
3 minute read
VERIFICAȚI-VĂ CUNOȘTINȚELE
DINTELE MAXILAR FRONTAL DEVITALIZAT FRACTURAT: RESTAURARE SAU ÎNLOCUIRE?
1. Decizia de a restaura sau de a extrage un dinte maxilar frontal compromis ar trebui să se bazeze pe:
a. dorințele pacientului;
b. experiența clinicianului;
c. criterii stabilite și cercetări științifice;
d. necesitatea de „a prezerva ceea ce a rămas”.
2. Literatura sugerează că rata de supravieţuire la 74 de luni a unui dinte tratat endodontic și restaurat este de aproximativ:
a. 13%;
b. 43%;
c. 73%;
d. 93%.
3. În pofida bunei funcţii a unei restaurări frontale, pacientul o poate considera un eșec esetetic din cauza:
a. lipsei efectului de manșon adecvat al reconstituirii corono-radiculare;
b. gradului de alungire coronară necesară;
c. faptului că estetica este subiectivă;
d. faptului că pacientului i s-a părut că tratamentul a durat prea mult.
4. Colorarea întuncată a gingiei unui dinte tratat endodontic se poate datora:
a. utilizării unei restaurări corono-radiculare din zirconia;
b. tipului de ac endodontic utilizat în cursul terapiei endodontice;
c. cimentului utilizat pentru a plasa o reconstituire corono-radiculară turnată;
d. pastei cu antibiotic utilizată în cursul tratamentului endodontic.
5. Așteptarea prelungită înainte de extracţia unui dinte maxilar frontal fracturat poate duce la:
a. defect și pierdere osoasă extinsă;
b. o mai bună prezervare a osului disponibil pentru un implant;
c. întunecarea ariei gingivale aferente dintelui;
d. efectul de manșon inadecvat.
6. Când se determină dacă un dinte maxilar frontal compromis se extrage sau se restaurează:
a. costul nu reprezintă niciodată un factor decizional;
b. costul nu reprezintă de obicei un factor în luarea deciziei;
c. costul este de obicei ultimul considerent pe care pacienții îl iau în calcul;
d. costul este de obicei un factor primordial în decizie.
7. Alături de cantitatea structurii dentare restante, cel mai important criteriu în decizia de a restaura un dinte maxilar tratat endodontic este:
a. cantitatea de ceramică de culoare gingivală necesară;
b. linia zâmbetului pacientului;
c. gradul de compromis estetic acceptabil;
d. sănătatea gingiei pacientului.
8. O recenzie a literaturii a demonstrat cantitatea de structură dentară restantă pentru rezultate restauratoare cu reconstituiri corono-radiculare predictibile pe termen lung ca fiind de:
a. 1 mm;
b. 2 mm;
c. 4 mm;
d. 6 mm.
9. Succesul restaurator pe termen lung al unui dinte tratat endodontic este mai greu de dobândit:
a. la fentotipul subțire spre deosebire de fenotipul gros;
b. la fenotipul gros în comparație cu fenotipul subțire;
c. în cazul dinților cu formă pătrată decât la dinții conici;
d. la un pacient cu o linie a zâmbetului coborâtă față de cei cu linia zâmbetului înaltă.
10. Când se ia decizia de a extrage și de a înlocui dintele cu un implant, locul poate fi optimizat:
a. așteptând 3 luni după stabilirea diagnosticului de fractură radiculară;
b. printr-o etanșare coronară adecvată;
c. prin menținerea adecvată a gutapercii;
d. prin extruzia rădăcinii.
Răspunsurile corecte se vor publica în numărul următor al revistei.
