3591 marti 19 sept 2023

împotriva ADEVĂRULUI!

Ziarul Vaii J iului

Director:

Duminică, Chinezul aventurier şi calul lui au poposit la Vulcan

purtăm o discuţie. A fost de acord, așa că ne-am așezat pe bancă sub privirile curioase ale vulcănenilor care, profitând de vremea bună, își petreceau aici orele de după amiază ale zilei de duminică.

Am aflat de prezența lui sâmbătă dimineața, când cineva m-a sunat și mi-a zis că un chinez și calul său, plecați ca să colinde prin Europa, au ajuns la Bănița. Și, dacă aș vrea să scriu ceva despre ei, să-i aștept, fiindcă vor veni la Vulcan prin pasul Merișor-Dealu Babii.

Sâmbătă a plouat mai toată ziua, am mai avut și altă treabă, așa că nu mi-a stat gândul la chinez. De fapt, din cauza ploii, nici el nu s-a grăbit să treacă dealul sâmbătă. Am dat de el, cu totul întâmplător, a doua zi, duminică după amiază, când am luat-o la pas prin oraș. Ajuns aproape de latura vestică a fostului „Unic”, am zărit, pe zona verde, un cal alb priponit de un pom. Pe o bancă erau câteva bagaje. Două genţi mari, una mică și o pereche de bocanci. Tânărul tocmai ieșise de la restaurantul „Trilogy” în care intrase, ca să mănânce. M-am așteptat să dau peste un chinez care să arate ca o sorcovă, așa cum le place unor confraţi români care fac turul ţării pe bicicletă. Dar nu a fost deloc așa.

L-am salutat, m-am prezentat și i-am zis c-aș vrea să

Xu Zhixian are 34 de ani și, în Italia, a lucrat ca profesor, sarcina lui fiind aceea de a ţine legătura și a-i coordona pe studenţii chinezi din această ţară. Sunt mulţi? l-am întrebat. Foarte mulţi! mi-a răspuns tânărul. Ideea de a colinda prin lume i-a venit brusc. A plecat din Spania în februarie 2022, din Santiago, acolo de unde, de fapt, l-a cumpărat pe „Furion”, calul de opt ani cu care a pornit în aventura vieţii sale. La început am înţeles că-l cheamă „Furious”, adică „Furiosul”, dar nu, frumuseţea de cal poartă, ca și stăpânul lui, un nume chinezesc.

A trecut prin Franţa, Belgia, Polonia, Luxemburg,

impresionat să vadă că lumea e foarte omenoasă la noi. A primit găzduire și mâncare, iar oamenii s-au pozat cu el și cu calul. Numai în Spania și Franţa a mai găsit o astfel de ospitalitate. Pe Pasul MerișorDealu Babii a venit luând-o mai mult pe lângă drumul asfaltat. Asta, pentru că „Furion” se cam teme de mașini. Așa se explică de ce pantalonii chinezului erau plini de noroi în partea de jos.

După ce a mâncat, se pregătea să plece pe drumul poștalioanelor, prin Pasul Vâlcan, ca să ajungă la Schela de Gorj. Găsise pe harta de pe telefon un loc numit „Porcărie” și voia să ajungă acolo, ca să înnopteze. L-am sfătuit să meargă puţin mai sus, la staţia de plecare a

răspuns arătându-i-l pe Xu Zhixian. Spuneţi-i, vă rog, să-l ia de pe zona verde! m-a rugat politicos tânărul în uniformă.

I-am zis, firește, iar tânărul s-a ridicat, a început să-și adune bagajele și să le încarce pe cal. A pus inclusiv pe șa. Asta înseamnă că tu nu te urci pe el, ca să-l călărești, nu-i așa? m-am arătat mirat. Nu, nu, pășesc pe lângă el, a răspuns interlocutorul meu. De fapt, am aflat, a mers călare foarte puţin, în Spania și Franţa, după care a preferat să meargă la pas, alături de „Furion”. Dar, am uitat să te întreb, nu ţi-e teamă să călătorești singur? am mai apucat să-l întreb în ultima clipă. Deloc, asta-i tot ce am, mi-a răspuns zâmbitor și a întins mână spre încărcătura sărăcăcioasă de pe spatele lui Furion.

Din România Xu Zhixian va trece în Bulgaria, iar după aceea în Grecia, ţara terminus a periplului său european.

Gheorghe OLTEANU

Germania, Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și a ajuns în România intrând prin graniţa de la nord-vest.

A fost plăcut

telegondolei. Acolo are loc berechet, ca să-și pună cortul, și este iarbă îndestulătoare pentru căluţ. În timp ce stăteam noi de vorbă, a apărut o patrulă de poliţie. Un poliţist a întrebat al cui e calul. Al lui, i-am

Ziarul

poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

regional * Apare

Interviu la… înălţime!

