Page 1

CMYK

LUNI

Ziarul Vãii Jiului

10 decembrie 2012 Anul V Nr. 1101 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:39 Apus: 16:32

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Tipar digital

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

Cel mai bun preţ din judeţ!

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar: 1€ = 4,5349 lei 1$ = 3,5067 lei 1₤ = 5,6229 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

La Vulcan

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

R

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

PAGINA 6

Greul deszăpezirii l-au dus tot amărâţii de la Pregoterm SA

Alegeri 2012. Rezultatele alegerilor parlamentare: Iacob-Ridzi, Resmeriţă şi Nicula rămân parlamentari. PP-DD are şanse la al IV-lea mandat (suplimentar) de senator din judeţ.

Senat (colegiul Valea Jiului)

* După numărarea voturilor de la toate secţiile, Monica Iacob-Ridzi câștigă mandatul de deputat prin redistribuire.

F. Mârza (ARD) - 5,74% - 2.784 de voturi C. Nicula (USL) - 61,04% - 29.622 de voturi I. Andraș (UDMR) - 3,65% - 1.772 de voturi M. Rădoi (PRM) - 3,55% - 1.725 voturi H. Vochiţoiu (PP-DD) - 26,02% - 12.629 de voturi

Camera Deputaţilor (Vulcan, Lupeni, Uricani) - 21.877 de voturi valabil exprimate

* PP-DD poate spera, la redistribuire, să obţină al IV-lea mandat (suplimentar) de senator din judeţ.

Camera Deputaţilor (Petrila, Petroșani, Aninoasa) A. Lăutaru (ARD) - 619 voturi - 2,30% I. Rus (USL) - 12.654 voturi - 47,04% I. Baboczi (UDMR) - 837 voturi - 3,11% E. Andronache (PRM) - 675 voturi - 2,51% M. Iacob-Ridzi - 11.686 voturi - 43,44%

C. Brândușe (ARD) - 6,06% C. Resmeriţă (USL) - reales cu 67,20% - 14.700 voturi D. Benedekfi (UDMR) - 3,75% I.D. Șchiopu (PRM) - 2,13% R.C. Stoica Napău (PP-DD) - 17,80% Alţii - 1,68%

Sursa: numărătoarea paralelă a partidelor politice, după contabilizarea voturilor înscrise în procesele verbale din toate cele 87 de secţii de vot din Valea Jiului.

SENAT - COLEGIUL 1 VALEA JIULUI 6,78$Э,( 67$7,67,&Ă

SULYLQG SUH]HQЮD OD YRW OD DOHJHULOH SDUODPHQWDUH pe intervale orare 09.12.2012 Nr Crt

ORA

Nr Localitatea

10:00

FHWăЮHQL DURQGDЮL

Nr

13:00 %

16:00

Nr

%

Nr

19:00 %

21:00

Nr

%

Nr

%

1

Petrila

20.850

590

2,83

3.445

16,52

6.084

29,18

8.482

40,68

9.413

45,15

2

3HWURЬDQL

36.739

1.538

4,19

6.533

17,78

11.182

30,44

15.027

40,90

16.849

45,86

3

Aninoasa

3.956

68

1,72

407

10,29

855

21,61

1.474

37,26

1.590

40,19

4

Vulcan

24.152

707

2,93

3.229

13,37

5.921

24,52

8.760

36,27

9.581

39,67

5

Lupeni

23.304

1.799

7,72

3.704

15,89

6.572

28,20

9.383

40,26

10.047

43,11

6

Uricani

7.982

232

2,91

909

11,39

1.871

23,44

2.557

32,03

2.865

35,89

116.983

4.934

18.227

32.485

45.683

50.345

100,00

4,22

15,58

27,77

39,05

43,04

TOTAL % 1RWă

/RFDOLWăЮL FX SUH]HQЮD FHD PDL PDUH OD YRW /RFDOLWăЮL FX SUH]HQЮD FHD PDL UHGXVă OD YRW


2 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului luni, 10 decembrie 2012

Parâng

Întâia zăpadă serioasă, primul incident la munte La munte sezonul de schi a început oficial. Cu toate că s-a urcat greu până la telescaun, doar cei cu maşini mari au reuşit acest lucru, numărul turiştilor în Parâng a crescut peste noapte. Este atât de multă zăpadă, încât te derutează. Tocmai de aceea, unii ajung să se rătăcească uşor. Ieri dimineaţă, în jurul orei 08:00, jandarmii montani din cadrul Postului Parâng au fost sesizaţi de către un bărbat, printr-un apel la numărul de urgenţă 112, că, în timp ce cobora din staţiunea montană, s-a rătăcit. Jandarmii montani au contactat telefonic bărbatul care se rătăcise şi, pe baza detaliilor oferite de acesta, a fost îndrumat să coboare către staţia de plecare a telescaunului.

Te scot din beleaua albă

Anvelopele de iarnă de bună calitate După cum se ştie, anul acesta comercianţii de pneuri trebuiau să aibă înscrise pe cauciucurile aflate la vânzare certificatul de conformitate. Pe certificat este specificată categoria din care face parte cauciucul, dacă este unul de categorie A sau B, vechimea şi valabilitatea lui. Inclusiv anul de producţie contează pentru performanţa acestora. Cu cât sunt mai noi, cu atât acţionează mai bine. Acest lucru se vede clar în trafic. Autovehiculele cu anvelope de iarnă noi şi performante nu întâmpină dificultăţi majore pe carosabilul plin cu zăpadă sau lapoviţă. Dar autovehiculele cu anvelope vechi patinează. Ieri am surprins câteva autovehicule care au rămas nemişcate în pantă, blocând intersecţiile. Vă daţi seama cum ar fi dacă ar mai circula şi autovehicule cu anvelope de vară, pe troienele pe care le vedem noi, de câteva zile, pe stradă?!

Pe lângă muncitori cu lopeţi

La Petroşani acţionează 17 utilaje de deszăpezire Nicio piedică în calea secţiilor de votare. Muncitorii primăriei au dat la lopată în faţa fiecărei secţii de votare până ce tot terenul a devenit uşor de parcurs de votanţi. Dar acţiunea primăriei nu a avut ca scop doar facilitarea accesului la vot, ci fluentizarea traficului, în general, pentru a evita blocajele în trafic.

Astăzi (duminică), de dimineaţă, am convocat comandamentul de iarnă şi am cerut o suplimentare a numărului de utilaje cu 11 caterpilare care să intervină imediat pe străzile laterale, în cartiere şi pe trotuare. Un buldozer acţionează în zona Dâlja. Procesul de votare nu este afectat”, a declarat primarul din Petroşani, Tiberiu IacobRidzi. Trotuarele din localitate au fost deszăpezite cu un tractor, pentru ca procesul de votare să nu fie perturbat în niciun fel.

Tiberiu Iacob-Ridzi, primarul municipiului Petroşani, a solicitat în cadrul comandamentului de iarnă suplimentarea numărului de utilaje necesare deszăpezirii. Astfel, în afara celor 6 utilaje care acţionează încă de sâmbătă pe străzile din Petroşani, primarul a cerut alte 11 utilaje care să intervină pe străzile La ieşirile din Valea Jiului, laterale, în cartiere şi pe trotuare. „De ieri după-amiază (sâmbătă), suntem pe străzi cu utilajele. Drumurile de la ieşirile din Valea Jiului spre Defileul Jiului, spre Groapa Seacă, respectiv Voineasa, spre Dealu Babii, respectiv spre Merişor, au fost închise până la deszăpezirea completă.

Drumuri blocate

Ultima informaţie de ieri de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie al Judeţului Hunedoara ne avertizează că „în urma căderilor masive de zăpadă traficul rutier este blocat, pe raza judeţului Hunedoara, pe DN 7A (Petrila - Groapa Seacă, km. 91 - 97), DC 103 (Meria - Vadul Dobrii), DJ 687 F (Govăjdie - Lelese, km. 15 - 21), DN 666A (Vulcan - Dealu Babii, km. 15 - 21), DC 73 (Băieşti Coroieşti, km. 1-6), DC 172 (Vaţa de Jos - Tătărăştii de Criş). Pe arterele menţionate administratorii drumului public acţionează cu utilaje în scopul reluării traficului rutier. Pe celelalte artere rutiere circulaţia se desfăşoară în condiţii de iarnă”. Avertizările din cursul zilei de ieri menţionau, de asemenea, că în urma căderilor masive de zăpadă traficul rutier este blocat, pe raza judeţului, pe DJ 708D (Poiana Răchiţelii - Feregi), DC 103 DF-81 (Meria - Vadul Dobrii), DJ 687F (Govăjdie Lelese). Ieri, la ora 12:30, traficul rutier a fost reluat pe DN 66 Petroşani - Târgu Jiu, unde, la intrarea în Defileul Jiului (la kilometrul 123+500 de metri), în jurul orei 11:15, s-a produs o cădere de zăpadă de pe versanţi pe partea carosabilă. Pe acest tronson trebuie să se circule cu precauţie maximă, pentru că avalanşele sunt iminente. Pagină realizată de Alina PIPAN

www.zvj.ro


ACTUALITATE 3

Ziarul Vãii Jiului luni, 10 decembrie 2012

În ciuda iernii grele,

Hunedorenii au votat Ziua de votare în judeţul Hunedoara s-a desfăşurat fără incidente majore, aproape în toate zonele singurul impediment fiind ninsorile. Pe parcursul zilei, prezenţa la vot a fost aproape în acelaşi ritm ca şi la alte scrutinuri. Cine se scoală de dimineaţă… Cel mai dificil pare să fi fost, din cauza vremii, în zona Vadu Dobrii, unde secţia de votare nu a putut fi deschisă până spre prânz. De asemenea, în alte 19 localităţi din judeţ iarna i-a pus pe oameni şi pe autorităţi în dificultate, deoarece a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică. Ca de obicei, marea majoritate a candidaţilor şi-au programat să participe la vot în prima jumătate a zilei. Din informaţiile noastre, cea mai „harnică” a fost Natalia Intotero, candidat USL în Colegiul Orăştie-GeoagiuSimeria la Camera Deputaţilor. Ea s-a prezentat la vot la ora opt şi jumătate, fiind însoţită de primarul de la Simeria, Emil Rîşteiu. „Am votat pentru oameni, pentru români, pentru România, pentru ca vocile tuturor locuitorilor din Colegiul Simeria-OrăştieGeoagiu să se facă auzite la Bucureşti. Am votat pentru mai binele tuturor românilor, pentru linişte, pace şi stabilitate”, a declarat Natalia Intotero. De asemenea, dis de dimineaţă s-a prezentat la urne şi preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, alături de care a fost Mariana Câmpeanu,

candidat USL la Senat în Colegiul Deva - Hunedoara - Ţara Haţegului. Mariana Câmpeanu a declarat presei: „Am venit plină de încredere şi am votat pentru o Românie puternică şi prosperă, o Românie cu tineri care să nu mai plece şi în care turiştii să se înghesuie. O Românie în care locurile de muncă să nu fie o problemă, copiii să nu mai fie părăsiţi de părinţi, o Românie în care tinerii să-şi urmeze cursurile universitare, valorile să revină la normal”. Şeful Consiliului Judeţean Hunedoara a declarat că speranţa sa este ca toţi hunedorenii să vină la vot.

„Deva va avea un parlamentar al ei” Mircia Muntean, fost primar al reşedinţei de judeţ, candidat ARD la Camera Deputaţilor în Colegiul DevaCârjiţi, a votat la prânz. „Am votat astăzi pentru un candidat care să nu fie subjugat niciodată unor interese de partid în detrimentul populaţiei pe care o reprezintă. Devenii au nevoie de un om puternic, un deputat al lor care să fie alături de ei şi la bine şi la greu. Va fi un nou început în politica românească şi pentru Deva, care va

avea, în sfârşit, un parlamentar al ei, care să o reprezinte şi să-i apere interesele”, a declarat Mircia Muntean. În acelaşi colegiu, Deva-Cârjiţi, a candidat şi reprezentantul PP-DD Marian Muntean: „Am venit la vot cu gândul de a schimba ceva în bine, în mai bine decât a fost până acum şi cu speranţa că oamenii au înţeles că trebuie să aibă loc o schimbare în politica românească. Aşteptăm deznodământul mâine (azi, n.r.)”, a declarat Marian Muntean. Fosta campioană mondială de atletism Marieta Ilcu-Răileanu, candidat ARD la Senat în Colegiul Deva-Hunedoara-Ţara Haţegului, a votat la Peştiş. Ea a declarat că speră ca votul hunedorenilor să ducă în Parlament oameni cu putere de muncă, dispuşi să facă tot posibilul pentru a-şi ajuta concetăţenii. Fostul prefect de Hunedoara, Dorin Gligor, candidat ARD la Senat în Colegiul Brad-Orăştie-Valea Mureşului a venit la vot

Localele, mai agitate decât parlamentarele

Procesul de votare în judeţ s-a desfăşurat fără incidente Dacă în vară mai auzeam de incendiere în secţia de vot, de atacuri la persoană, de ameninţări, la alegerile de ieri totul a decurs normal. Dacă în iunie au fost înregistrate 80 de sesizări la 112, acum s-au înregistrat doar 11. Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara, responsabil cu informarea de presă de-a lungul procesului electoral, a concluzionat la finalul zilei de ieri că alegerile parlamentare au decurs firesc, cu incidente minore. Vremea a dat mai mult de furcă poliţiştilor decât electorii sau candidaţii. „În judeţul Hunedoara, procesul de vot pentru alegerile parlamentare s-a încheiat la ora 21:00 în

www.zvj.ro

toate cele 526 de secţii de vot, fără a fi înregistrate incidente electorale deosebite. Preşedinţii secţiilor de votare urmează a transporta, sub pază, buletinele de vot şi documentele aferente la Biroul Electoral de Circumscripţie nr. 22 - Judeţul Hunedoara şi ulterior la judecătoriile unde se arhivează. Centrul de Comunicare al Judeţului Hunedoara precizează că la Comandamentul Operaţional al Judeţului Hunedoara au fost primite, în cursul zilei de ieri, 11 presupuse încălcări ale legislaţiei electorale. Toate sesizările au fost verificate prompt de echipele operative, mare parte dintre acestea neconfirmându-se, în timp ce în altele cazuri se continuă verificările. Numărul de sesizări primite din partea cetăţenilor prin intermediul serviciului unic apeluri de urgenţă 112 este mult mai mic faţă de cel din 10 iunie 2012, când, cu ocazia alegerilor locale, s-au înregistrat peste 80 de sesizări electorale la numărul unic de urgenţă 112”. Alina PIPAN

după orele amiezii, la Orăştie.

