3593 joi 21 sept 2023

Ziarul Vaii J iului

Curs valutar:

1€ = 4,9711 lei

1$ = 4,6481 lei

1₤ = 5,7516 lei

Lăsat constant pe locul secund

Ba, mai mult, acum zece-cincisprezece ani erau voci care spuneau c-ar fi bine dacă, la fel ca odinioară, satul Paroșeni s-ar despărţi de orașul și, mai

bugetul local al eventualei unităţi administrative nu ar fi dus lipsă de bani, dat fiind că, la Paroșeni, erau termocentrala și mina. Dacă ar fi fost așa, suspină și acum locuitorii mai vechi din Sohodol, și cartierul acesta, apărut odată cu termocentrala, ar fi arătat altfel.

Cartierul SohodolParoșeni este o componentă a municipiului Vulcan care, mai de fiecare dată în mandatele diferiților primari, a fost lăsat constant pe locul al doilea. De aceea, nu o dată, i-am auzit pe unii de aici, dar și de dincolo de baraj, din zona lacului fără fund, că ar fi fost mai bine ca ei să fi ținut de Lupeni.

apoi, municipiul Vulcan și să aibă propria-i structură locală de conducere. N-ar fi fost rău, suspină și acum unii, pentru că

De cele mai multe ori neglijarea cartierului SohodolParoșeni a fost cauzată de criterii politice. În speţă, voturile care ar fi urmat să-i fie aduse principalului pretendent la scaunul de primar. Oamenii cunosc asta și nu se

sfiesc

nici acum să o spună. E adevărat, în momentul de faţă este pe cale să se materializeze proiectul de modernizare a drumurilor din Colonia

peticeală.

Ţărănească Sohodol, zonă situată înspre munte, dar asta nu-i încălzește cu nimic pe locuitorii din zona blocurilor.

Aleile de aici nu au mai văzut de ani și ani o asfaltare ca lumea. Tot ce s-a făcut a fost

Cum a fost și recenta lucrare a drumului care trece pe lângă biserică care era plin de gropi. Nu s-a auzit, încă, de un proiect de hotărâre care să vizeze modernizarea aleilor și a drumurilor dintre blocuri. Și, ce e adevărat, în zecile de ani când merg la ședinţe nu lam prea auzit pe vreunul dintre consilierii local pe care i-a dat cartierul să se bată pentru asta. Poate că n-ar fi târziu nici acum, înainte cu un an de alegeri, ca locuitorii cartierului să vadă că nu au fost, totuși, uitaţi. Fiindcă ei sunt, de fapt, aceia care, în ziua votului, sunt îndemnaţi să meargă la urnele instalate la școală.

Gheorghe Olteanu

l Valea Jiului trebuie să aibă un punct de lucru în cadrul Agenții Naționale a Zonei Montane

„Agenția Națională a Zonei Montane” și rolul ei de la înființare (2022)

Înainte de a vă prezenta interviul, pentru a cunoaște mai bine cu ce se „mănâncă” această agenţie naţională, foarte importantă în domeniul agroturistic, iată în cele ce urmează câteva repere.

Agenţia Naţională a Zonei Montane (A.N.Z.M.) își are sediul în municipiul Vatra Dornei și se află în directa subordonare a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (M.A.D.R.), fiind prezentă pe teritoriul ţării prin centre regionale și oficii de dezvoltare montană.

Principalul rol al A.N.Z.M. este, încă de la creare, acela de a elabora și implementa strategia și politicile privind dezvoltarea și protecţia zonelor montane din România, precum și implementarea unor măsuri din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și bugetul de stat. Dacă ar fi să vorbim de zona noastră a Văii Jiului, unde avem ori am putea avea producători de produse ecologice destinate consumului uman, hrană sănătoasă ce se poate obţine din creșterea animalelor și recoltarea fructelor de pădure, atunci trebuie să discutăm pe scurt de schema europeană de „Produs Montan”, care este legat de această agenţie naţională din cadrul Ministerului Agriculturii și de Uniunea Europeană. Cum? Simplu. Pentru a veni în sprijinul producătorilor din zona montană a fost constituită schema de calitate europeană „Produs Montan”, un sistem aplicabil menţiunilor de calitate facultativă, care ajută producătorii să comunice pe piaţa internă, caracteristicile sau proprietăţile date de teritoriul de origine, care oferă valoare adăugată propriilor produse agricole. Aceste „produse montane” sunt destinate consumului uman și sunt

