3579 fri 1 sept 2023

Ziarul Vaii J iului

Sohodol-Paroşeni

Căutăm coleg(ă)!

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9412 lei

1$ = 4,5441 lei

1₤ = 5,7643 lei

Corelarea a fost efectuată

Să tot fi trecut opt-nouă, dacă nu chiar zece ani, de când s-a făcut asta și, îmi amintesc, oamenii au fost cam deranjaţi de ditamai șanţurile care le brăzdau drumul. Supărarea le-a trecut repede, fiindcă muncitorii constructori s-au mișcat cu talent, nu i-a ţinut mult timp cu pământ în faţa porţilor și ceea ce a ieșit i-a scutit pe momârlani de neplăcerile casnice avute până atunci. Cam asta a fost, din acel moment, singura bucurie a locuitorilor caselor din colonia ţărănească (sau momârlănească) din Sohodol-Paroșeni. Chestiunea introducerii reţelei de gaz metan s-a împotmolit la puţin timp de la punerea ei în discuţie, așa că zâmbetul le-a mai apărut pe faţă când s-a auzit că străzile mai toate pline de gropi le vor fi asfaltate.

Documentele solicitate prin ghidul de încărcare, necesare contractelor de finanţare, prin Programul Anghel Saligny, a investiţiei „Reabilitare drumuri Colonia Ţărănească Sohodol, municipiul Vulcan, judeţul Hunedoara” au fost depuse în 10 februarie 2023. La Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice s-a constatat, însă, o diferenţă între ceea ce era pe hârtie și ce se afla pe teren. Ca atare, s-a cerut un nou document în care să fie corelată valoarea lucrărilor cuprinse în standardele de cost cu dimensiunile fiecărui segment de drum. Primăria Vulcan s-a conformat și, în ședinţa ordinară din17 august, a aprobat proiectul tehnic și devizul general pentru această investiţiei. După care, așa cum prevede legea, hotărârea de consiliu local a fost încărcată, împreună cu celelalte documente, în platforma digitală.

Gheorghe OLTEANU

Dacă ai determinarea şi priceperea ca, zi de zi (de luni până vineri, în datele de apariţie a ediţiei tipărite), să poţi aduce în paginile Ziarului Văii Jiului savoarea unor interviuri / convorbiri pe teme de actualitate (şi nu numai) cu personalităţi din zonă, credem că eşti persoana potrivită. Aşteptăm să ne spui, prin e-mail către office@zvj.ro, de ce crezi tu că eşti persoana potrivită. Dacă te pricepi, sigur te angajăm.

Ce zici?

PS: Poţi să ai şi un alt job în paralel, nu ne încurcă.

Ultima lucrare importantă de care a avut parte Colonia Țărănească din cartierul Sohodol-Paroșeni a fost cea în care locatarii caselor de pe străzile sale au fost dotate cu rețea de canalizare.

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

Redacţia

şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Ziua 46. Avram Iancu:

„Valuri care mă îngroapă”

Ziua 46 a fost una cu condiții de înot deosebit de dificile pentru Avram Iancu.

Ca în mașina de spălat

A înotat într-un lac cu zero curent, dar cu vânt foarte puternic din faţă și cu valuri a căror înălţime îl îngropau.  „Sunt ca într-o mașină de spălat. În astfel de condiţii, oriunde în lume, fie că ar fi vorba de traversarea înot a unui lac, sau a unei strâmtori, sau a oricărei secţiuni de apă,  organizatorii traversării, dar mai ales căpitanul nu ar permite ca un înotător să execute înotul. Eu n-am ce face! Nu-mi permit să mă opresc deoarece vântul poate să bată și mâine la fel. Și poimâine. Și o săptămână la rând”, a explicat sportivul.

În aceste condiţii, Avram Iancu a reușit să înoate aproximativ 9 km, de la coordonatele 51.7207987/4.4050665, adică de la podul Haringvlietbrug și până la coordonatele 51.7561672/4.2967419.

Dana Vujiko femeie temerară Tot în aceste condiţii

cumplite, a rezistat pe barcă doamna Dana, o româncă stabilită în Olanda și care a avut rolul „omului care știe Olandeză”.

„Mulţumesc doamna Dana și vă felicit pentru faptul că aţi rezistat în vânt, valuri enorme, frig și umezeală. Sărut mâna! La jumătatea zilei am fost așteptat de către alţi doi români faini, Raul Chiriţă si Sony Szasz. Au adus drapelul României, o

Fotbal. Liga 4

Viitorul Minerul - primul meci oficial acasă

În cea de-a doua etapă a Ligii a patra la fotbal, Minerul Lupeni va evolua acasă în fața suporterilor.

Trupa lui Dan Voicu vine după o victorie în chiar etapa de debut când a trecut cu scorul de 5-0 de Inter Petrila.

Sâmbătă, 2 septembrie, de la ora 11:00, Minerul Lupeni va da piept cu Dacia Orăștie.

Vor lipsi din echipa de bază doi jucători foarte buni ai Lupeniului, Iepure și Prem, aflaţi în plină perioadă de recuperare.

pancardă

mare pe care scria Avram Iancu și o oală cu sarmale. Vă mulţumim! Mulţumesc și echipei mele de suport care a înfruntat o ploaie puternică la finalul zilei: Sandrino Mătase, Nelu Căpăţână, Radu Ileană”, a concluzionat înotătorul.

Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani RO 32719137 n J20/82/2014 Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0723.446831

loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS

DTP: Confort Media Publicitate:

Pe 2-3 septembrie 2023

54 de piloți se vor

întrece pentru

„Trofeul Straja”

Se anunță o bătălie încinsă pentru podium!

