Cuvantul Parohial - nr. 5

Buna vestire anunţată de... † Laurenţiu Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului Ne-a învrednicit Preamilostivul Dumnezeu să serbăm astăzi, cu bucurie sfântă, un mare şi binecuvântat Praznic Împărătesc, Buna Vestire a venirii printre oameni a Celui fără de-nceput şi veşnic - Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Modul zămislirii Domnului nostru Iisus Hristos a fost mai presus de fire, nu printr-un părinte omenesc, ci prin lucrarea Sfântului Duh: "Duhul Sfânt va veni peste tine şi puterea Celui Preaînalt te va umbri!" (Luca 1, 28).

Astăzi, în preacuratul trup al Preasfintei Fecioare se începe lucrarea întrupării Cuvântului lui Dumnezeu, Celui fără de trup. Astăzi, Domnul îşi începe trecerea prin Uşa cea ferecată, vestită de prooroci. Precum raza soarelui trece printr-un cristal, tot aşa trece Domnul prin Preasfânta Fecioară şi o preface în Maică a Sa, luminând-o şi sfinţind-o cu dumnezeiasca Sa slavă. Astăzi, Fecioara Maria devine Maică adevărată lui Dumnezeu cel adevărat, Născătoare de Dumnezeu desăvârşit, dar şi om desăvârşit; şi rămânând Fecioară, precum mai înainte de naştere, la fel în perioada naşterii şi după naştere.

Cu adevărat, mare este taina Întrupării Domnului şi pentru că ea îngemănează lucrarea mai presus de fire a Duhului Sfânt, cu lucrarea firii, căci, smerindu-Se pe Sine şi chip de rob luând, Mântuitorul a petrecut în preasfântul pântece al Maicii Sale cele nouă luni ale naşterii fireşti, asemenea fiecăruia dintre noi, arătândune, astfel, cât de importantă şi binecuvântată este această primă perioadă a vieţii omului. Într-o zi ca aceasta, când Fiul lui Dumnezeu se face Fiu al omului, pentru noi şi pentru a noastră mântuire, nu putem să nu amintim, cu adâncă durere, cât de mult s-au răspândit în poporul nostru păcatele împotriva naşterii de prunci. Refuzul de a avea copii sau, tot mai frecvent, limitarea la un singur copil - prin tot felul de mijloace şi prin pruncucidere - se face deja simţit în declinul numeric al populaţiei şi în îmbătrânirea ei tot mai accentuată. Pentru prima dată în istorie, poporul român îşi poate întrezări sfârşitul. Specialiştii consideră că, dacă situaţia actuală se menţine, redresarea demografică nu va mai fi posibilă.

Cuvintele rugăciunii învăţate de la Domnul nostru Iisus Hristos, pe care le rostim de atâtea ori pe zi, "facă-se voia Ta, precum în cer, aşa şi pe pământ", să ne fie călăuzitoare şi în viaţa conjugală, primind cu recunoştinţă darul naşterii de prunci sau crucea lipsei lor, ambele fiind căi de cunoaştere şi însuşire a iubirii lui Dumnezeu pentru noi.

Vă binecuvântăm pe toţi cu părinteasca noastră dragoste şi împreună, cu smerenie, să ne rugăm Preamilostivului Dumnezeu să ne dăruiască harul Său cel mântuitor, să ne ajute să petrecem cu pace sufletească calea timpului liturgic al postului, care ne conduce, prin pocăinţă, spre lumina şi bucuria Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

Anul 2 Nr. 5 Martie 2012 Apare în Valea Jiului Publicaţie a Complexului Catedralei “Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul” din Petroşani În ziua de 10.03, parohia noastră a împărţit pachete cu ajutoare pentru 20 familii nevoiaşe din zona Petroşaniului.

Fiecare familie găsită cu ajutorul enoriaşilor a primit alimente necesare în pragul Marii Sărbători a Paştelui (ulei, zahăr, făină, mălai, conserve, mucenici, biscuiţi şi napolitane).

Acest lucru a fost posibil datorită unui gest frumos făcut de un cunoscut al preotului Bulf Gabriel, pe numele său Virgil Vasile, din Bucureşti.

Virgil a absolvit Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti şi în acest moment lucrează pentru compania farmaceutică ELI LILLY. Noi, cei de aici, dintr-o zonă a ţării atât de încercată, apreciem fapta acestui domn.

Totodată, suntem siguri că nu va rămâne un gest singular şi că oameni de bună credinţă, ce doresc şi pot să ajute, o vor face, mai ales acum, când Paştele ne bate la uşă tuturor, iar unii au ce pune pe mese, pe când alţii nu.

Dumnezeu să vă binecuvânteze!

Preot paroh Gabriel Bulf

2

- S Ă LUĂM AMINTE...

Evangheliile rânduite a fi citite în cadrul sfintelor Liturghii din duminicile lunii martie 4 martie / Duminica Întâi din post În aşezământ apostolesc, dreptcredincioşii creştini împodobeau bisericile lui Hristos cu sfinte icoane, nu socotind-le dumnezei, nici slujind lor, ci înălţându-şi printr-însele mintea la persoanele pe care le închipuiau ele, se închinau lor şi le sărutau pentru dragostea cea către acele persoane sfinte. Dar răutatea şi mândria ereticilor a năpăstuit nu numai scopul cel sfânt al Bisericii, zicând că slujeşte icoanelor, precum slujeau închinătorii de idoli, idolilor, ci au îndrăznit şi au făcut asupra vreunui chip al vreunui împărat pământesc sau al vreunui domn sau dregător: le-au sfărâmat, le-au ars şi au dezbrăcat bisericile de podoaba lor.

Cu prilejul alegerii apostolilor, Sfânta Evanghelie ne spune că: „În vremea aceea, voind să plece Iisus în Galileea, a găsit pe Filip. Şi i-a grăit Iisus: Vino după Mine! Iar Filip era din Betsaida, din oraşul lui Andrei şi al lui Petru.

