3569 fri 18 aug 2023

Ziarul

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Petroşani

Ziarul Vaii J iului

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar:

1€ = 4,9345 lei

1$ = 4,5398 lei

1₤ = 5,7720 lei

Căutăm coleg(ă)!

Dacă ai determinarea şi priceperea ca, zi de zi (de luni până vineri, în datele de apariţie a ediţiei tipărite), să poţi aduce în paginile Ziarului Văii Jiului savoarea unor interviuri / convorbiri pe teme de actualitate (şi nu numai) cu personalităţi din zonă, credem că eşti persoana potrivită. Aşteptăm să ne spui, prin e-mail către office@zvj.ro, de ce crezi tu că eşti persoana potrivită. Dacă te pricepi, sigur te angajăm.

Ce zici?

PS: Poţi să ai şi un alt job în paralel, nu ne încurcă.

S-a dat startul campaniei antidrog

Programul se întitulează „NO DRUGS REVOLUTION” și nu cred că denumirea lui în engleză ar necesita o traducere. Dacă, totuși, ar trebui să fie tălmăcită, aceasta ar suna ceva de genul Revoluţia NU DROGURILOR sau Revoluţia împotriva drogurilor, ambele variante fiind foarte apropiate de cea englezească. Gazda reprezentanţilor Federaţiei Neguvernamentale Antidrog, iniţiatoarea programului în desfășurate, deja, în judeţul Hunedoara și prevăzut să înceapă, în

medicul Bogdan Fortună am reţinut că, în judeţul Hunedoara, ar exista cam douăzeci și cinci de mii de consumatori și că, pentru a fi cât mai aproape de realitate, federaţia a făcut deja profilul tinerilor care recurg la consumul de droguri. Misiunea de prevenire ar consta, potrivit dumnealui, în alte alternative de petrecere a timpului liber.

Medicul de familie

Dragoș Dănescu a fost plăcut impresionat să constate că, pe lângă societatea civilă (atâta cât și cum e ea – n.r.) și organele statului, activităţii duse pe linia antidrog de federaţia din care domnia sa face parte i s-a alăturat și Biserica. Referindu-se la alegerea Văii Jiului, în care consumul de droguri de către tineri este relativ redus, pentru realizarea programului, avocatul Artin Sarchizian a menţionat că prevenţia se face acolo unde răul nu s-a produs încă. Acolo unde, conform unei zicale, drogul nu a făcut din om neom. Tot el a amintit de consecinţele nefaste ale consumului și traficului de droguri care, de cele mai multe ori, se termină cu pușcărie și cu distrugerea de familii.

Doamna Cristina

părintele Iulian Selaje, preotul parohiei Sfânta

Treime, a pus mâna pe bubă cum se spune, și a amintit că, în discuţiile cu copilul, totul trebuie făcut cu duhul blândeţii, cu bunătate, cu calm și cu o vorbă bună venită din inimă.

În încheiere, primarul Tiberiu Iacob-Ridzia a precizat că este necesară o schimbare și din punct de vedere legislativ, fiindcă sunt cazuri în care

O dezbatere interesantă care se constituie în punctul de lansare, în trei localități din Valea Jiului, a unui îndrăznețprogram

necesar a avut loc, în dimineața zilei de miercuri, 16 august, în Sala de Marmură a Primăriei municipiului Petroșani.

septembrie, în Petrila, Petroșani și Lupeni, a fost primarul Tiberiu Iacob-Ridzi. Domnia sa a fost cel care a rostit atât cuvântul de deschidere, cât și pe cel de închidere.

Subiectul interesant pus în discuţie a atras o audienţă destul de numeroasă. Au venit în sala de la demisolul primăriei tineri, vârstnici, cadre didactice, elevi și, deloc surprinzător, și un grup de preoţi. Conferinţa a fost moderată de domnul Gigel Lazăr, președintele Federaţiei Naţionale Antidrog, care, adresându-se potenţialilor consumatori și celor tentaţi să devină consumatori de droguri, i-a avertizat că de ei și numai de ei depinde unde vor să ajungă. Din cele spuse de

Brașoveanu de la Agenţia Antidrog a fost încredinţată că activitatea federaţiei neguvernamentale va aduce un plus de valoare în combaterea consumului de droguri și i-a mulţumit administraţiei publice petroșenene pentru iniţiativa de a sprijin acest demers. Din sală,

drogurile sunt cumpărate, în pauză, chiar de la colţul școlii. De aceea dumnealui este pentru închiderea școlilor în intervalul orar în care copiii sunt la cursuri. Lucru care se face și în alte ţări. În plus, trebuie interzisă folosirea telefoanelor mobile în incinta școlilor. Legislaţia trebuie astfel armonizată, a precizat primarul, astfel încât accesul la droguri să fie îngrădit, iar copiii să fie orientaţi spre activităţi culturale și sportive.

poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

regional

Ajustarea preţurilor şi a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile dă serioase bătăi de cap administraţiilor locale  Astăzi vă prezentăm un proiect legat de acest subiect de la Petroșani

Valoarea finală a proiectului european - 4 milioane lei Prevederile articolului 1 aprobă valoarea finală a proiectului amintit, în cuantum de 4.040.925, 28 lei, inclusiv TVA, din care valoarea totală eligibilă este de 2.649.200,89 lei și valoarea totală neeligibilă este de 1.391.724,39 lei. La articolul 2 al proiectului aflăm că se aprobă contribuţia proprie a primăriei din localitate, reprezentând „achitarea tuturor cheltuielilor neeligibile ale proiectului, de 1.391.724,39 lei, cât și contribuţia de 40% din valoarea eligibilă a proiectului de 1.059.680,36

lei”, cuantumul celor două valori fiind de 2.451.404,75 lei, inclusiv TVA. Practic în acest proiect este vorba de trei lucrări de reabilitare energetică la trei blocuri din municipiul Petroșani. Să vedem un scurt istoric al lucrurilor și apoi va reieși practic de ce era nevoie de acest proiect.

