rece şi caldă pavimentele, pereţii, tavanele şi suprafeţele de lucru din încăperile în care se desfăşoară activităţi medicale vor fi: a) lavabile; b) rezistente la dezinfectante; c) negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne suspendate în aer; d) fără asperităţi care să reţină praful. este interzisă amenajarea de tavane false casetate din materiale microporoase şi cu asperităţi se interzice mochetarea pardoselilor

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

DURA LEX, SED LEX

în cabinetele medicale în care au loc prelevări de fluide biologice (sânge, secreţii) în vederea diagnosticului de laborator vor fi desemnate o încăpere şi un spaţiu special destinate pentru această activitate circuite separate pentru adulţi şi copii (sau se va face programarea acestora la ore diferite) se va asigura accesul în incintă pentru persoanele cu handicap motor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare dotarea minimă obligatorie necesară fiecărui cabinet medical va respecta prevederile legale în vigoare în scopul asigurării lanţului de frig, cabinetul medical va fi dotat cu: a) cel puţin un frigider cu compartiment de congelare separat, închis cu uşă, cu termometru pentru monitorizarea temperaturii interioare; înregistrările privind graficele de temperatură ale frigiderului vor fi cuprinse într-un registru separat; b) cel puţin o geantă izotermă dotată cu termometru pentru transportul vaccinurilor şi un termos pentru eventualitatea transportului unor cantităţi mici de vaccin următoarele norme igienico-sanitare sunt obligatorii pentru cabinetele medicale: a) asigurarea cu apă potabilă; b) racordarea la reţeaua de canalizare a localităţii (apele uzate să nu producă poluarea apei, aerului şi solului). În localităţile în care nu există sisteme publice de canalizare - instalaţii proprii de colectare a ape-

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1338/2007, pentru aprobarea Normelor privind structura funcţională a cabinetelor medicale şi de medicină dentară, publicat în Monitorul Oficial nr. 575/2007 Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1662/2007, privind controlul prin verificare periodică a dispozitivelor medicale puse în funcţiune şi aflate în utilizare, publicat în Monitorul Oficial nr. 742/2007 Ordinul ministrului sănătăţii publice nr 482/2007, privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a titlului XV “Răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, sanitare şi farmaceutice” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicat în Monitorul Oficial nr. 237/2007 Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 2121/2007, pentru aprobarea Metodologiei de utilizare a autospecialelor de consultaţii la domiciliu aflate în dotarea serviciilor publice de ambulanţă, publicat în Monitorul Oficial nr. 900/2007 Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 1322/2006, privind aprobarea normelor de stabilire a criteriilor şi metodologiei de preluare a activităţii unui praxis existent, publicat în Monitorul Oficial nr. 929/2006 Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 325/2006, pentru aprobarea regulamentelor de organizare şi funcţionare a comisiei naţionale, a subcomisiilor naţionale şi comisiilor de evaluare a furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente şi materiale sanitare, a standardelor de evaluare, precum şi a normelor metodologice pentru evaluarea furnizorilor de servicii medicale, de dispozitive medicale, de medicamente şi materiale sanitare, publicat în Monitorul Oficial nr. 923/2006 Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 219/2002, pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale, publicat în monitorul Oficial nr. 386/2002, cu modificările ulterioare Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 883/2005, privind aprobarea Metodologiei de alertă precoce şi răspuns rapid în domeniul bolilor transmsibile Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1108/1993, pentru aprobarea Normelor de supraveghere medicală a unor bolnavi cu afecţiuni de lungă durată şi stabilirea bolilor cronice care beneficiază de gratuitate în asistenţa medicală spitalicească şi ambulatorie Ordinul preşedintelui CNAS nr. 617/2007, pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobândirea calităţii de asigurat, respectiv asigurat fără plata contribuţiei, precum şi pentru aplicarea măsurilor de executare silită pentru încasarea sumelor datorate la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, publicat în Monitorul Oficial nr. 649/2007 Ordonanţa nr. 11, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2004, privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de hermanen, publicată în Monitorul Oficial nr. 79/2008 Ordonanţa nr. 53/2000, privind obligativitatea raportării bolilor şi a efectuării vaccinărilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 42 din 31 ianuarie 2000, cu modificările ulterioare