Cu prefectul Călin Petru Marian despre dezvoltarea Văii Jiului

şi

cu care se confruntă Instituţia Prefectului de Hunedoara (I)

Bucuriile muntelui

- Ne aflăm în cadrul minunat al Staţiunii Parâng, undeva în apropiere de cota 1.700 de metri. Suntem după un eveniment dedicat muntelui, unde dumneavoastră, alături de autorităţile petroșenene și primarul Tiberiu IacobRidzi aţi pus serios umărul, fiind pentru prima dată când această sărbătoare, stabilită încă din 2002, a fost organizată chiar în inima munţilor. Cum despre acţiunea aceasta vom face un material separat, haideţi să nu ne îndepărtăm de munte și să vorbim de altele, legate de ceea ce ţin de funcţia dumneavoastră. - Da, vom discuta, însă înainte de toate doresc să subliniez din nou că astăzi a fost Ziua Naţională a Muntelui și cu ocazia aceasta vreau le spun încă o dată La Mulţi Ani celor care locuiesc la munte, celor care s-au născut la munte, precum și celor care iubesc muntele.

Mulţi dintre cei care iubesc muntele, chiar dacă stau în Constanţa, București sau alte localităţi de pe litoral, de la câmpie sau de deal și podiș vin cu plăcere să vadă muntele ori de câte ori simt nevoia și au posibilitatea. Sau vin să schieze ori să se bucure iarna de zăpadă. Și eu mă bucur de fiecare dată să mă întorc cumva acasă, aici la munte, fie că vorbim de Parâng sau Straja, fie că vorbim de alte zone de munte din judeţ ori din ţară, eu fiind născut într-o zonă montană din Munţii Apuseni. Iar când vin într-o zonă montană, dar și minieră, cu atât mai mult mă bucur, fiindcă eu sunt și fiu de miner, toată familia mea având tradiţie în minerit, această ocupaţie fiind de bază în zona Ţebea, acolo unde sunt născut.

Interviul nostru cu prefectul județului Hunedoara poate fi împărțit în două: o parte legată de dezvoltarea turismului Văii Jiului - lucru absolut firesc dacă ținem cont că interviul a fost realizat chiar în inima Masivului Parâng, la cota 1.700 m, dar și de faptul că Valea Jiului se dorește azi, de toată lumea, să devină cu adevărat o zonă turistică importantă, după ce minele de huilă au fost închise aproape toate, rând pe rând, urmând ca și cele patru ce mai funcționează să devină istorie în scurtă vreme. Altă parte este legată de problemele și chestiunile curente cu care se confruntă prefectura și prefectul. În plus, vorbim de un interviu destul de lung, ce cu greu ar putea fi redat într-o ediție de ziar. De aceea azi vom reda doar prima parte a interviului, urmând ca în ediția de mâine să punem pe tapet și partea a doua a acestuia.

Lucruri bune din Parâng

- Dacă tot ne aflăm aici, haideţi să începem cu Parângul și cu turismul local. Cum vi se pare staţiunea Petroșaniului azi, faţă de perioada când aţi fost ultima oară?

- Îmi place ce văd, staţiunea este în permanentă dezvoltare și schimbare și de fiecare dată când vin văd lucruri noi.

Și asta e mare lucru! Văd lucruri care se întâmplă cumva printr-un efort concertat al autorităţilor publice locale, ale ministerului Sportului, ale ministerului Educaţiei, pentru că sunt cele două baze sportive aici, CSȘ Petroșani și IEFS, ale ministerului Administraţiei și ale celor din mediul de afaceri. Cel mai important este faptul că avem o grijă sporită a Primăriei municipiului Petroșani și a consiliului local, dar și a domnului primar, Tiberiu Iacob-Ridzi, faţă de staţiune. Iar acum, la acest moment, nu putem să nu vedem și aportul celor de la consiliul judeţean, cu acest drum din staţiune și mai de jos, ce urcă în staţiune, asfaltat și finalizat, ceea ce nu-i puţin lucru. Cum pentru turismul de vară am auzit de la domnul primar de un proiect legat de construirea unei sănii pe șine, pe viitor Staţiunea Parâng va avea tot ce trebuie pentru dezvoltarea turismului de vară. Lucruri bune aud de la domnul primar și de la cei de-aici legate de o nouă pârtie de schi și de montarea unor noi instalaţii, inclusiv a unui nou telescaun. Și am văzut că în acest sens s-au făcut eforturi substanţiale pe mai multe fronturi - și chiar recent am discutat încă o dată cu doamna deputat Vetuţa Stănescu, pentru că a iniţiat o lege care să poată scoate din circuitul silvic o parte din suprafaţă, ce va fi destinată acelei noi pârtii și telescaunului – ceea ce e demn de subliniat.