După etapa nereușită de la Baia Mare, unde a fost descalificat ca urmare a unor neconcordanţe tehnice, Octavian Ciovică speră să treacă în fruntea categoriei II a Campionatului Naţional de Viteză în Coastă. Însă îi va fi foarte greu întrucât Emil Ghinea are de luat o revanșă după probleme din etapa precedentă a naţionalului (n.r. Valea Uzului) - mangaliotul făcând deplasarea cu moralul ridicat după locul secund obţinut în etapa de Masters de pe

Perioada vacanțelor se apropie de final, drept dovadă stă și „Trofeul Straja”, care reanimă acțiunea din Campionatul Național de Viteză în Coastă, competiție aflată sub egida Federației Române de Automobilism Sportiv. Aceeași federație, împreună cu cluburile sportive „Auto Blic” și „Auto-Moto Retezat”, vor fi gazdele organizatorice ale etapei hunedorene de la sfârșitul acestei săptămâni, la start fiind anunțată prezența unui număr de 54 de concurenți și 2 deschizători.

„Renault Clio”, respectiv campionul absolut la viteză în coastă din 2016Bogdan Cuzma, care va pilota în premieră în ţara noastră modelul ceh „Škoda Fabia RS Rally2”.

Organizatori și parteneri

Vă reamintim că „Trofeul Straja” - a V-a etapă a Campionatului Naţional de Viteză în Coastă - este un eveniment organizat de Federaţia Română de Automobilism Sportiv în parteneriat cu asociaţiile sportive

„Auto Blic” și „AutoMoto Retezat”, cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Hunedoara și Primăria municipiului Lupeni, respectiv cu susţinerea Asociaţiei

oamenii care au făcut posibil ca acest eveniment automobilistic de anvergură naţională să fie posibil în municipiul nostru. Și aș aminti aici, în primul rând, Primăria și Consiliul Local al municipiului Lupeni în colaborare cu senatorul Cristian Resmeriţă. Apoi, trebuie subliniat rolul determinant al Federaţiei Române de Automobilism Sportiv, fără

Gutâi. Lista modelelor de categorie II este una subţire însă, cu Claudiu Erhan alăturându-se celor doi amintiţi anterior.

În schimb, bătălia pentru supremaţia categoriei turismelor va fi - din noudeosebit de disputată, căci la startul Trofeului Straja - eveniment organizat cu sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Hunedoara și Primăriei Municipiului Lupeni - revine Dominic Marcu cu a sa „Tesla Model 3

Performance”, pilotul din Sinaia urmând să poarte bătălia secundelor nu doar cu el însuși ci și cu Claudiu Ciucă. Acesta din urmă nu va fi singurul pilot al școlii reșiţene prezent la start, căci la start se vor afla atât Andrei Precup - cu „locomotiva”, precum și Răzvan Dan Goșta, ambii sportivi fiind pretendenţi la un loc pe podiumul categoriei.

Pentru podiumul categoriei va lupta însă și Ciprian Ciobotaru, în vreme ce liderul la zi al 208 R2 Cup - competiţie monomarcă din naţionalul de raliuriCristi Sugár va fi de asemenea în centrul atenţiei, putând pune piedici adversarilor cu mașini mult mai potente. Și dacă tot am deschis paranteza deschizătorilor precum și a sportivilor din Banat, nu putem să nu-i amintim pe cei ce vor ajuta conducerea cursei în vederea securizării traseului de concurs: Răzvan Potocean cu un

„Pro Straja” Lupeni, cu sprijinul și ai unor parteneri privaţi și ale unor alte instituţii publice.

Mesajul și invitația primarului Lupeniului

„Campionatul Naţional de Viteză în Coastă Trofeul Straja se desfășoară și anul acesta la Lupeni în perioada 02-03 septembrie 2023. Pe această cale doresc să subliniez și instituţiile sau

de care acest concurs nu ar fi fost posibil, în frunte cu președintele acestei federaţii, Norris Mageanu. Din partea instituţiilor judeţene am primit sprijin financiar de la Consiliul Judeţean Hunedoara, inclusiv aportul de susţinere al președintelui instituţiei și al administratorului public al judeţului a fost relevant, iar acest fapt trebuie amintit. Dacă vorbim de mediul privat,

ne sunt alături și în acest an - și trebuie subliniat de asemenea - cei de la Complexul Montana și de la Cabana Edelweiss din staţiunea noastră. Nu în ultimul rând trebuie să subliniez implicarea și sprijinul celor de la Salvamont Straja Lupeni, Salvamont Hunedoara și de la Asociaţia Pro Straja, care mereu ne sunt alături la competiţiile mari ce le organizăm în Straja. Pe această cale, în numele meu, a administraţiei publice locale lupenene și a tuturor organizatorilor și partenerilor acestei competiţii automobilistice de nivel înalt, invit cetăţenii și iubitorii de automobilism, de sport în general, dar și de munte, în acest week-end, să participe în calitate de spectatori și susţinători la a V-a etapă a Campionatului

Naţional de Viteză în Coastă Trofeul Straja 2023, care se va desfășura în Staţiunea StrajaLupeni, unde vor putea vedea și aprecia un total de 54 de piloţi din toată ţara, practic ce are România mai bun la acest moment la automobilism viteză în coastă. Automobilele care se vor alinia la startul competiţiei vor fi expuse vineri 1 septembrie în parcarea

Palatului Cultural Minerul din Lupeni. Parcul service va fi amenajat sâmbătă, 2 septembrie în faţa Cinematografului

Cultural din Cartierul Braia din localitate. Toate detaliile evenimentului sunt prezentate în program.