La ultima ședință a consiliului local Petroșani din această lună, pe ordinea de zi s-a aflat proiectul de hotărâre nr. 371/ 2023 privind „aprobarea valorii finale a proiectului: Creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din municipiul Petroșani”, cod SMIS 119887, ce are în vedere trei blocuri din localitate. Consilierii Locali au aprobat proiectul inițiat de primarul Tiberiu Iacob-Ridzi, astfel că acesta a devenit hotărâre de consiliu local. Dar să vedem mai departe ce a fost cu acest proiect.

Trei

blocuri de pe trei străzi diferite au lucrările gata pe bani europeni

Conform referatului de aprobare al proiectului votat de consilieri la ultima ședinţă, aflăm că în data de 6 martie 2019 municipiul Petroșani a semnat contractul de finanţare nr. 3.983 pentru lucrări de creștere a eficienţei energetice la trei blocuri: blocul 3 de pe strada Aleea Poporului, blocul 19 de pe strada General Vasile Milea și blocul B de pe strada Constructorul. Finanţarea a fost asigurată din fonduri nerambursabile prin Programul

Operaţional Regional (POR) 2014-2020, Axa prioritară 3 – Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiţii 3.1. –Sprijinirea eficienţei energetice, a gestionării inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în clădirile publice și în sectorul locuinţelor, Operaţiunea A – Clădiri rezidenţiale, Apelul de proiecte POR/2017/3/3.1/A/2/7REGIUNI.

Fiecare bloc din cele trei s-a aflat pe câteo componentă, deci vorbim de componentele C1,C2 și C3, iar la data de azi proiectul cu aceste trei componente se află în etapa finală de implementare. Mai pe românește, lucrările sunt gata.

finalizate

și recepţionate în luna mai 2022.

Pentru componenta 2 (C2), vorbim aici de blocul 19 de pe strada General Vasile Milea, contractul de lucrări fiind semnat la data 9 septembrie 2021 și procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor a fost semnat la finalul lunii trecute, mai exact pe data de 31 iulie 2023.

În fine, pentru componenta 1 (C1) vorbim aici de blocul 3 de pe strada Aleea Poporului, contractul de lucrări fiind semnat tot pe data de 9 septembrie 2021, iar procesul-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor fiind de asemenea semnat pe data de 24 iulie 2023.

Motivația primarului

Editor: SC Aldo Detail Direct SRLPetroşani RO 32719137 n J20/82/2014 Director:Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332006 Petroşani, str. Tineretului, cămin 1, etaj 1, camera 337, jud. Hunedoara; 0254.549020 (Telekom fix/fax); 0735.727264 (Vodafone mobil); Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

De curând s-a făcut recepția de lucrări la ultimele două blocuri finalizate din cele trei

Pentru componenta 3 (C3) vorbim aici de blocul de pe strada Constructorului amintit, contractul de lucrări (proiectare și execuţie) fiind semnat în noiembrie 2020, iar lucrările au fost

Editorial: zvjro2008@yahoo.ro

Colectivul de redacţie: Corneliu BRAN - 0766.728688

Loredana JUGLEA - 0723.446831

loredanajuglea@yahoo.com

Gheorghe OLTEANU - 0724.930338 Mihaela PETROŞAN

„Pe parcursul derulării lucrărilor în cadrul componentelor 1 și 2 au fost încheiate acte adiţionale la contractele de lucrări în cadrul C1 și C2 au fost încheiate acte adiţionale la contractele de lucrări pentru ajustarea preţurilor, conform prevederilor legislative apărute în perioada derulării contractelor, respectiv Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 64 din 9 mai 2022 privind ajustarea preţurilor și a valorii devizelor generale în cadrul proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile. În urma aplicării tuturor ajustărilor de preţ, conform prevederilor legislative menţionate, a rezultat modificarea bugetului proiectului după cum este prevăzut în articolele proiectului de faţă.

Majorarea valorilor în cadrul contractelor de lucrări aferente C1 și C2 a impus solicitarea modificării bugetului proiectului prin Act adiţional la contractul de finanţare, procedura fiind în curs de implementare”, a motivat proiectul iniţiat, primarul Petroșaniului.

Corneliu BRAN

Colaboratori permanenţi: Mircea ANDRAŞ , Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Ion HIRGHIDUŞ, Sonia LIBERESCU, Alin RUS DTP: Confort Media Publicitate:

– renovate energetic

O clădire ce funcționează din 1970

Prima clădire de care vorbim este „Casa Căsătoriilor” din clădirea ce adăpostește Primăria municipiului Petroșani.

Expertiza tehnică făcută „încadrează clădirea analizată din punctul de vedere al riscului seismic în urma rezultatelor evaluării calitative și prin calcul, în clasa de risc seismic III, corespunzătoare construcţiilor care sub efectul cutremurului pot suferi degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care

degradările nestructurale pot fi importante”, după cum analizează experţii.

Această Casă a Căsătoriilor din primărie are o arie desfășurată de 854 mp, un regim de înălţime P+1E, cu gradul II de rezistenţă la foc și tâmplărie din PVC, perioada de execuţie a clădirii fiind, cum spuneam, din anul 1970. Dacă vorbim de indicatorii de eficienţă energetică de la momentul actual, deci înainte de lucrările ce vor avea loc în perioada de timp următoare, consumul anual specific de energie finală pentru încălzire este de 379,10 kWh/mp/an. La finalul lucrărilor de renovare energetică, valoarea consumului anual specific de energie finală pentru încălzire va fi de doar 90,02 kWh/ mp/an. Asta ca să ne dăm seama cam ce importante sunt aceste lucrări și nu doar pentru această clădire, ci în general.

