3574 fri 25 aug 2023

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Uricani

Ziarul Vaii J iului

vineri,

Căutăm coleg(ă)!

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9345 lei

1$ = 4,5471 lei

1₤ = 5,7633 lei

O nouă finanţare europeană

Primarul se pregătea să semneze contractul de finanţare nr. 1701DOT/2023 pe care i-l adusese doamna Florena Markuș, manager public și coordonator al echipei care lucrează la proiectele pentru accesarea de fonduri europene. În biroul mai erau vicele Corneliu

Braia, a cărui semnătură era și ea necesară să apară pe document, și domnul Miron

23 august a fost o zi mai aparte, chiar de sărbătoare, s-ar putea spune, la Primăria orașului Uricani. Nu știu cum s-a brodit, dar, miercuri, am intrat în biroul lui Dănuț Buhăescu exact în momentul în care în încăpere se desfășura ceva foarte important.

Fluieraș, al cărui tată a fost, pentru mulţi ani, profesor și director al școlii 2. Eram de faţă la un moment sărbătoresc care marca o nouă victorie a echipei menţionate.

Dacă ai determinarea şi priceperea ca, zi de zi (de luni până vineri, în datele de apariţie a ediţiei tipărite), să poţi aduce în paginile Ziarului Văii Jiului savoarea unor interviuri / convorbiri pe teme de actualitate (şi nu numai) cu personalităţi din zonă, credem că eşti persoana potrivită. Aşteptăm să ne spui, prin e-mail către office@zvj.ro, de ce crezi tu că eşti persoana potrivită. Dacă te pricepi, sigur te angajăm.

Ce zici?

PS: Poţi să ai şi un alt job în paralel, nu ne încurcă.

Contractul de finanțare pe care primarul Dănuţ Buhăescu l-a semnat a venit de la Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării. În numele și pentru Ministrul Educaţiei, aceasta i-a făcut cunoscut administraţiei publice locale din Uricani că a fost aprobat pentru finanţare proiectul „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitalizarea unităţilor de învăţământ din orașul Uricani, judeţul Hunedoara”. Finanţare în valoare de 1.494.739,46 de lei, aprobată prin Ordinul ministrului educaţiei nr. 4474/14.06.2023.

„Această nouă finanțare europeană – spune Dănuţ Buhăescu –completează în plus materialul didactic și echipamentul pe care-l punem în operă, la Liceul Tehnologic Retezat și la Școala Gimnazială nr.2, până la finalul lui 2023. Am spus completează, fiindcă,

împreună cu doamna directoare și cadrele didactice, am descoperit că mai sunt nevoi în plus și am profitat de finanţarea acestui proiect. Mă bucur sincer, împreună cu colaboratorii mei, pentru acest lucru, fiindcă, așa cum am mai spus, învăţământul este o prioritate a acestui mandat!”.

Gheorghe OLTEANU

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Fotbal

Începe Liga 3

 CSM Jiul Petroșani și CSM Deva fac parte din Seria 7, dar au obiective diferite

Sâmbătă, 26 august, de la ora 18:00 pe stadionul „Petre Libardi” din Petroșani va avea loc primul meci de fotbal din noul sezon competițional. CSM Jiul Petroșani va da piept cu ACS Viitorul Șimian.

CSM Jiul Petroșani

„Vă așteptăm în număr cât mai mare să susţinem echipa Jiul Petroșani!”, este mesajul fanilor.

În această vară, CSM Jiul

i-a achiziţionat pe Stelian Geangălă, Bogdan Raul (mijlocaș, 19 de ani) și June Aurel Constantin (mijlocaș, 22 de ani).

A revenit și jucătorul Ferhaoui Stephane.

S-au mai confirmat transferurile lui Andrei Paliu (fundaș, 22 de ani, de la ACSO Filiași), de la Viitorul Șimian, Gelu Velici (atacant, 31 de ani), Gabriel Ciubotariu (mijlocaș, 25 de ani), Andy Robert Stancu (mijlocaș, 23 de ani) și Raul Iorgulescu (atacant, 21 de ani).

„De asemenea, ne bucurăm de revenirea lui George Dănăilă de la CSM Deva și de sosirile lui Daniel Filip, Andrei Istrate de la FCSB, Dobrin Gaspar și Alin Pencea”, era mesajul echipei pregătite de Flavius Boroncoi.

CSM Deva

Cealaltă echipa din judeţ, CSM Deva, va debuta tot sâmbătă.

Sâmbătă, 26 august, de la ora 18:00, CSM Deva va juca în prima etapă a seriei 7 din Liga 3 de fotbal, în deplasare, pe terenul celor de la ACSO Filiași. Cele două echipe s-au confruntat și sezonul trecut, în aceeași serie, echipa din Deva jucând barajul de promovare în Liga 2, iar doljenii s-au oprit în semifinale, meciurile dintre ele fiind extrem de disputate.

Ștefan Nanu, antrenorul principal, este conștient că formaţia pe care o pregătește va avea un meci extrem de dificil la Filiași. „În comparaţie cu sezonul trecut seria este mult mai puternică. În etapa de debut vom juca la Filași, și acesta va fi un prim derby al seriei. Vom întâlni o echipă solidă, mult întărită faţă de sezonul precedent și care își propune promovarea. Nu va fi deloc ușor, dar sper să revenim măcar cu un punct din această deplasare și am încredere în jucătorii mei că putem atinge acest obiectiv”, a declarat Ștefan Nanu.

