Issuu on Google+

După aproape trei sferturi de veac readucem în lumina tiparului

Pag .3

Cartea cu pilde de Al. Lascarov -Moldovanu 7 scene color din viaţa parohiei noastre: Naşterea şi Căsătoria

Pag

. 4-

5

Un nou an şcolar Toamna, anotimpul în care natura se pregăteşte să doarmă, este pentru copiii noştri un anotimp al noilor începuturi, în care mintea lor este pregătită să absoarbă noi cunoştinţe, să descopere noi lumi, imaginare şi reale, să cunoască toate tainele ce ne înconjoară, păstrându-şi în acelaşi timp inocenţa. Este anotimpul în care, prin începerea unui nou an şcolar, se creionează şansa fiecărui copil de a merge înainte, pe drumul cunoaşterii şi al culturii, oferindu-i oportunitatea de a creşte, de a evolua şi de a-i îmbunătăţi viaţa. Cu ocazia începerii unui nou an şcolar vreau să le mulţumesc profesorilor pentru pasiunea cu care îşi fac meseria şi să le doresc multă putere de muncă. Părinţilor le doresc să aibă parte doar de bucurii pentru împlinirile copiilor lor iar elevilor, să aibă parte de împliniri şi succese, şi să nu uite să viseze, căci visele, prin muncă şi cunoaştere, devin realitate. Tiberiu Iacob Ridzi Primarul municipiului Petroşani

11

 septembrie 2012  Apare în Valea Jiului Anul 2  Nr. Publicaţie a Complexului Catedralei “Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul” din Petroşani


2

S Ă LUĂM AMINTE...

Evangheliile rânduite a fi citite în cadrul sfintelor Liturghii din duminicile lunii septembrie să aibă viaţă veşnică. Că Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât a dat pe Fiul Său cel Unul-Născut, pentru că oricine crede într-Însul să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Când Fiul şi cuvântul lui Dumnezeu a Căci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în binevoit să se pogoare pe pământ, ca să mân- lume, ca să osândească lumea, ci ca să se mântuiască neamul omenesc, a luat trup omenesc tuiască prin El lumea. din urmaşii neamului lui Avraam.“Domnul a spus pilda aceasta: Era un om gospdar, care a sădit vie. A împrejmuit-o a săpat în ea teasc, a 16 septembrie / Duminica de clădit un turn de pază şi a dat-o lucrătorilor, iar după înălţarea Sfintei Cruci el s-a dus departe. Iar când a sosit timpul roadelor, a trimis pe Cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns la înservitorii săi la lucrători, ca să ia partea lui din ceputul anului bisericesc, unde aflăm două roade. ajutoare tari şi puternice pentru ostenelile Dar, lucrătorii, punând mâna pe servitori, noastre. Unul dintre acestea este Preasfânta pe unul l-au bătut, pe altul l-au ucis, altuia i-au Cruce, lemnul cel de viaţă dătător; bucuria spart capul cu pietre. Din nou a trimis alţi lumii, puterea credincioşilor, întărirea servitori, mai mulţi decât cei dintâi, şi au făcut drepţilor, nădejdea păcătoşilor. Celălalt ajutor cu ei tot aşa. este glasul Domnului din Sfânta Evanghelie. La urmă a trimis la ei pe fiul său, zicând: „Domnul a zis: Oricine voieşte să vină se vor ruşina de fiul meu. după Mine să se lepede de sine, să-şi ia crucea Însă lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis şi să-Mi urmeze Mie. între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l Că cine va voi să-şi mântuiască sufletul îl omorâm şi să avem noi moştenirea lui; şi, va pierde; iar cine va pierde sufletul său penpunând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi tru Mine şi pentru Evanghelie, acela îl va mânl-au ucis. tui. Deci, când va veni stăpânul viei, ce va face Ce-i foloseşte omului să câştige lumea înacelor lucrători? I-au răspuns ei: pe cei răi cu treagă dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, să dea omul în schimb, pentru sufletul lui? care vor da roadele, la timpul lor. Iar cine se va ruşina de Mine şi de cuvinIisus le-a zis: Au n-aţi citit niciodată în tele Mele, în neamul acesta desfrânat şi păcăScripturi: piatra pe care au aruncat-o ziditorii, tos, şi Fiul omului se va ruşina de el, când va aceasta a ajuns să fie în capul unghiului. De la veni întru mărirea Tatălui Său, cu sfinţii îngeri. Domnul a fost aceasta şi este lucru minunat în Apoi a grăit către ei: Adevăr grăiesc vouă, ochii noştri. că sunt unii din cei care stau aici care nu vor De aceea vă spun că se va lua de la voi îm- gusta moartea, până ce nu vor vedea împărăţia părăţia lui Dumnezeu şi se va da neamului lui Dumnezeu, venind întru putere.” care va aduce roadele ei. Cel ce va cădea peste Glasul Domnului l-am auzit şi noi, fraţi piatra aceasta se va sfărâma şi peste care va creştini, în Sfânta Evanghelie. Să ascultăm cădea ea, pe acela îl va zdrobi.” deci şi noi de Fiul cel iubit al lui Dumnezeu Tatăl şi de poruncile Evangheliei Sale, ca să 9 septembrie / Duminica de nu ne pierdem sufletele noastre, ci să ni le mântuim. dinaintea Înălţării Sfintei

