3596 marti 26 sept 2023

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Ziarul Vaii J iului

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9677 lei

1$ = 4,6717 lei

1₤ = 5,7103 lei

marţi, 26 septembrie 2023 Anul XVI • nr. 3596 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Potopul în cifre exacte

 Duminică, 24 septembrie, între orele 18.00 - 00.00, în Valea Jiului a plouat cu nemiluita

Recordul de la Uricani de acum câțiva ani stă încă în picioare

Ploile căzute în seara de duminică și în noaptea ce a urmat, până undeva după miezul nopţii, au tins să devină istorice pentru localităţile Petroșani și Petrila. 90 l/ mp au căzut într-un interval de câteva ore, fapt ce a creat haos pe străzile celor două localităţi. Bine că n-au fost ploi ca acum câţiva ani, când la Valea de Pești s-au semnala 203 l/ mp, record absolut în Vale de când există măsurători. Dacă ar fi plouat atâta, atunci vorbeam de pagube mult mai însemnate, în condiţiile în care canalizarea celor două localităţi na mai făcut faţă!

De partea cealaltă, apele curgătoare, Jiul de Est și Jieţ și pâraiele, destule, precum Maleia, Staicului, Taia, Băniţa și așa mai departe n-au creat inundaţii, semn că intervenţiile celor de la Apele Române prin lucrările de protecţie contra inundaţiilor, executate după planul anual de lucrări și de investiţii, au fost în regulă. Mai ales pe Pârâul Staicului din Cartierul AeroportPetroșani. Aici, dacă nu s-ar fi betonat și ridicat malurile printr-o lucrare a celor de la Apele Românie, prin SHI Petroșani, acum vorbeam de apă de doitrei metri înălţime și o întreagă zonă de cartier inundată, cu apă ce ar fi ajuns, ca și în trecut, la nivelul geamurilor de la etajul I.

Radiografia unei seri super ploioase de duminică

Luni dimineaţa, la prima oră, am stat de vorbă cu reprezentatul Apelor Române în teritoriul, șeful SHI Petroșani, inginerul Sorin Corici, de care știam că până undeva în jurul orei 1,00, în noaptea de duminică spre luni, a vizitat toate punctele de lucru din Estul Văii Jiului – doar în est, deoarece în vest ploile au fost mult mai domolite de data aceasta și nu au creat mari probleme, chiar dacă toată noaptea fulgerele au brăzdat cerul și tunetele au stricat liniștea oamenilor până spre dimineaţă. „A plouat foarte mult duminică, 24

septembrie, dar în partea de Est a Văii Jiului, mai exact în localităţile Petroșani și Petrila. În intervalul orar 18.00 –00,00, al zilei menţionate, cel mai tare a plouat, după măsurătorile noastre, la Livezeni, unde au căzut din cer 94,4 l/ mp! O cantitate impresionantă, să recunoaștem! Bine că n-a fost mai mult, ca acum câţiva ani și că în cele din urmă ploaia s-a oprit. Dar să continui să vă mai dau câteva date, că ploi însemnate au fost și în alte zone: 90 l/ mp în Parâng, 84 l/ mp pe Defileul Jiului la Strâmbuţa, 82,3 l/ mp la Petrila în satul Taia, 70 l/ mp la Băniţa. Cantităţi impresionante!

Dacă am vorbit de ploi, haideţi să vă spun și de creșterile importante de nivel ale unor ape curgătoare din Estul Văii Jiului și de debitele stabilite pe fondul acestor ploi, că e interesant de știut de toată lumea.

Voi începe cu Pârâul Izvor de la Strâmbuţa, de pe Defileul Jiului, creșterea fiind de 203 cm, deci de peste 2 metri (!), cu un debit de 75,7 m/s. Vă daţi seama?! Mult. Apoi, Jiul de Est a avut la Livezeni o creștere de nivel de 94 cm, cu un debit de 65,7

În week-end-ul trecut, „Codul Galben de ploi”, transmis de meteorologi pentru ziua de sâmbătă 23 septembrie, s-a transformat ulterior în Valea Jiului în „Cod Portocaliu de vreme severă” în ziua de duminică 24 septembrie, pe fondul ploilor tot mai accentuate, care au întors pe dos cele mai estice localități din zonă: municipiul Petroșani și orașul Petrila.

m/s.