Apoi pentru CSM Deva va urma un meci din play-off-ul Cupei României, în care echipa susţinută de adminiastraţia din municipiul de reședinţă al judeţului Hunedoara va întâlni o echipă cu un istoric bogat, Gloria Buzău. Fane Nanu speră să facă un meci bun cu buzoienii, mai ales că jocul se va disputa pe stadionul „Cetate”, cel mai probabil marţi, 29 august, de la ora 17:30, și, de ce nu, băieţii săi să producă o frumoasă surpriză.

„Gloria Buzău este o echipă cu un buget foarte mare în comparaţie cu al nostru, care își propune promovarea în prima ligă și are în lot jucători valoroși. Sunt mândru de jucătorii mei că au reușit să ajungă până în play-off-ul Cupei României, unde puţine echipe de Liga 3, cum suntem și noi, au reușit să se califice. Să nu uităm că în această fază a competiţiei sunt doar 32 de echipe, dintre care opt din SuperLigă, iar calificarea noastră aici este o performanţă. Noi ne vom juca șansa până la capăt și îmi place să cred că vom oferi publicului din Deva un joc frumos și, poate, și o calificare, chiar dacă am informaţii că Buzăul va veni cu prima echipă la acest joc”, a mai spus Ștefan Nanu.  După aceste două meciuri, pentru CSM Deva va veni o nouă deplasare în campionat, în primul weekend din luna septembrie, la Phoenix Buziaș, o altă echipă bună. „Avem un program foarte greu în perioada următoare, iar deplasarea la Buziaș, o altă echipă care s-a întărit mult în intersezon, va fi dificilă, chiar dacă și ei vor juca în Cupă. Sper să facem o figură frumoasă și acolo, dar, întâi de toate, să trecem cu bine de primele două meciuri. Repet, am încredere în băieţii pe care îi pregătesc și cred că vom putea avea o evoluţie bună în următoarea săptămână, chiar dacă, din punct de vedre al jocurilor, este una foarte grea”, a precizat Ștefan Nanu, antrenorul principal de la CSM Deva.  CSM Deva va juca primul meci de campionat pe teren propriu pe 8 septembrie, cu CSC Ghiroda.

Echipele hunedoreneîn Cupa României

Cele 16 jocuri rezultate în acest tur al Cupei

României sunt programate în jurul datei de 30 august și vor avea loc într-o singură manșă, eliminatorie.

În urma efectuării tragerii la sorţi de către federalii Mihai Andrieș, Gabriel Bodescu și Aurel Ionescu au rezultat următoarele meciuri în Play-off-ul Cupei României: Metaloglobus București – Dinamo;

Phoenix Buziaș – Chindia Târgoviște; Corvinul Hunedoara – FK Miercurea Ciuc; CSM Deva – Gloria Buzău; Echipele notate primele sunt gazde, în urma clasării pe o poziţie inferioară

FC Bacău – SC Oţelul Galaţi; Unirea Slobozia – FC Hermannstadt; CSC Dumbrăviţa – UTA Arad; Ceahlăul Piatra Neamţ – Universitatea Cluj; SCM Zalău – Politehnica Iași; CSC Șelimbăr – FC Voluntari; CS Mioveni – FC Botoșani; Progresul Pecica – Viitorul Șimian; FC Bihor Oradea – Campionii FC Argeș; CSM Alexandria – Concordia Chiajna; Unirea Dej – Steaua; Viitorul Ianca – CS Tunari;

Fotbal. Liga 2

faţă de adversar în sezonul precedent. Sunt 16 jocuri în Play-off-ul Cupei României cu 8 echipe din Liga 3, 18 din Liga 2 și 8 din Super Ligă. În faza Play-off-ului participă 32 de echipe. Cele opt echipe din primul eșalon sunt cele patru echipe clasate pe locurile 3-6 la finalul play-out-ului ediţiei anterioare de campionat, alături de cele două câștigătoare ale barajului de menţinere-promovare în Liga 1 și cele două nou-promovate direct în actuala ediţie de campionat.

Clasament de pus în ramă

Corvinul Hunedoara traversează una dintre cele mai bune perioade ale sale din acest an. Se află pe locul 2 în clasamentul Ligii 2.

Etapa a treia din Liga 2 s-a încheiat cu Chindia - Gloria Buzău, 1-1. Ierarhia din acest moment o arată pe Corvinul pe locul 2.

Următorul joc al hunedorenilor are loc, duminică, de la ora 11:00, împotriva celor de la Progresul Spartac la Centrul National De Fotbal FRF de la Buftea.

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

facebook.com/ziarulvaiijiului vineri, 25 august 2023

Primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, vicepreşedinte al Asociaţiei Municipiilor din România, la discuţiile pe tema măsurilor fiscal bugetare

În calitate de vicepreședinte al Asociatiei Municipiilor din Romania (AMR), primarul Iacob-Ridzi a fost prezent miercuri la întâlnirea de lucru între membrii Comitetului Director al AMR și reprezentanţii Ministerului Finanţelor, ministrul Ioan Marcel Boloș și secretarul de stat Daniela Pescaru, pe tema măsurilor fiscal bugetare preconizate. Principala temă abordată în cadrul acestei ședinţe a fost legată de Proiectul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului (OUG) privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea / regionalizarea servicilor publice, disciplină economico-financiară, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

În cadrul reuniunii de lucru, s-a luat act de principiile viitoarei OUG, prezentate de ministrul finanţelor, și au fost expuse propunerile AMR în acest sens, urmând ca forma finală a documentului să fie adoptată de comun acord.