Filip găseşte pe Natanail şi-i spune: Am găsit pe Acela, despre care a scris Moise în Lege şi au scris profeţii, Pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret.

Natanail a răspuns lui: Din Nazaret poate să fie ceva bun? Filip i-a zis: Vino şi vezi!

Iisus a văzut pe Natanail venind la Sine şi a spus despre el: Iată, cu adevărat, israelitean întru care nu este vicleşug.

Natanail îl întreabă: De unde mă cunoşti?

Iisus răspunzâmd, i-a zis: Te-am văzut când erai sub smochin, mai înainte ca Filip să te cheme.

Natanail i-a răspuns: Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnzeu. Tu eşti Împăratul lui Israel.

Iisus, luând cuvântul, i-a grăit: Pentru că ţiam spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea; apoi i-a ziS: Amin, amin grăiesc vouă, de acum veţi vedea cerul de-

schizându-se şi îngerii lui Dumnezeu, suindu-se şi pogorându-se peste Fiul Omului.”

Din chemarea lui Filip şi Natanail, am văzut încă o dată puterea atotvăzătoare şi atotştiutoare a lui Dumnzeu, Care vede toate cele dinafară şi cele dinăuntru ale omului. De la faţa Lui nu se poate ascunde nimeni, nici în munte, nici în mare, nici în adâncul pământului. Oriunde te vei duce, El este în faţă. În orice loc şi în orice timp, Cunoscătorul inimilor, Atotputernicul Dumnezeu?

El ascultă rugăciunile noastre şi mărturisirile noasDeci, fraţi creştini, pregătiţi-vă, cu luare amintre. Învăţătorule, Tu eşti Fiul lui Dumnzeu, Tu eşti te şi cucernicie, căci vom aduce în auzurile voasDumnezeul cel adevărat, slavă Ţie! Amin! tre cuvântul lui Dumnzeu, cel sfânt şi adevărat, al Sfintei Evanghelii, care spune: „În vremea aceea, după câteva zile, a intrat 11 martie / Duminica a doua Iisus în Capernaum şi s-a auzit că este în casă şi îndin post dată s-au adunat mulţi, că nu mai era loc nici pe lângă uşă, şi le grăia lor cuvântul.

Au venit la El, aducând un om slăbănog, pe Sfântul Apostol Pavel ne spune că credinţa care îl purtau patru inşi, şi, neputând să se apropie este din auz, iar auzul prin cuvântul lui Dumnezeu. Adevărul acestor cuvinte apostolice îl de El, din pricina mulţimii, au desfăcut acoperişul înţelegem mai cu seamă din spusele Evangheliei. casei unde era Iisus şi prin spărtură au lăsat în jos Minunea care s-a făcut cu slăbănogul a avut o patul în care zăcea slăbănogul. Atunci văzând Iisus mare putere să încredinţeze pe toţi cei ce au văzut- credinţa lor, i-a zis slăbănogului: Fiule, iartă-se ţie o cu ochilor, că Iisus Hristos este Dumnzeu ade- păcatele tale.

Erau acolo unii dintre cărturarii, care şedeau şi vărat. Cine altul cunoaşte păcatele cele ascunse sau înţelege gândurile cele din adâncul inimii sau cugetau în inimile lor: De ce vorbeşte acesta astnumai printr-un cuvânt poate să întărească mădu- fel? El huleşte! Cine poate să ierte păcatele, decât larele slăbănoage şi neputincioase, afară de numai unul Dumnzeu? Îndată cunoscând Iisus cu Duhul Său că aşa gândesc ei întru sine, le-a zis: De ce cugetaţi acestea în inimile voastre?

Că ce este mai lesne? A zice slăbănogului: iartă-se ţie păcatele tale, sau a zice: scoală-te, iaţi patul tău şi umblă?

Dar ca să ştiţi că Fiul Omului are putere pe pământ ca să ierte păcatele, a zis slăbănogului: ţie zic, scoală-te! Ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta! Şi s-a sculat îndată şi, luându-i patul patul a ieşit afară, înaintea tuturor, încât erau toţi uimiţi şi preamăreau pe Dumnezeu zicând, că niciodată nau văzut aşa.”

Au slăvit, spune Sfântul Evanghelist Marcu, mulţimile acelea pe Dumnezeu, care a dat putere oamenilor, adică lui Iisus Hristos, ca să scoale pe slăbănog din pat şi să-l vindece pe el. Acest fel de credinţă nu este desăvârşită. Însă această credinţă i-a pregătit pe iudei ca să creadă mai pe urmă că acest Iisus Hristos este Dumnezeu desăvârşit, aşa cum crdem şi noi, cu ajutorul şi harul Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia se cuvine lauda, cinstea şi închinăciune, în vecii vecilor. Amin!

Acest nou număr al publicaţiei creştine CUVÂNTUL PAROHIAL vă este oferit, în luna martie 2012, de către preotul paroh Gabriel Bulf, cu binecuvântarea Episcopului nostru, Gurie. Noi, Mihai Barbu şi Rolland Szedlacsek, împreună cu cei din Asociaţia “Fire de iarbă” Petroşani şi Clubul Copiilor si Elevilor Petrila, ne-am străduit să mijlocim, în acest nou an, apariţia numărului 5/2012. La realizarea acestui număr redactorii s-au călăuzit şi au consultat “Tâlcuirea evangheliilor şi cazanii la toate duminicile” alcătuită de Patriarhul Iustinian (Bucureşti, 2005), “Predici la duminici şi sărbători, la praznicele împărăteşti şi ale Maicii Domnului, ale Sfinţilor şi la Sfinţi români” de pr. prof. dr. Mircea Păcurariu (Bucureşti, 2000). Ne puteţi citi on-line, în format pdf pe adresa www.clubulcopiilorpetrila.ro Fotografiile aparţin lui Constantin Barbu şi Geza Szedlacsek.

