3573 joi 24 aug 2023

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Ziarul Vaii J iului

Vulcan Sporuri la primărie

Anularea creșterilor salariale a pus pe jar sindicatul funcţionarilor publici din primărie care a ameninţat cu darea în judecată a conducerii administraţiei locale. Praf în ochi, fiindcă primarul poate să le ofere subordonaţilor măriri ale lefilor numai și numai dacă, în bugetul local, există sumele de bani necesare. Dacă nu sunt, salut și voie bună! Ulterior, ca să mai îndulcească situaţia, conducerea instituţiei a promis că, în loc de creșteri, salariaţilor li se vor acorda sporuri de condiţii deosebite.

Promisiunea

s-a materializat în ședinţa ordinară de la mijlocul lunii august, odată ce, prin aprobarea a trei proiecte de hotărâre, le-au fost oferite „sporuri pentru condiţii deosebite, cum ar fi stres sau risc” pentru trei categorii de personal.

Este vorba de „funcţionarii publici și personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vulcan, familia ocupaţională de funcţii bugetare Administraţie”, „personalul contractual din cadrul aparatului de specialitate al primarului municipiului Vulcan, familia

Căutăm coleg(ă)!

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar: 1€ = 4,9405 lei 1$ = 4,5686 lei 1₤ = 5,7777 lei

Dacă ai determinarea şi priceperea ca, zi de zi (de luni până vineri, în datele de apariţie a ediţiei tipărite), să poţi aduce în paginile Ziarului Văii Jiului savoarea unor interviuri / convorbiri pe teme de actualitate (şi nu numai) cu personalităţi din zonă, credem că eşti persoana potrivită. Aşteptăm să ne spui, prin e-mail către office@zvj.ro, de ce crezi tu că eşti persoana potrivită. Dacă te pricepi, sigur te angajăm.

Ce zici?

PS: Poţi să ai şi un alt job în paralel, nu ne încurcă.

După ce, la începutul acestui an, salariaților primăriei Vulcan li s-au promis măriri consistente ale salariilor, acestea au fost anulate la nicio lună, motivul invocat fiind acela că bugetul local nu ar fi dispus de sumele de bani necesare.

ocupaţională de funcţii bugetare Sănătate, Asistenţă socială” și de „personalul contractual din cadrul Serviciului Public de SalubrizareVulcan”.

Acordarea de sporuri nu s-a făcut pe ochi frumoși, ci numai ce i s-a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara să expertizeze locurile de muncă pentru întregul personal din aparatul de specialitate al primarului și a celui de la Serviciului Public de Salubrizare-Vulcan. După efectuarea expertizei, DSP a emis un buletin în care a menţionat că „s-a constatat existenţa factorilor de îmbolnăvire, ca urmare a acţiunii mai multor factori nocivi, a suprasolicitării unor funcţii și sisteme ale organismului, acţiunii agenţilor biologici, cu afectarea stării de sănătate a lucrătorilor”.

Cristian Merișanu le-a precizat consilierilor locali că „suntem acoperiţi în totalitate să avem raportul DSP care ne obligă să dăm acest spor”. Sporul ar putea să ajungă până la 15 la sută din salariu, numai că, a menţionat primarul, „am făcut un calcul și ne încadrăm într-un 10 la sută”. De un spor asemănător, s-a zis, va beneficia și personalul din Clubul Sportiv Municipal Mihai Viteazu, în cadrul căruia sunt prinși și lucrătorii de la bazinul de înot didactic. Primarul i-a mai informat pe consilierii locali că sindicatul funcţionarilor publici a revenit cu un nou demers prin care cere mărirea salariilor. Treaba asta nu-l afectează, însă, fiindcă nu există nicio prevedere care l-ar obliga pe primar să facă acest lucru. Așa că, din nou, la revedere, voie bună și să ne vedem sănătoși de treabă… Gheorghe OLTEANU

Acţiune pe Taia

Asociația

„San Montan”, împreună cu Primăria orașului Petrila, organizează o noua acțiune pe Cheile Tăii.

Este vorba de „Pedalează cu San Montan în Cheile Tăii”.

Acţiunea are loc duminică, 27 august, de la ora 11:00. Sunt invitaţi să ia parte toţi iubitorii de MTB. Nu este un concurs, este doar o mișcare pentru toţi cetăţenii mici și mari. Nu se percepe nicio taxă, se acordă doar diplome, o mâncare la ceaun, dar și alte surprize pentru cei prezenţi.

Fotbal. Liga 4

Derby din prima etapă

În acest week-end se va da startul în Liga 4 de fotbal. În chiar prima etapă va avea loc meciul orgoliilor dintre Inter Petrila și Minerul Lupeni. Partida va avea loc, sâmbătă, de la ora 11:00 pe terenul din Lonea. În acest sezon vor evolua 12 formaţii. Prima etapă,

programată pe 26 august, ne oferă și un derby al echipelor care au activat sezonul trecut în liga superioară, a treia: Retezatul Haţeg și Aurul Brad. Iată programul primei etape și formaţiile care se vor întrece pentru trofeul de campioană a judeţului:

CSO Retezatul Haţeg - CSM Aurul Brad

CSM Dacia Orăştie – CSC Sântămăria – Orlea

CS Inter Petrila - ACS Viitorul Minerul Lupeni

CSM Deva - AS Victoria Călan

ACS Minerul Urican - ACS Şoimul Băiţa

CSM Mihai Viteazul Vulcan - CS Gloria Geoagiu.

Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani RO 32719137 n J20/82/2014

Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

Rugby. Liga Națională

La Petroşani – întâlnire între studenţi

În acest week-end are loc etapa cu numărul 3 în Liga Națională.

Cinci partide vor avea loc în acest weekend în Liga de rugby. Partida dintre RC Bârlad și RC Gura

Humorului a fost reprogramată pentru luna noiembrie. Echipa de rugby Știinţa Petrosani va da piept, acasă, cu Știinţa Baia Mare. Partida se va juca, sâmbătă 26 august, la Petroșani de la ora 11:00. Știinţa vine după o înfrângere drastică suferită în etapa trecută și are nevoie de toată susţinerea fanilor.

Fotbal. Liga 4

Haţegul a bifat un transfer

Retezatul Hațeg și LPS Banatul Timișoara au ajuns la un acord pentru transferul jucătorului Tondoni Raul.

„Astfel, vă aducem la cunoștinţă faptul că jucătorul Todoni Raul a fost selectat și transferat la echipa de fotbal LPS Banatul Timișoara (Grupa Elită – an 2010). CSO Retezatul Haţeg, colegii jucătorului, cât și antrenorul Romulus Bobu transmit mulţumiri pentru efortul depus și pentru contribuţia decisivă adusă grupei de copii din care a făcut parte! Mulţumim, Todoni Raul pentru aportul adus şi îţi urăm multă baftă în viitor!”, se arată pe pagina de Facebook a echipei din Haţeg.

Retezatul va juca în prima etapă, acasă, cu Aurul Brad. Ambele formaţii vin din liga a treia.

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0723.446831 loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS

DTP: Confort Media

Peripeţiile lui Iancu

Spațiul Schengen, bate-l vina!

„La pauza zilei, a venit un român din Alba Iulia, stabilit în Olanda, împreună cu fiica sa, Maria, de doar 5 ani. Florin Henean a ţinut să facă joncţiunea cu noi. Ne-a adus de toate de-ale gurii, inclusiv roșii dinalea, mari, crăpate, aduse de la Alba. Omul s-a plâns și el că a stat două ore la graniţa Schengen. Și că a fost controlat la sânge. Noi mâncam și ascultam. Realizam că rezonează cu această problemă care trebuie rezolvată odată. Ce fac eu și echipa mea minunată este un efort uriaș. Am mai spus-o și repet. Deși este așa, e doar o mică contribuţie la a ne face auziţi. Noi, ca români. Și Lucian a dorit ca noi cei care facem efortul mare, să fim bine hrăniţi. Deși pare un gest mic, este uriaș. Victoria va fi și a ta, Lucian. Mulţumim”, a povestit sportivul ce înoată pe Rin.

Constantin cel MARE

Nu e vorba de împăratul Constantin, ci de Constantin Duca. E românul care vorbește perfect olandeză și care, de la intrarea în Olanda, a îndeplinit rolul cerut de olandezi și stipulat în autorizaţia de înot: un om pe barcă

Echipa permanentă a lui Avram Iancu duce și ea greul

setată pe limba neerlandeză. Nu e vorba doar de înot. E vorba de eforturi susţinute, diverse, complexe și delicate. E vorba de un șoricel ( plasticul ăla de prindere) de care ai nevoie să prinzi stopul de la remorca bărcii și care mișcă și trebuie fixat. E vorba de becul de pe stop care nu se mai aprinde și care trebuie schimbat. Și multe altele. Iar acest tânăr, Sandrino, la doar 23 de ani a acumulat atâta experienţă ca în basmele lui Ispirescu. Într-o lună câţi alţii în 10 ani”.

O nouă zi de înot pentru Avram Iancu. Ziua cu numărul 38. Dincolo de efortul mare pe care îl depune, pe care nu dorește să-l exprime, această zi vine cu descrierea unor oameni care i- au fost ca un balsam. Atât pe rănile fizice cât și pe zbaterile sufletești prin care trece atât el cât și echipa. Oboseala e mare.

care să știe olandeză.

„Au fost 5 sau 6 zile (nici nu mai știu sigur în ce fel se scurge timpul)

minunate alături de acest OM super capabil. S-a integrat perfect în echipă. Din prima făcea parte din filmul acesta și parcă aștepta distribuţia acestui rol. Seara, am cunoscut-o și pe Carmen, soţia lui. Am și dormit la ei, am fost surprins de faptul că ei locuiesc chiar în imediata apropiere a locului unde am terminat înotul.

Mulţumim și pentru găzduire. Constantin trebuie să fie de azi (23.08) înapoi la serviciul lui. O să revină în weekend. Până atunci alţi români s-au oferit să-i ţină locul. Îi vom cunoaște pe toţi”, a povestit Avram Iancu.

„Ce să mai zic de ea? Orice aș zice ar fi prea puţin să le mulţumesc celor care, alături de mine, duc și ei în spate propriul efort. Propriile dificultăţi. Propriile lupte de a rezista până la capătul acestui demers dificil. Ne încurajăm reciproc. Un olandez din umbră, care este acum scos puţin la lumină. Este căpitanul olandez de vas Ed van Groth, care ne ajută și el de la butoane. Dă telefoane pentru realizarea rezervărilor pe la hotel, contactează administraţiile ecluzelor și multe altele. Deschide anumite uși. Vă mulţumesc în românește. Am făcut și ieri aproximativ 12 km. Nu știu exact, pentru că nu era borna kilometrică la ieșire. Am plecat de la borna 936 și am terminat la coordonatele: 51.9989100/5.1266301, în apropiere de Vianen”.

