3555 mie 12 iul 2023

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Ziarul Vaii J iului

Director: Cătălin DOCEA

)

Curs valutar:

1€ = 4,9501 lei

1$ = 4,4968 lei

1₤ = 5,8079 lei

ANUNŢ Municipiul Petroşani

a eliberat autorizația de construire nr. 56/29.06.2023

“Amenajare

parcare strada Păcii, între bl. 1 - bl. 3“

Beneficiar: Municipiul Petroșani, prin Direcția de Administrarea Domeniului Public și Privat.

Tonul discuţiilor ar trebui să fie unul mai sever

Semnul și structura pe care a fost montat sunt tot acolo, iar groapa care a apărut, deocamdată de mici dimensiuni, are șanse mari să devină una mare. Nu o zic eu, ci asta este și părerea unuia care se știe cu lucruri din astea. În acest loc, sub carosabilul surpat se află căminul

Brazi. Specialistul căruia i-am solicitat opinia crede că reţeaua veche ar mai fi sub presiune, a apărut un jet și astfel s-a produs surparea terenului. Peste drum a fost construit un nou cămin de vane, strada Nicolae Titulescu (DAN66A) a fost traversată cu o conductă de polietilenă nouă, iar cea veche trebuia anulată.

E clar, așadar, că ce-i acolo nu e din vina administraţiei publice locale, așa cum este tentat să creadă oricine vede interdicţia de pe strada Vasile Alecsandri. Este exclusiv a constructorilor care au executat lucrările comandate de Apa Serv SA Petroșani. Cu alte cuvinte, obligaţia remedierii situaţiei îi revine societăţii care i-a angajat pentru efectuarea lucrării și care avea obligaţia, așa cum a fost învoiala, ca, după ce s-a terminat ce era de făcut, să aducă terenul la starea iniţială. Numai că la Vulcan nu s-a întâmplat să fie chiar așa. Sunt foarte multe locuri în care asfaltul a început să se

Și la sfârșitul

ședinţei ordinare din iunie a venit vorba despre ce au lăsat în urma lor constructorii care ar fi trebuit să remedieze daunele colegilor care au realizat noile reţele de canalizare și de apă potabilă. De stricăciunile astea știe și primăria care, am aflat, îi trimite adrese peste adrese societăţii petroșenene cu apa. Iertată să-mi fie neîncrederea, dar schimbul acesta de hârtii nu e de ajuns. A devenit, deja, un joc de societate pentru cele două instituţii.

Nu s-a mișcat un deget și nici semn că s-ar proceda curând la remedierea situației apărute la capătul dinspre Nicolae Titulescu al tronsonului de drum al străzii Vasile Alecsandri din Vulcan. Loc în care a fost plantat semnul de circulație „Sens interzis”.

similare.

Numai că Dănuţ Buhăescu l-a chemat urgent la el pe ing.

Donisa Florin Dacian, pe atunci șeful departamentului de exploatare, un fel de director tehnic, cum ar veni, și, pe un ton ferm, i-a pus în vedere să rezolve rapid situaţia. Spun că așa a fost, fiindcă, în timpul discuţiei, mă aflam în biroul primarului din Uricani. De ceva timp Donisa nu mai e Apaserv... Dar cineva l-a înlocuit și poate fi chemat urgent...

Gheorghe OLTEANU

de vane, vana de linie și vana de golire de pe conducta de distribuţie veche de 380 mm de la rezervorul de apă potabilă

Ar trebui ca cei de la ADPP, primarul și managerul public să pună piciorul în prag și să fie mult mai severi, chiar agresivi, vizavi de indolenţa, ca să nu zic durerea-n cur, de care se suferă la Apa Serv SA Petroșani. De ce nu se procedează așa? De teamă, să nu fie deranjat careva? Îmi amintesc foarte bine că și la Uricani au existat probleme

„lase” îngrijorător.

Ziarul poporului. Citeşte şi dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului

Apropo de turism...

Schimbări majore faţă de acum 5-10 ani în privinţa drumurilor în Petroşani, Lupeni şi Uricani

Punctele slabe rutiere și de imagine în vederea unui turism modern, identificate de specialiști acum mulți ani

la partea plină a paharului, deci de la unul din așa-zisele

La o simplă privire pe Planurile de dezvoltare locală a localităților Văii Jiului pe perioada 2014-2020, realizate de către specialiști în domeniu din cadrul unor firme de specialitate venite din alte părți ale țării și acreditate la Comisia Europeană ori agreate de

acest for, vedem că în toate acestea este trecut la „puncte tari la capitolul infrastructură”, printre altele, „rețea stradală locală relativ dezvoltată”. Despre gafele acestor firme am mai făcut vorbire în ZVJ, așa că nu mai adăstăm acum asupra lor...