D U MN EZEULE, E ZEULE, MILOS TIV F II CU MINE PĂ C Ă TOSU L

3

Evan gheliile rânduite a fi citite în cad rul sfintelor Liturghii din duminicile lunii martie 18 martie / Duminica a treia din post

Cu ajutorul lui Dumnezeu, am ajuns aproape la jumătatea căii postului, unde aflăm două ajutoare tari şi puternice în ostenelile noastre. Unul dintre acestea este Preasfânta Cruce, lemnul cel de viaţă dătător, bucuria lumii, puterea credincioşilor, întărirea dreptăţilor, nădejdea păcătoşilor.

Pentru aceasta, sfânta Biserică a lui Hristos o pune astăzi pe dânsa înaintea noastră, ca, în evlavie închinându-ne ei, să luăm har şi putere în greutăţile luptei dumnezeieşti a postului. Celălalt ajutor este glasul Domnului din Evanghelia de astăzi care ne îndeamnă pe noi să ne ridicăm crucea noastră şi să mergem după Hristos, Care ne cheamă să ne mântuim sufletele noastre. „Zis-a Domnul: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Că cine va voi să-şi mântuiască sufletul îl va pierde; iar cine va pierde sufletul său pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va mântui.

Ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă, dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul, în schimb, pentru sufletul lui?

Iar cine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului se va ruşina de el, când va veni întru mărirea Tatălui Său, cu sfinţii îngeri.

Apoi a zis către ei: Adevăr grăiesc vouă că sunt unii, dintre cei care stau aici, care nu vor gusta moartea, până ce nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu, venind întru putere.”

Glasul Domnului l-am auzit şi noi, fraţi creştini, în Sfânta Evanghelie. Să ascultăm deci şi noi de Fiul cel iubit al lui Dumnzeu Tatăl şi de poruncile Evangheliei Sale, ca să nu ne pierdem sufletele noastre, ci să ni le mântuim. Amin!

Duminica a patra din post Credincioşii care citesc sau ascultă dumnezeieştile Scripturi ştiu că diavolul dintru început a invidiat pe om, văzând aşezarea fericită şi slăvită din rai în care îl pusese Dumnezeu. După aceea el n-a încetat niciodată vicleniile lui, ci cu toată puterea s-a străduit şi se străduieşte să înşele pe om şi să-l vatăme aşa cum s-a arătat în Sfânta Evanghelie. Această Evanghelie ne arată însă şi cele trei arme puternice: credinţa, postul şi rugăciunea, prin care se poate goni şi nimici toată puterea diavolului. De aceea mult folos sufletesc va aduce ascultarea tâlcuirii cuvintelor Evangheliei ce s-a citit astăzi, care ne spune că: „În vremea aceea, s-a apropiat de Iisus un om, îngenunchind înaintea Lui şi zicând: Învăţătorule, am adus la Tine pe fiul meu, care are un duh mut. Şi oriunde îl apucă, îl zdrobeşte şi face spume la gură şi scrâşneşte din dinţi şi înţepeneşte. Şi am zis ucenicilor Tăi să-l scoată afară dar n-au putut.

Atunci El, răspunzând lor, a zis: O, neam necredincios! Până când voi fi cu voi? Până când voi răbda pe voi? Aduceţi-l la Mine! Şi l-au adus la El. Dar, văzându-l pe Iisus, duhul numaidecât a zguduit pe copil şi, căzând la pământ, se zvârcolea şi spumega. Şi l-a întrebat pe tatăl copilului: câtă vreme este de când i-a venit aceasta? Iar el i-a răspuns: Din pruncie. De multe ori l-a aruncat şi în foc şi în apă, ca să-l piardă; ci, de poţi ceva, ajută-ne nouă, fie-Ţi milă de noi! Iar Iisus a zis: De poţi crede, toate sunt cu putinţă pentru cel credincios. Atunci tatăl copilului a strigat cu lacrimi şi a zis: Cred, Doamne! Ajută necredinţei mele!

Văzând Iisus că poporul dă năvală, a certat duhul cel necurat, zicându-i: Duh mut şi surd, îţi poruncesc ţie, ieşi afară din copil şi să nu mai intri în el. Atunci duhul, răcnind şi scuturându-l cu putere, a ieşit afară, iar copilul a rămas ca mort, încât mulţi ziceau că a murit. Dar Iisus l-a apucat de mână şi l-a ridicat, iar el s-a sculat în picioare.

Iar după ce au intrat în casă, ucenicii Lui l-au întrebat deosebit: pentru ce noi n-am putut să-l scoatem?

Iar El le-a zis lor: Acest neam de demoni cu nimic nu poate fi scos, fără numai cu rugăciune şi post.

Ieşind ei de acolo, străbăteau Galileea şi nu voia ca cineva să ştie căci învăţa pe ucenicii Săi şi le spunea că: Se va da Fiului Omului în mâinile oamenilor şi-L vor omorî, iar după ce-L vor omorî, a treia zi va învia. Dar ei nu înţelegeau cuvântul şi se temeau ca să-L întrebe.”

După ce a săvârşit Iisus minunile despre care am vorbit, ieşind din locul acela, după cum spune Evanghelistul Marcu, străbătea Galilea împreună cu ucenici Săi, învăţând şi spunând ucenicilor despre vânzarea Lui de către Iuda, despre Patimile şi despre moartea Lui, ca nu cumva, întâmplându-se acestea, să-i tulbure, pentru că nu ştiau de mai înainte. Fiindcă cele spuse i-au întristat, El le vesteşte mai dinainte şi Învierea Lui cea de-a treia zi, pentru ca să mângâie necazul inimii lor.

Cum odinioară sfinţii apostoli stăteau cu Tine, Doamne, în Galileea, aşa şi noi, astăzi, stăm cu Tine în Biserica Ta şi, pentru puţina noastră credinţă, ca şi tatăl copilului lunatic, strigăm cu lacrimi: ajută necredinţa noastră, ca fără bântuiala diavolului, să-Ţi slujim numai Ţie! Amin.