2 septembrie / Duminica a treisprezecea după pogorârea Sfântului Duh

Cruci Domnul a zis: Nimeni nu s-a suit în cer, fără numai Cel ce s-a pogorât din cer, Fiul Omului, care este în cer”. Şi, după cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului, pentru ca oricine crede într-Însul să nu piară, ci

spălau mrejele. Şi intrând într-o corabie, care era a lui Simon, l-a rugat s-o îndepărteze puţin la uscat. Apoi, şezând în corabie, învăţa din ea mulţimile. Iar când a încetat de a vorbi, i-a zis lui Simion: mână la adânc şi lăsaţi în jos mrejele voastre, ca să pescuiţi. Răspunzând atunci Simon, a zis către Dânsul: Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi nimic nu am prins; dar, după cuvântul Tău, voi lăsa mrejele în jos, în apă. Şi, făcând ei aşa, prinseră mulţime mare de peşti, că li se rupeau mrejele. Atunci au făcut semne tovarăşilor din cealaltă corabie să vină să le ajute şi au venit şi au umplut amândouă corăbiile, de erau gata să se afunde. Această minune văzând Simon Petru, a căzut la picioarele lui Iisus Hristos şi i-a zis: du-Te de la mine, Doamne, că sunt om păcătos. Căci spaima îl cuprinsese pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, de pescuitul atâtor peşti pe care îi prinseseră, tot aşa şi pe Iacov şi pe Ioan, feciorii lui Zevedei, care erau tovarăşii lui Petru. Atunci Iisus a zis către Petru: Nu-ţi fie frică! De acum înainte vei fi pescar de oameni. Şi trăgând corăbiile la uscat, au lăsat totul şi au mers după El.

30 septembrie / Duminica a nouăsprezecea după pogorârea Sfântului Duh

“Domnul a zis: Cum voiţi să vă facă vouă oamenii, să faceţi şi voi lor asemenea. Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce mulţumire puteţi avea? Doar şi păcătoşii au iubire pentru cei ce le poartă iubire. Şi, dacă faceţi bine la cei ce vă fac bine, ce mulţumire puteţi avea? Doar şi păcătoşii acelaşi lucru fac. Şi, dacă împrumutaţi pe acela de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire puteţi avea? Doar şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai. 23 septembrie / Duminica a Voi să iubiţi pe vrăjmaşii voştri; faceţi bine optusprezecea după şi daţi cu împrumut, fără să nădăjduiţi nimic în schimb, şi răsplata voastră va fi multă şi veţi Pogorârea Sfântului Duh fi fiii Celui Preaînalt, căci El este bun către cei În vremea aceea, stând Iisus lângă lacul nemulţumitori şi răi. Ghenizaretului, a văzut două corăbii stând pe Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este lac, iar pescarii coborâseră dintr-însele şi-şi milostiv.

Acest nou număr al publicaţiei creştine CUVÂNTUL PAROHIAL vă este oferit, în luna septembrie 2012, de către preotul paroh Gabriel Bulf, cu binecuvântarea Episcopului nostru, Gurie. Noi, Mihai Barbu (redactor-şef) şi Rolland Szedlacsek (DTP), împreună cu cei din Asociaţile “Fire de iarbă” Petroşani, Rosa Multiflora şi Clubul Copiilor si Elevilor Petrila, ne-am străduit să mijlocim, apariţia numărului 11/2012. La realizarea acestui număr redactorii noştri s-au călăuzit şi au consultat “Tâlcuirea evangheliilor şi cazanii la toate duminicile” alcătuită de Patriarhul Iustinian (Bucureşti, 2005), “Predici la duminici şi sărbători, la praznicele împărăteşti şi ale Maicii Domnului, ale Sfinţilor şi la Sfinţi români” de pr. prof. dr. Mircea Păcurariu (Bucureşti, 2000). Ne puteţi citi on-line, în format pdf pe adresa www.clubulcopiilorpetrila.ro Fotografiile aparţin lui Constantin Barbu şi Geza Szedlacsek.