Tot

în aceleași planuri de dezvoltare, aflăm de data aceasta la „puncte slabe la capitolul de infrastructură”, că în intervalul 2014-2020 localităţile noastre aveau „căi rutiere, în unele zone, aflate în stare de degradare” și „o calitate modestă a stării fizice a reţelelor de infrastructură”. Tot la capitolul „puncte slabe” în materie de drumuri exista de asemenea în toate aceste planuri de dezvoltare, care conducea la alte concluzii cel puţin interesante, dar cu care orașele și municipiile noastre nu se puteau mândri defel: 1. Relaţie slabă între cartierele marginale și centrul orașului. 2. Trasee pentru bicicliști foarte reduse ca lungime. 3. Uzura morală și fizică a marii majorităţi a porţilor de acces – intrări și ieșiri în/din localităţi, starea gărilor, imaginea singurei autogări, drumuri ce conduc spre staţiuni.

De la punerea în discuţie pentru publicul larg din Valea Jiului ale acestor planuri de dezvoltare a trecut ceva apă pe Jiu, astfel că putem să dăm câteva exemple de ce s-a făcut ori ba, măcar din trei localităţi de care personal mam ocupat mai mult în ultimii ani. Asta fără să mai dăm date tehnice acolo unde este cazul, în condiţiile în care în ZVJ am relatat pe larg, iar arhiva electronică vă stă la dispoziţie oricând pe internet ca să găsiţi materialele respective.

Să începem cu partea de „reţea stradală locală relativ dezvoltată”, de

„puncte tari” din documentele respective. În cele două municipii de care vom vorbi azi, plus orașul Uricani, oricine poate spune că nu sa făcut un lucru sau altul, numai că nu s-au asfaltat în veselie drumuri nu. Zeci, sute de kilometri de drum, dacă adunăm la ce s-a lucrat din 2020 încoace, au fost modernizaţi, turnându-se covoare asfaltice și lucrându-se la podeţe și rigole (nu chiar peste tot unde s-a intervenit, e drept, dar în peste jumătate din cazuri, da).

Căi rutiere modernizate fără precedent în ultimii ani în cele trei localități – Petroșani, Lupeni și Uricani

stare de degradare înainte de 2020. Însă primăria a reușit să prindă o serie de proiecte cu fonduri europene și guvernamentale, pe diverse programe, care includeau o serie de „pachete de străzi”, nu

Trecem în continuare și la acele așa-numite „puncte slabe”. Petroșaniul avea foarte multe căi rutiere aflate în

mai puţin de 75 în ultimii ani!

Numărate și scrise de noi, aproape la fiecare stradă în parte când a fost gata a fost

menţionat acest lucru și în ZVJ.

Ultimele lucrări ample în materie de drumuri la Petroșani, includ aproape toată străzile din zona Colonie, străzile Lunca și nu în ultimul

rând, anul acesta, străzile Maleia, Slătinioara și alte câteva. Practic, primarul Petroșaniului ne spunea că la final de 2025 Petroșaniul va avea toate străzile asfaltate, 90% din ele în stare excelentă, modernizate sau semimodernizate, inclusiv străzile din cartierele mărginașe sau din satele aparţinătoare. De remarcat și faptul că an de an s-au modernizat, după un plan de lucru pe termen lung și de care s-a ţinut cont permanent (deci lucrurile nu au rămas doar pe hârtie), străzi mai mici cu bani de la bugetul local. În plus, s-au amenajat, tot cu fonduri proprii, o serie de parcări mai mari sau mai mici – nu mai insistăm, în ZVJ s-a scris de fiecare dată și nu sunt deloc puţine.

La Lupeni cam aceiași chestiune ca și la Petroșani. S-a intervenit la strada principală, care era praf și pulbere, apoi s-au asfaltat cam toate străzile din cartierele mari și mijlocii, plus o serie întreagă de drumuri vicinale. Inclusiv drumul principal din Ștefan a fost modernizat, un drum care era un adevărat calvar pentru miile de lupeneni ce locuiesc în acel cartier,

miercuri, 12 iulie 2023

unul de case, fostă colonie minerească, și totodată unul care este printre cele mai vechi cartiere din Valea Jiului. Și aici primăria a prins o sumedenie de proiecte europene, dar și guvernamentale, plus lucrări făcute cu bani de la buget, primarul Lupeniului insistând pe capitolul infrastructură rutieră și amenajări de parcări în localitate încă din primul an de mandat. Seria de modernizări de drumuri a fost continuată și la Uricani. Să nu uităm că acest oraș de nici 9.000 de locuitori actualmente, care a avut pe raza lui trei exploatări miniere la un moment dat, deţine cea mai lungă reţea de drumuri vicinale, în condiţiile în care există ceva distanţă între Uricani și localităţile aparţinătoare Valea de Brazi, Câmpu lui Neag sau Cheile Buţii (reţea mai lungă decât Petrila și una dintre cele mai lungi din ţară). De altfel ,primarul Dănuţ Buhăescu a insistat și sa zbătut ca jumătate din aceste drumuri să fie asfaltate, iar de curând, a obţinut un contract de finanţare prin PNI „Anghel Saligny”, via Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administraţiei, de o valoare de aproape 14 milioane de lei, prin care mai rezolvă până în 2027 alte 13 (e vorba de străzile Beca, Mailat Balta, Sterminos, Preparaţiei, Pietrosa, Valomir 1, Stănconi, Marsevoni – 2 tronsoane, Valomir 2, Sterminos Popești, Valea Paroșenilor, Fetele Tolpiţei și Dinoni – 2 tronsoane. Primarul Uricaniului ne spunea că în viitorii ani și Uricaniul va avea toată reţeaua de drumuri asfaltată și modernizată.