4

TREI COPII DIN PAROHIE, TREI POVEŞTI SENTIMENTALE

Locul I - Cupa Mirada Arad, septembrie 2011 Locul I - Cupa Cristal Hunedoara iulie 2011 Locul II - Trofeul Victor Hănescu Curtea de Argeş, septembrie 2011 Este născut în 8 iunie 2002 în oraşul Locul I - Cupa Tenis Profi Arad, sepHaţeg, elev la Şcoala Europeană I.G. Duca tembrie 2011 Petroşani, sub îndrumarea doamnei înLocul I - Cupa Banatul Timişoara, sepvăţătoare Scrădeanu Emilia. În momentul de faţă este legitimat la Clubul Sportiv Şcolar Petroşani, antrenor Vasile Medveschi. În clasamentul Federaţiei de Tenis ocupă locul 5 pe ţară, categoria 10 ani, băieţi.

Palmares: Locul 3 - Cupa Solceta Ştei, aprilie 2010 Locul III - Cupa Dafora Mediaş, mai 2010 Locul III - Cupa Gala Deva, iunie 2010 Locul III - Trofeul Citroen - Babolat Râmnicu Vâlcea, octombrie 2010 Locul II - Trofeul Îngheţata Lazăr Alba Iulia, august 2010 Locul II - Cupa Muhlbach Sebeş, septembrie 2010 Locul II - Cupa MGVA Alba Iulia mai 2011 Locul II - Cupa Râmnicului Râmnicu Vâlcea - iulie 2011

Lovas Kevin Lucas

Sfânta Liturghie Cuvântul Liturghie înseamnă serviciul divin şi este cea mai importantă slujbă a Bisericii pentru că în ea se aduce neîncetat Sfânta şi Mântuitoarea Jertfă a Domnului nostru Iisus Hristos.

Sfânta Liturghie se săvârşeşte pentru iertarea păcatelor şi mântuirea credincioşilor, celor vii şi morţi.

Sfânta Liturghie este săvârşită de către arhierei şi preoţi sfinţiţi.

Importanţa acestei slujbe este chemarea în ajutor a Sfântului Duh pentru facerea pâinii şi a vinului din Trupul şi Sângele Domnului.

Sfânta Liturghie se săvârşeşte în Biserici sfinte, în Sfântul Altar pe Sfânta Masă.

Luând parte la Sfânta Liturghie suntem cu Iisus, ascultăm glasul Lui iar dacă ne împărtăşim, ne unim cu El. Prin Sfânta Liturghie Hristos se roagă împreună cu noi.

Bianca Samoilă, clasa a VII-a, Şcoala Generală I.G. Duca

tembrie 2011 Locul III - Cupa Dafora Mediaş, categoria 12 ani, proba de dublu, noiembrie 2011 Locul I - Cupa de toamnă Craiova, noiembrie 2011 Locul I - Trofeul Bravo Ilie Năstase Bucureşti, martie 2012

Mama

Primăvară

Mi-ai cântat cu glas de lacrimi, legănându-mă alene alinându-mi cu al tău cântec lacrimă ivită-n gene Şi mi-ai plâns înfiorată cântecele duioşiei de-ai trezit în al meu suflet, cald fiorul armoniei

- Toată firea simte-adânc fiorul dulce a vieţii ce renaşte şi putere nouă aduce!

Inima-n adâncu-i simte tainic farmecul vieţii bucuria renăscută din frumuseţea tinereţii

Mamă, mamă, dulce mamă...

Iată primăvara vine! ghiaţa iarăşi se topeşte o viaţă nouă-ncepe-n tot ce mişcă şi vorbeşte - iată, iar pădurea-i cântec câmpul flori iar cerul sfântul lasă ploaia ce-nverzeşte veselind întreg pământul!

Mi-ai citit în ceasuri sfinte din Cazanii şi Scriptură, a lui Dumnzeu iubire ele-n inimă-mi crescură. În singurătatea serii, luminat de raza lunii, m-ai făcut să simt puterea şi odihna rugăciunii.

De durerea altor lacrimi te-am văzut plângând pe tine Şi de-atuncea port durerea altora şi eu în mine Pentru adevăr întruna te-am văzut fără de teamă Şi de-atunci ştiu c-adevărul e curaj şi luptă, mamă.

A trecut în urmă vremea şi-ntr-o toamnă grea, târzie, m-a răpit de lângă tine lumea largă şi pustie Ai vărsat atunci amare mii de lacrimi în năframă Şi cu inima zdrobită, te-ai pierdut în Zare, mamă.

Mult umblai de-atunci prin lume multe ochii mei văzură, multe şoapte mă chemară, multe vânturi mă bătură dar din mii de lucruri scumpe, de fiinţe şi de nume tu-mi rămâi mereu fiinţa cea mai mult iubită-n lume.

Astăzi tot străin şi singur şi departe sunt de casă dar sunt fericit, măicuţă c-azi şi tu eşti credincioasă Şi că ştiu c-odată-n ceruri, unde nu mai sunt suspine fericit voi fi-mpreună, printre cei iubiţi, cu tine.

- Iată, iarăşi cald şi dulce vânt de miazăzi adie Zboară iarăşi rândunele şi-nfloresc cireşii-n vie, ies iar florile prin frunza veştedă din alte toamne - cât de mari şi minunate-s locurile Tale Doamne!

Ah, aşa e şi-n viaţa noastră cea duhovnicească: vântul Duhului când suflă toate-ncep să se trezească: inima-şi deschide poarta pentru Domnul biruinţii ochii plâng şi caldă curge sfântă lacrima căinţii Sufletul tresare dornic după viaţa cea curată iar din ceruri plouă sfântă pacea binecuvântată Şi nu-i glas să poată spune cât e, cât de fericită Viaţa nouă, Viaţa sfântă, Viaţa Domnului jertfită! În iubire te simţi una cu toţi oamenii deodată duhu-i numai bucurie inima-i lumină toată şi-atunci orişiunde-n lume ar vrea Domnul să te poarte simţi că-i numai fericire Şi-n viaţă. Şi în moarte.