Iuliu Winkler şi Hunedoara europeană Liderul UDMR Hunedoara, Iuliu Winkler, a declarat, la votare, că el crede într-o „Hunedoară europeană într-o Românie europeană”: „Consider că aceste alegeri parlamentare sunt cele mai importante din ultimii 22 de ani. Am votat pentru o Hunedoară europeană, pentru Transilvania, Banatul, Crişana şi Ţinutul Secuiesc europene şi pentru o Românie europeană. Prin votul meu sprijin singurul program politic care îşi propune toate aceste obiective. Am votat pentru o reprezentare consecventă a comunităţii maghiare din România în Parlament şi a României în Europa”. La aceeaşi secţie din municipiul Hunedoara au mai votat şi candidaţii UDMR Takacs Aranka pentru Camera Deputaţilor în Colegiul Hunedoara şi Pogocsan Ferdinand-Zoltan pentru Senat în Colegiul Deva-HunedoaraHaţeg. Mihaela PETROŞAN

În judeţul Hunedoara,

Noi judecători şi procurori Din aproape 100 de judecători şi procurori numiţi în funcţie de către preşedintele Traian Băsescu la sfârşitul săptămânii trecute, patru judecători şi un procuror sunt în judeţul Hunedoara. Numirea a fost făcută de şeful statului în urma rezultatelor concursului de admitere în magistratură care a avut loc în perioada 26 iunie 10 octombrie 2012. Judecătorii numiţi în judeţul Hunedoara sunt: Peter A. Fodor, Remus A. Marotineanu, Maria-Nicoleta S. Timofte - la Judecătoria Deva, şi Camelia-Alina M. Bîscă - la Judecătoria Petroşani, iar ca procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara a fost numit Lucian-George E. Vîlcea. Mihaela PETROŞAN


4 SPORT

Ziarul Vãii Jiului luni, 10 decembrie 2012

Ce performanţă a reuşit luptătorul petroşeneanului Alin Panaite!

Ionuţ Atodiresei a devenit primul campion mondial WAKO Pro din istoria României Ionuţ „Pitbull” Atodiresei a devenit primul campion mondial WAKO Pro din istoria României, după ce l-a învins la Local Kombat Oneşti pe deţinătorul centurii la categoria 64,5 kilograme, spaniolul Aitor Eguzkiza. Coloşii Alexandru Lungu şi Steven Banks au oferit faza serii, după ce au căzut în afara ringului, iar meciul s-a încheiat fără decizie din cauza accidentării americanului.

Craiova, am luptat în faţa a aproape 15.000 de spectatori, acum am cucerit şi centura mondială”, a afirmat Atodiresei la final. Pe lângă meciul pentru titlul mondial, s-au mai disputat alte cinci meciuri pentru titlul naţional Local Kombat. Marius Grăunte (60 kg), Amansio Parachiv (67 kg), Cristian Milea (71 kg), Cristian Ristea (85 kg) şi Dănuţ Hurduc (95 kg) sunt noii campioni naţionali, Milea obţinând şi trofeul pentru “Cel mai spectaculos KO” în urma succesului înainte de limită repurtat împotriva lui Claudiu Bădoi. În meciurile internaţionale, Adrian Mitu l-a învins pe francezul Yasin El Hana, în timp ce Miodrag Olar s-a recunoscut învins de Phillipe Salmon. În primul meci de MMA al serii, Zsolt Balla l-a făcut KO pe Adrian Stoiţi în prima rundă, deşi acesta din urmă a fost aproape de a obţine victoria cu numai câteva secunde înainte. Duelul coloşilor Alexandru Lungu şi Steven Banks s-a încheiat fără decizie, în urma acci0254 512512 dentării americanului. Aproape de finalul RAPID primei runde, cei doi s-au prăbuşit în afara 0720 512000 IEFTIN ringului şi, spre deliciul publicului, au căzut 0254 512500 CONFORTABIL chiar peste masa comentatorilor, numai că Banks a acuzat o problemă la umăr şi meciul s-a încheiat fără ca vreunul dintre sportivi să fie declarat învingător. pe Alin Şpan  Titlul naţional Local Kombat (71 kg): Printre spectatori s-au numărat şi luptătorii Cristian Milea l-a învins prin KO în prima repriză pe Sebastian Ciobanu, Andrei Stoica, Benny Adegbuyi şi Claudiu Bădoi  Titlul naţional Local Kombat Raul Cătinaş, românii care vor lupta pe 22 decem(85 kg): Cristian Ristea l-a învins la decizie majoribrie în marea finală a circuitului Superkombat, organizată în asociere cu organizaţia japoneză K1 şi care tară pe Alexandru Nedelcu  Super-fight (-72,5 kg): Phillipe Salmon (Franţa) l-a învins la decizie unanise anunţă cel mai mare eveniment din istoria mă pe Miodrag Olar (România)  Super-fight României în acest sport. (-75 kg): Adrian Mitu (România) l-a învins la decizie unanimă pe Yasin El Hana (Franţa)  Super-fight Rezultate Local Kombat Oneşti: MMA (+96 kg): Zsolt Balla l-a învins prin KO în prima  Titlul naţional Local Kombat (60 kg): Marius repriză pe Adrian Stoiţi  Super-fight MMA Grăunte l-a învins la decizie unanimă pe Florin Lupu (+125 kg): Alexandru Lungu (România) vs Steven  Titlul naţional Local Kombat (67 kg): Amansio Banks (SUA) s-a încheiat fără decizie după acciParaschiv l-a învins prin TKO tehnic în repriza a doua dentarea americanului.

TAXI COMSION RENT A CAR

Gala din oraşul Nadiei Comăneci a fost organizată special pentru prezentarea marii finale Superkombat, programată pe 22 decembrie la Bucureşti. În faţa unei săli arhipline, biletele puse în vânzare epuizându-se în numai o zi, Atodiresei s-a impus la decizie split, deoarece arbitrul spaniol l-a declarat învingător pe conaţionalul său, în timp ce arbitrii din Bulgaria şi Italia au considerat că victoria i-a revenit românului. „Mi s-a îndeplinit un vis, acela de a deveni campion mondial. Este rezultatul a aproape 20 de ani de muncă. Sunt în al nouălea cer. Este unul dintre cei mai buni ani din carieră. După ce în iunie, la

Vila Melinda angajează cameristă şi ajutor de bucătar. Relaţii la telefon: 0254.545842 sau 0762.657455

www.zvj.ro


SPORT 5

Ziarul Vãii Jiului luni, 10 decembrie 2012

Şi Drida nu mai vine…

Nici oficialii Jiului nu mai vor jucători trecuţi de 30 de ani Păstrat în vară ca unul dintre jucătorii în jurul căreia să se construiască noua echipă a Jiului, Adrian Drida a jucat foarte puţin în turul campionatului. Cu toate că gruparea patronată de Alin Simota ocupă locul 11 în clasament, Drida a declarat că Jiul avea la începutul sezonului cel mai bun lot din serie. Un tur dezamăgitor, locul 11 din 13 echipe şi doar 11 puncte acumulate în jumătate de campionat pentru Jiul, o echipă pe care tradiţia o obligă la performanţă. „A fost un tur penibil pentru noi. Din cauza problemelor financiare, jocul şi rezultatele noastre au avut de suferit. Eu cred că acestea au fost

Tir cu arcul

principalul motiv al locului ocupat de Jiul în clasament”, a spus Drida. Mijlocaşul arădean nu ştie dacă va continua în Vale, deşi mai are contract cu Jiul, pentru că viitorul la gruparea patronată de Alin Simota este incert. „Nu ştiu deocamdată ce voi face, nu ştiu dacă se va redresa situaţia. Voi analiza şi mă voi decide unde voi juca în continuare”, a spus fostul căpitan. „Nu cred că o mai poate opri cineva pe Hunedoara din drumul spre Liga a II-a. Au stabilitate financiară, banii sunt la zi şi normal că atmosfera e bună acolo”, a concluzionat Adrian Drida, fotbalist care în cariera sa a mai trecut pe la UTA, Steaua Bucureşti şi Poli Iaşi. Oficialii echipei Jiul au anunţat că din retur nu se vor mai baza pe serviciile jucătorilor trecuţi de 30 de ani: „Ne-am luat ţeapă cu ei. Nu mai vrem decât tineret”.

Deficienţe mari din partea şcolilor în organizarea etapelor

Regina Simona Băncilă ONSŞ la toate ramurile de sport Multiplă campioană naţională la tir cu arcul, Simona Băncilă de la SCM DevaMinerul Aninoasa a câştigat tot ce se putea pe plan intern şi în 2012: dublă campioană naţională, la individual dar şi cu echipa, Cupa României, dar a ratat participarea la Jocurile Olimpice de la Londra la milimetru. „Am muncit foarte mult şi mi-am dorit foarte mult să concurez la Londra, însă şansa nu a fost de partea mea. Poate voi reuşi data viitoare”, a spus Simona Băncilă în emisiunea SPORT plus de la HUNEDOARA TV. Tirul cu arcul de performanţă este un sport costisitor la fel ca şi tenisul. Doar arcul de concurs echipat complet costă 12.000 de lei. „Norocul nostru, al arcaşilor, în comparaţie cu colegii noştri de la tir cu puşca este acela că noi recuperăm săgeţile, în timp ce gloanţele sunt consumabile”, a mai spus sportiva.

Din păcate, faza pe municipiu a Olimpiadei Naţionale a Sportului Şcolar la Şah (ONSŞ), de la Petrila, s-a desfăşurat într-un dezinteres total al tuturor factorilor organizatorici. În loc ca Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului să încurajeze real participarea elevilor şcolari la etapele de masă a ONSS, câţiva participanţi de la competiţia de şah, faza pe municipiu de la Petrila, s-au trezit, culmea!, că nu pot participa din cauza unei adeverinţe şcolare şi chiar a lipsei avizului medical favorabil. Când s-a propus de către MECTS organizarea acestor competiţii s-a avut în vedere, conform Regulamentului de organizare, Art.6. (1 Prin sistemul activităţilor şi competiţiilor sportive,O.N.S.Ş. urmăreşte: a) dezvoltarea armonioasă a individului; b) favorizarea socializării copiilor şi elevilor; c) creşterea numărului de elevi practicanţi ai sportului de performanţă, prin lărgirea şi diversificarea activităţilor de selecţie; d) cultivarea în rândul copiilor şi al elevilor a spiritului de fair-play; e) favorizarea obişnuinţei de practicare independentă a uneia sau a mai multor discipline sportive; f) optimi-

www.zvj.ro

zarea stării de sănătate a copiilor şi elevilor; g) dezvoltarea spiritului de emulaţie în rândul copiilor şi elevilor şi între unităţile de învăţământ; h) susţinerea practicării sporturilor tradiţionale româneşti; i) introducerea de noi discipline sportive care au corespondenţă internaţională; j) atragerea şi implicarea factorilor de decizie ai administraţiei locale, a altor persoane fizice sau juridice, în organizarea şi derularea activităţilor sportive şcolare; k) realizarea unor parteneriate cu persoanele fizice şi juridice care doresc să organizeze, în colaborare cu structurile abilitate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, competiţii sportive şcolare în afara Calendarului competiţional naţional; l) favorizarea creării unei identităţi sportive pentru fiecare unitate de învăţământ; m) eficientizarea competiţiilor sportive organizate la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ. „Într-adevăr, este un câştig pentru toţi elevii care n-au putut participa la această etapă a ONSŞ, mulţumim MECTS!”, a declarat sec Gheorghe Şcurhan, coordonatorul secţiei de şah CSM Petroşani. Pagini realizate de Loredana JUGLEA


CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 ACTUALITATE

luni, 10 decembrie 2012

La Vulcan

Greul deszăpezirii l-au dus tot amărâţii de la SC Pregoterm SA Ieri dimineaţă, sportul de iarnă aflat la mare cinste în toate localităţile Văii Jiului a fost datul la o parte a zăpezii. De pe maşini, de pe străzi, pe aleile dintre blocuri. De peste tot, ce mai tura-vura.

dimineaţă li s-au alăturat alţii. În jur de ora douăsprezece, grupul celor echipaţi în veste galben-verzui, având imprimată, pe spate, sigla unităţii de salubrizare, era destul de numeros. Cel puţin asta am dedus văzându-i strânşi lângă Farmacia Ile (vezi poza), peste drum de piaţă.

bunăoară, cei care au pus primii mâinile pe lopeţile din lemn au fost lucrătorii de la SC Pregoterm SA. Vreo douăzeci la număr, la ora patru dimineaţă, când s-au ivit în peisajul hibernal. Operaţiunea de îndepărtare a zăpezii a început în dreptul secţiilor de votare. Doar nu era ca alegătorii să ajungă în cabinele de vot după ce au înotat prin stratul de zăpadă înalt de aproape de un metru. Dacă nu şi mai bine.

nu am de spus prea multe. Aproape de miezul zilei, când am mers la vot, pe strada Jiul am întâlnit, venind din colonie, un tractor care trăgea după el o lamă. Făcea treabă bună tractorul. Toată zăpada de pe drum o băga în dreptul maşinilor din parcarea blocului A Intervenţii. Aspect deloc singular, din moment ce chestia asta a fost valabilă şi pentru autoturismele din oricare alte parcări. Undeva, înspre centrul vechi, un alt utilaj de deszăpezire îşi făcea de lucru pe strada Nicolae Titulescu.