Uricaniul, Lupeniul și Vulcanul au încă probleme cu strada principală care le leagă

Ce încă nu s-a putut face, iar la acest capitol suferă enorm Uricaniul, oraș turistic și de mare perspectivă pentru turismul de vară (ţinând cont că e poarta de intrare în Retezat și are salba de lacuri și de peșteri aproape, plus multe alte peisaje naturale unice în ţară, nu doar în Vale!), este drumul principal, care leagă Uricaniul de Lupeni. Există finanţare, dar în două rânduri la licitaţie nu s-a găsit constructor. Poate că a treia oară o fi cu noroc, sau poate ministerul mai umblă pe la bani, că preţurile au tot crescut de când s-a făcut proiectul și mai mult ca sigur și din această cauză nu prea există firme interesate de lucrare! Dar asta e o altă discuţie și o lăsăm pe altădată. Iar ca să terminăm cu drumul principal, acesta este prost și foarte prost și între Lupeni și Vulcan și pe anumite porţiuni și între Vulcan și Iscroni. Dacă se vrea turism dezvoltat, părerea noastră că trebuie început cu acest drum. Un drum pe care vor circula și cele 20 de vestite autobuze de pe linia verde Green-Line și care nu are nimic de a face cu o ţară UE și cu turismul, în condiţiile în care, dacă e să dăm exemplul Uricaniului, pe multe porţiuni nu are trotuare și nici rigole de scurgere. Iar asfaltul e cum e în prezent: adică prost și foarte prost!

La Petroșani, Lupeni și Uricani - „relația slabă” se transformă pe zi ce trece în bine

Legat de concluzia celor de mai sus, în prezent, cel puţin aceste trei localităţi de care am vorbit azi, încep să aibă o relaţie mai bună rutieră cu cartierele mărginașe sau cu satele aparţinătoare. În ceea ce privește cel mai mare municipiu din Vale, odată cu implementarea proiectului prin PNRR ce vizează cele două pasarele, care să unească zona urbană cu cel mai mare cartier de case, Colonia, plus asigurarea unei linii de transport local permanente, tot printr-un proiect PNRR (ce prevede inclusiv o linie de autobuze spre Băniţa și o alta spre telescaunul din Parâng), se va rezolva definitiv și această „relaţie slabă” pe linie rutieră și pietonală cu acest cartier. Mai rămâne de văzut ce se va întâmpla cu Sașa și Bosnea, două cartiere parcă uitate de vremuri, unde situaţia încă nu e una prea roză din punctul de vedere al infrastructurii și a mai multor altor domenii (rămâne de asemenea să le discutăm altă dată, deși ziarul nostru a mai analizat starea acestor cartiere).

Două mari proiecte pentru trasee de biciclete la Lupeni și Petroșani

Dacă vorbim de trasee pentru bicicliști, în condiţiile în care atât Lupeniul, cât și Petroșaniul au deja pe masă două mari proiecte, pentru care se așteaptă finanţarea tot prin PNRR, dar și prin alte programe, probabil că până în 2027 va fi rezolvată și această problemă. Ambii primari au anunţat zeci de kilometri de piste de biciclete, pe de-o parte la Lupeni, zona Brăiţa se dorește a fi o zonă principală de promenadă, inclusiv pentru bicicliști, pe de altă parte, la Petroșani, se dorește acelașii lucru pe malul Jiului de Est, cu ramificaţii ale acestor piste pe tot circuitul străzii principale, de la nord până în sudul municipiului. Rămâne de văzut și peste câţiva ani vom vedea dacă aceste proiecte au fost sau nu implementate.

Valea Jiului putea avea un fel de metrou de suprafață precum metropolele europene

În ceea ce privește „uzura morală și fizică a staţiilor CFR”, aceasta va exista mult și bine în localităţile Lupeni, Vulcan și Iscroni, în condiţiile în care CFR a oprit toate trenurile de călători pe această rută. De ce? Doar ei știu. Că dacă modernizau această linie și măreau numărul de curse, chiar din oră în oră, Valea Jiului avea foarte ușor un fel de metrou de suprafaţă. Exact cum vedem în Madrid, Atena sau în alte mari metropole europene. Da, ar fi semănat dacă se făcea ce trebuie. Și atunci turiștii și cetăţenii s-ar fi obișnuit să meargă cu trenul și să ajungă în 20-25 de minute la Lupeni și viceversa, în niște condiţii moderne, silenţioase și la

un preţ decent. Nu mai era nevoie de nicio linie verde de transport, că mai „verde” ca transportul cu trenul nimic nu e! Dar așa s-a distrus tot ce ţine de căile ferate în toată ţara. În loc să modernizeze și să pună baze sănătoase la acest mijloc de transport folosit intens în toată lumea civilizată și normală și, mai ales, în toată lumea turistică, mai marii ţării au preferat să distrugă reţeaua de căi ferate și de gări. Acum, se încearcă, destul de târziu și de timid, repararea acestei stricăciuni din ultimii 30 de ani, dar probabil va mai dura 50 de ani până vor reface, cu bani europeni că la buget „nu sunt”, toate traseele CFR, inclusiv pentru transportul mărfurilor. Dă-le Doamne mintea de pe urmă!