D U MN EZEULE, E ZEULE, MILOS TIV F II CU MINE PĂ C Ă TOSU L

3

Al. Lascarov-Moldovanu/ Cartea cu pilde (Editura Cugetarea-Georgescu Delafras, Bucureşti, 1940)

1.Lumina Domnului Hristos Era un credincios bătrân care venea adesea în chilia unui călugăr smerit ca să-i ceară poveţe. Dar cum era cam slab din pricina bătrâneţii, credinciosul acela uita necontenit ceea ce-i spunea călugărul-aşa că de multe ori îi punea aceleaşi întrebări. De la o vreme, credinciosul, de teamă să nu supere pe călugăr cu aceste ale sale neputinţe, nu mai merse la el. Călugărul, bănuind grija aceasta a credinciosului, veni la el şi-l întrebă de ce nu-l mai cercetează. Credinciosul bătrân îi spuse temerile sale. Atunci călugărul îi zise: -Oare dacă aprinzi o lumină de la alta, cea dintâi se micşorează? -Nu... -Tot astfel şi cu mine. Lumina ce-ţi dau este luată din lumina Domnului Hristos. Poţi veni la mine de câte ori vrei. Nu ai a mă supăra cu nimic, căci nici Domnul Hristos nu se supără când luăm necontenit din lumina Lui... Şi de atunci, credinciosul acela nu s-a mai sfiit să vină la călugăr ca să-i ia poveţe. -Îţi dau un măr să ne spui tu unde este Dumnezeu... Copilul, care crescuse în casă de credincios, Odată îngerul lui Dumnezeu a stat de vorbă cu fără şă şovăîiască, îi întoarse întrebarea, zicând nebănuţul milei noastre. credinciosului: A întrebat îngerul pe bănuţ: -Eu îţi dau zece mere dacă dumneata ai să-mi -Cine eşti tu? arăţi unde nu se află Dumnezeu! Mititel şi smerit, bănuţul i-a răspuns: Necredinciosul rămase cu gura căscată, -Eu sunt bănuţul, pe care Dumnezeu l-a făcut neavând ce răspunde la dojana pe care i-o dădea să fie dat de pomană... Dumnezeu, prin gura unui copil. -Şi de unde vii tu? -Eu vin din puşculiţa copiilor, din cutia de 4.Aur, fier, foc catifea a domnişoarelor, din punga veche a bătrânilor... Un profesor credincios, dădu elevilor săi o lu-Şi unde te duci tu, bănuţule? crare, în care să arate care trebuie să fie calităţile -Eu mă duc să cumpăr suflete pentru Domnul unui tânăr, punând înainte aceste trei cuvinte: aur, Hristos, să suflu credinţa, care începe să se stingă... fier, foc. -Şi tu ce ai vrea tu, bănuţule? Unul dintre elevii săi, care avea un puternic -Aş vrea să mă adun cu alţi mai mulţi bănuţi şi duh de credinţă, a răspuns aşa: împreună să înălţăm o biserică, în care credincioşii Aurul este curăţia, îngăduinţa, mila, devotasă se roage Domnului Hristos... mentul. Tânărul trebuie să fie curat, să fie îngă-Şi ce tainiţă ai tu, bănuţule? duitor cu slăbiciunile altora, având milă pentru cei -Eu, îngeraşule, deschid poarta cerului, aceluia căzuţi şi să le fie devotaţi, ridicându-i şi pe ei la care mă dăruieşte... datorie. Atunci îngerul i-a zis: Fierul este puterea care făptuieşte. Tânărul tre-Mergi, bănuţule, în lume şi împlineşte-ţi buie să fie tare în faţa încercării, de durere să nu menirea, aducând cât mai multe inimi la Iisus fugă, în faţa batjocurii să nu se lase biruit. Domnul... Fierul este râvna care luminează, care cheamă Aceasta a fost vorbirea dintre înger şi bănuţ. după el, care preface. Tânărul trebuie să fie apostol, prin pilda lui, prin vorba lui, prin fapta lui, 3.Copilul credincios chemând şi pe alţii la credinţă. Aşadar, tânărul trebuie să aibă inimă de aur, Într-o adunare se vorbea despre Dumnezeu şi braţ de fier şi suflet de foc, ca astfel, cu ele să fiecare se credea tare să-şi spună cuvântul. Unul din adunare, necredincios fiind, zise cu biruiască în numele Domnului Hristos. trufie: 5.Al paisprezecelea la masă -Aş crede şi eu dacă aveţi să-mi arătaţi unde este Dumnezeu? La o masă, oaspeţii băgară de seamă că sunt, Şi ca să lămurească printr-o pildă această vor- de toţi, treisprezece. bire a sa, luă un copil care se găsea acolo şi în faţa Atunci unii din ei ziseră: tuturor, îi spuse: -Nu ne putem aşeza la masă, fiindcă suntem -Iată, să întrebăm pe acest copil...şi-l întrebă, treisprezece şi ne merge rău... zicând: Şi nu voiau să stea.

