Issuu on Google+

Ziar ul Vaii Jiului

CMYK

AUTO CHECK CENTER

PetroĹ&#x;ani

Ziarul poporului. CiteĹ&#x;te Ĺ&#x;i dă mai departe! Comentează subiectele zilei accesând site-ul

Nu există lege

angajează ĂŽn condiĹŁii avantajoase mecanic auto.

)

ĂŽmpotriva LUI! ADEVÄ‚RU

Cotidian regional * Apare de luni până vineri (inclusiv) ĂŽn toate localitÄƒĹŁile Văii Jiului

RedacĹŁia Ĺ&#x;i administraĹŁia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, PetroĹ&#x;ani

Director: Cătălin DOCEA

Redactor Ĺ&#x;ef: Marian BOBOC

Curs valutar: 1₏ = 4,4653 lei 1$ = 3,3820 lei 1₤ = 5,2828 lei

Vineri, 6 septembrie 2013 Anul VI  nr. 1277  12 + 4 pagini  PreĹŁ: 1 leu

RelaĹŁii la telefon 0723.347852 sau la CăsuĹŁa Albastră

AtenĹŁiune! Urmează un apel important pentru fotbal:

5

AjutaĹŁi Jiul!

6

Vulcan

La claubaj

La triatlonul „No Stress Triatlon�

12

Avram Iancu, „omul de fier din Vale�, din nou pe podium

PrĂŁvĂŁlia cu istorii CMYK

AsociaĊLD&XOWXUDOČ LES AMIS DE LA FRANCE - Petrila

Apare sub direcĂžia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

PublicaĂžie de istorii din Valea Jiului  Anul VI  Nr. 189  6 septembrie 2013  4 pagini  Supliment al Ziarului Văii Jiului

Cu mult drag, YČLQYLWČm VČSDUWLFLSDĊi la manifestarea culturalČ

MEDALION LITERAR - MIRCEA ANDRAÄ EdiÄŠia I, 2013

Ă…Când pleci ia-ÄŠLDPLQWLULOHFXWLQH QHUÄŒVSXQVXULOHGHYRUHD]ÄŒ-OHSkQÄŒvÄŠLVIkÄ‚LH vQGRLDODEXFČĊLGLQWLQH QHURVWLWHOHFXYLQWHIÄŒ-ÄŠL-OHSÄŒUWDÄ‚H OLSVDWDGHvQÄŒOÄŠDUH² zborul frânt SDVÄŒUHDFH-nghite stalactite ² sângele fierbând vQLHUEXULÄ‚LSDWLPÄŒ UHFRPSHQVÄŒvQGHOLUGHDURPH OLQLÄ‚WHDDVFXQVÄŒvQWU-XQFORSRWÄ‚L WDOD]XULGHXPEUHUHWUÄŒJkQGX-se spre izvor Ä‚LWXFDRSDJLQÄŒOLSVÄŒGLQWU-o carte când pleci ia-ÄŠLDPLQWLULOHFXWLQHÂľ

PULOHMXLWÄŒGHVÄŒUEÄŒWRULUHD]LOHLGHQDÄ‚tere a SCRIITORULUI, manifestarea YDDYHDORFGXPLQLFÄŒVHSWHPEULHvQFHSkQGcu orele 11:00, la 0HGLDWHFD)UDQFRIRQÄŒ-($10211(7- Petrila Strada 8 Martie, Bl. 33/2 (StaÄŠLDĂ…&DSOLQLHÂľ .

1927-1929

Lucrările interioare la Biserica Ortodoxă Română „Sf. Nicolaeâ€? din PetroĹ&#x;ani

ĂŽntr-un interviu publicat recent ĂŽn ZVJ, Mihai Munteanu, preotul paroh al Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolaeâ€? din PetroĹ&#x;ani, face un scurt Ĺ&#x;i interesant istoric al bisericii la care slujeĹ&#x;te de o viaĹŁÄƒ: „Biserica mare, cum ĂŽi zicem noi câteodată, a fost sfinĹŁită ĂŽn anul 1900 Ĺ&#x;i a fost ridicată prin osteneala credincioĹ&#x;ilor. E important de reĹŁinut că, faĹŁÄƒ de celelalte Biserici monumentale din PetroĹ&#x;ani, aparĹŁinând altor culte, ridicate anterior Bisericii Ortodoxe Sf. Nicolae, Biserica noastră s-a ridicat prin efortul Ĺ&#x;i strădania preotului Avram Stanca Ĺ&#x;i contribuĹŁia credincioĹ&#x;ilor din parohie, fără sprijin de la unitÄƒĹŁile miniere de la vremea respectivă, cum au beneficiat alte Biserici. Un ajutor a venit Ĺ&#x;i din partea Mitropoliei Ardealului, care, la acea vreme, a făcut colecte ĂŽn parohii pentru această Biserică, care aparĹŁinea Ĺ&#x;i ea atunci de această Mitropolie. A fost prima Biserică ortodoxă de dimensiuni mari din PetroĹ&#x;ani, monumentală putem zice fără să greĹ&#x;im, Ĺ&#x;i a doua din Valea Jiului, după Biserica din Taia-Petrila. Cu toate opresiunile Ĺ&#x;i cu toată perioada de dominare a Imperiului Austro-Ungar, Biserica a fost construită. De altfel, reamintesc aici că ĂŽnsuĹ&#x;i ĂŽntemeietorul Bisericii Sf. Nicolae Ĺ&#x;i a primei Ĺ&#x;coli româneĹ&#x;ti din PetroĹ&#x;ani, părintele Avram Stanca, va trece spre cele veĹ&#x;nice ĂŽn chip de martir, pentru că ĂŽn 1916, odată cu intrarea trupelor române ĂŽn Transilvania, a ĂŽnceput să-l pomenească pe regele Ferdinand la Sfânta Liturghie Ĺ&#x;i să-Ĺ&#x;i exprime bucuria acelui moment, fapt pentru care puterea austro-ungară de-atunci a trimis să fie ridicat ĂŽntr-o noapte friguroasă de octombrie Ĺ&#x;i l-au dus să-l ĂŽntemniĹŁeze, ca pe fiul său, părintele Sebastian Stanca de la SebeĹ&#x;. Părintele nu Ĺ&#x;tia că armata română a fost respinsă pe moment de la graniĹŁÄƒ Ĺ&#x;i s-a bucurat prea repede, din această cauză a avut de suferit. Fiind bătrân Ĺ&#x;i bolnav, ĂŽmbolnăvindu-se mai rău, ĂŽntr-un târziu părintele Avram Stanca a fost lăsat la casa fiului său, de la SebeĹ&#x;, care era ĂŽncă ĂŽntemniĹŁat Ĺ&#x;i a trecut spre cele veĹ&#x;nice ĂŽn Ajunul Crăciunului din anul 1916. CoincidenĹŁÄƒ sau nu, oricum foarte interesant, părintele se născuse tot ĂŽn Ajun de Crăciun, ĂŽn anul 1843. Părintele a murit aproape martiric pentru tot ceea ce a ĂŽmplinit el creĹ&#x;tinesc, ortodox, pentru Sfânta Biserică, un mare român, Dumnezeu să-l aibă-n paza sa, acolo, lângă cei drepĹŁi!â€?. ĂŽntrucât Biserica Ortodoxă Română Ĺ&#x;i slujitorii săi sunt supuĹ&#x;i periodic unui linĹ&#x;aj mediatic, programatic, menit să submineze ĂŽncrederea românilor ĂŽn cea mai de‌ ĂŽncredere instituĹŁie a societÄƒĹŁii, vom deschide, pe lângă proiectul „Nimic fără Dumnezeuâ€? ajuns la episodul nr. 11, un nou front de apărare a Bisericii Neamului. Periodic, vom publica file mai puĹŁin sau deloc cunoscute din istoria Bisericii Ortodoxe Române ĂŽn Valea Jiului. Din povestea pictării Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolaeâ€?, pe care o prezentăm ĂŽn ediĹŁia de astăzi a Prăvăliei cu istorii se desprinde mai multe ĂŽnvÄƒĹŁÄƒturi. Care sunt acestea vă invităm pe Dvs., cititorii, să le descoperiĹŁi. (Marian BOBOC)

Martie 1927

Mare Bal - pentru pictura bisericii ortodoxe

Din relatarea amănunĹŁită a balului ortodox desfăĹ&#x;urat la 5 martie 1927, semnată un ofiĹŁer, aflăm câţiva dintre participanĹŁi Ĺ&#x;i organizatori, dar Ĺ&#x;i care era atmosfera Ĺ&#x;i desfăĹ&#x;urarea unei petreceri la Casinoul Muncitoresc, având ca scop, nu doar distracĹŁia, ci Ĺ&#x;i strângerea de fonduri pentru un scop nobil, pictarea bisericii ortodoxe Sf. Nicolae din PetroĹ&#x;ani: „Lungile ciĹ&#x;legi ale anului acestuia s-au ĂŽncheiat cu o serbare, care a ĂŽncununat ĂŽn mod mai puĹŁin, cu producĹŁii de cântări Ĺ&#x;i de teatru. Seara de 5 martie va rămânea neuitată pentru tot ce au PetroĹ&#x;enii mai ales, căci toată lumea bună, care nu a fost ĂŽmpiedicată de cauze cu totul acceptabile, Ĺ&#x;i-a dat ĂŽntâlnire la serbarea organizată de comitetul pentru pictarea bisericii ortodoxe din localitate, ĂŽn sala Casinoului Muncitoresc. ĂŽn sala spectacolelor, scena era ĂŽmpodobită cu covoare naĹŁionale, de un gust ales, iar ĂŽn mijloc pe o estradă ĂŽnaltă, erau aĹ&#x;ezate cele peste două sute de obiecte ale tombolei, variate, Ĺ&#x;i unele dintre ele foarte preĹŁioase. Impresie plăcută făcea Ĺ&#x;i albastrul ĂŽnchis al numeroaselor ghiveciuri de flori. ĂŽn sală răsăreau ĂŽn ce ĂŽn ce mai numeroase costumele naĹŁionale, de o variaĹŁiune, pitoresc Ĺ&#x;i bogÄƒĹŁie uimitoare. Figurile zvelte, sulegete, ale domniĹ&#x;oarelor contrastau plăcut cu ĂŽmbroboditura de senină seriozitate a unor doamne. ĂŽn forfota aceea, ochii ĂŽĹŁi fugeau ca pe pajiĹ&#x;tea smălĹŁuită cu flori a unei grădini. Deodată lumea se opreĹ&#x;te, atentă, Ĺ&#x;iapoi izbucneĹ&#x;te ĂŽn aplauze. Iar un glas strigă: Trăiască MaramureĹ&#x;ul! Intra domnul Ram Georgescu, Ĺ&#x;eful gării din PetroĹ&#x;ani, ĂŽmbrăcat ĂŽn originalul port al ĹŁÄƒrii lui DragoĹ&#x;-Vodă. ĂŽi Ĺ&#x;edea de minune: robust Ĺ&#x;i serios, părea desprins din cadre vechi. D-sa a fost o parte din succesul serii. Jocul s-a ĂŽnceput, fireĹ&#x;te, cu hora, care a fost dansantă bine (ceea ce e raritate la noi). Curând după aceea, au plecat printre dansatori Ĺ&#x;i prin salele vecine: d-na ing. Dimitriu - să vândă florile dăruite de d-na ing. director General Winklehner, iar d-nele Alice dr. I. Moga Ĺ&#x;i dr. Georgeta ing. N. Galcu - cu pungile

Astăzi, Primăria PetroĹ&#x;ani organizează prima ediĹŁie a unui safari canin

5 hingheri Ĺ&#x;i două maĹ&#x;ini vor da iama ĂŽn câinii vagabonzi

2

Nu mai e minciună:

7

Chiar au ĂŽnceput lucrările la drumul spre Pasul Vâlcan Proba de atletism istorico-patriotic:

8

MarĹ&#x;ul NaĹŁional „Avram Iancuâ€?


Ziarul Vãii Jiului

2 LA ORDINEA ZILEI Vineri 6 septembrie 2013

9:00-9:15 Ştiri (r) 9:15-9:30 Reportajul zilei (r) 9:30-11:00 Oameni şi fapte-talk show (r) 19:00-19:15 Ştiri 19:15-19:30 Reportajul zilei 19:30-21:00 Linia întâi - realizator Cătălin Docea

Televiziunea Parâng poate fi recepţionată în reţeaua UPC pe următoarele frecvenţe: Petroşani şi Petrila - 423,25 MHz (canal S 36), Vulcan, Lupeni şi Aninoasa - 391,25 MHz (canal S 32) * Televiziunea Parâng îşi rezervă dreptul de a modifica grila de programe în cursul zilei curente.

Zilele trecute

BERD la Deva

Fiind unul din cele şase oraşe româneşti selectate, Deva a fost vizitată zilele trecute de o delegaţie a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD). Specialiştii BERD au avut discuţii de lucru cu oficialităţile locale. Timp de două zile, în 4 şi 5 septembrie, o delegaţie formată din reprezentanţi şi consultanţi ai Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a efectuat o vizită de lucru la Primăria municipiului Deva. BERD a angajat asistenţă tehnică pentru dezvoltarea unui program de eficienţă energetică în sectorul public (şcoli, grădiniţe, universităţi, etc.) ce se desfăşoară în perioada 2010 – 2015. În urma informaţiilor furnizate de mu-

Astăzi, Primăria Petroşani organizează prima ediţie a unui safari canin

vineri, 6 septembrie 2013

5 hingheri şi două maşini vor da iama în câinii vagabonzi Purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Petroşani a făcut ieri o declaraţie de presă referitoare la o acţiune de prindere şi sterilizare a câinilor fără stăpân care va avea loc astăzi, 6 septembrie.