Stația CFR Petroșani este așa cum trebuie. Mai lipsesc trenurile...

În ceea ce privește Staţia CFR Petroșani, măcar aici veștile sunt bune, această staţie arată acum mult mai bine după lucrările de reabilitare și modernizare. Clădirea veche a gării,

Drumurile spre Straja și Parâng - rezolvate între timp

una istorică, atrage privirile celor ce se dau jos din tren sau celor care trec cu acesta mai departe în călătoria lor, iar peroanele sunt acum mult mai sigure. Singura problemă rămasă ca-n tren e parcarea din spatele gării, unde nici până la această oră nu există o staţie de taxiuri decentă,

În ceea ce privește porţile rutiere de intrare în turismul local, atât la Lupeni, cât și la Petroșani s-au rezolvat ori sunt pe cale de rezolvare. Drumul spre Straja este vară-iarnă funcţional, asfaltat și modernizat, iar drumul spre telescaunul vechi din Parâng, Maleia, este în curs de modernizare, după o finanţare prinsă de primărie care a rezolvat definitiv cu acest drum. Mai mult, consiliul judeţean a rezolvat și problema drumului ce urcă de la Rusu până în staţiune, modernizându-l, drum de munte care arată minunat acum. Singura problemă rămâne iarna, foarte multă lume întrebându-se de ce în Straja drumul poate fi menţinut la negru și iarna și astfel poate fi folosit fără probleme, iar în Parâng nu se poate? Explicaţia tehnică ar fi că ar fi vânt puternic, drumul fiind în multe zone în câmp deschis și zăpada este adusă de viscol pe acesta. Asta înseamnă, după părerea subsemnatului și a altor specialiști, că n-a fost încă finalizat! S-a asfaltat, dar nu s-au pus panouri care să stopeze zăpada. Dacă se vor fixa aceste panouri, cu siguranţă că se va putea urca și coborî pe acest drum și iarna, deși, hai să recunoaștem, dacă ai telescaun – sau telegondolă, cum vrea primăria să pună, ce nevoie mai ai de mașină, că mergi la munte ca să faci mișcare, să te plimbi, nu să stai cu nervi de grija volanului și a lipsei locului de parcare. Totuși, dacă se vrea, se poate rezolva și această „chestiune tehnică”, dacă tot s-a modernizat drumul,

delimitată de mașinile normale, astfel că cearta în anumite ore, inclusiv cu poliţiștii de la rutieră care vin cu amenzile și ameninţările, mai ales când vin trenuri, e uneori la ea acasă (de parcă taximetriștii sunt de vină că nu au o parcare a lor!). Și mai e o problemă: numărul trenurilor de călători. Dacă ar fi după câte tranzitează Petroșaniul, nu se merită o gară... Deci, CFR ar trebui să sporească numărul trenurilor.

atunci ar fi bine să fie funcţional cât mai multă vreme. Măcar ca imagine turistică („uite, au în staţiune telegondolă, telescaun, cu care să urci sau să cobori, dar au și un drum bun, modernizat, curăţat iarna”, ar putea spune turiștii în viitor, cum la Straja deja așa se vorbește demult). Cam atât despre partea de infrastructură din aceste planuri. Vom reveni cândva și cu alte domenii interesante, despre ce s-a găsit și s-a scris acum ceva ani și ce s-a rezolvat ori se rezolvă între timp. Dar toate la vremea lor.

Pagini realizate de Corneliun BRAN

Cultura de lavandă de pe Căprioara

Dacă

aveți drum pe strada Căprioara din Vulcan, nu pregetați să intrați la Pepiniera Lucia. Veți fi bine primiți și tratați cu ospitalitate. Și, în mod sigur, că, dacă v-ați propus să zăboviți numai câteva minute, nici nu veți ști când s-au dus două-trei ceasuri!

Strada despre care vorbesc este cea care duce la fosta groapă de gunoi a orașului. Imediat cum treci podul de peste pârâul Căprișoara, dacă vii dinspre Petroșani, la stânga se face drumul asfaltat care ţine până un pic mai sus de pensiunea lui Dănuţ Blaga. Asfaltarea acestei străzi i se datorează exclusiv regretatului primar Ile. El i-a cerut asta Consiliului Judeţean Hunedoara, ca să fie de acord cu depozitarea, la Vulcan, a deșeurilor menajere aduse din celelalte orașe ale Văii Jiului și chiar din afara acesteia. Este imposibil ca, urcând pe drumul acesta, să nu vezi Pepiniera Lucia. E un loc viu colorat de la cultura de lavandă existentă aici.