Vă așteptăm cu drag!”, a fost mesajul transmis cu căldură de către primarul Lupeniului, Lucian Resmeriţă.

Corneliu BRAN

Fotografie realizata de Flavius Croitoriu

4 PRĂVĂLIA CU ISTORII

Valea Jiului în urmă cu 130 de ani

0 altă vale a Ţării Haţegului este Valea Jiurilor, în partea de miază de răsărit. Ea este despărţită de șesul sau Valea Haţegului printr-un ţinut muntos din cele mai frumoase. Piscuri și dealuri păduroase, stânci de forme când pitorești, când bizare, brăzdate de puhoaie, strâmtori prăpăstioase, păraie de munte ce să aruncă sălbatic și cu zgomot printre bolovanii albiei lor și formează căderi de apă (cascade) lărmuitoare, apoi găuri, peșteri, câteva ruine de vechi turnuri și ici-colo prin văi și pe coastele dealurilor grupe de case și sălașuri pentru vite, toate aceste amestecate într-o neorânduială variată și plăcută: iată ce vede ochiul călătorului în acest ţinut. Printre acesta străbate calea ferată din Valea Haţegului în cea a Jiurilor. Calea ferată pe aici este făcută cu multă măiestrie. Ea suie până pe la Băniţa în mai multe serpentine, de unde se începe coborâșul spre Petroșeni, trece prin opt tunele și peste mai multe poduri și viaducte, dintre care mai lungi sunt cel de la Bar și Merișor. Călătorului i se deschid una după alta priveliști frumoase; cu deosebire sunt interesante stâncile de forme curioase. Partea cea mai frumoasă este între Crivadia și Baniţa. La Crivadia să află pe o colină un turn vechi ruinat, cu păreţii înnegriţi de viscolele veacurilor; este un turn rămas de pe vremea romanilor. De la Băniţa înainte calea ferată coboară pe valea râuleţului Băniţei. În stânga se află una din cele mai mari și mai însemnate peșteri ale noastre: Cetatea Bolii.

Ea își are numele de la turnul roman ce se afla odinioară deasupra ei, pe vârful dealului. Turnul s-a numit Cetatea Bolii și numele acesta s-a dat și peșterii.

La începutul săptămânii acesteia, „Ziarul Văii Jiului” a publicat un fragment referitor la Valea Jiului dintr-o dizertație a lui Silvestru Moldovan susținută la ASTRA. Revenim cu un alt fragment mai amplu, referitor tot la Valea Jiului în 1893, deci în urmă cu 130 de ani, publicat sub titlul „Țera nostră. Descriere poporală a Ardealului”, în serial în mai multe ediții ale „Telegrafului român” („partea scientifică șl literara”. Serialul va vedea lumina tiparului și într-o carte, publicată în mai multe ediții.

Din textul pe care îl retipărim astăzi aflăm amănunte interesante dintr-o Vale a Jiului pitorească, aflată în expansiune economică. Republicarea scrierii se face conform normelor gramaticale din zilele noastre. Ilustrațiile provin din colecția personală Marian Boboc.

Turnul acesta, ca și cel de la Crivadia, avea menirea a stăpâni și a servi de pază cărărilor de munte, ce veneau de la pasul Vulcan si treceau pe locurile aceste.

Peștera Cetatea Bolii are mai multe intrări și despărţăminte. Gura principală este așezată spre miazăzi răsărit și are o înălţime de vreo 16 metri. Intrând înlăuntru ne aflăm în o hală (tindă) largă, din care peștera principală se continuă mai departe spre apus și miazăzi, fiind în câteva locuri foarte strâmtă. Prin ea putem ieși afară, prin a doua gură a ei. În stânga de la hală se află un alt despărţământ al peșterii, așezat sus, așa că numai cu scara putem să ne urcăm în el, un alt despărţământ iarăși se află în dreapta, care se sfârșește cu o încăpere în forma unui turn gol dinlăuntru. În vârful acestei încăperi se află o gaură prin care străbate lumina zilei înlăuntru și pe care, asemenea, poate să iasă omul afară. Prin peșteră curge râuleţul Băniţei, pe

care, dacă străbatem de-a lungul peșterii principale, trebuie să-l trecem în mai multe rânduri. Păreţii ei sunt alcătuiţi din piatră văroasă și împestriţaţi pe ici-colo cu dungi și pete roșietice. De la Cetatea Boalii într-o oră sosim la Petroșeni, în Valea Jiului. Jiuri sunt două: Jiul răsăritean sau unguresc, care izvorăște din munţii Parângului, la poalele piscului Poiana Muierii, și Jiul apusean sau românesc, numit astfel, pentru că izvorăște pe teritoriul României. El curge spre răsărit și valea lui desparte munţii Haţegului de cei ai Vulcanului, așezaţi la graniţă. Jiurile se împreună la Iscroni, care este o parte a satului Bărbătenii de Jos și îndreptânduse spre miazăzi, cu numele de Jiu, trece prin pasul Surducului în România și se varsă în Dunăre. Văile Jiurilor sunt înguste și înconjurate de munţi puternici, spre miazănoapte de munţii Haţegului și de ramuri de-ai munţilor Sebeșului, spre miazăzi de munţii Vulcanului și spre răsărit de munţii Parângului. Munţii Vulcanului se află la graniţă, așezaţi pe ţărmul drept al Jiului apusean; prin ei străbat doar pasuri în România. Piscul lor mai nalt să numește Straja (1870 metri). Pe la poalele lui se află pasul Vulcanului, iar ceva mai spre răsărit pasul Surducului, prin care iese Jiul din Ardeal și care este cel mai umblat pas în aceste părţi.