În Vulcan,

Puţin mai târziu,

lucrătorilor băgaţi în zăpadă dis de

www.zvj.ro

În privinţa utilajelor,

Aşadar, nu se poate spune

că, la Vulcan, s-a stat cu mâinile-n sân şi s-a aşteptat ca zăpada să acopere pomii (care mai sunt) de pe marginea drumului. Cu mâinile-n sân au stat, fără să ia contact cu lopeţile, membrii Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al municipiului Vulcan. Cine

sunt aceştia? Sunt unii, cei mai mulţi dintre angajaţii primăriei, care beneficiază de reducerea cu 50 la sută a impozitelor şi taxelor locale. Ei, dar să nu fiu răutăcios. Probabil, în duminica asta, au avut treabă în comisiile de la secţiile de votare... Gheorghe OLTEANU


CMYK

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 7

luni, 10 decembrie 2012

Cea mai tare contracandidată în Valea Jiului,

Zăpada

Toate zonele limitrofe ale Uricaniului erau înzăpezite ieri. Nu doar acolo au fost probleme, ci şi în alte localităţi ale Văii Jiului. Uricani

Valea de Brazi, Valea de Peşti, Câmpu lui Neag, Buta, Bilugul, Lazărul sunt zone care au rămas înzăpezite. Zăpada la Uricani atinge lejer un metru în aceste zone. Pentru că în niciun caz nu făcea faţă cu utilajul de la primărie, primarul a făcut apel la firmele private. 6 utilaje au început să lucreze pe toate zonele pentru a scoate lumea din nămeţi.

„Lucrăm la foc continuu să scoatem toată lumea din nămeţi. La Uricani nu ninge ca în celelalte oraşe, ninge mult mai mult, avem zăpada de un metru. Sperăm să deblocăm toate drumurile şi până la ora 8 seara să ajungă toată lumea la vot (ieri - n.r.). Tocmai de

întâmpinăm probleme majore”, a declarat Dănuţ Buhăescu.

Aninoasa

O casă a rămas înzăpezită la Aninoasa, pe drumul din sus de primărie, din cauza unei avalanşe de zăpadă. Dar, spune primarul Nicolae Duca, lucrurile s-au remediat foarte repede. În rest, nu au fost probleme.

Petrila

aceea, la Uricani prezenţa la vot este cea mai mică din câte s-au înregistrat până acum. La unele secţii de votare au ajuns doar câţiva oameni. Norocul lui Băsescu! Lăsând gluma la o parte, sperăm să rezolvăm situaţia în timp util şi să nu

Primarul Ilie Păducel ne-a răspuns ieri la telefon cu o voce obosită. Nu avea probleme pe tot perimetrul Petrilei. „Au mai fost situaţii de drumuri blocate, dar acolo unde s-au făcut sesizări s-a remediat situaţia rapid”, a declarat primarul. Ieri, până la ora 14, utilajele trecuseră deja pe toate drumurile din Petrila, atât cele principale, cât şi cele secundare, dar şi în sate.

Petroşani

Pe Slătinioara, la Petroşani, nu se putea urca decât pe picioare sau cu 4x4. Altfel, nicio şansă. Şi taxiurile opreau înainte de a ajunge la Colegiul Naţional de Informatică “Carmen Sylva”, pentru că riscau să rămână captive pe Slătinioara. Pârâul era îngheţat bocnă şi rămăsese absolut nemişcat sub puterea iernii. Alina PIPAN

A venit iarna cu totul

Sâmbătă a fost prima zi de săniuş la Petroşani

Sâmbătă, după câteva ore bune de ninsoare continuă, oraşul s-a umplut de lume. Parcurile, străzile, pieţele, Centrul civic erau pline de oameni încântaţi. Fâşul, ghetele şi mănuşile nu lipseau nimănui.

Părinţii cu copii care trăgeau după ei câte o sanie s-au oprit în parcuri. Cei care au preferat doar o plimbare prin zăpadă au ales Centrul civic. Ornamentele cele noi au avut cea mai mare căutare, pe oriunde te uitai vedeai oamenii cum se aşează lângă ele şi îşi fac fotografii. La categoria „cele mai atractive ornamente”, bradul din Parcul Carol Schreter nu a avut atât de mulţi admiratori ca şi ornamentele din centru, dar a rămas şi el imortalizat de câteva ori. Utilajele de deszăpezire au fost pe teren imediat ce zăpada a început să se aşeze pe carosabil. Circulaţia a fost destul de degajată, dar şoferii, inclusiv cei de pe ambulanţe, au circulat cu mare precauţie şi cu viteză mică. Doar trotuarele au rămas neatinse de utilajele de deszăpezire şi de materialul antiderapant. Nici nu ar fi fost pe placul tuturor la câţi părinţi ieşiseră la săniuş cu copiii lor. După vot, cei care au avut posibilitatea au urcat la munte. Să sperăm că vom avea o iarnă bogată în zăpadă. Alina PIPAN

www.zvj.ro


8 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului luni, 10 decembrie 2012

Complexul Aqualand Deva

Îşi poate pierde sursa de energie Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Hunedoara a comunicat public faptul că problema închiderii staţiei de cogenerare a Complexului Aqualand din Deva mai are un pas în instanţă. Dacă şi o ultimă decizie a instanţei privind transferul autorizaţiei de mediu către societatea deveană va deveni definitivă, atunci închiderea acestei staţii va fi obligatorie. Conform datelor furnizate de către APM Hunedoara, instituţia a emis Autorizaţia de mediu nr. HD-329/

03.12.2009 pentru activitatea de producţie şi furnizare energie electrică şi producţie energie termică în Staţia de cogenerare, autorizaţie care a fost anulată de Curtea de Apel Alba Iulia prin Decizia nr.6072/ 2012 din 01.10.2012. De asemenea, Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara a transferat, în data de 01.11.2011, Autorizaţia de mediu nr. HD-329/ 03.12.2009 către SC AQUALAND DEVA SRL, transfer care a fost anulat de Tribunalul Cluj în data de 16.11.2012, iar această decizie poate fi atacată cu recurs. „Dacă şi ultima decizie va fi în sensul anulării autorizaţiei de mediu, atunci conform O.U.G. nr.195/ 2005, privind protecţia mediului, cu modificările şi completările ulterioare, anularea autorizaţiei de mediu, atrage implicit încetarea activităţii pentru care a fost emisă. Încetarea activităţii este executorie de drept, iar continuarea activităţii constituie in-

La Hunedoara,

fracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. Constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu de către organele de urmărire penală”, se arată într-un comunicat oficial al APM Hunedoara. Închiderea staţiei de cogenerare nu va afecta funcţionarea Complexului Aqualand, dacă se va folosi agent termic din alte surse autorizate. Între timp, SC AQUALAND DEVA SRL a înaintat către APM Hunedoara o altă cerere pentru obţinerea unei noi autorizaţii pentru activitatea de producţie şi furnizare energie electrică şi producţie energie termică în Staţia de cogenerare. APM Hunedoara a luat decizia de suspendare a procedurii până la finalizarea litigiilor aflate pe rol, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Mihai Leu a susţinut cele două probe în 4, respectiv 6 decembrie. În următoarea perioadă, noul administrator al municipiului Hunedoara trebuie să îşi dea demisia din funcţiile de inspector de specialitate ANL şi consilier local. Mihaela PETROŞAN

www.zvj.ro

Continuă până la 24 decembrie Începută la 15 noiembrie, acţiunea Inspectoratului General al Poliţiei Române, a Direcţiei Generale Păduri şi a Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva de prevenire şi combatere a transportului şi comercializării pomilor de Crăciun continuă până pe 24 decembrie.

În Valea Jiului a fost depistat doar un caz de infracţiune în acest sens, la Uricani, unde au fost Mihaela PETROŞAN confiscaţi 170 de brazi transportaţi cu acte ilegale. Peste 4.000 pomi de Crăciun, aproape 8 tone de cetină de brad sau molid, 5.900 de coroniţe de brad şi 5.500 metri cubi de material lemnos în valoare totală de peste 1.000.000 de lei au fost confiscate în perioada 15 noiembrie - 7 decembrie. Ofiţerii Serviciului pentru Protecţia Fondului Forestier şi Piscicol din cadrul I.G.P.R. - Direcţia de Ordine Publică - I.G.P.R. şi poliţiştii cu atribuţiuni în acest domeniu din cadrul inspectoratelor judeţene de poliţie, în colaborare cu specialişti silvici din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor şi Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, au acţionat pe linia prevenirii şi combaterii delictelor silvice, pe drumurile forestiere şi publice, în zonele împădurite cu răşinoase şi în pieţe, târguri, oboare sau alte locuri de comercializare, iar controalele vor continua. Alina PIPAN

Mihai Leu a devenit „city manager” În urma susţinerii a două examene în faţa unei comisii a Primăriei din Hunedoara, Mihai Leu a devenit administrator al municipiului de pe Cerna, sau „city manager” cum se vehiculează termenul mai nou.

Lupta cu mafia brazilor


SOCIETATE CIVILĂ 9

Ziarul Vãii Jiului luni, 10 decembrie 2012

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101) Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!! Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

Raza Speranţei s-a asigurat pentru o jumătate de secol de acum încolo Într-o zi de la sfârşitul lunii trecute, au curs laudele la adresa domnului din fotografie, încât am crezut că n-o să mai poată să meargă, de copleşit ce era. Secvenţa a putut fi văzută pe viu la şedinţa din noiembrie a Consiliului Local al municipiului Vulcan. Laudele, după cum aveam să-mi dau seama, au fost binemeritate. Domnul Constantin Trufaş este administratorul fundaţiei Raza Speranţei, un ONG vulcănean cu vechime - a fost creat în 1999 -, iar activitatea acestuia, sprijinită de primărie, s-a lăsat cu realizări de neaşteptat. Este, cu alte cuvinte, cel mai serios ONG din localitate, după cum s-a exprimat cineva. Veţi vedea mai departe cine.

Raza Speranţei îşi desfăşoară activitatea în pavilionul D al ansamblului de blocuri de la Dincă în care, înainte de Revoluţie, şi puţin timp după aceea, funcţiona cazarma militarilor aduşi să lucreze la mină. Fundaţia este nonprofit şi a înfiinţat aici o cantină de ajutor social şi spaţii de ocrotire socială pentru copii, pentru vârstnici şi alte categorii sociale defavorizate. Practic, când, în Vulcan, o femeie este luată la bătaie şi dată afară din casă de către soţul ei beat, ea îşi ia copilul şi o întinde glonţ "la Trufaş".

Unde este sigură că va avea unde să stea, până când omului ei îi va reveni mintea la cap. Iar la cantină, copiii sărmani primesc o masă caldă după ce ies de la şcoală.

Dar nu ca să culeagă laude de pe urma acestei activităţi a venit, în sala de şedinţe, domnul Constantin Trufaş. Prezenţa lui acolo a fost legată de aprobarea concesionării, pe o perioadă mai îndelungată, a unor bunuri din domeniul public al municipiului Vulcan pe care fundaţia sa le utilizează, ca să funcţioneze. Este vorba despre cele trei etaje ale pavilionului D şi a terenul aferent. 427 de metri pătraţi, terenul de sub clădire şi 472 de metri pătraţi, terenul de lângă imobil.

De ce-i trebuie lui Costică Trufaş toate astea? A argumentat el însuşi de ce. Tot ce-i acum acolo a fost făcut de fundaţie pe banii ei. Adică, să fie mai clar, pe banii pe care administratorul Razei Speranţei i-a adunat de la diverşi sponsori, în special din străinătate. Dacă, atunci când a preluat-o, clădirea era la un pas de a ajunge ruină, în anii care au urmat ea s-a metamorfozat în ceea ce este acum. Or, după cum a explicat Constantin Trufaş, sponsorii germani, fiindcă aceştia sunt baza, au condiţionat acordarea, pe mai departe, a ajutorului lor financiar de prelungirea concesiunii. Concret, dacă aceasta se actualiza an de an, acum

fundaţia a dorit ca această concesiune să se prelungească pe o perioada de 49 de ani.