„Primarul municipiului Petroşani m-a autorizat să fac următoarea declaraţie de presă: Mâine, 6 august, în municipiul Petroşani va avea loc o acţiune de prindere a câinilor fără stăpân. Acţiunea este organizată de Serviciul Judeţean pentru Ocrotirea Animalelor nicipalitate şi a unui proces de selecţie, Deva se numără printre cele şase oraşe din România în care reprezentanţii BERD efectuează vizite de lucru cu scopul de a selecta patru proiecte pilot ce vor fi implementate în prima fază. Astfel, la nivelul Primăriei Deva a fost constituit un grup de lucru, care împreună cu delegaţia BERD, a vizitat câteva obiective aparţinând domeniului public potenţial eligibile în implementarea proiectelor pilot de eficientizare energetică. La finalul lunii septembrie vor fi anunţate cele patru oraşe selectate pentru implementarea programului pilot de eficienţă energetică, urmând ca în etapa următoare să înceapă procesul de elaborare a documentaţiilor tehnice în vederea demarării proceselor de selecţie a potenţialilor candidaţi ce vor dori să investească în astfel de proiecte. Mihaela PETROŞAN

fără Stăpân în colaborare cu Primăria municipiului Petroşani. Serviciul judeţean va pune la dispoziţie doi oameni şi o maşină, iar primăria va participa la acţiune cu trei oameni şi o maşină. Câinii care vor fi strânşi din locurile publice vor fi duşi la adăpostul Lăbuş din Petroşani, unde vor fi castraţi şi sterilizaţi, iar după aceea vor fi eliberaţi conform prevederilor legale. Adăpostul Lăbuş are o capacitate de 75 de cuşti, în fiecare cuşcă putând fi cazaţi doi câini, conform normativelor, în total 150 de locuri. În acest moment în adăpost se găsesc 80 de câini. După finalizarea acţiunii vă

vom comunica rezultatele acesteia, în momentul când le vom avea. Pot să vă asigur că nu ne vom opri aici, în perioada următoare vor mai fi acţiuni de acest gen. Primăria municipiului Petroşani şi alte municipalităţi din judeţ s-au asociat cu Consiliul Judeţean Hunedoara la constituirea ADI Ocrotirea Animalelor fără Stăpân în anul 2012, prin HCL nr. 118, iar la începutul acestui an adăpostul Lăbuş a fost predat Serviciului Judeţean pentru Ocrotirea Animalelor fără Stăpân”, a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Petroşani. A consemnat Corneliu BRAN

Deţinuţii de la Bârcea au oferit

Rechizite gratuite la 41 de copii

Ieri, mai mulţi copii provenind din familii necăjite din Hunedoara au primit rechizite şcolare de la un grup de deţinuţi, care au dat bani pentru a-i ajuta.

La sediul Bisericii Penticostale ,,Maranata” din Hunedoara, Penitenciarul Bârcea Mare prin Serviciul de Asistenţă Psihosocială, în colaborare cu Asociaţia EN-HACORE, a desfăşurat o activitate socială în cadrul proiectului Strigăt de după gratii: „Copiii trebuie să meargă la şcoală!”. În cadrul acţiunii, 23 de persoane ce execută pedepse privative de libertate au cumpărat din bugetul personal rechizite şcolare pentru 41 de copii aflaţi în dificultate, beneficiari ai serviciilor Centrului de zi „Lumină şi Speranţă” din municipiul Hune-

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

doara. Scopul acestei acţiuni a fost sprijinirea copiilor de vârstă şcolară, fără posibilităţi materiale, proveniţi din rândul familiilor aflate în situaţii de risc, marginalizate social prin acordarea rechizitelor şcolare, necesare în vederea începerii anului şcolar. „Prin derularea acestei activităţi se urmăreşte reducerea cazurilor de abandon şcolar ce se înregistrează în municipiul Hunedoara pe fondul manifestării unor factori de constrângere de ordin financiar sau familial, relaţia dintre mediul familial şi dificultăţile financiare constituind astfel cadrul de geneză ce determină abandonul şcolar”, a declarat inspector de penitenciare Florin Berar, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Bârcea Mare. Mihaela PETROŞAN

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă:

CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

)

Ziarul Vaii Jiului

Editor: SC Ziarul Văii Jiului SRL Petroşani RO24348364  J20/1310/2008

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro

Redacţia şi administraţia: 332025 Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. II, jud. Hunedoara Telefon / fax / linie mobil: 0254.549020, 0254.549121, 0737.575582 Management: office@zvj.ro Editorial: zvjro2008@yahoo.ro Publicitate: zvj2008@yahoo.com

www.zvj.ro

Redactor şef: Marian BOBOC zvjro2008@yahoo.ro Colectivul de redacţie: Alina PIPAN - 0766.678380 0737.352129 alinapipan@yahoo.com Corneliu BRAN - 0766.728688 Loredana JUGLEA - 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Gheorghe OLTEANU Mihaela PETROŞAN - 0732.413134

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT. FONDAT 2008. ISSN 2065 - 5096 - Biblioteca Naţională a României Colaboratori permanenţi: Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ , Mihai BARBU, Irina BOBOC, Valeriu BUTULESCU, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP: Bogdan SOVAGO, Daniela FILIMON - 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839


Ziarul Vãii Jiului vineri, 6 septembrie 2013

Cu ocazia a 65 de ani de la darea în folosinţă a liniei ferate Bumbeşti-Livezeni,

ACTUALITATE

3

CENAFER derulează în perioada 9-11 septembrie proiectul cultural „Lucrări de Artă pe Defileul Jiului”

Centrul Naţional de Calificare şi Instruire Feroviară-CENAFER, prin directorul general Dionisie Ardelean, un proiect cultural intitulat „Lucrări de Artă pe Defileul Jiului”, cu ocazia sărbătoririi a 65 de ani de la darea în exploatare a liniei de cale ferată Bumbeşti-Jiu-Livezeni (19482013).

Pentru acest proiect CENAFER a găsit şi parteneri de la 11 instituţii, pe care le amintim: Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” SA, Consiliul Judeţean Gorj, Consiliul Judeţean Hunedoara, Primăria Oraşului Bumbeşti-Jiu, Primăria municipiului Petroşani, Muzeul Căilor Ferate, Asociaţia Industriei Feroviare, Clubul Feroviar, Mănăstirea Lainci, Asociaţia ART Studio Petroşani şi Pentru patru firme hunedorene, Reţeaua Naţională a Muzeelor. Fiind vorba de un proiect care vizează o linie de cale „Achiziţia de utilaje pentru Ieri, la Timişoara, au fost ferată care leagă două creşterea competitivităţii firmei”. În judeţe, prin Defileul Jiului, semnate mai multe conacest caz valoarea nerambursabilă a cele trei zile de acţiuni din tracte de finanţare pentru contractului este de 807.437,67 lei, care vor avea loc, începând IMM-uri din zona de Vest, iar proiectul se va derula pe o pede luni, 9 septembrie şi până între ele fiind şi câteva din rioadă de 10 luni. miercuri 11 septembrie, vor judeţul Hunedoara. Pentru „Creşterea competitivităţii avea loc la Tg. Jiu şi societăţii prin dezvoltarea activităţii Petroşani, precum şi la Evenimentul s-a desfăşurat în sala de producţie”, firma Rogard Coom Sfânta Mănăstire Lainici, de de consiliu a Agenţiei pentru DezImpex SRL din Haţeg a obţinut pe defileu, aflată în voltare Regională Vest (ADR Vest), la 1.031.331,31 lei. Proiectului se va apropiere atât de Petroşani ceremonia de semnare a celor 16 derula pe o perioadă de 12 luni. şi Livezeni din Valea Jiului, contracte de finanţare participând SC Drupo SRL din Călan a obţinut o fi- cât şi de Bumbeşti-Jiu şi Tg. Sorin Maxim, directorul general al nanţare de 1.064.998,99 lei pentru Jiu din judeţul Gorj. ADR Vest, şi beneficiarii proiectelor achiziţii de utilaje, iar perioada de „Prin acest proiect, derulat contractate. derulare a proiectului este de 12 luni. prin parteneriat cu alte 11 Valoarea totală a celor 16 proiecte Acestea sunt primele contracte pe instituţii din Gorj, pentru care s-au semHunedoara şi Bucureşti dorim nat contractele de fisă sărbătorim cum se cuvine nanţare este de cei 65 de ani de la darea în 26.325.337,07 lei exploatare a liniei Bumbeşti(5.928.462,35 euro), Jiu-Livezeni, linia care a fost din care 13.024.780,14 cel mai greu de construit din lei (2.933.178,73 euro) ţară. Proiectul începe luni în reprezintă finanţare Staţia CFR Tg-Jiu, unde va nerambursabilă. exista amenajat un spaţiu Valoarea neramexpoziţional de machete şi bursabilă a celor patru fotografii şi unde se va contracte semnate de prezenta filmul Drum de fier firmele hunedorene prin defileu. Tot în gara din este de 3.968.762,38 Tg. Jiu va ajunge şi trenul lei. care ADR Vest le semnează în noua regal, care va putea fi vizitat Astfel, pentru dotarea cu utilaje a sa calitate de Organism Intermediar de cei interesaţi – sperăm secţiei matriţerie, proiect care se va pentru Programul Operaţional Secto- cât mai multă lume. Apoi, cu derula pe o perioadă de 11 luni, rial „Creşterea Competifirma Filplast SRL Orăştie a obţinut o tivităţii Economice”, Axa finanţare nerambursabilă de Prioritară 1 „Un sistem 1.064.994,41 lei. de producţie inovativ şi Un alt contract a fost semnat de eco-eficient” . reprezentanţii societăţii Casteco Mihaela PETROŞAN Invest SRL din Şoimuş pentru

Contracte de finanţare

trenul de epocă Moldoviţa toţi cei prezenţi la manifestări vor putea ajunge la Mănăstirea Lainici şi apoi la Petroşani. La Mănăstirea Lainici se va vizita locaţia monumentului Constructorul de Căi Ferate, apoi va avea loc la mănăstire o slujbă de pomenire a lucrătorilor care au realizat lucrarea de pe defileu, precum şi a celor care au lucrat pe această cale ferată şi nu mai sunt printre noi, iar la final se va vizita o expoziţie de fotografie. Acţiunile de la Petroşani vor avea loc la Teatrul I.D. Sîrbu. Acolo se va prezenta Răsună valea, un film de propagandă comunistă din anul 1949, pus la dispoziţie, gratuit, de către Consiliul Naţional al Cinematografiei, fapt pentru care le mulţumesc celor de-acolo şi pe această cale. Apoi vom avea lansarea albumului Lucrări de Artă Feroviară în Valea Jiului, după care acţiunea de la Petroşani se va finaliza cu o masă rotundă, pe tema propagandei comuniste din perioada apusă, la care vor participa critici de film, profesori de istorie, printre care şi vicepreşedintele reţelei naţionale a muzeelor din România şi vicepreşedintele Asociaţiei de Istorie Feroviară cu sediul la Paris, istoricul şi profesorul Dorin Stănescu. Prin acest proiect am vrut să atingem mai multe obiective. Primul ar fi importanţa transportului de cale ferată, care, după părerea mea, trebuie să se dezvolte în continuare şi are rolul bine determinat într-o ţară civilizată, un alt obiectiv a fost să arătăm meritul românilor care au muncit greu – mulţi au şi pierit - pentru construirea acestui obiectiv. Şi, nu în ultimul rând, ca om care locuiesc în Petroşani, am vrut să încerc şi sper să şi reuşesc, să facem o bună propagandă turismului hunedorean şi al Văii Jiului, precum şi turismul vecinilor noştri din Gorj, două judeţe care se pot lăuda cu obiective turistice şi istorice de invidiat. Promovarea continuă a frumuseţilor Văii Jiului şi judeţului Hunedoara poate face ca într-un final zona noastră să fie tot mai cunoscută şi poate schimba în bine imaginea dureros creată la începutul anilor `90”, ne-a declarat Dionisie Ardelean, dir. gen. CENAFER, iniţiatorul proiectului. Ca un ultim amănunt, conform surselor noastre, trenul de epocă „Moldoviţa” va ajunge luni în jurul prânzului la Petroşani. El va staţiona circa trei ore la linia întâi, după care se va reîntoarce la Tg. Jiu. Corneliu BRAN

www.zvj.ro


4

Ziarul Vãii Jiului

SPORT

Rugby. Play-Off

Tir cu arcul

Ştiinţa, încă o bătaie la Buzău

Vor ţinti la naţionale

Echipa de rugby Ştiinţa Petroşani a suferit a doua înfrângere consecutivă, prima din Play-off, la Buzău. Stejarul Buzău s-a impus cu scorul de 46 la 13. După un drum obositor, cu mulţi jucători ocupaţi cu BAC-ul, Ştiinţa nu a putut face faţă tăvălugului buzoian, care s-a cam distrat cu tinerii rugbişti din Vale. Punctele echipei noastre au fost marcate de Mihalachi, care a reuşit un eseu, iar restul punctelor Melniciuc. Antrenorul Alexandru Lupu a trimis pe teren următoarea formulă de joc: Popa, Vîlceanu, Chiriac, Lăcătuş, Ciule, Popescu, Pîrvu, Coge, Mihalachi, Melniciuc, Borz, Cucoş,

vineri, 6 septembrie 2013

Arcaşii de la SCM Deva Minerul Aninoasa vor participa peste o săptămână şi jumătate la Campionatul Naţional de Tir cu Arcul de la Oradea.