obţinute din materii prime provenite din zona montană și prelucrate în zona montană, care oferă

consumatorilor

opţiunea de a consuma o hrană sănătoasă provenită dintrun teritoriu cu poluare redusă (cum se întâmplă azi și în Valea Jiului odată cu închiderea minelor și preparaţiilor miniere și cu finalizarea instalaţiei de desulfurare la Termocentrala Paroșeni – care și așa funcţionează din păcate doar 2-3 zile pe săptămână). Deci „Agenţia Naţională a Zonei Montane” este autoritatea competentă din România care gestionează schema de calitate „Produs Montan”, iar procedura de înregistrare a produselor pe această schemă este gratuită și reprezintă un sprijin acordat de Statul Român producătorilor din zonele montane din toată ţara, un areal ce cuprinde 948 de localităţi! De altfel, ca o idee, la Ministerul Agriculturii erau înregistraţi cu un an înainte de a se crea această agenţie naţională, în iunie 2021, un număr de 685 de producători și un număr de 2.135 de produse românești înregistrate pe schema de calitate europeană „Produs Montan”. Tot prin intermediul acestei agenţii se vor derula o serie de programe europene, iar, foarte important, vor fi susţinute o serie de cursuri gratuite de formare profesională pentru fermierii ce deţin angajamente prin PNDR. Pe

Cu ocazia relatării a ceea ce s-a întâmplat în Parâng la cota 1700, cu ocazia „Zilei Naționale a Muntelui”, din ziua de 14 septembrie, promiteam cititorilor noștri că vom prezenta și interviul realizat de ZVJ cu doamna Veronica Țăran Baciu-Georgescu, o bucovineacă de loc din Vatra Dornei, directorul general al „Agenției Naționale a Zonelor Montane”. Vorbim de o agenție nouă, creată anul trecut de guvernanți și despre care se știe mai puțin deocamdată de către toată lumea.

viitor sunt întrevăzute o serie de proiecte europene ce vor avea în primplan această agenţie naţională și cetăţeni interesaţi de deschideri de afaceri în zonele montane și turistice.

Un birou deschis în Valea Jiului ar fi trebuit să fie un lucru absolut firesc

După cum vedeţi, deși poate lipsa unui birou de lucru în Valea Jiului poate pentru unii nu pare o chestiune importantă, pentru alţii înseamnă și de aceea nu înţelegem cum a putut fi omis acest lucru, în condiţiile în care s-au deschis trei astfel de puncte de lucru ale agenţiei în judeţ (la Hunedoara, Brad și Haţeg). Când spunem „montan” în judeţul Hunedoara, imediat ne gândim la suprafaţa Văii Jiului, ce reprezintă o treime din suprafaţa judeţului, din care fac parte unii dintre cei mai falnici munţi din Carpaţi: Retezat, Parâng, Vâlcan sau Șureanu!

Cum să lipsească Valea Jiului, o zonă cu peste 100.000 de locuitori de pe lista birourilor deschise în localităţi și zone montane din ţară? Iar acest lucru l-am subliniat și în interviul purtat cu doamna director, care a promis că împreună cu prefectura va găsi o soluţie de a se deschide cât mai curând un punct de lucru și la Petroșani. Totuși nu putem să nu remarcăm faptul că n-am prea văzut ca primăriile din Vale, ori alte instituţii ale statului de la judeţ să se zbată să avem un birou în Valea Jiului al acestei agenţii, în condiţiile în care am aflat de la doamna director că s-au finanţat pe programe 90% din investiţie la un Centru de colectare –prelucrare a laptelui, ca să dăm un exemplu! Știţi cumva câte astfel de centre există în Valea Jiului? Noi nu știm, poate o fi vreunul secret, nu zicem ba… Iată cum trec, din păcate, oportunităţile pe lângă crescătorii de animale și 90% dintre ei habar nu au avut probabil că există! Păcat!