Numele de Pepiniera Lucia i l-a dat de la cel al nepoatei sale. „Am vrut să fie diferit de ceea ce face în Valea Jiului”, spune femeia. De fapt, plantele de lavandă și le-a procurat cu doi ani înainte și le-a ţinut în pământ la niște prieteni din Petrila și Lupeni. Are mai multe soiuri de lavandă: albă, mov și albastră.

Planta asta, pusă în

Începutul

pepinierei este în 2019 când doamna Elena Cazamir a cumpărat terenul, 1221 mp, ca să-și înfăptuiască visul după cincisprezece ani de Italia: acela de a cultiva lavandă.

săculeţ, e bună pentru combaterea insomniei, a stresului, a muștelor și ţânţarilor și, ţinută în dulap, alungă moliile. Plus că, tot din lavandă, se fac sirop,

Pe lângă lavandă, în grădină mai sunt salvie, grijii, smochin, migdal, șofron, floare de colţ de cultură. Aronia, mure și alte plante, unele exotice. Tot ce ţine de munca de agricultură, să-i spun așa, e făcut de doamna Elena Cazamir. Soţul Edi Zorzi „este neîndemânatic, plantele sunt ale mele”, și de aceea nu-l lasă să trebăluiască în grădină. Numai că italianului îi place asta, fiindcă el preferă să stea la bucătărie și să prepare tot felul de paste, îndeletnicire în care e artist. Tot el are grijă ca cei doi câini Ursu și Haiduc să aibă apă și de mâncare. Cei doi ciobănești, primul mioritic și celălalt bucovinean, au acum un an și două luni și sunt ditamai zdrahonii. Și când te gândești că, acum un an, doamna Elena îi ducea pe amândoi, de acasă la pepinieră și înapoi, în plasă.

ceai și limonadă. Cu aceasta din urmă sunteţi trataţi de doamna Elena dacă ajungeţi la ea.

Am ajuns la pepiniera de pe Căprioara duminică după amiază, când doamna Elena Cazamir a demarat acţiunea „Porţile deschise” și i-a primit pe toţi cei care au vrut să-și scalde ochii în culoarea plantaţiei de lavandă. Până să ajung eu trecuseră deja pe acolo destui curioși, iar alţii erau așteptaţi. Dacă v-am stârnit curiozitatea aflaţi că nu e încă târziu. Elena Cazamir și Edi Zorzi pot fi găsiţi zilnic, după ora opt dimineaţa, la pepinieră și, vă asigur, veţi simţi pe deplin ospitalitatea amândurora. Rămâne doar să încercaţi!

Gheorghe OLTEANU

Daniel Huza e pe cai mari

A fost antrenor al echipei naţionale U17, dar și al multor echipe de seniori și de juniori din ţară și din Emiratele Arabe Unite. Daniel Huza a ocupat funcţia de referent zonal din partea FRF. Astfel, acesta cunoaște toate ingredientele necesare dezvoltării armonioase a Academiei, spun cei de la CFR.

De-a lungul carierei de jucător, Daniel Huza a evoluat pentru echipe precum Jiul Petroșani, Farul Constanţa, Pandurii Târgu Jiu și FC Bihor. Ulterior, a avut următoarele atribuţii: director tehnic pentru Al Dhafra FC, antrenor și coordonator la Al-Sharjah, antrenor la Al Ain Club, antrenor principal la Jiul Petroșani (seniori/ juniori),  coordonator Academia „Luceafărul”, antrenor la Viitorul Cluj.

În plus, Daniel Huza deţine, din 2010, licenţa A UEFA, dar este și posesor al licenţei AFC. Datorită vastei experienţe și a atuurilor dobândite în carieră, avem toată încrederea că activitatea lui Huza se va situa la cel mai înalt nivel când vine vorba de seriozitate și de profesionalism. „Reușim, împreună, să ducem la îndeplinire planul de dezvoltare a Academiei noastre!”, este mesajul oficialilor din Cluj.

Jucător emblematic al Jiului Daniel Huza este unul dintre cei mai reprezentativi jucători ai Jiului. Pentru Daniel, echipa fanion a Văii este familia lui, pe care nu a uitat-o și nu o va uita niciodată. Oriunde l-ar duce viaţa. Pentru că, nu-i așa, prima iubire nu se uită niciodată.

Povestea

lui Daniel Huza a început atunci când a venit la facultate la Petroșani. A îmbinat plăcutul cu utilul. A

învăţat și carte, dar a și venit să

joace fotbal la echipa de tineret a Jiului, prin anul 1991.

Venea de la Chimica Târnăveni. Și cum există o vorbă că cine bea apă din Jiu, nu mai uită niciodată cam așa a fost

seniori, promovat fiind de către Mitică

și cu Huza. Dragoste la prima vedere între el și Jiul. „La echipa de tineret am fost selectat de Romulus Leca, iar mai apoi mi-am făcut debutul la echipa mare de

pentru noi toţi. Miron Cozma a respectat fotbalul și pe noi, ca jucători. Ce vremuri, de neuitat…”, spunea Daniel Huza.