P OS TUL, S TRĂJERUL S UF LETULU LETUL U I

Predica la duminica a patra din post (A Sfântului Ioan Scărarul- Marcu, 9, 17-32) În răstimp de şapte săptămâni, Biserica ne recomandă ca viaţa noastră să fie în ton cu învăţăturile morale pe care ni le-a lăsat sfânta moştenire a Domnului nostru Iisus Hristos. Credinţa trebuie să fie mai puternică, iubirea faţă de semeni mai cuprinzătoare, rugăciunea mai fierbinte, înfrânarea la bucate mai riguroasă iar gândurile rele - înlăturate din sufletul nostru. Cu alte cuvinte, trebuie să urcăm pe treptele desăvârşirii spre a îndeplini astfel chemarea Mântuitorului: „Fiţi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este”. (Matei 5, 48) Pornind de la acest îndemn dumnezeiesc, Sfinţii Părinţi şi marii duhovnici s-au străduit neîncetat să se înalţe spre Dumnezeu, să ajungă la desăvârşire sau la perfecţiune. Unii Sfinţi Părinţi au asemănat desăvârşirea creştină cu o scară care urcă spre cerul lui Dumnezeu, o scară a virtuţilor creştine care te înalţă şi te uneşte cu Hristos. Chiar şi în Vechiul Testament, într-un vis pe care l-a avut patriarhul Iacob, el a văzut o scară care avea un capăt sprijinit de pământ, iar celălalt ajungea la cer. „Şi îngerii lui Dumnezeu urcau şi coborau, iar Domnul S-a arătat în capul scării”. Îndemnurile la desăvârşire au fost înţelese şi expuse sub forma unei „scări a virtuţilor” de Sfântul Ioan Sinaitul sau Scărarul. El a trăit în secolele VI-VII. La vârsta de 16 ani s-a retras într-o peşteră pe Muntele Sinai, în Egiptul de azi, trăind în post şi rugăciune. După 40 de ani, călugării din Mănăstirea Ecaterina din Muntele Sinai l-au chemat şi i-au încredinţat vrednicia de egumen. Aşa i-a rămas numele de „Sinaitul”.

La îndemnul prietenului său Ioan, egumenul mănăstirii Rait de pe ţărmul Mării Roşii a scris cartea „Scara” sau „Scara paradisului” (în greceşte „Klimax”, în slavonă „Leastviţa”). Sunt 30 de capitole care reprezintă, în sens figurat, cele 30 de trepte ale urcuşului nostru duhovnicesc sau cei 30 de ani de viaţă ai Mântuitorului până la ieşirea la propovăduire. Primele trei capitole descriu viaţa monahală, 23 de capitole tratează despre virtuţi iar ultimele patru tratează despre liniştea sfântă, rugăciune, eliberarea de patimi şi despre cele trei virtuţi teologice: credinţă, nădejde şi dragoste. Despre rugăciune, Ioan scrie în treapta a 28 a scării sale şi o vom ilustra cu pilda următoare: Un tată îndurerat a adus la Sfinţii Părinţi pe fiul său care era surdo-mut şi cuprins de un duh mut.

Aceştia n-au putut să-l vindece. După aceea, tatăl vine la Mântuitorul şi, plin de credinţă şi nădejde, Îl roagă: „De poţi ceva, ajută-ne, fie-ţi milă de noi!” Şi a mai adăugat: „Cred, Doamne, ajută necredinţei mele!” (Marcu 9, 22-24) Mântuitorul a certat duhul necurat, care a ieşit din copil, şi acesta s-a vindecat.

La întrebarea pe care I-au adresat-o apostolii de ce ei n-au putut să vindece copilul, Mântuitorul lea răspuns: „Soiul acesta de demoni prin nimic nu poate ieşi, decât numai prin rugăciune şi prin post” (Marcu, 9, 29) . Postul trebuie însoţit de rugăciune. Înfrânarea noastră de la mâncare şi de la gânduri rele trebuie însoţită de această convorbire intimă cu Dumnezeu. Ioan Scărarul spune că „Rugăciunea este, după însuşirile ei, însoţitoarea omului şi a lui Dumnezeu, iar după lucrare, este însoţitoarea lumii.

Este împăcarea cu Dumnezeu, maica lacrimilor, ispăşirea păcatelor, pod de trecere peste ispite, peretele din mijloc în faţa necazurilor, lucrarea îngerilor, hrana sufletului, luminarea minţii, semnul slavei”.

După învăţăturile Bisericii avem trei feluri de rugăciuni: de laudă, de cerere şi de mulţumire. Rugăciunea cea mai cunoscută din lume este „Tatăl nostru” sau „Rugăciunea domnească”, tradusă în toate limbile pământului. E modelul oferit chiar de Mântuitor (Matei 6, 5-13) Rugăciune trebuie să se întemeieze pe credinţă: „De poţi crede, toate sunt cu putinţă celui ce crede!” (Marcu, 9, 23) Dar noi trebuie să ştim ce trebuie să-I cerem lui Dumnezeu. Şi să nu cădem în greşeala făcut de doi din Sfinţii Apostoli, fraţii Iacob şi Ioan care, din dorinţă deşartă, I-au cerut să-i aşeze pe unul de-a dreapta şi pe unul de-a stânga sa. La aceste pretenţii, Mântuitorul le-a dat un răspuns categoric: „Nu ştiţi ce-mi cereţi!” (Marcu 10, 37-38) Noi ar trebui să cerem, întâi de toate, iertarea de păcate, harul de a nu mai păcătui şi puterea de a face bine. Trebuie să considerăm rugăciunea ca pe o convorbire a copilului cu tatăl său şi să alungăm din gândul nostru orice griji pământeşti iar toate gândurile trebuie să fie îndreptate doar spre El. Toate acestea trebuie să le cerem cu căldura inimii căci rugăciunea făcută cu răceală şi cu nepăsare, spunea fostul mitropolit al Ardealului - Nicolae Bălan, e ca un foc zugrăvit sau ca o pasăre fără aripi care nu se ridică la cer.

5

Postul descris de...

