3575 luni 28 aug 2023

Ziarul

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Ziarul Vaii J iului

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9388 lei

1$ = 4,5768 lei

1₤ = 5,7595 lei

luni, 28 august 2023

Anul XVI • nr. 3575 • 8 pagini • Preţ: 1 leu

Căutăm coleg(ă)!

Dacă ai determinarea şi priceperea ca, zi de zi (de luni până vineri, în datele de apariţie a ediţiei tipărite), să poţi aduce în paginile Ziarului Văii Jiului savoarea unor interviuri / convorbiri pe teme de actualitate (şi nu numai) cu personalităţi din zonă, credem că eşti persoana potrivită. Aşteptăm să ne spui, prin e-mail către office@zvj.ro, de ce crezi tu că eşti persoana potrivită. Dacă te pricepi, sigur te angajăm.

Ce zici?

PS: Poţi să ai şi un alt job în paralel, nu ne încurcă.

Primul bal românesc din Petroşeni a avut loc la Hotelul Carol Picler în urmă cu 140 de ani

„De la Petroșani ni se scrie: Inteligenţa română din Petroșeni, foarte mică la număr, dar cu atât mai adânc pătrunsă de interesele comune s-a decis conform uzului modern, a aranja un bal în folosul unui fond, din care să se ajute bisericaceea ce s-a și întâmplat la 1 februarie a. c. st. n. - în Hotelul societăţii Brașovene Carol Picler din Petroșeni. Fiindcă balul acesta este un eveniment însemnat pentru noi, românii din Petroșeni, de aceea îmi ţin de cea mai sacră datorie a vă comunica mai în detail amănuntele acestei petreceri foarte interesante, mai cu seamă fiind însărcinat la aceasta și din partea comitetului aranjator. Comitetul aranjator constând din membrii Basiliu Dombora - notar cercual în Petroșeni, Marcu Moldovan – notar cercual în Petrila, Avram Brândușacomerciant în Petroșeni, Ioan Alecse, George Șandru - învăţător în Livezeni și Avram Stanca din Petroșeni și-a dat multă strădanie pentru o reușită favorabilă (sic!) a

Cu considerare la publicul străin, care să aibă cu atât mai mare interes la petrecerea noastră românească,

sunetele muzicii Siamuca la tronul pregătit de comitet în frontul salonului; imediat după aceasta, doi membri ai

În cărțile mele și prin diverse publicații la care am colaborat am scris destul despre viața mondenă a Petroșaniului antebelic și interbelic, în care un loc important îl ocupau balurile. Cu toate acestea, nu am știut cu exactitate când a fost organizat de către români primul bal. Într-o documentare recentă, am descoperit când a avut loc primul bal în Petroșeni (așa se scria numele Petroșaniului atunci): februarie 1883. În timpul acela, Petroșeniul era cea mai dezvoltată localitate din Mica Americă, cum era denumită Valea Jiului în anii când a început exploatarea cărbunelui. Localul în care a răsunat muzica, Hotelul Carol Picler, nu mai există azi (locul însă poate fi... localizat cel mai probabil prin actualul cartier Petroșani Nord). Și participanții la bal au trecut în lumea umbrelor... firesc, doar au trecut 140 de ani... În schimb, s-a păstrat o relatare exactă a balului, care, ca multe dintre balurile timpului, a avut ca scop strângerea de fonduri pentru biserica ortodoxă română (construcția bisericii cu hramul „Sfântul Nicolae” va fi finalizată peste 17 ani, în 1900, această biserică fiind prima biserică de „piatră” din Valea Jiului).

soţia dlui director de contumaţiă din Vulcan - foarte elegant îmbrăcată - cu fetiţa-i de 7-8 ani îmbrăcată în costum naţional românesc.

Al patrulea joc după ordinea de jocuri era Romana, la acest joc au mai luat parte și vreo 5 perechi străine de naţionalitatea noastră.

După pauză, s-a început jocul iar cu Haţăgana, după care s-au perondat jocurile obișnuite la astfel de ocaziuni, între care s-au mai adaus și de două ori Romana și pe urmă în zori de dimineaţă o Horă românească, cu care s-a și încheiat ordinea jocurilor.

Între notabilităţile ce au onorat cu pretenţia petrecerea noastră însemnăm pe domnii:

balului, mai vărtos pentru că acest bal avea să fie primul bal român în Petroșeni, în acest oraș poliglot, și pentru că mulţi din conlocuitorii neromâni vorbeau despre balul nostru ca despre un ce imposibil.

Comitetul aranjor a avut cu această ocaziune multe greutăţi de învins, fiindcă și aci ca și la alte ocaziuni, se iviră oameni cu intenţiuni de a împiedeca succesul balului, așa precum era dorinţa noastră, dar comitetul, precaut, a frânt cu o oră mai curând voinţa rea a respectivilor - și în modul acesta ne-a succes a aranja o petrecere adevărat măreaţă și cu un rezultat strălucit și peste așteptarea noastră. La reușita bună a balului a contribuit mult patroana balului, care s-a distins parte prin publicul elegant ce a atras, parte prin sprijinul material ce ne-a oferit.