Turismul în Valea Jiului

- Din câte știm și e foarte important pentru staţiune, mai este vorba și de o telegondolă care să înlocuiască vechiul

telescaun…

- Da, sigur că e important… Iată că administraţia locală și toţi cei ce o sprijină se gândesc să facă ceva bun pentru Parâng. Staţiune care până la urmă vine pe o chestiune concertată: turismul în Valea Jiului. Pentru că avem în zonă și staţiunea din Vulcan, Pasul Vâlcan, și staţiunea din Lupeni, StrajaVâlcan, care cumva ne-a pus pe harta turismului la nivel de ţară și internaţional pe linie de schi și de drumeţie. Mai avem în Vale, de asemenea, să nu uităm, potenţial turistic fantastic în ceea ce se cheamă zona Câmpu lui Neag-Câmpușel din Uricani, unde turismul de vară se poate dezvolta enorm, dar și în zona Șureanu Petrila, plus numeroase atracţii turistice importante, precum Cheile Băniţei și Peștera Bolii, Cheile Jieţului, Cheile Buţii, alte sute de peșteri, cascade, lacuri glaciare și să nu uităm de Parcul Naţional Retezat, care are intrare și dinspre Uricani, din vestul Văii, nu doar din partea dinspre Ţara Haţegului. Deci, un potenţial turistic al Văii Jiului, fantastic!

- Pe viitor, cu ce ar putea sprijini mai mult prefectura, dumneavoastră ca prefect, ca reprezentant al guvernului în teritoriu, în sensul că sunt tot felul de programe naţionale și europene?

Oamenii din Vale ar dori să știe asta. Avem un program, Schi în Carpaţi, care s-a blocat, există un program integrat legat de domeniu schiabil, unde continuă să nu prea vină fonduri. Poate că dacă se rezolvă cu „Romsilva”, s-ar putea da drumul la fonduri și la programul naţional. Să nu uităm că domeniul schiabil din Parâng e inclus într-un program naţional, și nu știm exact dacă până acum s-a realizat 20% din ce trebuia să se facă! De la ministrul Elena Udrea, încoace, a existat un mare gol o lungă perioadă, cu alocări mici de sume, doar din când în când.

- Acum, ca să înţeleagă lumea ce înseamnă Instituţia Prefectului, vreau să spun că este o instituţie în care

problemele curente

prefectul este reprezentantul guvernului în teritoriu. Conform constituţiei, prefectul conduce instituţiile deconcentrate, ce aparţin fiecărui minister în teritoriu. Noi, prefectura, suntem creuzetul în care se pot aduna problemele și să le transmitem mai departe guvernului, ministerelor. Nu suntem o instituţie care facem drumuri, sau introducem apă și canalizare, ori reţele de gaz sau mai știu eu ce. Dar ce putem face este că putem intermedia între administraţiile publice locale și Guvernul României, implicit cu fiecare minister sau cu ministru în parte. Iniţiem proiecte de hotărâre de guvern acolo unde trebuie, după cum se știe ultimul proiect de acest gen, împreună cu consiliul judeţean, fiind cel legat de persoanele vulnerabile de la Aninoasa. Un proiect reușit, iată că acum Primăria orașului Aninoasa are în cont 8 milioane de lei pentru construcţia acelor locuinţe necesare persoanelor vătămate din punct de vedere al locuinţelor în urma cutremurelor repetate.

Aninoasa – un proiect reușit?

- Totuși, legat de Aninoasa și de acest proiect, lucrurile merg se pare cam încet, aici fără să vrem să dăm vina pe primăria de-acolo ori de altcineva. Se pare că din cauza birocraţiei excesive, oamenii vor mai avea de stat o iarnă în acele barăci sau pe unde pot?

- Din păcate, lucrurile se mișcă destul de greoi și datorită legislaţiei și a formalităţilor. Orice construcţie nouă pe care vrei să o faci, trebuie să o treci printr-un Plan Urbanistic Zonal (PUZ). Acum vreo două luni s-a aprobat acest plan, apoi a trebuit refăcut studiul de fezabilitate… Chiar am vorbit cu domnul primar din Aninoasa acum câteva zile și mi-a zis că acest studiu de fezabilitate este spre finalizare, urmând ca până la sfârșitul lunii să demareze procedura de achiziţie pentru construcţia acelor imobile. Lucru care iar va mai dura! Dar în acest caz, ce este cu siguranţă certitudine, este că acele locuinţe vor fi ridicate. Iar acest lucru ni-l oferă faptul că avem, în urma proiectului de hotărâre iniţiat de prefectură și consiliu judeţean, cele 8 milioane de lei în cont, soluţia financiară cu care se pot finaliza acele locuinţe atât de necesare acelor oameni.