Din partea AMR au mai participat Emil Boc (președinte AMR, primarul municipiului ClujNapoca), Ionuţ-Florin Pucheanu (prim-vicepreşedinte AMR, primarul municipiului Galaţi), Lia-Olguţa Vasilescu (vicepreşedinte AMR, primarul municipiului Craiova), Florin Alin Birta (vicepreşedinte AMR, primarul municipiului Oradea), Dan Bobouţanu (primarul municipiului Hunedoara), Árpád –András ANTAL (primarul municipiului Sfântu Gheorghe), Astrid-Cora Fodor (primarul municipiului Sibiu), Gabriel Pleșa (primarul municipiului Alba Iulia), Constantin Mitache (director general AMR), Luiza Dinu (director juridic AMR) și Aurel Gabriel Simionescu (expert AMR).

Automobilism sportiv

Raliu la Straja

Și anul acesta, în perioada 2-3 septembrie, Straja va găzdui o nouă etapă a Campionatul Național de viteză în constă.

De departe, traseul este unul dintre cele mai spectaculoase din ţară. Evenimentul este organizat de Federaţia Română de specialitate, în colaborare cu

Primăria Lupeni și Consiliul Judeţean Hunedoara. Cupa Straja va aduna și în acest an cai putere din toate colţurile ţării.

Incredibil!

S-a furat motorul bărcii lui Avram Iancu

„Sunt consternat, am fost prădat!”, așa și-a început discursul de pe pagina de socializare Avram Iancu.

Înotătorul Avram Iancu a fost prădat. Cineva a furat motorul bărcii din parcarea locului unde a dormit. „Sunt amorţit în faţa acestei noi situaţii care este mai mult de cât neplăcută. Dragă Liviu Mihăilescu (proprietar al bărcii și a motorului) te asigur de faptul că voi cumpăra un motor nou, tot de 5 CP, și la final voi preda barca completă și în bună stare. Am sunat la Poliţie care ne-a mulţumit pentru anunţ. Revin cu detalii. În loc de raport al zilei trecute am fost nevoit să fac un raport trist al nopţii trecute”, a consemnat sportivul.

Grupaj realizat de Loredana JUGLEA

4 PRĂVĂLIA CU ISTORII

Oamenii care nu au făcut umbră degeaba Văii

Anul 1922

În ziua de 22 IV 1922 (de fapt, 27 aprilie - n.a.), între orele 12 și 1, pe când mergeam spre mina Victoria, unde trebuia să intru la orele 2 după masă la lucru, când treceam pe la gura minei Aurelia, am auzit deodată o explozie puternică și un cutremur de pământ. La început, nu știam ce s-a întâmplat, însă imediat ne-am dat seama că este o explozie de mină. Am renunţat să mai merg la lucru la mina Victoria și am luat o lampă, nu-mi amintesc de la cine, de la cine se aflau la gura minei Aurelia, și am coborât cu ascensorul în Puţ, care era 120 metri adânc. Acolo am găsit toate galeriile prăbușite, vagonete răsturnate și încă gazurile și fumul era cald, totuși, eu și cu încă doi tovarăși, care intraseră deodată cu mine, am început munca de salvare. Nu am putut slava de sub dărâmături decât 4 tovarăși în viaţă, care au scăpat, dintre care unul a fost cu ochii arși, totuși a mai trăit vreo doi ani. Munca de salvare a continuat 24 ore. În acest timp s-au găsit 80 corpuri în nesimţire, arse și sfărâmate. Dintre muncitorii care fuseseră la lucru în ziua exploziei lipseau doi, care nu se puteau găsi. După alte două zile, au fost găsiţi și aceia, însă tot în nesimţire.

La înmormântarea celor 82 de muncitori, căzuţi în câmpul muncii, au luat parte toţi muncitorii din regiunea

Văii Jiului, în acea zi nu s-a muncit în întreaga regiune. În acea zi a fost o jale…

Pentru cei 57 din 1917 s-a făcut un cimitir aparte, au fost înmormântaţi într-o groapă comună. De asemenea, cei 82 au fost îngropaţi în acel cimitir care a fost denumit Biroul Internaţional al celor care turbură liniștea pământului!

Anul 1922 a fost un an de grozăvie. La 24 X 1922 a fost o altă explozie de mină la mina Ileana, unde au căzut victime 7 muncitori. Eu nu am lipsit nici de la salvarea acestora, fiindcă eram în calitate de președinte al sindicatului și muncitor la acea mină, făceam intervenţii la șeful de exploatare pentru unii tovarăși, când deodată raportează cineva că a fost explozie de mină, și am plecat imediat în mină, la faţa locului, pentru a da o mână de ajutor, însă nu sa mai putut ajuta, erau cu toţii în nesimţire. Norocul a făcut ca în acea apropiere nu au mai muncit alţi muncitori.

Munca de organizare mergea greu fiindcă trăiam sub teroarea liberalilor, jandarmi, armată și poliţie ne