Familia… Jiul

Marcu și Puiu Benea. Mi-au dat încredere în mine și m-au susţinut. Debutul meu la Jiul a fost alături de nume mari care aveau calităţi incredibile, Rico Cristea, Damian Militaru, Florin Stoica, Ion Radu, Ovidiu Dodu. La echipa mare am debutat în 1991, în luna septembrie, contra celor de la Metalul Cugir 2-0”, povestea fundașul central de aproape doi metri înălţime.

„Promovarea cu Jiul în Liga 1 din anul 1995 este cea mai frumoasă amintire a mea legată de Jiul. Preluarea echipei, pe atunci, de Miron Cozma a fost un plus

Pentru Daniel Huza, Jiul a fost mai mult decât o echipă. „Pentru mine, Jiul a fost o familie, mi-a dăruit o carieră de jucător, de antrenor, e familia mea. Am jucat 8 ani, am fost antrenor patru ani la Academie, secund la echipa mare în Liga 2, antrenor principal la judeţ, la Liga 3, antrenor principal. Sunt o grămadă de amintiri”, spune

tehnicianul. Cu ochiul format, Huza este cel care i-a descoperit pe Vlad Tudorache, Duma, Mareș, Nicandro, acesta din urmă ajuns și pe la Steaua. Despre Nicandro, Huza nu a ezitat să ne mărturisească. „Pe Nicandro eu l-am băgat să joace la Liga 4, iar când i-a expirat contractul și am cerut prelungirea lui, patronul de atunci al clubului nu a mai vrut. Și i-am zis să-l ţină în continuare la echipă pentru că este un jucător care va ajunge la Liga 1. Și așa a și fost. Din

punctul meu de vedere a fost o greșeală de management. A plecat fără ca Jiul să ia nimic pe el”, ne mărturisește Huza.

În 2012

Huza a plecat de la Jiul, timp în care a mai stat o perioadă de timp în România la U Cluj, iar mai apoi a plecat în Emirate.

„Am plecat în Emirate antrenor la Under 15, am fost promovat director tehnic și apoi promovat pe toată Academia la Under 18. Anul acesta voi antrena la cea mai titrată Academie din Emirate, la Al Ain, Under 16, acolo unde la echipa mare, în trecut, a fost antrenor Cosmin Olăroiu”, spunea Huza. Arabii l-au adoptat repede pe Daniel Huza. „Sunt în cea mai dezvoltată ţară din zona Golfului. Sunt condiţii foarte bune de pregătire. Jucătorii sunt talentaţi, problema e doar de mentalitate. Ei sunt foarte bogaţi, iar părinţii copiilor au o situaţie foarte bună. Fotbalul pentru ei e doar o pasiune. Puţini fac asta pentru marea performanţă, dar au calităţi fizice și tehnice foarte bune. Pe mine m-au primit cu braţele deschise”, declara la momentul respectiv, Daniel Huza.

95 de meciuri

în Liga 1 și 15 goluri marcate precum și 200 de partide în liga a doua și 56 de goluri înscrise nu sunt de ici, de colo. Și când în palmaresul lui Daniel mai sunt evoluţii la Farul Constanţa ori Reșiţa, vorbim de spre o figură emblematică pentru fotbalul nostru.

Loredana JUGLEA

Daniel Huza, fost jucător la echipa Jiul, trăiește visul vieții sale. Este noul șef al Departamentului de Dezvoltare a Centrului de Copii și Juniori CFR Cluj.

Un alt proiect îndrăzneț pentru Avram Iancu

Fluviul Rin

Avram Iancu Jiului spune că a sosit timpul pentru înotul principal al sezonului. Va înota întregul curs al Rinului, de la începutul marcării kilometrice a fluviului, adică de la Vechiul Pod din Constance (Germania) și până la vărsarea acestuia în Marea Nordului, în Olanda.

„În aproximativ 35 de zile de înot sper să reușesc să străbat cei 1032 de kilometri marcaţi ai acestui fluviu care străbate inima Europei.

Întregul meu efort va fi dedicat în exclusivitate aderării României la spaţiul Schengen.

Așa cum fluviile străbat ţările și continentele fără să ţină cont de graniţe, tot așa îmi

Tir cu arcul Program intens pentru aninoseni

Rinului, la Podul Vechi din Constance. „Oricine este bine-venit la start. Înotul va fi observat oficial și va fi recunoscut și certificat de către cele mai importante organizaţii mondiale de înot în ape deschise.

Observatorul oficial va fi instructorul de înot Radu Ileană din Alba Iulia, în vârstă de 37 de ani, cu o experienţă de 14 ani în predarea înotului la Deva și Alba Iulia. Voi fi însoţit de caiaciști ca suport acvatic, dar și de o echipă de suport terestru.

Sfârșitul săptămânii recent încheiate a fost unul foarte condensat privind activitatea Federației Române de Tir cu Arcul (FRTA) în competițiile oficiale.