După cum am început aceste rânduri, bănuiesc că nu mai e nevoie să spun că toţi consilierii locali au fost "pentru" acest proiect de hotărâre. Dar înainte de a vota, unii aleşi locali l-au copleşit cu laude pe administratorul Razei Speranţei. Doamna Alina Anamaria Cîrstoiu l-a îndemnat pe Trufaş să profite din plin de această aproape o jumătate de secol şi să continue cu proiectele menite să îmbunătăţească baza materală a fundaţiei. Domnul Simion Spiridon (acum v-am spus cine este acel cineva) a ridicat în slăvi oengeul lui Trufaş ca fiind cel mai serios din Vulcan. "A fost întotdeauna insistent, a grăit domnia sa, şi mi-a plăcut cum a aranjat spaţiul". Doamna Malvine Socaci a vorbit despre conlucrarea foarte bună pe care voluntarii de la Colegiul Tehnic Mihai Viteazu, al cărei director este dumneaei, o au cu fundaţia Raza Speranţei. Tot la modul laudativ a vorbit şi pesedistul Pompiliu Barbu.

În ce mă priveşte, am doar o recomandare. Aceea ca, după potopul de laude cu care a fost cocoşat, beneficiarul acestor ani de concesiune să nu se lase furat de trufie. Să facă doar ce trebuie să facă, iar în oraş să nu se audă altceva. Anume că, pentru camerele din partea sa de cămin, se cer nişte preţuri lunare care i-ar face să pălească de invidie chiar şi pe unii proprietari de hoteluri sau pe cei care dau la mica publicitate că închiriază apartamente. Am făcut precizarea, fiindcă, acum nici doi ani, am scris că treaba asta s-a petrecut concret la oengeul care funcţionează în aripa estică a aceluiaşi imobil. Gheorghe OLTEANU

www.zvj.ro


10 ACTUALITATE

Ziarul Vãii Jiului luni, 10 decembrie 2012

Minireportaj din stradă

Iarna se numără voturile... În câteva ore am făcut şi eu câteva tururi pe la unele secţii de votare din Petroşani şi Petrila. Am stat de vorbă cu oamenii pe stradă, în faţa secţiilor, acolo unde se ia cel mai bine „pulsul” alegătorilor. Ce am aflat, citiţi mai jos. Luptă cu zăpada pentru un vot Petroşaniul a votat duminică, până la ora 13,00, undeva spre 18%. Cel puţin aşa mi s-a comunicat. Oricum nu contează cifrele intermediare prea mult, doar cele finale, dar aşa ne putem da seama cam cum va fi până seara. La secţia de votare de la Şcoala Generală „I.G. Duca”, corpul vechi, era coadă în jurul orei 13,00 la urnele de pe strada Avram Iancu. Celelalte săli amenajate erau cam pustii, unuldoi votanţi, în timp ce sala amenajată pentru votanţii de pe Avram Iancu aveau la uşă circa 10-12 cetăţeni, permanent la acea oră. „Nu au fost incidente, totul decurge

mai erau probleme. Directorul SPDAPP, Lucian Dragomir, ne spune că se acţionează cu 16-17 utilaje, dintre care şi utilaje cu lame, rapide şi puternice. Trotuarele sunt însă un calvar. Chiar şi în zona centrală, ca să mergi spre o secţie de votare, trebuie să ai grijă cum calci, să nu faci cunoştinţă cu pământul. Trotuarele din cartiere sunt curăţate de locatari, unde sunt oameni harnici, sau deloc, acolo unde stau oameni care zic „lasă-mă să te las”, fiecare încercând să scape de acţiunea „lopata”. „Am votat pentru că aşa sunt eu, fie cald sau frig, fie vară, toamnă sau iarnă, eu sunt mereu la vot, îmi fac datoria de cetăţean cu plăcere. Sper să iasă cine trebuie, astfel ca Valea Jiului să aibă oameni destoinici în Parlamentul României, care să ajute zona”, ne spune Vasile Murar, un om trecut de 50 de ani, după cum ne spune.

Întâlnire de gradul III

staff-ul ţuşti în sediu. Păcat, pentru că i-aş fi spus mai multe, iar chestia cu ameninţarea nu prea ţine. Când tu, om politic, te simţi cu musca pe căciulă, normal că ameninţi sau iei de urechi presa, că doar ce altceva mai ai de făcut... în loc să te superi pe tine, pe faptul că patru ani i-ai sfidat pe toţi şi ai fugit sau te-ai ascuns în mare parte de cei care ţi-au dat votul. Dar asta este mentalitatea unora în politică, n-ai cum să le-o schimbi, eventual poporul să-l trezească la realitate, măcar din patru în patru ani.

La Petrila - fără incidente La cele 16 secţii de votare din Petrila s-a votat normal, chiar dacă oamenii trebuie să lupte cu nămeţii de pe trotuare. „Nu au fost semnalate incidente deosebite, fapt care ne bucură. Nu vrem să avem probleme şi de aceea avem mobilizaţi poliţişti locali la fiecare secţie. Dar nu vor fi probleme, eu aşa consider, oraşul nostru este un oraş civilizat. Eu, personal, m-am deplasat la fiecare secţie de votare, acum sunt la al doilea tur. E drept,

înfruntat zăpada şi frigul pentru a merge la vot. „Sunt pentru schimbare, pentru că doresc o viaţă mai bună pentru copiii mei”, ne-a spus Andrei Unguraş. „Mai mult nu vă zic cu cine am votat, că e secret”, continuă omul. Am întâlnit însă şi petrileni care preferă să nu meargă la vot. „N-am găsit un candidat care să-mi placă. Nu am cu cine vota, iar de minciuni şi mincinoşi m-am săturat. Să-i aleagă cine vrea, eu nu”, ne-a spus supărat un cetăţean undeva în zona „Căprioara”. După care a intrat „să se încălzească cu o ţuică” într-un băruleţ din zonă. Asemenea lui şi alţi cetăţeni au preferat să nu meargă la vot. Ceea ce nu este bine, votul fiind unul dintre marile drepturi câştigate în democraţie. Până la orele 13,00, la Petrila votaseră undeva cu puţin peste 15%, cu mult sub procentul din vară, când la aceeaşi oră la alegerile locale votaseră undeva sub 24%. Rămâne să vedem împreună care va fi procentul final, probabil când veţi citi aceste

Undeva, în jurul orei 13,25, dau nas în nas, în apropiere de sediul partidului, cu doi dintre candidaţi: un fost senator care candidează din nou şi un fost deputat, dar nu în mandatul trecut, care candidează din nou. „Cum merge treaba?”, îl întreb eu pe cel care candidează la deputăţie. „Bine, dar au început să Aleea Poporului aproape apară şmecherii pe blocată de nămeţi la secţii”. N-apuc să întreb din nou care normal”, ne spune un jandarm aflat în sunt ăia, că simt pe umăr o palmă, care mă loveşte energic apropiere de uşa de intrare. Afară, ninsoare, ninsoare şi iar ninsoa- de două ori: „Am auzit că eşti şi tu unul care mă înjură prin De pe teren... întâlnirea de re. Câteva poze sunt relevante, asta ziare?! Bine, las că am eu gradul III. Nicula nu apucase nu că nu aţi şti şi dumneavoastră, că grijă...”. „Despre ce vorbiţi ? Eu să coboare din maşină doar tot în Vale trăiţi. Strada 1 Decembrie 1918 era descongestiona- de obicei nu înjur în ziare, eventual scriu adevărul, dar nu cu înprezenţa la vot nu e una mare, din tă de nămeţi la ora respectivă şi se jurături, iar asta o fac când simt că cauza zăpezii mulţi preferând să vedea clar că s-a dat cu sare şi nisip. politicienii ne mint”. Dar n-am mai voteze mai târziu, sau să nu vină la La fel şi străzile Nicolae Bălcescu şi, apucat să spun altceva, deoarece tot vot, ceea ce n-ar fi bine. Dar e iarnă şi parţial, Avram Iancu, o stradă unde e oarecum de înţeles. Oricum, văd ceva animaţie în oraş, văd oameni care vin spre secţiile de votare, parcă uşor mai mulţi ca dimineaţă. Vom vedea deseară ce prezenţă a fost”, ne-a declarat primarul Ilie Păducel, aflat pe teren la una din secţiile de votare din Cartierul 8 Martie, undeva înainte de orele 16,00. „Am fost la vot, împreună cu soţia, acum mă întorc Trotuare în zona centrală... de-acolo. Am votat pentru un calvar, ce mai candidaţii din Vale, oameni ai locului, că eu aşa consider că rânduri el va fi fost aflat şi de către ei trebuie să fie”, ne-a declarat Vasile dumneavoastră. Cătinaş, unul dintre petrilenii care au Corneliu BRAN

www.zvj.ro


PUBLICITATE 11

Ziarul Vãii Jiului luni, 10 decembrie 2012

IMOBILIARE Vând apartament 2 camere, bloc F7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei, Vulcan. Tel. 0737.580343 Vând teren zona Rusu, electricitate şi apă, 1107 mp, 19 euro/mp. Tel. 0722.138186 Vând garsonieră spaţioasă în Petrila, str. 8 Martie. Tel. 0726.046735 Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii. Tel. 0725.068828 Vând casă + anexe şi 4.000 mp teren în Livadia. Preţ 30.000 euro. Tel. 0766.568419 Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41. Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil. Tel. 0728. 272117 Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 43.000 euro. Tel. 0724.571408

AUTO Vând Ford Mondeo combi, 2004. Preţ 3700 euro. Tel. 0722.138186 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Tel. 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Tel. 0765.459316

ANGAJĂRI Angajez dispecer pentru firmă taxi. Relaţii la telefon 0732.635071 Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cu experienţă, cu domiciliu stabil în Lupeni. Relaţii la telefon: 0769.299303 Angajez barman pentru bar în Petroşani. Relaţii la telefon: 0766.301556

DIVERSE Sonorizări, filmări profesionale, fotografii pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private. Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556 Vând cauciucuri de iarnă, import Austria, dimensiuni: 185/60/14, 185/65/14, 195/65/15, 205/55/16. Preţuri între 80-100 lei/buc. Relaţii la telefon 0765.459316

Vând teren în Petroşani, intravilan, zona Maleia, front stradal, acces auto, utilităţi, suprafaţa 2000 mp, pretabil orice construcţie, panoramă deosebită, preţ foarte mic neg. Tel. 0726.291090

Pentru comenzi de MICĂ şi MARE PUBLICITATE ne puteţi contacta la: 0254.549020, Vând Ford Mondeo, an 1998, 0254.549121, 1.8 benzină, airbag, radio cass office@zvj.ro, original, închidere centralipublicitate@zvj.ro, zată, stare foarte bună, un sinzvj2008@yahoo.com gur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. sau direct la sediul Tel. 0765.459316 redacţiei noastre.

ASTĂZI SE IA APA

ÎN PETRILA, PETROŞANI ŞI LUPENI

HOROSCOP Berbec (21 Mar - 20 Apr)

SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani anunţă restricţii în furnizarea apei potabile pentru astăzi, 10 decembrie 2012, în oraşele: - Petrila, între orele 9,00 - 15,00. Zona afectată este sat Jieţ, blocuri turn din Petrila, str. Traian Vuia. Motivul restricţiei montare aerisitoare pe aducţiunea Jieţ - Petroşani. - Petroşani, între orele 09,00 - 15,00. Zona afectată este str. Maleia. Motivul restricţiei - montare aerisitoare pe aducţiunea Jieţ - Petroşani. - Lupeni, între orele 10,00 - 15,00. Zona afectată este Cartier Braia, oraş Vechi. Motivul restricţiei - remediere pierdere în cămin vane zona bl.86, str. Tudor Vladimirescu. Conducerea SC Apa Serv Valea Jiului SA Petroşani mulţumeşte pentru înţelegere.

Vând urgent set de tobe electronice Millenium MPS 100. Preţ 1.500 lei, negociabil. Telefon 0720820343.

OFERTĂ SPECIALĂ Monitoare LCD 15”

second-hand la doar 99 lei la achiziţionarea oricărei unităţii P4. SCANNERE BENQ LA DOAR 69 LEI. Electronic Center - 0765 459 316 Petroşani, Piaţa Centrală, Hală, Etaj 1 Cursuri de dans sportiv! Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţară! Grupele de vârstă în care te poţi înscrie sunt: 1) Clasele I-VIII; 2) Liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregătire pentru “valsul mirilor”! Sălile de dans sunt în: - Petroşani (Şc. Gen. „Avram Stanca”); - Clubul Copiilor şi Elevilor Petrila; - Vulcan (Centrul Şansa). Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726.620840

Vând vacă (şapte ani) cu doi viţei şi vacă (şase ani) gestantă în 8 luni. Relaţii la Muntean Ştefan, comuna Baru, sat Petros, nr. 191.

SC REALCOM SA PETROªANI Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente. Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

Sunteţi ambiţios şi reuşiţi să terminaţi tot ce v-aţi propus. Aveţi numai de câştigat pe plan profesional şi financiar. Petreceţi seara în mijlocul familiei şi faceţi planuri pentru o călătorie.

Taur (21 Apr - 21 Mai) Zi favorabilă studiului şi afirmării în societate. Aveţi idei foarte bune şi puteţi să începeţi o activitate nouă. Ţineţi cont de sfatul unei persoane cu experienţă în problema ce vă frământă!

Gemeni (22 Mai - 21 Iun) Dimineaţa luaţi o decizie importantă, care se va dovedi inspirată. Fiţi prudent şi evitaţi speculaţiile financiare!

Rac (22 Iun - 22 Iul) Aveţi şanse mari să vă afirmaţi în afaceri. Faceţi mai multe drumuri şi nu este exclus să aveţi dificultăţi din cauza birocraţiei. Nu vă descărcaţi nervii pe membrii familiei!

