ZdG nr. 441 [October 3, 2013]

pagina 10 I exclusiv

Interviu cu Matthias Meyer, Ambasadorul Germaniei în R. Moldova

Cu certitudine, Germania va însoţi R. Moldova pe calea schimbării Nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013 săptămânal independent de investigaţii

primul număr a apărut la 29 iulie 2004

www.zdg.md

preţ - 5 lei

Vladimir Botnari – de la apartament cerşit de la stat, la case de milioane pagina 6 I dosar

Foto: Ziarul de Gardă / Colaj: Ziarul de Gardă

circ în tramvai Poliţia şi Academia Unii poliţişti nu sunt capabili să-şi dea seama dacă o persoană, prin acţiunile şi scandările sale, lezează sau nu onoarea şi demnitatea unei alte persoane. Astfel, ... Pagina 19 Plahotniuc, preşedintele PD? Mai multe voci din PD încearcă să-l încurajeze pe Vlad Plahotniuc, primvicepreşedintele PD, să candideze la următorul scrutin intern al formaţiunii la funcţia de preşedinte. Pagina 20

pagina 3 I politic

pagina 14 I oameni

Cei 28 de ambasadori ai Comitetului pentru Politică şi Securitate al Consiliului UE, reuniţi timp de două zile la Chişinău, au întrevederi cu oficialii R. Moldova, dar şi cu reprezentanţii opoziţiei, exprimându-şi, în cadrul discuţiilor, susţinerea deplină acordată aspiraşiilor europene ale R. Moldova.

În perioada 12-14 septembrie, la Sofia, Bulgaria, s-a desfăşurat a doua etapă a Festivalului Internaţional de Film „Sloveanskaya scazka”.

Aici şi-au prezentat lucrările nu doar regizori de talie naţională sau mondială, ci şi tineri începători. R. Moldova a prezentat 13 filme, iar 6 dintre acestea au ajuns în finală.

Ambasadori europeni la Chişinău

Trandafirul de bronz a ajuns în R. Moldova

pagina 7 I dosar

Fonduri UE, prin offshoruri şi firme-fantomă

Ong-urile acuzate că ar fi obţinut şi utilizat în mod fraudulos banii veniţi de la Consiliul Europei au apelat la firme-fantomă şi off-shoruri pentru a şterge urma banilor. Cel puţin asta reiese din ordonanţele procurorului. Avocaţii învinuiţilor declară însă că, în realitate, lucrurile nu sunt chiar aşa cum au fost prezentate.

pagina 16 I zona publică

Strugurii Moldova – 90% în CSI, o bobiţă – în UE

Cel mai popular soi de masă rămâne „Moldova”, deşi multe plantaţii de vie au recolta compromisă din cauza ploilor din septembrie. Şi în această toamnă 90% din strugurii de masă sunt exportaţi în Rusia şi CSI. Totuşi, România cumpără de 8 ori mai mulţi struguri din R. Moldova decât în anii precedenţi.

2 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

Politic

Rusia de pe Nistru Petru Grozavu petru@zdg.md

Foto: Ziarul de Gardă

Rusia ameninţă cu Transnistria Ambasadorul Rusiei la UE, Vladimir Cijov, a avertizat Chişinăul şi Bruxellesul că semnarea la Vilnius a Acordului între R. Moldova şi UE ar putea complica soluţionarea problemei transnistrene, scrie Ria Novosti. Cijov nu a dat detalii vizavi de posibilele Foto: www.romanian.ruvr.ru evoluţii şi scenarii ale Rusiei la Nistru, dar a lăsat să se înţeleagă că „problema este serioasă”. Potrivit oficialului rus, în R. Moldova există, de facto, două economii paralele pe cele două maluri ale Nistrului şi acest fapt nu poate să nu provoace complicaţii în relaţiile dintre Tiraspol şi Chişinău.

UE ar putea răspunde cu restricţii Uniunea Europeană ar putea înăspri politicile sale faţă de Rusia, ca urmare a introducerii restricţiilor comerciale împotriva Ucrainei şi R. Moldova.

Sancţiunile impuse de Rusia mărfurilor ucrainene şi moldoveneşti ar putea aduce la sancţiuni similare Foto: thebureauinvestigates.com pentru exporturile ruseşti pe piaţa europeană, scrie ediţia ucraineană a publicaţiei Kommersant. O decizie în acest sens a fost adoptată de Comitetul pentru Afaceri Externe al Parlamentului European.

Federaţia Rusă a fost avertizată că UE ar putea înăspri controlul asupra tuturor tranzacţiilor în care figurează capital rusesc, dacă Moscova nu va înceta să facă presiuni asupra statelor membre ale Parteneriatului Estic în legătură cu decizia acestora de asociere la UE, precizează Kommersant.

Conflictul transnistrean la ONU R. Moldova poate deveni un stat puternic. Pentru asta are nevoie de suport internaţional. Declaraţia a fost făcută la cea de-a 68-a sesiune a Adunării Generale a ONU de premierul Iurie Leancă. Diferendul transnistrean a fost subiectul central abordat Foto: www.un.org de Leancă. „Moldova e predispusă la un dialog pe toate canalele posibile, dar pentru a obţine rezultatul dorit avem nevoie de încredere în procesul de reglementare şi implicare din exterior”, a spus Leancă, reiterând demersul Chişinăului privind „retragerea muniţiilor şi armelor ruseşti de pe teritoriul R. Moldova, transformarea mecanismului actual de menţinere a păcii într-o misiune civilă internaţională” şi „respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a ţării”.