Văile Jiurilor sunt bogate în poziţiuni pitorești, în frumuseţi naturale de munte. Împrejurimea are caracter muntos pronunţat; cu deosebire ne apare impunător Parângul, spre răsărit, cu piscurile sale ce să înalţă în apropierea văii, în

proporţiuni uriașe. Pe Jiul răsăritean este între altele Taia, o strâmtoare sau cheie cu păreţi de stânci văroase și de forme bizare. Prin ea curge spre Jiu nu părău de asemenea numire, iar pe ţărmul lui se află printre stânci un drum bun, care duce din Valea Jiului, de la Petrila, în munţii Sebeșului. În apropiere, spre apus de la Taia, se află partia de stânci Piatra Roșie, cu stânci de coloare roșietică, printre care asemenea este o strâmtoare, udată de un părâuaș, ce curge cu murmur plăcut. Pe Valea Jiiului apusean se află ScoculMare și Scocul-Mic, două strâmtori de stânci, lungi și romantice, apoi mai multe văi de munte laterale de toată frumseţea, înconjurate cu păduri de brazi bogate, care să întind până jos la poala munţilor. Astfel sunt văile Câmpul Mielului, Câmpul Firului etc. În fund, departe spre apus, se înalţă muntele Pleșa, cu coaste stâncoase și preţipișe. Lângă râu la marginea văii se înalţă Dâlma-Mare, un picior de munte, de pe vârful căruia avem o privire frumoasă și depărtată pe Valea Jiului în jos și asupra munţilor Paringului și Cibinului. Mai în jos, la Paroșeni, se varsă în Jiu un părău de munte, care își are izvorul la poalele muntelui Straja. Pe valea lui păduroasă și sălbatică se află o frumoasă pârtie de stânci văroase. Aici pârâul formează o cascadă de 8 metri de înaltă, de-asupra căreia se află o peșteră, numită Bala. Înspre gură, tavanul (plafond) acestei peșteri este acoperit cu un strat alb de var (flori de var), din care cauză poate că i s-a dat numele de Bala (albă).

Din jos de Iscroni Jiul întră în Gura Surducului. Aceasta este o strâmtoare de munte romantică; prin ea și-a tăiat cale Jiul spre câmpiile României, iar alăturea cu el merge calea îngustă, pe lângă păduri de brazi și pârtii de munte frumoase.

Văile Jiurilor, afară de împrejurimile lor frumoase, sunt însemnate pentru marea bogăţie de cărbuni de piatră, ce se află aici în sânul pământului. Păturile de cărbuni se întind de la Petrila, din Valea Jiului răsăritean, până pe la Câmpul lui Neag, în Valea Jiului apusean, în lungime de vreo 46 și în lăţime de 5-6, pe unele locuri până la 20 de km. Ele sunt acoperite cu un strat de pământ subţire, iar pe unele locuri, unde pământul este spălăcit de ploi, cărbunii se văd ieșiţi la faţa pământului, precum la Petrila, Uricani, Câmpul lui Neag etc. Afundimea lor este foarte mare și până acum necunoscută. La Petroșeni s-a făcut o sfredelire în adâncime de 730 metri, fără a da de marginea masei de cărbuni. Sfredelul a străbătut prin 21 de pături de cărbuni, ce se pot exploata. De aci se vede, că în Văile Jiurilor se află o mare bogăţie de cărbuni de piatră. Cărbunii se exploatează acum în mai multe băi la Petroșeni și jur și la Lupeni.

Marian BOBOC

Existenţa păturilor de cărbuni a fost cunoscută și în secolul trecut. Benkö ne spune că la 1782 cărbunii s-au aprins și au ars mai multă vreme, iar generalul Laudon a aprins o masă de cărbuni în Valea Arsă și prin aceasta a speriat pe turci, care intraseră în Valea Jiului. Exploatarea cărbunilor s-a început numai în 1867. În acest an a deschis societatea de mine și cohuri din Brașov cea dintâi baie la Petroșeni. Alte mine au fost deschise de către stat în apropiere de Petroșeni, (una la Petrila și alta pe Jieţ) pe care acum le exploatează tot numita societate, plătind arendă statului. Minele stau în legătură una cu alta și cu gara de la Petroșeni prin șine de fer, pe care se transportă cărbunii în vagoane. Pe an se scot din băile de aici peste 700 mii măji metrice de cărbuni, în valoare de ½ milion floreni. Acum, de curând, s-au deschis mine noi la Lupeni, în Valea Jiului apusean, până unde s-a făcut și cale ferată.

Coridoarele (gangurile) băilor sunt joase, cu cotituri și cu dese adânciri și înălţări de teren; ici-colo se află prin ele locuri mocirloase. Cărbunele de Jiu este tare, de culoare neagră, frântura lui este zgrunţuroasă (zbârcită) și arde cam cu greu.