Veronica Ţăran Baciu-Georgescu, directoare generală A.N.Z.M.:

„Aici, la Petroşani, aveţi un colegiu, Hermes, care se ocupă pe partea de pregătire a persoanelor care vor dori pe viitor să ofere servicii în domeniul ospitalităţii, ceea ce putem lega de turism”

Interviul cu Veronica Ţăran BaciuGeorgescu, directorul general al A.N.Z.M.

Obiectivele A.N.Z.M.

- Care este principalul obiectiv al acestei agenţii relativ nou create, dacă ţinem cont că ea a pornit abia în 2022?

- Ca principal obiectiv, agenţia are creșterea nivelului de trai al locuitorilor din zona montană și toate politicile legate de aceasta. Pe de altă parte, Agenţia Naţională a Zonei Montane are în activitate și cursuri gratuite de formare profesională, avem Programe pentru dezvoltarea agriculturii în zonele montane, gestionăm schema de calitate europeană „Produs Montan” și sperăm ca activităţile noastre să fie din ce în ce mai diverse, pentru a sprijini cele mai frumoase zone din România, zonele montane.

Valea – important centri de creștere a animalelor

- Pentru că ne aflăm în Valea Jiului, la munte, v-am întreba dacă nu cumva Valea Jiului face și ea parte dintr-una dintre aceste șapte de centre de dezvoltare regională montană?

- Valea Jiului face parte, firesc, iar aici avem și un centru important de creștere a animalelor. La noi politicile de dezvoltare sunt mai mult deocamdată pe sectorul agricol. Am avut programe pentru dezvoltarea de centre pentru prelucrarea laptelui, a fructelor de pădure și plante medicinale, dar și pentru înfiinţarea de stâne montane. Pentru zona Jiului nu avem un birou alocat, avem în Hunedoara, dar cu responsabilitate pe UAT- urile din Valea Jiului.

Se impune un punct de lucru și în Vale

- De aceea v-am și întrebat înainte de Valea Jiului, pentru că era normal că vorbim de o „zonă montană”, de o zonă ce ocupă o treime din suprafaţa judeţului Hunedoara, cu o populaţie de peste 100.000 de locuitori, cu pășuni întinse și mulţi crescători de animale, cu zone montane unde găsim fructe de pădure și ciuperci, sau plante medicinale, multe unice în flora României! Deci nu ar fi fost normal să existe un punct de lucru al agenţiei și aici?

- Putem să luăm în considerare ceea ce susţineţi, având în vedere importanţa acestei zone și faptul că activitatea de bază în agricultura locală este cea de creștere a animalelor. Cu adevărat o zonă montană minunată, aveţi zeci de lacuri glaciale, Parângul și Transalpina aproape, Retezatul, peșteri, chei și izvoare, pâraie și Râul Jiu… aveţi de toate! Asta înseamnă că zona aceasta ar trebui să trăiască din creșterea animalelor și din turism liniștit! Știu că aveţi și domenii schiabile dezvoltate sau în plină dezvoltare și atunci se poate combina turismul cu agricultura. Acestea se pot combina și cu Educaţia,

pentru că mai știu - și am văzut și azi elevi aici în Parâng – că la Geoagiu, în nordul judeţului, aveţi acel liceu agricol, unde tinerii se pot specializa în domenii agricole, iar aici, la Petroșani, aveţi un colegiu, „Hermes”, care se ocupă pe partea de pregătire a persoanelor care vor dori pe viitor să ofere servicii în domeniul ospitalităţii, ceea ce putem lega de turism. Aveţi toate ingredientele pentru ca această zonă, pe viitor, să ajungă la un nivel de trai foarte ridicat. Poate că înainte această zonă era privită doar din prisma mineritului, dar la ce există aici în Valea Jiului, la relief și mediul înconjurător, la potenţialul turistic existent, ar trebui acum să ne schimbăm perspectiva și să investim aici pe partea de agro-turism. Și dacă ne uităm la ce vedem doar aici, la această cotă din Parâng, putem vedea că viitorul poate fi al turismului!

