Ziarul Vaii Jiului - nr. 1073 - 31 octombrie 2012 by Ziarul Vaii Jiului

CMYK

Aleşii vulcăneni,

La “instruire”, printre cămile

La Lupeni,

PAGINA

Printre beneficiarii apartamentelor ANL: doctori, profesori & chiar un popă

Ioan Temneanu, vicepreşedintele Sindicatului Muntele

Spune ce a distrus mineritul Văii. Nu şi cine...

Ziarul Vãii Jiului

Nu există lege împotriva ADEVĂRULUI!

MIERCURI

31 octombrie 2012

Anul V Nr. 1073 12 + 4 pagini Preţ: 1 LEU www.zvj.ro Răsărit: 07:01 Apus: 18:19

ZIARUL POPORULUI Citeşte şi dă mai departe!

Director: Cătălin DOCEA

Curs valutar: 1€ = 4,5370 lei 1$ = 3,5023 lei 1₤ = 5,6255 lei

Cotidian regional * * * Apare de luni până vineri (inclusiv) în toate localităţile Văii Jiului * * * Redacţia şi administraţia: str. Nicolae Bălcescu nr. 2, etaj II, Petroşani

În baza promisiunii unor surse de încredere, cotidianul nostru poate prezenta - zilnic şi în absolută exclusivitate - jurnalul fierbinte, de campanie, al candidatului Nimicula. Zilnic aflaţi ce-a făcut, cu o zi în urmă, candidatul. Asta-i mare ocazie! Chiar alegerea numelui acestui candidat, desigur unul fictiv, a plecat de la un studiu făcut în rândul cititorilor cotidianului nostru. Dumnealor n-au auzit despre un fost sau actual parlamentar, ori candidat la un mandat de parlamentar, care să poarte numele Nimicula, şi nici vreun nume apropiat. Personajele jurnalului sunt fictive, dar realitatea ne-a lipit deja stomacul de coloană. Deci, să râdem. Marţi, 30 octombrie 2012, ora 13:03. M-am trezit ud leoarcă, de am crezut că mi-am fisurat coloana de la atâta jacuzzi. (Crăcănaţii ăştia de la partid au ales un hotel care, după ce că n-are decât cinci stele, are un singur jacuzzi, de 6 pe 6 metri, şi o singură saună cu butoane multe (nu le-am dibuit încă). Cum dracu’ să faci legi bune dacă nu poţi să bagi la saună mai mult de două blonde şi 114 sticle de şampanie de 9 milioane bucata (sticlele)? Ăştia-s nişte cretini. Dar asta e altă poveste...)

PAGINA

Tipar digital

Cel mai bun preţ din judeţ!

Transmite cererea ta de ofertă la office@zvj.ro

RUSTIC - PALACE angajează recepţioner, ospătar, maseur şi bucătar. Relaţii la 0751.199108 sau la Hotel Palace.

MARCĂ ÎNREGISTRATĂ

Se făcea că eram în America pe banii Senatului şi, pe când mă documentam personal la o creolă ofertantă (pentru un proiect de lege cu legalizarea prostituţiei), mi-am dislocat umărul de la banii de cheltuială pe seara aia, pe care mi i-am vârât în buzunarul drept. M-a tras Armani în jos atât de tare că am leşinat de durere. M-am trezit apoi într-un fel de vălău, pe un bulevard cu

Atenţie mare! Începe:

PAGINA

Salon Elitte Petroşani angajează în condiţii foarte avantajoase coafeză şi cosmeticiană. Relaţii la telefon 0726.662933

- Fă, îţi fac o favoare. Ăsta e singurul minut din viaţa mea de parlamentar când consum doar 1 cent pe minut, atât mă costă convorbirea. Morela revine la telefon, cu o voce parcă mai înţepată ca lubeniţa de Dăbuleni. - Le promiţi tot calea ferată, mă Nimicula. Ai luat aproape 50 la sută cu vrăjeala asta! - Fată, da’ poate se prind. Nu mai bine le promitem metrou de la Pilici până-n faţă la blocu’ lu’ finu’ meu? - Se zice Tirici, bă! Vai de capul tău! Ţi-am zis să înveţi măcar harta dacă vrei să-i abureşti tot pe înfometaţii ăia să te voteze! - Morela, ascultă la mine! Cea mai sigură variantă ca să ajung iar parlamentar era să candidez în colegiul cu Mănăstirea Nimicula. Ziceam că-s rudă cu clădirea, că noi am inventat-o, că am o relaţie cu Divinitatea şi îi făceam pe fraieri de 45%. Plus că, în afară de promisiunea aia cu minele, puteam să le dăm toate celelalte nouă vrăjeli din 2008, coafate puţin cu nişte citate din Biblie... Discuţia cu Morela m-a obosit rău. Cred că sar peste şedinţa de azi de la Parlament, intru doar două minute să mă înscriu pentru o sesiune de comunicări de 2 luni în Dubai şi după aia onorez invitaţia lu’ Crăcănase. Apoi bag motorină de 8 milioane şi o şterg spre Petroşani. Îmi iau două pungi de seminţe albe şi, prin telefon, îi aburesc pe toţi din agendă să-mi dea bani de campanie. Că doar nu îmi fac campanie pe banii mei. Ţara asta are jacuzzi-uri prea mici şi saune cu prea multe butoane ca să mă merite pe mine. Pe bune! M-am luat cu vorba şi am uitat să mă gândesc la un slogan. Azi imi place: Cu mine dacă votezi, patru ani nu mă mai vezi! (va urma)

Jurnalul fierbinte, de campanie, al candidatului Nimicula calendar dacic şi giratorii. Lumea mă călca în picioare la propriu. Unii ziceau că am promis rechizite gratuite în campania din 2008. Alţii că n-au primit energie electrică mai ieftină. Cel mai tare m-au enervat nişte disponibilizaţi, că cică li s-au închis minele. De fapt, nu! Nu! Cel mai tare m-a enervat unul care s-a atins de mine. Era murdar pentru că i-a tăiat fratele Costy apa de vreo două luni pentru 10 lei datorie şi mi-a lăsat o pată imposibilă pe costumul meu roz, de la Zara. Mi-am revenit acum trei minute, când a sunat ceasul. Era fix 13:00. La naiba! Iar trebuie să mă trezesc devreme. Merg şi la Parlament vreo 15 minute, să dau cartela la un prost din Caracal care e coleg cu mine şi crede că dacă are prezenţă 100% îl mai votează cineva. Şi, mai pe seară, merg la fostul meu şef, Crăcănase, care-i la pârnaie. Lansează o carte de colorat:”Puşca şi cureaua lată, ce bărbat eram odată!”. Cartea, am auzit, e ceva fenomenal: toate desenele încep de la spate! Al dracului coşmar! Mi-am amintit: cel mai tare nu m-a enervat ăla de mi-a pătat costumul roz, ci cel mai tare m-am enervat eu pe mine. Era 1375 de euro un costum la Zara, promoţie 3 + 1 moca. Eu, ca prostu’, mi-am luat doar două, unul roz şi unul verde. Uneori sunt habarnist. În rest, dorm. Mâine merg la beliţii ăia din teritoriu. Nu mă trage aţa. Dar, dacă mai vreau un mandat, tre’ să mă pup cu toţi slinoşii, să ajut babele să treacă strada şi să le promit că mut calea ferată. Ceva nu e bine! O sun pe Morela! - Alo, alo? Auzi? Dă manelele mai încet, că nu e ziua mea. Noi iar le promitem că mutăm calea ferată? - Nimicula, stai! Îmi aşezam nişte chiloţi la uscat, ăia roz din campania trecută.

Lupeni

500 de lei pentru fiecare cadru didactic care iese la pensie

PAGINA

Ziarul Vãii Jiului

2 ACTUALITATE

miercuri, 31 octombrie 2012

La Petroşani

Un gorjean, o petrileancă şi o lupeneancă - implicaţi într-un accident în lanţ Luni, după amiază, un bărbat de 36 de ani, din comuna Muşeteşti- Gorj, în timp ce conducea un autoturism pe strada 1 Decembrie 1918 din Petroşani, a provocat un accident în lanţ.

Gorjeanul rula pe banda a doua a direcţiei de mers Aeroport-Centru şi nu a păstrat în mers o distanţă corespunzătoare faţă de autoturismul care circula în faţa sa, condus de o şoferiţă de 20 de ani, din Petrila, cu care a intrat în colizi-

Lupeni

une. În urma impactului, autoturismul condus de petrileancă a fost împins în autoturismul condus de o lupeneancă de 39 de ani, autoturism care era oprit în coloană, la trecerea de pietoni. În urma accidentului a rezultat

500 de lei pentru fiecare cadru didactic care iese la pensie Primăria şi Consiliul Local Lupeni acordă câte 500 de lei pentru cadrele didactice care părăsesc anul acesta sistemul.

La şcolile din Petroşani,

Controale ISU

Specialişti în prevenire din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Iancu de Hunedoara” al judeţului au desfăşurat în această perioadă o acţiune de control la toate instituţiile de învăţământ din municipiul Petroşani.

Scopul acestor controale a fost verificarea respectării actelor normative şi a reglementărilor privind apărarea împotriva in-

Este o mai veche tradiţie a primăriei de a recompensa toţi profesorii care, după o carieră ostenitoare, părăsesc acest sistem, ca apreciere pentru faptul că i-au învăţat pe foarte mulţi dintre lupeneni cum să ţină un stilou în mână, tainele matematicii sau istoria ţării şi a lumii. Premierea profesorilor care au ajuns la pensie datează din anul 2000 la Lupeni. Aşadar, în acest an, pentru premierea profesorilor vor ieşi din bugetul local 4.500 de lei. Încă nu s-a stabilit cadrul în care se vor acorda aceste premii. Viceprimarul Lungan spunea că-i va invita pe rând la primărie şi le va strânge mâna, felicitându-i. Putem remarca în acest caz corecticendiilor, a echipării cu instalaţii de stintudinea viceprimarului, care şi el este gere a incendiilor, a asigurării alimentării profesor. Dacă era primarul la cârma cu apă pentru stingerea incendiilor sau a şedinţei, cel mai probabil, propunea o dotării cu mijloace de primă intervenţie. manifestare cu destul de mult public Principalele nereguli, constatate pe timpul intelectual, mai ales din rândul profecontrolului, constau în hidranţi interiori sorilor, unde ar fi înmânat plicurile cu sau exteriori nefuncţionali sau nedotaţi cu banii, alături, bineînţeles, de fiul său, accesorii pentru intervenţie în caz de inCristian Resmeriţă. cendiu sau exploatarea instalaţiilor elecAlina PIPAN trice cu defecţiuni şi improvizaţii. De asemenea, în unele instituţii de învăţământ instalaţiile de protecţie împotriva descărcărilor electrice nu sunt verificate de persoane autorizate sau nu se asigură condiţiile de evacuare şi salvare a copiilor. În urma verificărilor, inspectorii de prevenire au aplicat zece avertismente, managerii unităţilor de învăţământ având obligativitatea să remedieze, în cel mai scurt timp, toate neregulile descoperite. Mihaela PETROŞAN

Premiaţi de Primăria Lupeni

Copiii de la Clubul Comexim R

Clubul Comexim R are o echipă frumoasă la tenis de masă, formată din copii unul şi unul. Aceşti copii au avut mai multe reuşite de-a lungul anului în competiţiile sportive.

www.zvj.ro

Tocmai de aceea, primăria s-a decis să-i recompenseze. Foarte bine, spunem şi noi, un copil recompensat este un copil ambiţios. Secţia tenis de masă va primi din partea Primăriei Lupeni 1.600 lei. (A.P.)

rănirea uşoară a conducătoarei auto din Petrila, care a fost transportată la Spitalul de Urgenţă Petroşani, însă nu a necesitat internare. Cercetările vor fi continuate de către poliţiştii din cadrul Biroului Rutier Petroşani, în cauză fiind întocmit dosar penal pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă. Alina PIPAN

Doi ani de lucrări de acum înainte

Reîncep lucrările de reparaţii în cartierul Micro 3 B – Vulcan

Înainte de a pleca într-o ţară mai caldă şi mai prosperă, primarul Gheorghe Ile a asistat la demararea lucrărilor în Micro 3B. Vorbim de lucrările reţelei de canalizare, dar şi a celor de asfaltare.