Lucrările propuse pentru creșterea eficienței energetice a clădirii ce adăpostește „Casa Căsătoriilor”

Aceste lucrări vor fi ample și prevăd în primul rând izolarea termică a faţadei –parte vitrată, prin înlocuirea tâmplăriei exterioare existente, inclusiv a celei aferente accesului în clădire, cu tâmplărie termoizolantă cu performanţă ridicată. Dacă vorbim tot de faţadă, dar de partea opacă, vorbim aici de termoizolarea pereţilor exteriori, cu o grosime a termoizolaţiei de 20 cm, în timp ce acoperișul tip terasă va fi de asemenea hidroizolat prin termo, cu o

grosime a hidroizolaţiei de 30 cm. În paralel, se va veni cu soluţii practice de ventilare naturală prin introducerea grilelor pentru aerisirea controlată a spaţiilor ocupate, ce va conduce la evitarea apariţiei condensului pe elementele de anvelopă. Instalaţia de iluminat va fi și ea reabilitată și modernizată, prin înlocuirea circuitelor de iluminat deteriorate sau subdimensionate. Tot la acest capitol vor fi înlocuite corpurile de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată și durată mare de viaţă, inclusiv tehnologie LED, dotate cu senzori de mișcare. Cu această ocazie, vor fi puse la punct și câteva puncte de reîncărcare pentru vehicule electrice, precum și a tubulaturii încastrată pentru cablurile electrice, pentru a permite instalarea – într-o etapă ulterioară, a punctelor de reîncărcare pentru vehicule electrice. Foarte tari vor fi lucrările de instalare a unor sisteme alternative de producere a energiei, anume: sisteme descentralizate de alimentare cu energie din surse de energie regenerabilă, instalaţii cu captatoare solare termice. Acestea vor avea rolul esenţial: reducerea consumului de energie din surse convenţionale și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Oricum ceva în premieră pentru clădirile publice din Petroșani. Instalarea unor sisteme descentralizate de alimentare cu energie, utilizând surse regenerabile de energie, pompe de căldură aer-apă de exemplu va asigura pe lângă reducerile amintite mai înainte și climatizarea spaţiilor. Mai mult decât atât, vor fi înlocuite absolut toate corpurile de încălzire cu ventil convectoare, precum și toată instalaţia actuală de distribuire a agentului termic pentru încălzire, dar și instalaţia actuală de distribuţie a agentului termic pentru apă caldă. Nu în ultimul rând, trebuie amintită și operaţiunea de montare a sistemelor și echipamentelor ce va avea loc, în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura clădirii, în zonele degradate după mai bine de cinci decenii de la construcţia clădirii. Alte lucrări prevăzute vizează repararea trotuarelor de protecţie, în scopul eliminării infiltraţiilor la infrastructura clădirii, repararea sistemului de colectare a apelor meteorice, repararea elementelor de construcţie ale faţadei, care prezintă azi un potenţial pericol de desprindere și pot astfel afecta

Astăzi vom prezenta, cu un proiect, care se va derula tot la Petroșani și care a primit finanțare pe PNRR, pe Componenta C5 – Valul renovării. Un proiect ce vizează „Renovarea energetică a 2 clădiri publice aparținând Primăriei municipiului Petroșani”, în valoare de peste 465.000 de euro, bani europeni și care trebuia să apară, în condițiile în care din anul 1970 de când s-au dat în folosință aceste două clădiri au trecut. Iată, 53 de ani, deci era nevoie de intervenție pe linie de renovare energetică și nu numai.

funcţionalitatea clădirii și siguranţa cetăţenilor și angajaţilor, refacerea finisajelor interioare, reabilitarea instalaţiei electrice prin înlocuirea circuitelor electrice deteriorate sau subdimensionate.

Sala de ședințe va fi ca nouă după lucrările ce vor avea loc și cu confort termic la fiecare ședință „Sala de Ședinţe” a primăriei a apărut cu un an înainte de 1990. Deci, spaţiul ce

propuse cam tot aceleași tipuri de lucrări pe care le-am amintit la „Casa Căsătoriilor”, deci nu vom mai insista. Trebuie spus că gradul de confort al sălii va crește odată cu implementarea acestui proiect, atât vara cât și iarna cei care vor participa la ședinţe sau la acţiuni în această sală nemaiavând probleme cu căldura sau frigul.

adăpostește această sală unde se ţin ședinţele de consiliu local (când acestea nu sunt online, chiar dacă pandemia a trecut și lumea nu prea înţelege de ce!), dar și alte ședinţe, întâlniri și evenimente în care este implicat primarul și Executivul din instituţie, este mai tânăr cu 19 ani faţă de „Casa Căsătoriilor”. Aria desfășurată a sălii, conform datelor tehnice din proiect, este de 150 mp, gradul II de rezistenţă la foc și cu tâmplărie din PVC.

Pentru această sală spaţioasă sunt

Un proiect european de aproape 2,3 milioane lei Valoarea maximă eligibilă a obiectivului celor două investiţii de care am vorbit azi este de 466.760 Euro, fără TVA, echivalentul a 2,297 milioane lei (fără TVA), la cursul InfoEuro de 1 euro = 4,9227 lei, în conformitate cu precizările din ghidul de finanţare. Toate celelalte cheltuieli neeligibile, un procent mic faţă de valoarea totală a proiectului, vor fi suportate de primărie.

Corneliu BRAN

„Casa Căsătoriilor” şi „Sala de şedinţe”

La Câmpu Mielului-Uricani

„Hidrocarst” Valea Jiului – Clubul de Speologie a sărbătorit

37 de ani de existenţă

Discuție la fața locului cu președintele de la „Hidrocarst”

Valea Jiului, lupeneanul Nelu Iușan la 37 de ani de la înființarea asociației

De altfel, an de an, această întâlnire de pe plaiurile uricănene este posibilă datorită acelorași organizatori amintiţi, așa a fost și anii trecuţi, așa va fi și anii viitori, dacă Dumnezeu îi va ajuta să fie cu toţii sănătoși și plini de dorinţa de a fi în mijlocul naturii.

Cum la Uricani există peste 600 de peșteri identificate și cartate de speologii acestei importante asociaţii din viaţa Văii Jiului – sau ar trebui să fie și de aceea credem că autorităţile locale din Vale și judeţene ar trebui să acorde o mai mare importanţă acestei asociaţii, de la care primesc date despre peșteri și descoperirile lor instituţii importante din ţară, precum Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, Federaţia Română de Speologie și altele – nu este de mirare defel de locul ales de speologi să se distreze și să se simtă bine, în fiecare an în august, preţ de câteva zile. Așa a fost și anul acesta, iar ziarul nostru a fost prezent preţ de câteva ore acolo, ca să simtă pulsul cum se zice și ca să capete informaţii despre acești oameni minunaţi și neînfricaţi, precum speologii, dar și despre evenimentul în sine.