În Valea Jiurilor se află 10-14 comune, care până în timpurile mai noi au fost curat românești. Dar de când cu lucrarea băilor au venit pe Jiu o mulţime de streini, nemţi, poloni, boemi, unguri și ovrei, mai cu seamă băieși și meseriași și s-au așezat prin comune, cu deosebire la Petroșeni. Comunele de pe Jiul apusean sunt fondate în secolul trecut și s-au format prin emigrarea locuitorilor din comunele împoporate de la poalele de miază noapte ale munţilor Haţegului. Pentru aceea cele mai multe poartă nume derivate de la numele satelor, din care au emigrat locuitorii. Astfel Uricani-Hobiceni se trage de la UricHobiţa; Bărbăteni de la Râu-Bărbat,

Măţeșteni de la Măţești, Livăzeni de la Livadia, chiar și Petroșenii a fost o colonie a comunei Petros de lângă Strei ș.a. Dintre comunele de pe Jiiuri, cea mai însemnată este Petroșenii. Înainte de a se deschide băile, Petroșenii era un sat de munte simplu, acum este un orășel, cu case și alcătuiri moderne. El are mai multe predii, cu care laolaltă numărul locuitorilor se urcă la 7610, dintre care partea cea mai mare sunt băieși, apoi meseriași și neguţători. Petroșenii este centrul exploataţiunii băilor de cărbuni; aici s-au așezat cei mai mulţi streini veniţi în Valea Jiului și pentru aceea aflăm între locuitorii acestui orășel reprezentate toate ale popoarele amintite mai sus. În Petroșeni se află scaunul unui protopopiat român gr.cat. de care se ţin 16 parohii și mai multe filii, cu 13.315 credincioși, parohiile române gr. orientale de pe Jiiuri se ţin de protopopiatul Haţegului. Locuitorii de pe Valea Jiiurilor sunt în parte covârșitoare români. Ei, după natura locului, sunt popor de munte și modul de trai și datinele lor au asemănare în multe privinţe cu cele ale moţilor din Munţii Apuseni. Astfel. la jiieni, ca și la moţi, există datina, că dacă un fecior se căsătorește cu o fată și merge să șadă la socri, adică intră în familia și averea fetei, el își pierde numele său familial și primește de nume familial (poreclă) pe cel al nevestei, respectiv al socrului său.

Acesta se întâmplă de obicei acolo unde fata e singură la părinţi și

ea are să moștenească toată averea părintească, sau apoi la văduve care se mărită. În cazuri de acestea, deci bărbatul se duce să șadă în casa femeii, ca și când s-ar mărita el și pentru aceea se și zice despre un astfel de bărbat că s-a măritat. Această datină, a cărei origine până acum nu e constatată, se pare a fi o datină curat românească, păstrată în munţi; ea nu e slavică, cu atât mai puţin orientală. Tot asemenea sunt satele de Jiuri împrăștiate pe văi și pe coastele dealurilor, ca și satele moţilor; casele se află în depărtări mari unele de altele și fiecare familie e avizată la sine însăși. Ele sunt făcute din material de lemn (din bârne de brad sau de fag) și acoperite cu șise; de dinlăuntru sunt lipite, iar pe dinafară nu. Ceea ce se vede și la moţi în unele sate. Înlăuntru ele sunt joase și întunecate, având ferestre mici, iar mobilierul e forte simplu. Un pat de scânduri, o laviţă sau două și o masă mică, ce se ţine sub pat sau în vreun unghi al casei și se scoate numai la mâncare, acesta e tot mobilierul. Se mai află apoi în casă și cuptorul (soba) de încălzit, care să numește caloniu. Caloniul e făcut din lemn, îngrădit cu nuiele și lipit; el e prins de grindă și astfel atârnă deasupra vetrei, pe care se face focul. Caloniul are patru laturi, în sus se strâmtează și se sfârșește în o ţeavă, prin care iese fumul. Sub caloniu se face iarna neîntrerupt foc, căci el este pentru încălzit. Cuptor de copt pâine n-au jienii, ci pâinea și mălaiul să coace în ţest, sub caloniu.

Ocupaţiunea de

a românilor de pe Jiiuri este economia de vite, cu deosebire oieritul. Caii și vitele cornute sunt soi de munte, tari și răbdătoare. Afară de locurile de pășune, pământ roditor este puţin. În el se cultivă în măsură mai mare cartofii și păpușoiul. Grâu sau secară nu se semănă, pâine se coace numai la sărbători mari și atunci făina de grâu se cumpără din boltă. Românii jieni se hrănesc foarte simplu; baza nutrimentului este mămăliga și mălaiul, pe care o mănâncă de obicei cu fasole, cartofi, varză (curechi), castraveţi, poame etc., carne se mănâncă mai rar. În privinţa culturală românii de pe Jiu sunt puţin înaintaţi. Cauza este că văile Jiurilor, până în timpurile mai noi, au fost așa zicând închise, fiind forte grea comunicaţiunea. Acum se răspândesc și aici roadele culturii, mai cu seamă prin scule. Tot din cauza aceasta, însă, ei au păstrat multe datini și obiceiuri străvechi. Astfel este, între altele, „măritatul bărbatului” amintit mai înainte; obiceiul de a numi unele părţi de sat după numele capului de familie, care a stăpânit odinioară acel loc, apoi să ţin în mare cinste multe sărbători străvechi (păgâne), cum este d. e. sărbătorea lupului (lupercalia), a ursului etc., când nu se lucră nimic și oamenii își petrec cu jocuri, băutură etc. Jocurile sunt românești, hora, sârba ș.a.; la petreceri se cântă de obicei din fluier, care este cel mai iubit instrument al românilor de aici, vioara nu se întrebuinţează.

Românii de pe Jiuri umblă pe căile lor de munte mult călare; femeile călăresc ca și bărbaţii și în privinţa aceasta seamănă cu moaţele din MunţiiApuseni.