Paraipan, Timofte, Barbu. Rezerve au fost; Carvaţchi, Toma, Mureşan, Lupu şi Pătraşcu. Ştiinţa va juca cel de-al doilea meci din Play–Off mâine, acasă cu Rulmentul Bârlad, formaţie ce va juca pe o

primă frumuşică. Meciurile din etapa a doua din Play-off se vor disputa după următorul program: CS Ştiinţa Petroşani - RC Bârlad; RC Stejarul Buzău - CS Poli Agro Iaşi; CS Năvodari - RCM Galaţi

Valea Jiului va fi reprezentată de: Răzvan Marcu, Viorel Hăbian şi Daniel Călin la seniori; Simona Băncilă, Luminiţa Boroş, Andreea Uriţescu la senioare şi de Gigi Puşcă, Alexandru Rădoi, Radu Rădoi la proba de Compound.

Ex-jiulistul Pintilii,

Meci greu cu Naţionala

Echipa naţională de fotbal a României va susţine, vineri cu Ungaria şi marţea viitoare cu Turcia, două jocuri importante pentru preliminariile Campionatului Mondial de fotbal din 2014, competiţie ce va fi organizată de Brazilia. Un grup de suporteri numeros din Valea Jiului va fi prezent la meciul de la Bucureşti

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile: mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente.

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

www.zvj.ro

În lotul convocat de antrenorul Victor Piţurcă, selecţia fiind una extrem de contestată, mai ales prin lipsa lui Mutu, dar şi a altor jucători, ori prin convocarea lui Marica, fotbalist ce nu are echipă, figurează şi doi hunedoreni: unul nativ şi altul prin adopţie. Omul nostru nativ este Bogdan Lobonţ, născut în Hunedoara şi format la Corvinul, care, acum, este legitimat la AS Roma. Portarul hunedorean de 35 de ani are 83 de prezenţe sub „tri-

color”, dar are şanse destul de mici de a evolua cu Ungaria, cunoscută fiind simpatia lui Piţurcă pentru Tătăruşanu, un portar de mare talent, dar şi extrem de inconstant, care gafează când ţi-e lumea mai dragă. Cel de-al doilea hunedorean, cel adoptat, prezent în lotul lui Piţurcă este actualul stelist Mihai Pintilii. Ajuns la selecţia cu numărul 13, Pintilii a evoluat trei ani la Jiul, chiar şi în ultimul sezon când formaţia din Petroşani a evoluat în Liga I, fiind căpitan al echipei din Petroşani. Apoi mijlocaşul la închidere a mai evoluat la Internaţional Curtea de Argeş, Pandurii Târgu Jiu, fiind la Steaua din 2012. Spre deosebire de Lobonţ, ex-jiulistul, curtat acum de cluburi din străinătate, va fi aproape sigur titular, el alcătuind, împreună cu Bourceanu, un cuplu sudat, cu evoluţii foarte bune în faţa apărării. Meciurile cu Ungaria şi Turcia se vor disputa pe Arena Naţională din Bucureşti, ambele începând de la ora 21.00.


Ziarul VĂŁii Jiului

SPORT

vineri, 6 septembrie 2013

AtenĹŁiune! Urmează un apel important pentru fotbal:

5

AjutaĹŁi Jiul!

Marin Tudorache, managerul Jiului, trage un semnal de alarmă ĂŽn ceea ce priveĹ&#x;te viitorul echipei de fotbal Jiul PetroĹ&#x;ani, formaĹŁie ce activează ĂŽn Liga a IV-a JudeĹŁeană. Tudorache consideră că lumea din oraĹ&#x; trebuie să vină aproape de

echipă Ĺ&#x;i a venit cu o idee ĂŽn acest sens: „Jiul este un brand ĂŽn fotbalul românesc. Nu ar trebui să ne mulĹŁumim cu faptul că jucăm Ĺ&#x;i atât. Noi trebuie să revenim acolo unde ne este locul. Vom pune la vânzare bilete pentru fiecare meci. Cine vrea poate să cumpere Ĺ&#x;i 100, ca să ne ajute, cine nu, poate intra Ĺ&#x;i aĹ&#x;a. Dar eu cred că ar trebui să dăm dovadă de solidaritate. Jiul trebuie să respireâ€?, a declarat Marin Tudorache. Pagini realizate de Loredana JUGLEA

Veteranul Laurean ManaĹŁe de la CSM PetroĹ&#x;ani

A câĹ&#x;tigat competiĹŁia „Open Ĺžah PetroĹ&#x;ani"!

ĂŽn organizarea Clubului Sportiv Municipal PetroĹ&#x;ani ĂŽn colaborare cu Consiliul Local Ĺ&#x;i Primăria municipiului PetroĹ&#x;ani, Ministerul Tineretului Ĺ&#x;i Sportului Ĺ&#x;i DirecĹŁia JudeĹŁeană pentru Sport Ĺ&#x;i Tineret Hunedoara la Biblioteca UniversitÄƒĹŁii din PetroĹ&#x;ani a avut loc ediĹŁia pe anul acesta a Circuitului NaĹŁional „Open Ĺžah PetroĹ&#x;aniâ€?. Organizarea foarte bună a reuĹ&#x;it să atragă Ĺ&#x;i anul acesta un număr de peste 81 de participanĹŁi, dintre care 50 de la diferite cluburi din ĹŁară, iar restul de 31 de sportivi din cadrul judeĹŁului Hunedoara. Invitată de onoare a competiĹŁiei a fost talentata Ĺ&#x;ahistă din Petrila, maestra FIDE Daria - Ioana ViĹ&#x;ănescu, legitimată la Clubul de Ĺžah Deva. CompetiĹŁia s-a desfăĹ&#x;urat pe nouă grupe de vârstă, ĂŽncepând de la cei mai mici, copiii preĹ&#x;colari Ĺ&#x;i terminând cu seniorii FIDE. Astfel, turneul principal de Elo (M + F) a fost câĹ&#x;tigat cu 5,5 puncte Ĺ&#x;i cu puĹŁin noroc de veteranul gazdelor, Laurean ManaĹŁe, de la CSM PetroĹ&#x;ani, fiind urmat ĂŽn clasament cu 5 puncte, de maestra FIDE Daria Ioana ViĹ&#x;ănescu, care ocupă astfel Ĺ&#x;i primul loc ĂŽn clasamentul feminin, urmaĹŁi pe locul trei de juniorul Antonio - Emil Deliman, de la CS Tera - Ĺžah MediaĹ&#x;, care ocupă Ĺ&#x;i primul loc ĂŽn clasamentul de juniori 20 - ani. Foarte mulĹŁi copii Ĺ&#x;i juniori talentaĹŁi ĂŽn acest Open principal, care au avut curajul să-Ĺ&#x;i măsoare forĹŁele cu seniorii, jucând de la egal la egal. „I-aĹ&#x; menĹŁiona pe ambiĹŁiosul AndreiCristian Secrieru, de la CS Vulcan, care a ocupat cu 4 puncte locul doi la juniori 20 ani, PaulAlexandru Paraschiv, Clubul de Ĺžah Giroc TimiĹ&#x;oara, s-a clasat pe primul loc la juniori 14 ani, Ĺ&#x;i nu cel din urmă, juniorul Marcel-Florian Stegăroiu, de la CS „Tinerii MaeĹ&#x;triâ€? Craiova, singurul care a reuĹ&#x;it să-l ĂŽnvingă pe campion! Turneul vedetă al competiĹŁiei l-a constituit

grupa de copii preĹ&#x;colari, cu 20 de participanĹŁi, câĹ&#x;tigător fiind talentatul copil de la CS Micul PrinĹŁ Brăila,Teodor Nedelcu, iar la fete s-a impus Oana - Magdalena Schiopu,de la CS Vulcanâ€?, a declarat coordonatorul Gheorghe Ĺžcurhan. La grupa de copii 6 ani titlul i-a revenit lui Matei-Ioan ScoarĹŁÄƒ, iar la grupa de copii 5 ani lui Robert VătăĹ&#x;elu, ambii de la CSM PetroĹ&#x;ani. ĂŽn turneul de juniori avansaĹŁi 9-16 ani s-a impus Vlad-Teodor ChiĹ&#x;, de la CS Tera-Č˜ah MediaĹ&#x;. BăieĹŁi 10 ani: Mihai-Andrei Maschio; băieĹŁi 11 ani - Ovidiu Toparcean, ambii de la CSM PetroĹ&#x;ani. ĂŽn turneul de băieĹŁi Ĺ&#x;i fete 15 ani s-au impus TeofilElias PĂŽrlea Ĺ&#x;i Iarina Chiuzan, ambii de la CSM PetroĹ&#x;ani. ĂŽn turneul de debutanĹŁi s-au impus la băieĹŁi 12 ani Robert Nistor, CSM PetroĹ&#x;ani, iar la băieĹŁi 9 ani titlul i-a revenit lui George-Alexandru Toma, de la CS „Tinerii MaeĹ&#x;triâ€? PetroĹ&#x;ani.           CâĹ&#x;tigătorii au fost recompen          saĹŁi cu diplome frumoase,dulciuri, peste 250 de medalii Ĺ&#x;i 130 de trofee “ „Ţinem să

  

 !"#$%$&$%!"#     '  

   ()  

mulĹŁumim Ĺ&#x;i pe această cale Consiliului Local Ĺ&#x;i Primăriei municipiului PetroĹ&#x;ani, precum Ĺ&#x;i SC Realcom SA PetroĹ&#x;ani, director general dl. Gheorghe Toma, pentru sprijinul acordatâ€?, a declarat Gheorghe Č˜curhan, coordonator CSM PetroĹ&#x;ani. Toate clasamentele competiĹŁiei precum Ĺ&#x;i imagini de la acest eveniment pot fi urmărite pe situl www.scurhanchess .

*  ,- .-/0+    )    +      '   





     







         !"#$% !&# '

 ( !)" "!  '

  www.zvj.ro


CMYK

6

Ziarul Vãii Jiului

REPORTAJ

Vulcan

La claubaj

Nu acţionează în vagoane, aşa că îşi văd liniştiţi de treabă, fără să fie deranjaţi de sirena maşinii de poliţie sau să simtă pe spate dulcele unduiri ale pulanului mânuit de vreun mascat. Aleg cu grijă bucăţile de cărbune din ditamai grămada de steril pe care, apoi, le îndeasă în sacii de rafie aduşi special pentru asta. Vi i-am prezentat,

pe scurt, pe cei doi bărbaţi nevoiaşi, însoţiţi de un băieţel, care sortează bucăţi de cărbune din grămada de steril aflată pe drumul care duce la telescaun. Puţin mai sus de staţia de clorinare a apei şi la câteva zeci de metri mai jos de ferma primarului Gheorghe Ile.

www.zvj.ro

vineri, 6 septembrie 2013

Nu ştiu cum

claubat manual.

a ajuns aici sterilul ăsta, aşa că iau de bună varianta lor. A fost adus de la mina Paroşeni. Pare-se că pentru a umple viroaga care se cască imediat în spate. Eu i-am găsit acolo, ieri, pe la unsprezece şi ceva, dar ei erau pe baricada de steril dis de dimineaţă. Mai întâi au împrăştiat ditamai grămada de steril, cupă care s-au pus pe

că le cade poliţia pe la spate sau că vreunui mascat i se năzare să-şi lustruiască pulanul pe spatele lor. De dimineaţă, de când trebăluiesc, au reuşit să adune o cantitate bunicică de cărbune. „Uite, e băgat în ăia!”, îmi arată unul dintre ei sacii frumos

Lucrează fără teama

stivuiţi lângă una dintre cele trei grămezi de borduri vechi de trotuar. Borduri pe care, privindu-le cu atenţie, am rămas mirat cât de bine seamănă cu cele scoase din centrul vechi al oraşului. Gheorghe OLTEANU

Încă un bărbat din Aninoasa

A fost înşelat prin metoda telefonului

Poliţiştii petroşeneni efectuează cercetări într-un nou caz de înşelăciune prin metoda telefonului. Miercuri, un bărbat de 52 de ani, din Aninoasa, a sesizat Poliţia municipiului Petroşani că a fost indus în eroare de către un bărbat cu identitate necunoscută care, sub pretextul oferirii unui premiu din partea unei companii de telefonie, l-a determinat să depună prin transfer bancar suma de 550 de lei şi să îi comunice codurile de reîncărcare a patru cartele telefonice. Din cercetările efectuate, poliţiştii au stabilit că, Zoltan I. „a primit pe telefonul fix de la domiciliu un apel cu număr privat de la o persoană de sex masculin care s-a recomandat a fi reprezentant al unei companii de telefonie şi care i-a comunicat că a câştigat un premiu în valoare de 10.000 euro oferit de compania respectivă, însă pentru a intra în posesia premiului trebuie să trimită printr-un serviciu de transfer bancar suma de 550 de lei şi să cumpere 4 cartele reîncărcabile în valoare totală de 42 de euro şi să comunice făptuitorului codurile de reîncărcare”. Bărbatul din Aninoasa a respectat indicaţiile primite, după care apelantul nu a mai răspuns la telefon, motiv pentru care s-a adresat cu plângere Poliţiei municipiului Petroşani. În cauză s-a întocmit dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de înşelăciune, în vederea identificării autorilor faptei, a tragerii lor la răspundere penală şi a recuperării prejudiciului cauzat. Mihaela PETROŞAN


CMYK

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE

vineri, 6 septembrie 2013

Nu mai e minciună:

Chiar au început lucrările la drumul spre Pasul Vâlcan

M-a lămurit de ce a tot minţit întruna primarul Gheorghe Ile în privinţa datei la care încep lucrările la drumul către Pasul Vâlcan. A minţit, fiindcă şi pe el l-au minţit alţii mai mari ca el. În urmă cu trei

luni, după un seminar organizat, doar ca să se toace nişte bani, domnul Ioan Moloţ, preşedintele consiliului judeţean, asistat de primarul primar Gheorghe Ile, inaugura fantomatica amenajare de şantier de pe drumul

judeţean de care şi romanii s-au prins, la vremea lor, că uneşte sudul Daciei cu Transilvania în care-şi vor înălţa capitala provinciei curând cucerite. De atunci, primarul Vulcanului a tot sunat la Deva, ca să afle când încep lucrările, iar, de fiecare dată, răspunsul a fost unul aburitor. Şi, cum primarul lua abureala de bună, normal c-o transmitea mai departe presei.