În mod normal, acolo debitul Jiului este de 6-7 m/s, deci o creștere de, să zicem, zece ori. Pârâul Taia din Petrila a avut o creștere de nivel de 51 cm, cu un debit măsurat de 12,4 m/s.

La Pârâul Băniţa, creșterea de nivel a fost de 45 cm, pe fondul unui debit de 7,2 m/s.

Ca să nu mai lungim și să obosim lumea, creșteri de nivel destul de semnificative au fost și pe Malea, Pârâul Staicului, Sălătruc. La Pârâul Staicului n-au mai fost probleme, un semn vizibil și clar că lucrările de sistematizare făcute de Apele Române se văd.

Din punct de vedere hidrologic, mai semnalez și crearea de torenţi pe raza localităţii Petrila, în zona Moșici, torent care a blocat circulaţia temporar spre satul Cimpa și la Lonea, în zona blocurilor ANL (acolo fiind ceva probleme și cu rigolele de la drum –care, din păcate, erau încărcate de mâlul adus de ape, dar și de unele deșeuri

menajere

aruncate de cetăţeni, apa la un moment dat ne mai având pe unde să treacă în zonă, a deversat din canalul de apă pluvială direct pe drum și pe lângă un bloc ANL – n.r. ). Până la urmă, în urma intervenţiei pompierilor petroșeneni și a celor de la DVSU Petrila, sprijiniţi de alte forţe mobilizate de Primăria Petrila și de personal din cadrul Apa Serv și SHI Petroșani, dar și pe fondul diminuării cantităţii de apă de ploaie, s-a terminat totul cu bine! O noapte agitată și grea în orice caz pentru cei care au intervenit și pentru autorităţi”, ne-a declarat Sorin Corici.

Doar pagube materiale

Șeful de la ape din Valea Jiului ne-a spus și care au fost pagubele, în mare, urmând ca o statistică mai clară să o prezentăm într-un material alăturat din această ediţie a ziarului nostru.

„Au fost înregistrate și pagube, că la astfel de ploi intense nu se poate să nu fie. Pe Defileul Jiului, de exemplu, la Polatiștea, pe drumul ce duce spre captarea de apă a celor de la Apa Serv Valea Jiului, s-a curmat un zid de sprijin, pe o lungime cam de 100 de metri. Apoi, au fost gospodării inundate la Petrila, în mai multe zone și sate aparţinătoare, la Petroșani, în circa 5 gospodării din Colonie apa a inundat curţile acestora și un copac căzut pe drumul naţional ce străbate Petroșaniul. În afară de cei doi torenţi de la Petrila și problemele create de aceștia, restul inundaţiilor de care vorbim s-au datorat colectorului de ape pluviale din cele două localităţi, Petrila și Petroșani, care la un moment dat n-a mai făcut faţă, cantitatea de ploi căzută fiind foarte mare și continuă, într-un interval de vreme destul de scurt, practic de doar șase ore. Cam așa au stat lucrurile”, ne-a explicat Sorin Corici.

Corneliu BRAN

Dacă

Inundaţiile din

Petroşani şi Petrila

ar fi putut fi

evitate

 Așteptăm răspunsuri din partea celor de la Apa Serv „Valea Jiului” S.A., nu doar scumpiri peste scumpiri la canal și apă pluvială, pentru lucrări făcute cu bani mulți și care se dovedesc aproape inutile în anumite cartiere la ploi mai serioase

De ce edililor?