Un transport de la gară

„Nino, suportul terestru se îndreaptă acum spre gară. Acolo va sosi cu trenul, Florin. El este românul care  va fi pe barcă cu staţia în mână și cu limba

Dureri... secundare

„Despre faptul că pe mine mă dor pectoralii, dorsalii, tricepșii, gâtul, spatele, zona lombară și că am slăbit 7 kg, cade pe plan secund. Stării generale de oboseală și slăbire se adaugă dorul de casă, de soţie, de cele trei

fete, de colegi și de prieteni, de România noastră. Sunt plecat de acasă de peste 40 de zile”.

Tot înainte

„Chiar dacă în acest moment cu toţii am vrea să ne deconectăm de la tot și să dormim vreo 3 ore fără griji, există decât o singură dorinţă: să mergem ÎNAINTE!”, a concluzionat înotătorul.

Loredana JUGLEA

4 PRĂVĂLIA CU ISTORII

Oamenii care nu au făcut umbră degeaba Văii

Petru Mihăilă – bărbat de încredere, preşedinte al sindicatului

social-democrat

minerilor (I)

„Biografia personală al subsemnatului Petru Mihăilă de la anul 1914 până la anul 1937”

„Născut în 1896, luna iunie, ziua 29, la ţară, în comuna Trestia - Munţii Apuseni, jud. Hunedoara. Însă nu sunt fiu de ţăran. Tatăl meu a fost miner la minele de aur.

Din cauza muncii grele pe care a îndeplinit-o tata la mină, a fost atacat la plămâni și era mai mult bolnav, nu putea munci. Din aceste motive, eu am fost nevoit să intru la lucru la minele de aur din Munţii Apuseni, la Barza, Stănija și Săcărâmbu, la etatea de 13 ani. Aceasta și din motivul că eram la tata nici mai mult nici mai puţini decât 14 copii. Opt băieţi și 6 fete, dintre care mai târziu un băiat și o fată au murit, aceasta m-a forţat mai mult să intru ca băiat la mină de la etatea de 13 ani, fiindcă eu eram cel mai mare dintre băieţi.

În anul 1913, fiind dornic de-a vedea mai mult și în alte părţi, în contra voinţei părinţilor, am plecat în Valea Jiului. Tata nu voia să mă lase să plec în Valea Jiului, fiindcă la ţară se vorbea de rău despre acea regiune, se spunea că cei mai mulţi care merg în acea regiune, se distrug, devin vagabonzi, beţivi, oameni stricaţi. Într-adevăr, așa era. Însă eu deși am stat în acea regiune până în anul 1931 neîntrerupt, numai cu mici excepţii, când am fost arestat, tot n-am devenit acela pe care tata se temea să-l lase să intre cei stricaţi, erau și acolo oameni buni, și cu un trecut de partea lor. Peste câţiva ani și tata era mândru de mine, când a auzit că ce purtare am.

Am muncit în acea regiune la Vulcan, Jieţi-Lonea și în anul 1914, când a fost proclamat războiul, m-am stabilit la Lupeni, unde am fost mobilizat ca militar, însă făceam serviciu la mină.

Toţi muncitorii au fost mobilizaţi, bine înţeles primeam salariu de la societate pentru munca depusă.

Însă nu aveam voie să părăsim regiunea fără permise, ca la armată, pe care nu putea nimeni să-l obţină. Nu era permis să lipsești nici o zi de la lucru.

Condiţiunile de lucru s-au schimbat, trebuia să muncim peste puterile noastre și nu puteai să spui un cuvânt, căci imediat eram arestaţi, legaţi la stâlp și alţii transportaţi la front. S-a întâmplat de mai multe ori, că unii au fost arestaţi și peste noapte au fost urcaţi în vagoane și transportaţi din localitate, unde, nu se știa, nu s-a mai putut afla nici până astăzi. Așa se

Periodic, oamenii care nu au făcut umbră degeaba Văii Jiului trebuie readuși în memore colectivității. Așa facem și astăzi cu Petru Mihăilă.

Petru Mihăilă a fost unul dintre cei mai activi sindicaliști social-democrați lupeneni. Bărbat de încredere, ales de nenumărate ori președinte al sindicatului minerilor lupeneni, secretar regional a Uniunii muncitorilor mineri din România, președinte al Uniunii muncitorilor mineri din România, senator în 1939, deputat în 1946 (ales pe lista Blocului Partidelor Democrate), Petru Mihăilă a trecut prin toate etapele sociale ale devenirii unui adevărat lider sindical. Grație nepotului său, Alexandru Jian, s-a păstrat o parte a arhivei lui Petru Mihăilă. Albumul cu fotografii de familie, cu ale cărui fotografii ilustrăm această ediție, ni-l prezintă pe fruntașul social-democrat în diferite ipostaze. Un alt album care s-a păstrat reunește fotografii cu actorii vremii, colecționarea acestora dând seama de pasiunea pentru cinematograf a unui lider al minerilor. Dar cred că cel mai important obiect păstrat din „fondul” Petru Mihăilă este biblioteca. Da fapt, nu mobila în sine este importantă, ci cărțile. Nu cred că mai există în județul Hunedoara o bibliotecă a unui fruntaș social-democrat care a făcut istorie, atât de bine conservată. Și aceasta datorită nepotului său Alexandru Jian. Care, în urmă cu ceva ani, ne-a ajutat să reconstituim și o parte a arborelui genealogic al lui Petru Mihăilă, pe care o reproducem mai jos. Din căsătoria lui Petru Mihăilă cu Marta s-au născut trei copii (astăzi toți decedați), doi băieți și o fată: Cornel, Eleonora și Gheorghe. Cornel s-a căsătorit cu Elena, neavând urmași. Eleonora s-a căsătorit cu Alexandru Jian. Împreună au avut 3 copii: Alexandru, Violeta și Eleonora. Din cei 3, mai trăiesc Alexandru și

vorbea, că i-a dus la front. Cine știe?