În ziarul nostru

de alaltăieri, s-a dat vestea bună, transmisă de domnul Tiberiu Balint, vicepreşedinte consiliului judeţean, că, în 5 august vor începe, în fine, lucrările la drumul judeţean care duce în Pasul Vâlcan. Sincer, personal am primit foarte precaut vestea asta. Aşa că, ieri, aproape de amiază, am urcat până la izvorul în preajma căruia excavatoarele, buldozerele, camioanele şi celelalte utilaje bântuiau, acum câteva luni, doar imaginaţia celor doi domni amintiţi la început. Vă mărturisesc că, odată ajuns acolo, am avut o surpriză plăcută.

Ceva mai sus

de locul pe care, încă de la începutul verii, ar fi trebuit să existe amenajarea de şantier, după curbă, am zărit un excavator a cărui cupă muşca din dealul de pe marginea drumului. M-am apropiat, iar mecanicul a oprit utilajul, ca să poată sta de vorbă cu mine. Am aflat

7

că-l cheamă Gheorghe Şchiopu şi că a ajuns la Vulcan miercuri seara. De loc e din Blejeni, satul Criş, iar aici, pe drumul acesta, este pentru prima dată. A mai lucrat în Valea Jiului, în Parâng, dar asta a fost în 2009. Stă pe excavator zi lumină, iar seara, când îl ia oboseala, se retrage în rulota parcată în apropiere de izvor. Acolo îşi face de mâncare şi tot acolo doarme.

Deocamdată este singur, dar zilele astea îi vor veni în ajutor încă un excavator şi un buldozer. Plus două autocamioane care să care pământul excavat. Deocamdată, cu cel pe care l-a dislocat el acum a astupat câteva gropi. Dar, odată cu înmulţirea utilajelor care vor lucra, va fi tot mai mult pământ, iar acesta va trebui dus undeva. Excavatoristul Gheorghe Şchiopu a primit sarcina de a lărgi drumul la cel puţin opt metri. „Asfaltul o să aibă 6,5 metri, mă lămureşte el, dar trebuie lăsat şi pentru acostament”.

câştigătoare la licitaţia organizată de CJH. Fiindcă mi-am propus să mai scriu despre cum se lucrează la drumul spre Pas, precis că voi avea plăcerea să-l cunosc şi pe dumnealui.

Odată cu sosirea

celorlalte utilaje, se va lucra pe porţiuni, iar operaţiunile vor fi coordonate, a amintit omul, chiar de către patronul SC TransConstruct, cu sediul în comuna Vorţa, satul Visca. Firmă care a ieşit

Astă seară,

„Tovarăşu' prim” este pe Arena Naţională

Nu ştiu câţi suporteri din Valea Jiului sunt prezenţi, astăzi, pe Arena Naţională, la meciul pe care reprezentativa României îl are cu cea a Ungariei, dar din Vulcan sunt sigur că este precis unul.

Domnul Gheorghe Lăzăresc,

„tovarăşu' prim", cum mai este încă salutat cu respect de către vulcănenii încărunţiţi la păr, este un înfocat suporter stelist, dar, când e vorba de un meci al naţionalei noastre, e trup şi suflet cu tricolorii. Mai ales că, la meciul din seara aceasta, Viorel Piţurcă a convocat în lotul nostru - sper să nu greşesc - şase jucători de la Clubul Steaua.

La orele 17.00

ale după amiezii de azi, domnul Ghiţă Lăzăresc va fi unul dintre miile de microbişti români care va intra pe poarta stadionului care găzduieşte întâlnirea fotbalistică şi va striga din tot sufletul „Hai, România!”. Şi, ca să mi-l arate mai bine pe microbistul din el şi ce înseamnă pentru el

dăruire pentru echipa de fotbal favorită, îmi mai spune ceva. Anume că va merge la Bucureşti şi la semifinala pe care Steaua o va juca în Primăvara Europeană.

Pagină realizată de Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro


8

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE

Proba de atletism istorico-patriotic:

Marşul Naţional „Avram Iancu”

Miercuri, într-o conferinţă de presă organizată la sediul Consiliului Judeţean (CJ) Hunedoara, Laurian Stănchescu, iniţiatorul Marşului Naţional „Avram Iancu”, a prezentat programul evenimentului ce se va desfăşura în perioada 9-14 septembrie, înainte de Serbările de la Ţebea. Concret, Marşul Naţional „Avram Iancu” reprezintă un drum de o sută de kilometri, între Vidra de Sus şi Ţebea, ce va fi străbătut pe jos de cei care vor dori să participe la această acţiune.

Testamentul lui Avram Iancu trebuie împlinit

La conferinţa de presă au participat şi Tiberiu Balint, vicepreşedintele CJ Hunedoara, Virgil Nariţa, consilier judeţean de la Alba, fosta gimnastă Corina Ungureanu şi preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei. „Lucrurile mari se pot ivi oriunde. Dar, credinţa mea este că un lucru istoric, un eveniment istoric se poate naşte numai în Apuseni. Legătura mea cu Munţii Apuseni, cu Avram Iancu este structurală. Este, pur şi simplu, o legătură de iubire, de preţuire şi de respect foarte mare. Părerea mea este că, alături de Mihai Eminescu, Avram Iancu este una dintre cele mai mari conştiinţe ale culturii şi istoriei neamului românesc. Avram Iancu ar fi putut să umple singur o istorie. Dacă istoria noastră nu ar fi avut atâţia voievozi şi atâţia cărturari, sunt convins că Avram Iancu ar fi putut să umple singur acest mare loc sacru al poporului român. Eu pun testamentul lui Avram Iancu alături de marile texte din antichitate, pentru că dumneavoastră ştiţi foarte bine că anticii preţuiau foarte mult spiritele care se dăruiau naţiunii lor, iar Avram Iancu a făcut acest lucru cu toată viaţa lui şi cu toată credinţa lui. Testamentul lui Avram Iancu trebuie

ANUNŢ

Întoarcere la istorie

Copiii, ultima şansă!

Din declaraţiile făcute ieri de iniţiatorul Marşului „Avram Iancu”, la eveniment şi-au anunţat participarea şi fostul ministru al Culturii, Mircea Diaconu, fostul premier Victor Ciorbea, dar şi foştii sportivi Leonard Doroftei şi Corina Ungureanu. „Nu promit că voi parcurge toţi cei o sută de kilometri pe jos, pentru că am probleme cu spatele, cu coloana, din cauza unei căzături în sala de gimnastică de aici, de la Deva. Mă bucur că sunt astăzi aici, la Deva. Mă întorc cu plăcere de fiecare dată în oraşul pe care-l iubesc foarte mult”, a declarat Corina Ungureanu. În programul evenimentului organizatorii au inclus şi câteva momente de pioşenie. „Episcopia Devei şi Hunedoarei laudă acest demers de întoarcere la istorie, o memorie vie a poporului nostru. Apreciem faptul că există încă spirite vii şi lucrătoare în neamul acesta românesc, cărora le mai pasă de trecut şi de luminile care au călăuzit devenirea istorică a neamului românesc. Este un recurs la istoria naţională, un recurs la istoria acestor meleaguri în care noi trăim, locuri pe care Dumnezeu le-a hărăzit ca noi să vieţuim. Apreciem strădania domnului Stănchescu, tot ceea ce se derulează pe parcursul acestui marş, şi biserica este alături de iniţiator şi de participanţi prin susţinerea unor slujbe comemorative în fiecare din locaţiile unde marşul va poposi, pe toată desfăşurarea lui”, a declarat preotul Gabriel Miricescu, purtătorul de cuvânt al Episcopiei Devei şi Hunedoarei. Marşul Naţional Avram Iancu se va desfăşura pe traseul Vidra de Sus – Câmpeni – Abrud – Ciuruleasa – Buceş – Mihăileni – Crişcior – Brad – Ţebea. Sâmbătă, în 14 septembrie, la ora 11, la Brad, va avea loc ceremonia dedicată lui Avram Iancu în faţa monumentului din centrul oraşului. Participanţii la marş vor ajunge la Ţebea în după amiaza zilei de 14 septembrie. Mihaela PETROŞAN

Deoarece câteva sute de copii din Călan sunt în situaţia de a nu putea să se instruiască corespunzător, o asociaţie din localitate a demarat un proiect extrem de generos, „Copiii, ultima şansă!”. „Sunt situaţii familiale excepţionale, părinţi cu venituri foarte mici sau fără venituri, copii crescuţi de bunici cu pensii ridicole, părinţi plecaţi în străinătate care nu pot ajuta pentru că de-abia se descurcă în altă ţară, familii destrămate, părinţi decedaţi. Acestea toate sunt motivele care ne-au determinat să iniţiem şi să demarăm acest program. Conform crezului nostru şi încurajaţi de reacţia publică la acţiunile noastre desfăşurate cu ocazia Zilei Copilului 2013, am decis ca dintre cei afectaţi, să îi ajutăm cu prioritate pe aceia care se ajută şi singuri - copiii cu performanţe şi rezultate excepţionale în instruire sau activităţi extraşcolare.”, spun iniţiatorii acestui proiect. Astfel, o primă acţiune din cadrul programului va consta în oferirea unor pachete şcolare conţinând în principal rechizite şi materiale didactice, unui număr cât mai mare de copii dintre cei vizaţi, imediat după începerea anului şcolar 2013 – 2014. Selecţia copiilor care vor fi sprijiniţi se va face în baza unor criterii stricte, în colaborare cu cadrele didactice ale Şcolii Generale Călan. Mihaela PETROŞAN

împlinit până la urmă, pentru că nimeni până la el şi nici după aceea nu a mai scris: Unicul dor al vieţii mele este să-mi văd naţiunea fericită. Este o pildă care trebuie urmată şi care trebuie împlinită”, a declarat Laurian Stănchescu.

PRIMĂRIA ORAŞULUI PETRILA ORGANIZEAZĂ LICITAŢIE PUBLICĂ ÎN DATA DE 26.09.2013 Ora 1000

PENTRU Concesionarea prin licitaţie publică a clădirii fostei „Popicării” cu suprafaţa construită de 409 mp şi a terenului aferent acesteia în suprafaţă de 728 mp, situate în intravilanul oraşului Petrila, str. Trandafirilor, evidenţiate în CF nr. 61524, în vederea întreţinerii acestora, desfăşurarea de activităţi culturale, de agrement şi activităţi economice. · Durata concesiunii este de 49 ani. · Preţul de pornire al licitaţiei este de 12 lei/mp/an pentru clădire şi 5,8 lei/mp/an pentru teren conform HCL 128/2013. · Taxa de participare la licitaţie este de: 100 lei. · Garanţia de participare la licitaţie este de: 2283 lei. · Costul caietului de sarcini este 10 lei, iar acesta este disponibil la sediul Instituţiei, camera nr. 7. · Ofertanţii rămân angajaţi prin termenii ofertelor lor 90 de zile. · Ofertele se depun până în data de 26.09.2013, ora 0900 la sediul Primăriei oraşului Petrila. Informaţii suplimentare se pot solicita la sediul Primăriei Oraşului Petrila, str. Republicii, nr. 196, jud. Hunedoara, la telefon/fax 0254550760 sau 0254550977, interior 218 sau pe adresa de mailprimaria.petrila2008@yahoo.com PRIMAR, PĂDUCEL ILIE

www.zvj.ro

Călan

vineri, 6 septembrie 2013

Pentru copiii cu performanţe de excepţie la şcoală, proveniţi din medii sau familii defavorizate, aparţinând comunităţii locale, începând cu această lună, Asociaţia „Călan 1387” a lansat Programul „Copiii, ultima şansă!”.