Formuzal să citească Constituţia Başcanul Găgăuziei vrea a doua Transnistrie în sud.

Presa de la Comrat scrie că şeful autonomiei găgăuze, M. Formuzal, a cerut Adunării Populare să examineze posibilitatea unui referendum în Găgăuzia.

Potrivit demersului, la referendum va fi solicitată Foto: www.inprofunzime.md părerea populaţiei despre vectorul politicii externe a R. Moldova. Potrivit declaraţiilor anterioare făcute de Formuzal, başcanul vrea să reorienteze Găgăuzia spre Rusia. Solicitat să comenteze intenţiile başcanului, premierul Leancă i-a sugerat lui Formuzal să citească mai atent Constituţia şi Legea privind statutul autonomiei găgăuze. „Politica externă e o prioritate exclusivă a Chişinăului”, spune Leancă.

Rusia nu se dă bătută. Lupta pentru R. Moldova continuă. După ce Parlamentul European a dat peste cap războiul vinurilor, înscenat de Moscova, şi a dat undă verde băuturilor moldoveneşti pe piaţa comunitară, Rusia s-a grăbit să provoace un nou scandal în relaţiile cu Chişinăul. Nu, nu e vorba de un nou război al merelor sau al gasterbeiterilor, aşa după cum a scris presa rusă. Moscova şi-a trecut supărările pe un alt plan decât cel comercial şi umanitar. Potrivit viceministrului rus de Externe, Grigori Karasin, Kremlinul se arată profund îngrijorat de decizia Chişinăului privind instalarea a 6 puncte interne de control migraţional la Nistru pentru cetăţenii străini care traversează frontiera moldo-ucraineană pe segmentul transnistrean, necontrolat vremelnic de Chişinău. Controlul va fi aplicat în cazul în care străinii veniţi în Transnistria (de obicei aceştia sunt cetăţeni ruşi sau ucraineni) vor vrea să ajungă în dreapta Nistrului. Rusia se opune, nu vrea, nu-i convine să-i fie monitorizaţi „cetăţenii” (agentura) din Transnistria şi ameninţă cu dezgheţarea conflictului transnistrean, - asta dă de înţeles Karasin, iar marţi, la Chişinău, într-o conferinţă de presă, V. Liţkai, fostul şef al biroului de relaţii externe în administraţia transnistreană, mai că nu a ajuns la declaraţii de război. În opinia sa, instalarea posturilor migraţionale ar putea readuce situaţia de la Nistru la condiţia din ajunul conflictului armat din 1992. Nu sunt mai puţin categorici în declaraţiile lor nici comuniştii. Cântând în strună Moscovei, aceştia acuză conducerea R. Moldova că pune la cale instalarea unei frontiere pe Nistru... Poziţia comuniştilor este clară. Ei profită de frustrările şi emoţiile Moscovei şi sunt gata să speculeze orice scenariu din Est, în speranţa că vor putea provoca alegeri anticipate şi reveni la putere. Rusia, la rândul ei, îşi doreşte şi ea un alt regim de guvernare la Chişinău, mai loial Moscovei. Până la urmă, şi unii şi alţii vor acelaşi lucru: scoaterea R. Moldova de pe agenda Summitului de la Vilnius şi menţinerea ei sub influenţă rusească.

Ce avem azi la Nistru? Pe malul stâng - o a doua Rusie... Din jumătatea de milion de populaţie din stânga Nistrului, 180 de mii sunt cetăţeni ruşi şi alţi 100 de mii - cetăţeni ucraineni.

50%, sumar vorbind. Cine sunt ei? Ce ocupaţii au?

Interesele cui servesc?

şi pe care Rusia, tot de atâţia ani, o boicotează prin agenţii săi de influenţă de la Chişinău, Tiraspol, iar mai nou - şi Comrat. Paradoxul paradoxurilor: Rusia, care speculează cel mai mult în jurul acestor posturi migraţionale, le are instalate în Rusia, acolo unde are nevoie de ele, în număr de 142. Şi nici Chişinăul, nici un alt stat, mai îndepărtat sau mai apropiat de Rusia, nu s-a arătat deranjat de acest fapt, pentru că problema este până la urmă una internă a Rusiei şi ţine de securitatea ei, tot aşa cum cele 6 posturi migraţionale la Nistru sunt o problemă internă care ţine de securitatea R. Moldova. Şi punctum.

De ce admite Chişinăul şi nu vrea Moscova şi Tiraspolul să admită un control migraţional la Nistru? Ar fi mai multe răspunsuri.

Mai în faţă cred că ar fi opţiunile geo-umane: Chişinăul vrea o apropiere cât mai mare de UE, Mosco-

Ziarul de Gardă săptămânal independent de investigaii, înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 22 martie 2004, nr. 1004600020186

Un nou acord cu Rusia Guvernele de la Chişinău şi Moscova s-au înţeles să semneze un acord privind legalizarea migraţiei şi muncii cetăţenilor moldoveni în Federaţia Rusă. Subiectul a fost abordat de premierul Iurie Leancă, într-o convorbite telefonică cu omologul său, Dmitri MedFoto: www.viza.md vedev, ca urmare a apariţiilor în presa rusă a informaţiilor potrivit cărora Moscova pregăteşte expulzarea a 190 mii de moldoveni aflaţi la muncă în Rusia. Prezent la „Moldova în direct”, Leancă a comentat situaţia ca una impusă de realităţi. „Obiectivul nostru este să le oferim cetăţenilor de lucru acasă şi vom găsi posibilităţi ca ei să nu fie nevoiţi să plece din R. Moldova, însă, deocamdată, astea sunt realităţile”, a precizat premierul.