Pentru că astă vară multe rigole ar fi putut fi curăţate, iar aici vorbim în mod special de Petrila (acolo unde am găsit luni, 25 septembrie, când am mers să vedem la Lonea cum se prezintă situaţia, rigole și șanţuri pline cu de toate, inclusiv cu bucăţi mari de colţare și alte cele!). Să ne înţelegem, am găsit și mai bine de 70% din rigole curăţate, dar am găsit și rigole pline nu doar cu mâl adus de ape, ci și cu deșeuri cât cuprinde. Așa se face că în acele zone, că apa a dat pe-afară! Nu avea cum să nu dea pe afară. În vară atenţionam Primăria Petrila de acest pericol și spuneam că ar fi bine ca cei de la poliţia locală și de la Mediu să meargă pe teren și să avertizeze gospodarii săși facă curăţenie. Iar dacă nu se înţelegea, după vreo lună, să le dea pur și simplu amendă! Și atunci nu mai existau probleme în zona blocurilor ANL din Lonea și nici pe alte străzi! Bine măcar că ne-au ascultat și au curăţat Canalul Ludului, acolo unde luni am găsit curăţenie – nu și decolmatare. Dar măcar n-au mai plutit sub podeţ cutii, ambalaje de plastic și cârpe care să obtureze trecerea apei.

De ce celor de la „Apa Serv”

Valea Jiului?

Simplu. Pentru că 80% din inundaţiile create s-au datorat reţelei de colectare a apelor pluviale, care „n-a mai făcut faţă”. Bun, când plouă cu aproape 100 l/ mp cam n-ai ce face, au păţit-o cei din Cluj recent, cei din Capitală de „enșpe” mii de ori, cei din Sibiu vara trecută și așa mai departe. O păţesc și nemţii, francezii, italienii, grecii și așa mai departe – că la ei am văzut situaţii de 100 de ori mai grave decât ce a fost duminică seara în Vale, dar, e drept au fost și cantităţi de apă căzută și de 300400 l/mp! Dar dacă faci „reabilitări și modernizări”, în cartiere unde știi că sunt mereu probleme, cum e și Aeroportul sau Colonia (unde te-ai dus din start cu reţea nouă!), păi atunci făle cum trebuie, să nu mai ai probleme! Bagă „ţevoaie” de dimensiuni și mai mari, dacă trebuie, dacă tot investești și modernizezi pe bani grei europeni! Fă-le naibii o dată pentru totdeauna și nu mai ai treabă și atunci le și poţi explica oamenilor, abonaţilor, că în șase ani ai triplat preţul și mai ai de gând să mărești factura și mai mult în următorii doi ani, cu circa 17%

Ploile fără număr, căzute în cantități și de 90 l/ mp la Petroșani și aproape tot atât la Petrila au transformat în coșmar seara zilei de duminică pentru cetățeni. Dacă pe drumurile principale apa era ca un cearșaf zburător, împrăștiindu-se sub roțile mașinilor care circulau pe trotuare și pe pereții și imobilelor,ușile pe anumite drumuri secundare ce să mai vorbim…

Cu toate acestea, atât Petroșaniul, cât și Petrila au scăpat de data aceasta destul de ieftin, iar treaba asta ar trebui să dea de gândit edililor, celor de la „Apa Serv”, dar și cetățenilor.

mai

mult doar în 2024! Că ţâșnea apa duminică seara pe la anumite guri de canale de parcă exista acolo fântână arteziană! Asta e treabă? Astfel, oamenii probabil ar înţelege: „Băi, ne costă factura, dar măcar nu mai merg cu barca sau cizmele de cauciuc prin cartier, nu-mi mai inundă subsolul blocului, scap de igrasie în casă cu timpul că dispare umezeala și de fântâna arteziană din faţa blocului”. Așa, ce facem, domnilor? Munca în zadar? Ce înseamnă „n-a mai făcut faţă”, după ce ai

inundaţii, iar omul tot nu vede nicio mare îmbunătăţire? Păi, nu e normal ca omul simplu să „refuleze” și să vă spună de noroc la un moment dat, știind că sau făcut lucrări pe bani mulţi și treaba cu canalul în cartier e tot așa? Că plătește „apă meteorică” la greu pe factură și cam degeaba? Iar asta este valabil la Petroșani și pentru unele zone din Colonie, afectate la ploi mai serioase, precum a fost duminică, nu doar din Aeroport.