facebook.com/ziarulvaiijiului

Periodic, oamenii care nu au făcut umbră degeaba Văii Jiului trebuie readuși în memore colectivității. Așa facem și astăzi cu Petru Mihăilă. Petru Mihăilă a fost unul dintre cei mai activi sindicaliști social-democrați lupeneni. Bărbat de încredere, ales de nenumărate ori președinte al sindicatului minerilor lupeneni, secretar regional a Uniunii muncitorilor mineri din România, președinte al Uniunii muncitorilor mineri din România, senator în 1939, deputat în 1946 (ales pe lista Blocului Partidelor Democrate), Petru Mihăilă a trecut prin toate etapele sociale ale devenirii unui adevărat lider sindical. Grație nepotului său, Alexandru Jian, s-a păstrat o parte a arhivei lui Petru Mihăilă. Albumul cu fotografii de familie, cu ale cărui fotografii ilustrăm această ediție, ni-l prezintă pe fruntașul social-democrat în diferite ipostaze. Un alt album care s-a păstrat reunește fotografii cu actorii vremii, colecționarea acestora dând seama de pasiunea pentru cinematograf a unui lider al minerilor. Dar cred că cel mai important obiect păstrat din „fondul” Petru Mihăilă este biblioteca. Da fapt, nu mobila în sine este importantă, ci cărțile. Nu cred că mai există în județul Hunedoara o bibliotecă a unui fruntaș social-democrat care a făcut istorie, atât de bine conservată. Și aceasta datorită nepotului său Alexandru Jian. Care, în urmă cu ceva ani, ne-a ajutat să reconstituim și o parte a arborelui genealogic al lui Petru Mihăilă, pe care o reproducem mai jos. Din căsătoria lui Petru Mihăilă cu Marta s-au născut trei copii (astăzi toți decedați), doi băieți și o fată: Cornel, Eleonora și Gheorghe. Cornel s-a căsătorit cu Elena, neavând urmași. Eleonora s-a căsătorit cu Alexandru Jian.

Împreună au avut 3 copii: Alexandru, Violeta și Eleonora. Din cei 3, mai trăiesc Alexandru și

împiedicau activitatea. Trebuia să cerem autorizaţie și pentru ședinţele de comitet, care cu greu le puteam obţine și la ședinţe trimiteau și autorităţile câte un delegat, însă fiecare câte unul, și anume: garnizoana un ofiţer, jandarmeria un plutonier și un jandarm și siguranţa un agent, dacă ne opuneam nu ne lăsau să ţinem, și dacă ne găseau ţinând ședinţa fără autorizaţie, ne arestau și ne reîntorceam acasă de la Sibiu de la Consiliul de Război. S-au întâmplat cazuri, când eram 5 membri din comitet la ședinţe și 4 delegaţi din partea autorităţilor, în total 9. A fost un agent de Siguranţă, atâta a tot venit la ședinţele de comitet și adunări de membri, că la urmă simpatiza mișcarea noastră și ne lua apărarea pe toate părţile.

Eleonora. Alexandru Jian are 3 copii, Florin, Marta și Miși, și 4 nepoți, Delia și Vlăduț (de la fiica Marta) și Daniela și Andrei (de la Miși).

În fine, Gheorghe, al treilea fiu al lui Petru

Mihăilă, a avut din două căsătorii 4 copii: Puiu (cu soția Dușa) și Petre, Gheorghe și Eta (din căsătoria cu Pipi). De reținut, că Puiu a fost unul dintre membrii grupului Fiii Parângului, care au vrut să arunce la Petroșani, la 1 mai 1958, tribuna în aer, făcând 6 ani de pușcărie, între 1958-1964.

Conform spuselor nepotului Alexandru Jian după 1945, din cauza trecutului său politic, Petru Mihăilă ar fi fost închis între anii 19491955, fiind eliberat și se pare și despăgubit în urma intervențiilor lui Ștefan Voitec, vechi tovarăș social-democrat.

În 1968, Petru Mihăilă trece la Domnul în casa sa din Colonia de Jos a Petroșaniului, fiind îngropat în Cimitirul Central din Petroșani. În arhiva sa am găsit și un document cu valoare documentară singulară: „Biografia personală al subsemnatului Petru Mihăilă de la anul 1914 până la anul 1937”. Scrise cu sinceritate, cele 16 pagini (bătute la mașină) dau seama de existența unui lider socialdemocrat, născut, și nu făcut. Chiar dacă, în „biografia” sa Petru Mihăilă este uneori repetitiv, am reprodus-o întocmai. Cu siguranță, personalitatea lui Petru Mihăilă merită mai mult. De pildă, numele său ar putea fi dat Clubului muncitoresc din Lupeni sau unei străzi din Colonia de Jos a Petroșaniului. Cred că pentru aceasta ar trebui ca social-democrații și sindicaliștii zilelor noastre să întreprindă demersurile necesare, deși, personal, am oareșce dubii. Oare mai există social-democrați și sindicaliști ca Petru Mihăilă în Valea Jiului?

Întruniri și adunări de membri trebuia să faci o cerere și să fie aprobată de următoarele autorităţi: Postul de jandarmi, Garnizoana Lupeni, Căpitanul de jandarmi, Șeful Siguranţei Petroșani, Prefectura judeţului, Comenduirea Pieţii Deva. După ce aveai toate aceste aprobări și lumea era în sală, și când trebuia să începi adunarea era de ajuns să vină un plutonier de jandarm și să spună că nu-i voie să ţii adunare, și s-a terminat, puteai să pleci acasă.

Anul 1926

Mișcarea sindicală din Valea Jiului slăbise în urma terorii lansate de autorităţi și societăţi în contra muncitorilor. În anul 1926 a venit ca secretar regional în Valea Jiului tov. E. Gherman. Prin munca depusă de el în

(Marian BOBOC)

acea regiune, prestigiul sindicatelor a fost refăcut, astfel că în acel an s-a înaintat memoriu societăţilor pentru încheierea contractului colectiv.

Necăzând de acord la tratativele de concilaţiune, dosarul a fost trimis la Tribunalul Deva, spre a decide conform Legii conflictelor de muncă. S-a câștigat spor de salariu și alte condiţiuni de muncă.

De data aceasta s-a terminat cu sindicatele galbene, fiindcă la tratative delegaţii lor au fost daţi afară.

Anul 1928

În acest an Partidul Naţional-Ţărănesc a început o campanie de răsturnare a guvernului de teroare liberal. La această campanie de răsturnare s-a afiliat și Partidul Social-Democrat,

Petru Mihăilă – bărbat de încredere, preşedinte al sindicatului social-democrat al minerilor din Lupeni, preşedinte al Uniunii muncitorilor mineri din România, senator şi deputat al minerilor (II)

cetăţeni și muncitori din întreaga ţară au fost chemaţi la adunarea de la Alba Iulia.