Scandalul cu oficiile migraţionale la Nistru nu e de azi. Un proiect de lege privind deschiderea acestor oficii a fost votat de Parlamentul R. Moldova înaintea vacanţei de vară, pe 5 iulie, şi trecut pentru lectura a doua în sesiunea de toamnă-iarnă. După revenirea din vacanţă, comuniştii au cerut, însă, anularea proiectului de lege, demiterea Guvernului, dizolvarea Parlamentului şi anticipate. Sub flamura aşa-zisei revoluţii de catifea, comuniştii – inspiraţi şi ajutaţi de Rusia, au pornit să scandalizeze lucrurile în speranţa că vor putea sabota asocierea R. Moldova la UE. Şi fac paradă „de catifea”. Ăsta e baiul. Restul sunt pretexte. Să fie clar: instalarea oficiilor migraţionale la Nistru este o condiţie obligatorie pentru liberalizarea regimului de vize cu UE – cauză pe care R. Moldova o pledează de ani de zile pentru cetăţenii săi

ADRESA redacţiei bir. 324, Casa Presei, str. A. Puşkin, nr. 22, MD-2012, Chişinău, R. Moldova Contacte telefon: (022) 23-44-38 fax: (022) 23-26-33 Orange: 068322226 Moldcell: 079020007 e-mail: ziardegarda@gmail. com Pagină Web: http://www.zdg.md

Echipa redacţiei Director: Alina Radu Redactor-şef: Aneta Grosu Redactor-şef adjunct: Victor moşneag Politic: Petru Grozavu Investigaţii: Iurie SANDUţA Social: Olga Bulat Redactor-stilizator: Aleutina Saragia Design ºi machetare: Nicolae Cuşchevici Promovare şi vânzări: Aida Cotruţa

va şi Tiraspolul dimpotrivă. Chişinăul vrea deschiderea frontierelor UE pentru cetăţenii săi, Moscova şi Tiraspolul vor păstrarea statutului de rezervaţie rusească pentru R. Moldova. Rusiei îi convine să menţină statutul de gaură neagră pentru Transnistria, pe când Chişinăul (în urma asocierii la UE) va trebui să blocheze această gaură.

Statutul R. Moldova se schimbă radical în cazul .plecării sale spre UE. Cel al Rusiei va trebui să se schimbe şi el. Asocierea la UE trece R. Moldova din coridorul doi de securitate UE şi NATO în coridoul unu. Iar asta înseamnă că Rusia nu va mai putea controla, atât de liber şi nestingherit - după cum o face azi, situaţia în zonă. Instalarea oficiilor migraţionale îi va provoca anumite incomodităţi. Ce avem azi la Nistru? Pe malul stâng avem, de fapt, o a doua Rusie. Deşi Transnistria este, de jure, parte suverană a R. Moldova, de facto este un teritoriu ocupat şi ţinut sub ocupaţie de armata rusă, FSB-ul rusesc, miliţia rusă (transnistreană) şi de un regim-surogat instalat de Rusia, monitorizat de Rusia, fiunanţat de Rusia şi pus să facă politică rusească într-un teritoriu care nu este, sub nicio formă, rusesc. Transnistrtia, însă, e invadată nu numai de armată, securitate şi miliţia rusă, ea clocoteşte de tot genul de agentură rusească, care circulă zilnic între Tiraspol, Moscova, Odesa, Kiev, Chişinău, Comrat, Bălţi...

Cum să nu fie deranjată Rusia, dacă din jumătatea de milion de populaţie din stânga Nistrului, 180 de mii sunt cetăţeni ruşi şi alţi 100 de mii - cetăţeni ucraineni, care vor trebui monitorizaţi la trecerea Nistrului. Cine sunt ei? Ce ocupaţii au? Interesele cui servesc? Deschiderea oficiilor de control migraţional va trebui să facă lumină şi asupra acestui gen de întrebări.

Comuniştii se declară deranjaţi că aceste posturi ar pune frontieră pe Nistru. Chiar să nu ştie Voronin că Rusia a instalat regim de frontieră la Nistru încă în 1992? Dacă spre Dubăsari (situaţia e aceeaşi peste tot) poţi trece cu „buna ziua” şi „la revedere” pe lângă servicul de control al R. Moldova, care e unul simbolic, pe partea stângă treci controlul vamal şi de frontieră, de parcă intri în Coreea de Nord.

Chişinăul a întârziat cu instalarea posturilor migraţionale exact cu 20 de ani. Păcat ar fi să mai întârziem din cauza lui Voronin, Şevciuk, Karasin sau Putin cu alţi 20.

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicate şi a articolelor de autor.

IMPORTANT Redacţia ZdG nu îşi asumă obligaţia să publice toate scrisorile primite, nu se obligă să răspundă la scrisori şi nu se angajează să le expedieze înapoi adresantului sau terţelor părţi.