De ce cetățenilor?

Nu tuturor, asta e clar, doar tipului de cetăţean indiferent, nesimţit, pe care nu-l interesează răul făcut comunităţii, vecinilor în mod special, în momentul în care își aruncă canapeaua veche sau colţarul în rigolă sau în șanţurile de scurgere. Această categorie de cetăţeni ar trebui să primească oprobiul tuturor, nu doar să primească amenzile inspectorilor de mediu ori poliţiștilor locali.

investit „camioane de euroi”? Și după ce ai adus factura la apă și canalizare mai mare ca și la energie electrică (chiar și iarna!), într-o zonă de munte, unde cade apa pe noi, chiar și fără

Din păcate, mulţi îi văd ce fac, dar nimeni nu ia atitudine! Aici mai trebuie lucrat, la simţul civic, pentru că, iată, la o furtună, cum e exemplul nostru, toată strada are de suferit!

„euro-canalizările” ar fi făcut faţă,

Primarul Petroşaniului - în mijlocul apelor refulate de (euro)canalizarea Apa Serv

Imediat ce a fost anunțat duminică, 24 septembrie, că în „Aeroport” sunt din nou probleme, deoarece ploaia e puternică și canalizarea „nu mai face față”, apa strângându-se în anumite zone și inundând chiar un subsol de bloc, primarul Petroșaniului, Tiberiu IacobRidzi și-a luat pelerina de ploaie și a plecat într-acolo, mobilizând totodată și mai mult forțele, oarecum reduse până atunci.

Situații grele în anumite zone din Aeroport și pe câteva străzi din Colonie. Mobilizare generală.

După ce a văzut cum stau lucrurile în Aeroport, primarul a mers să vadă situaţia și în Colonie, având semnale la acel moment că există două gospodării afectate

de inundaţii, ulterior apa mai intrând și în alte trei curţi.

După prima oră de inspecţie și de stat de vorbă cu locatarii din blocul afectat, dar și după ce a văzut că toată lumea mobilizată își face treaba, primarul a transmis primele impresii: „Municipiul Petroșani se află sub Cod portocaliu de ploi torenţiale și inundaţii și, împreună cu echipele de intervenţie, mă aflu în teren, alături de oameni. Din cauza cantităţilor foarte mari de precipitaţii căzute într-o perioadă foarte scurtă de timp, reţeaua de canalizare nu a mai făcut faţă, iar apele s-au revărsat, intrând inclusiv în curţile oamenilor.

Am luat legătura imediat cu reprezentanţii Apa Serv Valea Jiului, responsabili de reţeaua de canalizare, precum și cu Detașamentul de Pompieri Petroșani, pentru a acţiona de îndată în zonele afectate de inundaţii.

De asemenea, împreună cu reprezentanţii DADPP Petroșani înlăturăm toate efectele produse de Codul portocaliu de vreme severă”.

Acţiunile de curăţenie a mâlului adus de ape și de îndepărtare a pomilor căzuţi duminică seara au

continuat și pe tot parcursul zilei de luni. Primarul Petroșaniului a dispus încă de la prima oră a dimineţii ca mai multe echipe din cadrul angajaţilor primăriei să plece pe teren și „să facă treabă, că trebuie îndepărtată mizeria adusă de apă în zona de blocuri

afectată din Aeroport”. „Continuăm acţiunile de îndepărtare a efectelor ploilor torenţiale de seara trecută. Am mobilizat echipe de teren în zonele afectate, în Cartierul Aeroport în mod special. După cum se știe, municipiul Petroșani s-a aflat sub avertizare de Cod Portocaliu de averse și inundaţii, iar canalizarea nu a făcut faţă cantităţii foarte mari de precipitaţii. De asemenea, vântul puternic a doborât o salcie, care a fost la această oră îndepărtată”, nea transmis luni după prânz primarul Tiberiu Iacob-Ridzi.

Bilanțul celor de la ISU Hunedoara după evenimente și informațiile pompierilor petroșeneni de duminică seara

Dar să vedem în continuare, conform bilanţului celor de la ISU, cum a stat exact situaţia la Petroșani și Petrila duminică seară.