Sfântul Ioan Gură de Aur „Postiţi? Arătaţi-mi-o prin fapte. Prin care? - veţi zice. De vedeţi un sărac - aveţi milă de el, un duşman - împăcaţivă cu el, un prieten înconjurat cu bun nume nu-l invidiaţi, o femeie frumoasă - întoarceţi capul. Nu numai gura voastră să postească, ci şi ochiul, şi urechea, şi picioarele, şi mâinile şi toate mădularele trupului vostru. Mâinile voastre să postească rămânând curate de hrănire şi de lăcomie.”

Sfântul Vasile cel Mare „Postul este cel mai bun străjer al sufletului, cel mai sigur şi fidel tovarăş al trupului, arma vitejilor, întărirea atleţilor. El alungă spiritele rele, îndeamnă la pietate, face să iubim înfrânarea, inspiră modestia, dă curaj la război, învaţă a iubi pacea. Postul dă aripi rugăciunii, pentru a ne înălţa şi a pătrunde până la cer.

Postul este sprijinitorul caselor, părintele sănătăţii, povăţuitorul tinereţii, podoaba bătrânilor, plăcutul tovarăş al călătoriilor. Postul este mijloc de perfecţiune spirituală, de desăvârşire şi îndumnezeire. El este o rugăciune a trupului care doreşte să se mântuiască”

Părintele Cleopa „Să ne întărim şi noi, fraţii mei, în nevoinţa postului cel mare. Înaintea noastră merge Însuşi Hristos Mântuitorul lumii cu Crucea în spate. Să-l urmăm şi noi cu credinţă şi bărbăţie, lucrând ziua şi noaptea la mântuirea sufletelor noastre. Şi ajungând cu bucurie la Sfintele Paşti, să îngenunchem în faţa Crucii şi împreună să cântăm: Crucii tale ne închinăm, Hristoase, şi Sfântă Învierea Ta o lăudăm şi o mărim!”

6

SUNT PAŞTILE, NU PLÂNGE MAMĂ!

Antologie lirică pascală La Paşti

Nu uitaţi de 2% pentru Catedrală

de George Coşbuc

Prin pomi e ciripit şi cânt, Văzduhu-i plin de-un roşu soare Şi sălciile-n albă floareŞi pace-n cer şi pe pământ.

Răsuflul cald al primăverii Adus-a zilele-nvierii. Şi cât e de frumos în sat!

Creştinii vin tăcuţi la vale Şi doi se-întâlnesc în cale Şi zic Hristos a înviat! Şi râde-atâta sărbătoare Din chipul lor cel ars de soare. Şi-un vânt de-abia clătinător, Şopteşte prin văzduh cuvinte: -E glasul celor din morminte, E zgomotul zburării lor! Şi pomii frunţile-şi scoboară Că Duhul Sfânt prin aer zboară.

E linişte. Şi din altar Cântarea-n stihuri repetate Departe până-n văii străbateŞi clopotele cântă rar: Ah, Doamne! Să le-auzi din vale Cum râd a drag şi plâng de jale!

Biserica pe deal mai sus, E plină astăzi de lumină, Că-ntreaga lume este plină De-acelaşi gând, din cer adus În fapta noastră ne e soartea Şi viaţa peste tot, nu moartea.

Pe deal se suie-ncetişor Neveste tinere şi fete, Bătrâni cu iarna vieţii-n plete, Şi-ncet în urma tuturor, Vezi şovăind câte-o bătrână Cu micul ei nepot de mână…

Ah, iar în minte mi-ai venit, Tu, mama micilor copile!

Eu ştiu că şi-n aceste zile Tu plângi pe-al tău copil dorit!

La zâmbet cerul azi ne cheamă: Sunt Paştile! Nu plânge, mamă!

PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ Ziua I (joi, 26 aprilie 2012) 13:30 – întâlnire Otopeni; 16:25 – decolare de pe Aeroportul Otopeni cu o aeronavă cursă regulată; 19:00 – aterizare pe Aeroportul Ben Gurion – Tel-Aviv; Îmbarcare în autocar în vederea transferului către hotel; Cazare la hotel 4**** în Nazaret – hotel 4**** Ziua II (vineri, 27 aprilie 2012) Mic dejun. Nazaret (Biserica „Bunei Vestiri”, unde Arhanghelul Gavriil i-a adus Sfintei Fecioare Maria vestea că va naşte pe Mesia; Biserica Ortodoxă „Izvorul Maicii Domnului”) – Cana Galileii (Biserica din locul primei minuni săvârşite de Iisus la nunta lui Simon, transformarea apei în vin). Muntele Tabor (Biserica Schimbării la faţă, unde Domnul le-a arătat ucenicilor firea Sa dumnezeiască) – Tabgha (săturarea celor cinci mii de oameni cu doi peşti şi cinci pâini) – Sfântul Petru (Pescuirea Minunată, reprimirea Sfântului Petru în treapta apostoliei după lepădarea de pe Muntele Sion).

Cină şi cazare la hotel 4**** în Nazaret.

Ziua III (sambata, 28 aprilie 2012) Mic dejun. Nazaret – Ierihon (cea mai veche cetate din lume, unde se vizitează: Aşezământul românesc şi Biserica „Dudul lui Zaheu”) – Mănăstirea Hozeva (moaştele Sfântului Ioan Iacob Românul) - slujba de binecuvântare a pelerinilor, la Iordan, râul în care a fost botezat Domnul) Qumran (locul descoperirii renumitelor manuscrise – vedere generală) – Marea Moartă. Cină şi cazare la hotel 3*** superior sau 4**** în Ierusalim.

Opţional, ora 23: 00 deplasare spre Sfântul Mormânt, unde vom participa la Sfânta Liturghie. Cu această ocazie, cei ce doresc şi sunt pregătiţi se pot şi împărtăşi.

La ora 03:00 dimineaţa, se revine la hotel pentru o scurtă odihnă. (Cost: aprox. 5$) Ziua IV (duminica, 29 aprilie 2012) Mic dejun. Ierusalim – Betleem (Biserica Naşterii Domnului Iisus Hristos cu Sfânta Peşteră; .