Deși relatarea din Telegraful român nu este iscălită, e posibil ca aceasta să-i aparțină preotului ortodox Avram Stanca. Balul este raportat cu mândrie patriotică locală ca fiind primul bal românesc. Românesc, românesc, dar cu participare... multietnică. Simpla lectură a câtorva nume ale celor care au onorat cu prezența invitația comitetului aranjor dă seama de cosmopolitismul acelor vremi (autorul relatării îi numește pe acești participanți... „publicul străin”!). Dar destul cu vorba. Să înceapă balul! Muzica!

Marian BOBOC

comitetul aranjor a aflat cu cale a ruga pe patroana pre doamna Policsena Borbat, născ. Várody, care a și avut bunătatea a primi.

La 8 ½ sosi doamna patronesă însoţită de doamna Sofia Moldovan din Petrila, condusă de doi membrii din comitetul aranjor, la Hotelul Picler, al cărui salon era împodobit cu brazi, flori și cu steguleţe tricolore române și ungurești. La intrare fură primite doamnele amintite de comitetul întreg, de unde apoi fură conduse prin salon între

comitetului aranjor, predeteră doamnei patronese un buchet de flori naturale cu multă măiestrie pregătit pentru acest scop.

Precis la 9 oare s-a început balul cu Haţăgana, domnul Dombora cu soţia sa, Susana, născ. Lucaciu, au jucat ca prima pereche, după dânșii s-au înșirat apoi și alte multe perechi dintre români și dintre neromâni. Nu era încă finit jocul Haţăgana, când sosește doamna Macoldi,

Borbáth Antal - pretor în Petroșeni, Tallacsek Ferencz - director la minele de cărbuni din Petroșeni, Fitz Ernestinginer la minele de cărbuni din Petroșeni, Rotter Iosef - inginer la minele de cărbuni din Petroșeni, Ștefan Miksa - inginer erarial de cărbuni din Petroșeni. Makoldi Șandor, director de contumaţie în Vulcan, Madespach Victor - proprietar mare în Iscroni, Balázs Arpad - șeful de gară din Petroșeni, Buchtal - șeful gării din Crivadia, Radic Ștefan - protop. gr. cath. în Petroșeni, Dr. Rottenstein Samuel și alţii mulţi. Iară între doamne putem cu tot dreptul nota pe regina balului nostru pee doamna Makoldi din Vulcan cu fetiţa-i îmbrăcată în costum naţional românesc. Tot asemenea de elegante au fost și doamnele: Tallacsek, Bottenstein, Radic, Dombora, Brandușia, preotesele din Petroșeni și Livezeni și alte multe, a căror nume nu l-am putut afla. Cât pentru rezultatul bănesc al balului, comitetul aranjator are onoare a raporta că venitul total este: 181 fl. 70 cr. 1 galbin - spesele preste tot sânt 71 fl. 43 cr. Rezultă așa dară pentru fondul bisericii noastre: 110 fl.27 cr. și 1 galbin. Mărinimoșii și generoșii domni participanţi și contribuenţi binevoiască prin aceasta a primi din partea comitetului aranjator, cea mai profundă și călduroasă recunoștinţă și mulţămită publică”.

poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului Redacţia şi administraţia: str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, Petroşani

Fotbal l Liga 4 l Fotbal l Liga 4 Probleme de arbitraj la Uricani

Prima etapă din campionatul județean de fotbal, liga a patra, a început. Minerul Uricani a primit acasă vizita echipei Șoimul Băița. Președintele Uricaniului, Vasile Scurtu a fost mâhnit la finele meciului.

Scurtu a acuzat erori grave de arbitraj, care, în opinia lui, au viciat rezultatul meciului. Echipa oaspete a câștigat cu 3-0. Partida dintre Minerul și Șoimul a fost condusă de o brigadă de arbitri din Alba Iulia.

„La primul gol mingea era ieșită din teren, golul marcat nu ar fi trebuit validat. La alt gol marcat de oaspeţi a fost o fază cu un fault pentru echipa oaspete, jucătorul era căzut jos, arbitrul a lăsat faza, mingea era cu cel puţin 3-4 metri în faţă. După ce oaspeţii au dat gol, arbitrul se duce la jucătorul care era căzut jos și cere intervenţia medicală. Președintele AJF ne-a informat la ședinţa avută cu toţi președinţii de club că dacă un jucător este căzut jos, automat trebuie să intre asistenta medicală. Nu cred că arbitrii decid viaţa unui jucător. Consider că a fost viciere de rezultat. La scorul de 2-0, echipa mea a vrut să iasă de pe teren. Au fost mari erori comise de brigada de arbitraj, în ciuda faptului că au mai fost și la alte meciuri. Primele două goluri au fost neregulamentare. Mai mult, după meci, arbitrii nu ne-au dat foaia de joc să o semnăm”, a declarat președintele Minerului Uricani.