Leu (23 Iul - 22 Aug) Câştigaţi bine dintr-o activitate comercială de care vă ocupaţi cu seriozitate. Uşurinţa cu care comunicaţi vă ajută să rezolvaţi divergenţele apărute între colegii de serviciu.

Fecioară (23 Aug - 21 Sep) Reuşiţi să rezolvaţi o problemă a unui tânăr din familie. Pe plan profesional, treceţi printr-o perioadă favorabilă. Câştigaţi bine şi vă afirmaţi în societate. Fiţi mai modest!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct) S-ar putea să plecaţi într-o călătorie în interes familial. Reuşiţi să finalizaţi o activitate intelectuală căreia i-aţi dedicat mult timp. Evitaţi discuţiile în contradictoriu.

Scorpion (23 Oct - 21 Noi) Şefii si colegii vă apreciază ideile excelente. Seara mergeţi împreună cu persoana iubită în vizită la prieteni. Nu neglijaţi odihna!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec) Aveţi succes pe plan profesional, la studii şi în călătorii. Intraţi în posesia unor bani la care nu vă aşteptaţi, care vă prind foarte bine.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian) Sunteţi inventiv şi doriţi să începeţi o viaţă nouă. Puteţi fi optimist, aveţi şanse să vă descurcaţi cu cheltuieli minime. Staţi bine cu sănătatea, dar relaxaţi-vă mai mult.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb) Aveţi o creativitate ieşită din comun, care vă ajută mult în afaceri. Aveţi ocazia să faceţi o investiţie importantă, care se va dovedi profitabilă mai curând decât vă aşteptaţi.

Peşti (19 Feb - 20 Mar) Relaţiile parteneriale sunt foarte bune. Sunteţi apreciat pentru hotărârea şi seriozitatea dvs. Daţi dovadă de diplomaţie.


CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

luni, 10 decembrie 2012

Propunerea unui consilier local:

Precum în Petroşani, aşa şi la Vulcan Domnul Nicolae Kilin, consilier PSD vulcănean, a rămas impresionat de ceva văzut într-un alt municipiu al Văii Jiului. I-a plăcut cum, la ceas de seară, de cum începe să se întunece, bisericile din Petroşani sunt scăldate în lumină. În lumină artificială,

fireşte, provenită de la corpurile de iluminat speciale cu care au fost încadrate lăcaşurile de cult din această localitate. Domnul Nicolae Kilin care, pentru cine nu cunoaşte, este şef la secţia din Vulcan a Enel, a vorbit despre luminile acestea la punctul Diverse al şedinţei de consiliu local de luna trecută. Nu doar a vorbit, ci şi l-a întrebat pe primarul Gheorghe Ile dacă nu se poate face aşa ceva şi la Vulcan. În special la biserica ortodoxă şi cea romanocatolică, amplasate pe strada Nicolae Titulescu.

După cum era de aşteptat,

primarul Gheorghe Ile a făcut ceea ce face de fiecare dată în astfel de situaţii. I-a dat un răspuns prin care a vrut să arate că nu a fost luat prin surprindere. Da, se are în vedere şi la Vulcan acest lucru, a depănat primarul, şi se vor amplasa asemenea corpuri de iluminat. Dar nu a putut preciza exact când.

Bănuiesc, deşi nu a spus-o,

că domnului Nicolae Kilin i-a plăcut şi cum a ieşit modernizarea centrului Petroşaniului. Lucrare lăudată sincer chiar şi de către con-

fraţi de-ai mei. Unul dintre aceştia era de părere că, acum, primarul Gheorghe Ile îşi dă seama şi îi pare rău cum a ajuns şi cum arată - cu acele groteşti şi inutile aşa zise fântâne arteziene pe mijloc - Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan. Dar aşa-i trebuie, fiindcă asta se întâmplă când te încăpăţânezi şi nu ţii seama şi de părerea altora şi doar pui botul imediat la vrăjeala frumos ambalată pe care ţi-o expune proiectantul de curte. Gheorghe OLTEANU

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0 2 5 4 .5 4 9 1 2 1 ( fa x ) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi:

Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP:

Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837

Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro


CMYK

Prãvãlia cu istorii

Apare sub direcþia lui Marian Boboc ISSN: 2065-510X

Publicaþie de istorii din Valea Jiului  Anul V  Nr. 168  10 decembrie 2012  4 pagini IV e Il i n i Pag

Alegerile parţiale în jud. Hunedoara din 18 februarie 1936

Liberalul Romulus Miocu, prefect al judeţului Hunedoara, în lupta pentru fotoliul de deputat  Premiu de consolare pentru învinşii campaniei electorale decembrie 2012  Din volumul în lucru „Prin noi înşine. Scene cu alţi liberali…” După asasinarea lui I.G. Duca, Gheorghe Tătărăscu, deputat şi preşedintele organizaţiei PNL Hunedoara, este învestit preşedinte al Consiliului de Miniştri (adică, prim-ministru). Cum „capitalismul de cumetrie” nu constituie o descoperire postdecembristă de-a lui Ion Iliescu, primul ministru Tătărăscu îl numeşte ca subsecretar de stat la Ministerul de Finanţe pe colegul de partid, Mitiţă Constantinescu, deputat PNL de Hunedoara (amănunte picante despre acesta puteţi citi în memoriile lui Petre Pandrea). Apoi, spre sfârşitul anului 1935, Mitiţă Constantinescu face un pas uriaş: este numit guvernatorul Băncii Naţionale a României. Chiar dacă pe vremea aceea nu exista sinistra şi inutila Agenţie Naţională de Integritate, pentru a nu fi în incompatibilitate, Mitiţă Constantinescu este nevoit să demisioneze din calitatea de deputat. Aşa se face că la 25 decembrie 1935 apare în presă un anunţ sec: „În urma demisiei d-lui Mitiţă Constantinescu, numit guvernator la Banca Naţională, a rămas vacant un loc de deputat în judeţul nostru. Pentru acest loc s-a fixat alegere parţială în ziua de 2 februarie 1936”. Confruntată cu iminenţa alegerilor parţiale, organizaţia PNL Hunedoara îl desemnează candidat pe dr. Romulus Miocu (explicaţia din presă confirmă observaţia de dinainte: „Dar este şi logic ca în locul unui prieten şi colaborator cum a fost d. Mitiţă Constantinescu, să urmeze în locu-i celălalt prieten, pentru continuarea operei în curs de desăvârşire)”. Miocu, preot greco-catolic, fusese fruntaş al organizaţiei PNL Petroşani, iar în decembrie 1935 era prefectul judeţului Hunedoara, numit din 1933. Alegerile parţiale au loc la 18 februarie 1936 (nu la 2 februarie, cum fusese anunţat anterior) şi vor participa 65.466 de alegători din 93.716 înscrişi pe listele electorale. Şeful campaniei electorale a fost deputatul Constantin Bursan, vicepreşedintele organizaţiei judeţene PNL Hunedoara, un om apreciat în epocă şi datorită actelor sale filantropice. Principalul contracandidat al lui Miocu este Ghiţă Pop (PNŢ), paraşutat în judeţul Hunedoara, susţinut de Frontul Plugarilor, MADOSZ -, Partidul Socialist - C. Popovici (formaţiuni grupate în Blocul pentru apărarea libertăţilor democratice) PSD şi, bineînţeles, PNŢ, toate formând Frontul democratic, un fel de USL a anului 2012. Un alt competitor pentru deputăţie, mai „blajin”, este prof. Silviu Dragomir - din partea Partidului Naţional-Creştin. Marian BOBOC

Întâlniri şi propagandă Fapte, nu vorbe După desemnarea candidatului, acesta nu stă prea mult pe gânduri şi începe de îndată campania electorală. Chiar a doua zi a Crăciunului anului 1935, pe 26 decembrie, dr. Romulus Miocu convoacă o adunare la Clubul Partidului Naţional-Liberal din Petroşani, unde expune realizările guvernării PNL în Valea Jiului, dar şi câteva dintre obiectivele anului 1936: continuarea lucrărilor drumului spre Parâng (care ajunsese la jumătate), construirea clădirii primăriei ş.a. Avântul, singurul săptămânalul care apărea în limba română în Valea Jiului, era filo-liberal. E drept că nici nu putea să aibă altă orientare politică, din moment ce chiar directorul Avântului, V.B. Taloescu, era director de bancă. E greu de apreciat cât din prestaţia publicistică a Avântului în campania electorală a fost arondată patriotismului local, cât a fost partinică şi cât amândurora, însă e sigur că săptămânalul petroşenean nu s-a dovedit deloc echidistant, prezentând, unilateral, un singur candidat: dr. Romulus Miocu. Despre principalul contracandidat al acestuia dacă au apărut vreo două materiale, şi acelea tendenţioase. Prin urmare, Avântul începe în forţă campania înşirând elogios („cu toată ţinuta pe care am vrut să o păstrăm neutrală a articolului”…) pe un sfert de pagină 7 dintre operele edilitare înfăptuite în Petroşani cu ajutorul prefectului Miocu. Apoi, este publicat un tabel „Ce s-a înfăptuit în judeţul Hunedoara de la ianuarie 1929 până la 15 noiembrie 1935, în care sunt puse în oglindă realizările din 1929-1933 ale 4-5 prefecţi cu cele din ultimii 2 ani, 1933-1935 ale prefectului Miocu: biserici nou construite: 12-24; biserici reparate: 23-63; şcoli nou construite: 6-56; şcoli reparate: 24-72; spitale construite: 0-3; spitale reparate: 2-5; dispensare noi: 0-11; dispensare reparate: 0-2; primării şi alte construcţii noi: 5-14; primării şi alte construcţii reparate: 6-49; şosele noi: ½1/2km-12 km; şosele reparate: 1.480 km-2.525 km; poduri noi: 83-245; poduri reparate: 63-166; linii telefonice noi: 9 km-5 1/2½ km; linii reparate: 15 km0 km etc. Dacă în lucrările enumerate avantajul e clar de partea prefectului-candidat Miocu, şi în fondurile alocate acestor lucrări acesta câştigă net bătălia cu cei 4-5 prefecţi care au condus judeţul Hunedoara din 1929 până în 1933: 165.419.357 lei - 51.117.825 lei. Trebuie adăugat că prefectul Miocu a trebuit să achite şi datoria de circa 30 de milioane a predecesorilor săi. Cu asemenea realizări, este firesc ca Miocu să fie candidatul cu şansele cele mai mari. Pentru a respecta regula jocului, Miocu se retrage din calitatea de prefect, încredinţându-i conducerea Prefecturii Hunedoara unui… prieten, în persoana directorului prefecturii: dr. Gh. Drăgan. Derobat de sarcinile administrative, prefectul intră în campanie. Propaganda din presă este dublată de cea din teren. În afara realizărilor sunt publicate şi encomioane la adresa prefectului. Orice întâlnire a prefectului

cu alegătorii este redată cu entuziasm, titrată corespunzător. În acest sens relatarea „Marea manifestaţie de simpatie pentru d. dr. R. Miocu, candidat de deputat” este ilustrativă: „În seara de 11 ianuarie a.c. a sosit de la Deva d. dr. Romulus Miocu, candidatul guvernamental pentru alegerea parţială din Hunedoara de la 18 februarie. D-sa era însoţit de d-nii Constantin Bursan şi Iuliu Nasta, deputaţi hunedoreni. Peste 1500 oameni, care aşteptau nerăbdători sosirea d-lui dr. Miocu, l-au primit cu nesfârşite urale.

Cuvântarea d-lui primar D. dr. Ionel Moga, primarul oraşului, a urat bun sosit, exprimând satisfacţia sa şi a cetăţenilor oraşului că a fost dat d-lui dr. Miocu să primească dreptul de a candida în judeţul Hunedoara, arătând pe scurt marile sale merite şi înfăptuiri şi urându-i izbândă strălucită.

Cuvântarea păr. I. Miclea Păr. Iuliu Miclea, spune în rezumat, că ziua de 11 ianuarie trebuie încrustată cu slove de aur în istoria Văii Jiului, căci ceea ce va fi de acum încolo va fi spre mândria cetăţenilor acestei Văi, din care se ridică cel mai scump prieten al nostru, al tuturor, spre a primi mandatul de deputat în Parlamentul ţării. Arată că atunci când d. dr. Miocu a renunţat la strălucitul post de prefect al judeţului ca să-şi pună candidatura, a făcut-o numai din dragoste, iar - se ştie dragostea dragoste aşteaptă. Face un călduros apel la cetăţenii oraşului să nu uite nimic din câte a făcut d. dr. Miocu fiecăruia, câte a făcut regiunii şi câte numai d-sa va putea să mai facă. Să-i facem o mărturisire - zice d-sa - că, dacă ne va cere, vom da până şi sufletul din noi.

Cuvântarea d-lui deputat I. Nasta D. Iuliu Nasta, deputat, în rezumat arată că, de când d. Mitiţă Constantinescu a fost numit guvernator al B.N.R., s-a pus întrebarea cine să fie ales la loc, iar răspunsul a fost că nu poate fi ales altul decât d. dr.