Muncitorii din Valea Jiului, aproape toţi, au plecat pe jos în convoi la Alba Iulia.

Fruntașii naţional-ţărăniști voiau să devină stăpâni și pe sindicatele din Valea Jiului, și la Alba Iulia au căutat să instige massele în contra conducătorilor sindicatelor și al uniunilor. După reîntoarcerea de la Alba Iulia, nu au mai mers la lucru, au intrat în grevă și pe toţi aceia care nu au fost plecaţi la Alba Iulia voiau să-i omoare, considerându-i de trădători, fiindcă așa le spuneau unii fruntași ai naţional-ţărăniștilor.

Am trăit și de data aceasta momente grele, după ce speram să scăpăm de teroarea liberalilor, eram ameninţaţi toţi conducătorii, și în special eu și Hornung nici nu puteam să ieșim din locuinţă, și nici acolo nu eram în siguranţă. Unii din foștii conducători au fost adoptat tactica majorităţilor și se pretau la diferite nebunii, însă noi am rămas la punctul nostru de vedere.

Peste câteva zile au venit în Valea Jiului câteva trenuri cu jandarmi, sub conducerea lui Schipor, și acesta a aplanat conflictul, drept că conducătorii grevei nu ceruseră nimic, decât strigau să trăiască Iuliu Maniu. Acest Schipor i-a nenorocit în bătaie pe conducători și pe unii muncitori. După ce au fost bătuţi, majoritatea muncitorilor au plecat cu toţii la lucru. În anul 1928 când s-a schimbat regimul de teroare al Partidului Liberal și venind naţional-ţărăniștii la putere, aceștia au început să-și facă sindicatele lor pentru a putea câștiga pe muncitori de partea lor, pentru a-i putea să-i folosească de codiţe de topor pentru ca politicienii naţional-ţărăniști să-și ajungă scopul. În această privinţă au angajat pe Tedor Munteanu, un mare escroc, care nu avea nimic sfânt în sufletul lui, care a fost poliţist, agent de Siguranţă, baptist, (…) și-a luat ca tovarăș pe P. Buciumean, un incapabil de-a face ceva și cam ţicnit la cap. Acești doi escroci au reușit de au câștigat muncitorii de la Lupeni de partea lor. În același timp, Prefectul judeţului Hunedoara, Rosvany, vedea în acești doi oameni de mai sus oameni de încredere.

Acești doi au început, cu ajutorul

Prefectului, să-și facă sindicate independente la Lupeni și să ţină muncitorii în permanenţă tot agitaţi și să-i poarte tot cu minciune. La un moment dat, Munteanu, Buciumean, Rozvany și cu oamenii lor de încredere pun la cale o grevă. Muncitorii fără să știe despre rostul grevei în ziua de 4 august 1929 după masă și noaptea spre 5 august au fost avizaţi pe străzi și prin locuinţe că în ziua de 5 august, toată muncitorimea va intra în grevă. În dimineaţa de 5 august unii muncitori au plecat la muncă, iar ceilalţi au rămas acasă și așteptau să știe care este cauza grevei, cei care au plecat la muncă au fost reîntorși de la mină de oamenii de încredere ai Sindicatului independent și în grupuri au plecat conduși de Munteanu și au ocupat uzina

electrică, lăsând Lupeniul complet fără de lumină. Muncitorii stau toată ziua lângă uzina electrică, seara muncitorii au început să părăsească uzina electrică. Bandele lui Munteanu și Buciumeanu, văzând că muncitorii părăsesc uzina după ce s-a făcut seară, au plecat pe la locuinţele muncitorilor înarmaţi cu ciomage, și cu forţa au scos muncitorii din locuinţe și i-au adus la Uzina electrică s-o păzească.

Un grup de vreo 200 de muncitori au stat toată noaptea lângă uzină.

Munteanu și Buciumeanu au stat acolo până noaptea târziu, când, la un moment dat, s-au făcut nevăzuţi.

Înainte de a pleca, Munteanu le-a ţinut o vorbire muncitorilor, spunând să nu aibă frică dacă vin acolo jandarmii, că n-are să se întâmple nimic, fiindcă el a vorbit cu Prefectul.

În dimineaţa de 6 August 1929, între orele 5 și 6, muncitorii sunt înconjuraţi de jandarmi și Armata strânsă în faţa uzinei, în faţa muncitorilor se prezintă Munteanu și Prefectul Rosvany, le cere muncitorilor să părăsească Uzina, muncitorii refuză, fiindcă așa au fost învăţaţi de  Munteanu, fără prea multă vorbă Rosvany pune mâna pe Munteanu și se retrag amândoi în dosul jandarmilor. În acel timp se dă ordin să tragă jandarmii în muncitori. Au căzut vreo 100 răniţi și 23 au fost omorâţi pe loc.

După măcel, muncitorii și-au dat seama că au fost duși în eroare și imediat au părăsit sindicatul lui Munteanu și compania, reîntorcându-se la matcă, deci la sindicatul nostru.

Însă autorităţile au început ancheta, fiindcă erau 23 morţi și trebuia să răspundă cineva de viaţa lor, trebuia ţapi ispășitori, au fost găsiţi. S-au arestat imediat 43 de muncitori și reţinuţi la închisoarea de la Deva până în toamna anului 1930, când a început procesul la 3.I.1931 și, în fine, Tribunalul dă sentinţa și toţi cei 43 de muncitori nevinovaţi au fost condamnaţi de la 15 zile la 6 luni închisoare și amendă de la 200 la 1.000 lei amendă. Iar Munteanu, Buciumeanu și Rosvany, cei care erau vinovaţi au fost puși în libertate.