2.Bănuţul dragostei

Gospodina casei, văzând încurcătura, zise: -Să meargă cineva să cheme un vecin... Şi aşa, fiecare îşi dădu câte o părere. Dar atunci, bunicul bătrân şi evlavios, îi potoli zicând: -Fiţi liniştiţi, voi chema eu pe un al paisprezecelea oaspete. Toţi rămaseră în uimire. Bătrânul îşi îndreptă atunci faţa spre icoane şi se rugă aşa: -Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul nostru, vino şi te aşează cu noi la masa noastră şi sfinţeşte Tu mâncarea şi băutura robilor Tăi! Apoi se întoarse către oaspeţi şi le zise: -Acum putem să ne aşezăm la masă fără grijă căci suntem paisprezece... Şi cu toţii se aşezară, plini de bucurie, la masă.

6.Prietenul cel mai bun Trecea un tramvai prin dreptul unei biserici. Şi, iată, un credincios care se afla în el, şi-a scos pălăria din cap şi şi-a făcut cruce. Un străin, de alături de el, luă cuvânt de cârtire şi-i zise: -Ce rost are închinarea asta a dumitale? Credinciosul, fără să-şi piardă cumpătul, îi răspunse: -Vrei să-mi răspunzi la o întrebare? Străinul se învoi iar credinciosul îl întrebă: -Dumneata, când întâlneşti un prieten în drum, ce faci? Omul acela dădu răspuns: -Ceva foarte firesc: îl salut... -Foarte bine faci, căci aşa se cuvine. Iată, acelaşi lucru am făcut şi eu... -Cum aşa? întrebă, nedumerit, străinul. -Iată cum: Aici, în Biserică, am pe cel mai bun prieten al meu şi îl salut închinându-mă lui... -Ce prieten? mai făcu întrebare necredinciosul. Iar cel ce credea îi răspunse: -Pe Domnul Iisus Hristos, care se află viu şi fără moarte, pe toate altarele bisericilor lui. Se înţelege că omul acela neînţelept nu a mai avut ce răspunde.

7 Dragostea de mamă O mamă avea un singur copil pe care, fireşte, îl iubea cu mare putere. Dar fiul ei era rău. Trăia în grele păcate şi făcea multe nelugiuri. Ajungând în mâinile unor oameni ticăloşi, aceştia îi ziseră întro zi: -Dacă ne aduci inima mamei tale, îţi dăm nesfârşite bogăţii... Fiul ticălos primi şi mergând, ucise pe mama lui şi-i luă inima mamei sale. Alergând s-o ducă la acei oameni păcătoşi, se poticni şi căzu, scăpând din mână inima mamei sale. Atunci un glas se auzi venind dinspre acea inimă: -Nu te-ai lovit, dragul mamei? Era glasul mamei, care la sine nu se mai gândea ci numai la copilul ei, fie el chiar acela care-i ducea inima s-o vândă pe un pumn de aur.


4

CÂND ISAIA DĂNŢUIEŞTE...

Ei s-au cununat religios în luna septembrie 2012, în Paraclis, la părintele Gabriel Bulf 1. Dl. Durbac Raul Horaţiu (35) şi dra Ferent Claudia Reghina (26). Naşi: familia Iacob Robert şi Luminiţa. 2. Dl. Roşca Mihai Radu (35) şi d-ra Anghel Mihaela (34). Naşi: familia Mateescu Marin şi Mariana 3. Dl. Tarcea Dan (27) şi d-ra Bumbu Alida (27). Naşi: familia Matei Lucian şi Felicia 4. Dl. Vladislav Dan (24) şi d-ra Lukacs Alexandra (22). Naşi: familia Căploiu Bogdan şi Codruţa.