Tipar Tipografia ÎM “edit tipar grup”, str. Feredeului, 4, Chişinău Comanda nr. 1369 Tiraj: 4750 ex.

Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor (WAN IFRA)”

“Publicarea materialelor marcate cu semnul “BP” a fost achitată din bani publici”

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

I 3

Politic

pe scurt După ce a declarat război vinurilor moldoveneşti, Rusiei nu-i mai plac nici moldovenii.

Potrivit kommersant.md, circa 190 mii de cetăţeni ai R. Moldova ar putea fi expulzaţi din Federaţia Rusă pe motiv că ar fi încălcat regimul de şedere. „România va sprijini R. Moldova şi o va ajuta să se pregătească de Vilnius...” Asigurările vin din partea preşedintelui Parlamentului român, V. Zgonea. „Cetăţenii R. Moldova trebuie să vadă că Parteneriatul Estic va aduce avantaje cetăţenilor, indiferent de naţionalitate”, declară Zgonea.

Comuniştii au ieşit la drumul mare. Zeci de manifestanţi PCRM au blocat timp de două zile traseul Soroca-Otaci, protestând împotriva asocierii R. Moldova la UE şi cerând demisia Guvernului Leancă.

Rusia va relua importurile de vinuri moldoveneşti. Cel puţin asta declară premierul Iurie Leancă, după o discuţie telefonică cu omologul său rus, D. Medvedev. „Suntem interesaţi să avem relaţii comerciale civilizate, mai ales că suntem membri ai Organizaţiei Mondiale a Comerţului”, spune Leancă.

Corupţia, sistemul judiciar slab şi intransparenţa în sectorul financiar sunt principalele probleme cu care se confruntă R. Moldova. Cel puţin, asta este opinia noului şef al Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Pirkka Tapiola.

Ambasadori europeni la Chişinău Cei 28 de ambasadori ai Comitetului pentru Politică şi Securitate al Consiliului Uniunii Europene (COPS), reuniţi timp de două zile la Chişinău, au întrevederi cu oficialii R. Moldova, dar şi cu reprezentanţii opoziţiei, exprimându-şi, în cadrul discuţiilor, susţinerea deplină acordată aspiraţiilor europene ale R. Moldova.

Comitetul pentru Politică şi Securitate al Consiliului Uniunii Europene constituie o verigă importantă a procesului decizional intern al UE în domeniul Politicii Externe şi de Securitate Comune a UE. Funcţiile cheie ale COPS includ monitorizarea evoluţiilor situaţiei internaţionale şi pregătirea abordării strategice a UE în context internaţional, inclusiv în situaţii de criză sau conflict.

Toate deciziile privind contribuţia sau implicarea UE în procesul de reglementare transnistreană înainte de a fi adoptate de Consiliul Miniştrilor UE sunt discutate şi aprobate în cadrul reuniunilor COPS. Diplomaţii, membri ai COPS, au mai vizitat R. Moldova la sfârşitul anului 2011. În cadrul întrevederii cu premierul Iurie Leancă, acesta a salutat prezenţa diplomaţilor europeni în R. Moldova, menţionând că vizita lor în această perioadă crucială pentru noi demonstrează sprijinul şi atitudinea extrem de importantă faţă de aspiraţiile europene ale R. Moldova. Premierul a reconfirmat determinarea Guvernului de a continua avansarea agendei de integrare europeană a R. Moldova, în pofida provocărilor interne şi externe. Leancă a

Foto: www.gov.md

specificat că o componentă esenţială a agendei Guvernului o constituie reformele structurale aliniate standardelor şi principiilor europene, printre care reforma justiţiei şi consolidarea statului de drept, îmbunătăţirea mediului de afaceri, lupta cu corupţia şi asigurarea unei mai mari transparenţe a actului de guvernare.

Iurie Leancă a mai accentuat că R. Moldova are nevoie de sprijinul UE şi al statelor membre pentru parafarea Acordului de Asociere în cadrul Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius şi semnarea acestuia pe durata mandatului actualei Comisii Europene şi a Parlamentului European. Potrivit lui Leancă, la fel de importantă este şi avansarea R. Moldova spre etapa finală a dialogului privind regimul de vize.

Ambasadorii şi-au exprimat susţinerea în procesul de integrare europeană a R. Moldova. Oficialii europeni au menţionat importanţa continuării reformelor şi avansării pe calea modernizării R. Moldova în diverse domenii. „R. Moldova mai are multe probleme de rezolvat, până va ajunge să facă parte din familia europeană, dar, pe drumul anevoios al integrării, Chişinăul se poate bucura de toată susţinerea partenerilor europeni”, acesta a fost mesajul transmis de ambasadorii UE, în cadrul întrevederii cu preşedintele Nicolae Timofti.

Preşedintele le-a mulţumit dipomaţilor europeni pentru susţinerea acordată R. Moldova de către ţările lor, în special în momentele mai complicate. „R. Moldova a simţit foarte mult şi a apreciat soli-

daritatea demonstrată de ţările europene. Mă bucură faptul că atunci când ni s-au creat condiţii grele, artificial, noi am simţit susţinere la nivel de declaraţii, de hotărâri, se întrerpind măsuri astfel ca ţara noastră să fie ajutată”, a subliniat preşedintele, precizând că o astfel de întâlnire cu ambasadorii UE este un puternic semnal din partea acestui for eropean că ei ne susţin şi doresc să venim în familia UE. Experţi independenţi spun că vizita celor 28 de diplomaţi europeni va contribui la crearea unei imagini mai obiective asupra reformelor iniţiate de R. Moldova.