„De astăzi Primăria municipiului Vulcan reîncepe lucrările de reparaţii de infrastructură în cartierul Micro 3 B. Vestea bună pentru cetăţenii acestui cartier este că în afara lucrărilor de reparare a drumurilor şi aplicarea de covor asfaltic, sunt demarate şi lucrările de înlocuire a reţelei de canalizare”, spune primarul. În privinţa refacerii reţelei de canalizare, lucrarea se derulează pe o perioadă de doi ani. Deci trebuie multă răbdare. Executantul lucrării este firma Hidroconstrucţia, care va înlocui toată reţeaua de conducte de canalizare şi va reface căminele, explică primarul. Demararea efectivă a acestor lucrări este programată mâine şi va fi realizată cu patru echipe de lucru, simultan în patru puncte din sistemul de canalizare al cartierului. Pentru drumuri sunt programate reparaţii la infrastructura deja realizată, remontare de borduri, refacerea stratului de infrastructură, aplicarea covorului asfaltic. Această lucrare începută ieri nu durează decât 3 săptămâni, deci primarul va fi acasă la recepţie. Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului

ACTUALITATE 3

miercuri, 31 octombrie 2012

La "instruire", printre cămile

Ieri, din Vulcan a plecat în Emiratele Arabe Unite, ca să se dea cu cămila şi să aducă lapte şi miere din Dubai, delegaţia formată din primar şi doi consilieri locali. Deplasarea, numită pompos misiune economică, nu aduce nici pe departe cu o excursie de plăcere, cum aţi fi tentaţi să credeţi, ci se vrea o participare la un seminar de instruire profesională în curma căruia aleşii locali vulcăneni vor reveni acasă cu mintea brici în chestiuni de management local. În afara

primarului Gheorghe Ile, cei doi consilieri locali excursionişti, liberala Alina Anamaria Cîrstoiu şi pesedistul Aurel Anghel, au fost desemnaţi în şedinţa de îndată din 15 octombrie. Şedinţă care a legalizat mişcarea de birou prin care domniile lor i-au înlocuit pe consilierii locali votaţi şi validaţi, în şedinţa extraordinară din 9 octombrie, ca să meargă la arabi.

Pentru cine

nu ştie, la extraordinara aceea, în culmea fericirii, fiindcă pe ei căzuse norocul să zboare până-n Dubai, au fost consilierii locali Constantin Petrică Dragu şi Dan Petre Petculescu. Numai că dumnealor nu erau în regulă cu paşapoartele şi, cum răstimpul procurării altora noi şi al obţinerii vizei de intrare în EAU era scurt, a fost nevoie ca, în locul lor, să fie alţii. Aşa s-a ajuns la doamna Alina Anamaria şi domnul Aurel Anghel care, acum, fac echipă cu primarul Gheorghe Ile.

Daţi-mi

voie să vă reamintesc cu ce se mănâncă seminarul la care aleşii vulcăneni vor asuda de cât li va fi dat să audă şi să noteze. El este unul de perfecţionare în managementul economic din cadrul instituţiilor publice şi în strategiile şi practicile europene şi internaţionale pentru dezvoltarea situaţiei economice din cadrul unităţilor administrativ teritoriale. Temă pompoasă, nu-i aşa?

Întrebarea

care îţi vine în minte imediat după ce citeşti ce-i mai sus este însă alta. De ce în Emiratele Arabe Unite un seminar pe practici europene? Când se putea mult mai aproape,

într-o ţară europeană occidentală, bunăoară. Păi poţi compara Dubaiul, în care locuitorii nu se mai pot ridica de greutatea PIB-ului pe cap de locuitor care-i cocoşează, cu Vulcanul în care sunt încă din cei care fac foamea? Să fim serioşi. Nu ar fi stricat puţină decenţă din partea aleşilor locali şi un pic de respect pentru cei care i-au votat. Gheorghe OLTEANU

Consiliul Local Petroşani

A făcut ordine în bugetele şcolilor Aşa cum se cunoaşte deja, instituţiile şcolare primesc bani pentru decontarea transportului profesorilor. A fost nevoie de o rectificare bugetară pentru fondurile tuturor personalităţilor juridice la acest nivel, cauzată de majorarea sau de economia acestui indicator.

Astfel, Colegiul de Informatică Carmen Sylva, Şcoala Gimnazială I.G. Duca, Colegiul Naţional Mihai Eminescu şi Grădiniţa PP 3 au solicitat majorarea bugetului cheltuielilor de personal ca urmare a depăşirii costului standard. Banii vin din alte două bugete de şcoli, cel al Colegiului Tehnic Dimitrie Leonida şi al Colegiului Economic Hermes, care înregistrează economii la acest indicator financiar. Alina PIPAN

www.zvj.ro

Citiţi în ediţia de mâine: Final de proiect Haralambie Vochiţoiu şi SC Euro Jobs SRL Petroşani au prezentat bilanţul proiectului implementat la Lupeni „Fii competitiv pe piaţa muncii!”

Ziarul Vãii Jiului

4 SPORT

miercuri, 31 octombrie 2012

Popice. Marcel Dobrică:

„Nu ne aşteptam la aur” Naţionala lui Dobrică a reuşit să ia faţa multor sportivi cunoscuţi prin cele două medalii strălucitoare obţinute la Campionatul Mondial Individual de Popice, din Polonia.

64 de sportivi din 24 de ţări cu renume în acest sport au luptat pentru titlurile puse în joc la Campionatul Mondial de Popice din Polonia. Tricolorii noştri au scris istorie şi au cucerit un titlu mondial prin Petruţ Mihălcioiu şi o medalie de bronz prin Nicolae Lupu. „Sincer, mă aşteptam să cucerim o medalie, dar nu chiar pe cea de aur şi nu două. Acest lucru dovedeşte că băieţii mei au muncit serios. La noi nu e ca la fotbal. Tot ce dăunează este interzis. Ne pregătim cum se cuvine atunci când vine vorba de performanţă”, a declarat petrileanul Marcel Dobrică, antrenorul naţionalei. Virgil Dorin, CFR Cluj, s-a situat pe locul 38, iar Bogdan Dudaş - pe locul 34. „Toţi patru sunt jucători profesionişti, care se pregătesc intens. Nicolae Lupu evoluează în Germania şi vine ori de câte ori e nevoie de el la naţională”, a mai spus Marcel Dobrică.

Şah

Studenţii petroşeneni au luat rapid examenul

Sub egida „Galele Studenţeşti 2012”, Casa de Cultură a Studenţilor din Petroşani, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, a organizat la Clubul de şah studenţesc ediţia pe anul 2012, Campionatul Studenţesc de Şah Rapid.

Competiţia s-a jucat în sistem turretur, 30 minute pentru fiecare jucător. Astfel, la băieţi s-a impus fără probleme reprezentantul CSM Petroşani, Elvis-Alin Apostu, iar la fete titlul i-a revenit jucătoarei IzabelaMaria Nyari, ambii studenţi în anul trei ai Facultăţii de Mine Petroşani. Campionii ţin să mulţumească şi pe această cale sponsorului SC Realcom S.A. Petroşani, director general, domnul Gheorghe Toma, pentru premiile acordate. „Avem studenţi foarte talentaţi în sportul minţii şi, treptat, sperăm să putem forma o echipă divizionară a studenţilor", a declarat Gheorghe Şcurhan, arbitrul competiţiei.

www.zvj.ro

O datorie morală

Faţă de o sportivă de talie mondială

Sportiva Anamaria Gherghel, campioană naţională, europeană şi mondială la tenis cu piciorul a primit din partea Consiliului Local Lupeni distincţia Pro Urbe. Această distincţie vine ca o recunoaştere a valoroaselor rezultate obţinute de tânăra sportivă din Lupeni, pregătită de Didi Drumcea.

„M-am gândit să iniţiez acest proiect de hotărâre deoarece consider că Anamaria, prin rezultatele excepţionale obţinute, a făcut enorm pentru municipiul Lupeni. Prin multă muncă, seriozitate şi perseverenţă a reuşit să câştige titluri mondiale şi europene, ceea ce nu este la îndemâna oricui. Astfel numele oraşului nostru a fost promovat şi mediatizat în multe locuri din lumea aceasta. Consider că am o datorie de onoare în calitate de consilier local să solicit acordarea distincţiei Pro Urbe ca o mulţumire a comunităţii locale pentru aceste rezultate prestigioase”, a declarat consilierul Cristian Roşu.

Automobilism

Rudeanu la Raliul „Sinaia Forever”

Pilotul hunedorean Ionuţ Rudeanu a valorizat cele două medalii obţinute sâmbătă la Cupa VTM Râuşor 2012 cu clasări în puncte la cele două etape ale Campionatului Naţional de Viteză în Coastă, derulate vineri şi duminică la Sinaia.

În prima etapă a Raliului „Sinaia Forever”, Rudeanu s-a clasat pe locul 33 la general şi pe poziţia a şasea la grupa N, performanţe,

pentru care a obţinut şase puncte în ierarhia grupei N. Pilotul hunedorean a urcat în clasamentul general până pe locul 26 în manşa secundă a competiţiei, dar în ierarhia grupei N a fost doar pe locul şapte, primind patru puncte. Cu cele zece puncte strânse în cele două curse de la Sinaia, Ionuţ Rudeanu a acumulat 33 de puncte în clasamentul grupei N şi ocupă locul 11 pe întreg sezonul, în condiţiile în care a participat la doar jumătate dintre etapele din acest an.

S.C. Centrul de Calcul INFO’ 98 S.A. Petroşani

Petroşani, 332015, jud. Hunedoara, str. Timişoarei, nr. 2, tel. +40372 904 652, tel/fax +40254 541 330 ORC: J20/408/1999 CUI: RO11751623 e-mail: office@info98.ro www.info98.ro

SC CENTRUL DE CALCUL INFO ’98 SA, societate cu o experienţă de peste 35 de ani în domeniul informatic, oferă: CURSUL DE INIŢIERE pentru OPERATOR CALCULATOR ELECTRONIC ŞI REŢELE (COD COR 351101)

Cursul are o durată de 72 de ore, se desfăşoară pe parcursul a 6 săptămâni, dintre care un număr de 54 de ore sunt de practică pe calculator. Preţul cursului este de 350 lei şi se poate acorda o reducere de până la 10% pentru grupurile organizate care vin din partea unei singure unităţi economice. Preţul include TVA.

IMPORTANT!!!

Se eliberează diplome recunoscute de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Persoana de contact: ing. Manuela Popescu Telefon: 0254.546071, 0731.010762

Ziarul Vãii Jiului

SPORT 5

miercuri, 31 octombrie 2012

Fotbal. Liga a IV-a, juniori

Juniorii Văii au pus monopol pe podium Juniorii de la Universitatea Petroşani, Hercules Lupeni şi Inter Petrila se află pe primele trei locuri, în această ordine, în clasamentul Campionatului Judeţean.

Mai mult, juniorii de la Universitatea sunt neînvinşi după disputarea a 12 partide. Surprinde clasarea mai slabă a juniorilor de la Jiul, care ocupă doar locul 10 în clasamentului la zi, semn că problemele de la seniori s-au răsfrânt şi asupra lor.

CLASAMENT

1.CS „U” Petroşani 12 2.Hercules Lupeni 12 3.CS Inter Petrila 12 4.Dacia Orăştie 2010 12 5.CSO Retezatul Hațeg 12 6.Aurul Certej 12 7.CS CFR Simeria 12 8.CS Vulcan 12 9.CSA Aurul Brad 12 10. Jiul Petroşani 12 11.Gloria Geoagiu 12 12.Metalul Crişcior 12 13.Retezatul R. de Mori 12 14.Zarandul Crişcior 12 15.AS Șoimul Băiţa 12 16.CS Minerul Uricani 12 17.Victoria Călan 12 18.CS Ghelari 12 CS Ghelari - penalizată cu 6 puncte.

12 8 8 7 7 7 7 6 6 6 5 4 4 3 3 2 1 1

0 1 0 2 1 1 1 3 3 1 0 1 1 1 1 2 1 2

0 3 4 3 4 4 4 3 3 5 7 7 7 8 8 8 10 9

55 51 42 38 34 32 28 38 19 38 25 29 21 15 12 11 4 8

4 16 24 21 20 21 17 19 15 22 41 35 37 46 52 27 47 36

36 25 24 23 22 22 22 21 21 19 15 13 13 10 10 8 4 -1

Spectacolul are loc la Casa de Cultură a Sindicatelor Petroşani în data de 12 noiembrie 2012, ora 19. Preţul biletului este de 50 lei

Rezultatele etapei a XII-a:

CS Vulcan - „U” Petroşani: 2-3; Retezatul Râul de Mori - Gloria Geoagiu: 1-4; AS Şoimul Băiţa Hercules Lupeni: 1-13; Jiul Petroşani - CSO Retezatul Haţeg:1-2; CSA Aurul Brad Metalul Crişcior: 2-1; Dacia Orăştie - Zarandul Crişcior: 6-0; Victoria Călan - CS CFR Simeria: 0-5; Aurul Certej - CS Inter Petrila: 0-3; CS Ghelari - CS Minerul Uricani: 0-0.