„Pe fondul Codului Portocaliu de averse torenţiale, care a vizat zona de munte a judeţului Hunedoara, s-au înregistrat inundaţii în localităţile Petroșani și Petrila.

Astfel, pentru înlăturarea efectelor negative produse în urma precipitaţiilor abundente, peste 40 de pompieri militari au acţionat cu 8 autospeciale și 6 motopompe, fiind sprijiniţi de Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Petrila.

Pentru gestionarea optimă a situaţiilor de urgenţă, la nivelul Detașamentului Petroșani a fost ridicată capacitatea operaţională, fiind totodată mobilizate în sprijin, forţe și mijloace de la Detașamentele din Hunedoara și Deva. Cea mai gravă situaţie s-a înregistrat în municipiul Petroșani, în zona Colonie,

unde mai multe străzi, dar și 5 gospodării și un subsol al unui bloc au fost inundate.

La Petrila, apele au inundat străzile Parângului, Burdești, Jieţ, Progresului, Birăoni și zona Lonea fiind afectate curţile, garajele sau beciurile din 9 gospodării și un subsol al unui bloc. În urma avertizărilor now-castingfenomene meteo imediate, au fost emise 5 mesaje de avertizare a populaţiei prin sistemul RO-ALERT.

Misiunile echipajelor de pompieri s-au încheiat la orele 3.00, în această noapte”, a fost unul din mesajele transmise luni dimineaţa de cei de la ISU Hunedoara.

Pompierii de la detașamentul din Petroșani anunţau la un moment dat, în seara de duminică, următoarele:

„Până la această oră, pompierii militari din cadrul Detașamentului Petroșani au intervenit în 7 situaţii de urgenţă generate de inundarea mai multor străzi și gospodării din municipiu, zona Colonie, după cum urmează: str. Dacia2 curţi de case; str. Bucegi - 2 curţi de case; str. Aviatorilor și str. Gheorghe Doja - porţiuni de stradă de aproximativ 150 - 200 mp; str. Griviţa Roșie - un

beci, o bucătărie și curtea unei case ( pe o suprafaţă de aproximativ 100 mp). În aceste momente, echipajele de pompieri intervin la alte 2 cazuri și totodată, continuă monitorizarea zonei afectate”.

Din Petrila vă prezentăm alăturat și câteva imagini surprinse luni, alături de câteva imagini de duminică seara.

Pagini realizate de Corneliu BRAN

CSM Vulcan a fost pe val

CSM Vulcan a jubilat în week-end-ul care a trecut. Au fost victorii la handbal și la fotbal.

La handbal a fost LTTV ReșiţaCSM Vulcan, scor 6-32, într-un meci care a contat pentru Campionatul Naţional de handbal - Junioare 3. Echipa de fotbal a venit cu toate punctele din deplasarea de la Petrila, spre bucuria primarului Merișanu care a punctat victoriile pe contul său de socializare.

Rugby RC Bârlad şi-a luat revanşa

în meciul cu Ştiinţa

Dacă în primul meci din faza a doua a Ligii Naționale de Rugby, Rugby Club Bârlad a pierdut în fața echipei CS Știința Petroșani, iată că, în partida de retur, bârlădenii și-au luat revanșa.

Rugbiștii moldoveni i-au învins pe petroșeneni cu scorul de 2712. Meciul a contat pentru etapa a VI-a a celei de-a doua faze a Ligii și a fost disputat sâmbătă, 23 septembrie, pe terenul „Rulmentul”. Jucătorul gazdelor, Eduard Crăescu, a fost desemnat omul meciului.

După timpul regulamentar de joc, Știinţa a totalizat două eseuri și o transformare, în timp ce bârlădenii au marcat trei eseuri și au avut trei transformări și două lovituri de pedeapsă.