II

PRĂVĂLIA CU ISTORII

Miocu, fiindcă d-sa a fost aici, în judeţ, acel meşter Manole care a ştiut să reclădească ceea ce s-a dărâmat în timp de 5 ani şi s-a identificat cel mai mult cu nevoile şi necazurile acestui judeţ, pentru care a muncit atâta. D-sa mărturiseşte că nici nu se încumetă să înşire potopul de realizări măreţe ale d-lui dr. R. Miocu, realizări care nici nu pot fi descrise prin cuvinte în mod atât de frumos, pe cât de frumoase sunt ele. Bazaţi pe dovada acestor realizări, venim să vă rugăm să-i daţi votul, căci nu pentru d-sa, ci pentru d-vs i-l daţi d-rului R. Miocu, d-sa fiind acela care marchează cinstea, munca şi omenia, încheie d. Nasta.

Cuvântarea d-lui deputat C. Bursan D. Constantin Bursan, deputat, spune, între altele: Deşi am obişnuinţa adunărilor populare, deşi am obişnuinţa cuvântului, totuşi, în asemenea împrejurare, ascultând cuvântările celor ce m-au precedat la această tribună şi privind mândra privire făcută de dvs. adineauri celui mai strălucit cetăţean al Văii Jiului, prietenului meu, dr. R. Miocu, mă întreb: ei bine, mă voi sui la tribună! Şi, ce pot eu să spun? S-au împlinit doi ani de când am avut cinstea, într-o seară, tot ca aceasta, ca să vorbesc aci. Atunci guvernul a cerut d-rului R. Miocu să conducă judeţul Hunedoara. Azi, când ni se cere să trimitem în Parlament un nou deputat, tot la acest reprezentant al Văii Jiului apelăm. S-a vorbit aci despre ceea ce a lucrat d-rul Miocu. Orice călător pe un drum în acest judeţ, orice credincios care merge să se închine, copilul care merge la şcoală, bolnavul care merge la un spital, aceştia ştiu care a fost grija d-rului Miocu. Virtutea dvs. vă va spune că alegând pe d-rul Miocu, veţi fi ştiut să preţuiţi şi să cinstiţi munca, omenia, dreptatea. Eu am spus ce cred, dar dvs. fiecare îmi veţi răspunde: D-le Bursan, dumneata nu poţi să ne spui nouă atât bine cât ştim noi despre d-rul Miocu. D-sa spune în continuare că adversarii politici, negăsind în judeţ cu cine să facă faţă, şi-au adus candidat din alt judeţ şi adaugă: pe acela noi nu-l vom întreba: d-le de ce nu te-ai ales d-ta la Someş, la d-ta acasă? Se vede clar dar - spune d. deputat Bursan - că adversarii din acest judeţ şi-au luat haină de împrumut şi e ştiut că haina de împrumut te ţine numai până ce vine să ţi-o ia îndărăt.

Cuvântarea d-lui dr. R. Miocu D. dr. Romulus Miocu, candidat de deputat, mulţumeşte celor care i-au ieşit înainte să-i ureze noroc şi sănătate, ca şi acum doi ani, când a primit funcţia de prefect, şi când s-a legătuit faţă de cetăţeni să împlinească ceea ce Dumnezeu l-a ajutat să ducă la bun sfârşit. Atunci vă spuneam - zice d-sa - a venit vremea, după 20 de ani, ca la cârmuirea judeţului să aibă cuvânt şi Valea Jiului. Cred că pe cât m-au ajutat priceperea, vigoarea şi energia, am căutat să împlinesc cele ce m-am angajat faţă de dvs., şi pe care nu le înşir, ele fiind cunoscute de toată lumea. De la război încoace nu s-a făcut, pentru binele obştesc, atât cât s-a încercat în ultimii doi ani. D. dr. Miocu mai spune că nu a căutat însărcinarea ce i se dă acum, dar că o primeşte ca să dea ascultare şi să se plece celor mari care au găsit de bine să-i croiască o altă cale. D-sa arată că mai sunt treburi mari de făcut în Valea Jiului, în primul rând trebuie pornite industriile ce se vor face la Vulcan (fabrica Antigaz - n.a.), ca şi acolo să revie bunăstarea şi bucuria de viaţă. În al doilea rând arată că trebuie deschisă regiunea pentru toată lumea din această ţară, făcându-se drumul de la munte (spre Parâng - n.a.), care va face să prospere şi ţăranul şi muncitorul şi negustorul. Al treilea lucru mare de făcut este palatul administrativ despre care se interesează şi d. prim ministru Tătărăscu.

D-a încheie: Dacă dvs. credeţi că e bine ca eu şi pretenii mei să le birui şi pe acestea, faceţi ca la 18 februarie faptele noastre să se potrivească cu gândurile noastre, votând cu dreptatea. Vă doresc sănătate şi bună pace, încheie d-sa”.

La Petroşani Foarte activ s-a dovedit dr. Miocu în debutul campaniei electorale. După adunarea de mai sus din Petroşani desfăşurată sâmbătă, 11 ianuarie, a doua zi, duminică, la orele 18 îşi convoacă prietenii la o consfătuire la Clubul Partidului Naţional Liberal din Petroşani. La orele 20 se întâlneşte cu meseriaşii, la clubul acestora, unde „a fost viu aplaudat la ambele întruniri şi toţi cei prezenţi l-au asigurat de devotament şi recunoştinţă”.

La Lupeni La 19 ianuarie, dr. Miocu se întâlneşte la Clubul Partidului Naţional Liberal din Lupeni cu membrii de partid din această importantă localitate minieră. Fruntaşii locali PNL - dr. Ioan Constantinescu, Ioan Ciora şi Gheorge Furnică - arată înfăptuirile prefectului Miocu. La sfârşitul întrunirii, dr. Miocu este aplaudat la scenă deschisă de liberalii lupeneni, care îşi iau angajamentul „să-i dea tot sprijinul”.

În plasa Brad Tot duminică, 19 ianuarie, dr. Miocu s-a întâlnit cu electoratul din comunele din plasa Brad. A fost însoţit de deputaţii Bursan şi dr. Tisu, de I. Boedescu - primarul Bradului. Din relatarea sugestiv intitulată „Propaganda electorală în plasa Brad” aflăm cum au decurs întâlnirile cu alegătorii, dar şi tipicul interbelic al acestora. În fotografiile realizate la faţa locului, vorbitorii ne apar pe o tribună, înconjuraţi de mulţimi de oameni. De observat că aceştia, în afară de ştiinţa oratoriei, era imperios necesar să aibă şi… glas, întrucât nu vorbeau la microfon şi de aceea discursul lor trebuia să se facă auzit de cât mai mulţi participanţi la adunare. În cele de mai jos redăm relatarea „propagandei electorale din plasa Brad”:

În comuna Zdrepţi „Locuitorii acestei comune sunt în bună parte muncitori la societatea minieră Mica şi numără 265 alegători. Primul a luat cuvântul d. deputat Cornel Tisu, care a arătat înfăptuirile făcute aci şi datoria ce o au locuitorii de a-l vota pe dr. R. Miocu. D. Constantin Bursan, deputat, a înfăţişat pe scurt situaţia politică din acest judeţ, şi a arătat necesitatea să-şi cumpănească bine voturile în ziua de 18 februarie. D. dr. Romulus Miocu, candidat de deputat, a vorbit în acelaşi sens, cerând ca locuitorii să meargă alături cu aceia care le-a făcut bine, pentru a le da şi mai departe posibilitatea să desăvârşească binele.

În comuna Mihăleni Aci sunt 180 de alegători, d. dr. Cornel Tisu, deputat, arată sprijinul dat acestei comune şi cum a tratat ca medic, gratuit, pe bolnavi. A vorbit apoi d. dr. Romulus Miocu, care a dat şi unele lămuriri referitoare la mai multe chestiuni obşteşti.

În comuna Stănija În această comună se adunaseră şi alegători din Petreni şi Buceşi. S-a făcut oaspeţilor o frumoasă primire, cu fanfare şi arcuri de triumf. Pr. Nicolae Cordin din comuna După-piatră a urat bun sosit d-lui dr. R. Miocu şi celorlalţi însoţitori. D. dr. C. Tisu a arătat lucrările făcute şi ce mai e de înfăptuit pentru aceste comune şi a îndemnat pe alegători să fie alături de omul realizărilor frumoase, să voteze pe d. dr. Miocu. D. Ion Brădeanu, învăţător, i-a salutat pe oaspeţi şi i-a asigurat de tot sprijinul. D. Ion Corb, consilier, a vorbit în acelaşi sens. D. Constantin Bursan, deputat, a ţinut o frumoasă

luni, 10 decembrie 2012

cuvântare şi la urmă, fiind vorba de datoria fiecăruia de a vota, a spus: Dacă acest om a lucrat cu cinste şi dreptate, cu cinste şi dreptate să fie răsplătit. Domnia sa a donat pe loc 500 lei pentru a ajuta la cumpărarea unui clopot la biserică. D. dr. Romulus Miocu a ţinut o cuvântare aleasă. A arătat că în luna martie se va rezolva chestiunea cu clasificarea pământului, o problemă importantă, şi va îndeplini şi alte lipsuri în curând, printre care ridicarea unor şcoli la Stănija şu După-piatră. A încheiat d. deputat dr. C. Tisu, mulţumind celor prezenţi în număr aşa mare.

În comuna Blăjeni Aci o mulţime mare de oameni aşteptau la primărie, în faţa unui arc de triumf. Primul a vorbit d. dr. C. Tisu, spunând că aici s-a făcut şoseaua care are ca şi inexistentă, s-a înfiinţat un târg de săptămână şi s-a ridicat primărie nouă. D. Const. Sporea - Deva a vorbit despre hărnicia blăjenilor şi de hărnicia prefectului Miocu. D. dr. R. Miocu a mulţumit pentru frumoasa primire ce i s-a făcut de blăjeni şi îi asigură de tot sprijinul şi concursul d-sale.

În comuna Ţărăţel În drum spre Brad, la înapoiere, d. dr. R. Miocu şi însoţitorii s-au oprit în comuna Ţărăţel, unde toţi cei veniţi au fost primiţi cu aplauze nesfârşite şi strigăte: trăiască! Aci au vorbit d-nii C. Tisu, C. Bursan şi dr. R. Miocu”. Ca să avem tabloul complet al realizărilor prefectului Miocu în 2 ani le mai adăugăm şi câteva lucrări importante realizate în comuna Brad: îndiguirea Crişului Alb (7 milioane lei); construcţia spitalului (5 milioane lei), cazarma vânătorilor, pavarea pieţei de scânduri etc.

În comuna Iscroni Propaganda electorală se mută de pe Valea Mureşului pe Valea Jiului. La 24 ianuarie, orele 14,30, 300 de alegători îl întâmpină la Iscroni pe candidatul PNL dr. Romulus Miocu. Preotul greco-catolic Iuliu Miclea le vorbeşte acestora despre „calităţile candidatului de deputat naţional-liberal, dr. R. Miocu”, iar dr. Ionel Moga, primarul Petroşaniului, despre „realizările candidatului de deputat naţional-liberal, dr. R. Miocu”.

În comuna Petrila Întâlnirea electorală de la Iscroni a avut un caracter mai expeditiv, din moment ce peste o oră şi jumătate, în aceeaşi zi când se sărbătorea şi Unirea Principatelor, au ajuns la Petrila. Poate şi pentru că primarul era liberal, poate şi pentru că era o localitate mai mare, la adunare participă 700 de alegători, în frunte cu primarul Ion Bunea. La Petrila, candidatul Miocu a fost însoţit de aproape tot stafful PNL din Valea Jiului: prim pretorul Ion Tocaciu, Ionel Moga (primarul Petroşaniului), Gheorghe Furnică (primarul Lupeniului), preoţii Iuliu Miclea şi Ion Pop. Ion Bunea, primarul Petrilei, a vorbit despre realizările prefectului Miocu în folosul comunei, arătând că „le-a făcut şcoli, biserică, iar composesoratelor le-a şters o mare parte din impozitul restant”, asigurându-l pe candidat „de tot concursul” şi rugându-l „să aibă toată încrederea în petrileni”.

În comuna Câmpuluineag Chiar la ceasurile amiezii are loc la 26 ianuarie o întrunire electorală în comuna Câmpuluineag. Despre realizările lui Miocu le-au vorbit locuitorilor comunei, prezenţi în număr mare: D. Epure, Nicolae Oprişa, Gheorghe Furnică şi Vasile Berinde.

În cătunul Dâlja La 30 ianuarie propaganda electorală a ajuns în cătunul Dâlja. La adunare participă momârlani şi


luni, 10 decembrie 2012

muncitori minieri. Dintre liberalii prezenţi îi amintim pe: Iosif Valer, A. Schreiber, Vasile Popescu şi Ionel Moga.

La Crivadia La adunarea electorală de la Crivadia au luat cuvântul: părintele Iuliu Miclea, V. Popescu şi antreprenorul Oscar Martina.

La Lupeni La 9 februarie în Piaţa Primăriei din Lupeni are loc o mare adunare electorală, organizată de PNL Lupeni, la care au participat peste 2.000 de oameni, pensionari şi muncitori minieri. Au fost prezenţi: preotul N. Zugravu, Ion Ciora - directorul Şcolii Nr. 2 Lupeni, director Gavril Pascha, director Al. Sibila, ing. inspector Nicolae Ioan, ing. inspector Al. Bădărău, ing. Emil Cărăuşu, ing. alex. Negoescu, ing. Vladimir Melciuc, ing. Gh. Cosmovici, ing. O. Löw, Ionel Moga - primarul Petroşaniului, minerul petrilean Niculescu, deputaţii gorjeni Hasnaş şi Gele şi revizorul şcolar Crăciunescu. De la Lupeni, liberalii au participat la Aninoasa la o adunare asemănătoare.