Etapa a XIII-a (sâmbătă, 3 noiembrie):

CS CFR Simeria - Aurul Certej; Zarandul Crişcior - Victoria Călan; Metalul Crişcior - Dacia Orăştie 2010; CSO Retezatul Haţeg - CSA Aurul Brad; Hercules Lupeni - Clubul Jiul Petroşani;

Handbal. Divizia A

Gloria Geoagiu - AS Şoimul Băiţa; CS „U” Petroşani - Retezatul Râul de Mori; CS Minerul Uricani - CS Vulcan; CS Inter Petrila - CS Ghelari.

În viteză spre Liga Naţională Handbalistele de la Cetate Deva au făcut instrucţie şi cu Universitatea Timişoara, câştigând cu categoricul scor de 41-19 (18 -5), partida disputată pe teren propriu, în cadrul etapei a IX-a a Diviziei A, Seria B.

Chiar dacă nu a înscris peste 50 de goluri şi a primit cu nouă mai multe decât îşi propusese, Cetate are 16 puncte din 18 posibile, fiind devansată doar de HCM II Baia Mare, grupare fără drept de promovare în Liga Naţională. Principala rivală a echipei devene a devenit, după ultima rundă, echipa Naţional Rm. Vâlcea care are acelaşi număr de puncte (16), însă un golaveraj mai slab. Cetate şi Naţional s-au întâlnit deja în turul campionatului, la Deva, când devencele au câştigat cu 31-25, dar oltencele n-au jucat încă la Baia Mare, unde Toth şi compania au suferit unica înfrângere.

Futsal

Dava Deva, încă un eşec

Singura echipă de futsal din judeţ şi-a continuat seria rezultatelor negative în actualul sezon al Ligii I, fiind învinsă şi în etapa de la finalul săptămânii cu scorul de 5-0 în deplasare de United Galaţi. În urma acestui al şaselea eşec, gruparea deveană rămâne pe locul zece, penultimul

al clasamentului, cu doar trei puncte din şapte partide disputate. În etapa următoare, a opta, duminică, 4 noiembrie, Dava Deva va juca, pe teren propriu, cu Progresul Focşani, ocupanta locului trei în clasament.

Pagini realizate de Loredana JUGLEA

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

6 DIVERSE

miercuri, 31 octombrie 2012

Joia trecută,

Gheorghe Ile a făcut cunoştinţă cu modul democratic de lucru încetăţenit la pesediştii vulcăneni

nunţat, ca pe o propunere, în şedinţa de joi, 25 octombrie, a organizaţiei PSD Vulcan.

Din câte s-a auzit zilele acestea, se pare că şi mai marele liberalilor hunedoreni ar fi sugerat, în ultimul moment, ca funcţia de viceprimar al Vulcanului să-i fie încredinţată unuia dintre cei cinci consilieri liberali cu care pesediştii vulcăneni formează, pe plan local, coaliţia USL. Acum

nu pot şti sigur dacă asta o fi fost ca urmare a apariţiei, într-un număr trecut al ZVJ, a unui articol în care vorbeam despre tăcerea suspectă pe care repectivul mare liberal o afişează în această privinţă. Posibil. După cum e posibil ca, într-adevăr respectivul chiar să fi vrut să pună un om de-al lui în funcţia rămasă vacantă după ce, în şedinţa de consiliu, s-a luat la cunoştinţă despre demisia din funcţia de consilier local a doamnei Angela Stoica.

Pesediştii din Vulcan,

trebuie meţionat, ţin astfel de adunări de fiecare dată cu o zi înaintea şedinţelor de Consiliu local. În ele li se prezintă membrilor PSD proiectele de hotărâre puse pe ordinea de zi şi dumnealor sunt întrebaţi dacă sunt sau nu de acord cu ele şi dacă au sugestii şi propuneri referitoare la ele. Cât se poate de democratic, nu-i aşa? Aşa a fost şi cu proiectul de hotărâre care-l privea pe Cristi Merişanu.

Numai că,

Numai că

iniţiativa sa s-a izbit de neclintitul primar Gheorghe Ile. Acesta i-a replicat că, la o adică, la vot, propunerea cu un liberal viceprimar nu ar avea nicio şansă de reuşită, date fiind cele douăsprezece voturi pesediste din consiliul local vulcănean. Aşa că a rămas bătut în cuie numele lui Cristian Merşianu pe care tot primarul Gheorghe Ile l-a pro-

Proiect cofinanĠat din Fondul Social European prin Programul OperaĠional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Investeúte în oameni!

COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND FINALIZAREA PROIECTULUI 30.10.2012 Firma EURO JOBS cu sediul în municipiul Petroúani, str. Livezeni nr. 3, et. 1, judeĠul Hunedoara, reprezentată de VochiĠoiu Haralambie – Director General, a organizat în data de 30.10.2012, ora 15:00, la sediul Primăriei din Petroúani, conferinĠa de presă privind finalizarea proiectului “Implică-te! ùi astfel vei avea succes”, număr de identificare contract POSDRU/103/5.1/G/76388. Acest proiect a fost implementat în parteneriat cu oraúul Petrila pe o durată de 24 de luni de la 01.11.2010 până la 31.10.2012. Proiectul a fost cofinanĠat din Fondul Social European prin Programul OperaĠional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Obiectivul general al proiectului a fost îmbunătăĠirea capacităĠii de ocupare a grupurilor de persoane cu o situaĠie dificilă pe piaĠa muncii precum persoanele inactive, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, úomerii tineri, úomerii vârstnici úi úomerii de lungă durată. Rezultate propuse: x 300 de persoane informate cu privire la piaĠa muncii úi la beneficiile formării profesionale continue; x 200 de persoane informate úi consiliate x 200 de persoane mediate x 200 de persoane informate privind tehnicile de căutare a unui loc de muncă, elaborare curriculum vitae, elaborare scrisoare de intenĠie, prezentare la interviu, legislaĠia muncii, drepturi úi obligaĠii ale salariaĠilor, locuri de muncă vacante etc; trimestrial minim o bursă a locurilor de muncă; furnizarea serviciilor de consultanĠă úi asistenĠă antreprenorială; x minim 20 de persoane beneficiare de servicii de consultanĠă úi asistenĠă antreprenorială; x minim 2 persoane care demarează a activitate independentă/afacere. Rezultate obĠinute: x 303 persoane înregistrate în grupul Ġintă x 303 persoane au beneficiat de servicii de informare, consiliere/orientare – acces pe piaĠa muncii x 212 persoane din grupul Ġintă au beneficiat de servicii de mediere úi mediere electronică x 212 persoane informate privind tehnicile de căutare a unui loc de muncă, elaborare curriculum vitae, elaborare scrisoare de intenĠie, prezentare la interviu, legislaĠia muncii, drepturi úi obligaĠii ale salariaĠilor, locuri de muncă vacante, etc. x 303 planuri de acĠiune individualizate, realizate x 168 persoane participante la programele de formare profesională x 34 de persoane au fost încadrate pe piaĠa muncii. La eveniment au fost prezenĠi beneficiari din cadrul proiectului, echipa de implementare úi reprezentanĠi ai partenerului cum ar fi: managerul proiectului, Haralambie VochiĠoiu, inspector patrimoniu orăúenesc – oraú Petrila, NiĠescu Florin, precum úi administratorul firmei Euro Jobs, Elena Jianu. Dorim să mulĠumim tuturor colaboratorilor implicaĠi în acest proiect pentru calitatea umană úi profesională de care au dat dovada pe tot parcursul derulării acestuia úi totodată să asigurăm beneficiarii înscriúi în proiect de întreg sprijinul societăĠii EURO JOBS în toate demersurile pe care le intreprind. Persoanele care doresc informaĠii ne pot găsi la sediul SC EURO JOBS SRL la numerele de telefon: Fix/fax: 0354/108.516 sau mobil, 0731.357.379 on-line pe site-urile: www.euro-jobs.org, www.eurocalificare.ro, www.ai-succes.ro sau la adresa de e-mail: office@euro-jobs.org precum úi la sediul Primăriei oraúului Petrila.

Vă mulĠumim!

www.zvj.ro

am auzit, Gheorghe Ile ar fi făcut propunerea într-o aşa manieră, de parcă alţii nu ar mai fi putut să-şi dea cu părerea. Nu că pedesiştii vulcăneni nu ar fi fost de acord cu Cristian Merişanu ca viceprimar, i-a atras atenţia profesorul Petru Hodor, dar în organizaţia vulcăneană orice propunere se supune la vot. Or, pare-se că, fiind doar de trei-patru luni pe acolo, primarul nu ar fi fost la curent cu această manieră democratică de lucru încetăţenit de mult timp în organizaţia PSD Vulcan. Gheorghe OLTEANU

Proiect cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 – Investeúte în oameni!

COMUNICAT DE PRESĂ PRIVIND FINALIZAREA PROIECTULUI 30.10.2012 Firma EURO JOBS cu sediul în municipiul Petroúani, str. Livezeni nr. 3, et. 1, judeĠul Hunedoara, reprezentată de VochiĠoiu Haralambie – Director General, a organizat în data de 30.10.2012, ora 13:00, la sediul Primăriei din Petroúani, conferinĠa de presă privind finalizarea proiectului “Fii competitiv pe piaĠa muncii!”, număr de identificare contract POSDRU/103/5.1/G/76416. Acest proiect a fost implementat în parteneriat cu Municipiul Lupeni pe o durată de 24 de luni de la 01.11.2010 până la 31.10.2012. Proiectul a fost cofinanĠat din Fondul Social European prin Programul OperaĠional pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013. Obiectivul general al proiectului a fost îmbunătăĠirea capacităĠii de ocupare a grupurilor de persoane cu o situaĠie dificilă pe piaĠa muncii precum persoanele inactive, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, úomerii tineri, úomerii vârstnici úi úomerii de lungă durată. Rezultate propuse: x 300 de persoane informate cu privire la piaĠa muncii úi la beneficiile formării profesionale continue; x 200 de persoane informate úi consiliate x 200 de persoane mediate x 200 de persoane informate privind tehnicile de căutare a unui loc de muncă, elaborare curriculum vitae, elaborare scrisoare de intenĠie, prezentare la interviu, legislaĠia muncii, drepturi úi obligaĠii ale salariaĠilor, locuri de muncă vacante etc; trimestrial minim o bursă a locurilor de muncă; furnizarea serviciilor de consultanĠă úi asistenĠă antreprenorială; x minim 20 de persoane beneficiare de servicii de consultanĠă úi asistenĠă antreprenorială; x minim 2 persoane care demarează a activitate independentă/afacere. Rezultate obĠinute: x 329 persoane înregistrate în grupul Ġintă; x 324 persoane au beneficiat de servicii de informare, consiliere/orientare – acces pe piaĠa muncii; x 261 persoane din grupul Ġintă au beneficiat de servicii de mediere úi mediere electronică; x 271 persoane informate privind tehnicile de căutare a unui loc de muncă, elaborare curriculum vitae, elaborare scrisoare de intenĠie, prezentare la interviu, legislaĠia muncii, drepturi úi obligaĠii ale salariaĠilor, locuri de muncă vacante, etc; x 326 planuri de acĠiune individualizate, realizate; x 168 persoane participante la programele de formare profesională; x 44 de persoane au fost încadrate pe piaĠa muncii. La eveniment au fost prezenĠi beneficiari din cadrul proiectului, echipa de implementare úi reprezentanĠi ai partenerului cum ar fi: managerul proiectului, Elena Jianu, city manager-ul municipiului Lupeni – Gabriel Lungu, precum úi directorul firmei Euro Jobs, Haralambie VochiĠoiu. Dorim să mulĠumim tuturor colaboratorilor implicaĠi în acest proiect pentru calitatea umană úi profesională de care au dat dovada pe tot parcursul derulării acestuia úi totodată să asigurăm beneficiarii înscriúi în proiect de întreg sprijinul societăĠii EURO JOBS în toate demersurile pe care le intreprind. Persoanele care doresc informaĠii suplimentare ne pot găsi la SC EURO JOBS SRL la numerele de telefon: Fix/fax: 0354/108.516 sau mobil, 0728.010.261 on-line pe site-urile: www.euro-jobs.org , sau la adresa de e-mail: proiecteuro76416@yahoo.com, precum úi la sediul Primăriei Municipiului Lupeni. Vă mulĠumim!