La proces, ca de obicei se caută se scoată ca acest vinovat Partidul Social Democrat și Uniunea noastră, însă n-au reușit.

Nu numai atât a fost activitatea lui Munteanu la Lupeni, el, între timp, pe lângă munca de instigator și de a îndemna pe muncitori să se răfuie între ei, adică să-i ia la bătaie bătăușii lui pe toţi aceia care sunt contra lui, a mai început munca pentru încheierea noului

contract contract colectiv de muncă. În memoriu a cerut o serie de nebunii, astfel la tratativele de conciliaţiune nau căzut de acord și au mers la arbitraj la Tribunalul Deva. Însă la Tribunal, Munteanu n-a fost în stare să susţină și să apere interesele muncitorilor, și în felul acesta s-a dat o hotărâre de arbitraj prin care obligă pe muncitori să muncească 8 ore la zi efectiv la faţa locului, înainte și în prezent (1937n.a.) se muncește 8 ore la zi, în care se socotește și intrarea și ieșirea în și din mină. Dacă hotărârea de arbitraj ar fi privit numai pe muncitorii din Lupeni, ei și-ar fi meritat soarta, însă hotărârea urma să se aplice la toţi muncitorii din Valea Jiului și, conform hotărârii, trebuia să muncească în loc de 8 ore pe zi, cel puţin 9-10 ore, pentru că minele sunt adânci. Astfel că sindicatele noastre au luat acţiunea și printr-un memoriu trimis direcţiunii generale al Soc. Petroșani s-a spus categoric că nu vom face 8 ore de lucru efectiv la faţa locului. Direcţiunea generală a acceptat memoriul nostru.

Să mai povestim ceva din cele petrecute în timpul de la 1914 până în prezent

După cum am arătat, munca de organizare a început din anul 1915 toamna, prin toate cârciumile, la lucru, pe drum de la și la lucru nu se vorbea decât de socialiști, de munca de 8 ore și alte drepturi. La noi, cei tineri, au prins repede toate acestea, mai ales subsemnatul le vedeam deja realizate și eram în stare să jertfesc și viaţa. Însă erau muncitori mai bătrâni care ne compătimeau, mai ales pe subsemnatul, spuneau că-i păcat de mine că am înnebunit.

Până la începerea muncii de organizare, în Valea Jiului era o nenorocire adevărată. Muncitorii în timpul liber își petreceau timpul la cârciumi și se luau la bătaie, mai ales în zile de repaos întotdeauna erau 2-3 morţi, în fiecare localitate se tăiau cu cuţitele pe chestiunea de naţionalitate. Imediat de la începerea muncii de organizare au încetat certurile, și muncitorii, indiferent de naţionalitate, s-au împrietenit, au început să se iubească, ca fraţii. Astfel, puteam să ţinem prin Munţi, păduri și văi în timpul liber ședinţe și întruniri, unde ne sfătuiam, alegeam oameni de încredere, încasam alocaţiile pentru sindicat, partid și abonament la ziar.

Astfel, a activat subsemnatul până la arestarea în anul 1916, iar la

reîntoarcerea de la închisoare am preluat iarăși locul de conducător și în afară de munca grea ce o depuneam la mină 12 ore la zi, în timpul liber mă ocupam cu împărţirea de ziare, broșuri și încasări de cotizaţii împreună cu alţii, cum sunt Gerbert, Rusan și Hornung. Nu puteam lipsi de lucru nici o zi, fiindcă imediat eram arestaţi, legaţi la stâlp și puși la lucru tot la societate, însă fără plată 2-3 zile, la consum, la descărcare de saci cu făină, porumb și cartofi din vagoane. În timpul acela nu putea fi nici bolnav, îmi amintesc am fost bolnav și când m-am prezentat la medic, am încasat o palmă ca medicament și trimis cu un soldat care era la ambulatoriu, ca santinelă la Garnizoană, cu raportul medicului că simulez, astfel a trebuit să muncesc o zi la consum gratis și bolnav. În anul 1917 regimul austro-ungar începea să plesnească din toate încheieturile și mișcarea noastră lua avânt tot mai mult, ţineau acum întruniri pe câmpie, aproape de colonii, și în toamna anului 1917 și în primăvara anului 1918 ne veneau delegaţi de la Budapesta tov. Ciser, Payer și alţii.

Visul se realizează

În anul 1918 izbucnește revoluţia, sindicatele noastre sunt recunoscute, pot activa pe faţă, sunt ales ca primbărbat de încredere. Munca de 8 ore devine realitate, se încheie contract colectiv, nu mai sunt considerat ca nebun, lumea recunoaște că munca noastră n-a fost zadarnică. Bucurie, peste tot munceau din răsputeri pentru sindicat și vedeam că se apropie timpul pentru realizarea socialismului.

1 Mai 1918. Îmi amintesc că în acea zi, dimineaţa la orele 4, muzica cânta pe străzile din Lupeni și tot așa s-a petrecut și în restul Văii Jiului. La orele 6, plecarea spre Câmpia Surducului, la locul destinat, la o distanţă de 14 km de Lupeni. Plecarea de la Lupeni s-a făcut din faţa gării. Cred că în acea zi n-a rămas în Lupeni nimeni. Înaintea plecării am privit și am văzut atâta lume, că am crezut că au înviat și morţii, bărbaţi, femei, bătrâni și copii, o veselie generală, am plecat cu drapele roșii și muzica la Vulcan. Ne-am întâlnit cu muncitorii din acea localitate. La Câmpia Surduc erau toţi muncitorii din Valea Jiului cu familiile lor, și pe atunci erau în acea regiune 20.000 - 22.000 muncitori, peste tot la câmpie drapeluri roșii, coruri și muzici, a fost o serbare pe care nu o pot uita niciodată, eram așa de fericit, nici nu știu cum de nu am murit de fericire. De altfel, ar fi fost mai bine fiindcă nu aș fi văzut ce a urmat.