Deplasare spre Mănăstirile Sfântul Teodosie şi Sfântul Sava, importante aşezări monastice cu viată ortodoxă

aflate în Ţara Sfântă. Cină şi cazare la hotel 4**** în Ierusalim.

Ziua V (luni, 30 aprilie 2012) Mic dejun. Deplasare spre Ein Karem (Biserica Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul; Biserica ,,Vizitării”, pe locul unde Maica Domnului s-a întâlnit cu Sfânta Elisabeta, mama Sfântului Ioan Botezătorul) – Ierusalim – Muntele Sion (Biserica Adormirii Sfintei Fecioare Maria) – Foişorul (unde s-a petrecut „Cina cea de taină” şi unde Duhul Sfânt s-a pogorât peste apostoli) – Mormântul Proorocului David – Zidul Plângerii (relicvă din Templul cel Sfânt) – Cină şi cazare la hotel 4**** în Ierusalim.

Ziua VI (marti, 01 mai 2012).

Mic dejun. Ierusalim – Muntele Măslinilor (Biserica Înălţării Domnului la cer – Eleon; Biserica „Tatăl nostru”, unde Iisus i-a învăţat pe ucenici cum să se roage) – Grădina Gheţimani (locul mult iubit de Domnul, acolo unde obişnuia să se roage şi unde a fost prins) – Biserica Sfântului Mormânt al Maicii Domnului – Valea Chedronului – locul Judecăţii de Apoi – Poarta de Aur – Drumul Crucii cu cele 14 opriri - Biserica Sfintei Învieri (Golgota; Piatra Ungerii; Sfântul Mormânt şi locul unde s-a aflat Sfânta Cruce) – Aşezământul Românesc de la Ierusalim. – Tel Aviv.

• 20:00 – se ajunge la Aeroportul Ben-Gurion în vederea îmbarcării; • 00:45 – decolare; • 03:30 – aterizare la Aeroportul Otopeni din Bucureşti.

Precizare: Orele anunţate sunt orele ţărilor respective. Orele de plecare şi sosire vor fi reconfirmate, în funcţie de programul zborurilor la data acţiunii.

Tariful pelerinajului: 595 Euro + 450 lei In cazul neconstituirii unui grup de 40 persoane, tariful pelerinajului se modifica astfel: 625 euro + 450 lei pt. grup minim 35 persoane sau 655 euro + 450 lei pt. grup minim 30 persoane) Preţul este pentru pat în cameră dublă cu regim H.B. Pentru single este un supliment de 200 euro/ persoană.

INVITATUL NOSTRU DE ONOARE

7

† DANIIL, Episcop-locţiitor al Daciei Felix

Nodul divin ce leagă lucrurile

Pusă în relaţie desăvârşită cu Providenţa lui Dumnezeu, această inspirată şi fericită expresie a lui Saint Exupéry din Citadela, (cap. 94), ar putea avea o bogată semnificaţie teologică, dincolo de frumuseţea ei literară. Prin „nodul divin ce leagă lucrurile” noi înţelegem raţiunile divine sau gândurile lui Dumnezeu care apropie, leagă şi unesc lucrurile, faptele, întâmplările şi evenimentele, atât din istoria biblică a revelaţiei dumnezeieşti cât şi din istoria lumii şi a Bisericii, precum şi din viaţa cotidiană creştină, prin întâlniri providenţiale, situaţii conjucturale, intervenţii divine, rostiri inspirate, înţelesuri descoperite, îndemnuri şi călăuziri făcute, sau rezolvări împlinite, întru totul după planul şi voia lui Dumnezeu. „Nodul divin ce leagă lucrurile” îl întâlnim şi îl descoperim atât pe firul vieţii noastre (Psalmul 138,3), cât şi pe firul Bibliei, simbolizat de funia roşie de la fereastra casei lui Rahav din Ierihon (Iosua 2,18). Astfel de noduri divin le vedem împletite în istoria revelaţiei de la Facere până la Apocalipsă, în istoria Bisericii de la Cincizecime până la Parusie şi în viaţa omului de la naştere până la mormânt. În „nodul divin ce leagă lucrurile” întâlnim şi descoperim intersecţii sau răscruci ale vieţii, intervenţii divine şi întorsături de situaţii. Nodul divin este străluminarea de fulger a voii lui Dumnezeu într-o anumită situaţie dată şi înclinarea cumpenei sau balanţei lucrurilor în direcţia cea bună, cea voită de Dumnezeu.

Astfel, contemplăm nodul divin providenţial în întâlnirea dintre Eliazar din Damasc, credinciosul slujitor al lui Avraam şi Rebeca, viitoarea soţie a lui Isaac, la fântâna din Mesopotamia, ca şi întâlnirea înlăcrimată dintre Iacob şi Rahela, de mai târziu. Nodul divin împleteşte pe firul calvarului lui Iosif, cel vândut de către fraţii săi în Egipt, întâlnirea cu paharnicul lui faraon în temniţă şi tâlcuirea visului acestuia, ca pregătire a eliberării lui prin tâlcuirea visului lui faraon despre cei şapte ani de belşug şi cei şapte ani de foamete, care s-a împlinit întocmai.