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

PERSONAJ DE REPORTAJ 7

miercuri, 31 octombrie 2012

Ion Barbu, Marcel Tolcea şi Colonia Râsa-Plânsa Şi eu mă mir câteodată ce găsesc prin casă, căutând cu totul altceva. Zilele trecute, pe când cotrobăiam în arhiva de casete (o cutie chinezească de pantofi, pe deasupra şi roz), am dat peste înregistrările pe care le puteţi viziona, în premieră mondială, în seara asta. E vorba de vernisajul expoziţiei Colonia Râsa-Plânsa la Muzeul de Artă din Timişoara, eveniment care a avut loc, ţineţi-vă bine, în 15 septembrie 2006. E ceva de-atunci, nu? În alte roluri o să-i mai puteţi vedea pe Marcel Tolcea, Ilie Stepan, Nucu Pandrea, Alina Radu şi, bineînţeles, Ion Barbu, despre care am uitat să vă spun că e autorul proiectului Colonia RâsaPlânsa.

Puţină istorie: casele din Colonia Brătianu, văzute de Ion Barbu

Pentru că au trecut deja şase ani de la evenimentul cu pricina - asta da cronică întârziată! - poate nu vă mai aduceţi aminte ce-i cu Colonia şi de ce era botezată RâsaPlânsa. În stilul său caracteristic, Ion Barbu

Fiecare dintre casele „zugrăvite” virtual de Ion Barbu devine un altfel de loc, desenele şi versurile puse pe pereţi dând personalitate unor clădiri diferenţiate doar de cenuşiul tencuielii ori de verdele strident al porţilor. L-am întrebat dacă s-a schimbat ceva peacolo în ultimii şase ani şi mi-a spus că singura diferenţă notabilă este o încercare - naivă, ce-i drept de desen pe una dintre case, şi acesta poate că e un semn că măcar unul dintre locuitori a apreciat ideea. Restul, potrivit unei absolvente de sociologie care a stat de vorbă cu câteva personaje din fotografii, au scuipat în sân şi şi-au făcut cruci mari, zicând că nu l-ar pune pe dracu’ pe casă.

„Un Robinson din Petrila”

s-a gândit să redea Coloniei strălucirea de altă dată (pe care o găsim în scrierile lui Sîrbu şi în puţinele mărturii rămase din perioada interbelică) şi, cum singura Colonie rămasă în picioare la Petrila e Colonia Brătianu, artistul şi-a îndreptat atenţia supra ei. „Am fotografiat cu grijă casele şi am trimis fotografiile unor artişti talentaţi, români şi străini, care le-au îmbrăcat în lucrări realizate special pentru acest proiect. Unde nu s-a putut, am găsit noi desene, pe care Rolland Szedlacsek le-a suprapus peste casele din fotografii, cu bine cunoscuta-i măiestrie”, spunea Ion Barbu despre acest proiect. Rezultatul este unul mai mult decât spectaculos, pentru că absolut toţi cei care au văzut lucrările - şi vorbim, pentru expoziţia de la Timişoara, de fotografii de un metru pătrat - au crezut că acele case din Colonie chiar arată aşa, fără să realizeze, în primă instanţă, că e vorba de un proiect virtual, care propune o viziune despre cum ar putea arăta Colonia. „Am primit câteva mailuri de la români din străinătate, care aflaseră de pe internet despre acest proiect şi care îşi manifestau dorinţa să îşi petreacă vacanţa în aceste case, ba chiar unii, cu dare de mână, ar fi vrut să vină şi să lucreze voluntar pentru a pune aceste desene pe pereţi”, mai spunea artistul.

Casele din Brătianu, vesele sau triste, puţin stinghere în noua lor îmbrăcăminte, au ajuns subiectul unei cărţi însoţite de un CD (am

găsit-o pe net cu mai puţin de 10 lei) şi s-au plimbat ceva prin ţară, la Timişoara şi la Institutul de Arhitectură Ion Mincu din Bucureşti, unde au putut fi admirate într-un format mai mult decât generos. Eu l-am însoţit pe Ion Barbu doar la expoziţia din Timişoara, şi Muzeul de Artă de aici (sau Palatul Baroc, aşa cum îl ştiu timişorenii) a oferit spaţiul perfect pentru a pune în valoare lucrările cărate, nu fără dificultăţi, tocmai de la Petrila. I-am revăzut cu ocazia asta pe Ilie Stepan şi pe Nucu Pandrea, care au asigurat „coloana sonoră” a întâlnirii, şi am

avut onoarea să-l cunosc pe Marcel Tolcea, care conduce muzeul şi care a constatat la vernisaj că expoziţia lui Ion Barbu e o metaforă a muzeului. „Există o discrepanţă enormă între acest superb palat baroc şi realitatea din jurul lui. E ca şi distanţa care zace în tablourile închipuite, în desenele, în

lucrările de pe pereţii caselor şi realitatea înconjurătoare. Nu vreau să văd în asta un semn al fatalităţii, ci să cred că întâlnirea noastră prefaţează exact relaţia pe care orice artist o are cu realitatea din jurul lui, de o imensă tandreţe. Cred că umorul lui Ion Barbu este cu totul special, care are în el o tandreţe şi o gingăşie pe care nu le recunoşti decât atunci când îţi dai seama că el e un Robinson din Petrila, de pe o insulă în care totdeauna este vineri, şi nu face altceva decât să fie exact aceeaşi închipuire virtuală pe care ne-a adus-o la Timişoara. Îi mulţumesc lui Ion pentru asta din inimă, din creier şi din ochi”, spunea Marcel Tolcea după vernisajul de acum şase ani. Până şi el a căzut în capcana întinsă de artist şi a crezut că aşa arată Colonia din Petrila. „Invidia mea se îndrepta spre proprietarii caselor, care au acceptat să li se pună aceste desene pe care probabil că nu le înţeleg pe case, însă această coborâre a artei în stradă e posibilă - dacă nu într-un loc ca Petrila, aici la Timişoara ar fi destul loc pentru a picta faţade”, mai spunea directorul Muzeului de Artă din Timişoara. Una peste alta, ceea ce veţi vedea în reportajul din această seară e un fel de Petrilă dintr-un univers paralel, care chiar ar putea exista într-o lume preocupată şi de altceva decât de necazurile zilnice. Eu unul stau la bloc, dar poate-l conving pe tata să pună faţada casei la bătaie, ca să trecem din realitatea virtuală în concret. Până acum, singurele case care privesc altfel Petrila sunt cea a lui Sîrbu şi, evident, a lui Ion Barbu. La care, aşa cum am aflat, încă mai e de lucru… Ilie PINTEA

www.zvj.ro

Ziarul Vãii Jiului

8 SINDICAT

miercuri, 31 octombrie 2012

Ioan Temneanu, vicepreşedintele Sindicatului Muntele,

Spune ce a distrus mineritul Văii. Nu şi cine… Ioan Temneanu, vicepreşedintele Sindicatului Muntele şi preşedintele departamentului sindical al EM Petrila, este o persoană controversată în lumea minieră. Unii spun că Ioan Temneanu este un lider de sindicat bun, care se implică mult în sfera activităţilor sindicale. Alţii, din contră, că şi dumnealui este vinovat pentru situaţia dezastroasă la care a ajuns EM Petrila. Nu ştim care o fi adevărul despre Ioan Temneanu, poate că e ca de obicei la mijloc, dar ştim că la emisiunea Verde-n Faţă de la Kapital TV Petroşani, liderul petrilean a luat în piept câteva subiecte grele. Printre care şi discuţia despre „Cine sunt principalii vinovaţi de faptul că mineritul Văii Jiului e în regres total?”, Temneanu a comparat situaţiile total diferite ale celor două bazine miniere: Valea Jiului şi Oltenia. Ioan Temneanu explică cele „trei momente de aur” pe care CNH-ul şi sindicatele le-au pierdut după 1990. Păcat că nu dă şi nume…

Primul pas pierdut sau lipsa de minte limpede: retehnologizarea minelor printr-un program al Băncii Mondiale „Cei din Gorj au reuşit să facă, în momentele pe care noi, CNH, le-am ratat, tot ce trebuie pentru salvarea minelor, reuşind să smulgă cât mai mult. Noi n-am reuşit aici să accesăm nimic din favorurile pe care ni le-a oferit viaţa României după 1990 încoace. De exemplu, au reuşit să-şi retehnologizeze unităţile bazinului minier al Gorjului, pe un program de la Banca Mondială, program pe care noi, în anii

RAPID IEFTIN CONFORTABIL

www.zvj.ro

1995-1996 l-am refuzat! Dinspre partea sindicală a fost un refuz total şi sloganul şi lozinca că noi nu ne vindem minele au făcut ca reprezentanţii Băncii Mondiale să plece. Fiind curtaţi apoi de vecinii noştri de peste munte, cei de la Banca Mondială şi-au modificat programul de finanţare (pentru că acest program era pentru activitate de subteran, nu de suprafaţă) şi au intrat cu acesta în Gorj. Astfel, cei de la minele din Gorj au primit banii necesari pentru toată structura de exploatare a cărbunelui din carieră. A fost un moment pe care l-am ratat, deşi l-am avut în curte”.

Al doilea pas pierdut sau… veşnica Lambada, ca să nu se piardă puterea în CNH: întârzierea voită a startului pentru Complexul Energetic! „Al doilea moment este formarea celor trei Complexe Energetice din Oltenia, în perioada 2002-2003, iarăşi un moment ratat! De atunci se discută despre mineritul din Valea Jiului curat, cu un Complex Energetic Hunedoara.Ministrul atunci, asta ştiu pentru că am participat la discuţii, ca şi alţi colegi ai mei, era Dan Ioan Popescu, premier era Adrian Năstase. Atunci partea sindicală din Oltenia a avut discuţii, negocieri şi dispute în formarea celor trei Complexe Energetice, iar noi am

TAXI COMSION RENT A CAR

0254 512512 0720 512000 0254 512500

spus prin conducerea de sindicat şi a CNH că nu este bine să facem acest Complex Energetic pentru că nu putem să-l conducem noi! Vă daţi seama ce şi cum gândeau conducătorii de-atunci? Eu vă spun că nu am nici un motiv să exagerez şi să mint, pentru că discuţiile astea pot fi probate încă de către fostul ministru, Dan

Ioan Popescu. Dumnealui, ministrul Dan Ioan Popescu, care a avut o stimă şi o consideraţie pentru activitatea noastră din Valea Jiului, ne spunea atunci: Copii, greşiţi că nu acceptaţi să formaţi şi voi un Complex Energetic. Acesta este viitorul, un Complex Energetic Hunedoara care să cuprindă cele două termocentrale şi unităţile miniere din Valea Jiului. Conducerea sindicatului şi a CNH-ului nu şi nu! Am ratat şi momentul acesta…”.

Al treilea pas pierdut, sau mai bine zis, somn uşor: neîncadrarea în cele 3 zile pentru întocmirea documentaţiei de ştergere a datoriilor! „Bun. Vine momentul 1 ianuarie 2007, când România intră în UE. Până la acest moment, nu am reuşit pe o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului României să depunem documentaţie pentru a ne şterge datoriile! Cei din Gorj şi alte unităţi din alte ramuri au reuşit. Noi, nu! A fost o perioadă scurtă, e drept, de trei zile, în decembrie 2006, când noi nu am reuşit să ne încadrăm, să facem lucrul acesta! Nu comentez dacă se putea face sau nu ceva în trei zile, dar noi am avut această şansă şi am scăpat-o. Astfel am rămas cu datoriile, iar după intrarea în UE a fost greu să se mai poată şterge aceste datorii, plus că ele s-au tot amplificat, inclusiv penalizările. Iar colegii din Oltenia au ştiut să profite din plin, au reuşit să discute astfel, să se implice mai mult şi mai rapid, făcând astfel ceva pentru zonă. Despre aceste Complexe

Energetice, Oltenia şi Hunedoara s-a discutat în acelaşi timp, iar demararea înfiinţării celor două entităţi a fost în acelaşi timp. Cei din Oltenia funcţionează din luna mai, acum fiind într-un plin proces de armonizare al facilităţilor din contractele colective de muncă, combinându-se partea minieră cu cea de termocentrale şi aşa mai departe, facilităţile apărând pentru că ei lucrează acum pe profit. Noi suntem în faza în care abia am luat naştere, pe hârtie, prin fuziunea celor două termocentrale, spunându-se că s-a înfiinţat Complexul Energetic Hunedoara. Probabil la începutul anului viitor se va absorbi grupul viabil din cadru CNH şi se va forma acea entitate energetică de care se tot vorbeşte. Suntem faţă de Gorj în urmă cu un an, un an şi ceva, şi în ceea ce priveşte acest Complex Energetic. La toate acestea se adaugă şi chestiunile generale, din ultimii 23 de ani, faptul că am fost mereu cu preţul cărbunelui sub preţul pieţei, ca să nu-i supărăm pe cei cărora le furnizăm cărbunele, o altă temă de discuţie, ca şi situaţia creată de firmele căpuşă şi multe altele. Dar cele trei greşeli de care v-am vorbit sunt cele mai grave şi dacă se acţiona se putea salva tot, inclusiv aceste mine de care se vorbeşte azi că sunt neviabile.