Vineri, 4 octombrie, la Chişinău va sosi Ştefan Fule, Comisar european pentru extindere şi politica europeană de vecinătate, care va participa la Forumul organizaţiilor nonguvernamentale din Moldova.

În China, infracţiunea de corupţie se pedepseşte cu moartea, în Emiratele Arabe Unite - cu tăierea mâinii, în SUA - cu restituirea pagubei sau 15 ani de închisoare, iar în Japonia - cu 2 ani de puşcărie sau ocnă.

Corupţia: între pedeapsa cu moartea şi toleranţă Ludmila Bolboceanu, profesor universitar

A

uzim peste tot că, în R. Moldova, corupţia este una dintre cele mai mari probleme. Eu cred că e una dintre marile crime împotriva statului, pentru că e tâlhărit avutul public. În tradiţia noastră istorică, pedeapsa cea mai aspră era pentru trădare. Cădeau capete. Corupţia este şi ea un act de trădare, însă ar fi prea barbar să revenim la tăierea capetelor, va trebui să cadă prea multe şi, în plus, nici Biserica nu mai admite aşa ceva.

Soluţiile ar fi, cel puţin, trei la număr: procesele pentru corupţie să fie publice, averile ilegale - confiscate, iar condamnaţii pentru corupţie să fie lipsiţi, pe viaţă, de dreptul de a mai ocupa funcţii publice.

Anatol Petrencu, istoric

Î

n cazul R. Moldova, numai puşcăria ar face regulă. Dar cine să judece corupţia, dacă justiţia e coruptă şi ea? Ca să facă ordine în Franţa, preşedintele Charles de Gaulle a schimbat, într-o singură noapte, mai milt de jumătate din judecători.

Cred că alternative există şi la noi.

Dar cine să le aplice, dacă toate sunt sub stăpânire politică, iar stăpânirea e coruptă din cap până în picioare.

Unde-s reformele? Europa a investit foarte mult în reformarea justiţiei, dar a controlat prea puţin ce s-a făcut cu banii. În plus, avem şi o societate civilă plafonată. Fără o societate civilă activă şi nepărtinitoare politic, nu cred că schimbăm ceva.

Natalia Moloşag, avocată

S

untem o societate prea tolerantă. După 1990, am trecut prin guvernări de tot genul, dar în loc să ne vindecăm de corupţie, ne-am molipsit şi mai mult.

Corupţia a intrat în sânge. Instituţii întregi trăiesc din corupţie. Fără o transfuzie generală, nu scăpăm de ea. Problema e cine s-o facă? Cei care au mandatul sunt sub controlul puterii, iar puterea e coruptă. Să mergem pe varianta orientalilor cu tăiatul mâinilor şi capetelor - nu e în tradiţia noastră...

Avem nevoie de o justiţie liberă de politic, de locuri de muncă bine plătite, de preţuri şi de tarife mult mai stabile, de garanţii sociele, iar până atunci, vom avea ceea ce avem.

Arcadie Suceveanu, preşedintele Uniunii Scriitorilor

S

ituaţia a trecut de mult de „linia roşie”. E grav de tot.

Nu ştiu ce ar fi să împrumutăm de la alte state, dar fără măsuri radicale nu ieşim din această mizerie. În istorie avem mai multe practici, în acest sens, e vorba şi de ocaua mică a lui Cuza, şi de ţeapa lui Ţepeş, dar pentru asta avem nevoie de un lider puternic, care să se conducă de lege. Legea şi Biserica ne-ar putea ajuta mult: una să educe, iar alta – să pedepsească. Din păcate, legea în R. Moldova nu e la locul ei, iar Biserica, care e o instituţie morală foarte puternică, s-a lăsat şi ea influenţată de modelele deloc ortodoxe din politică.

Ce va urma? E greu de spus.

Anatol Plugaru, ex-ministru al Securităţii

M

odelele aplicate în China sau Emiratele Arabe sunt bune, însă nu şi pentru R. Moldova. În primul rând, pentru că societatea noastră a fost adusă la condiţia în care fie că trebuie să dea, fie că trebuie să ia mită. Este imposibil să lupţi cu corupţia într-o societate săracă.

Doi: noi provenim cu toţii din „ţara furturilor mici”, URSS, în care furau toţi, şi cei de sus, şi cei de jos. Şi trei: în 20 de ani, moldovenii încă nu au învăţat să-şi aleagă elitele. După ce vor alege un monarh luminat, care va numi un guvern la fel de luminat şi va stabili o ordine de drept în stat, vom putea lupta, la modul real, şi cu corupţia.

Pentru conformitate, P.G.

4 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

Actual cifra săptămânii

190 de mii de cetăţeni moldoveni, care au încălcat regimul de aflare pe teritoriul Federaţiei Ruse, riscă să fie expulzaţi de către Serviciul Federal pentru Migraţie al Rusiei. Autorităţile de la Moscova accentuează că nu

declaraţia săptămânii este o decizie politică, precizând totodată că aceştia nu vor fi expulzaţi imediat. „Moldovenii nu vor fi expulzaţi imediat. Le va fi aplicată în paşaport ştampila de expulzare, iar ulterior Serviciul de grăniceri nu le va permite intrarea pe teritoriul Federaţiei Ruse”, a declarat, pentru kommersant.md, secretarul de presă al Serviciului rus pentru Migraţie, Zalina Kornilova.