„Clubul a împlinit astăzi, 11 august, 37 de ani de activitate. Ne-am adunat aici oameni din mai multe zone ale ţării, de la Suceava și Craiova, de la Timișoara și Reșiţa și din alte părţi, din toată Valea Jiului, precum și o serie de oameni veniţi tocmai din Anglia, Germania, Spania sau Franţa. Ne aflăm în zona Câmpul Mielului, chiar vizavi de Scocul Urzicarului, aici fiind una dintre cele mai frumoase priveliști de campare din zonă, cu Jiul de Vest aproape de noi și cu tot ce ne trebuie pentru petrecerea unor zile în natură de neuitat. Pentru noi, Asociaţia Hidrocarst înseamnă foarte mult, iar speologia este nu doar o ocupaţie, ci și un mod de viaţă de a fi în mijlocul acestor frumuseţi ale naturii, firește, peșterile pe care le

vizităm fiind pe primul loc. Noi ne ocupăm de cartarea peșterilor și totodată le topografiem și trimitem informaţiile, toate, la Federaţia Română de Speologie și nu numai, pentru că suntem solicitaţi și de către cei de la Institutul Emil Racoviţă, institutul de speologie de la Cluj, și de alte instituţii care ne cer informaţii periodic sau anual”, ne-a declarat pentru început Nelu Iușan.

Peste 600 de peșteri, mari și mici, avene și apicuri...

Legat de multitudinea de peșteri de pe traseul Valea de Brazi-Câmpu lui Neag-Cheile Buţii-Câmpușel, toate zone și localităţi aparţinătoare celui mai vestic oraș din Valea Jiului, Uricani, întrebat de ele președintele „Hidrocarst” Valea Jiului a subliniat următoarele: „În zona Câmpu lui Neag

Weekend-ul trecut, câțiva zeci de speologi și iubitori ai muntelui, alături de familiile lor, au primit invitația făcută din conduceriipartea

Asociației

„Hidrocarst” Valea Jiului – Clubul de Speologie, aceea de a petrece câteva zile plăcute în mijlocul naturii, cu corturile, în zona plină de farmec și de frumusețe, Câmpu Mielului din Uricani, practic, intrarea propriu-zisă pe tărâmul impresionanților și fără de egal a ceea ce se cheamă Munții Retezat. Invitația a fost făcută cu prilejul aniversării a 37 de ani de funcționare a asociației de speologie, cu sediul în Lupeni, iar președintele Ioan (Nelu) Iușan, cu soția sa Otilia, alături de alți câțiva membrii ai asociației cu vechi ștate s-au ocupat ca totul să iasă cât mai bine, iar oaspeții să fie mulțumiți de tot ceea ce văd și găsesc pe platoul de la Câmpu Mielului, acolo unde într-un colț de Rai au fost montate corturile.

Avem

nenumărate avene (diferenţa dintre avene și peșteri este că în acestea se coboară pe

și zonele apropiate ei, sunt peste 600 de peșteri, situate și pe partea stângă a Jiului de Vest și pe partea dreaptă a acestuia.

Vând casă

“la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare. Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

practic nici un perete, o coborâre în hău cum s-ar zice, până la fund), unde se coboară 134 de metri. Peștera cea mai mare din zona noastră este Peștera Urșilor de la Valea de Brazi, în lungime de 4 kilometri. Dar o urmează Peștera Topliţei, care probabil va depăși lungimea acestei peșteri, care are peste 3,5 kilometri, iar acolo cartografierea și datele continuă, mai lucrăm, iar în viitor după datele pe care le avem și informaţiile de la faţa locului probabil că lungimea va fi mai mare de 4 kilometri. Această peșteră a fost descoperită de cei de la Asociaţia Speologică Focul Viu, în anul 1966, în primul rând vorbesc de pădurarul Pantelimon, și noi acum continuăm, practic, munca dumnealui și a celorlalţi de la această asociaţie. Mergem și cartăm în continuare peștera de care vorbesc, plus altele în paralel, avem echipament modern în dotare și tot ce trebuie, inclusiv pasiune în ceea ce facem, astfel că vom finaliza și acea peșteră și la final probabil că vom vorbi de cea mai lungă peșteră dintre celelalte peste 600”.

S-ar putea amenaja pentru circuitul turistic de mare anvergură măcar o peșteră și la Uricani, precum la Peștera Bolii?

Întrebat dacă pe viitor nu s-ar putea ca și în vestul Văii Jiului, la Uricani, dintre cele peste 600 de peșteri măcar una să fie redată pentru circuitele turistice de mare anvergură, precum Peștera Bolii de la Petroșani, deci vorbim aici pentru cei care cunosc mai puţin Valea Jiului de peștera vizitabilă din estul Văii, Nelu Iușan a spus că se poate una, cel puţin, dacă nu chiar și două, dar aici trebuie să intervină autorităţile locale și, de ce nu, judeţene. Cele care trebuie să sprijine un proiect clar și să se implice, alături și de parteneri privaţi ce au domenii de activitate în turism, cu un parteneriat clar încheiat între aceste părţi și cu această asociaţie de speologi din Valea Jiului. Speologi care să fie la rândul lor și remuneraţi pentru activitatea ce o vor avea cu grupurile de turiști care vin, după un orar bine stabilit. Că nu e deloc simplu să faci o astfel de muncă și să stai pe teren multe ore pe zi și să aștepţi grupuri sau familii de turiști, plus să le mai și fi ghid și să le oferi informaţii la faţa locului. Că cine crede asta, probabil habar nu are de turismul adevărat și de munca și efortul unor oameni. O chestiune de viitor, apropiat am zice, în condiţiile în care Uricaniul este deja

primul rând, dacă vrei ca peștera să fie iluminată, cheltuielile sunt mari. Dar se poate ca peștera respectivă să rămână și neelectrificată,

foarte frumoasă, cu munţi adevăraţi, peisaje de nedescris, la cascade și locuri de atracţie – precum

nelipsită an de an - vorbind aici de muzica anilor `70`-80-`90, rock, pop și folk cu melodii celebre și de bun gust).