Vasile Scurtu a mai spus, printre altele, că va trimite caseta meciului pentru a fi analizată de comisia de disciplină a AJF Hunedoara, meciul fiind înregistrat. Minerul încearcă să facă o reconstrucţie din mers a echipei, după ce în această vară a pierdut mai mulţi jucători, iar colaborarea cu Ionuţ Stelescu s-a încheiat.

Viitorul a spulberat Interul

Viitorul Minerul Lupeni a tranșat clar disputa din deplasarea de la Inter Petrila. Trupa lui Dan Voicu s a impus cu scorul de 5-0.

După desfiinţarea echipei Minerul Lupeni, cu trecerea fiecărui an, fanii credeau tot mai mult că nu vor mai vedea niciodată fotbal competiţional în oraș. Că povestea fotbalului lupenean va rămâne istorie și că stadionul se va ruina continuu, până la prăbușirea-i inevitabilă (fapt care, din păcate, nu e departe!).

Anul trecut, totuși, s-a pornit iarăși la drum, cu o nouă echipă care a făcut o impresie bună, încheind Liga 4 pe locul

2. O performanţă care i-a surprins pe mulţi, dar nu și pe cei care îl cunosc pe antrenorul Dan Voicu.

În noul sezon competiţional, Viitorul

Minerul Lupeni începe cu dreptul, reușind o victorie decisivă în prima etapă, 5-0 la Inter Petrila. VIITORUL sună bine.

Obiectivul acela de a promova este unul ambiţios.

Rugby. Liga Națională Încă o înfrângere drastică pentru Ştiinţa

Liga Națională de Rugby a programat meciurile etapei a treia din faza a doua a competiției. Patru partide au avut loc, din care trei terminându-se cu victoria oaspeților, iar ultimul meci al etapei a fost reprogramat pentru luna noiembrie.

În Grupa A, la Petroșani a mers campioana en-titre, CSM Știinţa Baia Mare. Partida a fost dominată de zimbrii care au marcat 10 eseuri, gazdele punctând în prima repriză dintr-o lovitură de pedeapsă. Oaspeţii s-au impus cu scorul de 66 la 3. Au marcat pentru Știinţa Petroșani Răzvan Barbu – o lovitură de pedeapsă, respectiv Nikau McGregor – 2 eseuri, Alexandru Alexe, Adrian Apostol – un eseu fiecare, Andrei Schutz – 2 eseuri, Mihai Lămboiu – 2 eseuri și o transformare, Alexandru Ţiglă -un eseu și 2 transformări, Alexandru Harasim – un eseu și 5 transformări pentru Baia Mare. Jucătorul meciului a fost desemnat ca fiind Alexandru Alexe, de la echipa oaspete. Al doilea meci din grupă, dintre RC Bârlad și RC Gura Humorului a fost reprogramat pentru 4 noiembrie.

Ziua 41 de înot pentru Avram Iancu

Sportivul a parcurs, cu foarte mari eforturi, ultimii 12.7 km din Merwedekanaal, de la km 11.3 până la km 24. Lungimea totală a canalului de legătură între nord și sud e de 24 km. A revenit în vechiul Rin, în albia lui normală, după ce a pribegit prin apele stătătoare ale canalelor olandeze.

„Doar ca să vă daţi seama, când am întrat pe Merwedekanaal eram la borna 950. Am înotat 24 de km , lungimea totală a canalului, și am ieșit la borna 955. Canalul asta a fost gaura neagră care a furat 20 de kilometri și un motor de barcă.

Istovit, am reușit să revin pe cursul normal al Rinului pe care ar fi trebuit să înot de la început. Traseu impus!? Lam respectat! Dacă aveam permisiunea să înot pe cursul normal al Rinului eram demult acasă.

ceva.

Floarea a început să se miște, ușor, la vale. Apa curge foarte încet, dar curge.

„Poate ar fi cazul, dragi prieteni, să dăm și noi o mână de ajutor, măcar prin prezenţa noastră în tribune, prin încurajări și spirit de suporter. Ar fi frumos și decent”, a scris un fan al echipei în mediul online.

Rezultate etapa 1 (sâmbătă, 26 august):

Dacia Orăștie – CSC Sântămăria Orlea:

3–4

Retezatul Haţeg – Aurul Brad: 2–4

Inter Petrila – Viitorul Minerul Lupeni:

0–5

Victoria Călan – CSM Deva II: 2–2

Minerul Uricani – Şoimul Băiţa: 0–3

Mihai Viteazu Vulcan – Gloria Geoagiu: 0–0

Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Primul lucru pe care l-am făcut când am ajuns din nou pe ţărmul Rinului, a fost să rup de pe un cap de dig o floare de buruiană și s-o arunc în apă. Eram curios dacă floarea se mișcă purtată de apă. Nu credeam că mai există așa

Fotbal. Liga 3

Vreau să-i mulţumesc lui Florin Sabo care a fost românul ce a fost prezent pe barcă în calitate de vorbitor de limbă olandeză. Om destoinic, serios, asumat, căsătorit și cu 5 copii. Stimă! În această seară voi putea face o prima estimare a zilei în care voi termina acest efort infernal, fizic și psihologic.”, au fost informaţiile oferite în mediul online de Avram Iancu.