Ei sunt cei care s-au botezat în Paraclis în anul 2012 (2) 1. Darius Victor, fiul lui Anghelina Bogdan şi Anca. Naşi: Lazăr Maria şi Barbone Diana. 2. Lucas Andrei, fiul doamnei Loredana Munteanu. Naşă: Drăgoi Claudia 3. Luca Cristian, fiul lui Oprean Alin şi Ionela Ramona. Naşi: Raţu Alin şi Cătălina 4. Matei Ştefan, fiul lui Stoica Ştefan Vasile şi Raluca Maria. Naşi: familia Ungur Norina şi Petre Adrian. 5. Daria Adelina, fiica lui Măruşan Mihai Lucian şi Marinela. Naşi: Istrate Mihaela şi Nechifor Costică. 6. Dragoş Andrei, fiul lui Muntean Ionel Adrian şi Livia Elisabeta. Naşi: Tătar Tereza şi Nemecsek Mirabela. 7. Maya Sophia, fiica lui Stoica Ciprian Săndel şi Doina Alina. 8. Sara Maria, fiica lui Dumitrache Ovidiu Iulian şi Mariana Ionela. Naşi: Negrea Claudia Nicoleta şi Adrian Ştefan. 9. Ioana Carla, fiica lui Văduva Ioan Marius şi Maria Magdalena. Naşi: Cervenschi Marius şi Ana 10. Lucia Ina, fiica lui Csont Istvan şi Ana Maria. Naşi: Nicola Aurelian şi Gabriela. 11. Cosmina Ovidiana, fiica lui Latu Constantin Ilie şi Camelia Ovidiana. Naşi: Trofin Didi şi Oana şi Lupulescu Marius şi Edith. 12. Sara Maria, fiica lui Lupulesc Cristian Daniel şi Cristina Maria. Naşă:


... PAROHIA SE SPOREŞTE!

5

Nicolae Cristina. 13. Alexandra, fiica lui Pusol Cyril şi Adelina. Naşi: Kecs Wilhelm şi Sabina 14. Andrei, fiul lui Csiriklo Maria. Naşă: Măţan Cornelia 15. Ana Antonia, fiica lui Roşca Mihai Radu şi Mihaela. Naşi: Mateescu Marin şi Mariana şi Samoilă Cristina. 16. Sofia Dana, fiica lui Tutunaru Dan Ciprian şi Zorina. Naşi: Coroianu Andrei şi Camelia. 17. Denis Florin, fiul lui Bogani Aurel Marius şi Macsim Elena-Vişinica. Naşă: Moise Aguriţa. 18. Eduard, fiul lui Cercelaru Florin Leonard şi Ancuţa Roxana. 19. Costantin Raul Robert, fiul lui Năstase Iulian Marian şi Pănoiu Iulia Bianca. Naşă: Pănoiu Valentina. 20. Maria Corina, fiica lui Rogobete Adrian Daniel şi Mihaela Elena. Naşi: Roman Darius şi Corina. 21. Nicolas Anton, fiul lui Macsim Marius Anton şi Zalina Luminiţa. Naşă: Aradi Maria Elena. 22. Nicolas, fiul lui Durbac Raul Horaţiu şi Ferent Claudia Reghina. Naşi: Durbac Silvana. 23. Sebastian Viorel, fiul lui Muntian Ion şi Felea Mariana Iulia. Naşi: Bejenaru Petre şi Loredana. 24. Elisa, fiica lui Toderiţă Călin şi Gabriela. Naşi: Botoroagă Dragoş şi Mihaela. 25. Maria Iulia, fiica lui Cordea Dimitrie şi Bianca Angelica. Naşi: Balaş Maria şi Gavriliuc Laura.

Pumnul de noroi Într-o zi un păcătos întors la credinţă vorbea cu un necredincios. Acesta zise: - Cum aş putea eu să cred că Dumnezeu a luat un pumn de noroi şi a făcut din el un om? Credinciosul îi răspunse: - Foarte adevărat! - Cum aşa? întrebă necredinciosul Atunci celălalt îi zise: - Priveşte la mine! Apoi urmă: - Iată, eu eram un pumn de noroi mai înainte de a mă întoarce de la credinţă, iar după ce Dumnezeu a coborât harul Său cel Sfânt asupra mea, am ajuns şi eu om cu adevărat. Necredinciosul căzu pe gânduri şi nu mai zise nimic.