Ajutorul A.N.Z.M.

- Cu ce ar putea să ajute agenţia naţională pe care o conduceţi, concret, Valea Jiului, pentru ca oamenii să înţeleagă mai exact ceea ce spuneţi în interviu?

- În această perioadă noi organizăm cursuri de formare profesională gratuite, facem cursuri pentru ceea ce se cheamă „tânărul fermier”, sau „dezvoltarea unei mici ferme”, sau „Ferma vegetală”, cursuri care sunt necesare pentru a se obţine finanţări de la APIA și alte organisme. Organizăm de asemenea cursuri pentru înfiinţare de „Punct gastronomic local”. Ce înseamnă asta? Dacă cineva are o gospodărie în zona rurală de munte, gospodăria respectivă poate să își valorifice produsul și să se transforme într-o mică afacere, să zicem un mic restaurant, cu o legislaţie minimă. Deci, dumneavoastră, sau oricine, puteţi să vă transformaţi casa într-un loc pentru oaspeţi, cu anumite condiţii. Prima condiţie este să vă înregistraţi activitatea la ONRC, pentru a înfiinţa un punct gastronomic local. Pentru asta trebuie să aveţi un curs de formare. Există și asociaţii care fac acest curs, contracost, la noi acest curs se face cu titlu gratuit. Mai mult, dacă să zicem că cineva este producător de produse montane și este plătitor de TVA și să zicem că produce cașcaval, poate să se înregistreze pe schema de calitate „Produs Montan” – condiţia esenţială fiind ca materia primă să fie din zona montană și procesarea cașcavalului să se facă tot în zona montană. Și tu ca producător ai cota de TVA diminuată de la 9% la 5%. Ca să-ţi înregistrezi produsul, cașcaval în exemplul nostru, să fie „Produs Montan”, nu te costă absolut nimic! Trebuie doar să îndeplinești acele condiţii de care spuneam.

Mai mult, noi am avut anul trecut lansate trei Programe și producătorii sau fermierii din zona montană, sau

locuitorii din zona montană puteau să-și înfiinţeze un Centru de colectare –prelucrare lapte. Se putea ajunge la o intensitate a finanţării de 90%. Adică Statul Român să îţi dea 90% din valoarea proiectului. Sperăm ca aceste Programe să le relansăm și anul viitor și chiar să mergem cu niște sume mai mari alocate pe proiecte.

Informații de la birourile teritoriale

- Unde pot găsi cetăţenii informaţii exacte legate de toate cele ce ne-aţi spus?

- Noi avem pe site-ul agenţiei, www.azm.gov.ro, toate numerele de telefon și răspundem întotdeauna imediat ce suntem sunaţi. Există acolo și informaţii și tot ce trebuie. Avem birou la Haţeg și pentru Valea Jiului, avem birou la Hunedoara, avem birou la Brad. Prin prisma faptului că Hunedoara este un judeţ preponderent montan, am ţinut să avem aceste birouri deschise.

- Nu și în zona montană Valea Jiului. Să meargă omul vreo 100 de km dus-întors până la Haţeg, pentru vreo informaţie sau cerere, nu e prea normal.

- Avem birou în zona montană, dar nu avem aici, la dumneavoastră în zonă. Vom lua în calcul să avem un birou și în apropierea Petroșaniului. Propunerea dumneavoastră să avem un birou în Valea Jiului este foarte bună și vom ţine cont de ea. Într-adevăr, pentru cetăţean este vorba de timp pierdut și de niște cheltuieli de transport. Și cum vorbim de o zonă cu un potenţial agroturistic extraordinar, într-adevăr trebuie ţinut cont cu atât mai mult. Repet, avem aici toate ingredientele pentru a se trăi foarte bine și să nu mai fie nevoie ca oamenii să plece, să se mute în altă parte!

Programe europene de interes cetățenesc

- La final, ne puteţi spune de alte Programe europene, măcar să-i informăm cum trebuie pe cetăţeni?