- Dar și procedura de achiziţie nu poate fi efectuată mai urgent? Știm că există în lege o procedură de urgenţă în astfel de cazuri. E vorba de cazuri sociale grave, e vorba de o calamitate, cutremur, deci nu e o situaţie normală acolo…

- Da. Procedura de achiziţie va fi pe repede înainte, cumva prin faptul că acești bani au destinaţie pe capitolul „Situaţii de Urgenţă”. Banii au venit pe acest capitol legal. Noi avem datoria să urmărim această situaţie de urgenţă, eu fiind și președintele Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă. Cred că aţi văzut că de câte ori a fost nevoie, de câte ori s-a întâmplat vreo calamitate, Instituţia Prefectului cu instituţiile deconcentrate, care sunt de

asemenea reprezentate în Comitetul judeţean pentru situaţiile de urgenţă, au intervenit și am dat unde s-a putut și soluţii temporare. Îmi pare rău că lucrurile se mișcă așa de greu, dar mai bine e să le facem cu cap și perfect pe lege, decât să fie probleme ulterior.

Intervenții... turistice

- Ca să încheiem cu turismul, să revenim puţin. Legat de aceste programe naţionale și proiecte. Puteţi interveni pe lângă miniștri pentru turismul din Valea Jiului, ca să le implementeze, finanţându-le?

- Ministerul Economiei și Ministerul Turismului au la ora aceasta în derulare cele două Programe, Schi în Carpaţi și Programul pentru Staţiunile Balneoclimaterice. Avem și un secretar de stat din judeţul Hunedoara, Lucian

înainte…

- Legea care dă posibilitatea acelor transferuri de terenuri a ieșit, fiind modificată la acea iniţiativă a doamnei deputat Vetuţa Stănescu, doar că acum mai trebuie modificat un articol la noul Cod Silvic, lucru ce se va întâmpla la sesiunea parlamentară din această toamnă.

- Asta ar însemna cale liberă la investiţiile publice de interes montane?

- Da, cu siguranţă!

Valea Jiului – ignorată de Agenția Zonelor Montane

- Astăzi a fost prezent în Parâng, la eveniment, doamna director general din cadrul Agenţiei Zonelor Montane. Ne-a spus că această agenţie înfiinţată anul trecut, cu importanţă pentru cetăţenii și primăriile din zonele de munte, are

va rezolva acest lucru. Ce ne puteţi spune?

- Cu siguranţă, ar trebui un birou al agenţiei acesteia și în Valea Jiului! Un argument ar fi, de exemplu, că legat de turismul de iarnă, 90% dintre turiști sunt cei care vizitează cele trei staţiuni din Valea Jiului! Chiar am discutat cu dumneaei și o să facem demersurile necesare pentru un nou post pentru Valea Jiului.

Rus, care este exact pe acest domeniu, care ar trebui să cunoască cel mai bine cum stau lucrurile și să răspundă întrebării dumneavoastră. Dar asta nu înseamnă că nu ne preocupă acest lucru și vă pot spune că suntem în conexiune cu fiecare staţiune în parte, și aici vorbim de Straja, Pasul Vâlcan și Parâng din Valea Jiului, iar dacă mergem mai sus pe hartă, vorbim de Râușor, Haţeg și staţiunile balneo, Geoagiu Băi, Vaţa și Călan.

- Plus orașul turistic Uricani, cu a sa zonă turistică Câmpu lui Neag-Cheile Buţii-Câmpușel… Sau nu?

- Important e să depună proiecte. Pentru că degeaba povestim povești nemuritoare, dacă nu se vine și cu proiecte viabile, proiecte mature, proiecte care să poată atrage fonduri.

- Păi, are și Uricaniul proiecte depuse, au toate. De Petroșani v-am și spus, concret, există un mare proiect, integrat, cu vechime, pentru care s-au alocat vreo 20% din fonduri pentru lucrările și investiţiile propuse de primărie.

- Din ce am discutat cu domnul primar Tiberiu Iacob-Ridzi, dumnealui are proiectul și îl depune.

- Nu, ministerul îl are demult, fiind depus demult și aprobat o dată.

- Da. Numai că acum trebuie defalcat pe sursele de finanţare.

- Da. Și mai trebuie rezolvat cu „Romsilva”, cu acele terenuri, care ţine proiectul pe loc, cum spuneam mai

deschise trei puncte de lucru în judeţ. Din păcate, niciunul în Valea Jiului, o zonă muntoasă care deţine o treime din suprafaţa judeţului, cu peste 100.000 de locutori. Ca să poată rezolva un lucru minor, legat de această agenţie, un om din Vale trebuie să străbată cale de 100 de km dus-întors din Petroșani până la Haţeg, o distanţă chiar mai mare pentru cetăţenii din Uricani, Lupeni sau Vulcan. I-am spus doamnei director acest lucru și ne-a spus că împreună cu instituţia dumneavoastră