În anul 1919 încep certuri și în primul rând președintele cu vicepreședintele pe chestiuni de naţionalitate, câţiva muncitori, după cum am arătat în altă parte, drept că ei nu erau vinovaţi, erau îndemnaţi de răufăcători sau instigatori. Au început să atace armata, au trecut repede și aceasta am mai activat mai departe. Însă nu mai era aceeași însufleţire.

(va urma)

Acţiuni de control tehnic în trafic efectuate de Registrul Auto Român

Cele mai multe...

...neconformităţi au fost constatate la: instalaţia electrică de iluminare-semnalizare (27,54%); emisiile poluante (22,1%); punţi, jante, anvelope și suspensie (13,04%); vizibilitate (12,81%); șasiu și elemente atașate șasiului (11,08%).

Neconformităţi la sistemul de frânare au fost depistate la 5,57% dintre vehiculele controlate şi în 1,9% din cazuri au fost constatate probleme la sistemul de direcţie. În urma verificărilor s-au identificat deficienţe din sfera poluării la 2.820 de vehicule dintre cele controlate. Inspectorii RAR au identificat în trafic şi vehicule cu defecţiuni periculoase la sistemele de frânare,

direcţie sau la punţi și fuzete. În cazul a 3.064 de vehicule s-a considerat că acestea prezintă pericol iminent de accident.

În județul Hunedoara...

...au fost verificate, în perioada menţionată, 578 de vehicule. Dintre acestea, 7,61% prezentau diferite neconformităţi tehnice sau legate de acte și 1,04% aveau ITP fals, expirat sau anulat.

Registrul Auto Român a verificat în trafic, din punct de vedere tehnic, în primele șase luni din anul 2023, 44.472 de vehicule, la nivelul întregii țări. În urma controalelor, inspectorii RAR au constatat că 44,16% dintre acestea aveau deficiențe tehnice majore și/sau periculoase, motiv pentru care au fost declarate neconforme.

Aproximativ 2,6%... ...dintre vehiculele verificate prezentau probleme legate de inspecţia tehnică periodicăITP fals, expirat sau anulat.

În urma controalelor mixte desfăşurate de RAR şi Poliţia Rutieră, pe parcursul primelor șase luni ale anului 2023, au fost aplicate 14.354 de sancţiuni, au fost retrase 12.362 de certificate de înmatriculare, au fost imobilizate 194 de vehicule și 260 ITPuri au fost anulate.

În urma controalelor mixte desfășurate de RAR și Poliţia Rutieră, în acest judeţ au fost aplicate 49 de amenzi contravenţionale și au fost retrase 49 de certificate de înmatriculare.

În situaţia în care una dintre măsurile luate a fost reţinerea certificatului de înmatriculare, acesta poate fi redobândit numai după efectuarea unei inspecţii tehnice specifice la reprezentanţele RAR din ţară.

Rezultatele controalelor desfășurate în trafic NU reflectă starea generală a parcului auto din România, deoarece echipajele mixte RAR-Poliţie opresc pentru verificare doar acele vehicule care sunt susceptibile de a prezenta defecţiuni.

Biblioteca Judeţeană „Ovid Densusianu” Hunedoara – Deva, în parteneriat cu Asociaţia Oamenilor de Cultură și Artă din judeţul Hunedoara, organizează în ziua de 31 august 2023, ora 1700, la Sala de Lectură, un eveniment cultural-

Ziua Limbii Române

literar cu o înaltă încărcătură patriotică, sub genericul „Limba română este patria mea”, binecunoscutele cuvinte ale lui Nichita Stănescu. Manifestarea este dedicată Zilei Limbii Române, sărbătoare de suflet a românilor, a tuturor celor peste 25 de milioane de vorbitori de limbă română din lumea întreagă. În expunerea de motive a Legii nr. 53/2013 prin care s-a instituit ziua de 31 august ca Zi a Limbii Române se aduc argumente extrem de pertinente și foarte actuale azi pentru a justifica faptul că limba noastră românească trebuie să aibă o zi a ei prin care să fie sărbătorită așa cum merită: „importanţa limbii române nu trebuie marginalizată de tendinţele actuale către globalizare,

deoarece limba română reprezintă fundamentul identităţii naţionale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăţi puternice și unite”.

După ce, în anul 1990 Ziua Limbii Române a fost sărbătorită la Chișinău la 31 august, în atmosfera plină de însufleţire a afirmării conștiinţei naţionale a românilor dintre Prut și Nistru, această zi a fost serbată și în România și în toate comunităţile românești din lume.

Desigur, limba română nu se serbează, nu se omagiază doar într-o singură zi, limba noastră are nevoie de dragostea,

de respectul și preţuirea celor care o vorbesc, are nevoie de apărare în condiţiile în care exprimarea neîngrijită este, din păcate, atât de frecventă. Manifestarea noastră se dorește a fi un semn de dragoste faţă de această limbă „dulce și frumoasă”, limba în care mamele ne-au șoptit primele cuvinte, limba în care am citit basmele copilăriei, limba în care ne-am făcut studiile, limba în care ne exprimăm bucuria și tristeţea, limba în care ne rugăm în străvechile biserici românești. Poeţi, prozatori, oameni de cultură își vor exprima, prin creaţiile lor, de Ziua Limbii Române, întreaga emoţie și iubire faţă această limbă care, așa cum spunea Eminescu, „este însăși floarea sufletului etnic al românimii”.