Politicienii din Vale, la fel de vinovaţi, că au intervenit în sistem, distrugând, nu ajutând! „Mai trebuie să spun şi un ultim aspect care ne-a făcut să ajungem aici, unul tot general: politicul din Valea Jiului nu reuşeşte să se stăpânească şi mereu a avut şi are o implicare în problemele sindicale, în problemele administrative, cu mult exagerată faţă de ceea ce se întâmplă în alte zone din ţară. Peste tot se implică politicul, dar până la o limită, iar când o face, o face să pună umărul, nu să dezbine. Politicul a stricat în CNH multe dintre relaţiile care erau la început în anii 90, între sindicate şi administraţie. Eram până n-a intervenit politicul, cum să zic, mai împreună, mai apropiaţi, cu idei bune pentru minerit. Lucrurile alea s-au deteriorat, pentru că măsurile comuniste, vechi, politicienii Văii Jiului le-au aplicat doar pentru a-şi rezolva problemele. Când ai de discutat cu o ligă a sindicatelor, puternică, unită, este greu să faci faţă. Dar dacă îi împrăştii, cum s-a procedat, e mai uşor, Dezbină şi condu (!), ăsta este sloganul!”. A consemnat Corneliu BRAN

Ziarul Vãii Jiului

10 EDILITARE

miercuri, 31 octombrie 2012

În mod oficial,

Reabilitarea parcurilor şi a zonei pietonale din zona centrală este finalizată

Aşa cum s-a anunţat şi în ziarul nostru, s-a finalizat reabilitarea Centrului civic la Petroşani. Ieri, echipa de management, primarul Tiberiu Iacob-Ridzi şi consilierii locali au fost prezenţi la primărie pentru a prezenta public ce-a de-a treia mare realizare a administraţiei locale din Petroşani.

Ne amintim cu toţii cum arăta centrul Petroşaniului nu mai târziu de anul trecut, sau în urmă cu doi ani. Cuplul de aur care a scos Petroşaniul la lumină se numeşte Monica şi Tiberiu Iacob-Ridzi. Deputatul şi primarul au lucrat ideal pentru a transforma municipiul acesta, iar rezultatele se văd pe deplin. Primul dintre ei a convins guvernanţii că Petroşaniul are nevoie de o schimbare pentru a ieşi la lumină de sub funingine, iar celălalt a lucrat pe plan local. Au dus

www.zvj.ro

la capăt trei mari proiecte: reabilitarea străzilor din Aeroport, reabilitarea străzilor din centru şi reabilitarea pasajului pietonal din centru. Aceste trei proiecte sunt cele din oraş, să nu mai vorbim de cel din Parâng, în complectarea căruia s-au realizat toate aceste schimbări la Petroşani. „Pot să spun, cu mâna pe inimă, fără a face vreo exagerare, că centrul arată foarte bine, mai bine decât alte pasaje pietonale din centrul altor oraşe în care am fost. Totul cu ajutorul şi prin munca susţinută a echipei care a lucrat la acest proiect, compartimentul economic, de investiţii, SPADPP, profesioniştii care ne-au adus şi ne vor mai aduce proiecte în continuare. Să nu uităm consilierii locali care au aprobat aceste proiecte, vorbesc de cei din mandatul 2008-2012, dar şi de cei de acum, cu care sperăm să lucrăm bine în continuare. Am început în 2007, cu planul integrat de dezvoltare, despre care unii, când l-au văzut, au spus că scriem poveşti acolo şi că aceste proiecte nu vor deveni niciodată realitate. Iată că am demonstrat contrariul. Am încercat ca acest proiect să-l ducem la bun sfârşit fără a deranja prea tare confortul locuitorilor şi al comercianţilor din centru şi în acest sens am colaborat bine cu echipa de muncitori din teren”, a declarat primarul Tiberiu IacobRidzi. Managerul de proiect a fost la început consilierul Claudiu Cornea, apoi sarcina a revenit şefului SPADPP,

Lucian Dragomir. Mobilierul nu a fost cuprins în proiect, nu pentru că a fost uitat. Din contră, consilierii locali au insistat asupra lui, dar nu a fost acceptat în acest proiect. Aşadar, jucăriile de la locul de joacă, băncile, coşurile de gunoi au fost achiziţionate din bani publici, unele au fost amenajate deja, restul urmează a fi amplasate. Lucrarea are o garanţie de 5 ani. Finanţarea totală a proiectului în valoare de 17.277.091,50 lei a venit din trei surse: fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană prin Regio, POR, axa prioritară 1Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor, poli urbani de creştere-, Guvernul României şi Primăria municipiului Petroşani. Durata de implementare de 23 de luni a fost puţin depăşită, dar din motive obiective. Alina PIPAN

Ziarul Vãii Jiului

PUBLICITATE 11

miercuri, 31 octombrie 2012

IMOBILIARE

Vând apartament 2 camere, bloc F7, etaj 2, ap 10, str. Preparaţiei, Vulcan. Telefon 0737.580343 Vând teren zona Rusu, electricitate şi apă, 1107mp, 19 euro/mp. Telefon 0722.138186

Vând garsonieră spaţioasă în Petrila, str. 8 Martie. Telefon: 0726.046735

Vând casă (are apă, canalizare, energie electrică etc., acces auto) + 600 mp teren, zona Peştera Bolii. Tel. 0725.068828 Vând casă + anexe şi 4.000 mp teren în Livadia. Preţ 30.000 euro. Telefon 0766.568419

Vând apartament 2 camere în Lupeni, zona Penny Market, Aleea Trandafirilor, bl. 12/41. Tel. 0728.980100 Vând apartament 2 camere, Lupeni, str. Viitorului, bl. K2, stare bună, termopane, uşă metalică, preţ negociabil. Telefon 0728. 272117

Vând apartament 3 camere în Dimitrov, situat la stradă, parter înalt, îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, izolat exterior, balcon închis, bine întreţinut, 2 boxe. Ideal de transformat şi în spaţiu cu altă destinaţie. Preţ 43.000 euro. Rel. la tel. 0724.571408

AUTO

Vând Ford Mondeo combi, 2004. Preţ 3700 euro. Telefon 0722.138186

Vând rulotă turistică, două dormitoare, baie, aragaz, dresing, foarte bine întreţinută. Preţ neg. Telefon 0760.922123 Vând Ford Fiesta model 2006, fab 2005, 4 uşi, 1.4 diesel, 4 airbag, abs, închidere centralizată, radio cass original, consum ff mic, euro 4, taxa mediu 300 euro. Un singur proprietar de nouă. Preţ 2890 euro. Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus model 2002, 1.8 diesel, aer condiţionat, abs, geam el., închidere centralizată, radio cass original, 4 airbag, un singur proprietar de nouă, statul austriac, recent adusă în ţară. Preţ 1950 euro. Telefon 0765.459316 Vând Ford Focus Titanium, 1.6 TDCI 109 cp cu toate dotările, anul 2008. Preţ 6700 euro. Telefon +393279193894

Vând Ford Mondeo, an 1998, 1.8 benzină, airbag, radio cass original, închidere centralizată, stare foarte bună, un singur proprietar de nouă, recent adusă în ţară. Telefon 0765.459316

HOROSCOP

ANGAJĂRI

Berbec (21 Mar - 20 Apr)

Complex Valahia din Lupeni angajează bucătar şi ospătar cu experienţă, cu domiciliu stabil în Lupeni. Relaţii la telefon: 0769.299303

Dimineaţa s-ar putea să fiţi mai încordat, din cauza problemelor de serviciu. Spre seară, situaţia revine la normal iar relaţiile parteneriale nu au de suferit.

Taur (21 Apr - 21 Mai)

SC Mito Edil SRL angajează şofer cu experienţă, deţinător al categoriilor C, E şi atestatele aferente. Relaţii la telefon 0769.299300

Firmă de distribuţie care are în portofoliu mărci naţionale, angajează pentru punctul de lucru din Petroşani – Valea Jiului: - agent de vânzăre cu experienţă CV-urile se vor trimite pe adresa de e-mail skialpintour@gmail.co m sau la numărul de fax 0354.109251 până la data de 04.10.2012 Cei consideraţi elegibili vor fi contactaţi. Vila Alpin din staţiunea Straja Lupeni angajează: -cameriste -ospătari -ajutor bucătari Pentru sezonul de iarnă 2012-2013. Relaţii la nr. de tel: 0723.596059 DUMITRAŞCU MIHAIŢĂ Sonorizări, filmări profesionale, fotografii - pentru diverse evenimente: nunţi, botezuri, onomastice, petreceri private. Relaţii la telefon: 0723.788664 0768.688465 0762.695556

ÎNCHIRIERE

Ofer spre închiriere garsonieră în Bucureşti, complet mobilată şi utilată. Vezi http://www.tocmai.ro/bu curesti-garsoniera-33-mpbd-timisoara-plaza-romania-6394239.html Telefon 0724. 020975, Preţ: 220 euro

Dimineaţa sunteţi puţin confuz, ceea ce ar putea să vă afecteze atât relaţiile sociale, cât şi cele sentimentale. După-amiaza, relaţiile cu persoana iubită merg excelent.

Gemeni (22 Mai - 21 Iun)

S-ar putea să aveţi o zi tensionată din cauza divergenţelor cu partenerul de viaţă. Ar fi bine să vă puneţi ordine în idei.

Rac (22 Iun - 22 Iul)

Dimineaţa, sunteţi confuz şi riscaţi să aveţi probleme atât pe plan social, cât şi financiar. Relaţiile sentimentale merg bine, ceea ce vă menţine moralul ridicat.

Leu (23 Iul - 22 Aug)

CURSURI DE DANS SPORTIV!

Vrei să înveţi să dansezi? Vrei să ai o siluetă de invidiat? Înscrie-te la cursurile de dans sportiv pentru copii şi adulţi! Poţi practica dansul la nivel de începători, intermediari sau avansaţi, cursurile predate fiind la acelaşi nivel cu cele din marile centre din ţara! Grupele de varstă în care te poţi înscrie sunt: 1) clasele I - VIII; 2) liceu - adulţi. Poţi participa la spectacole, concursuri! Instructorul oferă la cerere pregatire pentru “valsul mirilor”! Sălile de pregătire sunt în: Petroşani (Şcoala Generală Avram Stanca); Vulcan (Centrul „Şansa”) Petrila (Clubul Copiilor şi Elevilor) Te poţi înscrie la numărul de telefon: 0726 620 840

Angajăm sudori, lăcătuşi şi instalatori cu experienţă, pentru muncă în GERMANIA. Informaţii şi CV-uri la tel. 0254-712123, 0726100767, e-mail: office@intercominstal.ro

SC REALCOM SA PETROªANI

Laboratorul de Producţie – Cofetărie – Patiserie, str. Lunca (lângă SC UPSROM şi Fabrica de Tricotaje), aduce în casele dumneavoastră cele mai gustoase şi delicioase specialităţi: Preluăm şi onorăm zilnic comenzi pentru toate ocaziile:

Torturi de ciocolată Torturi cu frişcă Torturi cu fructe Sortimente diversificate de prăjituri Fursecuri Alune prăjite şi alte sortimente

mese festive, nunţi, botezuri şi alte evenimente. Telefon secretariat: 0254.542472, 0372.764439 Laborator: 0733.960320, int. 315 Depozit: 0733.690319, int. 342

S-ar putea să fiţi mult mai sensibil şi să nu vă simţiţi în formă. Evitaţi luarea unor decizii importante sau semnarea unor documente oficiale. Ar fi bine să nu vă faceţi planuri de viitor. Evitaţi discuţiile în contradictoriu!

Fecioară (23 Aug - 21 Sep)

Survin numeroase schimbări de program. S-ar putea să aveţi de făcut câteva drumuri scurte în interes de serviciu. Păstraţi-vă calmul, nu tensioţi relaţiile sentimentale!

Balanţă (22 Sep - 22 Oct)

Nu vă simţiţi în deplinatea forţelor fizice şi intelectuale, de unde şi starea de nervozitate în care vă aflaţi. Înarmaţi-vă cu rabdare şi controlaţi-vă impulsivitatea!