ANUNŢ

Primăria oraşului Petrila, are plăcerea de a vă invita în data de 10.09.2013, ora 13:00, la Casa de Cultură Ladislau Schmidt Petrila, în vederea dezbaterii publice a Planului Strategic de Dezvoltare Socio-Economică a Oraşului Petrila. primar Păducel Ilie

ANUNŢ VÂNZARE

COMCAS LJ 2000 SPRL cu sediul în Satu Mare, str. Ioan Slavici, nr. 13, jud. Satu Mare, înregistrată la UNPIR sub nr. RSP-0111, CIF RO20570987, numită lichidator judicial al SC VULTURUL NEGRU CERTEZE SRL cu sediul în localitatea Certeze, str. Mare, nr. 130, judeţ Satu Mare, nr. înregistrare ORC J30/509/1993, CUI 3895172, prin şedinţa comercială nr. 401/F/01.03.2011 pronunţată de Tribunalul Satu Mare în dosar nr. 4755/83/2009. Anunţă organizarea de licitaţii publice la sediul său, în fiecare zi de miercuri, începând cu data de 11.09.2013, la ora 14:00, pentru vânzarea bunurilor proprietatea SC Vulturul Negru Certeze SRL. Se oferă la vânzare următorul bun imobil: - apartament cu două camere situat în localitatea Vulcan, jud. Hunedoara, Aleea Muncii, bl. 4A, parter, sc. 2, ap. 3, în suprafaţă de 28.89 mp, înscris în CF 1298 Corbeşti Vulcan, cu nr. top 341/2/18/I/P/3 Satu Mare, la preţul de 8750 euro. Persoanele interesate pot depune oferte de cumpărare, care urmează să fie supuse aprobării creditorilor. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar sau la nr. 0261.711516. Lichidator judiciar COMCAS LJ 2000 SPRL Adm. coordonator c. jr. Ghere Ioan


Ziarul Vãii Jiului vineri, 6 septembrie 2013

Frunzele (Elegie de toamnă) Nu mă-ntreba nimic în noaptea asta, Nici cât e ceasul, nici ce gânduri am. Mai bine lasă-mă să-nchid fereastra, Să nu văd frunzele cum cad din ram... Cine nu a ascultat aceste versuri pe muzica lui Hruşcă? Acum, la început de toamnă, vă propun să fredonaţi cunoscuta melodie, cu alte versuri. E vorba despre câteva parodii, realizate după poezia lui Radu Stanca.

Pe urmele lui Radu Stanca

UMOR ÎN HA... MAJOR

Dar, ea mă-împinge şi se face ghem Şi mă trimite,-n scop de alinare, La alea şapte dame. La harem. Am încercat să mă dezbăr şi basta! Mi-e scris în gene şi-n astrale hărţi: Pierd ore-ntregi, cu-amicii, la Canasta, Visând că şapte dame-mi intră-n cărţi. (Laurenţiu Orăşanu – Bucureşti)

Frunzele (Pribegie c-o doamnă)

9

mi-a spus nevasta, Nici cât e gazul, nici ce bani mai am, Mai bine-ai încerca în noaptea asta Să mă iubeşti cu foc, să-mi fii balsam… Iubeşte-mă la fel ca pe-o mireasă, Nu-mi spune absolut niciun cuvânt, Vreau să uităm de rata de la casă Şi că prin buzunare suflă vânt… Pe urmă, înainte de culcare, La pieptul tău vânjos m-oi face ghem, Să nu mai ştiu de griji şi supărare, Iar mâine de nimic să nu mă tem. Fereşte-mă, iubitul meu, de vasta Urgie-a crizei care bântuie, Şi nu mă întreba în noaptea asta De ce mă înspăimântă taxele… (Ioan Toderaşcu – Costeşti, Vaslui)

Să nu mă-ntrebi nimic... (Elegie de criză) Să nu mă-ntrebi nimic în noaptea asta, Dar cred că n-ai s-o faci, şi nu mă mir. Deschide-mi uşa şi cu asta, basta, Că am adus un bax de „Bergenbier”. Vom savura tihnit acest deliciu Aşa cum n-am făcut de câţiva ani; Deşi-s şomer şi n-am găsit serviciu, Nu-mi reproşa c-am cheltuit din bani... Eşti îmbrăcată-n straie de culcare, Dar vino lângă mine când te chem Şi-am să-ţi explic de ce sunt vesel tare, Deşi mă simt strivit de-acest sistem.

Uraganul N-am prevăzut deloc furtuna asta Şi nu s-a dat nici cod portocaliu… Veni din ceruri peste noi năpasta, A semănat urgie şi pustiu… Acoperişuri, garduri şi balcoane, Ca păsările, toate au zburat… Furtuna nopţii a răpus betoane, În valuri mari, puhoi s-a revărsat… Părea că iadul pe pământ coboară, Copacii au fost smulşi cu rădăcini, Un uragan s-a năpustit afară, Venind din depărtări, de la străini. Dintre clădiri, întreagă e doar banca – Edilii sunt de-a dreptul în impas… Dormi liniştit, poete Radu Stanca, Nici un copac pe străzi n-a mai rămas ! (Alexandru Olteanu – Bistriţa)

Amantele (Elegie de doamne) O vorbă umblă, că-mi înşel nevasta Şi că, amante, şapte dame am, Degeaba-n termopan am pus fereastra, Că zvonul se strecoară, ca prin geam. Când mătură, cu furie, prin casă, La toate şapte, ea le-ar face vânt, Când vin târziu, e vid deplin pe masă, Şi ea e rece, fix ca un mormânt. Deşi flămând, am chef de-o-mbrăţişare,

„Grădina Raiului, în seara asta, E mai pustie” – medita Adam, Flămând, în timp ce-şi urmărea nevasta Cum rupe frunze fragede din ram. Pe focul jucăuş, din noua casă, Ea pune iute oala de pământ, Din frunze, o ciorbică delicioasă Prepară făr’ să scoată un cuvânt.

Hai, toarnă-ţi bere şi ridică halba. Serviciu n-am, sunt tot şomer, să ştii, Da-s invitat la festival, la Alba, Că am un premiu trei la parodii P.S. Iar când în zori voi trage înc-o duşcă Va fi uşor să caut un pretext De a-i telefona lui Ştefan Hruşcă Să scrie-un cântec folk pe noul text... (Vasile Vajoga – Iaşi)

Pagină realizată de Petronela Vali SLAVU

„Dar unde-ţi este straiul de culcare? (Grăi Adam, văzând-o nud) mă tem!...” Bănuitor, spre oala cu mâncare Privi şi exclamă nervos: „Blestem! Afurisită, Doamne, fiemi coasta, Că trag acuma angaralele! Nimic nu mai mănânc… În seara asta, Mă înspăimântă trufandalele”. (Petronela-Vali Slavu – Aninoasa)

Facturile (Elegie de criză) Nu mă-ntreba nimic,

www.zvj.ro


10

Ziarul Vãii Jiului

DIVERSE

Concluzia Şcolii de Vară TNL din acest an:

vineri, 6 septembrie 2013

Tinerii liberali, apreciaţi pentru modul în care gândesc viitorul politic al României

În 30 august s-a desfăşurat la Mamaia a unsprezecea ediţie a Şcolii de Vară a Tineretului Naţional Liberal. Acţiune începută în 2001 şi devenită deja un brand al PNL, urmată fiind, după acest an, şi de către celelalte partide. Noutatea din acest

an a şcolii de vară este că, în acelaşi timp, s-a desfăşurat şi întâlnirea Delegaţiei Permanente a TNL. Dan Marinescu, preşedintele TNL Vulcan, a fost prezent la ambele manifestări liberale. De amintit că tânărul liberal vulcănean a fost numit, în acest an, în conducerea la nivel naţional a TNL şi, totodată, a fost ales ca preşedinte al Comisiei de Specialitate pe Economie şi Energie şi ca membru al COATL (Clubul Oamenilor de Afaceri Tineri Liberali).

Ca unul care

a participat şi la câteva dintre ediţiile anterioare ale Şcolii de Vară TNL, Dan Marinescu a mărturisit că aceasta din 2013 a fost una specială. Mult mai deosebită, fiindcă a receptat mai multă experienţă politică de la seniorii PNL şi, ce-i foarte important, a fost invitat să participe la lucrările Delegaţiei Permanente a PNL. La care a stat alături de miniştri, parlamentari, europarlamentari, cât şi de preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene. De aceea le mulţumeşte şi cu această ocazie, pentru gest şi invitaţia făcută, domnului Bogdan Ţâmpău, deputat şi bun prieten al său, preşedintelui TNL Florin Alexe şi, nu în ultimul rând, preşedintelui comisiilor de specialitate Cosmin Lefter, consilier al ministrului Varujan Vosganian.

Am încercat să aflu

mai multe amănunte, referitoare la ce s-a discutat în cadrul

întâlnirilor, dar Dan Marinescu nu a intrat în detalii. S-a mulţumit să-mi declare că s-au discutat strategiile viitoare ale PNL şi TNL pentru perioada imediat următoare. Am fost curios să ştiu cu ce garnitură de politicieni merge PNL la alegerile prezidenţiale şi europarlamentare din 2014, dar interlocutorul s-a scuzat că el nu este în măsură să vorbească despre aceste aspecte.

Totuşi, ceva am scos

de la Dan Marinescu. Anume că preşedintele Crin Antonescu şi PNL merg din ce în ce mai mult pe mâna tinerilor liberali bine pregătiţi. A acelor tineri liberali care, împreună cu PNL, încearcă să construiască un viitor politic credibil pentru România. Gheorghe OLTEANU

Pentru jandarmii hunedoreni,

Un weekend plin

Jandarmii hunedoreni au primit deja misiuni de asigurare a ordinii publice la o serie de evenimente speciale ce se vor desfăşura la sfârşitul acesta de săptămână. Astfel, peste 100 de jandarmi vor asigura măsurile de ordine cu ocazia meciului de rugby dintre Ştiinţa Petroşani şi Rulmentul Bârlad şi la meciul de fotbal din Liga a V-a dintre General Berthelot şi Cetate Răchitova. În plus, jandarmii vor asigura ordinea publică în zona a 32 de biserici, premergător şi pe timpul manifestaţiilor religioase prilejuite de sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, precum şi la Hramul Mănăstirii Crişan, la slujba de pomenire ce se va desfăşura la biserica din cartierul Maleia Petroşani şi la Mănăstirea Prislop. Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro


Ziarul Vãii Jiului vineri, 6 septembrie 2013

ANIVERSARE

Frumoasă zi, astăzi, pe albele creste ale vârstei sale: Cori Laurean, veșnicul campion la schi alpin! Semnificativă zi, astăzi, când Cori Laurean, schiorul veteran, mai adaugă un an frumoasei sale vârste. La Mulți Ani cu sănătate și toate cele bune să te înconjoare! (Sorin Mihail)

ANUNŢ PUBLIC SC Ocolul Silvic Carpatina SRL Petrila, str. Republicii, nr. 220, tel./fax: 0254.514004, 0755.090463, organizează licitaţie pentru vânzare masă lemnoasă pe picior, în data de 13.09.2013, ora 12:00. Se oferă spre vânzare masă lemnoasă din partida nr. 900 Sterminosu, cu un volum de 306 mc, proprietate a oraşului Petrila. De asemenea, se oferă spre vânzare 14.65 mc lemn rotund de răşinoase, fasonat, provenit din confiscări. Licitaţia se face în plic închis. Caietele de sarcini se pot ridica de la SC Ocolul Silvic Carpatina SRL, începând cu data de 10.09.2013.

DIVERSE

Profesor de limba engleză şi franceză meditez elevi de orice nivel. Relaţii la telefon 0766.554904. Petroşani Vând cafetieră Moulinex Subito, second hand, în stare perfectă de funcţionare, capacitate 10 ceşti, preţ 50 de lei. Telefon 0766.678380, Petroşani

Vând Ford Fiesta 1,4 diesel, a.f. 2004, 2 locuri, utilitară, stare buna de functionare, revizii la zi, singurul proprietar in tara, 278.000 km, consumabile schimbate, functioneaza impecabil. Telefon 0761.756839

ÎNCHIRIERI

Închiriez spaţiu comercial în Petroşani (zonă centrală - Piaţa Victoriei, clădire staţie plecare taxi / maxi-taxi spre Petrila, etaj I), suprafaţă 200 mp, toate utilităţile, pretabil bar, restaurant etc. Preţ negociabil la vedere. Relaţii la telefon 0767.806804

ANGAJĂRI

PUBLICITATE 11

S.C. CORA INVEST GROUP S.R.L. VULCAN angajează: Şofer automacaragiu cu experienţă în domeniu minim 5 ani, referinţe, documente de calificare profesională, autorizaţie ISCIR şi şofer profesionist categoriile B,C,CE, cu experienţă şi atestat profesional. Relaţii la telefon: 0724.044824

Hotel Rusu angajează bucătari, ajutor bucătari, ospătari şi cameriste. CV-urile se trimit la info@hotelrusu.ro şi fax 0354.108510. Informaţii suplimentare la telefon 0742.087221 şi 0742.087222. Rapid RO (şoseaua de centură, vizavi de stadion) angajează femei cu vârsta maximă de 35 de ani pentru spălătorie. Relaţii la telefon 0766.337077 sau la sediu.

Angajez recepționeră pentru hotel în Petroşani. Relaţii la telefon 0751.199100 Angajează fete cu sau fără experienţă, câştiguri garantate 2.49 euro pe minut. Nu ezita, contactează-ne pentru mai multe detalii pe id de messenger videochat.jasmin

COMEMORĂRI

Primarul şi viceprimarul oraşului Petrila, împreuna cu colectivul instituţiei, sunt alături de colega Bira Daniela Mirela, în greaua suferinţă pricinuită de pierderea soţului. Dumnezeu să îl aşeze printre aleşii Săi, iar asupra familiei să reverse mângâiere şi puterea de a trece peste clipele dureroase. Sincere condoleanţe!