Victorie pentru Jiul Petroşani

Echipa de fotbal Jiul Petroșani a câștigat în prima etapă a noului sezon competiţional al Ligii a 3a. Echipa din Vale a câștigat în compania trupei Viitorul Șimian, partidă încheiată cu scorul de 21 pentru alb-negri, asta după pe oaspeţii au fost cei care au deschis primii scorul. Ambele goluri pentru Jiul au fost marcate de jucătorul Gelu Velici.

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS

Uricani

suntem mai puternici!”

Întâlnirea

din săptămâna trecută a avut ca scop punerea la punct a unui proiect comun al celor două orașe. Este vorba despre cel prin care au fost solicitaţi bani pentru extinderea reţelelor de gaz metan din Uricani și Aninoasa. „Comisia Europeană nu mai alocă bani pentru așa ceva și, ca urmare, vom încerca să procedăm în alt mod”, aflu de la Dănuţ Buhăescu. Cei doi primari vor efectua, în acest scop, o deplasare la București, pentru a se întâlni cu ministrul Dezvoltării.

Dacă întrevederea cu acesta nu va rezultatul scontat,

Vulcan

Dănuţ Buhăescu și Nicolae Dunca vor încerca să ajungă până la primul ministru al României. Recurg și la varianta aceasta, deoarece Dănuţ Buhăescu vrea ca reţeaua de gaz metan din Uricani să fie extinsă și în localităţile componente Valea de Brazi și Câmpu lui Neag, iar în Aninoasa Nicolae Dunca și-a propus extinderea acesteia pe douăsprezece străzi. Discuţii de genul celei purtate la Uricani vor avea loc și la Aninoasa, iar ele sunt menite să ducă la finalizarea unui plan de acţiune comună. „Mergem împreună, pentru că suntem singurele orașe din Valea Jiului rămase fără exploatări miniere, a precizat Dănuţ Buhăescu, iar unirea ne face mai puternici!”.

Actualizarea devizului general

Contractul de finanțare a investiției „Înființare centru de resurse comunitare pentru persoane din comunități dezavantajate” a fost semnat în luna iunie a anului trecut, valoarea sa fiind, în acel moment, de 6.724.825,03, inclusiv TVA. Numai că, dacă, pe parcurs, există revizuiri, prin aplicarea Ordonanței de Urgență nr.64/2022 valoarea devizului general poate fi actualizată.

sens la ședinţa ordinară din 17 august a Consiliului Local Vulcan.

„Proiectantul și dirigintele de șantier hotărăsc dacă renunţă la o lucrare sau dacă apare o alta”, a rezumat Cristian Merișanu prevederile HG nr.907 din 20 noiembrie 2016.

Miercurea trecută, am fost uimit să-l văd intrând în biroul

lui Dănuț Buhăescu pe Nicolae Dunca, primarul orașului Aninoasa. Surpriză a fost numai pentru mine, pentru că, ulterior, am aflat că edilul șef aninosean mai fusese la omologul său din Uricani.

O astfel de actualizare a fost efectuată prin aprobarea proiectului de hotărâre votat în acest

La art.10, alin.(5) aceasta spune că „Pe parcursul execuţiei proiectului de investiţii, devizul general se poate revizui prin grija beneficiarului investiţiei/ investitorului, prin

compensarea cheltuielilor între capitole/ subcapitole de cheltuieli care intră în componenţa lucrărilor de construcţiimontaj din devizul general, cu încadrarea în valoarea totală de finanţare…”.

Ca atare, în urma actualizării devizului general valoarea sa de 7.513.723,37 lei (inclusiv TVA) se defalcă în 6.569.991,40 lei (cu TVA) cheltuieli eligibile și 943.721,97 (cu TVA) cheltuieli neeligibile. De precizat că lucrările la acest centru, începute efectiv în una februarie, „merg foarte bine”, așa cum aprecia și primarul. În câteva luni au fost ridicate cele două nivele ale construcţiei, iar joi, 24

august, s-a turnat planșeul superior (vezi foto). Conform datelor oferite de panoul din șantier, investiţia ar urma să fie finalizată undeva în luna decembrie 2023.

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

„Împreună,

4 DIN JUDEŢ

Geocaching, jocul internaţional prin care zeci de români au descoperit Geoparcul Ţara Haţegului

Pentru al doilea an consecutiv, Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului administrat de Universitatea din București a devenit, timp de trei zile, spaţiu de joacă pentru pasionaţi de geocaching din toată ţara. Peste 30 de persoane, inclusiv cel mai vechi și cel mai activ geocacher român, au pornit în căutarea cutiilor creative, numite geocache, create special pentru evenimentul „Geocaching în Geoparc – Pe drumul vulcanilor”.