Nu departe de tabără au stat vulpile, atrase probabil de mirosul de gulaș și de carnea și „slana” fripte pe grătar, acestea au dat târcoale în număr mare corturilor și zonei unde exista cortulbucătărie. „Cel puţin patru-cinci vulpi ne-au vizitat azi-noapte. Ursul deocamdată nu, dar Moș Martin mai are timp și deseară sau mâine, că el este mai comod de felul lui”, ne spunea mai în glumă, mai în serios unul dintre participanţi.

„oraș turistic” în plină dezvoltare. Iar când ai peste 600 de peșteri, măcar una trebuie folosită pentru circuitul turistic de vară, că e păcat să nu fie așa, iar Peștera Bolii trebuie să fie un exemplu pentru factorii de decizie locali și judeţeni, în condiţiile în care meritul incontestabil și fără discuţie acolo este al celor de la Asociaţia „Petro Aqua” Petroșani. „Cine dorește acum să vadă câteva peșteri și vine echipat de așa ceva, poate să ia legătura cu mine pe pagina mea de Facebook sau contactând tot pe Facebok clubul de speologie Hidrocarst și stabilim împreună data și tot ce trebuie. Acum două săptămâni de exemplu, au venit de la Focul Viu, cu care am făcut o ieșire împreună și în zonă aici, și la Valea de Brazi și zona Topliţei. Am vizitat cu ei câteva peșteri și a fost frumos. Referitor la ce m-aţi întrebat, asta implică foarte mult. În

cum e peștera de la Comarnic, care este vizitabilă și unde la intrare li se asigură turiștilor lămpi, echipament de unică folosinţă, cum ar fi o cizmă, o salopetă, plus o cască. Și la noi s-ar putea face, de ce nu. De altfel, am avut o discuţie în acest sens cu domnul primar Buhăescu și cu domnul Emil Părău, cel care este investitor în turism cu multe reușite. Ar fi vorba de Peștera Topliţei, de care am vorbit că este una dintre cele mai mari, o peșteră care poate deveni vizitabilă și care s-ar putea amenaja pentru turiști pe o distanţă de

viitorul Aqua park de care se vorbește, la parcuri de aventură și, neapărat, la câteva peșteri. Iată câte se pot face pe plan turistic de vară - și multe altele, într-una din cele mai frumoase zone din Valea Jiului și de ce nu din România!”, a venit răspunsul lui Nelu Iușan.

Vulpile au fost prezente la cheful de noapte, urșii au lipsit…

Am fi putut să vorbim mult și bine cu președintele Clubului de Speologie „Hidrocarst”, om cu mare experienţă în speologie. La fel și cu ceilalţi membrii. Dar, pe moment, ne-am rezumat doar la atât, lăsându-i pe toţi să își desfășoare activităţile stabilite în cadrul programului: intrarea în câteva peșteri, atât vineri cât și sâmbătă, pregătirea mesei de deschidere, celebrul gulaș care-ţi lasă gura apă, excursii prin zonă, activităţi pentru tineri și celebrul foc de tabără de sâmbătă seara, nelipsit an de an la întâlnire. Astfel că am plecat după vreun ceas, nu înainte de a vă spune că cel puţin în noaptea de joi spre vineri urșii au stat departe de tabără (probabil că și muzica bună,

Dar din ceea ce știm acum, la scrierea materialului, vă putem asigura că distracţia a fost maximă până duminică seara, fără incidente cu animale sălbatice sau de alt gen. O duminică seara în care participanţii sau despărţit și au promis că la anul, dacă

Dumnezeu ajută, vor fi din nou prezenţi la apel, că e tare fain în această tabără de la Câmpul Mielului!

Și din partea ZVJ, „La Mulţi Ani, Hidrocarst Valea Jiului și oamenilor frumoși și cu suflet mare de-acolo!”.

Corneliu BRAN

500-600

cu

cu

din mediu privat care ar dori să se implice, eventual chiar și cu consiliul judeţean, s-ar putea pune la punct un proiect viabil și pe termen de timp scurtmediu. Un proiect de viitor pe care noi îl avem la priorităţi. Știu că există și fonduri europene pe care primăria le-ar putea accesa, deoarece în ţară au mai fost primării care au făcut astfel de proiecte. Mai este o peșteră, Peștera nr. 4, care a fost închisă momentan de noi ca să o protejăm, cred că și acolo se poate amenaja cu podeţe de lemn pentru turiști. Proiecte care, după părerea mea, trebuie luate în seamă dacă vorbim de turismul de vară și de un circuit turistic serios, care să cuprindă vizite la lacurile din Retezat, la tot ce înseamnă zona Uricanului,

metri. Printr-un parteneriat

primăria,

firme

În Cupa României

Corvinul bate Jiul la pas

 Nici o emoție în Vale pentru Corvinul Hunedoara, care a avansat în play-off-ul Cupei României!

Prima repriză

După ce au avut o primă ocazie de gol în primele 20 de secunde, băieţii lui Florin Maxim au marcat în minutul trei prin Lupu, care l-a învins pe Popescu, cu o „scăriţă” din doar câţiva metri. Replica gazdelor a venit de la Lovas, al cărui șut din interiorul careului a fost respins în corner de Lefter. De aici încolo s-a jucat, în mare, doar la poarta Jiului. Neacșa a lovit bara cu un

corvinist, pentru 1-2 (min. 71). A fost doar un simplu „foc de paie”, pentru că Pîrvulescu, intrat în repriza a făcut 3-1 cu un șut plasat în colţul lung, în vreme ce Bradu a „închis” meciul cu o reușită superbă: șut

CSM Jiul Petroșani și Corvinul Hunedoara s-au întâlnit în turul 3 al Cupei României. Nu a mai fost derbiul de altă dată și nici rivalitatea care încingea atmosfera. S-au impus hunedorenii cu scorul de 4-1 (2-0), pe terenul celor juliștilor. Hunedorenii au dominat autoritar jocul din Valea Jiului având alte ocazii importante de a marca, trimițând mingea în bară de patru ori.

Iași, SC Oţelul Galaţi, Dinamo (noupromovate), UTA Arad,

Ion au avut

șansa să o facă. Dacă nu au făcut-o meciul acesta, să o facă pe viitor”, a spus  antrenorul pentru pagina de Facebook, Corviniștii.