Spre zile mai grele

Situaţia în Valea Jiului se înrăutăţise tot mai mult și nemulţumirile creșteau, în primăvara anului 1916 nu se mai puteau procura de pe piaţă alimente, iară Societatea din consum ne reglementase câtă făină poate primi fiecare muncitor, însă era așa de puţină, că toată lumea răbda de foame.

La începutul lunii iunie 1916, Societatea, de comun acord, cu autorităţile militare, au dat ordin că, din consumul societăţii, numai muncitorii maghiari și germani vor primi făină de pâine, zahăr și cafea, iar celelalte naţii vor primi făină de porumb. Aceasta a contribuit și mai mult la nemulţumirile muncitorilor, cu

Eleonora. Alexandru Jian are 3 copii, Florin, Marta și Miși, și 4 nepoți, Delia și Vlăduț (de la fiica Marta) și Daniela și Andrei (de la Miși). În fine, Gheorghe, al treilea fiu al lui Petru Mihăilă, a avut din două căsătorii 4 copii: Puiu (cu soția Dușa) și Petre, Gheorghe și Eta (din căsătoria cu Pipi). De reținut, că Puiu a fost unul dintre membrii grupului Fiii Parângului, care au vrut să arunce la Petroșani, la 1 mai 1958, tribuna în aer, făcând 6 ani de pușcărie, între 1958-1964.

Conform spuselor nepotului Alexandru Jian după 1945, din cauza trecutului său politic, Petru Mihăilă ar fi fost închis între anii 19491955, fiind eliberat și se pare și despăgubit în urma intervențiilor lui Ștefan Voitec, vechi tovarăș social-democrat.

În 1968, Petru Mihăilă trece la Domnul în casa sa din Colonia de Jos a Petroșaniului, fiind îngropat în Cimitirul Central din Petroșani. În arhiva sa am găsit și un document cu valoare documentară singulară: „Biografia personală al subsemnatului Petru Mihăilă de la anul 1914 până la anul 1937”. Scrise cu sinceritate, cele 16 pagini (bătute la mașină) dau seama de existența unui lider socialdemocrat, născut, și nu făcut. Chiar dacă, în „biografia” sa Petru Mihăilă este uneori repetitiv, am reprodus-o întocmai. Cu siguranță, personalitatea lui Petru Mihăilă merită mai mult. De pildă, numele său ar putea fi dat Clubului muncitoresc din Lupeni sau unei străzi din Colonia de Jos a Petroșaniului. Cred că pentru aceasta ar trebui ca social-democrații și sindicaliștii zilelor noastre să întreprindă demersurile necesare, deși, personal, am oareșce dubii. Oare mai există social-democrați și sindicaliști ca Petru Mihăilă în Valea Jiului?

(Marian BOBOC)

atât mai mult că nici făina de pâine și nici cea de porumb nu era folosibilă, iar muncitorii maghiari s-au solidarizat cu muncitorii români și celelalte naţiuni, și s-a pretins să se da la toţi la fel făină de pâine, zahăr și cafea, și societatea a refuzat, iar muncitorii au hotărât să intre în grevă. S-a dat cuvânt de ordin nouă, băieţilor tineri, între care eram și eu, să plece la mine și uzine, și în ziua următoare să plece toată lumea de la lucru la piaţă, unde se va ţinea adunare. În dimineaţa următoare, după ce toţi muncitorii ridicaseră lămpile de la lămpărie, în loc să intre în mină, au plecat la piaţă. Se muncea atunci cu 56.000 lucrători. S-au întrunit toţi la piaţă cu securile pe umeri și cu lămpile de mină în mână. Un muncitor, Boier Gheorghe, și N. Radu au ţinut câte o

vorbire de îmbărbătare, s-a ales o delegaţie, între care au fost aleși cei doi mai sus susnumiţi, care să meargă la direcţiune să spună care sunt dorinţele muncitorilor. Toată lumea a plecat acasă, rămânând ca după masă la orele 3 să se adune din nou în același loc. După masă, toată străzile ce duceau la locul de întrunire au fost baricadate de militari, însă muncitorii au rupt cordoanele de militari și au ajuns în locul de întrunire. Însă acum eram mai mulţi, fiindcă veniseră și soţiile muncitorilor și copiii, spre mirarea tuturora, că cei doi tovarăși, Boier și Radu, nu veniseră. Deodată strigă cineva că cei doi muncitori au fost arestaţi și se află la garnizoană. Atât a mai trebuit, toată lumea a plecat spre garnizoană, armata a încercat să-i

al minerilor din Lupeni, preşedinte al Uniunii muncitorilor mineri din România, senator şi deputat al

împiedice, însă n-a putut. Sosind la garnizoană, a ieșit Comandantul afară și a întrebat ce vor? Eliberarea celor doi tovarăși, a strigat mulţimea. Cei doi tovarăși au fost eliberaţi imediat. Peste noapte, toată lumea a plecat la locuinţele lor. Cei doi au fost din nou arestaţi și, în aceeași noapte, au fost scoși din Valea Jiului, unde i-a dus nu se știe nici până azi.