DURA LEX, SED LEX

Ordonanţa de Urgenţă nr. 158/2005, privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicată în Monitorul Oficial nr. 1074/2005, cu modificările ulterioare Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 60/2006, pentru aprobarea Normelor de aplicare privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, publicat în Monitorul Oficial nr. 147/2006 Ordinul ministrului sănătăţii publice nr. 261 din 06/02/2007, pentru aprobarea Normelor tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publicat in Monitorul Oficial nr. 128 din 21/02/2007 Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 653/2001, privind asistenţa medicală a preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, publicat în Monitorul Oficial nr. 777/2001 Metodologia privind eliberarea scutirilor medicale de la orele de educaţie fizică şi sport pentru elevi şi studenţi, publicată în Monitorul Oficial nr. 275/2007 Legea nr. 321/2001, privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, publicat în Monitorul Oficial nr. 341/2001 Ordin nr. 267/2006, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 321/2001 privind acordarea gratuită de lapte praf pentru copiii cu vârste cuprinse între 0-12 luni, care nu beneficiază de lapte matern, publicat în Monitorul Oficial nr. 312/2006 Legea nr. 90//1996, legea protecţiei muncii, republicată în Monitorul Oficial nr. 47/2001 Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei nr. 933/2002, privind aprobarea Normelor generale de protecţie a muncii, publicat în Monitorul Oficial nr. 880/2002, cu modificările ulterioare Legea nr. 319/2006, privind securitatea şi sănătatea în muncă, publicată în Monitorul Oficial nr. 646/2006 Hotărârea nr. 355/2007, privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 332/2007 Ordonanţa nr. 129/2002, privind formarea profesională a adulţilor, republicată în Monitorul Oficial nr. 711/2002 Legea nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 633/2006 Legea nr. 46/2003, privind drepturile pacientului, publicată în Monitorul Oficial nr. 51/2003 Norma de aplicare a Legii drepturilor pacientului, publicată în Monitorul Oficial nr. 356/2004 Decizia Colegiului Medicilor din Romania nr. 67, privind stabilirea sistemului de credite de educaţie medicală continuă, pe baza căruia se evaluează activitatea de perfecţionare profesională a medicilor, a criteriilor şi normelor de acreditare a educaţiei medicale continue, precum şi a criteriilor şi normelor de acreditare a furnizorilor de educaţie medicală continuă, publicată în Monitorul Oficial nr. 143/2006

d) e)

lor uzate (fose septice de beton vidanjabile); deşeurile rezultate în urma activităţilor medicale vor fi colectate, depozitate, evacuate şi neutralizate conform prevederilor legale în vigoare; microclimat corespunzător; iluminare naturală şi artificială necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţii medicale; asigurarea cu materiale pentru efectuarea curăţeniei; asigurarea cu dezinfectante, antiseptice şi decontaminante autorizate/înregistrate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide, utilizare în funcţie de instrucţiunile de utilizare, la concentraţiile şi timpii de utilizare specificaţi de producător; echipament de protecţie specific pentru întregul personal, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

PASTILA DE IT

mentarii referitoare la diverse acte normative, care să ajute la rezolvarea a cât mai multe probleme apărute în activitatea nostră. 3. În secţiunea “Database” puteţi să vă introduceţi datele personale, cu ajutorul cărora să pu-

IT Tips Doriţi să aflaţi noutăţi? Doriţi să fiţi la curent cu ce se mai întâmplă în lumea medicilor de familie din România?

entru aceasta, AMF-B, cu ajutorul colegilor Sandra Alexiu şi Victor Ionescu în calitate de moderatori, vă pune la dispoziţie Grupul de Medicina Familiei. Este vorba de un grup de discuţii pe YAHOO. Aici au loc schimburi de idei printro modalitate extrem de simplă, un schimb de mesaje electronice (mail) care ajung la toţi cei care sunt înscrişi pe grup. Cum puteţi deveni membru al acestui grup? Utilizând browserul dumneavoastră de internet, căutaţi groups. yahoo.com. În căsuţa corespunzătoare titlului “Find a Yahoo! Group” scrieţi medicina_familiei_grup şi daţi clic pe butonul “Search”. Va fi afişat rezultatul căutării, adică medicina_familiei_grup. Daţi clic pe această legătură. În partea dreaptă a ferestrei nou-apărute veţi găsi un buton albastru pe care scrie