- Pentru a accede la AFIR, se lansează măsura 6.1 „Tânăr fermier” cu buget distinct pentru zona montană! Deci toţi

locuitorii din zonele montane pot accesa măsura „Tânăr fermier” și nu intră în concurenţă cu banii alocaţi pentru restul ţării

- Și nu vor mai fi probleme pentru cei ce locuiesc în satele aparţinătoare orașelor de munte? Pentru că probabil știţi discuţia cu zonele periurbane…

- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale poate acorda finanţare doar pentru dezvoltarea rurală. Aici a fost marea problemă, că cei din satele aparţinătoare orașelor nu puteau accesa aceste programe. Pe programul european nu s-a rezolvat nici acum, dar pe programe naţionale s-a rezolvat! Pe bugetul agenţiei noastre, cum a fost și cu centrele de lapte, nu a existat această limitare, deci s-au încadrat și cei care pe cartea de identitate sunt dintr-un oraș, deși locuiesc de fapt întrun sat aparţinător.

Demersuri necesare

- Veţi face demersuri, dumneavoastră, agenţia, Ministerul Agriculturii, guvernul, europarlamentarii – care de ani de zile nici măcar n-au pus în discuţie această problemă cu zonele periurbane (europenii necunoscând termenul), pentru ca și acești cetăţeni să poată accesa programe europene? Deoarece nu-i normal ce se întâmplă, iar în Valea Jiului toate localităţile au sate aparţinătoare, de la Est la Vest, cu crescători de animale și oameni dornici să investească în agro-turism, dar care nu o pot face? Foarte mulţi doreau să facă micro ferme, pensiuni etc., dar sau bătut de treaba asta! Și astfel s-au pierdut foarte multe oportunităţi și fonduri europene!

- Demersuri, din câte știu, au fost iniţiate, dar pentru a se rezolva această treabă trebuie făcut mult mai multe. Acum abia a început exerciţiul financiar european pentru 2023-2027, deci trebuie accelerate demersurile. Vom vedea. Nu depinde doar de agenţia noastră, de minister sau de APIA, depinde de toată lumea, inclusiv și de europarlamentari cum spuneaţi.

Interviu realizat de Corneliu BRAN

La

4 SPORT

CSŞ Petroşani

Handbalul are viitor

Rezultate bune

Handbalul la Petroșani este din nou pe val. Tradiţia acestui sport o impune. Valea a dat-o în handbal pe Patricia Vizitiu. Rezultatele echipelor pregătite de Alex Rotaru vorbesc de la sine. Sfârșitul anului competiţional

Actualul antrenor de la secția de handbal a CSȘ Petroșani, Alex Rotaru, a spus pas altor oferte pe care le-a avut pentru a face la Petroșani. Și face.

2022-2023 a fost unul foarte bun pentru secţia de handbal a CSȘ Petroșani cu două echipe calificate în Semifinalele Valoare și câștigarea unuia dintre cele mai mari turnee de handbal pentru juniori din Europa - Cell Cup Ungaria.

Între timp, a avut loc și organizarea primei cupe în Petroșani, Handbal Cup Electromax Petroșani, cu 12 echipe participante.

Sportive la Centrul de Excelență

Rezultatele foarte bune obţinute de secţia de handbal

Susținuți Implicarea antrenorului are roadele scontate.

Asta pentru că jucătoarele sunt foarte receptive la fel ca și părinţii și comunitatea locală. „Susţine performanţa și  dl. primar, Tiberiu Iacob Ridzi. Ne sprijină și

le-a adus pe sportive în pregătire la Centrul de Excelenţă. Iulia Niţă, Narcisa Cepoi, Lorena Postolache, Larisa Achim sunt jucătoarele emblematice ale echipei.  „Sportivele sunt chemate la pregătire cu lotul în ultimul an. Aici le-am mai putea adăuga și pe Alexia Onisie și IoanaTemneanu. Doresc să readuc handbalul în Petroșani și implicit în Valea Jiului la un nivel înalt și de ce nu să egalam sau să încercăm să depășim performanţele foștilor antrenori din Petroșani și din Valea Jiului”, spune tehnicianul foarte implicat în activitatea de la secţie.

domnul Adrian Apostu, care, la rândul său, susţine și încurajează echipele de handbal  înscrise în campionat”, spune antrenorul.