Pe plan internaţional, reprezentanţii României participanţi în cadrul Campionatului Mondial de Tineret din Irlanda și-au încheiat evoluţiile, astfel că arcașul de la Minerul Aninoasa, Mario ŢÎMPU (arc olimpic U21) a reușit să ocupe locul 17, după ce a pierdut la mică diferenţă în 16imi în faţa lui Andres TEMINO (ESP), scor 6-5, (10-9 la shoot off). Spaniolul s-a oprit în faza optimilor, ocupând în final locul 9. În cadrul aceleiași divizii, la categoria U18, Tamaș MOREH s-a clasat pe poziţia 57 după faza calificărilor.

La arc olimpic U21, feminin, arcașa din Aninoasa, Beatrice MIKLOS a trecut de prima fază, a calificărilor, ocupând în final locul 57 în ierarhia individuală. Sportiva noastră a fost învinsă de elveţianca Liliana LICARI, scor 7-1. În divizia compound, Elena TOPLICEANU (arc compound U21 individual feminin) a încheiat competiţia în primul tur eliminatoriu (1/24), fiind învinsă de Blanca RODRIGO (ECU) cu scorul final 136-134. În clasamentul final al categoriei, Topliceanu s-a clasat pe locul 33.

doresc ca milioanele de români să circule liberi de la Marea Nordului și până la Marea Neagră.

Îmi doresc ca sutele de mii de români care se întorc în ţară de sărbători sau în concedii să nu mai stea la cozi kilometrice obositoare.

Îmi doresc ca transportatorii români să nu mai piardă timp și sume importante de bani prin graniţe inutile. România este în EUROPA! România ESTE Europa!  Acest efort reprezintă umila mea contribuţie la împlinirea acestui deziderat comun”, a spus campionul.  Așadar, pe 16 iulie, începând cu ora 10,00 Avram Iancu se va arunca în apele

Un sistem modern de livetracker va fi disponibil, permiţând oricui și de oriunde să vadă în timp real progresul deplasării mele. Mulţumesc anticipat întregii mele echipe.

Mulţumesc MAE pentru întregul suport diplomatic acordat, mulţumesc că aţi aruncat buzduganul înaintea sosirii noastre acolo, mulţumim pentru toate informaţiile necesare și pentru obţinerea recomandărilor făcute de către autorităţile locale.

Mulţumesc și celor ce rezonează cu înoturile mele, făcându-le posibile”, a mai adăugat sportivul, căruia îi ţinem pumnii strânși.

La proba individuală masculină de arc compound U21, Mirel JUDEA, Aninoasa, și Rareș ALEXANDRESCU, după ce au trecut in corpore de primul tur eliminatoriu, învingând sportivi din Corea de Sud, respectiv Africa de Sud, s-au oprit înainte de faza 16imilor. Atât Judea cât și Alexandrescu s-au clasat în final pe locul 17 al ierarhiei.

Tot în acest week-end a avut loc la Păltiniș, Sibiu, Cupa Federaţiei 3D, competiţie rezervată categoriei seniori și U21, masculin și feminin. Conform regulamentului FRTA, trofeul se decernează ca urmare a adiţiei de puncte realizate de către sportivii înscriși, reprezentanţi ai cluburilor participante, în probele în care s-au disputat inclusiv faze eliminatorii și finale. Așadar, diviziile care au punctat în ierarhia cluburilor au fost bowhunter unlimited seniori, compound seniori și barebow seniori.

Cupa Federaţiei 3D a fost obţinută de CS Vektor Sibiu (26p.). Pe locul secund s-a clasat CS Menumorut Biharia (9p.), iar pe ultima treaptă a podiumului CS Chișineu Criș (7p.)

De altfel, clubul câștigător, CS Vektor,  va organiza sub egida FRTA Campionatul Naţional 3D, weekendul viitor în Sibiu, locaţia Complexului National Muzeal ASTRA!

Pagină realizată de Loredana JUGLEA

O treime dintre adolescenţii din mediul rural spun că nu sunt la fel de fericiţi precum colegii lor

O treime dintre adolescenţii din mediul rural spun că nu sunt niciodată sau sunt doar uneori la fel de fericiţi precum colegii lor, conform unui raport al World Vision România. Mai mult, 39% dintre respondenţi spun că sunt trataţi diferit faţă de ceilalţi colegi şi aproape jumătate simt că nu au control asupra lucrurilor din viaţa lor.