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

“Join this group!”. Aceasta este modalitatea de formulare a cererii pentru a fi primit în grup. Ar fi bine, în măsura în care este posibil, ca la înscriere să vă prezentaţi succint (nume, prenume, localitatea unde profesaţi). Încă o modalitate simplă de a intra pe acest grup este utilizarea butonului “JOIN” aflat pe pagina noastră de web şi îndeplinirea paşilor ceruţi în succesiunea logică. Ce oferă “medicina_familiei_ grup”? 1. Grupul doreşte să fie o modalitate rapidă de comunicare între medicii de familie din Bucureşti şi din ţară, un loc unde să putem dezbate idei, unde să putem prezenta probleme profesionale (şi nu numai) pentru a cere un sfat şi pentru a încerca să găsim împreună soluţii de rezolvare. 2. Am încercat să punem la dispoziţia colegilor în secţiunea “Files” o baza legislativă şi co-

tem comunica nu numai pe calea internetului; aici puteţi nota numele dvs împreună cu adresa de e-mail, localitatea în care vă desfăşuraţi activitatea, numărul de telefon şi cel de fax. 4. Pentru cei doritori, secţiunea “Photos” le permite plasarea fotografiilor proprii pentru a ne putea cunoaşte mai bine şi recunoaşte mai uşor. 5. Secţiunea “Polls” cuprinde sondaje de opinie cu ajutorul cărora iniţiatorul sondajului de opinie încearcă să vadă care sunt dorinţele şi aşteptările membrilor grupului referitor la o problemă dată; sondajele se desfăşoară pe o perioadă bine definită, iar la sfârşitul acesteia rezultatele sunt trimise tuturor membrilor grupului. 6. Secţiunea “Calendar” ne permite plasarea unor alerte prin care să putem anunţa un eveniment întregului grup.

CU GÂNDUL LA...

Cu gândul la … Adina Ştefănescu

… Cãrþi Beletristică – noi apariţii Femeia, victimă a speciei? Joyce Carol Oates, Editura Leda ouă povestiri care surprind femeia în cele mai crude ipostaze, motivate de pasiune, disperare, simţ al dreptăţii sau răutate pură, iar suspansul şi misterul sunt elementele care ţin totul la un loc. Eroinele sau antieroinele lui J.C. Oates sunt puse să se confrunte cu Răul care le înconjoară şi descoperă, în acelaşi timp, cu stupoare, Răul dinăuntrul lor. Mai crede, oare, cineva că femeia este o simplă victimă a speciei?

Medicină Esenţialul în medicina de familie Matei Dumitru, Editura Amaltea n prezent, medicina de familie este recunoscută pentru importanţa tot mai mare pe care o are în sistemele moderne de sănătate. Din orice perspectivă am privi medicina de familie este o specialitate extrem de complexă. În acest sens, scopul lucrării „Esenţialul în medicina de familie”, este de a pune în discuţie principalele aspecte care fac obiectul acestei specialităţi. Cele cinci părţi ale cărţii acoperă o arie vastă de probleme.

Zei şi demoni Lexicon, M. Lurker Ed. Enciclopedica Doamna în roşu pe fundal cenuşiu Miguel Delibes Ed. Rao Suflete zbuciumate Ştefan Zweig Editura Rao A supraveghea şi a pedepsi. Naşterea închisorii Michel Foucault Ed. Paralela 45 Domniţa din Snagov Panait Istrati Ed. Gramar Operă poetică Lucian Blaga Ed. Humanitas Ecstasy Ryu Murakami Ed. Polirom Borges - o viaţă Edwin Williamson Ed. Rao Absalom, Absalom! William Faulkner Ed. Polirom Ochi de pisică Margaret Atwood Ed. Leda Îndreptar practic de medicină de familie Matei Dumitru Ed. Amaltea