Encomioane&şarje deloc amicale În paralel cu întâlnirile cu membrii de partid şi cu alegătorii, continuă laudele publicate în presă. Acestea, deşi apar sub titluri neutre Alegeri sau Însemnări, sunt nişte encomioane aduse candidatului PNL, dr. R. Miocu. „Iată-ne din nou în plină campanie electorală. (…) În locul liber de deputat, Partidul Naţional Liberal a pus candidatura d-lui Dr. Romulus Miocu. Să ne apucăm să facem aici elogiul marelui înfăptuitor, care a ştiut să insufle o viaţă nouă ţinuturilor hunedorene, ar fi să repetăm lucruri îndeajuns de cunoscute de toată lumea. S-a făcut pentru judeţul nostru, în ultimii 2 ani, mai mult decât au făcut laolaltă toţi prefecţii, de la unire încoace. Pretutindeni au răsărit şcoli şi biserici, s-au reparat şi clădit spitale, s-au croit drumuri şi s-au dezgropat ziduri străvechi de cetate, s-au aranjat definitiv vechile doleanţe ale împovăraţilor fiscului şi s-au reparat multe din nedreptăţile împroprietăririi. Colaborarea strânsă dintre conducătorul administraţiei judeţene şi marea industrie şi multiplele lucrări publice înfăptuite au desfiinţat ruşinea şomajului din cea mai bogată regiune a ţării noastre. După atâtea titanice înfăptuiri, alegerea d-lui Dr. Miocu nu se mai prezintă decât ca o canalizare firească a recunoştinţei unanime. O alegere, după cum numele o arată, ar fi să fie o mărturisire legală a simpatiei masei de alegători, pentru unul sau altul dintre candidaţii de forţă egală. Ori aici stă deoparte şeful netăgăduit al judeţului, iar pe de alta oamenii politici, fără nici o legătură cu noi”. În continuare, fiind vorba de adversarii politici ai lui Miocu, D.I.C., autorul articolului „Alegeri”, schimbă limbajul encomiastic cu acela ironic, denigrator: „Trecem peste simpaticul candidat al Partidului Naţional-Creştin, d. prof. Silviu Dragomir, istoric de valoare, care vrea probabil să se antreneze pentru luptele electorale viitoare. Nu ne îndoim că toţi dascălii de istorie au să-l voteze. Noi regretăm. Nu-l cunoaştem! Cu d. dr. Ghiţă Pop situaţia este de o gravitate excepţională. Rubedenie a unui unchi cu inimă largă, d. Pop vine să dovedească sărăcia cumplită a organizaţiei NaţionalŢărăniste. Candidat de împrumut, d-sa încearcă să împrumute şi voturile şi semnează poliţe în alb la cămătarii politici. Trebuie să fie mare putregaiul sufletesc al conducătorilor unui fost partid de guvernământ, ca să intre în acest front popular, dureroasă manifestare a dezmăţului zilelor de azil. Înfrăţirea unui partid naţional cu internaţionalii, social-democraţii şi cu comuniştii, groziştii şi maghiarii ia proporţiile tragice ale începutului de dezastru. Dacă această inspiraţie este fructul rugăciunilor schivnicului de la Bădăcini (Iuliu Maniu - preşedintele PNŢ - n.r.), atunci ea vine cu siguranţă, de-a dreptul de la cel cu coarne şi cu coadă. Şi schivnicul va avea să se roage multă vreme, întru hulă şi scârba sufletului, spre iertarea păcatelor. Iar păcatul social-democraţilor, care-şi justifică existenţa necesităţii de apărare a intereselor de breaslă, cu bâtele comuniste ale hoardelor d-lui Groza (fost ministru, vai, ce ruşine!) cu trepăduşii inexistentului Constantinescu-Iaşi şi cu comuniştii maghiari, dă deodată pe faţă adevărata tendinţă a conducătorilor acestui partid. Ne pare rău de boala naţional ţărănistă. Ne pare şi mai rău că se destramă şi ultimul rest de urzeală, ce ne mai putea lega de organizaţiile muncitoreşti. Avem certitudinea că, în afara ordinelor date de şefii politici, toată suflarea Hunedoarei va vota pe adevăratul ei candidat. D. dr. R. Miocu se va alege cu un număr de voturi necunoscut până azi în analele politice. Ne doare, însă, că lupta aceasta inegală nu va însemna doar înfrângerea adversarului, ci însăşi desfiinţarea lui”. La deschiderea urnelor se va vedea dacă optimismul din încheierea articolului nu cumva a fost exagerat. Prin prezentarea trunchiată a propagandei electorale a opoziţiei, aceasta este minimalizată. Din păcate, pentru programul declarat al publicaţiei, Avântul abdică de la cele scrise pe frontispiciul său: „organ independent de cultură şi informaţiuni din Valea Jiului”. Iată un scurt exemplu: „Naţional-ţărăniştii din Petroşani - câţi mai sunt! - au ţinut o întrunire în sala Berger, unde au venit să ia cuvântul d-nii Ghiţă Pop, candidatul Frontului popular (pe numele lor adevărat le este frică să candideze), Ilie Lazăr, bătăuşul de la Sighet, Aurel Dobrescu, marele elector de la Făgăraş, şi un oarecare N. Penescu. Ei au mers apoi la Aninoasa, Lonea, Petrila etc. şi ni se pare că au plecat apoi foarte mulţumiţi de rezultatul constatat. Puteau, deci, să nu mai vină!” (Opoziţia în propagandă). În acelaşi timp cu aruncarea în derizoriu a opoziţiei, portretul candidatului PNL se îmbogăţeşte cu noi tuşe ditirambice: „Se apropie data alegerilor parţiale în judeţul Hunedoara. Guvernul a înţeles de data aceasta să pună candidat pe cel mai iubit de

PRĂVĂLIA CU ISTORII III popor: pe d. dr. Romulus Miocu, care în calitatea de prefect al judeţului, timp de doi ani, a dat dovadă de multă pricepere, înfăptuind însemnate opere obşteşti. Dacă s-ar face un bilanţ real despre întreaga activitate a d-lui dr. Romulus Miocu în acest timp, atunci s-ar vedea cum şi în ce formă trebuie gospodărit un judeţ şi exemplu salutar obţinut să fie un îndreptar pentru toţi prefecţii din ţară. Lupta electorală care se dă e o luptă înverşunată şi dacă sufletul mulţimii e convins de necesitatea de a avea în parlament un reprezentant demn, un reprezentant care să meargă pe drumul progresului, va contribui cu hotărâre. (…) Pe orizontul electoral hunedorean se profilează un răsărit plin de lumină. Sunt perspective care leagă năzuinţele gloatei cu firul convingerilor neprecupeţite. Actualii parlamentari din judeţul nostru, printre care putem nota cu mândrie pe d-nii Gh. Tătărăscu - preşedintele consiliului; C. Bursan, Mircea Oprea, Iuliu Nasta, Cornel Tisu, dr. Radu, dr, Bocaniciu, dr. Fülepp, aduc un însemnat aport judeţului prin o reală contribuţie în toate domeniile. Privind pe de altă parte, se poate spune că în angrenajul politic actual candidaturile celorlalte partide lasă multe semne de întrebare. Diferitele sforţări incolore nu întunecă cu nimic. (…) Un sigur lucru justificat se va desprinde peste surprizele necontestate de nimeni. La 18 februarie a.c. judeţul Hunedoara îşi va spune cuvântul răspicat, alegând deputat pe d. dr. Romulus Miocu”. (Însemnări, Ion Th. Ilea, Deva) Odată cu apropierea alegerilor, se radicalizează şi limbajul publicistic, care capătă accente pamfletare: „S-a ascuns de mult în nori steaua cea bună a naţionalţărăniştilor şi totuşi cei trei crai de la răsărit, Ghiţă, Aurel, şi Ilie, bat mereu drumurile Văii Jiului. Ce păcat de d. Ghiţă Pop! Să fie oare acelaşi tânăr profesor inspirat, care odinioară ne impresiona prin ţinuta de pur idealism într-o noapte de primăvară, pe străzile Ploieştilor? Dacă este acelaşi, de ce a venit să răscolească răni deschise? De ce vine din Someşul d-sale să se facă apologetul ucigaşilor de la Lupeni? De ce vine cumintele om de litere să asmuţească haitele comuniste? Noi îi dorim din tot sufletul ca, odată înfrânt, să se întoarcă în tihna gospodăriei d-sale şi să lase altora mai pricepuţi grija destinelor hunedorene. Nici n-am fi avut o plăcere să auzim de d. Aurel Dobrescu, dacă nu ar fi fost purtat cu alai pe la parchet. Cum ştim cât de pârdalnică e gura lumii, am fi crezut că fercheşul elector din Făgăraş a fost victima unor adversari răuvoitori. Numai că fraudele de la Domenii au speriat până şi pe prietenii politici ai d-sale. Cam şifonat, zburând pe geam din casa sfatului partidului şi purtând în spate urmele loviturilor aplicate de cei din comitetul de o sută, doctoraşul Dobrescu încearcă azi să reintre în viaţa politică pe scara de serviciu. Păcat de domnia sa, că-i băiat frumuşel! De d. Ilie Lazăr am auzit ca de un cântăreţ cu ghiers de foc. Şi-a utilizat cu succes sunetele artistice ieşite prin gaura de sub nas, doinindu-i la ureche celebrului Seletzky în localurile de noapte ale capitalei. Am fi putut crede şi despre d-sa că este cinstea personificată. Tenorul maramureşan a nimerit-o însă că Eremia, afirmând, în hatul parlamentului, că Seletzky e cel mai cinstit om pe care l-a cunoscut. Am aflat atunci că deputatului Ilie Lazăr l-a apreciat dezinteresat pe cehul trădător şi că dintre toţi fraţii d-sale şperţari, Seletzky (hoţul de păgubaş, care a plătit şi a înfundat puşcăria) a fost cel mai de treabă. Şi d. Ilie Lazăr cântă mereu. Noi bănuiam că ai săi i-au prohodit activitatea politică, odată cu scoaterea pe tapet a tenebroasei afaceri a armamentului. (…) Iscusit mânuitor al cuţitului şi revolverului, d. Ilie Lazăr cântă, cântă mereu. În timp ce tinerii noştri crai răguşesc, urlând în pustiu, în Deva se pregăteşte marea adunare. Resturile zdrenţuite ale armatei naţional-ţărăniste, înfrăţite cu oştile comuniste, se pregătesc să audă croncănitul de corb al mesiei de la Bădăcin (Iuliu Maniu - n.a.). (…) Alegătorii Hunedoarei, sătui de vorbărie, vor şti să dovedească, că au ajuns la maturitate. Nelăsându-se amăgiţi de prietenii lui Constantinescu-Iaşi şi Groza-Moscova, hunedorenii vor alege pe acela, al cărui nume e legat pentru totdeauna de gospodăria judeţului nostru. La 18 februarie, alesul nostru, d. dr. Romulus Miocu, îşi va face intrarea triumfală în parlamentul ţării”. (Tot alegeri, D.I.C.) Sub semnătura lui Ion Valahu (un pseudonim redacţional) este publicat în Avântul ultimul material publicistic de substanţă din campania electorală, „Opoziţia” la Hunedoara, în fapt un bilanţ edenic şi mobilizator al realizărilor guvernării liberale: „La 18 februarie va avea loc alegerea de deputat, în locul rămas vacant prin numirea d-lui Mitiţă Constantinescu în postul de guvernator al B.N.R. La alegerile generale, din 1933, lista naţional-liberală a întrunit quasi unanimitatea sufragiilor exprimate, alegându-se în întregime. Alegătorii, deci, şi-au spus încă de atunci cuvântul lor hotărâtor. Şi trebuie notat că, atunci, alegătorii nu cunoşteau decât programul de guvernare, nu şi înfăptuirile. Astăzi, însă, când faţa judeţului s-a înviorat, când nervii lui vitali sunt în plină funcţiune, după ce fuseseră aboliţi de nefastele guvernări, cu prefecţi ca d-rul Rosvany şi miniştri ca d. Groza, comunistul cu morgă de Coastă de Azur; când în toate ministerele de vei umbla, vei constata că hunedorenii sunt satisfăcuţi cu precădere, pentru că aleşii lor se interesează în mod cinstit şi stăruitor de nevoile celor ce l-au trimis în Parlament; când, în locul haosului financiar ce se adâncise până la fundul prăpastiei, s-a pus ordine dreaptă, impunându-se raţional contribuabilii, indiferent de culoarea politică, mergându-se până la ştergerea datoriilor celor insolvabili şi năpăstuiţi; când copiii învaţă carte în şcoli noi, higienice şi încălzite; bolnavii au paturi, hrană şi medicamente în spitale îngrijite, iar ţăranii merg în siguranţă pe şosele împietruite, peste poduri sănătoase, nu prin vaduri, ca altă dată trebuie să fie cineva anormal ca să se gândească a da votul lui altcuiva decât aceluia care, zi şi noapte, nu şi-a precupeţit odihna şi sănătatea, neglijându-şi chiar şi familia, preocupat fiind numai şi numai de a înfăptui cu un ceas mai devreme noianul de lipsuri ce apăsau ca sărăcia pe spinarea judeţului. De aceea, orice om de bună credinţă, faţă de ceea ce a înfăptuit d-rul Romulus Miocu în judeţul Hunedoara, ridicându-l în fruntea ţării, trebuie să-şi scruteze conştiinţa, să se lepede de patima politică şi să-şi dea votul aceluia care şi-a presărat fărâme din sufletul şi viaţa lui pe toată întinderea ţinutului acesta românesc. De


IV PRĂVĂLIA CU ISTORII altfel, opoziţia şi-a dat seama de realitate, şi, încetîncet, şi-a retras pretenţia de a contracandida împotriva d-rului Miocu. Adversari implacabili, în discuţiunile ce au între ei, spun: Păi, dacă n-ar fi candidat Miocu, alta ar fi fost indicaţia urnelor, ceea ce înseamnă că şi dânşii sunt siliţi de bunul simţ să recunoască meritele acestui om. Pentru că, să vă pun o întrebare: afară de d. Groza, care dacă a pus undeva vreo piatră, apoi aceea a fost la palatele sale ducale, celălalt pretendent, d. Ghiţă Pop, venit de pe la Poiana Sărată, din Secuime – de aceea se şi adresează ungurilor în limba maghiară – ce mama dracului caută în acest judeţ să ceară răsplata voturilor unor oameni pe care nu-i cunoaşte şi cărora nu le-a făcut în viaţa lui nici măcar atâta bine cât poate căra pe spinare o furnică?”.