Pentru a combate acest fenomen, World Vision România şi Dove derulează proiectul ,,Ne încredem în educaţie”. În 2023, programul a ajuns la 17.376 de adolescenţi din 63 de școli. Tinerii au participat la 637 de sesiuni în 10 judeţe din regiunile Moldova și Oltenia, iar aproape 500 de profesori au fost la atelierele susţinute în cadrul proiectului. Practic, profesorii au fost pregătiţi pentru a putea vorbi cu elevii despre încrederea în ei înșiși. Cele 10 judeţe în care se desfășoară proiectul sunt: Iași, Vaslui, Neamţ, Bacău, Botoșani, Suceava, Dolj, Gorj, Mehedinţi si Olt. Idealuri impuse și body shaming, două concepte contestate de tinerii care iau parte în programul derulat împreună cu Dove. Dove – Ai încredere în tine este un program lansat la nivel mondial în 2004 și își propune să crească stima de sine a adolescenţilor și să susţină viitoarea generaţie de adulţi să se bucure de modul în care arată. Informaţia oferită prin intermediul Programului Dove - Ai încredere în tine a ajuns până în prezent la peste 82 de milioane de tineri. Programul a fost lansat în România în 2021 după ce un studiu a arătat că 74% dintre fetele din România care au încredere în sine scăzută folosesc aplicaţii de editare foto, iar mai mult de jumătate folosesc filtre pentru a le face „să arate mai bine”. ,,Din punctul meu de vedere, cursul a fost bine organizat, dar și de mare ajutor. În zilele noastre, body shaming-ul este prezent în multe dintre școlile din ţară, iar copiii afectaţi nu au, de obicei, curajul să comunice cu un adult despre aceste lucruri. Cursul acesta a ajutat, din câte am observat eu, mulţi dintre copiii afectaţi. Acest curs ar trebui promovat în mai multe instituţii”, ne-a spus Paula, cadru didactic la Colegiul Naţional Ștefan Odobleja Severin.

,,Cursul are o influenţă pozitivă asupra fiecăruia dintre noi și ne face să privim cu alţii ochi anumite aspecte: să conștientizăm că fiecare persoană este unică, ne face să înţelegem că ,,imperfecţiunile” noastre ne fac să fim perfecţi!”, a spus Gabriel, elev în clasa a X-a într-un liceu din judeţul Dolj. ,,Programul Dove introdus în școli ne-a oferit dovada că avem sansa la o educaţie ca în Occident. Am observat că suntem importanţi și că merităm o dezvoltare armonioasă. Aflând metode și motive pentru care ar trebui să ne simţim mai bine cu noi înșine, să ne apreciem și să ne bucurăm de tot ce ne reprezintă, căci suntem speciali și minunaţi asa cum suntem!,” ne spune și Eduard, elev în clasa a X-a într-un alt liceu din Dolj.

COLEGIUL ECONOMIC „HERMES” PETROŞANI

DECESE

Cu profundă tristețe, anuntăm trecerea în neființă a celui care a fost fiu, frate, soț, tată și bunic, MARIN DAJ.

Trupul neînsuflețit va fi depus la Biserica Ortodoxă din satul Nucșoara, comuna Sălașu de Sus, județ Hunedoara, în 12.07.2023.

Înmormântarea va avea loc la Cimitirul Bisericii Ortodoxe din satul Nucșoara, comuna Sălașu de Sus, județ Hunedoara, vineri, data de 14.07.2023, ora 13:00. Drum lin!

Un ultim omagiu din partea foștilor consilieri juridici de la Compania Nationala a Huilei SA la trecerea în neființă a colegului avocat Marin Daj.

Dumnezeu sa îl odihnească!

Vând casă “la căsuţe”, pe str. ViitoruluiPetroșani, la etaj, 2 camere, baie, bucătărie, 2 holuri, geamuri termopan, 2 focuri, centrală termică, curtea maredin faţă până în spate, necesită renovare.

Preţ 44.950 euro. Telefon 0765459316.

Aşa

cum a promis primarul, Drumul principal din Aninoasa a intrat în reabilitare

„Trebuie să intervenim deoarece pe jumătate din acest drum au început să apară gropile. Drumul e din ce în ce mai prost și șoferii ne atrag atenţia. Vom încerca la vară să intervenim, inclusiv prin turnarea de covor asfaltic integral, dar asta și în funcţie și de banii pe care îi vom avea în vară”, ne spunea primarul Nicolae Dunca. Vestea bună pentru aninoseni este că acele lucrări de care vorbea primarul au început, se lucrează la flux continuu. Ţinând cont de vremea bună din această săptămână, anunţată de meteorologi, n-ar trebui să fie probleme ca lucrarea să avanseze. Nicolae Dunca crede că în câteva săptămâni drumul principal să fie gata până undeva în zona Stadionului „Minerul” Aninoasa.

„Lucrările de reparaţii la DJ 666B se desfășoară conform graficului. Zona de drum de la intersecţia din Iscroni - stadionul Minerul, va fi reabilitată integral, așa cum am promis încă din iarnă, când vă spuneam că drumul începe să fie prost și cu siguranţă iarna și frigul va adânci gropile apărute. Iată că acum ne ţinem de cuvânt și sper ca în câteva săptămâni să se poată din nou circula foarte bine în orașul nostru pe strada principală. Avem în vedere și alte străzi mai mici, dar despre ele vom discuta la timpul potrivit”, ne-a declarat luni 10 iulie, primarul Nicolae Dunca.

Întro declarație acordată ziarului nostru la început de an, primarul Aninoasei ne spunea că speră ca în acest an drumul principal, care leagă Aninoasa de Iscroni, să intre în lucrări de reabilitare, ținând cont că pe porțiunea pe care s-a lucrat acum mulți ani, pe partea de drum ce a revenit consiliului județean, au reînceput să apară gropile.

Corneliu BRAN