Despre atmosferă

și obiectivul din Cupă, antrenorul a mai

șut (min. 14). Apoi Popescu s-a întins și-a scos din faţa lui Bradu și Lupu, pentru ca după aceea să nu mai aibă ce să facă la șutulcentrare al lui Iacob (min. 19), 0-2. Neacșa a mai avut alte două șanse de a înscrie, dar tânărul Popescu a fost la înălţime.

În repriza a doua, Jiul n-a dat replica decât pe contre, prin Ferhaoui și June, dar ocaziile mari de gol tot la poarta alb-negrilor au apărut. Mitran a șutat în Popescu din câţiva metri după două pase cu călcâiul (!) ale lui Hergheligiu și Neacșa (min. 54), Lică a reluat, cu capul, în bară, după un corner (min. 56), iar Velisar a avut șansa unui gol, dar șutul său de la 16 metri, a izbit „transversala” (min. 59)!

„Joaca de-a ocaziile” a continuat. Bradu și Lupu au avut alte două oportunităţi bune, pentru ca golul să cadă, de data aceasta, în poarta lui Lefter: Chindriș i-a făcut „cadou” o minge lui June, iar acesta a pătruns în careu și a tras pe sub goakeeper-ul

violent în vinclu, de la 14 metri (min. 89).  Astfel se termină 1-4, și echipa hunedoreană face pasul spre play-off-ul Cupei României, unde se va regăsi alături de alte 31 de formaţii: 23 calificate din Turul 3 și opt formaţii care joacă acum în prima ligă, Politehnica

FC Hermannstadt, FC Botoșani, Universitatea Cluj și FC Voluntari (echipa situate pe locurile 3-7 în ediţia trecută a play-out-ul primei ligi).

Florin Maxim (antrenorul Corvinului)

„Am început foarte bine jocul, am marcat repede de două ori, s-a jucat puţin pe contre, dar tot noi am avut ocaziile mai mari. Mai puteam marca până la pauză, dar și după. M-a nemulţumit puţin golul primit, pentru că nu aveam voie să ne relaxăm, din mai multe motive. Unul, pentru că obiectivul este să ajungem în grupe. Al doilea, pentru că avem un meci greu sâmbătă acasă și nu trebuie să ne complicăm singuri viaţa. Pe de altă parte, băieţii au avut dispoziţie de joc, ne-am creat multe ocazii… M-aș mai fi bucurat, pe de o parte, dacă reușeau și cei tineri să marcheze. Mitran și Sebastian

punctat:

„Am spus-o că ne dorim să aducem echipe cu nume la Hunedoara în această competiţie.

Cu toţii avem în minte acel meci frumos cu FCSB, de aceea are farmecul ei această competiţie. Sper să ajungem în grupe, pentru că acesta este obiectivul nostru, dar mai avem de trecut un hop, trebuie să vedem ce ne rezervă tragerea la sorţi. Mi-aș dori foarte mult pentru toţi suporterii noștri, cărora le mulţumesc, încă o dată, pentru sprijin, să se bucure de meciuri și, implicit, amintiri frumoase din această competiţie. Cât despre atmosferă, una bună, aprinsă, cum e în Valea Jiului, știam că există și această rivalitate la nivelul galeriilor, poate s-a resimţit puţin și pe teren, dar în general ne-am văzut de treabă și am ieșit bine din acest joc”.

Echipele

CSM Jiul Petroșani (antrenor Flavius Boroncoi): Popescu – Ciubotariu (min. 46, Dănăilă), Stancu, Paliu, Filip (min. 46, Gașpar) – Ferhaoui (min. 89, Iftimie), Jurcuţ, Pencea, June (min. 76, Marincat), Lovas – Velici (min. 76, Iorgulescu)

Corvinul 1921 Hunedoara (antrenor Florin Maxim): Lefter – Iacob, Lică (min. 60, Pop), Manolache, Velisar (min. 72, A. Nicolae) – Mitran (min. 60, S. Ion), Chindriș (cpt.), Bradu, Neacșa (min. 60, Pîrvulescu), Hergheligiu (min. 60, Coman) – Lupu.

Loredana JUGLEA

Decanul şi preşedintele!

Ce spune gazda

Prin creativităţile derulate prin intermediul proiectului „Fotbalul este mai mult decât un joc”, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020, au fost oferite oportunităţile ideale pentru exerciţiul fizic, dezvoltarea personală, promovarea fair-play-ului și a spiritului de echipă, precum și pentru dezvoltarea comunităţilor implicate. „Sunt un susţinător al sportului și îl felicit pe președintele AJF Hunedoara, Cristian Petrean, pentru modul

mesajul Decanului. Evenimentul a avut loc în Aula Magna a Facultăţii de Inginerie din Hunedoara.

Ce spune organizatorul „Apreciem prezenţa prefectului judeţului Hunedoara, dl. Călin Petru Marian, vicepreședintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, dl. Alin Ţambă, primarului Comunei Sântămăria-Orlea, dl.Oprean Dumitru Ioan, primarului Comunei Crișcior, dl. Ovidiu Furdui, primarului Comunei Ghelari, dl. Toma Emerson, precum și a d-lui Forin Șarimanager pentru responsabilitate socială a Federaţiei Române de Fotbal!

lucru, participând peste 800 de persoane la identificarea soluţiilor privind facilitarea unei mai bune colaborări UAT-ONG;

- 71 manageri sportivi din care 52 de persoane fiind reprezentanţi ai ONGurilor, iar 19 persoane fiind reprezentanţi ai UAT-urilor;

- 4 workshop-uri, peste 250 de persoane participante la aceste întâlniri prin care s-au conturat concluziile în vederea elaborării Manualului de bune practici - privind facilitarea unei mai bune colaborări dintre UAT-uri și ONGuri;

exemplar prin care a implementat acest proiect de succes în judeţul Hunedoara!”, spunea decanul Facultăţii de Inginerie Hunedoara Universitatea Politehnica Timișoara, conf.univ.dr.ing.ec. Gelu Ovidiu Tirian. Facultatea pe care o conduce a găzduit un eveniment dedicat fotbalului.