IMOBILIARE

Vând apartament duplex, renovat, termopane, zona CAR Petrila. Preţ negociabil. Telefon 0733.083379. Vând apartament 3 camere + 2 boxe, Lupeni, zona Braia, central, pe Tudor Vladimirescu, exact lângă Piaţa Cina, pretabil privatizare (boxă la stradă), stare bună, spaţios. Telefon 0753.058425; 0766.728688 Vând apartament cu 2 cam., zona 8 Martie, Petrila, cu îmbunătăţiri, decomandat, situat spre soare. Preţ 10.000 euro. Telefon 0725.065800 Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Telefon 0726.291090 Închiriez hală în Piaţa Agroalimentară Petroşani, 1000mp, 1 euro/mp. Închiriez/ vând spaţiu (100mp), în Piaţa Agroalimentară Petroşani. Vând apartament 2 camere decomandat, strada Aleea Trandafirilor, etaj 1/4, preţ 80.000 lei. Telefon: 0722.222863

HOROSCOP

Berbec (21 Mar - 20 Apr) Se iveşte ocazia să vă asociaţi într-o afacere sau vi se propune un nou loc de muncă. Nu luaţi o hotărâre definitivă fără să cunoaşteţi toate avantajele şi dezavantajele.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

Aveţi succes la o întâlnire cu persoane importante, iar cei din jur vă apreciază ideile. Este o zi bună pentru consolidarea relaţiilor şi aveţi ocazia să vă faceţi noi prieteni.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

Dimineaţa sunteţi obligat să faceţi cheltuieli neprevăzute. După-amiază s-ar putea să vă schimbaţi programul.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Dacă vi se propune o colaborare, vă recomandăm să nu refuzaţi. Aveţi şanse mari să obţineţi venituri suplimentare. Evitaţi speculaţiile!

Leu (23 Iul - 22 Aug)

Este posibil să fiţi luat prin surprindere de nişte musafiri din altă localitate. Vă recomandăm să vă păstraţi calmul şi să încercaţi să fiţi o gazdă primitoare.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Aveţi ocazia să începeţi o afacere profitabilă. Ca să nu riscaţi nimic, vă recomandăm să acceptaţi ajutorul unui bun prieten. Relaţiile cu persoana iubită sunt foarte bune.

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) S-ar putea să ajungeţi la un punct de cotitură în viaţă. Sociabilitatea şi forma intelectuală în care vă aflaţi vă asigură succesul pe plan profesional şi social.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Aveţi un succes remarcabil pe plan social şi material. Profitaţi de şansele care vi se oferă, dar aveţi grijă să nu forţaţi norocul!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

După o perioadă dificilă pe plan sentimental şi financiar, aveţi un succes nesperat. Climatul general vă este favorabil.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Sunteti într-o formă intelectuală deosebită. Aveţi un spirit de iniţiativă cu care reuşiţi să vă impresionaţi colaboratorii. Aveţi succes pe toate planurile.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Aveţi parte de schimbări importante pe plan profesional şi în relaţiile sociale. La serviciu găsiţi soluţii originale, acceptate de şefi şi colegi.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Descoperiţi că o afacere în care nu v-aţi pus prea mari speranţe urmează să vă aducă beneficii importante.

www.zvj.ro


CMYK

Ziarul VĂŁii Jiului

12 HOBBY

vineri, 6 septembrie 2013

La triatlonul „No Stress Triatlon�

Avram Iancu, „omul de fier din Vale�, din nou pe podium

La sfârĹ&#x;itul săptămânii trecute, staĹŁiunea Neptun-Olimp a fost gazda celei de-a doua ediĹŁii a triatlonului intitulat „No Stress Triatlonâ€?. CompetiĹŁia se bucură de o popularitate ieĹ&#x;ită din comun, astfel că la startul ĂŽntrecerii s-au aliniat peste 500 de sportivi din toate colĹŁurile ĹŁÄƒrii, dar Ĺ&#x;i din străinătate. Valea Jiului a fost reprezentată de cei doi triatloniĹ&#x;ti ai ei, Avram Iancu, din PetroĹ&#x;ani, supranumit Ĺ&#x;i „Omul de fier

RezerviĹ&#x;tii

Vor poposi pe cărarea vieĹŁii lui Avram Iancu

La 14 septembrie, AsociaĹŁia Cadrelor Militare ĂŽn Rezervă Ĺ&#x;i ĂŽn Retragere „Sarmisegetuzaâ€? din judeĹŁul Hunedoara organizează o manifestare omagială, cu numele „Popasuri pe cărarea vieĹŁii Ianculuiâ€?.

din Valeâ€?, Ĺ&#x;i Ion Bârnea, din Vulcan. Participarea lor este cu atât mai valoroasă, ĂŽn condiĹŁiile ĂŽn care nimeni din judeĹŁ n-a mai participat la această puternică competiĹŁie. După o oră Ĺ&#x;i 16 minute de sprint continuu la toate cele trei probe (ĂŽnot 500 m, ciclism - 20 km, alergare - 5 km), Avram Iancu reuĹ&#x;eĹ&#x;te să urce pe cea de-a treia treaptă a podiumului la categoria 30-39 de ani, la avansaĹŁi. Reamintim că anul acesta, Avram Iancu a fost de două ori campion Ĺ&#x;i odată vicecampion la diverse curse de ciclism montan, o dată vicecampion la

un concurs de alergare montană nocturnă, astfel că acest rezultat bun obĹŁinut la triatlon completează fericit palmaresul sportivului nostru. Un rezultat foarte bun a obĹŁinut Ĺ&#x;i Ion Bârnea, care a obĹŁinut locul 4 la categoria + 40 de ani, la avansaĹŁi. Aceasta medalie de bronz, cucerită de un sportiv din Valea Jiului, n-ar fi fost posibilă fără intervenĹŁia d-lui Emil Părău, un om al Văii, care a suportat cheltuielile

de transport, Ĺ&#x;i a domnului Raj Tunaru, administratorul Hotelului „Belvedereâ€? din Olimp, care, petroĹ&#x;enean fiind, a asigurat echipei din Vale gratuit cazarea ĂŽn condiĹŁii optime. Cei doi participanĹŁi mulĹŁumesc, prin intermediul ZVJ, generoĹ&#x;ilor sponsori. Marian BOBOC

 

     

                    

         

          ! " 

   ! "    "             !            

    #

                $%& '()*+,'-.)* ()".$() * /01  ',")2$3) "3&)"4(' * /01  35 2$() 6".'7)8 * /01  475$('($3) 97"2':4) "7$)('2 ;4 -(: * /01  "37<"=437) (5(&>'3) ()$4"3' $?$4' * /01  &(;4745$ '( &(;474 7$), $)(5(&7$ * /01  >,"2$() * @11  "35&$4"4(7 * @11            ',")2$3) 7$), 5(',>)4:() * /01  )" =437) + .3$' * /01  "(&)45$2 * /01  ",52$3) 45 +47 4' ;4 97'3",4$3)4 6 (7$3<()8 * /01 

 

 

                   #

 !" #! $% !& '(  ) *     &    * A1  * /A1  B  C   * A1  * /A1  "       * D1  * /11      * D1  * /01  "  * EF1  * /A1  -C   * EF1  * DA1  &  6    8 * A/   * A01  '       * G   * A01  '          * G   * A01  '        * G   * A01  '    * G   * A01  ( * G   * A01  9 H       * G   * /01  9 H    * G   * /01  5     * G   * /01  5  B  * G   * /01  -       !  * G   * /01  : I I  I   * /   * /01  : * *   * /   * /01  4 * /   * /01  &    !    C   * /   * /01      B   ! H    * /   * /01  ' !    * /   * /01  (          * /   * @A1  <  C  * /   * DA1  '    * G   * AA1  4   C *  !   * /   * DA1  $   * /   * DA1 

        

    

*+%!, - *. //  $* , !*.0      JB# 1G/A010)  # 1@GE200)/   # KKK *H * #  3 *H

Manifestarea va cuprinde mai multe momente omagiale, la Ţebea, Câmpeni Ĺ&#x;i la casa natalÄ&#x192; a lui Avram Iancu. ReĹŁinem din programul manifestÄ&#x192;rilor: ĂŽntre 9 Ĺ&#x;i 9:30, popasul la mormântul lui Avram Iancu, de la Ţebea, care va include ĂŽmbrâierea mormântului cu o eĹ&#x;arfÄ&#x192; tricolorÄ&#x192;, alocuĹŁiuni, rugÄ&#x192;ciuni Ĺ&#x;i Onorul GÄ&#x192;rzii port Drapel. Ă&#x17D;ntre 11:30 Ĺ&#x;i 12: 45, urmeazÄ&#x192; un popas la cartierul general al RevoluĹŁiei din 1848 de la Câmpeni, care va cuprinde, ĂŽntre altele, un omagiu prin glas de tulnic al TulnicÄ&#x192;reselor din Câmpeni, alocuĹŁiuni ale oficialitÄ&#x192;ĹŁilor locale Ĺ&#x;i vizitarea muzeului din localitate. De la 13:30, manifestarea continuÄ&#x192; cu un popas la casa ĂŽn care s-a nÄ&#x192;scut Avram Iancu, vizitarea casei memoriale Ĺ&#x;i depunerea unui document omagiu cu semnÄ&#x192;turile participanĹŁilor, iar la bustul Iancului vor fi depuse jerbe de flori. Evenimentul se va ĂŽncheia cu Cântecele Iancului. Mihaela PETROĹ&#x17E;AN

www.zvj.ro

facebook.com/ziarulvaiijiului


CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului  Anul VI  Nr. 189  6 septembrie 2013  4 pagini  Supliment al Ziarului Văii Jiului

1927-1929

Lucrările interioare la Biserica Ortodoxă Română „Sf. Nicolae” din Petroşani

Într-un interviu publicat recent în ZVJ, Mihai Munteanu, preotul paroh al Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolae” din Petroşani, face un scurt şi interesant istoric al bisericii la care slujeşte de o viaţă: „Biserica mare, cum îi zicem noi câteodată, a fost sfinţită în anul 1900 şi a fost ridicată prin osteneala credincioşilor. E important de reţinut că, faţă de celelalte Biserici monumentale din Petroşani, aparţinând altor culte, ridicate anterior Bisericii Ortodoxe Sf. Nicolae, Biserica noastră s-a ridicat prin efortul şi strădania preotului Avram Stanca şi contribuţia credincioşilor din parohie, fără sprijin de la unităţile miniere de la vremea respectivă, cum au beneficiat alte Biserici. Un ajutor a venit şi din partea Mitropoliei Ardealului, care, la acea vreme, a făcut colecte în parohii pentru această Biserică, care aparţinea şi ea atunci de această Mitropolie. A fost prima Biserică ortodoxă de dimensiuni mari din Petroşani, monumentală putem zice fără să greşim, şi a doua din Valea Jiului, după Biserica din Taia-Petrila. Cu toate opresiunile şi cu toată perioada de dominare a Imperiului Austro-Ungar, Biserica a fost construită. De altfel, reamintesc aici că însuşi întemeietorul Bisericii Sf. Nicolae şi a primei şcoli româneşti din Petroşani, părintele Avram Stanca, va trece spre cele veşnice în chip de martir, pentru că în 1916, odată cu intrarea trupelor române în Transilvania, a început să-l pomenească pe regele Ferdinand la Sfânta Liturghie şi să-şi exprime bucuria acelui moment, fapt pentru care puterea austro-ungară de-atunci a trimis să fie ridicat într-o noapte friguroasă de octombrie şi l-au dus să-l întemniţeze, ca pe fiul său, părintele Sebastian Stanca de la Sebeş. Părintele nu ştia că armata română a fost respinsă pe moment de la graniţă şi s-a bucurat prea repede, din această cauză a avut de suferit. Fiind bătrân şi bolnav, îmbolnăvindu-se mai rău, într-un târziu părintele Avram Stanca a fost lăsat la casa fiului său, de la Sebeş, care era încă întemniţat şi a trecut spre cele veşnice în Ajunul Crăciunului din anul 1916. Coincidenţă sau nu, oricum foarte interesant, părintele se născuse tot în Ajun de Crăciun, în anul 1843. Părintele a murit aproape martiric pentru tot ceea ce a împlinit el creştinesc, ortodox, pentru Sfânta Biserică, un mare român, Dumnezeu să-l aibă-n paza sa, acolo, lângă cei drepţi!”. Întrucât Biserica Ortodoxă Română şi slujitorii săi sunt supuşi periodic unui linşaj mediatic, programatic, menit să submineze încrederea românilor în cea mai de… încredere instituţie a societăţii, vom deschide, pe lângă proiectul „Nimic fără Dumnezeu” ajuns la episodul nr. 11, un nou front de apărare a Bisericii Neamului. Periodic, vom publica file mai puţin sau deloc cunoscute din istoria Bisericii Ortodoxe Române în Valea Jiului. Din povestea pictării Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolae”, pe care o prezentăm în ediţia de astăzi a Prăvăliei cu istorii se desprinde mai multe învăţături. Care sunt acestea vă invităm pe Dvs., cititorii, să le descoperiţi. (Marian BOBOC)