De trei ani în Vale

Alex Rotaru este de 3 ani în Valea Jiului.

„De trei ani m-am mutat cu familia în Petroșani, un oraș minunat cu oameni muncitori și foarte primitori. Cred în dezvoltarea turismului în zonă, dar și în dezvoltarea orașului Petroșani. Suntem în inima Carpaţilor și asta mă face să cred în viitorul acestui oraș”, spune antrenorul care s-a îndrăgostit de handbal din tinereţe.

„Aici pot spune că mă simt și că sunt acasă. Ba mai mult, am refuzat să plec la alte echipe de dragul acestui oraș”, a concluzionat antrenorul.

Sacrificii Ziua, jucătoarele merg la școală, iar seara se pregătesc câte două ore și jumătate în sala de antrenamente, poate chiar mai mult dacă e nevoie. Nu

este deloc ușor. Performanţa cere sacrificiu. „Mai este și sacrificiul deplasărilor lungi de câte 200 sau 300 de km, dar fetele rezistă. Sunt dornice de performanţă, iar eu sunt mulţumit să lucrez cu astfel de jucătoare”, concluzionează antrenorul junioarelor. Aproape meci de meci handbalistele se

bucură de o susţinere numeroasă din partea publicului, semn că la Petroșani, handbalul este pe drumul cel bun.

Lotul CSȘ Petroșani

Portari: Daria Bulancea, Larisa Achim, Narcisa Cepoi, Amalia Cigmaian. Jucătoare de câmp: Iulia Niţă, Ioana Temneanu, Francesca Ciocoiu, Bianca Oravecz, Daria Șerban, Alexia Onisie, Andreea Botar, Yasina Brădăţan, Alexandra Perţa, Andrieși Samira, Maria Macovei, Karina Olărașu, Andrada Crăciun, Ariana Prună, Ana Maria Petraru, Denisa Prună, Bianca Grecu, Iulia Temneanu, Tania Olărașu, Raysa Pap.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Vulcan

Se face treabă în cimitir

În 14 septembrie

făceam curat la mormântul părinţilor mei când am auzit zgomot specific de moto-coasă. Am fost atent să aflu de unde vine și, ceva mai departe, l-am zărit pe cel care manevra scula și scurta buruienile înalte cât omul care crescuseră pe morminte și pe spaţiile dintre ele. Am crezut că or fi și alţii ca el în cimitir, dar, nu, omul era singur.

Am avut ocazia să-l cunosc după două zile, sâmbătă, când am mers la înmormântarea unui prieten. Pe

aici, alături de cel plecat acum la pensie. Necazul este cu casa groparului, cum i se spune clădirii de la intrarea principală în cimitir. Înăuntru e

vraiște. A fost furat tot ce s-a putut lua, vana de la baie, chiuveta, soba din bucătărie, geamuri sparte și s-a făcut „curăţenie” și în camera de dormit.

Ceva s-a schimbat în cimitirul vechi din Vulcan după apariția, în ZVJ, a articolului în care semnalam că vegetația ca-n junglă îl acoperă aproape în întregime. De obicei, această este cosită cam pe la începutul lunii octombrie, dar, de data asta, a fost o surpriză să văd că s-a trecut la treabă încă de acum o săptămână.

locuinţă este magazia. Și ea, acum, goală. Hoţii nu au iertat nimic. Au luat toate sculele, o betonieră și ce mai era pe acolo. De aceea lui Petre îi e teamă să-și lase motocoasa în magazie. Dacă ar fi pusă la punct, el nu s-ar teme să locuiască în casa din cimitir. I-ar plăcea, fiindcă n-ar mai pierde timpul cu drumul și cu

lucrului. Ar fi bine dacă, la primărie, sar ţine cont de argumentul acesta și i se va da o mână de ajutor la reparaţiile necesare locuinţei. Mai ales că

tânăr, un tip slăbuţ, dar energic, îl cheamă Petre Roman și a preluat treburile din cimitir după pensionarea celui care făcuse asta o perioadă mare de timp. Și i-am zis ce m-a mirat. Pe predecesorul nu l-am văzut niciodată să dea cu coasa prin cimitir. Era mai bătrân și-i destul de greu să faci asta, i-a luat apărarea tânărul. A terminat de cosit aripa vestică, cea dinspre drumul spre cabană, a cimitirului, iar de luni urma să înceapă cositul vegetaţiei de pe partea estică.