- Va fi mai greu, deoarece după cum știţi, acum, la ministere și agenţii se vorbește de restructurări de posturi, nicidecum de crearea de noi posturi… - Acum, cu siguranţă, nu toate lucrurile trebuie tăiate. Și sunt lucruri care trebuie făcute, pentru că s-ar putea ca printr-un post să pui în valoare mult mai multe decât ceea ce pui în valoare prin desfiinţarea a o sută de posturi! Până va fi un punct de lucru al agenţiei și în Vale, cel mai apropiat birou există la Haţeg. Acea persoană de-acolo are și atribuţii pe Valea Jiului. Chiar am avut discuţii pe tema aceasta cu persoana respectivă. Vom căuta să găsim soluţii să acoperim și mai bine localităţile acestei zone din sudul judeţului. Știu că există fonduri cu destinaţie specială pe Agenţia Zonelor Montane, pentru anumite proiecte și de aceea este bine ca și cetăţenii din Valea Jiului să beneficieze de un birou al acestei agenţii mai aproape de casă. Vorbim de proiecte ce vizează puncte de colectare a laptelui, de puncte de colectare a fructelor de pădure și alte domenii legate de producători și de crescători de animale, dar și altele. Iar în ceea ce privește informaţii și tot ce ţine de date legate de anumite agenţii, ministere, programe și proiecte, îi anunţ pe cetăţeni să intre pe site-ul Instituţiei Prefectului. Să intre acolo și să se informeze, ori să ne pună întrebări, la care le vom răspunde. Noi suntem cei care mijlocim nevoia omului cu tot ceea ce înseamnă instituţiile publice.

(Va urma) Interviu realizat de Corneliu BRAN

Nici ploaia şi nici vremea rea nu i-a oprit!

ISU Hunedoara, poliţia naţională, jandarmeria, Apele Române – ecologişti voluntari

O acţiune de toamnă care se desfășoară în fiecare an la început de septembrie. Cu toate aceste greutăţi provocate de natură, au fost și instituţii care și-au mobilizat oamenii, participând la acţiune chiar și dacă a mai plouat în reprize.

Ploaia și vremea rea și mohorâtă de sâmbătă, 16 septembrie, au reușit să dea peste cap în Valea Jiului și în județul Hunedoara acțiunile de ecologizare din cadrul campaniei naționale a celor de la „Let`s Do It România”, intitulată sugestiv: „Ziua CurățenieiNaționale”.

Iar aici vorbim de o serie de acţiuni de ecologizare desfășurate sâmbătă dimineaţa la Petroșani, Deva, Hunedoara, Brad și Orăștie de către cei de la ISU Hunedoara, prin echipele de pompieri și de angajaţi în cadrul SMURD, alături de angajaţi ai poliţiei naţionale și ai jandarmeriei. Dar și de

SC FORESTUM ESTATE 2 SRL,

cu sediul în Sibiu, str. Constantin Noica nr. 24, jud. Sibiu, titular al planului ,,AMENAJAMENTUL SILVIC AL FONDULUI FORESTIER PROPRIETATE PRIVATĂ APARȚINÂND FORUM ESTATE 2 S.R.L. (UP X CÂMPU LUI NEAG, JUDEȚUL HUNEDOARA ŞI JUDEȚUL GORJ)“, pe raza UAT Uricani, judeţul Hunedoara și UAT Peștișani, judeţul Gorj, anunţă publicul interesat următoarele:

- Decizia etapei de analiză a calităţii raportului de mediu este de emitere a avizului de mediu. Următoarele documente pot fi consultate la sediul SC Forestum Estate 2 SRL din Sibiu, str. Constantin Noica nr. 24, jud. Sibiu, în zilele de luni - vineri, între orele 900 - 1400;

- planul adoptat;

- Declaraţia privind modul în care consideraţiile privind mediul au fost integrate în amenajamentul silvic, modul în care raportul de mediu a fost pregătit conform art. 19 și art. 20 din HG 1076/2004, cu modificările ulterioare, modul în care opiniile exprimate de public și de alte autorităţi au fost luate în considerare în luarea deciziei de emitere a avizului de mediu conform art. 25 din HG 1076/2004, cu modificările ulterioare, motivele pentru alegerea alternativei de amenajament silvic avizate, în comparaţie cu alte alternative prezentate; - Măsurile decise privind monitorizarea efectelor asupra mediului.

acţiunea de vineri, 14 septembrie, a celor de la SHI Petroșani din cadrul Apelor

Române Jiu-Craiova, acţiune pe care ziarul nostru a anunţat-o încă de cu o zi înainte și în care cei peste 30 de angajaţi mobilizaţi au reușit să adune nu mai puţin de 217 saci de deșeuri adunate de pe cursurile de apă Maleia,

Sălătruc, sau de la priza de apă de la ButaUricani, ori din jurul Lacului Valea de Pești tot din Uricani, după cum nea transmis inginerul Sorin Corici, șeful SHI Petroșani și după cum puteţi vedea și în imaginile alăturate acestui material. Din punctul nostru de vedere, felicitări tuturor acestor voluntari implicaţi în această campanie naţională de ecologizare! Și, poate, cine știe, acţiunea va fi reluată când vremea deafară va fi mai permisivă genului acesta de acţiuni, mai ales dacă vorbim de școli și elevi implicaţi.