Scorpion (23 Oct - 21 Noi)

Nu este o zi bună pentru călătorii şi nici pentru afaceri. Relaţiile sentimentale sunt bune. Nu evitaţi comunicarea cu cei din jur!

Săgetător (22 Noi - 20 Dec)

Dimineaţa sunteţi plin de energie şi idei. Puteţi avea succes plan social. Evitaţi discuţiile în contradictoriu cu o femeie.

Capricorn (21 Dec - 19 Ian)

Este posibil să fiţi irascibil şi indispus. Cu toată dorinţa de a fi convingător, e posibil să întâmpinaţi neîncrederea colegilor. Acasă vă bucuraţi de armonie şi bună înţelegere.

Vărsător (20 Ian - 18 Feb)

Aveţi tendinţa să vă lăsaţi dominat de sentimente şi să deveniţi melancolic. Prin urmare, nici nu sunteţi fi prea comunicativ. Este posibil să fiţi nervos pentru că vă simţiţi neglijat.

Peşti (19 Feb - 20 Mar)

Sunteţi stresat de ritmul intens de muncă. Deveniţi irascibil şi aveţi tendinţa să vă certaţi chiar şi cu cei dragi. Ascultaţi sfaturile unei persoane apropiate, de încredere.

www.zvj.ro

CMYK

Ziarul Vãii Jiului

12 ACTUALITATE

miercuri, 31 octombrie 2012

Rus versus Iacob-Ridzi

Tocmai pentru că avea auditoriu, candidatul Rus a sărit nepotrivit în ring Ieri, în cadrul prezentării şi diseminării proiectului de reabilitare a Centrului civic, echipa PSD şi PDL s-a luat puţin la trântă, dar din… vorbe. A deschis conflictul Ioan Rus, după ce primarul Tiberiu Iacob-Ridzi a terminat de prezentat detalii despre proiect.

Poate că Ioan Rus s-a ofticat un pic după lauda edilului, care vorbise despre echipa desăvârşită care a ajutat la realizarea proiectului. De asemenea, primarul a felicitat fostul Consiliul local, din care a făcut parte şi Ioan Rus, dar şi actualul Consiliu local, cu care primarul speră să poată colabora în viitor. Ioan Rus a luat cuvântul, spunând că face parte din opoziţie şi trebuie să facă opoziţie în mod constructiv. Acesta a apreciat că la acest proiect

au fost implicate şi firme locale, însemnând un dublu beneficiu pentru Petroşani. Corect şi într-adevăr favorabil pentru mediul de afaceri din Valea Jiului, având în vedere că firmele locale au demonstrat că pot participa la licitaţiile publice şi le pot câştiga. Consilierul Rus a mai menţionat că va avea grijă, împreună cu echipa, să fie respectată garanţia de 5 ani şi în tot acest timp să nu se scoată bani din bugetul local pentru reparaţii. Totodată, acesta a menţionat că, totuşi, are de făcut o obiecţie referitor la acest proiect, anume că nu sunt asigurate locuri de parcare pentru investitori, pentru firmele care au afaceri în centru. A mai menţionat că dumnealui a fost cel care a trasat câteva dintre clauzele contractului privind camerele de supraveghere care funcţionează acum în centru şi care previn distrugerea acestuia. A primit imediat replica de la primar, „din câte ştiu eu dumneavoastră nu mai sunteţi în opoziţie, sunteţi la putere acum”. Nici Tiberiu IacobRidzi nu a fost mai dulce în exprimare. A adus aminte că Guvernarea USL a avut grijă să lase Petroşaniul fără finanţare. Totodată, atât el, cât şi consilierul Claudiu Cornea au explicat că parcările sunt aceleaşi ca număr, spaţiul este limitat, iar că în Piaţa Victoriei s-a amenajat un scuar pentru parcare. În mod normal, cei care au de plătit facturi sau rate la bănci, sau de

S.C. LASCĂR SERVICE COMPANY SRL

cumpărat una alta prin oraş, trebuie să parcheze maşina la 100, 200 de metri şi să meargă pe jos până la magazine sau bănci, pentru că, până la urmă, de aceea vorbim de pasaj pietonal. Consilierul Postolache a luat şi el cuvântul, spunând că dacă primarul are nevoie de ajutor ar trebui să ceară. Păi, cât să mai ceară? Că am obosit noi de cât a cerut. D-apoi guvernanţii… Alina PIPAN

Str. Dărăneşti, nr 36, Petroşani - Hunedoara Tel. 0254/545.522 şi 0254/540.931

Ziarul Vãii Jiului

www.zvj.ro zvj2008@yahoo.com office@zvj.ro

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT ISSN 2065 - 5096 Telefoanele redacþiei: 0254.549 020 0254.549 121 (fax) 0737.575 582

Director: Cătălin DOCEA docea@zvj.ro Redactor şef: Marian BOBOC 0761.756840

Colectivul de redacþie:

Alina PIPAN alinapipan@yahoo.com 0766.678380; 0737352129 Corneliu BRAN 0766.728688 Mihaela PETROŞAN petrosan@zvj.ro 0732.413134 Gheorghe OLTEANU Loredana JUGLEA 0763.673727 loredanajuglea@yahoo.com Colaboratori permanenþi:

Ion ALDESCU, Mircea ANDRAŞ, Mihai BARBU, Valeriu BUTULESCU, Irina BOBOC, Gilbert DANCO, Dumitru GĂLĂŢAN-JIEŢ, Ion HIRGHIDUŞ, Ioan LASCU, Ilie PINTEA, Alin RUS, Petronela-Vali SLAVU, Dumitru VELEA DTP:

Bogdan SOVAGO Daniela FILIMON 0761.756837 Administrativ / Publicitate: Diana SANTA - 0722.344681 Difuzare: Marcel DOCEA - 0761.756839

Redacţia şi administraţia: Petroşani, str. N. Bălcescu nr. 2, et. 2

www.zvj.ro

şcoală & cultură CMYK

Apare sub îngrijirea prof. Irina Boboc

pe Jiul de Est şi Jiul de Vest

Supliment gratuit al cotidianului Ziarul Văii Jiului Anul IV Nr. 110 31 octombrie 2012 4 pagini ISSN 2068 - 3650

În Ţara Cedrilor, anul acesta,

Poeta Elisabeta Bogăţan a fost răsplătită cu premiul Naji Naaman pentru creativitate stilului, şi care vizează reînvierea şi dezvoltarea valorilor umane. Cu 1.341 concurenţi în competiţie, veniţi din cincizeci şi patru de ţări şi care au scris în douăzeci şi trei de limbi şi dialecte: germană, engleză, arabă (literară şi vorbită în mai multe dialecte), chineză, croată, daneză, spaniolă, euskara, franceză, italiană, kabyle, macedoniană, mongolă, poloneză, română, rusă, sârbă, slovenă şi taiwaneză, a zecea serie a premiilor literare Naji Naaman (2012) a încununat 44 noi laureaţi şi laureate. Printre aceştia, avem bucuria să o regăsim şi pe discreta şi valoroasa poetă petrileancă Elisabeta Bogăţan. Amintim că şi Valeriu Butulescu a primit în 2006 Premiul de onoare al acestui inedit şi… exotic concurs. Mai la vale reproducem palmaresul din acest an al premiilor literare Naji Naaman.

Premiul de Merit

Halima Malki (Algeria); ‘Imadud-Dine Moussa (Siria); Al-Makki Al-Hammami (Tunisia); Sa’di Sabbah (Algeria); Shakir Majid Sifo (Irak); Yusuf Kadel (Insula Maurice) şi Zulikha Al-Akhdhari (Maroc).

Premiul de creativitate

Andrzej Majewski (Polonia); Balkis Al-Milhim (Arabia Saudită); Cécile Oumhani (Franţa); Charline Patricia Effah (Gabon); Choi Laisheung (Hong Kong); Dan Costinaş (România); Elisabeta Bogăţan (România); Antologia premiilor 2012 Naji Naaman. Franci Ćeć (Slovenia); Gabriel Biţună (România); Grujo Lansate în 2002, premiile literare Naji Naaman Lero (Bosnia-şi-Herţegovina); Hamid Aït Slimane (Algeria); sunt decernate în Liban în fiecare an autorilor de opere Ibrahim Sulayman Nader (Irak); Ilya Guessal (Franţa); Ionuţ literare cele mai emancipate din punct de vedere al Caragea (Canada/ România); Jean Pierre Fauchoix conţinutului şi (Franţa); Joseph Jamous (Liban); Makki Ar-Rabi’i Diploma pentru Premiul literar (Australia/Irak);Maria de creativitate Naji Naaman. Postu (România); Mladen Cuprins 1, scriitori premiati 2012. Vuković (Croaţia); Milan Beštić (Serbia); Paul Rameau (Franţa); Pilar Iglesias de la Torre (Spania); Tahar Laknizi (Maroc); Vasil Tolevski (Macedonia); Victoria Milescu (România) et Wu Xiaofang (China).

Premiul de onoare (pentru opere complete):

Boris Ostanin (poet mongol); Chan Sirisuwat (poet şi scriitor chinez de origine thailandeză); Fernando Menéndez García (poet spaniol); Guy Vieilfault (poet şi prozator francez); Hsu Chi Cheng (poet taiwanez); Louis Savary (poet şi om de teatru belgian); Mikhail Kuzmin (poet şi critic rus);

Elisabeta Bogăţan

Philippe Jacques Xavier Tancelin (poet francez); Salim Abdali (poet danez de origine irakiană); Wojciech Wiercioch (scriitor şi critic polonez) şi Yacoub Sheeha (poet palestinian care trăieşte în Statele Unite ale Americii).

Final între… coperţi

În luna august 2012, laureaţii şi-au văzut textele tipărite (integral sau parţial) în antologia anuală a premiilor editată în seria literară gratuită a Fundaţiei Naji Naaman pentru Cultura Gratuită (FCG). Laureaţii au devenit astfel membri onorifici ai Casei Naaman pentru Cultură. Marian BOBOC Cuprins 2, scriitori premiaţi la ediţii anterioare

SPECIAL

miercuri, 31 octombrie 2012

„Umbra mării şi alte confesiuni”,

O admirabilă carte despre mare a unui autor născut la Petroşani

Excepţional volumul de eseuri în miniatură „Umbra mării şi alte confesiuni”, publicat recent de discretul şi subtilul scriitor Dan Costinaş, la editura clujeană (cu nume parcă predestinat) „Argonaut”. Aşa cum sublinia prefaţatorul, nimeni altul decât prozatorul şi politicianul Varujan Vosganian, cartea este binevenită, deoarece „literatura română i-a rămas datoare mării şi Dan Costinaş plăteşte cu rafinament, partea sa de datorie”.