Mi-am dat seama că băiatul e pus pe treabă și că vrea să-și facă datoria așa cum trebuie. Cunoaște ce are de făcut, fiindcă a mai lucrat

transportul sculelor și ar avea mai mult timp destinat

de multă vreme nu s-a văzut un tip căruia să-i placă să se miște printre cei plecaţi în altă lume.

Vând casă

“la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare.

Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

Pe acoperiș sunt ţigle sparte de copiii care au aruncat cu pietre și, de aceea, când plouă apa ajunge și în interior. Lângă

Gheorghe OLTEANU 5 8 www.zvj.ro joi, 21 septembrie 2023

Petroşani

50 milioane lei pentru construcţia a două

pietonale şi a unei piste de biciclete de peste 12 km lungime

Proiect european aprobat: „Dezvoltarea mobilității urbane în municipiul Petroșani”

Primăria municipiului Petroșani are, în conformitate cu Acordul de parteneriat cu ADR Vest un sprijin pentru întocmirea documentaţiilor tehnice –studiu de fezabilitate cu elemente de DALI, inclusiv documentaţii, avize,

Contractul

de servicii de proiectare a fost încheiat anul trecut, la data de 30 mai, având ca obiectiv Servicii de elaborare documentaţii tehnice pentru acest proiect, în două etape, prima etapă constând în elaborarea documentaţiei tehnico-economice (faza SF cu elemente DALI), iar a doua etapă fiind legată de Proiectul tehnic de execuţie, detaliile de execuţie și realizarea verificării tehnice.

Așa după cum probabil se știe de către cei care urmăresc ziarul nostru sau în general activitatea administrației publice locale, municipiul Petroșani este partener în cadrul proiectului european „Sprijin la nivelul Regiunii de Dezvoltare Vest pentru pregătirea de proiecte finanțate din perioada de programare 2021-2027 pe domeniile mobilitate urbană, regenerare urbană, centre de agrement/ baze turistice (tabere școlare), infrastructură și servicii publice de turism, inclusiv obiectivele de patrimoniu cu potențial turistic și infrastructură rutieră de interes județean, inclusiv variante ocolitoare și/ sau drumuri de legătură”, depus de Agenția de Dezvoltare Regională a Regiunii Vest, finanțat prin POAT 2014-2020.

acorduri, autorizaţii, detalii de execuţie, realizarea verificării tehnice etc. – pentru proiectul „Dezvoltarea mobilităţii urbane în municipiul Petroșani”.

La ultima ședinţă extraordinară de Consiliu Local Petroșani, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a iniţiat un proiect de hotărâre, adoptat cu unanimitate de voturi de consilierii locali, prin care iniţiatorul cerea aprobarea Studiului de

fezabilitate (SF) cu elemente de DALI, întocmit de S.C. Ventor Grup Consulting SRL Giurgiu și indicatorii tehnicoeconomici prezentaţi în anexa proiectului. Practic, vorbim de prima etapă a serviciilor de elaborare a documentaţiei tehnico-economice a proiectului, de care vorbeam mai sus. „Documentaţiile tehnice aferente etapei I – faza SF cu elemente DALI, inclusiv realizarea de studii și obţinerea avizelor corespunzătoare, întocmire de Deviz general și devize pe obiect au fost predate în data de 20 august 2023 și au fost recepţionate de comisia de recepţie prin procesul verbal nr. 16.388 din 5 septembrie 2023”, a menţionat primarul Petroșaniului în referatul de aprobare din cadrul proiectului supus votului consilierilor locali.

Două pasarele pietonale, trotuare, pistă de biciclete și stații „bike-sharing”

Fiind vorba de un proiect european foarte important pentru petroșeneni și care va schimba foarte multe în imaginea orașului, crescând totodată și alternativele de deplasare și confort ale pietonilor, dar și ale celor care doresc să-și petreacă timpul liber pe bicicletă, să vedem, mai exact, care sunt lucrările propuse în proiectul european „Dezvoltarea mobilităţii urbane în municipiul Petroșani”, conform

pe bani europeni.