Portul românilor din văile Jiiurilor ni se înfăţișează astfel:

Bărbaţii își lasă păr lung și pentru aceea se numesc în batjocură „momârlani“. Vara poartă pălării cu margini late, iarna căciuli, care se numesc „clăbeţe” sau căiţe, ca în Valea-Haţegului. Aceste

frunte

înșiși din piei de miel albe sau negre și sunt foarte mari, și la fund mai late ca la gură; ele au înfăţișarea unei ferdele (mierţe) întoarsă cu gura în jos. Cămeșile sunt lungi, până la genunchi și cu mâneci largi, românești; ele sunt prevăzute la guler și în spate cu cusături simple (mai cu samă cruci); peste cămașă se încing cu șerpare late, (pe care le numesc brâie), apoi au pieptare înfundate, iar deasupra șube de pănură albă; iarna poartă și cojoace scurte. Cioarecii sunt ca și șuba, din pănură albă. În picioare poartă opinci, unii au și călţuni de pănură groasă.

Obielele din opinci sunt scurte și se leagă pe la glezne cu curele sau cu păr de capră negru.

La femei este interesantă împletitura părului, prin care se deosebesc fetele de femeile măritate. Fetele împletesc două cosiţe, una atârnă pe spate, iar cealaltă o duc din mijlocul frunţii la urechea din dreapta, unde se împreună cu cea de pe spate; ele umblă mai mult cu capul descoperit sau și-l acoperă cu cârpă de boltă, de obicei albă și cu flori roșii sau negre. Femeile conduc din mijlocul frunţii până la urechi de-a dreapta și de-a stânga câte două sau trei rânduri de plete împletite, iar din restul părului compun pe cap. de-a dreapta și de-a stânga două cosiţe. Femeile nemeșilor, de care se află în Paroșeni, Iscroni etc. își fac conciu în vârful capului. Peste cosiţe se pune pe cap broboadă albă de giulgiu, iar unele au rariţă sau saliă, din o materie mai fină, străvezie. După urechi se pun în păr de podoabă un fel de ace cu gămălie mare, care tremură, la fiecare mișcare și care pentru aceea se numesc „tremurici”. La grumazi fetele și nevestele au baier de taleri, mărgele înșirate sau latiţariu făcut din mărgele mărunte. Cămașa e de pânză sau de giulgiu cu cusături pe mâneci, peste mijloc se încing cu curele, iar peste aceste au inele, înșirate în zale. Peste cămașă se îmbracă cu „laibăr” de pănură albă sau cu pieptare lucrate frumos. Iarna femeile poartă și așa numita „șubă muierească”, care e lungă până în pământ și e făcută din pănură albă. Dinainte se poartă șorţ de lână, de culoare galbină-albastră, uneori neagră și cu vergi negre, sure sau roșii, dindărăt au opreg la fete și neveste mai roșu, la bătrâne negru și care este lucrat forte frumos. În locul opregului se folosesc mai cu seamă iarna un alt vestmânt, numit „borcă”, de obicei neagră și încreţită de sus până jos. În picioare poartă opinci, apoi cioareci până din sus de genunchi. Pe sub genunchi cioarecii sunt legaţi cu niște șindre, făcute din păr de capră și numite „veanări”. În zile de sărbători au început a purta jienele și cizme. Astfel este portul românilor, cu mici variaţiuni, în întreg ţinutul Jiului.

Munţii Parângului, care se înalţă spre răsărit de la Valea Jiului, sunt o grupă de munţi puternici, cu mulţime de

piscuri însemnate. Graniţa ţării trece curmeziș peste ei, așa că o parte mare a lor se ţine de România, iar piscul lor cel mai nalt este Vârful Mândra (2.520 metri). De pe vârful acestui pisc, dacă e vreme senină avem una din cele mai frumoase și largi priveliști de regiune muntoasă.

În apropierea noastră jur împrejur să înalţă celelalte piscuri uriașe ale Parângului. Spre apus, înspre pasul Surducului să înalţă piscurile Ţapa sau Vârful Raţei și Dealul Ugrina, spre miazănoapte este Cârja (2.407 m) cu creștetul său stâncos și preţipiș și mai departe înspre Jieţ piscul Parâng, apoi spre miazănoapte răsărit se află mai multe piscuri, precum Ciobanul, Coasta lui Rus, Vârful Caprei etc., iar spre răsărit, în dreapta râului Lotru, care până la un loc formează graniţa ţării (Austro-Ungaria – n.r.), se nalţă piscurile Parângului, care se ţin de România, precum Stogul, Vârful Păpușa, Nedelea, Vârful Repede etc.. Apoi privirea ne

străbate asupra altor grupe de munţi îndepărtare. Spre miazăzi se întind ramurile Parângului, care să pierd departe în șesul României, spre apus zărim munţii Haţegului, spre miazănoapte se vede Vârful lui Petru din munţii Sebeșului și în mare depărtare se zăresc, abia vizibile, contururile învelite în ceaţă ale Munţilor Apuseni, spre răsărit se deschide Valea Lotrului, care despărţind Parângul de munţii Cibinului, să îndreptă spre Olt, dincolo de valea acestuia privirea ni se oprește de puternicii munţi ai Făgărașului. Munţii Parângului sunt acoperiţi cu bogate păduri, prin care trăiește regele munţilor noștri, ursul, iar printre ele se întind larg, poiene cu pășuni, împoporate vara cu numeroase turme de oi.