6

CE P R~ZNUIM %N S EP TEMBRIE

În ziua a opta a lunii septembrie

Prăznuim Naşterea Prasfinţitei Stăpânei noastre, de Dumnezeu Născătoarei şi pururea Fecioarei Maria În afară de cununa duminicilor de peste an şi a sărbătorilor Domnului Hristos, anul bisericesc mai cuprinde şi cununa sărbătorilor Preasfintei Fecioare şi ale Sfinţilor. Cea dintâi mare sărbătoare din anul bisericesc este Naşterea Maicii Domnului, prăznuită la 8 septembrie. Se şi cuvenea, de altfel, să întâlnim sfinţenia Maicii Domnului din cele dintâi zile ale anului nou bisericesc. Maica Domnului este sfinţenia omenească cea mai înaltă, cunoscută şi cinstită de Biserică. Din Sfânta Tradiţie ştim că părinţii Maicii Domnului erau Drepţii Ioachim şi Ana; ei erau sterpi şi înaintaţi în vârstă. Tot din Tradiţie, de asemenea, aflăm că ei îşi doreau un copil şi că Maica Domnului a fost rodul

rugăciunilor, făcute cu lacrimi şi cu frângerea inimii de către părinţii ei, un rod al îndurării lui Dumnezeu, un copil dorit, cerut şi dobândit prin rugăciune. Un copil cu o chemare dumnezeiescă pe umeri: chemarea de a fi Mama care a dat trup de om lui DumnezeuFiul, Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Şi aşa a venit pe lume aceea care a fost, este şi va fi, fiica Părintelui Ceresc, Mama Fiului şi mireasa Duhului Sfânt, Împărăteasa tuturor Sfinţilor, sprijinitoarea păcătoşilor, atotputernică ajutătoare şi rugătoare pentru toţi oamenii, Maica îndumnezeirii şi mântuirii noastre a tuturor, mai cinstită decât Heruvimii şi mai slăvită decât Serafimii, pe care o mărim în vecii vecilor, Amin.

În ziua a paisprezecea a lunii septembrie,

Prăznuim Înălţarea Cinstitei şi de viaţă făcătoarei Cruci a Domnului Precum se ştie, cinstirea Sfintei Cruci începe din timpul Apostolilor: „Iar mie, să nu-mi fie a mă lăuda decât numai Crucea Domnului nostru Iisus Hristos, prin care lumea este răstignită pentru mine şi eu pentru lume” (Galateni, 6,14). Aşa scria Sfântul Apostol Pavel galatenilor, vorbind de taina Crucii.”Cuvânul Crucii, pentru cei ce pier este nebunie iar pentru noi, cei ce ne mântuim, este puterea lui Dumnezeu”, mai adaugă Apostolul Pavel. Cu această cinstire faţă de taina crucii au străbătut creştinii tot timpul prigoanelor, trei sute de ani, până în vremea când a venit la Roma, marele Constantin împăratul. Împăratul Constantin s-a creştinat printr-un semn ceresc, ca şi Pavel Apostolul pe drumul Damascului, prin arătarea, în amiaza zilei, a semnului Sfintei Cruci, alcătuită din stele şi cu îndemnul din stele alcătuit: „Învinge prin aceasta!” Marele Constantin a trimis pe maica sa, Sfânta Elena, în Ţara Sfântă spre căutarea lemnului Crucii Domnului. Pe când se săpa pământul pentru temeliile marii biserici a Învierii Domnului s-au aflat, nu departe de Sfântul Mormânt, trei cruci, adică Crucea lui Hristos şi cele două cruci pe care au pătimit tâlharii. Şi nu numai crucile ci şi piroanele s-au aflat. Fericitul Macarie, patriarhul Ierusalimului, de pe un amvon înalt, a ridicat cinstita Cruce şi poporul a început să strige:”Doamne, miluieşte-ne!” . Descoperirea aceasta a fost ca o zguduire a întregii creştinătăţi şi de atunci a început a se prăznui în fiecare an pe 14 septembrie. Alt fapt care a mărit cinstirea Sfintei Cruci a fost arătarea semnului Crucii Domnului pe cer la Ierusalim, pe vremea împăratului Constanţiu (337-361), fiul marelui Constantin, în Duminica Cincizecimii, la 7 mai 351, pe la ceasul a treilea din zi. Şi a stat acest semn al crucii mai luminat decât soarele, deasupra muntelui Golgota şi tot poporul privea, minunându-se cu mare teamă. În afară de acest praznic, Biserica Ortodoxă cinsteşte, de încă trei ori pe an, Sfânta Cuce: în a treia duminică din Postul Mare, la 7 mai şi 1 august. Dumnezeului nostru slavă!