„Am avut deosebita plăcere de a participa la Conferinţa de final a proiectului Fotbalul este mai mult decât un sport, care a avut loc la Facultatea de Inginerie din HunedoaraUniversitatea Politehnica Timisoara.

Vreau să-l felicit pe această cale pe președintele AJF Hunedoara, Cristi Petrean pentru acest proiect, dar și pentru tot ceea ce face, cu profesionalism și dedicare, pentru fotbalul din judeţul Hunedoara”, a fost

Mulţumim Decanului Facultăţii de Inginerie din Hunedoara, dl GeluOvidiu Tirian, pentru facilitarea organizării conferinţei de final a unui proiect cu finanţare europeană într-o sală europeană, recent renovată la standarde internaţionale”, a completat președintele AJF, Cristian Petrean.

Obiectivele

Conferinţa a avut rolul diseminării rezultatelor obţinute în cadrul proiectului, Fotbalul este mai mult decât un joc, obiectivele proiectului fiind îndeplinite, respectiv:

- au fost organizate 48 de grupuri de

- 7 Parteneri de Dezvoltare Locală: Consiliul Judeţean Hunedoara, Primăria Municipiului Petroșani, Primăria Municipiului Hunedoara, Primăria Orașului Haţeg, Primăria

Orașului Geoagiu, Primăria Comunei Sântămăria Orlea și Primăria Comunei Crișcior.

- MANUAL DE BUNE PRACTICIprivind facilitarea unei mai bune colaborări dintre UAT-uri și ONGuri.

Decanul - arbitru și jucător

Decanul Facultăţii din Hunedoara

știe cu ce se mănâncă fotbalul. A fost arbitru și jucător. „Avem un parteneriat cu AJF de doi ani de zile prin care derulăm evenimente comune, dar avem și evenimente

comune. În acest an a doua ediţie a Cupei UPT FI, o competiţie de fotbal pentru liceeni, a avut succes cu peste 10 licee din judeţ participante. Ne gândim la alte proiecte pe care le vom face publice. Conduc o facultate care ia avut ca absolvenţi pe marii jucători Rednic, Andone, Colesniuc, Gabor. Avem 700 de studenţi și suntem pe locul 4 din cele 10 facultăţi. Eu am fost arbitru de fotbal cu vreo 60 de meciuri la activ la nivel de judeţ. Am jucat la echipele de juniori de la Haţeg și Deva. De aici pasiunea pentru fotbal”, ne-a mărturisit decanul Gelu Ovidiu Tirian.

Președintele activ

L-am găsit pe Cristian Petrean cu multe ore în sală înainte de începerea evenimentului. Așa își organizează singur evenimentele. Mai ajutat de decan, mai ajutat de către un privitor, în cazul de faţă, Petru Spărios, președintele și-a pregătit decorul și atmosfera pentru participanţi. Cine crede că a fi președinte de AJF e floare la ureche se înșală. Și pozele dovedesc asta.

Loredana JUGLEA

Primăria Oraşului

Petrila, prin Compatimentul Corp Control Comercial si Autorizare Transport Public Local, va proceda la atribuirea și eliberarea unui număr de 32 autorizaţii taxi, autorizaţiile sunt stabilite prin Regulamentul de organizare și desfășurare a activităţii de transport public în regim de taxi pe raza teritorială a orașului Petrila.

Autorizaţiile taxi vor avea urmatoarele numere de atribuire: 1/3, 1/11, 2, 5, 7, 8, 11, 12, 13/6, 13/8, 13/9, 13/10, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 24, 26, 27, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 53.

În acest scop persoanele fizice autorizate sau operatorii de transport interesaţi, vor depune o cerere și documentele necesare la Registratura

Primăriei orasșului Petrila, până la data de 16,10,2023, orele 16:00.

Documentele necesare pentru participarea la procedura de atribuire sunt următoarele:

Dovada îndeplinirii condiţiei de capacitate profesionala, respectiv: copie de pe certificatul de competenţă profesională a persoanei desemnate, pentru transportatorul persoană juridică sau interprindere familială;

Dovada îndeplinirii condiţiei de onorabilitate, respectiv: cazierul judiciar al persoanei desemnate,

vineri, 18 august 2023

din care să rezulte că aceasta: nu a fost condamnată pentru infracţiuni de natură comercială, nu a fost condamnată pentru infracţiuni privind condiţiile de plată si de angajare, perioadele de conducere si de odihnă ale conducătorilor auto, siguranţă rutieră, siguranţa vehiculului rutier sau a persoanelor transportate, protecţia mediuluiș Avizul medico-psihologic care atestă că persoana desemnată este aptă pentru a ocupa o funcţie care concură la siguranţa circulaţiei; Cazierul fiscal al transportatorului, dacă acesta este operator economic; Declaraţia pe propria răspundere privind perioadele in care transportatorul a executat servicii de transport in regim de taxi, cu menţionarea intervalelor când a avut interdicţii și motivul acestora; Dovada îndeplinirii capacităţii financiare, respectiv: declaraţie pe propria răspundere a transportatorului că poate asigura spaţiile necesare pentru parcarea tuturor autovehiculelor cu care va desfășura activităţi de taxi, spaţii deţinute în proprietate sau prin contracte de închiriere; declaraţie pe propria răspundere a transportatorului că deţine sau are capacitatea financiară de a deţine un număr de autovehicule, de tipuri, în proprietate sau în temeiul contractelor de leasing; cererea transportatorului pentru eliberarea tipului de autorizaţie de transport,

stabilit prin prezenta lege;

Copie de pe Certificatul de înregistrare la registrul comerţului csa transportator, respectiv persoană fizică autorizată, asociaţie familială autorizată sau persoană juridică, după caz;

Copie de pe certificatul de agreere pentru utilizarea autovehiculuilui în regim de taxi eliberat de R.A.R.; Copie de pe certificatul de înmatriculare, carnet de identitate ale autovehiculului din care să rezulte că acesta este deţinut de către transportatorul autorizat respectiv în proprietate sau în temeiul unui contact de leasing și talonul anexă la certificatul de înmatriculare, cu inspecţia tehnică și a bagajelor pentru riscurile acestora;

Autorizaţia de transport.