După primele șase etape ale fazei a doua a campionatului, însă numai patru meciuri jucate efectiv, RC Bârlad se află pe locul patru în clasamentul provizoriu al Grupei A, cu 5 puncte, după CSM Știinţa Baia Mare (20 puncte), CS Politehnica Iași (16 puncte) și Rugby Club Gura Humorului (9 puncte), dar înaintea echipei CS Știinţa Petroșani (4 puncte).

Fotbal. Cupa României

Meci la Hunedoara

Echipa de fotbal din Liga 2, Corvinul Hunedoara, va evolua în grupele Cupei României împotriva celor de la Chindia Târgoviște.

Chindia îl are ca antrenor secund pe Ionuţ Stelescu. Meciul va avea loc miercuri, 27 septembrie, de la ora 17:00, pe stadionul „Michael Klein” și va fi transmis pe FRF TV.

Alergare montană

O cursă cu sacrificii

„Trail Run”, o competiție de alergare montană, la care și atletul din Valea Jiului, Codrea Silip, aluat parte.

La final cursei s-a situat pe locul 4 în clasamentul general.

„Deși mi-am dorit demult să ajung aici, doar anul ăsta am reușit să alerg la Rimetea, unde am ales proba cea mai nouă, cea de maraton, aprox. 45 km/ 3000 m.

Nu a fost o alegere prea inspirată, lipsa antrenamentelor lungi și perioadele de refacere dintre cursele săptămânale foarte scurte coroborate cu traseul foarte tehnic cu zone sălbatice, care m-a solicitat la maxim, și-a spus cuvântul. Am terminat cursa complet epuizat și cu probleme fizice.

Dar totul e bine când se termină cu bine. Mă bucur că am reușit să ajung în frumoasa localitate Rimetea, să urc și să traversez celebra Piatra Secuiului în alergare, și să mă bucur de peisajele superbe ale Apusenilor într-un concurs bine organizat cu premii generoase”, a povestit sportivul.

Fotbal. Liga 4

Ploaie de goluri la judeţ

Etapa a cincea a Ligii 4 la fotbal a fost una foarte productivă. Sau marcat 44 de goluri. Record absolut.

Cel mai disputat meci a fost cel de la Lupeni, acolo unde Viitorul Minerul s-a impus cu scorul de 5-4 în faţa Aurului din Brad.

Minerul Uricani a fost ciuca bătăii, încasând nu mai puţin de 12 goluri de la CSM Deva. Surprinzătoare a fost victoria celor de la CSM Vulcan pe terenul celor de la Petrila, unde s-au impus cu scorul e 2-0.

Minerul Lupeni se află pe primul loc cu 15 puncte, la 3 puncte distanţă de Aurul Brad, iar ultimul loc este ocupat de Minerul Uricani fără niciun punct.

Rezultate, etapa 5

Inter Petrila – Mihai Viteazu Vulcan: 0-2

Au marcat: Pîrvulescu - ‘19 și Gavrilescu - ‘79.

Retezatul Haţeg – Şoimul Băiţa: 6–3

Au marcat: R. Cristian ‘34, ‘48, ‘58, ‘60, Ov. Trășcan ‘46, D. Bogdan ‘90 – I. Pisoiu ‘3, Ov. Boroleanu ‘12, D. Drinda ‘39.

Dacia Orăștie – Gloria Geoagiu:1–1

Au marcat: R. Noja ‘88 penalty – A. Moga ‘41.

Viitorul Minerul Lupeni – Aurul Brad: 5–4

A fost un meci cu 11 cartonașe galbene, 5 de partea gazelor și 6 galbene de partea oaspeţilor.

Au marcat: S. Prem - ‘11, L. Mazilu - ‘12, P. Băcăran - ‘24, D. Belei - ‘74, A. Harangozo - ‘83 penalty – I. Tecsi - ‘4, ‘58 penalty, ‘69 penalty, A. Șoit ‘41

CSC Sântămăria Orlea – Victoria Călan: 8–2

A fost un meci fără niciun cartonaș.

Au marcat: D. Savu - ‘29, D. Pușcă min - ‘41, ‘63 și ‘85, I. Lupulescu - ‘59, C. Roșca - ‘60, A. Stănescu - ‘70 și ‘89 – C. Cengheri ‘76, I. Pînzariu ‘84.