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

CU GÂNDUL LA...

are … Relax Sanitas Per Aquam reprezintă “sănătate prin apa” sau simplu SPA.

riunde pe glob există o varietate de astfel de centre: Day SPA în marile oraşe, SPA medical - destinat tratării diferitelor afecţiuni, SPA cu apă termală - echivalentul complexelor balneare etc. Toate oferă bunăstare fizică şi psihică, având la bază sisteme ştiinţifice ale frumuseţii şi sănătăţii şi folosind produse naturale din plante, flori şi fructe. În Europa cel mai vechi centru Spa este chiar oraşul cu acelaşi nume. Un oraş din regiunea Valonia, Belgia. Este una din cele mai vechi dar şi cea mai cunoscută staţiune balneară din Europa. Numele oraşului Spa este la originea cuvântului englezesc spa, cuvânt folosit cu precădere de anglo-saxoni, însemnând staţiune balneară, zonă cu izvoare minerale etc. Combinând toate acestea, obţinem un loc numai bun pentru relaxare şi încărcarea bateriilor, un spaţiu reconfortant. Rămâne la atitudinea noastră dacă alegem să ne destindem într-o staţiune, într-un salon aflat în oraş sau chiar acasă. Singuri sau alături de partenerul ideal sau chiar în grup cu prietenii. În Bucureşti avem parte de o gamă variată de saloane de înfrumuseţare. Doar unele dintre acestea sunt loiale termenului de spa. Serviciile acestora constând în: manichiură şi pedichiură spa – o cremă peeling ce ajută la catifelarea pielii, un ser cu puteri magice ce îndepărtează petele provocate de vârstă; împachetări cu ciocolată – care promit reducerea aspectului pielii de coajă de portocală; diferite tipuri de majase (reflexo-terapeutic, anticelulită, relaxant, tonifiant) combinate cu uleiuri aromate şi multe alte servicii minunate ce ne ajută corpul, mintea şi sufletul să se relaxeze. Avem parte de astfel de zone „spa” şi în ţară. Pe teritoriul României existând un număr de 35 de oraşe şi 103 aşezări rurale considerate a fi staţiuni balneare cu funcţii de deservire. Aceste staţiuni se află în principalele zone naturale ale teritoriului României, îndeosebi Arcul Carpatic şi litoralul Marii Negre. Primele staţiuni balneare au apărut în zona Carpaţiilor. Aceasta fiind bogată în izvoare de apă minerală. Se estimează că în această zonă există 1.500 izvoare minerale, a căror compoziţie chimică este foarte variată. Utilizarea în scopuri terapeutice a apelor minerale din Carpaţii începe odată cu secolul al XVI-lea. Astăzi zonele turistice şi staţiunile balneare renumite dispun de complexe balneo-climaterice vaste. Câteva staţiuni balneare Vatra Dornei, Şaru Dornei, Poiana Negrii, Sângeorz Băi, Băile Tuşnad, Covasna, SlănicMoldova, Călimăneşti-Căciulata, Băile Olăneşti, Băile Herculane, Geoagiu-Băi, Băile Felix. Staţiuni de renume internaţional şi naţional sunt şi pe litoralul românesc al Mării Negre - Eforie, Techirghiol, Mangalia cu staţiunile satelit - Saturn, Venus, Cap Aurora, Jupiter, Neptun, Olimp şi Mamaia, excelent organizată pentru odihnă şi tratament. În Eforie Nord se află un centru balnear renumit, chiar pe malul mării, care oferă o gamă variată de tratamente într-un ambient modern şi luxos. Pe langă toate aceste centre atât din Bucureşti cât şi din ţară mai aveţi posibilitatea de „Spa acasă”. Aveţi nevoie doar de 2 ore din timpul dumneavoastră şi de anumite produse cum ar fi: lumânări parfumate, CD-uri cu muzică relaxantă (ceva lent, de preferinţă numai instrumental şi fără pauze), săruri de baie, uleiuri esenţiale pentru baie, un ulei pentru corp şi ceva bun şi sănătos de mâncare, un suc natural de fructe, o carte relaxantă, un album de pictură ori fotografii, etc. Începem prin aprinderea lumânărilor, pornim muzica sau aşezăm cartea, revista sau albumul de fotografii la îndemână, umplem vana cu apă fierbinte, cât suportăm, adăugăm săruri de baie sau uleiuri parfumate şi ne scufundăm încercând astfel să alungăm stresul cotidian la care am fost supuşi. Relaxare plăcută sau cum spunea celebra marmotă „Relaxează-te…” JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

CU GÂNDUL LA...