În ziua următoare, din nou s-au adunat la locul obișnuit, unde s-a prezentat Comandantul garnizoanei și a întrebat pe muncitori că ce vor? Muncitorii au declarat să se aducă înapoi cei doi tovarăși, să li se dea cele formulate în memoriul înaintat la direcţiunea minelor, și atunci vor relua lucrul. După o scurtă discuţie, muncitorii au hotărât că în aceeași seară vor relua lucrul, însă, dacă în decurs de 6 zile nu vor primi cele cerute în memoriu și dacă cei doi tovarăși nu vor fi în localitate, din nou vor intra în grevă.

Peste 6 zile

Neîndeplinindu-se nimic din cele promise, muncitorii au intrat din nou în grevă, însă de data aceasta greva a fost în întreaga Valea Jiului, fiind o gardă de băieţi, care mergeam noaptea peste munte în celelalte localităţi și vesteam muncitorilor ce se petrece la Lupeni și, în felul acesta, au intrat toţi muncitorii în grevă.

De data aceasta, greva a fost câștigată, s-au dat condiţiuni de muncă mai bune și făină de pâine, zahăr și cafea, pentru toţi muncitorii. Însă, în urma grevei au fost și martiri. Câteva sute de muncitori au fost ridicaţi noaptea de la domiciliu și au fost duși, unii la front, alţii la pușcărie, între care eram și eu. După ce am stat câteva luni arestaţi la Deva și Cluj, am fost condamnaţi la Curtea Marţială din Cluj, unii la muncă silnică pe viaţă, iară eu și încă câţiva am fost condamnaţi la moarte prin gloanţe. Curtea Marţială nu ne-a condamnat ca factori ai grevei, ci ca spioni români.

Tovarășii de la Cluj, între care era și tov. Ujhelyi, au scris la Budapesta, și după cât am fost informaţi tov. Payer, fost pe atunci reprezentantul muncitorilor minieri și este și astăzi (în 1937 - n.a.), a intervenit în favoarea noastră. În ultima noapte, la 12, când urma ca în dimineaţa zilei, la orele 6, să fim împușcaţi, a sosit răspuns la recursul nostru și ni s-a schimbat pedeapsa la muncă silnică pe viaţă, și am fost transportaţi de la Cluj la Oradea Mare.

În luna Ianuarie 1917 am fost amnistiaţi și ne-au trimis în Valea Jiului la muncă în mină.

În Valea Jiului nu mai găsisem pe tovarășii noștri de muncă și luptă fiindcă, din cauza luptelor între România și Austro-Ungaria, plecaseră toţi pe la Pecs și Tatabanya.

În decurs de 3 luni s-au reîntors toţi muncitorii iarăși în Valea Jiului. Însă de data aceasta muncitorii învăţaseră mai mult, pe unde au umblat și în special noi cei care fusesem la pușcărie și începusem munca de organizare a

muncitorilor din Lupeni. Munceam 12 ore pe zi, însă noaptea făceam înscrierile la sindicat, încasam cotizaţiile și împărţeam ziare și manifeste sosite de la Centrul din Budapesta. Duminica și în sărbători ţineam întruniri prin munţi, păraie și păduri, să nu ne găsească jandarmii. În anul 1917 am asistat la o scenă jalnică. În ziua de 19 X 1917, la orele 1 după masă, a fost o explozie de metan la mina Elena din Lupeni, unde au fost omorâţi 57 de

Ungaria, iar noi, românii, pe bun drept, doream ca Ardealul să treacă la patria mamă. Duceam lupta să-i convingem pe muncitorii minoritari să rămână organizaţi, fapt ce ne-a reușit, muncitorii au rămas în sindicat și, mai târziu, s-au împăcat cu situaţia până în anul 1919 toamna, când unele persoane, care făceau șovinism maghiar, au instigat muncitorii de la Lupeni și Vulcan în contra armatei române, armata a fost atacată cu dinamită de câţiva muncitori.

Acum iarăși a început lupta între muncitori pe chestia de naţionalism, se ducea o luptă pe stradă între muncitori și armată și muncitori și muncitori. Aceasta s-a ţinut mult timp. Armata română a rezolvat problema pentru muncitorii minoritari…

Trecând peste furtună, am început să reluăm activitatea sindicală, însă de data aceasta a mers mai greu, fiindcă armata tot mereu se interesa dacă nu cumva noi în sindicate ne ocupăm cu problema graniţei. După ce s-au convins că noi ne vedem de interesele muncitorilor și facem mișcare sindicală, ne-au lăsat în pace. Mișcarea sindicală progresa din zi în zi tot mai mult.

1920

muncitori. Explozia a fost așa de puternică, că majoritatea celor căzuţi, au fost sfărâmaţi în bucăţi, de s-a putut recunoaște, numele lor s-au știut din registrul de mină, fiindcă se știa cine la ce locuri de muncă muncea. Explozia a fost la acel loc de muncă, unde munceam și eu, însă în aceea zi eu n-am mers la lucru, fiindcă nu aveam cu ce mă încălţa și am mers la magazia societăţii să primesc bocanci.

Însă, la orele 2, când am auzit că a fost explozie, am fugit de acasă la mină și am stat în mină 24 ore în continuu, până ce am găsit și scos la suprafaţă toate corpurile preschimbate și sfărâmate ale tovarășilor căzuţi în câmpul muncii.