Corneliu BRAN

Vând casă “la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

Accident grav la

intrarea

în Petroşani, pe DN 66

 Doi răniți și șapte mașini avariate

De la comisarul șef Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, am aflat mai multe informaţii despre acest caz:

„Astăzi, în jurul orei

17:30, Poliţia municipiului Petroșani a fost sesizată cu privire la producerea unui eveniment rutier, pe DN 66. În urma cercetărilor, poliţiștii au stabilit faptul

că un tânăr de 21 de ani din Petrila, care conducea un autoturism din direcţia Petrila-Petroșani, a pierdut controlul direcţiei și a intrat în coliziune cu șase autoturisme parcate în faţa unui service auto, la intrarea în municipiul Petroșani. În urma evenimentului rutier, cel aflat la volan a fost rănit, însă a ieșit singur din autoturism înaintea sosirii echipajelor medicale, însă un pasager din autoturism, în vârstă de 20 de ani, tot din Petrila, a avut nevoie de intervenţia echipajelor de descarcerare.

În interiorul autoturismului, poliţiștii au găsit un dispozitiv grinder, ce conţine substanţe vegetale, care a fost ridicat, pentru cercetări. Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ și a fost transportat la o unitate medicală din Petroșani, în vederea recoltării probelor

Un accident urât, care a avut în prim-plan un autoturism BMW, condus de un șofer vitezoman petrilean de doar 21 de ani, care avea pe deasupra și un pasager în dreapta sa, s-a petrecut pe drumul național la ieșirea din Petroșani spre Deva, în ziua de vineri, 15 septembrie. Eveniment s-a soldat cu rănirea destul de gravă a celor doi și cu avarierea altor șase mașini parcate în fața unui service auto. Mai grav este faptul că și în acest caz polițiștii bănuiesc că ar fi vorba de folosirea de către șofer a unor substanțe interzise.

intervenit

în această după amiază, undeva după ora 17.00, la salvarea a două persoane aflate într-un autoturism implicat într-un accident rutier, pe

autovehicule

aflate parcate în afara părţii carosabile. Sosiţi la faţa locului, pompierii au extras șoferul care a fost transportat la U.P.U. Petroșani de către un echipaj al Serviciului de Ambulanţă

Judeţean, iar misiunea salvatorilor a continuat cu operaţiunea de descarcerare a celei de-a doua persoane, aflată în interiorul autoturismului.

biologice necesare stabilirii eventualei prezenţe, în organism, a substanţelor psihoactive. În cauză, poliţiştii au întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul comiterii infracţiunii de vătămare corporală din culpă”.

Am primit de asemenea informaţii și de la pompieri și de la forţele de intervenţie de urgenţă implicate în salvarea celor două victime de vineri după-amiază.

„Pompierii Detașamentului Petroșani au

DN 66, la ieșirea din Petroșani spre Deva.

Un autoturism în care se aflau doi bărbaţi, conducătorul auto și un pasager, a lovit violent alte 5

După finalizarea intervenţiei salvatorilor, bărbatul aflat pe locul din dreapta al autoturismului a fost de asemenea transportat la spital cu o ambulanţă SMURD.

Echipajul format din 11 pompieri a intervenit la acest caz cu o autospecială de stingere cu apa si spuma, dotată cu un modul de descarcerare, plus două ambulanţe SMURD”, au comunicat cei de la ISU Hunedoara.

După cum se poate constata, totul va depinde acum în acest caz de rezultatele finale ale analizelor de sânge ale tânărului șofer, dosarul de cercetare penală fiind deschis. Vom urmări și noi acest caz.

În cadrul unei ședințe extraordinare de Consiliu Local Petroșani a fost adoptat un proiect de hotărâre, inițiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, care vizează alocarea sumei de 16.000 lei de la bugetul local pentru organizarea în luna octombrie 2023 a „Zilei Persoanelor Vârstnice”.

An de an, în ultimii 15, la Petroșani este organizată, pe data de 1 octombrie, „Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice”. Data de 1 octombrie a fiecărui an este, de altfel, o zi stabilită de Organizaţia Naţiunilor Unite ca fiind destinată persoanelor de vârsta a treia,

încă din anul 1991, iar în timp toate ţările au adoptat această zi specială, primăriile organizând evenimente destinate seniorilor.