þa de … Vacan Paºte Bucovina

n partea de nord-est a ţării, la graniţa cu Ucraina, se întinde Ţara de Sus a Moldovei, regiune numită Bucovina. Domnitorii Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, urmaţi de Movileşti (1466-1600), au împodobit-o cu bisericile şi mănăstirile fortificate pentru care este astăzi faimoasă. Construcţiile din sec. XV-XVI au fost împodobite la iniţiativa domnitorului Petru Rareş, a mitropolitului Grigorie Roşca, a boierilor Arbore şi Movileşti cu frescă exterioară. Prin grija restauratorilor şi a obştilor călugăreşti lăcaşurile sfinte din Bucovina îşi menţin şi astăzi frumuseţea. Regiunea dispune de o multitudine de atracţii turistice constând în biserici, mănăstiri pictate şi fortificaţii medievale în principalele oraşe: Suceava, Botoşani şi Rădăuţi. Cele mai importante dintre aceste biserici şi mănăstiri fac parte din programul „Monumente ale Moştenirii Lumii” UNESCO Naţiunile Unite începând cu anul 1993.

Mănăstirea Voroneţ

upranumită şi Capela Sixtină a Estului, este cea mai cunoscută din Bucovina. Aceasta se află la câţiva kilometri de oraşul Gura Humorului. Uimitoarele fresce de la Voroneţ sunt de un intens albastru închis cunoscut drept “albastru de Voroneţ”, greu de reprodus. Mănăstirea a fost ridicată în anul 1488, Sfântul Gheorghe Martirul fiind Sfântul Patron. Picturile exterioare au fost realizate în 1547. Până la începutul dominaţiei Habsburgice în 1785 a rămas în activitate, devenind apoi un loc de pelerinaj religios în anul 1991, după căderea comunismului. Mormântul primului călugăr al mănăstirii, Sfântul Pios Daniil Sihastrul, se găseşte aici. Pe lângă toate aceste minunăţii considerate„Monumente ale Moştenirii Lumii”, Bucovina mai este cunoscută şi pentru peisajele atractive de care dispune: munţi, lacuri, privelişti încântătoare. Satul Ipoteşti este locul de naştere al marelui poet Mihai Eminescu. George Enescu, marele compozitor, a făcut cunoscut satul său natal Liveni. Un superb muzeu dedicat lui George Enescu se găseşte în localitatea Săveni. Mai întâlnim aşa numitele “pietre ale dacilor” adică Cheile Bicazului, Cheile Zăbalei, Cheile Zugrenilor, roci impunătoare, şlefuite, cu alură de oameni şi animale în masivele Rarău, Obcine, Ceahlău. Impresionante cascade (Duduitoarea, Putna), numeroase lacuri de acumulare pe râurile Bistriţa, Siret, staţiuni balneare şi de odihnă bogate în izvoare minerale şi termale (Vatra Dornei, Poiana Negrii, Slănic Moldova, Vama, Strunga, Bicaz, Târgu Ocna, Durău), aceasta este Bucovina - un imens centru al artei populare tradiţionale. Încondeiatul ouălor de Paşti, meşteşug de mare rafinament care necesită talent, pricepere şi sensibilitate, realizează unicate. Paleta cromatică a ouălor încondeiate face diferenţierea între principalele centre în care se practică acest meştesug artistic: roşu - Brodina, portocaliu - Moldoviţa, verde – albastru - Ulma, negru Ciocăneşti. Aceasta este Bucovina un imens centru religios şi cultural ce merită vizitat.

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

CU GÂNDUL LA...