Călătorul neamţ Bergner, care a făcut o scurtă excursiune din Valea Jiiului în acești munţi, își descrie împresiunile astfel:

„Calea se urcă mereu, valea se tot cufundă, numărul munţilor, ce să nalţă

în faţa noastră tot crește. Jos se întinde valea de la Petroșeni și Petrila, și Jiul șerpuiește, ca o cale aurie. Noi însă ne urcăm tot mai sus de-a lungul unei coaste de munte, icoana se schimbă și noi suntem singuri între munţi sus peste văile locuite. La stânga se văd livezi, locuri cultivate și unele colibe de-ale păstorilor, în dreapta ni se înfăţișează munţii în toată măreţia lor. În curând livezile de munte dispar, și noi ne aflăm în lumea păstorilor. Pe coastele dealurilor zărim pete mari, albe, care când se împrăștie, când iarăși se împreună; aceste sunt turme, compuse din multe mii de oi. Mai încolo, după un timp lung, dăm de niște copii sfiicioși. Ei păzesc o cireadă de vaci, șezând îmbrăţișaţi pe o stâncă și privesc la o poiană depărtată, în care se află o colibă mică de-a păstorilor. Mergând mai încolo, în dreapta se întinde o regiune muntoasă măreaţă, în stânga o grupă de șase până în opt piscuri puternice, acoperite cu iarbă rară. Pe coasta muntelui este o potecă îngustă, cel puţin așa spun oamenii, care sunt dedaţi cu muntele; ochiul neexpert nu o poate deosebi de stânci și de iarbă. Ea ne conduce cale de mai multe ore în munţi. Uneori coasta muntelui e ţepișă, așa ca jos, la picioarele noastre se deschide un abis în adâncime de mai multe sute de urme. Mai departe se schimbă iară priveliștea: în stânga stânci noi pleșuve, în dreapta piscuri și abisuri noui, toate gândești că sunt așezate de o mână de uriaș, căruia se pare a-i fi lipsit spaţiul… și le-a grămădit toate strâns laolaltă. În fine, sosim la puternicul pietros, peste care trece calea.

Pe vârful lui bate vânt rece și pe coasta întoarsă spre miazănoapte nu se află decât tufiș slab și împilit. Flori nu se arată, dar se află zăpadă destulă, pe care fierbinţeala din iulie nu a topit-o. După ce trecem prin ea, dăm de o turmă de oi și suntem salutaţi de ciobani. Ei par a nu fi prea prietenoși, dar sunt omeni buni, apoi intrăm în

pădure. Ea este un băiat vânjos al naturii, care se observă că a crescut în mijlocul zăpezii și în vânturi reci. Sute de trunchiuri au rupt viforul din rădăcină, care zac împrăștiate prin pădure și putrezesc și ne împiedecă în cale, adesea trebuie să le înconjurăm. Afară de acesta, și cărarea este pe alocuri înţelenită și trebuie să străbatem cu forţa prin desime. Pe încetul pădurea devine mai prietenoasă, trunchiurile răsturnate dispar și în locul lor dăm de arbori cu frunziș falnic și de brazii înalţi, considerabili. Flori pestriţe împrumută naturii graţie și noi ne așezăm în o poiană largă. Dar iată a sosit seara, calea se pierde în întunecime și noi trebuie să petrecem noaptea în pădure sub cerul liber etc.

Munţii Parângului stau în legătură spre miazănoapte cu munţii Sebeșului, spre răsărit cu munţii Cibinului. Prin munţii aceștia se află mai multe căi de munte, pe care putem trece din Valea Jiului pe șesul Cibinului. Astfel, de la Petroșeni ne duce o cale prin strâmtoarea Taia și pe pârâul Aușel în sus, apoi pe coasta muntelui Dealul lui Brat, la grupa de stâne Costa lui Brat, și de aici la piscul și lacul Șurian, care se ţine de munţii Sebeșului. Tot pe strâmtoarea Taia și pe parcul Aușelului in sus, lăsând Dealul lui Brat la stânga, ne duce o cale la muntele Vârful lui Petru. De la Șurian spre răsărit și de la Vârful lui Petru spre Șasa ne duc căile de munte pe la muntele Prigoana, în valea râului Fetii, apoi pe râuleţul acesta în jos până la vărsarea lui în râul Sebeșului, după aceea pe Sebeș în jos până unde se varsă în el Bistra în sus la colonia Bistra. De la colonia Bistrei în o cale merge pe la poalele munţilor Vârful Paltinei și Picioarele Cailor la Duș, iar de aici la Orlat sau pe Cibin în jos pe la locul de împreunare a Râului Mic cu Râul-Mare, la Gura râului. O altă cale, mai scurtă, ne duce de la colonia Bistrei, trecând râuleţul Dobrei peste muntele Pripoane și astfel lăsând la dreapta pasul Duș, de-a dreptul la Orlat.

O altă cale, pe care putem trece prin acești munţi, merge prin strâmtoarea Taia și pe Aușel în sus la Vârful lui Petru, după cum am amintit mai înainte. De la acest pisc ea merge spre est în valea rîuleţului Salanul, de aici pe Sebeș în sus până la muntele Piatra Albă, unde se află vama de graniţă și unde se împreună munţii Parângului cu cei ai Cibinului. De la Piatra Albă această cale trece peste munţii Frumoasa și Cindrel la stâna Beșineului. De la Beșineu ea merge la Rășinariu, sau preste muntele Dian, peunde se află un drum făcut cu măiestrie, sau pe valea râuleţului Stegii și prin pădurea Șanta. Afară de acestea se mai află și alte ramificări de căi prin acești munţi. Orlatul și Rășinarii sunt comune mari românești, așezate la poalele munţilor, la marginea micului dar frumosului șes al Cibinului. Locul cel mai însemnat este pe acest șes orașul Sibiu (...).