„Ziua de 1 Octombrie este un simbol al aprecierii și respectului generaţiilor mai tinere faţă de cei care, de-a lungul vieţii lor, au muncit pentru a susţine dezvoltarea societăţii noastre. 1 Octombrie nu este doar o dată când aducem un omagiu părinţilor și bunicilor noștri, ci și o dată când noi, toţi, aducem o recunoaștere a meritelor lor, a eforturilor pe care le-au depus de-a lungul unei vieţi pentru a ne crea nouă, urmașilor lor, condiţii pentru o viaţă mai bună, într-o societate modernă la care și-au adus cu prisosinţă contribuţia”, a menţionat, printre altele, în motivaţia pentru acest proiect, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Și anul acesta, vor fi premiate cuplurile din municipiul Petroșani care au împlinit sau vor împlini până în decembrie 50 de ani, respectiv 60 de ani de căsătorie. Această sumă de bani aprobată recent de consiliul local va fi necesară pentru un premiu financiar simbolic oferit de primărie în numele comunităţii locale, precum și pentru

achiziţionarea de flori și de produse de patiserie și cofetărie, de diplome, apă, sucuri, vin spumant și plase personalizate, necesare acestui eveniment organizat într-un cadrul festiv în „Sala de Marmură” a Primăriei municipiului Petroșani.

Pagină realizată Corneliu BRAN

Fotbal. Liga

4

Viitorul Minerul Lupeni continuă seria victoriilor

 Minerul Uricani – ciuca bătăilor

Și în etapa cu numărul patru la fotbal, Liga a patra, Minerul Lupeni a continuat seria meciurilor victorioase.

Trupa lui Dan Voicu s-a impus acasă, la limită, cu scorul de 1-0 în faţa celor de la Sântămăria Orle, prin golul înscris în minutul 84 din penalty de P. Băcăran. Cea mai drastică înfrângere a înregistrat-o Minerul Uricani. Echipa din Vale a pierdut cu scorul de 14-0 la Aurul Brad, echipa care a trecut pe primul loc al clasamentului, datorită golaverajului mai bun.

Inter Petrila a închinat steagul la Geogiu cu scorul de 5-1, în timp ce Vulcanul a remizat, acasă, cu Deva.

Rezultate

Victoria Călan – Retezatul Haţeg: 0–5

Gloria Geoagiu – Inter Petrila: 5–1

Mihai Viteazu Vulcan – CSM Deva II: 0–1

Aurul Brad – Minerul Uricani: 14–0

Viitorul Minerul Lupeni – CSC Sântămăria Orlea: 1–0

Şoimul Băiţa – Dacia Orăștie: 0–1

Clasament

1. Aurul Brad4400 24 – 412

2. Minerul Lupeni440 012 - 112

3. CSM 2 Deva42206 – 48

4. Gloria Geoagiu421115 – 47

5. Soimul Băiţa42117 – 47

6. Dacia Orăștie42027 – 86

7. Retezatul Haţeg41127 – 64

8. Sântămăria Orlea41125 – 64

9. CSM Vulcan41122 – 54

10. Inter Petrila41037 – 143

11. Victoria Călan40133 – 131

12. Minerul Uricani4004 1 – 270

Program etapa 5:

sâmbătă, 23 septembrie

Retezatul Haţeg – Şoimul Băiţa

Dacia Orăștie – Gloria Geoagiu

Inter Petrila – Mihai Viteazu Vulcan

Viitorul Minerul Lupeni – Aurul Brad

CSC Sântămăria Orlea – Victoria Călan

duminică, 24 septembrie

CSM Deva II – Minerul Uricani

Pentru Codrea Silip, Încă un podium

Aiud Green Run by DP World a fost un nou eveniment de alergare montană pe harta țării.

A fost prima ediţie care a debutat cu dreptul, organizare faină, lume multă, traseul frumos. Evident nu a lipsit nici atletul din Valea Jiului, Codrea Silip.  „Mi-a plăcut să fug pe Transalpina Apusenilor, apoi pe dealurile, pădurile și prin via de deasupra orașului ghidat de voluntari săritori într-o zi perfectă pentru alergare.

Am reușit din nou un loc trei la general după o cursă intensă care m-a ţinut cu pulsul la maxim până la linia de finish”, a povestit alergătorul.

Fotbal. Liga 3

CSM Jiul şi CSM Deva au triumfat

În Liga 3, la fotbal, s-a disputat derbyul etapei a patra din seria 7 dintre CS

Universitatea 2 Craiova și CSM  Deva.

Faţă în faţă, pe un teren sintetic din Bănie, s-au aflat ocupantele poziţiilor trei și, respectiv, doi din serie.

CS Universitatea 2 Craiova - CSM  Deva: 0-4

CSM Deva:  Korbl – Mocanu, Creciunesc, Rus, Doboș – Tamaș (79 Toma), Bedea, Ţoiu (76 Gavrilă), Buzan – Modan (68 Baidoo), Popescu. Rezerve: Beke –Stoica, Giosu, Munteanu, Bărăitaru, Kelemen.