AU F OS T ODAT~...

7

Să iubim moartea fiindcă ne întâlnim cu Dumnezeu Ne-au părăsit în 2011

Ne-au părăsit în anul 2012

Balica Vergina (3.02.2011, Cimitirul Poeni),

Zarculea Elena (60 ani, 03.02.2012, Cimitirul Central),

Ţigăeriu Zenovia (6.02.2011, Cimitirul Central),

Mihai Constantin (85 ani, 24.03.2012, Cimitirul Central),

Bredan Carol (13.02.2012, Cimitirul Central),

Petroşanu Ileana (86 ani, 28.03.2012, Cimitirul Lonea),

Pop Aura (57 ani, 23.02.2011, Cimitirul Central),

Toporaş Cătălina (82 ani, 06.04.2012, Cimitirul Central),

Barna Maria (104 ani, 28.02.2011, Cimitirul Central),

Brezniceanu Floare (85 ani, 7.04.2012, Cimitirul Central),

Gabor Drăgan Ionel (76 ani, 23.03.2011, Cimitirul Central),

Râşnoveanu George (80 ani, 7.04.2012, Cimitirul Central),

Marica Florea (79 ani, 01.04.2011, Cimitirul Poeni),

Ştef Olimpiu (55 ani, 17.05.2012, Cimitirul Central),

Ursuleanu Valeria (77 ani, 9.04.2011, Cimitirul Poeni),

Irina Gherasim (65 ani, 23.05.2012, Cimitirul Central),

Vanţu Olga (77 ani, 27.04.2011, Cimitirul Central),

Staubinger Liliana (45 ani, Cimitirul Central),

Martin Amfia (90 ani, 9.05.2011, Cimitirul Central),

Troană Nicolae (55 ani, 4.06.2012, Cimitirul Central),

Ştefănuţ Floarea (80 ani, 24.05.2011, Cimitirul Central),

Andraş Violeta (30.06.2012, Cimitirul Central),

Mada Ana (80 ani, 10.06.2011, Cimitirul Central),

Seres Ioan (57 ani, 28.07.2012, Cimitirul Central),

Mucenic Dumitru (38 ani, 11.06.2011, Cimitirul Central),

Ciobanu Axenia (92 ani, 19.07.2012, Cimitirul Central),

Loden Elena (22.06.2011, Cimitirul Central),

Erdei Ludovic (61 ani, 28.08.2012, Cimitirul Central),

Matraş Ghiţă (35 ani, 24.06.2011, Cimitirul Central),

Boboc Elena (60 ani, 23.08.2012, Cimitirul Central),

Găvan Mariana (65 ani, 3.07.2011, Cimitirul Central),

Vâtcă Elvira (74 ani, 9.09.2012, Cimitirul Central),

Şiclovan Doina (80 ani, 24.07.2011, Cimitirul Central),

Buşoniu Mihaela (56 ani, 11.09.2012, Cimitirul Lonea),

Ardeleanu Niculina (77 ani, 21.08.2011, cimitirul Central),

Buşoniu Cătălin Mihai (31 ani, 11.09.2012, Cimitirul Lonea),

Szoke Florica (73 ani, 13.09.2011, Cimitirul Central),

Szilagy Vasile (68 ani, 14.09.2012, Cimitirul Central),

Istodor Lucreţia (77 ani, 14.09.2011, Cimitirul Central),

Stan Etel (83 ani, 21.09.2012, Cimitirul Central).