CSM Deva II – Minerul Uricani: 12–0

Au marcat: F. Bloţu - ‘16, R. Tamaș - ‘35, ‘47, ‘55 și ‘84, M. Bărăitaru - ‘43, V. Ţoiu - ‘60, Ș. Silvestru - ‘61 și ‘67, Ov. Bambalău - ‘65, Vl. Toma - ‘75 și ‘76

Lupte libere. Juniori U 15 Medalii naţionale pentru petroşeneni

În week-end-ul trecut a avut loc, la Târgu Mureș, Finala Campionatului Național de lupte libere, unde sportivi din toată țara și-au disputat medaliile și titlul de campioni naționali decernat de către Federația Română de specialitate.

Peste 600 de sportivi de la categoria de vârstă U15 și U20 și-au arătat măiestria și pregătirea pe cele 4 saltele puse la dispoziţie de organizatori. La U 15, sportivii de la CSȘ Petroșani, pregătiţi de Gheorghe Răducu, au

ocupat locul II prin Ianis Monete Ia categoria 52 de kg, locul III prin Adriana Recea la categoria 50 de kg, locul IV prin Robert Alexa la categoria 44 de kg și locul VII prin Sergiu Găină la categoria 68 de kg.

Programul etap 6 (sâmbătă, 30 septembrie): Gloria Geoagiu – Retezatul Haţeg

Mihai Viteazu Vulcan – Dacia Orăștie

Minerul Uricani – Inter Petrila

Aurul Brad – CSM Deva II

Şoimul Băiţa – CSC Sântămăria Orlea

Victoria Călan – Viitorul Minerul Lupeni

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Vulcan

De-ale demontării

Zilele trecute

a fost secţionată lira conductei de la strada Jiului din Vulcan. Cea de dinainte de trecerea la nivel cu calea ferată de pe drumul care duce în Colonia de Jos. Am văzut și eu câteva secvenţe. Se decupează cu sudură o bucată de conductă, este adusă jos și, tot cu aparatul de sudură, este tăiată în bucăţi mai mici. A mai rămas conductă de dat jos, dar, în mod sigur, și aceasta va avea aceeași soartă.

Lucrările nu sunt lipsite, însă, de surprize. Ca să intre pe un teren privat situat undeva în preajma gării, muncitorii au pus la pământ un gard în care proprietarul investise ceva bani. De pus la loc, nema. Ca atare, cel păgubit a interzis ca pe pământul lui să mai calce picior de om sau roată de utilaj. Le va da voie numai când i se vor aduce materialele cerute pentru repararea gardului.

Ceva similar s-a petrecut, dacă vă amintiţi, fiindcă am scris despre asta, pe strada Decebal, nr.16. Prin curtea și grădina acestei gospodării trece cam o sută de metri de conductă care alimenta cu agent termic punctele de la Dincă. Lucrătorii firmei care demontează magistrala ar fi vrut să intre cu japca,

Vulcan

Uitaţi în trecut

așa cum se spune, în curtea casei, pe motiv că terenul pe care se află conducta ar fi expropriat. Complet fals, fiindcă există hotărâre judecătorească în care se arată că situaţia este cu totul alta.

Ca atare, li s-a comunicat vor fi lăsaţi să-și facă treaba numai după ce va fi ceva scris în care să se spună că terenul afectat va fi adus la starea la care a fost găsit. Nici străduţa Oituz, o uliţă, de fapt, care trece pe lângă casă nu se simte mai bine după ce i s-a permis unei macarale să coboare până la locul în care trebuia luată, de pe stâlpii de susţinere, o bucată de conductă aflată într-un echilibru precar.

Vorbim de colectarea selectivă a deșeurilor menajere, avem în vederea realizarea de insule ecologice în care cantitatea de gunoi depusă de locatari să fie contorizată pentru fiecare în parte, dar, în Vulcan, există cartiere mărginașe în care colectarea acestui fel de deșeu se face tot de-a valma.