Practic, există patru mari lucrări propuse prin acest proiect. Prima lucrare va realiza un traseu de piste de biciclete cu o lungime totală de 12,67 km. După cum ne spunea primarul, acesta dorește ca unul din malurile Jiului de Est să fie străbătut de o astfel de pistă, plus o pistă care să străbată cam tot Petroșaniul.

Realizarea de trasee pietonale (trotuare), cu lăţimea minimă de 1,20 m – circa 9.735 mp ca suprafaţă totală, va fi cea de-a doua lucrare în cadrul proiectului.

Cea de-a treia lucrare va fi, practic, și cea mai grea și mai costisitoare, fiindcă este legată de realizarea a două pasarele pietonale peste DN 66 și calea ferată. Una dintre aceste pasarele pietonale va fi amplasată în zona Stadionului „Jiul”, făcând legătura între strada Carpaţi și Strada Lunca. A doua pasarelă va fi amplasată tot în zona străzii Lunca și va face legătura între strada Unirii și strada Lunca. În fine, cea de-a patra lucrare va fi legată de prima lucrare, în sensul că are în vedere realizarea de 10 staţii bike-sharing. Asta va însemna tot atâtea zone din Petroșani de unde amatorii de ciclism vor putea închiria biciclete.

documentaţiei faza SF cu elemente de DALI predate în 20 august anul acesta, după cum spunea primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Asta și în condiţiile în care după cum se poate observa, s-a trecut de la declaraţii și intenţii la chestiuni concrete, practic vorbim deja de un proiect ce va fi implementat cu siguranţă în perioada imediat următoare

Un proiect european de aproape 50 de milioane lei! Încheiem prin a mai spune un lucru esenţial, valoarea totală a obiectivului de investiţii de care am discutat azi, în conformitate cu indicatorii tehnicoeconomici prezentaţi în anexa proiectului adoptat de consilierii locali la ultima ședinţă, este de 49.097.494,48 lei cu TVA, bani europeni, din care vorbim de suma de 35.942.433,28 lei doar partea de construcţii-montaj. Durata de execuţie a lucrărilor este prevăzută a fi de 24 de luni de la momentul startului lucrărilor, conform unui grafic de lucrări ce va fi întocmit după ce firma câștigătoare a lucrărilor își va intra în atribuţii.

Corneliu BRAN

pasaje

SPORT 8

Fotbal U19

Petrilenii, învinşi acasă

Succesul devenilor s-a conturat încă din prima repriză, când aceștia conduceau cu 3-0, graţie reușitelor semnate de Ovidiu Bămbălău (minutele 7 și 19) și Federico Bloţu (min. 28). În mitanul secund cei de la CSM Deva au mai punctat în două rânduri, prin Vlad Voiculescu (min. 74) și Raul

Chiţimia (min. 76).

După două victorii la scor pe teren propriu, în fața celor de la Retezatul Hațeg și Jiul Petroșani, echipa de fotbal CSM Deva U19 a repurtat un succes clar și în deplasare.

Trupa pregătită de Alexandru Doboș și Marius Tănasă, CSM Deva, a câștigat cu 5-0, pe terenul celor de la Inter Petrila, într-o partidă contând pentru etapa a IV-a din Campionatul Județean de fotbal U19.

În meciul câștigat cu 5-0 la Petrila pentru CSM Deva au jucat: Costică – Roșca (min. 66 - Pătru), Grigorescu, Penzeș, Stoia (min. 71 - Bulzan) – Pintilie, Bloţu, Chiţimia, Iacob (min. 46 Voiculescu) –Bămbălău (min. 46Medrea), Grill (min. 57Silvestru).

Etapa viitoare, CSM Deva

U19

va juca, pe teren propriu, cu CSC Sântămăria Orlea, partida urmând a se disputa, de principiu, joi, 28 septembrie, de la ora 17:15.

Loredana JUGLEA