Sandu Adrian (44 ani, 5.10.2011, Cimitirul Poeni), Leban Ilina (80 ani, 9.10.2011, Cimitirul Central), Voncilă Maria (86 ani, 13.10.2011, Cimitirul Poeni), Popa Loghin (76 ani, 11.11.2011, Cimitirul Central), Toporaş Vasile (12.11.2011, Cimitirul Central), Juravlea Ion (25.11.2011, Cimitirul Central), Popescu Nicolae (80 ani, 13.12.2011, Cimitirul Central), Iohrend Ion (55 ani, 16.12.2011, Cimitirul Poeni), Poliopol Petre (83 ani, 18.12.2011, Cimitirul Central), Matei Ion (72 ani, 19.12.2011, Cimitirul Central), Ţandrea Sofia (88 ani, 23.12.2011, Cimitirul Central)

Viaţă şi moarte Într-o adunare se vorbea despre viaţă şi despre moarte, fiecare dându-şi cu părerea. Unii ziceau că viaţa-i plăcută fiidcă ne bucurăm de atâtea şi atâtea bunătăţi. Alţii, dimpotrivă, spuneau că moartea e mai bună, fiindcă, prin ea, scăpăm de toate necazurile şi suferinţele. Şi, se înţelege, între aceste două tabere, pace nu se putea face. Atunci un credincios luă cuvântul şi grăi astfel: - Şi viaţa şi moartea sunt bune şi rele, după cum ne ducem traiul, dar ca să le împăcăm o singură cale este... - Care? Care? întrebară cei de faţă Şi credinciosul răspunse: - Să iubim viaţa căutând pe Dumnezeu şi să iubim moartea fiindcă ne întâlnim cu El... Toţi se arătară mulţumiţi pentru o asemenea vorbire.

Cât trăim cu adevărat Într-o zi, un credincios se plimba printr-un cimitir, privind mormintele. Ajunse astfel în dreptul unei cruci pe care era scris numele mortului, iar dedesupt se aflau aceste cuvinte: “Am murit în vârstă de 70 de ani, dar n-am trăit decât 3 ani. Nu faceţi ca mine!” Credinciosul rămase nedumerit. Neputând să-şi lămurească înţelesul acestor cuvinte, merse la preot şi-i spuse întâmplarea. Preotul zâmbi şi-i răspunse: - Iată prietene ce însemnează aceste cuvinte. Mortul fusese cu totul necredincios până cu trei ani înainte de a muri. Şi numai atunci a ajuns la credinţă. Şi atâta de rău i-a părut de cei 67 de ani petrecuţi departe de Dumnezeu, încât i-a socotit morţi şi numai pe cei trei de la sfârşit ia ţinut drept vii... Credinciosul plecă lămurit şi dădu slavă lui Dumnezeu pentru încă o învăţătură pe care o căpătase.


OAMENII P AROHIEI NOAS TRE TR E

8

Canalizarea, extremă urgenţă! Deşi viitorul centru social se află în fostul local al Şcolii Generale Nr. 3 Dărăneşti (ce aparţinea de Şcoala Europeană I.G. Duca), canalizarea imobilului nu s-a aflat printre priorităţile învăţământului hunedorean. Aşa se face că preotul paroh Gabriel Bulf a adus doi muncitori care trebuie să sape la o adâncime de aproape doi metri pentru a putea face racordul la canalizarea oraşului. Viitorii beneficiari ai centrului vor avea astfel toate facilităţile urbane.

Programul slujbelor : Miercuri, ora 17: Paraclisul Maicii Domnului Vineri, ora 17: Sfânta Taină a Maslului Sâmbătă, ora 9: Sfânta Liturghie şi Rugăciuni pentru cei adormiţi Sâmbătă, ora 17: Vecernie Duminică, ora 9: Utrenia şi Sfânta Liturghie

Cotizaţii (benevole) pentru biserică Pentru pensionari şi văduve: 15 lei pe an Pentru doi pensionari: 25 lei pe an Pentru doi salariaţi: 40 lei pe an

Anunţ foarte important Serviciile religioase pentru credincioşii din parohia noastră nu sunt condiţionate financiar! Pentru orice problemă socială nu ezitaţi să sunaţi direct la părintele paroh Gabriel Bulf: 0729080080 şi 0722137727

Aceasta este parohia viitoarei catedrale Cartierul Dimitrov (Carpaţi, Aleea Florilor, 9 Mai, bloc Magazin, 13 Septembrie, Liliacului, Aleea Pinului, Aleea Crângului, Vilelor, Petru Maior, blocurile mici din b-dul 1 Decembrie precum şi vilele până la HP), blocurile turn:103,105,107,109 precum şi blocurile Mignon din b-dul 1 Decembrie, blocurile din str. Minerului şi Ion Creangă, blocurile: 8, 10, 12 din str. Avram Iancu şi blocurile mici din str. 22 Decembrie, Parângului şi Slătinioara, până la Liceul de Informatică, str. Nicolae Titulescu şi Rovine plus străzile din Colonie: Radu Şapcă şi Micu Klein.


Cuvantul Parohial - nr. 11