Un astfel de loc este cartierul de barăci de pe străzile Zorilor și Caraiman de la Morișoara. Un amărât de container de generaţie veche, fără roţi, ars și ca vai de el, pe care-l vezi pe marginea drumului cum urci spre cimitir, adună în el tot gunoiul de la gospodăriile din zonă. Din când în când, prin cine știe ce minune, ce-i în el ia foc și, astfel, o perioada de timp nu mai poate să-și facă datoria. În atare situaţii, tot gunoiul este depozitat alături, direct pe pământ.

„Au rupt toată uliţa și s-au împotmolit”, mi-a scris cineva. O vor

Vând casă “la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

Oamenii de aici plătesc gunoiul la fel ca și aceia care stau în oraș. E adevărat, a fost un timp în care capătul de sus al străzii Caraiman devenise groapa de gunoi a cartierului. Aceasta a dispărut după intervenţia fermă a administraţiei publice locale și amenzile usturătoare aplicate curajoșilor care nu au ţinut seama de interdicţie. Acum, deși bat

repara, desigur, tot oamenii de aici, fiindcă slabe speranţe că firma va reveni, ca să înlăture stricăciunile.

o cale mai lungă, toţi de aici aruncă gunoiul la containerul acesta amărât și de modă veche adus de cine știe unde. Oare nu ar putea fi aduse amplasate și aici containere destinate special colectării selective a deșeurilor menajere? În mod sigur și cei de aici au auzit ce-i colectarea selectivă, dar cum s-o facă dacă, la capitolul gunoi menajer, ei sunt cu treizeci de ani în urmă?

Înlăturarea conductelor fostei magistrale de termoficare nu-i un lucru ușor. Oamenii și utilajele angajate în această operațiune o fac cu mare atenție, fiindcă, lucrându-se la înălțime, pot să apară oricând situații deloc plăcute.

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

CULTURĂ 8

La Muzeul Mineritului

Marian Boboc s-a întâlnit cu László Petrovics

„Mă bucur că am avut plăcerea să-l cunosc pe dl. profesor László Petrovics, care săptămâna trecută a vizitat Muzeul Mineritului din Petroșani. Am aflat că domnia sa este și un renumit istoric local, publicând până acum 14 cărţi de istorie despre Várpalota. Din cele 47 de volume cu diverse subiecte istorice publicate de mine până în prezent, iam dăruit o carte la care ţin foarte mult, Petroșaniul în timpul primarului Petru Iacob (1918-1924). Nu ascund faptul că prima ediţie a acestei cărţi importante pentru istoria Petroșaniului sa epuizat și pregătesc de tipar ediţia a doua revăzută și adăugită cu chestiuni senzaţionale aș putea spune, descoperite după tipărirea primei ediţii. În timpul petrecut la muzeu de oaspetele Petroșaniului, m-am întreţinut cordial cu dl. László Petrovics. I-am arătat și volumele Din Valea Jiului în Europa, unde am adunat câteva dintre călătoriile de documentare ale inginerilor societăţilor miniere din Valea Jiului la

Săptămâna trecută dl. profesor László Petrovics a vizitat Muzeul Mineritului din Petroșani.

Acesta a venit din Várpalota, oraș din Ungaria, cu care Petroșaniul este înfrățit.

Câteva amănunte despre acest eveniment le-am aflat de la documentaristulistoricul, și scriitorul Marian Boboc, muzeograf la „Muzeul Mineritului” Petroșani.

obiective industriale din Europa, unul dintre acestea fiind și Mina Várpalota. De asemenea, i-am prezentat și volumul Valea Jiului – mica Americă, scris cu ani în urmă împreună cu Adrian Catană. Nu am vizitat până acum Várpalota, însă mă bucur că am cunoscut un reprezentant de seamă al acestui oraș înfrăţit cu Petroșaniul.

După ce a ajuns acasă, la Várpalota, dl. profesor László Petrovics mi-a trimis și un emoţionant mesaj de mulţumire, pentru care îi sunt recunoscător”, a declarat Marian Boboc.

Corneliu BRAN