Este vorba despre un joc desfășurat în întreaga lume, pe care îl pot juca adulţii și copii, deopotrivă. Acesta nu are competiţii și clasamente, ci doar evenimente ce constau în întâlniri ale membrilor Asociaţiei

Geocaching România (AGeR) şi ale altor pasionaţi și rapoarte de activitate. Jocul constă în căutarea, cu ajutorul GPS-ului şi a unor aplicaţii pe smart mobil, a geocache-urilor care conţin o bucăţică de hârtie sau logbook. Cel care descoperă geocashe-ul, trebuie să treacă pe bucăţica de hârtie data și userul său de jucător. Descoperirea cutiilor se face cu ajutorul unei aplicaţii care se poate descărca pe telefonul mobil. Această aplicaţie este pusă în legătură cu o platformă online. O componentă a jocului este EarthCache. În acest caz, pe platforma online sunt publicate coordonatele, iar jucătorii care ajung acolo vor descoperi o scurtă lecţie

de geologie.

Participanţii la evenimentul din Geoparc au avut parte de o surpriză plăcută.

fie simple containere, pur și simplu, ci să fie făcute la o imprimantă 3D, cu o anumită tematică sau cu elemente din natură în care am ascuns logbook-uri, acea foaie pe care jucătorii trebuie săși treacă userul”, afirmă Tiberiu Bociat, organizatorul evenimentului din Ţara Haţegului, geocacher și voluntar pentru Geoparc.

judeţele ţării și să descopere peste 10.000 de cutii.

„Geocachingul e frumos pentru că sunt cutii fizice ascunse și jucătorul trebuie să le găsească, ceea ce mi se pare foarte fain. Adică nu e ceva doar

Cutiile în căutarea cărora au plecat au avut forme cât se poate de ingenioase. Ele au fost

Geocacherii îl cunosc sub numele de utilizator Mr. Erikusz, este cel mai activ jucător din România și a venit pentru a doua oară în Geoparc. Erik Lambing pe numele său, este din ClujNapoca și este absolvent al Facultăţii de Geografie a Universităţii Babeș – Bolyai. Spune că dacă nu ar fi fost Tibi și jocul acesta, mai mult ca sigur că nu ar fi descoperit peisajele

create și amplasate de echipa TiLi_Team, adică Tibi și partenera lui, Lili, cei care s-au ocupat de organizare.

„Ediţia de anul acesta, faţă de anul trecut, e puţin mai complicată. În plus, am ales niște trasee care ne sunt dragi nouă, în zona Densuș. Dacă anul trecut am dat startul la <<Geocaching în Geoparc>> de la Casa Geoparcului, anul acesta am plecat de la Casa Vulcanilor. Are mai puţine cutii decât anul trecut, dar dificultatea cutiilor este crescută. Din cele 40 de cutii ascunse anul acesta, am încercat ca cel puţin jumătate dintre ele să fie cutii creative. Adică să nu

extraordinare din Ţara Haţegului. Tot datorită acestui hobby a reușit să ajungă în toate

virtual. Și, în plus, are și aspectul cultural. Adică aceste cutii au o descriere, nu e doar un joc de vânat niște monștri. Mai citești o descriere și mai afli ceva nou despre lumea care te înconjoară sau despre obiective culturale. Eu am început din 2013. Auzisem în 2011 de la tatăl meu care își cumpărase recent un Iphone 3G. Atunci era cel mai nou model și avea GPS pe telefon. Tata a căutat niște hărţi de ciclism și de trekking și a dat de geocaching. Și atunci am început. Mă plimbam cu tata dar nu mi-a plăcut așa de mult în 2011. Mi-am amintit de geocaching în 2013 și m-am reapucat că m-a prins gustul ăsta de munte, de drumeţie și de aventură pentru că geocaching-ul este o aventură” spune Mr. Erikusz.

Geoparcul Internaţional UNESCO Ţara Haţegului susţine promovarea traseelor sale prin intermediul geocaching pentru că este o modalitate de a oferi informaţii într-un mod atrăgător, cu intervenţii minime în peisajul natural, fără panouri informative. Fiecare dintre Casele Geoparcului și o parte dintre trasee din Geoparc au amplasate cutii de geocaching.

Bilanţul activităţii parlamentare a senatorului Lucica Dina Muntean (PNL): 83 de iniţiative legislative şi 33 de legi promulgate

Înaintea noii sesiuni parlamentare, am aflat de la senatorul liberal de Valea Jiului, Lucica Dina Muntean, o sinteză a activităţii sale în perioada septembrie 2022 –iulie 2023. Când a activat în nu mai puţin de patru comisii (Comisia pentru învăţământ; Comisia pentru drepturile omului, egalitatea de șanse, culte și minorităţi; Comisia pentru muncă, familie și protecţie socială; Comisia de anchetă privind investigarea cazurilor de abuzuri împotriva minorilor din serviciile de tip rezidenţial –președinte), dar și ca membru din partea Senatului României al Consiliului General al Institutului Român pentru

Drepturile Omului (IRDO), membru în Consiliul Director al IRDO și membru al Grupului de prietenie copii-senatori.