CSM Jiul Petroșani – Voinţa Lupac: 2–0 (1–0)

În alt meci al seriei, lidera Jiul Petroșani a dat piept cu Voinţa Lupac. Gruparea pregătită de Flavius Boroncoi

s-a impus cu scorul de 2-0, fiind la a patra victorie consecutivă.

Au marcat: Dănăilă (min. 37), Ferhaoui (min. 86)

CSM Jiul Petroșani (antrenor: Flavius Boroncoi): M. Popescu – Jurcuţ, Paliu, Stancu, Lovas – R. Sandu (min. 83Ciubotariu), Iftimie – Ferhaoui, Gaspar (min. 62 - June), Dănăilă (min. 67Marincat) – Velici (min. 83 - Istrate)

Fotbal. U 13

Meciuri antrenante şi la juniori

Au avut loc meciuri în campionatele județene pentru jucători mai mici de 14 ani.

Aici rezultatele nu se contabilizează, important fiind ca tinerii fotbaliști să aibă cât mai multe meciuri în picioare.

Astfel, în campionatul U13, trupa de la Deva condusă de Alin Saraol și Elek Szemely, în componenţa: Negoi, Vasile - Valter, Pătruţ, Pardutiu, Oprea, Duma, Blaga, Popa, Szocs, Herta, Dordea, Oancea, Igna, Szemely, Tucana și Negru, a avut o evoluţie remarcabilă în meciul de acasă cu Aurul Brad.

Și cele două echipe de la CSM Deva din campionatul U12 au jucat bine. CSM Deva a evoluat în deplasare, la Sporting Lupeni, antrenorul Marius Ghera bazându-se pe: Rain, Buble - Fer, Ghera, Ursa, Sgârdea,  Stoica, Hale, Gabor, Roșoga, Marișca, Szemely.  CSM Deva Alb a jucat, pe teren propriu, cu CFR Simeria, iar  Rain, Crainic – Nistor, Ștefan, Guzu, Murari, Malic, Rotariu, Iordan, Popa, Diaconu, Chiuariu, Sav, Razdan, Bârstan, Szabo, Călugăru, Plămadă, Duma, coordonaţoi de antrenorul Florin Luca, nu au făcut-o rău de loc.

Și la U11 CSM Deva are două echipe în campionat, ambele fiind antrenate de Emil Vîrtan. CSM Deva Alb a jucat acasă, cu CFR Simeria, în componenţa Pallo, Magyari -  Dărăbanţ, Popa, Bloj, Iștoc, Bureană, Magda, Buculescu, Ilie, Perju, iar  Rusu –Chirilă, Stănculea, Buzeţelu, Moldovan, Rus, Văduva, Feneș. Bordea, Tudor, Podelean, au evoluat, la Vulcan, cu Pro Fotbal Petroșani, cele două echipe având prestaţii mai mult decât reușite.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Lipsa reacţiei civice

Pe lângă băncile de pe bulevard, îndeosebi, dar și pe lângă cele din centrul vechi, găsești uneori covoare de coji de seminţe și mucuri de ţigări. Scuza celor care le aruncă e că lasă, să aibă de lucru și ăia de la curăţenie! Mi-a fost dat să-l văd făcând asta pe un tip care lucrează „dincolo”. L-am întrebat dacă acolo ar proceda la fel. Nici vorbă, mi-a zis omul, pentru că ești ars imediat la buzunar. Asta, pentru că, în alte ţări, are cine să-i

ardă. Mi-ar plăcea să văd așa ceva și la Vulcan, mai ales că, în ultima vreme, am observat prezenţa patrulelor poliţiei naţionale pe principala arteră de circulaţie pietonală a municipiului.

Apoi, sunt persoane care nu știu de existenţa coșurilor de gunoi și a containerelor destinate colectării selective a deșeurilor menajere. Nu-mi pot explica altfel cum de un ambalaj de aluminiu de băutură răcoritoare a ajuns taman în scorbura unui pom, e,

totuși, bine că nu a fost aruncat la întâmplare, iar saci cu gunoi menajer sunt abandonaţi în coșurile de pe marginea aleilor în loc să fie depuse în punctele gospodărești de colectare. Îi auzi pe mulţi zicând scârbiţi ia te uită ce mizerie e pe drum, dar nu-i vezi reacţionând când un semen își aruncă pe trotuar chiștocul ţigării fumate sau nu mai știu ce resturi de ambalaj. Atunci, în lipsa unei reacţii civice, la ce să te mai aștepţi? Gheorghe

Un subiect îmi atrage constant atenția. Este vorba despre modul în care cetățenii țin la curățenia orașului în care trăiesc și, zicând asta, în cazul de față mă refer strict la municipiul Vulcan.