Într-adevăr, deşi avem de milenii ieşire la mare, n-am reuşit să ne impunem ca un popor al mării. Şi e greu de găsit o explicaţie. Să fie de vină litoralul nostru, redus ca întindere, supralicitat, totuşi, cu superlativul „Marea cea Mare”? Primele porturi (Histria, Tomis, Callatis) ni le-au făcut grecii. Ai noştri aduceau mierea, ceara, vinul şi grâul până la ţărm. Străinii le încărcau şi le duceau mai departe. Ne-a strunit dorul de necuprins o teamă ancestrală faţă de ape? Sau am urmat, prudenţi, superbul îndemn al lui Shakespeare: „Să nu te-ncrezi nicicând în scânduri ude”. Deşi am declarat marea drept cel mai paşnic şi mai bun vecin al României, n-a fost chiar aşa. Marea noastră nu s-a remarcat prin ospitalitate, nici măcar în antichitate: Era prea rece pentru Poseidon şi pentru haremul său de nimfe, comparativ cu apele mitologice ale Eladei. Nu avea golfuri pentru adăpostit corăbii, era „neagră” în cerul gurii, bântuită fiind de furtuni devastatoare. Grecii au osândit-o primii. Poetul Pindar a numit-o Pontos Axeinos (Marea Neospitalieră), poate şi prin faptul că în jurul ei trăia o lume eminamente barbară. Avea o aură înfricoşătoare. Nu întâmplător, Prometeu a fost înlănţuit dincolo de Bosforul Cimerian, undeva în Caucaz, pe un vârf înzăpezit, cu vedere la mare, frecventat de celebrii vulturi hepatofagi. Ahile a fost înmormântat la loc sigur, pe Insula Şerpilor (încă neocupată de prietenii de la Răsărit), aşa că n-a mai fost nevoie de paza unui Sfinx. Iar pentru marele poet Ovidiu, romanii n-au găsit pedeapsă mai aspră decât să-l exileze pe viitorul litoral românesc. Nici istoria modernă nu a schimbat raportul dintre români şi mare. Mioritici prin definiţie, ai noştri au fost mai preocupaţi de zootehnia patriarhală decât de navigaţie sau pescuit. Oaia, calul şi măgarul ni s-au părut investiţii mai sigure decât barca şi delfinul. Nu e de mirare că nici Vasco da Gama, nici Columb şi nici Magellan nu şi-au ridicat pânzele de pe coasta dobrogeană. Comuniştii au investit ceva bani în şantiere navale. Ţara a devenit chiar exportatoare de vapoare; aveam la un moment dat flotă comercială, flotă de pescuit oceanic. Flote care ulterior şi-au pierdut flotabilitatea. Au fost declarate „mormane de fiare vechi” de către un distins revoluţionar în pulover, fiind practic sabordate în furnalele străinătăţii, printr-un amplu proces de jefuire metodică, alintat cu termenul academic de restructurare. Neavând, din start, stofă de navigatori, n-am dobândit nici tradiţie. Eroii noştri naţionali, Păcală, Tândală, Bulă sau Tilică recurg foarte rar la ambarcaţiuni, aşa că e greu de imaginat un Ulise geto-dac, get-beget, altul decât Radu Mazăre. Pentru români, marea are înainte de toate valenţe balneo-climaterice, locul unde poţi să te bronzezi, să-ţi mai treci o aventură sentimentală în C.V., la capătul unui concediu pe cinste. Relativa noastră indiferenţă faţă de mare transpare dureros şi în literatură. Camoes evocă admirabil marea în Lusiada, epopeea naţională a portughezilor. În epopeea noastră (naţională), eminamente terestră, Ion Budai Deleanu, cântă „toate câte făcu ţigănimea/ când Vlad Vodă îi dete slobozenie ”. De gustibus… Am toată stima pentru poetul din Cigmău, care a dat prima operă valoroasă, de amploare, a literaturii noastre. Dar cine a investit „Ţiganiada” („Romiada”, dacă trebuie să ne pliem pe noile reglementări UE…) cu titlul de „epopee naţională a românilor” n-a făcut decât să adâncească

paralelismul nefericit „român-rom”, care bântuie azi şi în Occident, şi în Orient. Zbuciumul valurilor şi imensitatea copleşitoare a apelor se resimt, dramatic, în versurile lui Eminescu care, în plină forţă creatoare, vede pentru prima oară „sute de catarge” în 1981, la Constanţa. Sensibilitatea poetului e puternic marcată de acest contact. El îi trimite Veronicăi Micle o scrisoare, încheiată cu un viguros paradox: „Privirea mării linişteşte mai ales sufletele furtunoase”. Doi ani mai târziu, înainte de a se cufunda în tenebre, poetul scria: „Mai am un singur dor:/ În liniştea serii/Să mă lăsaţi să mor/ La marginea mării“ Şi alte nume mari ale literaturii noastre au abordat marea, dar, de cele mai multe ori, tangenţial, episodic. Chiar dacă Radu Tudoran propune o mare pentru copii şi tineret în romanul său „Toate pânzele sus”, iar Alexandru Mitru semnează excelenta carte „Basmele mării” totuşi, literatura noastră maritimă e subţire, nepermis de săracă pentru o ţară cu un litoral de 245 km lungime, care mai e şi condusă de un fost marinar. Cu atât mai valoros şi temerar este demersul lui Dan Costinaş. Scriitorul s-a născut şi a copilărit sub zodia muntelui (la Petroşani). Amănuntul acesta are importanţa lui. Un element nou în mediul natural al omului devine repede dominant. Fără îndoială, marea, descoperită relativ târziu, îl fascinează pe autor. Şi nu o mare anume (Neagră, Galbenă, Albă sau Roşie - există mări de toate culorile), nu a noastră sau a altora, ci o mare abstractă, un univers lichid, de necuprins. Chiar dacă punctul de plecare al cărţii îl constituie coasta iberică, autorul tinde să evoce o mare conceptuală, generalizată până la refuz, deposedată de povara oricărei identităţii geografice. Autorul abordează subiectul cu o sfiiciune feciorelnică. Explicabilă, dacă ne gândim la măreţia temei, la rangul înaintaşilor (Ovidiu, Hugo, Hemingway), la forţa şi dimensiunile mării, filtrate prin cristalinul minuscul al unui om. El se teme că o entitate de asemenea magnitudine nu încape în paginile unei cărţi. Modest, Dan Costinaş afirmă că suita de mini-eseuri semnate de domnia sa (unele structurate riguros aforistic), atinge doar consistenţa unei „umbre imuabile”: Umbra mării. Viaţa riverană are farmecul ei, în pofida monotoniei induse de freamătul ritmic al valurilor, de ţipetele stridente ale pescăruşilor care spintecă briza sărată a serii. Ţărmul este linia de separare a două lumi. În faţa ta se întinde marea, un tărâm enigmatic, cu zei, comori şi epave ale imemorialei splendori, acoperite de ape adânci şi întunecate. Un refren constant: „aceleaşi 24 de ore”, cu brize regulate, suprimate uneori, pentru scurt timp, de „zbuciumul fatal”, prevestitor de tempestă. Aparent ostilă, marea reprezintă, de fapt, un prieten al omului. I-a dat hrană şi i-a legănat visul avântat pe căi necunoscute. L-a ajutat să evolueze, să crească. Privind în larg, omului i-au scăpărat în minte idei geniale. Marea ne ajută constant, dar la mânie e aprigă, lovind fără cruţare. Trebuie respectată. Nu întâmplător, vechii eleni se închinau la atâţia zei şi semizei. Marea este şi va rămâne „Stăpâna catargelor”. În oglinda ei se poate răsfrânge, paşnic, „cerul înstelat”, dar vântul poate transforma totul în eminescienele „pusietăţi de mişcătoare valuri”. Pe mare, „îngerii păzitori” au o sarcină infinit mai grea. Marea este „ibovnica dedulcită”, tandră, dar imprevizibilă, ca orice femeie. Sub un nevăzut „ochi magic” se perindă numeroase „năluci” şi „eresuri”, în care locuiesc „spiritele tuturor vapoarelor dispărute vreodată”. Dar viaţa la ţărm are pulsul ei economic. „Bursa de pe chei” pune în valoare peştele adus din larg, după un procedeu străvechi, care convieţuieşte paşnic cu

modernitatea. Nu Neptun, ci un tânăr electronist este „ocrotitorul luminii” din far. Soţia sa are ceva din sensibilitatea seducătoare a unei hesperide, dar este florăreasă. Siesta, acest cuvânt care prin muzicalitatea sa îmbie la odihnă, are origini riverane. Explicaţia e simplă. Căldura toridă a amiezii, acompaniată de percuţia monotonă valurilor, îndeamnă la un somn binemeritat şi binevenit. Cuvântul, dar şi această „dulce terapie” au fost preluate de multe neamuri în cadrul globalizării de neoprit. Autorul este un poet care se reprimă. Fibra lirică devine pregnantă când pe fundalul imens conturat de cer şi mare, el remarcă şi răscumpără de la nişte copii, plătind patru acadele, inelul de aluminiu RYW-337 al unui porumbel călător. Acesta, venind poate de dincolo de curcubeu, de dincolo de spectrul descompus al luminii albe (ROGVAIV), asemenea unui Philipiddes al văzduhului, cade, dar nu înainte de a atinge ţărmul făgăduinţei. Gândul te duce la păsările cercetaşi, slobozite de Noe. Să nu uităm că Bunăvestirea Vechiului Testament este marcată de un porumbel. Finalul ciclului ne ridică privirea deasupra liniei orizontului. Este o pledoarie pentru aripi. Omul a învăţat repede să plutească. Dar mersul pe ape nu l-a mulţumit. Visul său cel mare a fost zborul. Omul a invidiat păsările, încercând să se ridice spre zei, bătând aerul cu aripi din pene, ceară sau şindrilă. Icar şi Dedal au demonstrat, tragic, pentru prima oară, că numai imaginaţia poate învinge gravitaţia. Aripa, fie ea de vultur sau de Boeing 737 a purtat omenirea în zborul avântat al devenirii ei. Autorul încheie cu un aforistic „Reflux temporal”, din care reţinem: „Marea e tulburătoare pentru că nu o putem domina. De veacuri ea ne stăpâneşte în mod absolut.” Sau:Cu cât e mai adânc abisul, cu atât mai strălucitor este mărgăritarul” Celelalte confesiuni ale volumului ies uneori din perimetrul maritim. Autorul, un globe-trotter recunoscut, execută crochiuri miniaturale, inspirate de bogata sa experienţă de călător. Umbra Mării şi alte confesiuni este fără îndoială o reuşită literară. E asemenea unui strugure copt, căruia bruma îi conferă un certificat irevocabil de maturitate, dar şi un parfum inconfundabil şi un plus de dulceaţă. Valeriu BUTULESCU

miercuri, 31 octombrie 2012

Ceremonia unei vieţi zilnice ne dovedeşte că

SPECIAL III

Sărbătorile vin de la zei şi, uneori, chiar... de la poeţi Ion Hirghiduş este un filozof cu acte în regulă care scrie, cu egală dăruire, poezie

Poetul - doctor în filosofie cu o teză despre Constantin Noica - este, în viaţa de toate zilele, profesor la Universitatea din Petroşani. În particular, el reuşeşte, spre deosebire de mulţi din colegii săi din Dealul Institutului, să fie o prezenţă constantă în librării, atât în raftul destinat lucrărilor de filozofie cât şi în cel destinat poeziei. Ca filosof, s-a legitimat cu cele două cărţi de specialitate ( Introducere în filosofia lui Constantin Noica/ Dacia, 1999 şi Studii şi eseuri filosofice/ Dacia, 2005), iar ca poet cu alte două volume intitulate Femeia lui Dumnezeu (Editura Fundaţiei Alfa, Cluj, 2007) şi Ceremonia unei vieţi zilnice (apărută tot la Editura Fundaţiei Alfa, în acest an).

Din prezentarea laconică de pe manşetele ultimului său volum de versuri

am remarcat o apreciere pe care un editor occidental ar fi pus-o, fără îndoială, pe o banderolă care ar fi înconjurat orice carte semnată Ion Hirghiduş. Despre ce este vorba? În anul 2001 a apărut, în englezeşte, o selecţie din poeţii tineri ai momentului făcută de un clasic în viaţă. Alegerea lui Sorescu (sau cum ar suna azi mai trendy Sorescu’s Choice/ versions by Martin Mooney edited by John Fairleigh) îl cuprinde şi pe Ion Hirghiduş. Aici am putea face o paranteză extrem de măgulitoare pentru subiectul acestor rânduri: dacă G. Călinescu l-a descoperit entuziast pe Marin Sorescu la începuturile sale, Ion Hirghiduş ar trebui să fie la fel de măgulit că a fost selectat într-o antologie asumată de Marin Sorescu, într-o perioadă când el încă nu a debutat în volum. Ion Hirghiduş se revendică din gruparea faimoasei reviste Echinox, unde a fost redactor pe perioada studenţiei sale clujene.

Ultimul său volum de versuri se intitulează, aşa cum v-am anunţat, deja, mai sus,

Ceremonia unei vieţi zilnice. Faptul că diurnul este pus în relaţie cu o abordare „oficială” înseamnă că acest cotidian are, pentru poet, semnificaţia zilelor foarte rare şi foarte speciale. Volumul e împărţit în două mari capitole Cuvintele din cafea şi Ceremonia unei vieţi zilnice. Dacă am muta cuprinsul volumului în domeniul showbiz-ului, am putea spune că prima parte a cărţii face figură de vedetă engleză, iar cea de-a doua - de vedetă americană. Afirmăm asta în sensul că primul capitol (care este substanţial ca număr de pagini şi ca forţă poetică) pregăteşte intrarea în scenă a celui de-al doilea (care se vrea unul esenţial şi concluziv).

În Cuvintele din cafea, poetul se declară, oficial, drept un proprietar de cuvinte

Dacă Dinescu trece, în poezia română, ca un îndreptăţit proprietar de poduri, Hirghiduş se doreşte a fi proprietarul cuvintelor pentru că, potrivit unei observaţii neutre, „cuvintele sunt încă singure/ într-un arbore imaginar/gândurile - cerul pământul”. Luarea în posesie a acestor cuvinte e îndreptăţită în absenţa altui proprietar de drept. Dacă un proprietar de pod face legături necesare doar pe orizontală, un proprietar de cuvinte intenţionează să facă acelaşi lucru pe o imaginară verticală vegetală. Această verticală este materializată printr-„Un arbore între cer şi pământ/ un zid de frunze ca un gând”.