În perioada de referinţă, parlamentarul de Valea Jiului a avut 83 de iniţiative legislative, 33 de legi promulgate, 15 întrebări și 15 interpelări adresate, o declaraţie politică și 28 de luări de cuvânt în plen. A transmis, de asemenea, comunicate de presă cu privire la lansarea Ghidului privind prevenirea situaţiilor de violenţă asupra copiilor și a tinerilor din centrele rezidenţiale, Raportul privind situaţia mamelor minore –2021, dezbatere organizată de Senatul României, dar și de Ziua Naţională a Lecturii, celebrată de Comisia de Învăţământ a Senatului.

Participări la dezbateri, conferințe, manifestări, întâlniri:

1. Evenimentul de închidere a Proiectului „România crește cu tine – Educația timpurie, investiție în viitor”, organizat de Reprezentanța UNICEF în România

2. Lansarea aplicației mobile de educație parentală „Bebbo” de către Senatul României și Reprezentanța UNICEF în România, împreună cu Centrul Step by Spep

3. Evenimentul de lansare a „Manifestului pentru drepturile femeilor”, organizat de Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de șanse

4. Reuniunea pentru suportul implementării Programului Tranziție Justă, organizat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

5. Manifestarea „Dreptul de a fi instituționalizat”, organizată de Consiliul de Monitorizare a implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, în parteneriat cu Comisia pentru drepturile omului, egalitatea de șanse, culte și minorități

6. Lansarea Grupului de Prietenie Copii-Senatori, prima platformă online din Parlamentul României dedicată exclusiv copiilor

7. Conferința națională cu tema „Prevenirea abuzului și violenței asupra copilului reflectată în planul de politici publice”, organizată de Federația Internațională a Comunităților Educative din România în colaborare cu Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil

8. Conferința internațională „Femeile parlamentar din România și egalitatea de gen ca angajament național”, organizată de președinta Senatului, Alina Gorghiu și desfășurată sub înaltul patronaj al Președintelui României

9. Dezbatere „Patrimoniul cultural al României”, organizată în Senatul României de Grupul parlamentar PNL

10. Participare la Întâlnirea reprezentanților comisiilor reunite ale Parlamentului României cu doamna Helena Dalli, Comisar european pentru Egalitate

11. Participare la Întâlnirea cu președinta Parlamentului European, doamna Roberta Metsola, prezentă în Parlamentul României pentru a transmite mesajul de susținere a țării noastre pentru aderarea la spațiul Schengen.

Peste 525 de milioane de euro vor ajunge în judeţul Hunedoara

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest au încheiat un acord de delegare a atribuțiilor din cadrul Programului Tranziție Justă. Conform acestuia, ADR Vest va prelua rolul de Organism Intermediar pentru „Prioritatea 2 a programului – Județul Hunedoara”.

Documentul strategic a fost semnat de ministrul Adrian Câciu, pe de o parte, și de Sorin Maxim, în calitate de director general al ADR Vest, pe de altă parte. ADR Vest va gestiona procesul de evaluare, selecţie, contractare și implementare a proiectelor finanţate prin Programul Tranziţie Justă în judeţul Hunedoara.

Programul de Tranziţie Justă oferă sprijin populaţiei, economiei și mediului zonele care au avut de suferit de pe urma închiderii minelor sau rafinăriilor și are ca obiectiv principal generarea de locuri de muncă durabile și sigure și sprijinirea unei diversificări economice durabile. Programul urmărește să faciliteze tranziţia acestor zone spre neutralitatea climatică, cu respectarea principiului ”nimeni nu este lăsat în urmă”.

Programul are un buget total de 2,5 miliarde de euro, iar judeţului Hunedoara îi vor reveni peste 525 milioane de euro. Din această sumă, 446 milioane de euro reprezintă alocarea din partea Uniunii Europene prin Fondul pentru Tranziţie Justă, iar 78,8 milioane e contribuţia naţională.

Celelalte judeţe care beneficiază de alocare financiară prin Programul Tranziţie Justă sunt: Gorj,

Dolj, Galaţi, Prahova și Mureș. În cele șase judeţe se preconizează că, până la finalul programului, vor fi create peste 11.000 de locuri de muncă.

„Tranziţia către un viitor cu emisii scăzute de carbon este o sarcină complexă. Companiile, angajaţii, mediul public și societatea în general vor trebui să colaboreze, să inoveze și să valorifice noi tehnologii, noi lanţuri valorice și noi moduri de lucru. Ne propunem ca împreună cu toţi cei care vor dezvolta proiecte în judeţul Hunedoara să ne ridicăm la înălţimea acestor așteptări”, a declarat Adrian Mariciuc, director general adjunct al ADR Vest.

Pe site-ul ADR Vest a fost creată o secţiune dedicată cu informaţii relevante despre Programul Tranziţie Justă. Reamintim că până în 31 august e în consultare publică ghidul solicitantului pentru acţiunea „Dezvoltarea întreprinderilor și a antreprenoriatului” –componenta „Investiţii pentru dezvoltarea IMM care sprijină creșterea durabilă și crearea de locuri de muncă” din cadrul Programului Tranziţie Justă 2021 – 2027.

ADR Vest – Organism Intermediar pentru Programul Tranziție Justă în Regiunea Vest.