Martie 1927

Mare Bal - pentru pictura bisericii ortodoxe

Din relatarea amănunţită a balului ortodox desfăşurat la 5 martie 1927, semnată un ofiţer, aflăm câţiva dintre participanţi şi organizatori, dar şi care era atmosfera şi desfăşurarea unei petreceri la Casinoul Muncitoresc, având ca scop, nu doar distracţia, ci şi strângerea de fonduri pentru un scop nobil, pictarea bisericii ortodoxe Sf. Nicolae din Petroşani: „Lungile cişlegi ale anului acestuia s-au încheiat cu o serbare, care a încununat în mod mai puţin, cu producţii de cântări şi de teatru. Seara de 5 martie va rămânea neuitată pentru tot ce au Petroşenii mai ales, căci toată lumea bună, care nu a fost împiedicată de cauze cu totul acceptabile, şi-a dat întâlnire la serbarea organizată de comitetul pentru pictarea bisericii ortodoxe din localitate, în sala Casinoului Muncitoresc. În sala spectacolelor, scena era împodobită cu covoare naţionale, de un gust ales, iar în mijloc pe o estradă înaltă, erau aşezate cele peste două sute de obiecte ale tombolei, variate, şi unele dintre ele foarte preţioase. Impresie plăcută făcea şi albastrul închis al numeroaselor ghiveciuri de flori. În sală răsăreau în ce în ce mai numeroase costumele naţionale, de o variaţiune, pitoresc şi bogăţie uimitoare. Figurile zvelte, sulegete, ale domnişoarelor contrastau plăcut cu îmbroboditura de senină seriozitate a unor doamne. În forfota aceea, ochii îţi fugeau ca pe pajiştea smălţuită cu flori a unei grădini. Deodată lumea se opreşte, atentă, şiapoi izbucneşte în aplauze. Iar un glas strigă: Trăiască Maramureşul! Intra domnul Ram Georgescu, şeful gării din Petroşani, îmbrăcat în originalul port al ţării lui Dragoş-Vodă. Îi şedea de minune: robust şi serios, părea desprins din cadre vechi. D-sa a fost o parte din succesul serii. Jocul s-a început, fireşte, cu hora, care a fost dansantă bine (ceea ce e raritate la noi). Curând după aceea, au plecat printre dansatori şi prin salele vecine: d-na ing. Dimitriu - să vândă florile dăruite de d-na ing. director General Winklehner, iar d-nele Alice dr. I. Moga şi dr. Georgeta ing. N. Galcu - cu pungile


II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

înţesate de bilete pentru tombolă. Într-un colţ al salei, domnişoare şi domni vindeau confetti, serpentine, cărţi poştale, pentru a se vota la premii cele mai frumoase costume de doamnă şi de domn. Iar pe deasupra tuturor pluteau melodiile muzicei societăţii Petroşani, alternând jocurile naţionale cu ce are mai decent modernismul. Când s-a dat avizul pentru Romană, toată lumea a dat năvală în sală. Între privitori erau şi domnii: ing. inspector general Iosif Iancu, care a venit din Bucureşti pentru serbarea aceasta, d-na şi d-nul ing. Ioan Winklehner, prin bunăvoinţa căruia s-a aranjat petrecerea în localul Casinoului Muncitoresc şi a cărui figură, de obicei severă, era luminată de o simţire plăcută. Romana, comandată de căpitanul de jandarmi Gh. Morariu, a fost bine jucată şi a plăcut foarte mult. Sperăm ca de acum înainte petrecerile româneşti nu vor mai uita din program acest danţ naţional. După pauză a cântat taraful lui Musta, iar juriul despoind urnele de voturi, a constatat că cel mai mare număr de voturi pentru costumul femeiesc a întrunit d-nele Alice dr. I. Moga şi An. Lt. Bădulescu - fiecare câte 101 voturi, urmând d-şoara Roşca din Tg. Jiu (…). Amândouă doamnele care au câştigat primul premiu au renunţau la el, cedându-l pentru biserica ortodoxă. Premiul pentru costumul bărbătesc l-a luat domnul Georgescu. În sfârşit, s-a servit cafea turcească veritabilă, pregătită de d-na Lori N.V. Popescu şi de d-şoara Alex. Petrescu. Succesul serbării a fost desăvârşit, aşa că comitetul aranjator merită toate laudele. Nu trebuie însă uitată munca intensă şi pricepută, de la început până la sfârşit a d-nei Ortensia N. Popescu, sufletul organizator şi neostenit al festivalului, de asemenea propaganda domnişoarelor şi domnilor, care au jucat Romana. În fine s-a remarcat cu bucurie participarea oaspeţilor din Tg. Jiu, Lupeni şi Aninoasa, mereu iubiţi şi gata întotdeauna de jertfă”.

Februarie 1929

Mega-petrecere pentru pictura bisericii ortodoxe

Greu se strângeau banii şi în vremea ceea... Spunem asta deoarece şi la 2 februarie 1929, Comitetul pentru pictura bisericii

vineri, 6 septembrie 2013

ortodoxe Sf. Nicolae din Petroşani a organizat un bal tot la Casinoul Muncitoresc în acelaşi scop: strângerea de fonduri pentru pictarea bisericii. Balul ortodox de început de an intra în tradiţia locală a petrecerilor cu ştaif, însă acum a avut şi un scop declarat. La bal, doamnele şi domnişoarele au dansat „cotilionul” naţional Romana şi alte jocuri naţionale, fără ruşine, cu mândrie chiar, îmbrăcate în costume naţionale. Organizatorii au pregătit, în afară de unele surprize, pe care nu le devoalăm încă, şi alte atracţii: tombolă şi licitaţie americană. În afară de banii rezultaţi în urma vânzării biletelor (un bilet a costat 80 de lei), pentru pictarea bisericii ortodoxe s-au mai strâns bani şi din donaţii. Că balul a fost o reuşită reiese şi din cronica mondenă (şi exaltată!) a evenimentului descris de Dascălul Gheorghe în „O seară românească” publicată în presa locală: „Ciudat, dar aşa este: de când s-a înfăptuit România mare realizăm aşa de rar şi de cu anevoie câte ceva cu adevărat românesc, aici în Valea Jiului. Cu prilejurile manifestaţiilor publice renunţăm la atribuţiile noastre fireşti, uneori până la inconştienţă. Trăim parcă în epoca concesiunilor, care toate ne prezintă în ochii străinilor ca pe nişte laşi sau nevrednici. În promiscuitatea aceasta dezonorantă de porturi, de limbi şi de credinţe, seara de 2 februarie a fost o adevărată revelaţie. Cu nota ei de românism natural, cu caracterul de omogenitate de rasă, cu spiritul naţional care a stăpânit pe cei prezenţi în vorbă, în joc, în cuviinţă, serata comitetului pentru pictarea bisericii ortodoxe a fost mai mult decât un colţ pitoresc, a fost un veritabil colţ de Românie în babilonia noastră cu afectaţii de americanism. Deci se poate şi aşa ceva! Sunt clipe, în care sângele nostru cere să circule în largul fluviu fără curenţi opuşi al neamului, şi atunci răsar serbări de puritate şi de distincţie, cum a fost cea de la 2 februarie. Toţi românii care se simt şi au în sufletul lor un colţişor de conştiinţă a răspunderii au fost de faţă. Onoare şi recunoştinţă celor care prin prezenţa lor, prin reprezentarea tuturor ocupaţiilor şi claselor sociale, au găsit de datoria lor să înalţe o serbare contemplată cu caracter confesional la nivelul unui praznic local cu nota dominantă neaoş românească. De altfel, pregătirile ce s-au făcut în vederea acestei serbări au meritat acest succes strălucit. Truda doamnelor Ortans Al. V. Popescu, Elena prot. I. Duma, Alice dr. I. Moja, Elisaveta Tr. Raţiu şi Marioara maior Gr. Brăiloiu, alergarea cea cu folos a domnişoarelor Neturia Raţiu şi Minerva Tecău, largul concurs binevoitor al d-nei Lily dr. E. Giurchescu


PRĂVĂLIA CU ISTORII III

vineri, 6 septembrie 2013

şi al familiei Nic. Grigoriu - ca să amintim numai numele le-am putut reţine în grabă -, au vrăjit ochilor noştri o cameră românească admirabilă, pe scenă, şi o tombolă cu obiecte de preţ şi aranjată cu gust cum încă nu a fost alta în localul Casinoului Muncitoresc. A şi fost apoi ordine şi repeziciune, când s-au împărţit obiectele, încât lumea a rămas încântată. Dar porturile naţionale! Încăpătoarea sală a Casinoului Muncitoresc părea un câmp smălţat cu flori, din care ca macii roşii se înălţau capetele d-şoarelor zglobii şi fermecătoare. În învălurarea horei, în legănatul rondourilor admirabilei Românii, în săltatul sprinten al sârbelor sau haţeganelor, în amestecul şerpuitor al Cotillionului, în toată vremea şi pretutindeni era amestecul dulce, odihnitor de ochi, al tuturor porturilor noastre, dominate de costumele aristocrate ale Gorjului, revărsate în sală de bunăvoinţa d-nei Jenny Bărbulescu. Multe doamne, aproape toate domnişoarele şi un lăudabil număr de domni în costumele mai tuturor ţinuturilor româneşti - jucând mai cu seamă dansuri naţionale: era de ce să-ţi râdă inima. Simpatica veselie zgomotoasă a comandantului Romanei, d. prof, I. Berghian, şi spiritul de fin aranjator, de vioiciune cumpănită şi oarecum condensată al d-lui ing. D.I. Dumitriu, au dat seratei o savoare şi un conţinut ales, prelungit până în ziua albă. Între surprize au fost foarte nemerite, în concordanţă cu nota dominantă a seratei, cele două tablouri vivante: povestirea istorică despre strămoşul Traian şi o şezătoare la ţară. D-na Alice dr. I. Moga merită toate felicitările pentru idee şi realizare. De asemenea, d-şoara M. Tecău, un şarpe de factor poştal, şi d-şoara Alexandrina Petrescu, o meşteră a cafelei turceşti, cum rar se află. De încheiere amintesc că jurul, mai cu seamă Petrila-Lonea, dar şi Vulcanul şi Lupenii, deşi în aceste două localităţi din urmă încă era baluri - a fost reprezentat frumos: o dovadă de solidaritate în cele româneşti şi aceasta (…)”. După o serată atât de reuşită şi de… românească, preşedinţia Comitetului pentru pictarea Bisericii ortodoxe române din Petroşani nu rămâne datoare şi „aduce mulţumirile sale cele mai călduroase tuturor instituţiilor şi persoanelor, care au binevoit aşi da concursul şi au contribuit la succesul seratei dansante ce s-a aranjat la 2 februarie. Îndeosebi, mulţumeşte Onor. Direcţiunii Societăţii Petroşani şi pe această cale pentru sala Casinoului Muncitoresc, muzica şi celelalte înlesniri ce le-a dat. De asemenea, st. Doamne, Domnişoare şi Domni, care au aranjat tombola, tablorile vivante, dansul Romana, au vândut biletele pentru tombolă şi cafelele turceşti, au împărţit coletele poştale şi scrisorile. Într-un cuvânt, tuturor celor care au avut bunăvoinţa să jertfească energie, pricepere, bani şi timp pentru ca scopul serbării să fie realizat cu frumuşeţă aleasă şi cu rezultat material foarte mulţumitor”. Strădania bunilor români petroşeneni

pentru pictarea bisericii ortodoxe nu este în zadar, Consiliul arhiepiscopesc al Mitropoliei Ardealului aprobând contractul încheiat de parohia ortodoxă din Petroşani cu vestitul pictor bucureştean Traian Cornescu, pentru pictarea bisericii cu hramul Sf. Nicolae.

Mai 1929

Petrecere cu dans (tot) pentru pictarea bisericii

Demersurile pentru strângerea de fonduri pentru pictarea bisericii ortodoxe „Sf. Nicolae” din Petroşani continuă şi în seara zilei de 19 mai. Consiliul parohial al bisericii ortodoxe a aranjat o petrecere cu dans, biletele având un preţ rezonabil: 30 de lei de persoană.

Septembrie 1929

Campania pentru pictarea bisericii continuă

Şi Tinerimea română se implică în campania pentru strângerea de fonduri

încheiat de dans. Din păcate, ploaia i-a ţinut pe petroşeneni acasă. Puţinii spectatori care au înfruntat condiţiile meteo autumnale au putut viziona, într-o interpretare acceptabilă, piesele teatrale Domnul Primar şi Doamna mea de N. Ţinţariu. Între piese, s-a jucat dansul naţional Romana. După ce a aflat beneficiul net al reprezentaţiei artistice, Comitetul Tinerimii din Petroşani a mulţumit „călduros tuturor instituţiilor şi persoanelor, care au binevoit săşi dea concursul la reuşita morală şi materială a serbării culturale din 21 septembrie. În special, îşi exprimă recunoştinţa faţă de conducerea Societăţii Petroşani, faţă de dl. prof. I. Berghian şi faţă de mărinimoşii donatori care, prin generozitatea lor, au făcut să nu se resimtă cassa de vijelia groaznică din seara serbării. Iar diletanţilor (adică amatorilor - n.a.) şi aranjatorilor toate laudele pentru munca pe care au depus-o”.

Octombrie 1929

Şi ceferiştii adună bani pentru pictarea bisericii

Şi funcţionarii ceferişti petroşeneni s-au

implicat în campania de strângere de fonduri pentru pictarea bisericii ortodoxe, organizând o mare şi reuşită serbare în seara zilei de sâmbătă 26 octombrie, la Casinoul Muncitoresc. Actorii diletanţi ceferişti au jucat în Năpasta de I.L. Caragiale şi în Păţania unui medic de Courtelin. „Rolurile au fost interpretate bine, publicul rămânând mulţumit”.