Nodul divin îl contemplăm în salvarea pruncului Moise din apele Nilului de către fiica lui faraon şi îl observăm mai apoi în întâlnirea dintre Moise şi Semfora, una dintre cele şapte fiice ale

preotului Ietro sau Raguel din Madian, la începutul pribegiei de patruzeci de ani în acest ţinut a viitorului eliberator a lui Israel. Nodul divin îl desluşim în izbăvirea minunată a proorocului Daniel din groapa cu lei, în mântuirea celor trei tineri din cuptorul cel de foc şi în scăparea de la moarte a proorocului Iona aruncat în mare şi înghiţit în pântecele chitului, ca preînchipuire a Învierii lui Hristos. Printre multele exemple, arătări şi lucrări ale nodului divin în Noul Testament, amintim recensământul poruncit de împăratul Octavian Augustus în vremea Naşterii Mântuitorului în Betleem, ca împlinire a profeţiei lui Miheea şi faptul că mai apoi Mântuitorul Iisus Hristos se foloseşte la săvârşirea minunii săturării mulţimilor de cele cinci pâini de orz şi cei doi peşti pe care un copilaş le avea cu el în pustie, în urma intervenţiei sfântului apostol Andrei cel întâi chemat (Ioan 6,8-9). Întâlnirea prevestită mai înainte dintre cei doi ucenici trimişi în Joia Mare să pregătească toate cele necesare pentru Cina cea de Taină cu necunoscutul care ducea un ulcior cu apă, este tot o expresie şi dovadă a lucrării „nodului divin”, ca şi întoarcerea lui Simon Cirineanul de la ţarină în Vinerea Mare şi rânduirea lui ca să ducă crucea lui Iisus şi crucea noastră spre răstignire pe Golgota. Nodul divin îl descoperim în în-

tâlnirea pregătită de Duhul Sfânt dintre sfântul arhidiacon Filip şi famenul etiopian, curând după Cincizecime şi alegerea celor şapte diaconi, precum şi descoperirea de către fiul surorii sfântului apostol Pavel a complotului pus la cale de un grup de peste patruzeci de iudaizanţi fanatici care voiau să-l ucidă pe apostolul neamurilor (Faptele Apostolilor 23, 11-35). Un nod divin este şi îngăduirea de căte Dumnezeu a exilului sfântului apostol şi evanghelist Ioan în insula Patmos şi încununarea acestui exil, a ucenicului iubirii şi a Noului Testament cu sublima şi înfricoşătoarea carte a Apocalipsei.

Pe firul istoriei Bisericii şi a vieţii multor sfinţi Părinţi desluşim noduri divine în vederea sfintei Cruci pe cer de către sfântul împărat Constantin cel Mare; în ucenicia sfântului Atanasie cel Mare pe lângă sfântul Antonie cel Mare în pustia Egiptului; în întâlnirea şi prietenia dintre sfinţii Vasile cel Mare şi Grigorie Teologul şi în legătura profundă sufletească şi duhovnicească dintre sfântul Simeon Noul Teolog şi părintele său duhovnicesc Cuviosul Simeon Evlaviosul, pentru a da doar câteva exemple. Nodul divin adevereşte, întăreşte şi confirmă cuvintele sfântului apostol Pavel care spune că „Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce-L iubesc pe Dumnezeu” (Romani 8,28). Noduri divine putem descoperi la fiecare pas şi găsi în fiecare ceas. O întâlnire providenţială, un sfat potrivit primit la timp, un cuvânt duhovnicesc, o lectură care ne poate pune pe gânduri, o experienţă a sacrului printr-o rugăciune înlăcrimată, printr-o spovedanie descătuşată, sau printr-o participare la o Liturghie înălţătoare, toate acestea sunt semne şi dovezi ale împletirii firului vieţii noastre cu firul voinţei şi harului lui Dumnezeu, „Care voieşte ca toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină” (I Timotei 2, 4), întru împlinirea unei ţesături şi desăvârşiri a planului Său divin. „Nodul divin care leagă lucrurile” nu va putea fi tăiat niciodată de vreo sabie, precum nodul gordian, deoarece este împletit, legat şi apărat de „Sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu” (Efeseni 6,17).

Hăţăgel, martie 2012

Ziua Domnului / Gala Galaction “Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând şi celor din mormânturi viaţa dăruindu-Le!” Acesta este imnul de certitudine şi de biruinţă al Sfinţilor Apostoli, al Bisericii Primare şi al Bisericii Eterne. El a înviat din morţi; pentru aceea, ucenicii Lui, la început biete oi speriate, ajung după Înviere şi după Pogorârea Sfântului Duh, leii Sfintei Evanghelii. El a înviat din morţi; pentru aceea toţi martorii Învierii mărturisesc, cu fericire, chiar când li se cere zălog viaţa, adevărul văzut şi pipăit. El a înviat din morţi!

Dacă Hristos n-ar fi înviat, Petru s-ar fi întors la năvodul lui de pescar, Pavel ar fi rămas Saul şi n-ar fi cunoscut Drumul Damascului. Nero n-ar fi trimis la ceruri primele cohorte de martiri...şi toată istoria lumii, de două mii de ani încoace, ar fi fost cu totul alta!

8

INVITAŢIE ÎN ŢARA SFÂNTĂ

Programul slujbelor : Miercuri, ora 17: Paraclisul Maicii Domnului Vineri, ora 17: Sfânta Taină a Maslului Sâmbătă, ora 9: Sfânta Liturghie şi Rugăciuni pentru cei adormiţi Sâmbătă, ora 17: Vecernie Duminică, ora 9: Utrenia şi Sfânta Liturghie

Cotizaţii (benevole) pentru biserică Pentru pensionari şi văduve: 15 lei pe an Pentru doi pensionari: 25 lei pe an Pentru doi salariaţi: 40 lei pe an

Anunţ foarte important Serviciile religioase pentru credincioşii din parohia noastră nu sunt condiţionate financiar!

Pentru orice problemă socială nu ezitaţi să sunaţi direct la părintele paroh Gabriel Bulf: 0729080080 şi 0722137727

Aceasta este parohia viitoarei catedrale Cartierul Dimitrov (Carpaţi, Aleea Florilor, 9 Mai, bloc Magazin, 13 Septembrie, Liliacului, Aleea Pinului, Aleea Crângului, Vilelor, Petru Maior, blocurile mici din b-dul 1 Decembrie precum şi vilele până la HP), blocurile turn:103,105,107,109 precum şi blocurile Mignon din b-dul 1 Decembrie, blocurile din str. Minerului şi Ion Creangă, blocurile: 8, 10, 12 din str. Avram Iancu şi blocurile mici din str. 22 Decembrie, Parângului şi Slătinioara, până la Liceul de Informatică, str. Nicolae Titulescu şi Rovine plus străzile din Colonie: Radu Şapcă şi Micu Klein.