Când am sosit la suprafaţă, am găsit la gura minei armată, muncitori particulari, femei și copii plângând și ţipând în așa fel, că m-am emoţionat și am plecat să intru în mină din nou, să nu mai aud și să nu mai văd ce se petrece. Însă cu mine era un domn, ing. Huszti, șeful minei, care plângea și el, și nu m-a lăsat să mă reîntorc în mină. Organizarea muncitorilor mergea pe zi ce trece tot mai bine până la revoluţie. La începutul revoluţiei, lucrurile mergeau bine, însă peste puţin timp, au început certuri între muncitori, nu se mai făcea socialism, se discuta pe chestiunea trecerea Ardealului de la Austro-Ungaria la România, iar unii muncitori maghiari voiau să rămână în

La 10/ X 1920 a izbucnit greva generală, la Lupeni greva a fost bine organizată. Eu făceam parte din comisia a III-a de grevă ca conducător, după 6 zile cei care făceau parte din comisia I și II de grevă erau la garnizoană arestaţi și unii dezertaseră de la datorie. Comisia a III-a intră în activitate, făcusem intervenţii pentru eliberarea celor arestaţi, în caz contrar peste 5 zile vom retrage muncitorii de la munca de întreţinere de la toate minele și uzinele, în același timp vom opri și uzina electrică, lăsând minele să se umple cu foc, apă, gazuri și Valea Jiului fără lumină. Comisia a III-a activa mai bine decât toate, muncitorii se agitau tot mai mult. S-a fost dat ordin că, dacă cei arestaţi nu vor fi eliberaţi peste 5 zile, toate cele de mai sus vor fi înfăptuite. După 4 zile de acţiune cei din Comisia a III-a au fost arestaţi, seara au fost eliberaţi toţi, în afară de mine, eu am fost învagonat noaptea, pe la orele 12, împreună cu ceilalţi, pentru care cerusem eliberarea lor, în vagoane de marfă închise. Dimineaţa, la orele 9, am fost dezvagonaţi la Orăștie. Însă de data aceasta ne întâlnisem cu toţi delegaţii din Valea Jiului, care erau aduși cu alte două vagoane. Însă eram așa de bătuţi de armată, că nu ne mai cunoșteau, de-acolo am fost duși la Sibiu.

Lupta în pușcărie În pușcărie la Sibiu eram închiși în niște bărăci, și eram într-o baracă 120 de greviști. Aci se împărţise pe grupuri, unii nu mai voiau nimic, decât așteptau

să fie eliberaţi și să ajungă la familii. Al doilea grup aștepta să vină boșevismul de la Moscova să-i elibereze. Al treilea grup, din care făceam și eu parte, în fruntea căruia era tov. Mogoș, ne-am dat seama de ceea ce am făcut și făceam planul cum să începem lupta după ce vom fi eliberaţi, pentru a putea să punem bazele sindicatelor din nou.

După 6 luni de pușcărie

Unii au fost condamnaţi la muncă silnică, de la 5 la 20 ani pușcărie, iar unii au fost eliberaţi, între care, după 6 luni de pușcărie eram și eu. Niciodată în viaţă nu am fost așa de supărat ca atunci când a trebuit să plec acasă și să-mi las tovarășii la pușcărie, mă aflam rușinat și eram supărat de ce nu m-au condamnat și pe mine, fiindcă și eu aveam aceeași vină ca și ei. Sosind la Lupeni, toată lumea s-a bucurat că am fost eliberat. Nu puteam nici să umblu pe stradă, fiindcă toţi mă întrebau când se va deschide sindicatul. Fiindcă, cu înfrângerea grevei, s-a sistat și activitatea sindicatelor în Valea Jiului. În același timp au luat fiinţă sindicatele galbene.

Aveam timp, fiindcă societatea nu a vrut să mă reprimească în lucru, iar autorităţile mă forţau să trec la sindicatul galben. Însă eu am refuzat, și nu făceam altceva decât interveneam la toate autorităţile, pentru a ne da voie să deschidem sindicatele, însă zadarnic orice intervenţie.

Într-o zi, eram întâmplător la gară, tocmai la sosirea trenului, ce-mi văd ochii, tov. Gherman se dă jos din tren. Luând imediat contact cu el, îmi dă o copie de pe ordinul Ministerului de Interne, dat de către Prefectura judeţului Hunedoara, prin care dispune să lase mână liberă pentru funcţionarea sindicatelor în Valea Jiului, în același timp, tov. Gherman îmi lasă și o lege asupra sindicatelor profesionale. În ziua următoare n-am prezentat la Poliţie, și după ce Șeful Poliţiei mi-a spus că nu se poate să ne deschidă sindicatul, am început să-i citesc ordinul Ministerial și Legea, aceasta a mai trebuit, m-a luat la bătaie, că m-am făcut harceaparcea. Eu tot timpul am strigat: nu da, domnule, că rupi Legea și ordinul Ministerului de Interne. După ce mi-a dat o sfântă de bătaie, soră cu moartea, mi-a dat voie să deschidem sindicatul. Când am ieșit de la Poliţie, în stradă mă așteptau muncitorii, care voiai să știe rezultatul, când i-am văzut, le-am strigat că avem voie să deschidem sindicatul, am fost uitat că am fost bătut.

După deschiderea sindicatului am fost ales ca președinte, însă în fiecare săptămână eram chemat la Poliţie și, sub diferite motive, eram ţinut câte o noapte în beciuri și bătut, în același timp la locuinţă mi se făcea percheziţie. Aceasta a durat cam un an. În acest timp am devenit așa de cunoscut, că le era rușine sergenţilor să mă mai bată și, văzând că eu nu mă las și nu-mi schimb părerea, m-au lăsat în pace.