Octombrie 1929

pentru pictarea bisericii ortodoxe „Sf. Nicolae” din Petroşani. La 21 septembrie organizează la Casinoul muncitoresc un spectacol teatral,

La 13 Dintr-o ştire telegrafică aflăm la 6 octombrie că lucrările prilejuite de pictura bisericii s-au încheiat, biserica fiind redeschisă credincioşilor: „Biserica Ortodoxă Română din Petroşani se va redeschide Duminică 13 octombrie, lucrările ei interioare fiind terminate”. Recapitulând, lucrările la Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae” din Petroşani au durat 3 ani: din 1927 până în 1929.


IV PRĂVĂLIA CU ISTORII

vineri, 6 septembrie 2013

Instalarea păr. Traian Moşic în parohia Petroşani II

Vă prezentăm în încheierea acestei ediţii a Prăvăliei noastre o altă filă importantă pentru istoricul Bisericii Ortodoxe „Sf. Nicolae” din Petroşani: instalarea părintelui Traian Moşic în parohia Petroşani II, petrecută la 5 noiembrie 1939. Cum cititorii noştri fideli cunosc personalitatea preotului Traian Moşic (între altele şi ziarist, memorialist, condamnat politic ş.a.) nu mai adăstăm acum asupra acesteia. „În urma alegerii sale cu unanimitate în luna Mai a.c., păr. Traian Moşic a primit învestirea cuvenită din partea Mitropoliei Sibiului de a fi instalat ca preot în parohia Petroşani II. Solemnitatea instalării s’a făcut Duminecă 5 Noembrie a.c. în biserică după slujba religioasă oficială de păr.prot. I. Duma, pr. C. Drăgan, C. Zoican, E. Oprean, T. Moşic şi M. Păun Jura. Păr.prot. I. Duma aduce la cunoştinţa credincioşilor instalarea păr. T. Moşic, care se face în urma alegerii aprobată de P.S.S. Mitropolitul Nicolae şi ţine cu această ocaziune o cuvântare, înmânând noului paroh evanghelia şi singhelia cuvenită, întărită de pecetea şi semnătura P.S.S. Mitropolit al Ardealului. Cuvântarea păr. T. Moşic: P.C. păr. Protopop, cucernici părinţi şi fraţi în Domnul, iubiţi credincioşi, Din milostivirea celei deosebite Pronii a lui Dumnezeu şi cu povăţuirea Sf. Duh, adunarea parohială din Petroşani, în grija căreia sunt date şi alegerile de preoţi, a aflat de cuviinţă să aleagă, iar Înalt Prea Sfinţitul nostru Mitropolit Nicolae, să întărească paroh în fruntaşa şi istorica parohie a Petroşanilor, pe cel ce astăzi cu adâncă emoţie şi cu vie recunoştinţă îndrăsneşte să vă vorbească din acest sfânt loc. Cu emoţie în faţa marei cinste şi grelei răspunderi de a fi şi smerenia mea, alături de P.C. sa păr. Protopop Ion Duma, împreună lucrător în via Domnului. Cu recunoştinţă pentru dragostea şi marea încredere ce miaţi arătat şi care m’a onorat atât de mult, atunci când prin alegerea dv. M’aţi chemat să fiu şi eu păstor. Acestea vor fi pentru mine un îndemn mai mult, o datorie adăogată la nenumăratele datorii pe cari le reclamă greaua chemare preoţească. În faţa acestei chemări mă cutremur şi depe acum încep să simt toată greutatea răspunderii pe care o voi avea: în faţa lui Dumnezeu dela care am primit harul şi puterile duhovniceşti; înaintea bisericii care m’a ales preot şi care se aşteptă să-i fiu slujitor vrednic şi credincios, lucrând „cu vreme şi fără vreme” pentru propăşirea ei; pentru întărirea credinţei, pentru încreştinarea, înobilarea şi mântuirea a tot sufletului drept credincios; înaintea oamenilor, a dreptmăritorilor creştini cari aşteaptă dela preot să fie într’u toate şi cu adevărat părinte sufletesc şi pildă de viaţă creştină. Nobilă dar grea este chemarea preoţească şi tocmai de aceea ierarhiei puterilor spirituale, sacerdotale şi administrative în Biserica lui Hristos Domnul trebue să-i corespundă o ierarhie a virtuţilor creştineşti. Plinătatea puterilor duhovniceşti, trebue să însemne pentru slujitorul lui Hristos, plinătatea dragostei şi credinţei. Puterea preoţiei este bunătatea şi blândeţea, munca şi sacrificiul, ruga şi servirea. Autoritatea preoţiei este demnitatea şi vrednicia, adevărul şi dreptatea, bunătatea şi iertarea, râvna şi stăruinţa, răbdarea şi smerenia, evlavia şi cucernicia. Preoţia nu este un privilegiu, ci o veşnică slujire, iar slujirea trebue să fie pătrunsă de duhul dragostei şi al sacrificiului. Din iubirea cea fără de margini a Milostivului Dumnezeu, Domnul nostru Isus Hristos a luat trup omenesc asemenea nouă şi s’a pogorât pe pământ. Din iubire <<s-a smerit pe Sine, ascultător făcându-se până la moarte>>, ca pe noi să ne mântuiască. El a făcut cerurile să se plece spre pământ şi pe om să-l îndumnezeiască. Din iubire ne cheamă şi azi la mântuire. Şi atunci, preoţia cea adevărată este aceea a iubirii şi a jertfei.

Chemarea preotului este superioară şi mai grea decât a călugărului sau ascetului. Călugărul lucrează numai pentru sine; preotul lucrează şi pentru popor. Viaţa preotului este evanghelia laicilor, spuneau cei vechi. Iubiţi credincioşi, Viu azi în mijlocul dv. cu încrederea că nu veţi defăima tinereţele mele şi lipsa mea de experienţă. Nu păţesc între dv. ca un stăpânitor al credinţei dv., ci ca un împreună lucrător al bucuriei dv. Şi dorind să fiu împreună lucrător al bucuriei dv., doresc să fiu împreună purtător şi al durerilor dv. Mă voi sili să mângâi pe cel întristat, să întăresc pe cel neputincios, să ridic pe cel căzut, să caut pe cel rătăcit, să deştept pe cel adormit, dar să şi cert pe cel îndărătnic şi învârtoşat la inimă. Fac un călduros apel către iubitul nostru popor – de toate categoriile sociale – să se apropie cu şi mai multă dragoste de Sfânta noastră biserică, care este „maica cea mai bună a neamului nostru, cum o numeşte genialul Eminescu. Ea a scăpat neamul nostru în vremurile grele şi tot ea este chemată şi azi a lucra cea dintâi la scăparea lui din actualele svârcoliri şi greutăţi cari au la temelie mai ales o criză morală. Avem cu toţii cea mai sfântă datorie să ne iubim biserica, neamul şi regele, caci altcum compromitem biserica şi batjocorim mormintele străbunilor noştri cari mai bine putrezeau în temniţe şi mureau martiri decât să cedeze o iotă din zestrea lor sufletească moştenită prin atâtea jertfe dela părinţii şi strămoşii lor. Vă mai rog să aveţi încredere deplină în preoţii dvs., căci numai prin încrederea reciprocă între preot şi popor, se poate ridica şi întări biserica cea vie a lui Hristos. Încrederea este fiica iubirii, iar iubirea este numită de Sf. Evanghelie cea mai mare poruncă. Pentru încheierea cuvântului meu de astăzi, nu pot să nu mă plec cu adâncă pietate în faţa memoriei şi operei celui ce a fost fericitul adormit în Domnul, marele şi bunul organizator şi păstor al acestei sfinte biserici, preotul Avram Stanca, care timp de o jumătate de veac a lucrat cu atâta râvnă în zile grele şi de durere pentru menţinerea flăcării românismului şi a credinţei străbune pe aceste meleaguri. El, împreună cu înaintaşii şi contemporanii săi, ca un Popa Dumitru, Popa Ianăş Tâncă, Popa Miclăuş Covrâgeanu, Popa Dumitru Ştefoane şi alţii, toţi „preoţi cu bun chip”, au putut consolida ortodoxismul şi românismul prigonit în aceste părţi ale Jiului. Mulţumesc din tot sufletul Înalt Prea Sfinţitului nostru Mitropolit Nicolae şi Prea veneratului consiliu arhiepiscopesc pentru încuviinţarea ce mi-au dat sa candidez la această parohie şi pentru bunăvoinţa ce au avut-o de a întări alegerea mea, îi asigur de supunerea şi ascultarea mea întru toate. Nu pot să nu păstrez o vie recunoştinţă păr.prot. Ion Duma, rugându-l şi mai departe să binevoiască a mă povăţui şi a mă îndrepta în scăderile mele. Toată recunoştinţa mea faţă de cucernicii părinţi fraţi în Domnul, membrii ai scaunului protopopesc cari au aprobat şi ei alegerea mea. Vă mulţumesc încăodată, din tot sufletul meu, dvs., iubişi credincioşi, pentru dragostea ce mi-aţi purtat-o întotdeauna şi care m’a umplut de tot mai mult curaj şi râvnă; şi pentru nădejdile ce aţi legat de mine atunci când m’aţi ales. Voi păstra o caldă recunoştinţă onoraţilor domni conducători ai soc. „Petroşani”, funcţionarilor, meseriaşilor, ţăranilor, ceferiştilor şi tuturor binevoitorilor. Implorând binecuvântarea lui Dumnezeu asupra dv., şi aspra familiilor dv., Îl rog să reverse peste noi toţi bunătăţile şi bucuriile Sale cereşti şi pământeşti. Darul Domnului nostru Isus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu-Tatăl şi Împărăţia Sfântului Duh să fie peste voi toţi, azi şi mâine şi dea-pururea în vecii vecilor. Amin!”.

„Hirotonia mea a avut loc în ziua de 14 iunie 1936 (coincidenţă chiar cu ziua mea de naştere). M-a sfinţit Arhiereul dr. Vasile Stan, devenind diacon, în capela Mitropolitană din Sibiu, pentru că în Catedrală, atunci a fost sfinţit ca episcop Nicolae Colan. Apoi a doua zi de Rusalii, episcopul de o zi sfinţit, Nicolae Colan, m-a sfinţit ca preot. Deodată cu mine, la aceeaşi masă a altarului, a fost sfinţit, ca episcop, Nicolae Popovici. Slujea Mitropolitul Bălan alături de episcopul Vartolomeu de la Râmnic şi Andrei al Aradului, episcopul vicar Vasile Stan, episcopul Chezarie al Constanţei, episcopul Nichita al Argeşului şi încă mulţi alţii. Până la timpul sfinţirii mele ca preot şi Popovici ca episcop am îngenunchiat pentru a ni se pune mâinile pe cap, adecă sfinţire care se face după Axion. Până la acest timp am slujit ca diacon. Corul mixt al Catedralei era dirijat de către pr. prof. Timotei Popovici. În ziua următoare, intram în căminul studenţesc, pentru înduhovnicire şi practică liturgică, unde ni se ţineau meditaţii despre preoţie şi pastoraţie timp de două săptămâni. Neli (soţia lui Traian Moşic – n.r.) a plecat acasă. Eu, între zidurile căminului teologic, mă gândeam la alegerea unei parohii şi o puteam obţine la Cluj, Sibiu sau Oradea, unde erau foştii mei profesori. Neli era funcţionară la primăria Petrila, eu vroiam să vin acasă, undeva, pe valea Jiului. Postul de profesor catihet era sigur. Am venit acasă, Neli mă aştepta cu o trăsură în gara Petroşani. Locuiam cu toţii în casa familiei Murgu din Colonia Brătianu – Lonea. A doua sau a treia zi de la sosire mă duc la protopopul Ioan Duma să-i cer parohia Dâlja Mare, care nu avusese paroh stabil niciodată. Titular era protopopul, dar o administrau, prin rotaţie, pr. Zoican, pr. Fanu, pr. Popiţa. Duma este de acord şi-mi face o scrisoare către Consiliul arhiepiscopesc pentru a mă numi la Dâlja. Plec cu scrisoarea la Sibiu. Consilierul Dr. Andrei Gâlea o citeşte şi îndoiala protopopului că parohia Dâlja nu poate asigura existenţa unui preot permanent, răspunsul oficios suna aşa: Întrucât parohia Dâlja Mare nu-i potrivită pentru tânărul preot Traian Moşic, cunoaşte că pe data de azi, 20 iunie 1936, e numit preot în parohia Petroşani II, care s-a înfiinţat cu data de astăzi şi va administra şi parohia Dâlja Mare. După mai multe adunări ale Consiliului parohial Petroşani, şi după scoaterea la concurs a postului noii înfiinţate parohii Petroşani II, având un singur contracandidat, pe preotul Adam Borşei de la Cerbia, care a obţinut un singur vot al unui consătean, eu le-am obţinut pe toate celelalte. A mai urmat încă o lună în care se puteau depune contestaţii. A mai trecut ceva vreme până ce Duminică, 5 noiembrie 1939, era termenul maxim de instalare a mea la Petroşani, până atunci eram la parohia Dâlja Mare şi parohia Maleia, rămasă vacantă după moartea preotului Ioan Arad, naşul meu de botez. Şi atunci am început şi activitatea de catihet în cele şapte şcoli şi organizaţii de tineret (…), alături de mutarea şi instalarea mea în Petroşani, în casele Inspectoratului Minier, din str. Principesa Ileana nr. 5 şi apoi nr. 7. (Din volumul „Din cele trăite printre oamenii de la izvoarele Văii Jiului” de Traian Moşic)


1277