Parlamentul României sprijină eforturile europene ale R. Moldova În urma solicitării deputaţilor Mişcării Populare, Parlamentul României a adoptat, pe 30 septembrie 2013, o declaraţie de susţinere a R. Moldova în procesul de integrare europeană. În Declaraţie se spune că, „pornind de la afirmarea voinţei comune de consolidare a relaţiei speciale dintre România şi R. Moldova, în virtutea comunităţii de limbă, istorie, cultură şi tradiţii; pe baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a R. Moldova; ţinând seama de dimensiunea europeană a cooperării bilaterale vizând obiectivul strategic comun, al României şi R. Moldova, al integrării în Uniunea Europeană; luând în considerare rolul fundamental al Parlamentelor în dezvoltarea şi consolidarea democraţiei, precum şi în apărarea intereselor cetăţenilor din cele două ţări; întrucât R. Moldova traversează o etapă crucială în vederea racordării sale ireversibile la Europa, obiectiv strategic pentru a cărui atingere România este ferm hotărâtă să îi acorde tot sprijinul său; salutând rezultatele remarcabile obţinute de R. Moldova în ultimii trei ani pe calea integrării europene şi

exprimând convingerea că forţele politice interesate de viitorul european al R. Moldova trebuie să acţioneze şi pe mai departe în direcţia susţinerii unei coaliţii solide, stabile şi cu angajament european dovedit în mod concret; pronunţându-se pentru semnarea cât mai curând, în 2014, a Acordului de Asociere a R. Moldova cu Uniunea Europeană, precum şi a Acordului de liber schimb şi pentru înregistrarea de progrese substanţiale şi decisive în procesul de liberalizare a vizelor; în perspectiva încheierii Acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană a R. Moldova, Georgiei şi Ucrainei, Camera Deputaţilor susţine obiectivele R. Moldova privind noul cadru de cooperare cu Uniunea Europeană, în contextul Summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius.

Dorim ca perioada următoare să fie decisivă pentru înscrierea ireversibilă a R. Moldova pe traseul european.

Declaraţia a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 30 septembrie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. 2 din Constituţia României, republicată.

Peste 100 de grădiniţe au fost conectate la energia termică Primăria Chişinău informează că, până acum, la sistemul centralizat de încălzire au fost conectate 116 grădiniţe din municipiu, din totalul de 123.

De asemenea, a început livrarea agentului termic în spitale, fiind conectate deja 8 instituţii din cele 51, dar şi în şcoli şi licee. Blocurile locative vor fi conectate la sistemul centralizat de încălzire la solicitarea gestionarilor. În acelaşi timp, primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, a aprobat Instrucţiunea cu privire la reglarea sistemului intern de încălzire în clădirile / blocurile administrative şi locative din municiu, elaborată de SA „Termocom”. Decizia a fost luată pentru a economisi

agentul termic în sezonul de încălzire 2013 – 2014. Astfel, instituţiile bugetare municipale şi întreprinderile municipale sunt obligate să economisească agentul termic, prin închiderea totală a vanelor la elevator în clădirile din gestiune pe timp de noapte, între orele 16.00 – 7.00, dacă temperatura aerului exterior este mai mare de 0o C. Dacă temperatura medie a aerului este mai mare de 80 C, atunci încălzirea va fi închisă şi pe timp de zi.

Sezonul de încălzire 2013 – 2014 în municipiu, pentru obiectivele din sfera învăţământului, cele medicale şi blocurile locative care dispun de permis de conectare, a început la 1 octombrie a.c.

R

. Moldova, care se îndreaptă cu paşi cerţi către drumul european, este supusă presiunilor din exterior. Important este ca, în aceste condiţii, să nu renunţe la acest parcurs european şi să continue realizarea reformelor în aceleaşi ritmuri. Aşteptăm ca, în timpul apropiat, R. Moldova să încheie şi a doua etapă a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu UE, astfel încât UE să poată începe dezbaterea chestiunilor ce ţin de liberalizarea regimului de vize. În acest moment UE aşteaptă raportul Comisiei Europene şi al Moldovei privind realizarea reformelor.Summitul de la Vilnius va fi un succes pentru R. Moldova. Lituania este primul stat exsovietic care preia preşedinţia rotativă a UE, aceasta axându-se pe trei obiective primordiale: Europă credibilă, în continuă creştere şi deschisă.

Dalia Grybauskaite, preşedinta Lituaniei

Euro creşte.

Oficialii ne asigură că creşterea cursului leu/euro nu ne va afecta, în timp ce unii experţi afirmă că Banca Naţională a Moldovei se aventurează într-un joc periculos, fără a conştientiza consecinţele ce derivă din aceste tranzacţii. În urmă cu doi ani, lumea se întreba dacă euro va rezista crizei economice care se aprofunda în Europa. În decembrie 2011, euro atingea în R. Moldova un record negativ din ultimii ani, iar la casele de schimb valutar un euro putea fi cumpărat chiar şi cu 15,5 lei.