(va urma)

6 ACTUALITATE

De la Dănuţ Buhăescu din Uricani citire:

„Fondurile europene sunt marea şansă a dezvoltării şi modernizării Văii Jiului!”

De aceea, este de părere Dănuţ Buhăescu, accesarea de fonduri europene le oferă localităţilor din valea noastră „posibilitatea de dezvoltare la care contribuţia locală este una convenabilă”.

Numai că, vorba primarului, mai sunt și din aceia cu „ceaţă la ochi și dopuri în urechi, oameni fără viziune, care nu văd sau nu vor să vadă avantajele accesării banilor europeni și, de

Orașul din partea de vest a Văii Jiului este campion la accesarea de fonduri europene. Se întâmplă asta, fiindcă primarul Dănuț Buhăescu este de neclintit în convingerea lui că „fondurile europene sunt principalul instrument financiar care poate să ducă Valea Jiului spre dezvoltare și progres”.

aceea, lor le este sortit să rămână de căruţă”.

„Nu degeaba, o dată la patru ani – continuă edilul șef din Uricani -, oamenii își aleg primarii în care ei își pun speranţa pentru modernizarea localităţilor, iar, odată ajuns la urne, alegătorul trebuie să cântărească bine și să facă diferenţa între vorbele fără acoperire și vorbele urmate de fapte concrete”. Conform mărturisirii sale, „un primar trebuie să-și

iubească urbea și pe oamenii ei, să-și pună la bătaie și în slujba cetăţeanului sufletul și capacitatea profesională”. Calităţi care, să recunoaștem, îi sunt proprii lui Dănuţ Buhăescu.

Gheorghe OLTEANU

Temperaturile ridicate și valurile de căldură ce urmează ploilor abundente, favorizează apariţia anumitor boli, dintre acestea făcând parte și neuroinfecţia West Nile, o boală infecţioasă ce se transmite prin înţepătura de ţânţar.

Institutul Naţional de Sănătate Publică face următoarele recomandări în vederea protejării împotriva infectării cu virusul West Nile:

Evitaţi expunerea la ţânţari, purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi și pantaloni lungi;

Utilizaţi substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor;

Utilizaţi substanţe insecticide în locuinţă/în jurul locuinţei; Împiedicaţi pătrunderea

ţânţarilor în casă (plase de protecţie la ferestre);

Asiguraţi

desecarea bălţilor de apă din jurul gospodăriei;

Îndepărtaţi recipientele de apă stătută și gunoiul menajer.

Uneori, pericolele pot fi evitate prin gesturi mici. Protejaţi-vă sănătatea!

Recomandări pentru a reduce riscul expunerii la înțepătura căpușelor

Este de preferat să se evite contactul direct cu solul şi iarba, fie cea din curte sau din pădure. Se recomandă

protejarea periodică a animalului de companie (câine sau pisică) prin aplicarea unor soluţii speciale antiparaziţi externi, precum căpuşele sau puricii. Este indicată dezinsecţia curţilor şi grădinilor cu insecticide speciale care pot fi găsite în farmaciile veterinare sau la firmele de dezinsecţie.

Există 3 metode de prevenire a infecţiei cu boala Lyme sau borelioză, care poate fi transmisă prin muşcătura de căpuşă infectată cu bacteria Borrelia:

1. Evitarea muşcăturii de căpuşă prin evitarea zonelor împădurite în special pe timpul verii, purtarea de îmbrăcăminte care să formeze o barieră între piele şi mediu şi aplicarea pe piele şi haine a unui produs repelent (insecticide speciale ce pot fi utilizate în contact cu pielea);

2. Îndepărtarea căpuşelor, în cazul în care s-a produs înţepătura, cu ajutorul unei pensete şi dezinfectarea regiunii cu soluţie antiseptică;

3. Tratamentul antibiotic profilactic: căpuşa are nevoie de minim 18 ore pe suprafaţa corpului pentru a transmite infecţia.

Se recomandă ca după o ieşire în natură să ne controlăm corpul pentru a depista muşcătura de căpuşe, spălarea cu apă fierbinte a hainelor după activităţi desfăşurate în teren.

“Dacă se scoate căpuşa, se

dezinfectează zona afectată, şi se ia tratamentul prescris de medic în primele 24 de ore, riscul infectării

scade cu 87%”. Riscul maxim de contactare a bolii este la 48-72 de ore după ataşarea căpuşei.

Primim de la DSP Hunedoara Recomandări în vederea protejării împotriva infectării cu virusul West Nile

18 – 21 august 2023

Activităţi de instruire a cadrelor didactice în domeniul prevenirii consumului de droguri

În perioada 18 – 21 august a.c., specialiștii Centrului de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA) Hunedoara au derulat o serie de activităţi de instruire în domeniul prevenirii consumului de droguri, la care au participat peste 100 de cadre didactice din judeţul Hunedoara.

375 persoane şi-au găsit un loc de muncă cu sprijinul AJOFM Hunedoara

În cursul lunii iulie 2023, ca urmare a implementării Programului Naţional de Ocupare a Forţei de Muncă, prin intermediul AJOFM Hunedoara, au fost încadrate în muncă 375 persoane, dintre care 188 femei.

Din totalul persoanelor ocupate până la data de referinţă, 209 persoane au peste 45 de ani, 50 persoane au vârsta cuprinsă între 35 și 45 de ani, 20 persoane au între 30 – 35 ani, 31 persoane au între 25 și 30 de ani, iar 65 persoane sunt tineri sub 25 de ani. În baza de date a AJOFM Hunedoara, sau înscris în luna iulie 2023, ca persoane în căutare de loc de muncă, 135 tineri NEET, cu vârsta între 16 – 29 ani.