Ziua are la Hirghiduş un trup uriaş şi din cauză că stelele cerului sunt pitice (Suntem noi şi atât)

Când se deschid, la ceremoniile cotidiene, porţile cetăţii, „literele cad din cuvinte şi se împrăştie limba iubirii peste tot”. Ziua la Uricani, unde locuieşte poetul născut la Zorleşti/ Gorj, e împărţită între doi cai cosmici, unul alb şi altul negru. Ei se dovedesc extrem de fericiţi dar, vai, sunt rătăcitori pe pământ. Unde, se întreabă poetul, „este calul alb fericit cum e ziua?” şi „unde este calul negru fericit cum e noaptea?”. Un al treilea cal (coborât şi el din cer pentru că „se cam terminase de mult timp iarba cosmică”) e unul roşu şi e total nefericit. Nefericirea lui pustieşte, la rândul său, şi pe cel care îl încalecă temporar. Cal şi călăreţ se întreabă, mereu, care e motivul solitudinii lor. Absenţa cailor, alb şi negru, aduce poetului nostalgia calului de lemn încălecat în copilărie „care nu păştea ci doar mă privea într-un anume fel”. Copilăria pierdută e privită cu o maximă tandreţe pentru că „este calul meu subtil de sub şa/ un cal troian care mi-a cucerit inima”.

Deşi este, prin naştere, un om al sudului, poetul se declară hotărât „un om din nord”

cu privirea pierdută-n zăpezi/ pe unde aleargă uneori caii absenţi”. Prezenţa calului, un animal perfect (de aceea e atât de greu a-l surprinde cu liniile unui creion leneş) e în acord subtil cu titlul volumului. Coperta, realizată de Ioana-Delia Hirghiduşi, vede ceremonia unei vieţi

zilnice în compania unei cafele negre şi a unui stilou care după ce a executat somptuoase caligrafii lasă şi o (inevitabilă) pată de cerneală.

Dacă prima parte a volumului are parte de titluri semnificative şi generoase

(E frig la tine-n pleoape, Sunetul în cădere liberă, Sămânţa pădurilor roşii, Crini să fie profeţiţi o mare de nuferi, Bătălia roşie a cireşelor de mai etc.), demne de un adevărat proprietar al cuvintelor, al doilea ciclu - care dă şi titlul volumului - marchează poeziile doar prin sobre cifre arabe. Relaţia între bărbat şi femeie e văzută ca o stare de levitaţie în care cei doi plutesc ca şi cum nu ar fi. „Noi suntem inima din pumnal” e concluzia rece şi definitivă a vieţii petrecute sub semnul sângelui roşu. E o culoare care revine obsesiv şi e motivată, se pare, de ceremonia unei vieţi zilnice care nu se încheie asemenea apei. Acest tip de iubire se urcă în cer şi „taie râuri divine în lumea spre care tânjim”.

Într-un ultim poem suntem anunţaţi solemn că „ceremonia nu se încheie aici”

Urmează, desigur, un alt timp „al cernelii/ pe care tipografii îl pun să înainteze/ prin filele cărţii”. E soarta cărţilor care, asemenea femeii din poemele lui Hirghiduş, sunt mai tari „decât esenţa lemnului de mirt”. În ciuda acestei tării de esenţă foarte veche, femeia pluteşte peste lumea vegetală („nu te simt ierburile când le calci”) şi nu tulbură atmosfera drumului pe care urmează să-l parcurgă („nu se cutremură vântul răsucit pe poteci”). Aceste întâmplări magice sunt de natură a face extrem de discretă prezenţa bărbatului („minunate sunt zilele de catifea ale visului/ în care mă strecor pentru a te vedea/ ascunsă în urmele pădurii”). Dar nu şi a poetului hărăzit care e Ion Hirghiduş... Mihai BARBU

IV SPECIAL

miercuri, 31 octombrie 2012

În Turcia s-a desfăşurat

Prima mobilitate a Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani În perioada 8-12 septembrie 2012, o echipă de profesori ai Colegiului Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani, s-a deplasat în Turcia, pentru prima întâlnire de proiect Comenius: „New Ways of Living”. Echipa a fost condusă de coordonatorii proiectului prof. Atena Vladuceanu şi Mihaela Manolea, şi însoţite de prof. Gabriela Rus şi prof. Mariana Boboc. Din echipa de proiect mai fac parte Ana Maria Cercel şi Alina Şarpe.

Proiectul îşi propune

o trecere în revistă a ceea ce înseamnă să ne trăim viaţa într-o lume influenţată de globalizare, fiecare cu identitatea sa, fiecare european. Ideea principală a proiectului constă în pregătirea noii generaţii pentru adaptarea la noua viaţă sofisticată, supertehnologizată, dar încercând să li se insufle elevilor dorinţa de a se bucura şi de alte lucruri, mărunte, dar totuşi importante. Obiectivele proiectului sunt de a identifica diferenţele culturale de-a lungul Europei, moştenirea culturală, digitalizarea civilizaţiei, noi stiluri de viaţă. În acest proiect sunt implicate şcoli din 6 ţări: VYŠŠÍ ODBORNÁ ŠKOLA OBALOVĔ TECHNIKY A STŘEDNI ŠKOLA, ŠTĔTI - (Cehia); PŎLVA ŰHISGŰMNAASIUM (Estonia); CAMBIUM COLLEGE - (Olanda); ZESPŐL SZKŐL SPOŁECZNYCH NR. 1 (Polonia); COLEGIUL TEHNIC „DIMITRIE LEONIDA” Petroşani - România; KịPA 10. YIL ANADOLU LịSESị (Turcia).

vocaţional foarte bine dotat prin program guvernamental cu tehnologie ultramodernă şi unde elevii ne-au prezentat un moment artistic cu dansuri şi muzică tradiţionale.

Fascinaţia Fecioarei Maria

Au urmat excursiile, în care ne-am împrietenit cu ţara gazdă. Centrul oraşului Izmir este considerată Piaţa Konak - Konak Meydani şi Turnul cu ceas, care se află la capătul de sud al Bulevardului Kordon şi care are vedere spre Golful Izmir. Turnul cu ceas a fost construit în stil otoman-maur, are înălţimea de 24 m şi a fost dăruit oraşului de sultanul Abdülhamid în 1901. În partea de nord a pieţei se află clădirea Primăriei - Belediye, iar în partea de sud se află Centrul Cultural al Universităţii Egee, un complex de clădiri cu o arhitectură neobişnuită. Următoarele obiective vizate au fost legate de oraşul Efes. Vizitarea Casei Fecioarei Maria a fost una din cele mai impresionante excursii din sejurul nostru în Efes. Drumul spre acest loc sfânt începe înainte de intrarea în oraşul antic. Îndată ce începe urcuşul, întâlnim statuia Sf. Fecioare Maria, cu braţele deschise, aşteptând creştinii să vină la ea, stând cu

Scopul întâlnirii

a fost stabilirea acţiunilor următoare şi contactul între profesorii implicaţi din fiecare ţară. Rezultatele finale ale implicării elevilor vor fi bazate pe conştientizarea importanţei cunoaşterii şi promovarea tradiţiilor; diversitatea culturală şi lingvistică din Europa; combaterea rasismului, prejudecăţilor şi xenofobiei; promovarea egalităţii între sexe, contribuţia la combaterea altor forme de discriminare bazate pe sex, rasial sau origine etnică, religie, vârstă, dizabilităţi sau orientare sexuală.

La Izmir

Vizita în Turcia s-a desfăşurat în oraşul Izmir, al treilea ca mărime din această ţară, şi a debutat cu primirea delegaţiilor din cele şase ţări de către conducerea liceului şi oficialităţile oraşului, primarul şi guvernatorul districtului Gaziemir, care au fost foarte ospitaliere, şi care, conform tradiţiei, ne-au tratat cu… ceai şi cafea turcească. Primarul ne-a pus la dispoziţie, pe toată durata şederii în Izmir, unul dintre autocarele primăriei cu care am efectuat vizitele pentru cunoaşterea oraşului şi împrejurimilor acestuia. Şedinţele de lucru, destinate stabilirii produselor finale ce urmează a fi realizate de toţi partenerii de proiect, s-au derulat zilnic la Kịpa 10. Yil Anadolu Lịsesị, un liceu

faţa spre oraşul Efes de odinioară. Mai departe, drumul şerpuieşte printre culmi stâncoase şi păduri de măslini, până la Casa Fecioarei Maria, un parc natural şi cultural, situat într-un loc de o rară frumuseţe. Pare surprinzător că în această ţară musulmană, cu legile ei diferite de ale noastre, există acest loc sfânt. Însă acesta este bine îngrijit şi întreţinut, turcii având un respect profund, fiind mândri de existenţa acestor locuri de puternică respiraţie religioasă. Tot aici am văzut şi Zidul Dorinţelor, încărcat cu bileţele, cu rugăciuni adresate Sf. Fecioare. Biletele, în toate limbile pământului sunt prinse aici în lanţ, de cuie, de ţevi, de tot ce găseşte omul de care să poată fi atârnat ceva.

Poveştile se citesc în ruine

Oraşul antic Efes (Ephesus) este o surpriză deosebită pentru oricine vizitează Turcia. Nu trebuie să fii neapărat pasionat de istorie şi nici să ştii foarte multe despre arhitectură. Este îndeajuns să fii deschis pentru a te bucura de unul dintre cele mai atractive obiective turistice. Din oraşul antic, astăzi au rămas doar ruine, dar se fac eforturi pentru reconstruirea oraşului de altădată. Ruinele ascund foarte multe poveşti interesante despre modul de viaţă al celor care au trăit acolo. Site-ul cuprinde foarte multe vestigii importante din perioada Romană şi Elenistică cum ar fi:

Biblioteca lui Celsus, Odeon, arene de luptă, precum şi ruine bisericeşti din epoca bizantină.

Farmecul satului plăcut, fost… urât

Drumul ne scoate din oraş şi urmăm serpentinele care urcă printre dealurile acoperite de măslini spre intrarea într-un sat cu străduţe foarte înguste şi case albe, care se zăreau în faţă, înconjurate de munţii acoperiţi de verdeaţă. Şirince satul plăcut, în trecut Sirince - a fost locuit de foştii sclavi greci, care i-au dat denumirea Çirkince (urât), pentru că nu doreau să fie deranjaţi de străini. Însă, când au venit turcii, denumirea a fost schimbată în Şirince (plăcut), pentru a reda cu adevărat atmosfera acestui sat tradiţional. E un sat foarte vechi, departe de lumea modernă. Ajunşi aici, avem sentimentul că suntem în altă lume. Se spune că e un sat sfânt, cutreierat de Apostolul Ioan şi Maica Domnului, Sirince fiind satul primilor creştini. În zona comercială a satului, peste tot tarabe cu diverse obiecte, cele mai multe dintre ele lucrate de mână, şi multe soiuri de vin. Peste tot expoziţie de vinuri, pe rafturi frumos aranjate stau vinuri pentru toate gusturile: alb, roşu, de struguri, de căpşuni, de cireşe, de banane, de dude, de caise, de piersici, de... orice fruct care le trece prin mână! Sătenii sunt foarte mândri de producţia lor şi se spune că vinurile produse de ei nu se vând în afara satului. Frumuseţea satului vine din interior, din privirile oamenilor, din liniştea satului care te face să-l cutreieri pentru a vedea fiecare colţişor din acest loc diferit, pentru a-l descoperi. Se spune că localnicii nu-şi vând locuinţele decât între ei, nu le înstrăinează. E o lege nescrisă a locului, care îi ţine pe toţi aici, nelăsându-i parcă să plece.

Arta populară live

O altă destinaţie impresionantă a fost o mică aşezare situată la periferia oraşului Izmir, unde se confecţionau obiecte tradiţionale, la care puteai asista la procesul de fabricaţie. Arta populară turcească e perpetuată prin aceste mici industrii ce produc obiecte ceramice din piele, lemn, sticlă sau ţesături. Nelipsitul „ochi” este prezent sub toate formele şi mărimile, fiind considerat un simbol puternic, de protecţie împotriva forţelor malefice şi cel care îl poartă va fi ferit de gândurile rele ale duşmanilor.

Din Turcia în Olanda

Acestea sunt cele mai importante date despre prima mobilitate din cadrul proiectului Comenius „New Ways of Living”, în care Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani este partener, reprezentând România. Următoarea mobilitate se va derula în luna martie, în Olanda, unde se va deplasa şi un grup de elevi, care vor realiza primele produse ale proiectului şi vor cunoaşte cultura, tradiţiile şi civilizaţia specifice acestei ţări europene. Vom reveni la timpul respectiv. Prof. Mariana BOBOC