Euro creşte, unii politicieni protestează

În ultima perioadă, însă, euro a continuat să crească, în raport cu dolarul american, dar şi cu valuta naţională a R. Moldova. Pentru joi, 3 octombrie, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a stabilit un preţ de 17,63 lei pentru un euro, cea mai înaltă cotaţie înregistrată în ultimii ani în raport cu leul moldovenesc.

Creşterea cotei monedei unice europene faţă de moneda naţională este constantă în ultimele luni, ea majorându-se cu aproape doi lei faţă de perioada similară a anului trecut. Doar în ultimele două luni, un euro s-a apreciat faţă de leul moldovenesc cu aproape un leu.

Această situaţie a pornit un val de critici la adresa BNM, provocând şi un val de îngrijorare printre persoanele care au de efectuat plăţi în euro. Socialiştii lui Igor Dodon au protestat chiar zilele trecute în faţa sediului BNM, menţionând că majorarea cursului valutar reprezintă rezultatele unor jocuri realizate de autorităţi. Socialiştii au menţionat că, pe piaţa valutară, se înregistrează manipulări majore, iar guvernarea nu doreşte intenţionat să intervină cu instrumentele sale în reglementarea acestor procese. În opinia lor, creşterea cursului valutar va avea consecinţe negative pentru oamenii simpli, deoarece majorarea costului dolarului sau euro se răsfrânge direct asupra formării preţurilor: majoritatea mărfurilor pe care le importăm devin mai scumpe.

„Cetăţenii să stea foarte şi foarte liniştiţi”

De altă părere este Veaceslav Ioniţă, preşedintele Comisiei

Foto: www.tribuna.md

În ţările vecine nu există aşa ceva. În afară de raportul leu/euro, toate raporturile dintre celelalte valute se menţin constante. E clar că e o politică a BNM. Este foarte riscant ce face acum BNM. E o aventură extrem de periculoasă. Nu m-aş mira dacă am ajunge la situaţia din anii ‘90, când preţurile creşteau odată cu creşterea euro şi a dolarului.

Parlamentare Economie, Buget şi Finanţe. Deputatul consideră că protestele socialiştilor nu sunt justificate, fiind o consecinţă a lipsei de vizibilitate cu care se confruntă partidul lui Dodon. „Nu prea apreciez atunci când, în interes de partid, sunt promovate subiecte false. Totodată, consider că autorităţile trebuie să informeze oamenii despre situaţia de pe piaţa valutară. De aceea, am solicitat guvernatorului să-mi prezinte o informaţie amplă despre ceea ce se întâmplă pe piaţa valutară şi despre acţiunile BNM. Un lucru

este cert. BNM are rezerve valutare într-un volum fără precedent.

Rezervele pe care le are îi permit să ia orice decizie în privinţa cursului valutar, în funcţie de strategiile şi priorităţile pe care banca şi le propune”, afirmă Ioniţă. „Cetăţenilor le spun să stea foarte şi foarte liniştiţi, din simplul motiv că volumul de valută deţinut de BNM îi permite, dacă va fi necesar, să intervină. Este clar raţionamentul din care BNM nu a intervenit până acum. Acest lucru încurajează exporturile. Nu se întâmplă absolut nimic. Situaţia a fost şi rămâne sub controlul BNM. Nu avem niciun fel de risc valutar”, mai spune deputatul.

„Să-şi ţină economiile în valuta în care vor face cumpărăturile”

Referitor la zvonurile precum că, până la finele anului, euro va ajunge să coste chiar şi 20 de lei, Veaceslav Ioniţă consideră că acestea „sunt speculaţii ieftine, făcute de oameni iresponsabili. Pentru BNM, scopul principal nici nu este cursul valutar. Uitaţi-vă însă şi la cursul leu-dolar. Acolo nu se prea întâmplă nimic. La noi, cursul valutar merge după leu-dolar. Nu se va ajunge nicăieri cu acest curs.

El va oscila în limitele normale. Eu sfătuiesc oamenii să-şi ţină economiile în valuta în care de regulă

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

I 5

Actual

Eliminarea corupţiei în rândurile MAI

M

inisterul Afacerilor Interne (MAI) anunţă că vrea să excludă în totalitate fenomenul corupţiei în rândul angajaţilor şi, din acest motiv, va continua implementarea noilor tehnologii de supraveghere. Totodată, cetăţenii cărora le vor fi lezate drepturile de către angajaţii poliţiei vor avea posibilitatea să raporteze aceste abuzuri prin intermediul

unui nou serviciu care urmează să fie lansat de MAI. „În curând va fi lansat un număr scurt (SMS), prin intermediul căruia cetăţenii vor putea să raporteze cazurile când unii poliţişti nu-şi fac onest meseria. Chiar îi încurajăm pe toţi să ne atenţioneze când au loc asemenea cazuri, deoarece doar aşa vom putea accelera reformarea poliţiei. Nu exclud că mai sunt

cazuri de corupţie, dar trebuie să ne implicăm cu toţii pentru a dezrădăcina acest fenomen”, a declarat ministrul de Interne, Dorin Recean, în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV. O posibilitate de a elimina corupţia în aplicarea amenzilor, potrivit ministrului de Interne, este instalarea în două intersecţii din capitală a camerelor de luat vederi.

Ce urmează?

internaţi

nal

GERMANIA. Formaţiunea conservatoarei Angela Merkel, Uniunea Creştin-Democrată (CDU), a anunţat că va începe vineri, 4 octombrie, discuţiile exploratorii cu Partidul Social-Democrat (SPD) în vederea formării unei coaliţii guvernamentale, în urma alegerilor din Germania.