Un fost arbitru din judeţ face ravagii la Iron Man

Surpriza plăcută se numește Alexandru Bălan. Este fostul arbitru divizionar, un arbitru foarte bine cotat la nivelul Ligii a treia, care a renunțat la fluier.

Foarte apreciat de cluburile din Valea Jiului și mereu cerut la meciurile de aici,  pentru corectitudine și atitudine, Alexandru Bălan se remarcă acum într-o altă ramură sportivă. „Am renunţat la arbitraj pentru că

perspectivele pentru mine erau cam reduse pentru că aveam o vârstă. Voiam să merg către Liga 1 și Liga 2, dar am pornit arbitrajul la o vârstă destul de târzie, la limită de vârstă aș putea spune. Sportul pe care îl practic acum este triatlon. A devenit un sport olimpic. Mi-am propus să devin campion naţional pe distanţă lungă. Anul acesta am fost la 4 minute de acest obiectiv. Am devenit vicecampion naţional. Mai vreau să bifez și o participare la Campionatul mondial”, a declarat pentru zvj.ro, Alexandru Bălan.

Alexandru Bălan este legitimat la CSM Deva și se află în top 100 mondial la IRON MAN!

Un loc 94, chiar și la o competiţie mondială, nu pare a spune mare lucru la prima vedere. Dar când acest lucru este obţinut la competiţiei cu peste 3.300 de sportivi din întreaga lume, iar din România au obţinut calificarea doar doi sportivi, este altceva.

Performanţa este cu atât mai merituoasă, cu cât a fost obţinută la Campionatul Mondial de Triatlon - IRON MAN, care s-a desfășurat la Lahti, în Finlanda. Această performanţă a fost obţinută de către Alexandru Bălan, care a parcurs, în patru ore și 23 de minute, 1,9 kilometri în înot, 90 de kilometri pe bicicletă și 21,1 km, adică un semimaraton, în alergare!

„Consider că am făcut o cursă foarte bună, o cursă care m-a solicitat din toate punctele de vedere și în care am dat tot ce am avut mai bun.Totuși, am avut parte de o competiţie pe cât de frumoasă, pe atât de dificilă. Condiţiile meteo

Fotbal

Încă o premieră pentru Corvinul

Corvinul Hunedoara a câștigat fără emoții meciul împotriva celor de la Csikszereda Miercurea Ciuc, scor 4-2 (3-0) și se califică în premieră în grupele Cupei României.

De acum încolo hunedorenii au  șanse să întâlnească echipe de prima ligă, la Hunedoara. Golurile le-au aparţinut lui Hrezdac, Coman, Manolache din penalty și Lupu.

Vând casă “la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

au fost relativ potrivnice. Chiar dacă temperatura apei a măsurat 19 grade și a fost acceptabilă, în momentul în care ieșeai din apă afarî erau 11 grade! Mai apoi, pe traseul de bicicletă a plouat torential și continuu, proba devendind destul de riscantă, având în vedere că se rula cu o viteză

mare. În schimb atmosfera unui campionat mondial este absolut fabuloasă și nu poate fi comparată cu nicio altă comptetiţie”, a declarat Alexandru Bălan după epuizanta cursă de la Lahti, care l-a adus pe sportivul de la CSM Deva în top 100 mondial!

Alexndru Bălan lucrează în domeniul IT la Poliţia din Deva. Ambiţia lui îl va duce, cu siguranţă, pe cele mai înalte culmi. Îi dorim mult succes.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

Adusă în pragul unui atac de cord

Marți, 29 august, o femeie nevoiașă și blagoslovită cu mai multe boli a avut parte, cu plin și îndesat, de cele trei ceasuri rele despre care se spune că trebuie să te păzești într-o zi de marți. Pățania din după amiaza acelei zile a lovit-o din plin din punct de vedere financiar.

După ce și-a făcut cumpărăturile într-o unitate comercială din piaţa agroalimentară a municipiului Vulcan, și-a îndesat în plasă tot ce luase și a plecat acasă. A înlemnit, însă, când, cotrobăind în poșetă, nu a mai găsit portofelul. A întors-o pe toate părţile, dar tot n-a dat de el. Atunci și-a dat seama că trebuie să-l fi lăsat din greșeală sau i-o fi căzut când cu graba de a-și pune în plasă alimentele, pentru a le face loc celorlalţi cumpărători.

A dat fuga

la magazin, dar nici vorbă de portofelul în care, pe lângă o sumă de bani, mai avea cartea de identitate, cardul social de cumpărături, cel de sănătate și reţete medicale. Era clar că-i fusese furat, fiindcă, dacă portofelul ar fi fost găsit de o persoană cinstită, cel

care dădea de el l-ar fi înmânat personalului din magazin. Următorul drum a fost la secţia de poliţie de pe strada Decebal. Aici a depus o sesizare scrisă în care a povestit ce și cum s-a întâmplat, i s-a dat număr de înregistrare și i s-a spus să aștepte.

Magazinul în care s-au petrecut cele relatate are camere de supraveghere, așa că, dacă vor acţiona cu viteză, poliţiștii criminaliști vor putea identifica rapid persoana care a adus-o pe biata femeie în pragul unui atac de cord. Să sperăm că nu va trebui ca păgubita să mai facă alte drumuri la poliţie, ca să le reamintească necazul ei. Un caz similar s-a petrecut la nedeia vulcăneană. Întro postare pe Facebook cineva reclama că i-a fost furat

portofelul din geanta pe care o avea pe umăr. Ar fi interesant de știut dacă acest caz a fost rezolvat sau nu.

Gheorghe OLTEANU