Iniţiativă unică în România: oamenii pot învăţa cum să implementeze cu succes proiecte europene, cu ajutorul unei serii de tutoriale video

Clipurile sunt concepute astfel încât cei care le parcurg să beneficieze de o experienţă de învăţare atractivă, modernă, inovatoare și adaptată cerinţelor apelurilor de proiecte din cadrul programelor regionale de finanţare.

Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România – ROREG a lansat joi un proiect unic la nivel național, dedicat personalului din Unitățile Administrativ Teritoriale de la nivelul celor 41 de județe ale Românei. Este vorba de o

serie de tutoriale video de tip e-learning, concepută pentru a le oferi beneficiarilor de proiecte europene din mediul urban posibilitatea să își dezvolte competențele necesare pentru a gestiona și implementa eficient proiecte cu finanțare europeană.

Cele 40 de tutorialele acoperă patru tematici diferite și își propun să consolideze cunoștinţele și abilităţile posibililor beneficiari de fonduri europene în:

- Planificare Strategică;

- Management de Proiect;

- Documentaţii tehnico – economice. Proprietatea;

- Achiziţii publice.

Tematicile au fost identificate de Asociaţia ROREG printr-o analiză efectuată în rândul beneficiarilor, în perioada Mai – Iunie 2020.

„Lucrăm de mai multă vreme la acest proiect-resursă, prin care să

accesibilizăm accesul reprezentanţilor autorităţilor locale la materiale informative cu privire la implementarea de proiecte cu fonduri europene. Calitatea acestor proiecte depinde foarte mult de calitatea muncii oamenilor care se ocupă de ele și de aceea noi îi susţinem cu aceste cunoștinţe. Cele 40 de tutoriale propun o experienţă de învăţare modernă și oferă marele avantaj că pot fi accesate oricând și de oriunde. Sperăm

ca și prin ele să aducem plusvaloare proiectelor europene implementate în România”, a declarat Sorin Maxim, președintele Asociaţiei ROREG.

Tutorialele însumează peste șase ore de conţinut și vor pune la dispoziţie beneficiarilor din cadrul autorităţilor publice informaţii despre:

• Dezvoltarea de abilităţi în planificarea strategică: dobândirea de cunoștinţe și instrumente pentru elaborarea planurilor strategice la nivel local, cu scopul de a îndeplini nevoile comunităţilor și de a stimula dezvoltarea durabilă;

• Dezvoltarea și consolidarea competenţelor în managementul de proiect: tehnici și instrumente fundamentale pentru planificarea, implementarea și monitorizarea proiectelor locale.

• Descoperirea regulamentelor și procedurilor specifice achiziţiilor

Vând casă “la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

publice: ciclul complet al unui proces de achiziţie publică, începând de la identificarea nevoilor și până la contractarea furnizorului, cu accent pe etapele cheie și documentele relevante;

• Elaborarea documentaţiei tehnicoeconomice: prezentarea tipurilor de documentaţii și cerinţe specifice, a aspectelor legale și reglementărilor specifice care trebuie respectate, în concordanţă cu legislaţia naţională și internaţională.

Cele 40 de tutoriale video de tip elearning se regăsesc pe canalul de youtube al Asociaţiei ROREG.

Tutorialele sunt rezultatul unui proces de colaborare între Asociaţia ROREG și 23Film Studio susţinut de cele 8 Agenţii pentru Dezvoltare Regională din România și au fost realizate în cadrul proiectului ,,Sprijin pentru eficientizarea gestionării și implementării FESI la nivelul autorităţilor publice locale de la nivelul orașelor, municipiilor și judeţelor din România”, COD SMIS 132349, fiind cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin POAT 20142020.

Lecţie la înălţime

Ceea ce se petrece, din 2015, încoace, an de an, la înălțimea de 1621 a Munților Vulcan, la cea mai înaltă cotă a pasului care unește județele Hunedoara și Gorj, este o transmitere în timp și o comemorare a sacrificiului suprem făcut pe aceste plaiuri de către militarii Armatei Regale Române. Sacrificiu care a făcut posibilă, în 1918, reîntregirea României între hotarele ei firești.

Numai că, așa cum s-a văzut în acest august, momentul s-a constituit și într-o înălţătoare lecţie lecţie de istorie ţinută la înălţime de Ioan Dorel Șchiopu, președintele filialei din Hunedoara a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor „Regina Maria”, exact pe culmea de munte pe care, acum o sută șapte ani, șuierau gloanţele și schijele.

Cei cam treizeci de copii din cartierul Dallas, din centrul vechi al Vulcanului și din colonia de jos care erau în jurul lui îl ascultau fascinaţi. Dar nu erau numai copii. Grupului i se alăturaseră mai multe doamne și domni, veniţi din judeţul vecin Gorj, după cum aveam să aflu. Bine documentat în ceea ce le istorisea, Ioan Dorel Șchiopu i-a uimit pe toţi prin pasiunea cu care vorbea despre luptele purtate în acest loc și cu amănuntele mai puţin știute despre cele petrecute în Primul Război Mondial. O doamnă a fost atât de recunoscătoare, încât i-a mulţumit în graiul de la sudul munţilor Vâlcan. „Nu știurăm multe și, din ceea ce ne spuserăţi dumneavoastră, învăţarăm, foarte multe”, a mărturisit ea emoţionată.

Gheorghe OLTEANU