Formula de calcul prin VPR (Valoarea Punctului de Referinţă) din Legea nr. 127/2019, preluată în viitoarea lege a pensiilor, este o împărţire mascată la 25, (formulă „pe care noi am reușit să o găsim”- zicea Lia Olguţa Vasilescu) găselniţa cu scopul de a scăpa de povara pensiilor celor din grupa I/ condiţii grele de muncă, prin eliminarea punctajului mediu anual obţinut cu utilizarea stagiului complet de cotizare mai mic de 25 de ani.

Împărţirea numărului total de puncte la un stagiu de cotizare de 25 înseamnă eliminarea inechităţilor între cei care au același număr total de puncte, dar și o creștere a tuturor pensiilor din categoria celor ce folosesc, la determinarea pensiilor, un stagiu de cotizare mai mare de 25.

Singura categorie de pensionari care nu vor beneficia de majorarea pensiilor sunt cei din zona grupelor grele de muncă, deoarece majorându-li-se stagiul de cotizare la 25, li se micșorează punctajul mediu anual, consecinţa fiind: diminuarea pensiilor.

„Specialiștii în pensii” explică că nici-o pensie nu va scădea, chiar și în situaţia în care în urma recalculării rezultă pensii mai mici decât cele în plată, se păstrează cele în plată. „Păi, dacă nu se majorează, nu înseamnă tot tăieri de venituri ???!!!” spunea dl. Budăi Marius întro emisiune TV criticând pe cei de la guvernare, când era în opoziţie.

Nu este drept să știi dinainte că, prin aplicarea unei noi formule de calcul, zeci de mii de pensii nu se vor majora, după care să vii și să invoci prevederea situaţiei în care, în urma recalculării, rezultă o pensie mai mică decât cea în plată, se menţine pensia în plată. În această situaţie prevederea

devine amăgitoare, înșelătoare, chiar cinică, iar fapta unei asemenea erorii făcută în mod tendenţios nu poate fi scuzabilă.

Sigur că după o lungă perioadă de stagnare, de nemajorare (timp în care se pierd bani) se vor majora și aceste pensii, dar cu punctaj mediu anual diminuat ce rezultă din împărţirea numărului total de puncte la 25 în loc de 15 pentru cei care au lucrat în zona de expunere la radiaţii, 17 pentru cei care au lucrat în zona a IIa de expunere la radiaţii și 20 pentru cei cu activităţii desfășurate în subteran cel puţin 50% din timpul normal de lucru.

Dacă s-ar vrea, situaţia ar putea fi rezolvată printr-un amendament adus legii care să prevadă: împărţirea valorii punctului de pensie la respectivele stagii de cotizare, 15, 17, 20, iar rezultatul obţinut (VPR) se înmulţește cu numărul total de puncte, determinând pensia corespunzătoare fiecărui stagiu de cotizare.

Așadar, punctajul mediu anual, obţinut legal în baza contribuţiilor de asigurări sociale, nu poate fi diminuat, fiind un drept de proprietate, un bun patrimonial în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăţilor Fundamentale, ratificată de Statul Român prin Legea nr.30/1994.

Petre LUNGOCI

P.S. Pentru relevanţa celor scrise, ilustrez mai jos următoarele:

calculul prin varianta actuală pensionar grupa I/condiţii speciale de muncă

-70 puncte cumulate,

- 20 ani utiulizarea stagiului de cotizare, -prin împărţirea numărului de puncte 70 la stagiului de cotizare 20 se obţine punctajul mediu anual de 3,5 care înmulţit cu 1785 lei (valoarea punctului de pensie actual) se obţinem cuantumul pensiei brute 6247 lei din care scăzând 425 lei impozit de 10% aplicat la suma ce depășeste 2000 lei rămâne pensia netă de 5822 lei.

Calculul prin varianta VPR același pensionar

-70 puncte cumulate, 25 ani utilizarea stagiului de cotizare, 1785 valoarea punctului de pensie, împărţind 1785 la 25 se obţine un VPR =71,4

71,4 X 70 = 4998 lei pensie brută 4998- 300 impozit =4698 pensia netă

5822lei - 4698 lei = 1124 lei reprezentând diferenţa între cele două variante.

Rezolvare printr-un amendament folosind VPR - 70 puncte, - 20 ani utilizarea stagiului de cotizare, - 1785 valoarea punctului de pensie, împărţind 1785 la 20 se obţine un VPR = 89,25,

89,25 X 70 = 6247 lei pensie brută=cu cea din calculul actualei variante

Primim la redacție

Viitoarea formulă de calcul a pensiilor este discriminatorie faţă de grupa I / condiţii speciale de muncă

Cu cât s-a vândut RCA în prima parte din 2023.

Preţurile minime şi medii pentru automobile, motociclete şi vehicule de transport persoane. Date în premieră

Amintim că, începând din 11 aprilie 2023, preţul maxim de vânzare a RCA a fost stabilit la nivelul maxim practicat de fiecare societate, pe fiecare segment de asiguraţi, în data de 28 februarie 2023.

Măsura a fost adoptată de Guvern, la propunerea Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) și este valabilă până la jumătatea lunii octombrie, dacă nu se decide prelungirea ei.