Mulţumiri de la alegători - în „cutia de scrisori” O altă formă de persuasiune propagandistică electorală folosită în campania electorală din ianuarie februarie 1936 a fost „cutia de scrisori”, care era titlul unei rubrici echivalente astăzi cu „primim la redacţie”. Rolul acesteia într-o campanie electorală era de a convinge cititorii de faptele bune ale candidaţilor prin intermediul unei scrisori, sosite „întâmplător” la redacţie. Iată un exemplu cât se poate de edificator al rubricii „Cutia de scrisori” din Avântul: „Căminul studenţilor Hunedoreni din Bucureşti ne trimite următoarea scrisoare de mulţumire adresată d-lui dr. Romulus Miocu, cu rugămintea de a o publica: Stimate Domnule Prefect, Noi, studenţii hunedoreni din Bucureşti, având astăzi un cămin care se datoreşte în mare parte şi dvs., ne cerem voie ca să vă aducem, prin această scrisoare, mulţumirile noastre sincere. De mult visam noi să avem un cămin, însă nimeni nu ne-a înţeles până acum. Mulţi dintre noi eram întocmai ca nişte copii ai nimănui, locuind prin cocioabe fără foc şi flămânzi, pentru că din puţinii bani pe care-i aveam trebuia să dăm o bună parte pentru cameră, care aici la Bucureşti e aşa de scumpă. Acum, când avem asigurat un pat curat, o sobă caldă şi tot ce trebuie, inimile noastre se îndreaptă spre dv., şi, uşuraţi de chinurile de până aici, rămânându-ne numai grija învăţăturii, vă aducem călduroase mulţumiri. Gestul dvs. e cu atât mai de lăudat, cu cât prin prevederea în bugetul judeţului a unei sume pentru întreţinerea căminului şi în viitor, i-aţi asigurat dăinuirea, şi apoi, când am intrat în cămin, pe noi nu ne-a întrebat nimeni de ce culoare politică suntem, cum se procedează de multe cămine, ci numai dacă suntem în regulă cu examenele de la Facultate, dacă nu suntem feciori de bani gata şi despre certificatul de sănătate. Nu ne-aţi cerut nici să împărtăşim de aici înainte anumite idei politice, ci ne-aţi cerut să facem numai o singură politică, politica (sic!) cărţii. Aceasta e aureola care nimbează gestul cu adevărat nobil şi dezinteresat al dvs. Să trăiţi, Domnule Prefect, ani mulţi, ca să vedeţi roadele bune ale operei dvs. şi ne rugăm bunului Dumnezeu să vă de sănătate şi tot ce doriţi. Bucureşti, 17 ianuarie 1936 Urmează iscăliturile celor 22 studenţi din cămin”. Redacţia întăreşte printr-o notă adevărul scrisorii de mulţumire, bine ticluită, a studenţilor hunedoreni: „Am avut ocazia să vizităm de curând Căminul acesta, instalat într-o clădire de pe Bulevardul Elisabeta No. 40, compus din 7 camere curate, luminoase şi prevăzute cu mobilierul necesar, având fiecare: pat, garderob, sobă etc. Studenţii hunedoreni sunt fericiţi că posedă adăpost într-un astfel de cămin”. Tot de faptele bune ale candidatului Romulus Miocu dau seama şi alte „mulţumiri” adresate acestuia tot prin intermediul presei dar care, nu ştim din ce cauză, nu sunt publicate la rubrica „Cutia de scrisori”: Iată câteva mostre de mulţumiri. Una care spune

luni, 10 decembrie 2012

multe despre ecumenismul lui Miocu, care, deşi preot greco-catolic, a ajutat şi biserica greco-orientală (ortodoxă): „Parohul şi credincioşii bisericii ortodoxe din Livezeni ţin să aducă pe această cale cele mai vii şi recunoscătoare mulţumiri d-lui dr. Romulus Miocu, care, în calitate de prefect, le-a dat sprijinul material necesar, ajutându-i să-şi poată reîncepe construirea bisericii din acea comună. Această biserică a rămas de câţiva ani neterminată. Acum sunt speranţe ca acest lăcaş al Domnului să fie în curând gata”. O altă mulţumire a Comitetului şcolar din Topliţa Devei: „Comitetul şcolar comunal din Topliţa Devei ţine să aducă şi pe această cale d-lui Dr. Romulus Miocu, candidat de deputat şi fost prefect al judeţului nostru, călduroase mulţumiri pentru felul cum a soluţionat doleanţele noastre, acordându-ne o sobă de încălzit, material lemnos şi un ajutor bănesc de 2.000 lei pentru mobilier şi reparaţii”. Un învăţător, pe numele său de gazetă „V.P. Jianul”, lansează către „preoţii şi învăţătorii din jud. Hunedoara” un patetic apel pentru sprijinirea candidaturii lui Miocu: „De la venirea la guvern a Partidului Naţional-Liberal, a fost numit în fruntea judeţului, ca prefect de Hunedoara, d. dr. Romulus Miocu. Domnia sa, care a funcţionat şi ca preot peste 20 de ani în Petroşani, îndată ce a venit în fruntea judeţului, a avut ca primă grijă de a sprijini biserica şi şcoala din acest judeţ. Aproape nu există sat sau comună care să nu fi simţit binefacerile şi ajutorul d-sale. Astfel, se ştie că nu este învăţător, şi nici preot în judeţ, care să-i fi cerut sprijinul în chestii de clădiri, de reparaţiuni, ori ajutoare pentru şcoli şi biserici, şi să nu fi fost ajutat. Ce s-a realizat în timp de 2 ani, cât a fost d. dr. R. Miocu în fruntea jud. Hunedoara, nu s-a realizat în timpul de la Unire încoace. Pe ori unde mergi, faptele sale vorbesc şi ne zâmbesc tuturora. Deci, un om de talia fostului prefect dr. Miocu merită toată recunoştinţa noastră, a învăţătorilor şi preoţilor din acest judeţ, precum şi a tuturor cetăţenilor din judeţ. Şi acum, când d-sa candidează pentru locul de deputat, se cade să-i arătăm stima şi recunoştinţa noastră şi, la alegerea de la 18 februarie a.c., să-l votăm cu toţii. În faţa unui astfel de om se cuvine să ne dezbrăcăm de orice haină politică şi să votăm persoana, să votăm omul faptelor, binefăcătorul acestui judeţ. (…) Trăiască d. dr. Miocu, deputatul nostru!”.

Vâjdea care a pregătit un frumos balet. Preţurile de intrare: 100, 60, 40 şi 25 lei. Beneficiul net este destinat pentru ajutorarea săracilor din oraş”. În sfârşit, soseşte şi mult aşteptata zi a seratei artistice. Cronicarul Avântului nu este deloc zgârcit cu epitetele şi comparaţiile: „În seara zilei de 15 februarie a avut loc în sala Casinoului Muncitoresc cea mai frumoasă din seratele anului. Am avut surpriza să ascultăm vioara fermecată a d-lui profesor Eugen Sălăgeanu, acompaniat, la pian, de dl. ing. Gh. Bogdan, a cântat un vals de Brahms şi o baladă de Porumbescu. D. dr. C. Lăpădatu a cântat doine, în care a pus cu dărnicie expresie sufletească din sufletul său mare şi bun. Va fi simţit şi d-sa în aplauzele nesfârşite ale publicului, care ocupa sala până la ultimul loc, recunoştinţa adresată atât maestrului cântăreţ cât şi chirurgului eminent. Dunărea Albastră a fost executată ca în basme de corul condus de d. Iosif Zulger. În atmosfera baletului feeric al drăgălaşelor domnişoare din şcoala d-lui I. Vâjdea. Va fi o amintire neştearsă atât pentru public cât şi pentru fiecare dintre executanţi. D-na Livia dr. Boeriu a dat un foarte frumos şi lăudat concurs. D. E. Schwach, cu orchestra soc. Petroşani, ca întotdeauna a prezentat ceva inedit, uvertura dramatică Pelias de Caludi, care a stârnit vii aplauze. S-a cântat un cântec tirolez (jodler) cu solo de d. St. Ulrich, cu un timbru care a amuzat asistenţa. În timpul petrecerii de dans, d-ra Lia Miocu a fost aleasă Miss Petroşani, ca fiind cea mai frumoasă, şi a primit din partea d-lui primar dr. I. Moga o eşarfă brodată şi o diplomă artistic executată în peniţă de profesorul Gheorghe Matei. Domnişoare de onoare au fost: Voichiţa Duma şi Renèe Reiss. Au mai primit diplome, artistic lucrate de d. Matei, şi trei dintre perechile care au concurat pentru şampionatul de dans al oraşului Petroşani. Această serată a avut ca scop ca din banii adunaţi să se împartă ajutoare la săracii din oraş”. Dincolo de scopul filantropic, petrecerea primăriei Petroşani impresionează şi acum prin mobilizarea, solidaritatea şi talentul artistic al intelectualităţii locale.

Alte mijloace de propagandă: balurile şi petrecerile

După o asemenea aprigă campanie, soseşte şi ziua alegerilor, 18 februarie. Când s-a „despuiat scrutinul”, liberalii hunedoreni, atât de activi în campanie şi de încrezători în victorie, sprijiniţi şi de Guvernul Tătărăscu, au realizat că dr. Romulus Miocu, candidatul lor, a strâns mai puţin cu vreo 7.000 de voturi decât Giţă Pop, candidatul Frontului Democrat. Mai precis, Ghiţă Pop a obţinut 31.965 de voturi, din 65.466 de alegători (din 93.716 înscrişi pe listele electorale). Profesorul Silviu Dragomir, candidatul Partidului Naţional-Creştin, a fost votat doar de 7.241 cetăţeni. După o asemenea usturătoare înfrângere, mai marii liberalilor dau dovadă de adevărată prietenie politică, numindu-l din nou pe dr. Romulus Miocu prefect al judeţului Hunedoara. Avântul, săptămânalul petroşenean, este şi el supărat pe rezultatul alegerilor parţiale, crezând fireşte că… „Adevărul este altul”…

Datorită numeroaselor petreceri, baluri, serate desfăşurate în primele două luni ale anului, ianuarie şi februarie erau denumite şi „lunile carnavalului”. Nici că se putea potrivi mai bine o perioadă mai bună pentru campania electorală… Căci unde poţi socializa în voie mai bine decât la petreceri. Din noianul de petreceri reţinem:

Petrecerea Primăriei Petroşani în folosul săracilor Încă de la 21 ianuarie, administraţia locală se arată preocupată de situaţia petroşenenilor săraci. Dr. Ionel Moga, primarul Petroşaniului, convoacă mai multe persoane de vază din urbe, printre care se află şi dr. C. Lăpădatu. Se stabileşte organizarea unei petreceri, în folosul familiilor sărace. Petrecerea cu program, preconizată să se întâmple la 15 februarie la Casinoul Muncitoresc, este popularizată în presa locală. De unde aflăm şi atractivul program artistic care va avea loc: „(…) Vor fi: concurs de dans pentru championatul oraşului Petroşani, primii clasaţi vor fi premiaţi; alegerea celei mai frumoase domnişoare, Miss Petroşani, pe anul 1936 şi diferite surprize. Programul bogat şi bine întocmit va fi executat cu preţiosul concurs al orchestrei soc. Petroşani şi al d-lor dr. Const. Lăpădatu, prof. Eugen Sălgeanu, ing. Gh. Bogdan. De asemenea, vor mai da concurs d-na Livia dr. Boeriu, corul romano-catolic, Iosif Zulger şi Ion

S-a hotărât: dr. Miocu se va întoarce la prefectură

Peste 3 ani, Miocu ajunge deputat Fără a insista prea mult asupra specificului alegerilor generale din 1939, mult deosebite faţă de cele precedente, consemnăm, totuşi, victoria lui Romulus Miocu. Aceasta este consemnată telegrafic în ziarul local: „D. dr. Romulus Miocu, administrator delegat al Băncii Cassa de Păstrare din Petroşani, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Deva; deputat al Ţinutului Timiş, ales al categoriei Comerţ şi Industrie; fost prefect de Hunedoara”.

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1101 - 10 decembrie 2012  

Ziarul Vaii Jiului - nr. 1101 - 10 decembrie 2012

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you