… Teatru Căsătoria de Gogol

extul lui Gogol ar putea părea învechit pentru zilele noastre, mai ales prin subiectul pe care îl tratează „căsătoriile aranjate”. Mătuşa Arina Panteleimonovna (Irina Petrescu) vrea să o mărite pe Agafia Tihonovna (Andreea Bibiri/ Anca Androne), fiică de negustor, nepoata ei pentru a-i asigura un viitor. Cea care le ajută în îndeplinirea acestui plan este peţitoarea Fiokla Ivanovna – interpretată extraordinar de către Mariana Mihuţ – care îi găseşte cinci pretendenţi – fiecare greu de refuzat, iar de aici apar încurcături din ce în ce mai amuzante. Cine va fi alesul? Răspunsul îl puteţi afla rezervându-vă din timp bilet la acest spectacol care se joacă de cinci ani cu casa închisă. Nu-l rataţi! E o reprezentaţie minunată care are în distribuţie nume mari: Victor Rebengiuc, Marina Mihuţ, Irina Petrescu, Cornel Scripcaru, Răzvan Vasilescu, Doru Ana, Ionel Mihăilescu, Şerban Pavlu, Ana Ioana Macaria, Andreea Bibiri. Bulandra rezervări: 021 / 3147546, Sala Izvor

tele …Concer anului Kylie Minogue, 17 mai 2008 Bucureşti, stadionul Cotroceni. Kylie Minogue şi-a început cariera ca actriţă, cu un rol în serialul australian Neighbours. După succesul primelor două single-uri, Locomotion – care a staţionat pe primul loc în topul australian timp de 7 săptămâni – şi I Should Be So Lucky – care a impus-o în topurile din lumea întreagă – Kylie a ales muzica. Artista a revenit în forţă anul acesta cu un nou album, X, care va fi promovat în cadrul turneului KYLIEX2008 ce va cuprinde – pentru prima dată în cariera lui Kylie – şi România, pe 17 mai 2008.

Unchiul Vanea de A. P. Cehov Regia: Yuriy Kordonskiy Distribuţie: Horaţiu Mălăiele, Victor Rebengiuc Sorry de Aleksandr Galin Regie: Yuriy Kordonskiy Distribuţie: Ion Caramitru şi Mariana Mihuţ. Teatrul Naţional Bucureşti rezervări 021 / 3147171 Sala Mare Burghezul Gentilom de Molière Regia: Petrică Ionescu Distribuţie: Victor Rebengiuc, Maia Morgenstern, Claudiu Bleonţ Eduard al III-lea de W. Shakespeare Regia: Alexandru Tocilescu Distribuţie: Ion Caramitru, Simona Bondoc, Eusebiu Ştefănescu, Liviu Lucaci. Sala Amfiteatru Egoistul de Jean Anouilh Regia: Radu Beligan Distribuţie: Radu Beligan, Medeea Marinescu Regina Mama de Manlio Santanelli Regia: Gelu Colceag Distrubuţie: Olga Tudorache şi Marius Bodochi

Alphaville, 12 apr Bucureşti, Arenele Romane Edvin Marton şi Evgeni Plushenko, 24-25 apr Bucureşti, Sala Polivalentă Dennis Roussos, 10 mai Bucureşti Kronos Quartet, 11 mai Bucureşti, Sala Radio John McLaughlin, 15 mai Bucureşti Lenny Kravitz, 26 iulie Bucureşti, stadionul Cotroceni

JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE

GRAFICE CU TÂLC

Grafice cu tâlc Cristian Covătaru

CONCURS DE FOTOGRAFIE MEDICALĂ Premiu: Aparatura mică pentru cabinet în valoare de 200 euro Ce premiem: Fotografii cu tematică medicală, în format digital

Citiţi regulamentul concursului pe www.amf-b.ro

Specificaţii tehnice: • Rezoluţie minimă 1600 X 1200 pixeli • Format jpg sau formatul iniţial Termen: fotografiile trebuie predate până la 15 iunie 2008 Trimiteţi la: office@amf-b.ro JURNALUL MEDICULUI DE FAMILIE