Prima medie practicată de cele opt societăți de asigurare autorizate să subscrie RCA în România a fost de 880 de lei, în perioada ianuarie-iunie a acestui an, pentru persoanele fizice, pentru polițele pe 12 luni, reiese din datele raportate de societățile de asigurare. La nivelul întregului portofoliu, prima medie

pentru polițele pe 12 luni s-a apropiat de 1.150 de lei.

Fără a furniza numele societăților, din motive de legalitate, vă prezentăm, mai jos, cele mai mici prețuri precum și prima medie generală, în funcție de categoria de vehicule.

Datele nu includ Euroins.

În perioada ianuarie-iunie, arată datele analizate de Studii Financiare, cea mai mică primă medie înregistrată de o

societate de asigurări pe segmentul autoturismelor a fost de sub 700 de lei, în timp ce media la nivelul întregii

pieţe s-a ridicat la peste 886 de lei. Menţionăm că prima medie este calculată ca raport între Primele Brute Subscrise (PBS) de o societate de asigurări pe segmentul RCA și numărul de contracte încheiate în respectiva perioadă. În aceste condiţii, valoarea primei medii depinde de structura portofoliului fiecărei societăţi.

Vând casă “la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

Menţionăm că ne referim la poliţe încheiate pe 12 luni de către persoane fizice și că datele nu includ Euroins.

Aproape 2, 5 milioane de contracte RCA au fost încheiate în perioada ianuarie-iunie a acestui

an, compania cu cele mai mari vânzări depășind 828.000 de contracte, iar cea cu activitatea cea mai redusă marcând doar puţin peste 36.000. Aproape 1.150 de lei a fost prima medie înregistrată în perioada amintită, pe întreg portofoliul de asigurări pe 12 luni vândute. De exemplu, pe segmentul automobilelor, dacă o societate are în portofoliu mai multe mașini dotate cu motor cu capacitate mare sau conduse de șoferi cu vârsta sub 25-30 de ani, prima medie a respectivei societăţi va fi ceva mai mare, având în vedere că cele două categorii amintite presupun un preţ mai mare. Invers, dacă o anumită societate se concentrează mai ales pe vehicule cu capacitate cilindrică redusă, conduse în orașe cu daunalitate mică de către șoferi cu experienţă, prima medie va fi mai mică. Așadar, fără a putea reflecta cu exactitate situaţia fiecăruia dintre șoferi (mai ales că în prezent preţul RCA variază în funcţie de foarte multe criterii, care generează zeci de mii de segmente distincte de clienţi), prima medie este, totuși un indicator relevant pentru nivelul general al preţurilor și, prin comparaţii între diferite momente, pentru evoluţia preţurilor în piaţă.

LA ORDINEA ZILEI

PRĂVĂLIA CU ISTORII 8

Un fake din 1883?

Grănicerii români atacă vama austro-ungară din Pasul Vulcan

„Telegraful român”, publicaţie sibiană care în 1883 apare de 3 ori pe săptămână, face uneori și poliţia presei. Nu este singurul ziar al vremii care are această îndeletnicire periodică. Nici vigilenţa redactorilor altor ziare nu doarme atunci când e vorba de inexactităţile, dezinformările... altor confraţi. În ediţia nr. 118/11-23 octombrie 1883, „Telegraful român” preia o știre din săptămânalul devean „Hunyad”. O știre spectaculoasă, a cărei acţiune se petrece în Valea Jiului, la Pasul Vulcan (unde era graniţa dintre Imperiul Austro-Ungar și Regatul României).

Conform acesteia, la 5 octombrie 1883, 10 jandarmi români ar fi dat năvală peste frontieră, ar fi tras 7 focuri și ar fi ocupat o clădire oficială austro-ungară. Acesta ar fi, pe scurt, „eroismul” românesc. Care a durat puţin timp, până a intrat în acţiune „eroismul” unguresc. Sesizaţi de năvala armiei române, 2 jandarmi unguri îi capturează cu vitejie pe cei 10 grăniceri români. Mizericordioși, jandarmii unguri îl eliberează pe un grănicer român. Pe ceilalţi 9 îi conduc încătușaţi la Vulcan. Anchetaţi, grănicerii români își explică gestul prin... oboseală. De fapt, nevoia de odihnă i-ar fi împins la asaltul frontierei. Și la transformarea „clădirii de guardă” în... sanatoriu de recuperare.

„Telegraful român (redactat de români) verifică temeinicia povești. „Nr. fr. Prese” informează că, de fapt, nu a fost vorba de nici un

soldat român, d-apoi de 10? Desgur povestea ar avea un sâmbure de adevăr: îmbrânceală a avut loc, dar în aceasta au fost implicaţi doar vreo doi civili români. „Telegraful român” nu descâlcește chiar până la capăt iţele poveștii. Preferă un final deschis și lasă la alegerea cititorilor alegerea variantei corecte. După 140 de ani, lansăm și noi retoric o ipoteză: dacă ambele știri sunt fake-uri...?! Mălina BOBOC