În funcţie de rezidenţă, din totalul persoanelor încadrate în muncă, 263 provin din mediul urban, iar 112 persoane sunt din mediul rural.

de ocupabilitate se realizează ca urmare a activităţii de profilare a persoanelor înregistrate în evidenţele

Activităţile au fost desfășurate în municipiile Petroșani și Deva, în colaborare cu Inspectoratul Școlar al judeţului Hunedoara, iar temele de discuţii abordate au fost legate de aspecte generale privind dependenţa, tipuri de droguri și semnele consumului, prevenirea consumului de droguri în mediul școlar, rolul și importanţa

Din punct de vedere al nivelului de pregătire al persoanelor pentru care s-a identificat un loc de muncă, cele mai multe persoane au studii liceale,141, urmate de cele fără studii sau cu studii primare și gimnaziale, 116. Numărul celor care au ca studii școala profesională sau de arte și meserii este de 62, cei cu studii universitare sunt în număr de 39, iar cei cu studii postliceale sunt în număr de 17. Din numărul total de persoane care au fost angajate, în luna iulie 2023, prin intermediul AJOFM Hunedoara, 68 persoane fac parte din categoria celor greu sau foarte greu ocupabile. Precizăm că încadrarea într-o categorie

noastre.

Pentru integrarea pe piaţa muncii, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă înregistrate în baza de date a agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază au domiciliul sau reşedinţa beneficiază de pachete personalizate de măsuri active prevăzute de Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată.

Astfel, în cursul lunii iulie 2023, numărul persoanelor care au beneficiat de asistenţă pentru înregistrarea în evidenţă ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, în vederea asigurării protecţiei sociale privind acordarea indemnizaţiei de şomaj sau cuprinderea în măsuri active, a fost de 534 persoane.

Pentru mai multe informaţii despre activitatea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Hunedoara, puteţi accesa anofm.ro.

Composesoratul Iscroni 2000, SC Comexim R SRL şi persoanele fizice

cadrelor didactice în acest domeniu. Pe tot parcursul anului școlar 2023-2024, specialiștii CPECA Hunedoara vor realiza activităţi de prevenire a consumului de droguri adresate elevilor, cadrelor didactice și părinţilor.

Părău Emil-Ilie şi Părău Marcela, titulari ai planului ,,Amenajamentul Fondului forestier proprietate privată aparţinând Composesoratului Iscroni 2000, SC Comexim R SRL şi persoanelor fizice Părău Emil-Ilie şi Părău Marcela, judeţul Hunedoara”,

din UAT Uricani, Lupeni, Aninoasa, jud. Hunedoara, aduc la cunoştinţa publicului că decizia etapei de încadrare, din procedura de reglementare conform H.G. nr. 1076/2004 şi HG 236/2023 este cea de adoptare a planului fără aviz de mediu. Propunerile de reconsiderare a deciziei se vor transmite în scris, în termen de 10 zile calendaristice, la sediul APM Hunedoara, str. Aurel Vlaicu, nr. 25.

Vând casă “la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

PRĂVĂLIA CU ISTORII 8

Felix Ostrovschi vă prezintă „Revista presei”

Jocul de şah şi femeile

„Frumuseţea și amabilitatea unei fete tinere din Mișcolţ aprinsese iubirea în inimile a doi domni, un jurist și un tânăr proprietar. Amândoi se învârteau împrejurul ei și atât iubirea unuia, cât și a celuilalt, pentru tânăra fată era cunoscută de toţi, numai ei amândoi nu știau înclinarea lor.

Nu de mult, zise în fine tânărul proprietar juristului –amândoi erau amici foarte intimi – că-l roagă în puterea amiciţiei, să nu mai aducă tinerei fete omagiile sale, că el are, în ce o privește pe ea, intenţiunile cele mai serioase și că el speră că nu i se va mai pune în cale. Mirare și surprindere! arată celălalt declarând, că tot aceleași intenţiuni serioase le are și el și că în cazul contrar va fi silit să continue lupta. Îndată însă se convinseră amicii, că aceasta ar putea crea pentru amândoi o relaţiune imposibilă și de suferit. Unul din ei făcu celuilalt propunerea ca printr-o partidă de șah să se pună sfârșit chestiunii. Cel care va pierde – așa s-a hotărât – va trebui să părăsească orașul, pentru un an.

Săptămâna trecută, într-o zi după prânz, stăteau dinaintea cafenelei. Și înainte cu două ore de plecarea trenului care mergea la Pesta, două trăsuri cu

bagaje, pe când cei doi adversari stăteau înaintea esichierului și poate într-o emoţiune mai mare, decât cum pretinde jocul de șah, jucau partida de la care atârna soarta lor. După un timp, tânărul proprietar a fost făcut <<matt>>. El se sculă, strânse fără a pronunţa vreun cuvânt mâna amicului său, se urcă în trăsură și plecă la gară, pentru ca să-și facă anul de exil.

Juristul însă se întoarse acasă – și tânăra fată, care a fost regina acestei partide, nu știe până acum nimic de cele petrecute și nici nu trebuie să știe despre plecarea momentană a tânărului proprietar.

Dacă însă juristul prin partea câștigată de șah a cucerit și inima tinerei fete, este o întrebare, care încă așteaptă dezlegarea sa”.

(în „Tribuna”, Anul III, nr.92, Sibiu, 22 aprilie/ 4 mai 1886)