Documentele cu privire la criteriile de departajare și punctajul acordat, data la care va fi demarată procedura de eliberare a autorizaţiilor taxi, data nunţării rezultatului atribuirii cât și lista de așteptare, vor fi afișate la afișierul instituţiei noastre. Alte informaţii referitoare la documentele necesare participării la obţinerea autorizaţiilor taxi se obţin la sediul Primăriei Orașului Petrila, respectiv la Compartimentul Corp Control Comercial și Autorizare Transport Public. PRIMAR VASILE JURCA

Fotbalul este mai mult decât un joc! Sportul aduce sentimentul de unitate în comunitățile locale și este factorul cheie într-un stil de viață activ și sănătos.

8

Cum au ajuns pensionarii

„piatra de moară” a sistemului?

Se lovește fără milă faţa bunicilor cu efortul supraomenesc al angajaţilor, ce trebuie să susţină un „puhoi” de pensionari din munca lor… Și acum să-mi iertaţi vorba aceea neortodoxă: „Să mori tu”!? Păi, din ziua în care o persoană devine salariat, în ţările civilizate ale lumii banii opriţi de stat sunt viraţi în conturi speciale, numite conturi de investiţii și atât cât omul lucrează acești bani sunt înmulţiţi. Chiar dacă, să zicem, că nu sunt înmulţiţi, dar sunt purtători de dobânzi. Dacă înmulţim totul cu o medie de 30 de ani de muncă, un ecart mediu vă dă o anumită sumă, sumă care, repet, ar trebui să se regăsească într-un cont separat. La ieșirea la pensie acest cont asigurat, fără discuţii și calcule meschine, revine asiguratului. De ce spun calcule meschine, pentru că toată această poveste cu „cocoșul roșu” al pensionarilor speciali nu și-ar mai avea rostul. Omul a cotizat, mult, puţin, banii cuveniţi ar trebui să se regăsească ca într-o cutie de valori intangibilă acolo, pe numele său. Într-o atare situaţie pe mine, contribuabil la fondul de pensii, nu ar trebui să mă doară capul câţi lucrează sau nu, pentru că eu am o sumă de bani mică sau mare care mă așteaptă undeva, acolo.

Să mergem mai departe cu paralela între state civilizate și noi, aflaţi la marginea îndepărtată a acestora. Tu, contribuabil, ieși la pensie și te bucuri de ea vreo 5 ani, să zicem... Întrebare de concurs fără premii: unde se duc restul de bani cuveniţi? Ţările care își respectă seniorii, le oferă opţiuni la pensionare: pot ridica toată suma colectată sau pot opta pentru o sumă lunară,

estimată la speranţa de viaţă. Dacă beneficiarul se stinge mai repede decât a estimat, urmașii primesc suma rămasă.

Și dacă până aici vă este clar, hai să vedem cum este la noi. Păi, la noi banul cotizat nu se duce „nici mort” întrun cont separat și bine delimitat, astfel încât nici tu, cotizant, nici Statul să nu mai aibă bătăi de cap și nici cu angajaţii care „dau în brânci” să ţină zeci de pensionari în spate (cum ni se spune), nici cu PNRR-ul, nici cu ura de clasă și gândurile necreștinești de genul: „Ăștia ce mai vor, nu le ajunge, mai trăiesc mult?!”. Nu dragilor, bănuţul adunat de la fiecare dintre noi, care nu este puţin, adică cuantumul cel mai mare din CASS-ul oprit de Stat lunar, este tocmai asigurarea de pensie, se duce fix în buzunarul mare al finanţelor publice, unde se „rătăcește” cât ai zice pește. Hai să luăm exemplu unei gospodării obișnuite, că poate așa înţelegem mai bine cum stă treaba: dacă banul destinat facturilor și taxelor sau nevoilor ce nu pot fi trecute la facultative sunt cheltuiţi cu gândul că ne descurcăm noi cumva, se ajunge la colapsul de astăzi și la crearea unui sistem alambicat și stufos, menit să ne bage în ceaţă când, de fapt, lucrurile sunt foarte simple: ai stabilit un cuantum din salariu care reprezintă cotizarea mea la pensie, păi atunci nu mai face altceva cu acești bani!

Veţi spune că în această ţară mai sunt și alte nevoi. Sunt, nu zic ba, dar plătim taxe și impozite de ne acrim și, dacă nu se poate altfel, să se stabilească o taxă de solidaritate, iar cu asta basta. Dar să nu mai umblăm la

Ne întrebăm cu toții, nu-i așa? Subiectul este atât de mediatizat că aproape ți-e lehamite, dar nu știu cum se face că punctele esențiale sunt ocolite sistematic, cu o dibăcie demnă de cauze mai bune. Ca să nu ne pierdem în amănunte plictisitoare, să ne referim, pentru început, la modul de gospodărire al banului asiguratului.

banul contribuabilului, reţinut cu adresă precisă. Același lucru este valabil și pentru sănătate. Buzunarul comun în care se varsă banii colectaţi de la noi toţi, este adânc și din păcate are niște găuri prin care aceștia se scurg de nu-i mai găsește nimeni!

Nu știu de ce ne complicăm când lucrurile sunt relativ clare și simple. Cu siguranţă marii analiști financiari vor arunca cu bolovani într-o analiză atât de simplistă, evocând faptul că lucrurile sunt cu mult mai complexe, și dă-i și luptă… Eu, ca un amărât de cetăţean român, fără studii de specialitate, mă duc direct la simplitatea truismului care ne reduce pe noi oamenii la câteva repere majore, privind lucrurile fără de care toate filozofiile sunt vorbe în vânt: credinţă, hrană, un adăpost și somn cu toate derivatele lor… Restul, ne înfrumuseţează sau ne urâţesc viaţa, ne bucură sau ne întristează, dar pot fi ignorate în caz de forţă majoră. Celelalte, nu! Așa că, dacă omul nu are certitudinea că lucrurile sunt făcute cu bună credinţă, va trăi mereu cu frica zilei de mâine și nu întotdeauna „frica păzește pepenii”, câteodată mai are și alte urmări… (Economistu` de serviciu)