Aceste discuţii, care ar putea dura mai multe săptămâni, vor începe vineri, la ora 13.00, la Berlin. Conservatorii cancelarului s-au clasat pe primul loc în alegerile legislative din 22 septembrie, cu 41,5% din voturi, în timp ce SPD s-a clasat pe locul al doilea, cu 25,7%. „Suntem deschişi să avem discuţii (...). Am avut un prim contact cu preşedintele SPD, Sigmar Gabriel”, a declarat Merkel, subliniind că acest lucru nu exclude „alte contacte” cu Verzii, alţi parteneri posibili pentru formarea unei majorităţi în Bundestag.

ELVEŢIA. Preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Ueli Maurer ,a avertizat cu privire la efectele unei imigrări masive în Elveţia, într-un interviu publicat în ziarul Schweiz Am Sonntag. „Elveţia nu va putea face faţă unei astfel de imigrări, pe care a cunoscut-o în ultimii ani”, nici pe plan demografic, într-o ţară atât de mică, nici pe cel cultural, a avertizat Maurer. Membrii mişcării ecologiste „Ecologie şi Populaţie” (Ecopop) sunt, de asemenea, îngrijoraţi de creşterea numărului de imigranţi, a adăugat el. Ecopop a depus, în 2012, o iniţiativă privind limitarea imigraţiei în Elveţia pentru a proteja natura, apreciind că o populaţie numeroasă presupune o creştere a consumului, dar şi construcţii noi.

CHINA. Şaptezeci şi patru de persoane sunt date dispărute după ce trei vase de pescuit au naufragiat în Marea Chinei de sud, în urma unui taifun, au anunţat autorităţile maritime, citate de Xinhua. Cele trei ambarcaţiuni, care aveau în total 88 de persoane la bord, au naufragiat duminică după-amiaza, în preajma insulelor Xisha, la circa 330 km de provincia-insulă Hainan, a precizat presa chineză. Până luni, la prânz, echipele de salvare găsiseră 14 supravieţuitori. În total, cinci vase de pescuit, având 171 de oameni la bord, au fost surprinse pe apă de taifunul Wutip, cel de-al 21-lea din actualul sezon de furtuni. Wutip urma să ajungă şi pe coasta centrală a Vietnamului, unde autorităţile au ordonat evacuarea a 70.000 de locuitori.

RUSIA. Un tribunal din oraşul Murmansk a trimis pentru două luni la închisoare ultimii opt activişti Greenpeace rămaşi la libertate, fără să dea dovadă de nicio clemenţă faţă de oricare dintre cele 30 de persoane deţinute pentru un protest la o platformă de foraj din apele Arcticii, notează Associated Press. Douăzeci de activişti şi doi jurnalişti au fost condamnaţi la două luni de închisoare în cadrul unei şedinţe de judecată maraton, care s-a prelungit până noaptea târziu. Nicio acuzaţie nu a fost adusă împotriva niciunuia dintre activişti, cetăţeni ai 18 ţări, inclusiv Rusia. Procurorii ruşi vor să îi acuze de piraterie, printre alte infracţiuni, iar activiştii sunt deţinuţi în aşteptarea anchetei.

vor face cumpărăturile. Eu nu i-aş încuraja pe oameni să-şi schimbe valuta. Cel mai important e să nu se uite la cursul valutar de peste zi, pentru că lucrul ăsta îţi provoacă dureri de inimă. Cursul oscilează, iar într-o zi el te va face nespus de fericit în zadar, iar în alta trist, tot în zadar. Atât câştigurile, cât şi pierderile sunt iluzorii în aceste cazuri”, conchide Ioniţă.

Anterior, Dorin Drăguţanu, guvernatorul BNM, a declarat că „nivelul cursului valutar satisface pe deplin BNM” şi că „de deprecierea leului beneficiază toată lumea, cu excepţia unor categorii de importatori. Persoanele care primesc remitenţe de peste hotare au de câştigat. Exportatorii au de câştigat. Persoanele care au depozite în valută au de câştigat”, spunea acesta. Totodată, Drăguţanu spunea că deprecierea leului se datorează şi situaţiei de pe piaţa valutară externă, acolo unde R. Moldova nu poate interveni.

E necesară sau nu intervenţia BNM?

Expertul economic Alexandru Fala consideră că dacă cursul leu/euro va continua să crească, atunci ar fi oportună o intervenţie a BNM pe piaţa valutară, iar dacă se va reuşi stabilizarea cursului, atunci o asemenea intervenţie nu este necesară.

„La moment, tot ce se întâmplă pe piaţa valutară cred că este din cauza evoluţiilor de pe pieţele internaţionale. Din august, avem practic o creştere continuă a dolarului. Creşterea euro este, însă, mult mai mare în acest răstimp, în special începând cu a doua jumătate a lunii septembrie. Această evoluţie cred că e legată de ce se întâmplă pe piaţa internaţională, deşi nu este exclus că aici este şi intervenţia BNM pe piaţă. Au de suferit cel mai mult cei care au luat împrumuturi în valută străină, iar pe de altă parte câştigă bugetul de stat, dar şi cei care obţin venituri în valută”, afirmă economistul, care crede că este greu de anticipat cât timp va continua această devalorizare a leului faţă de principalele valute străine.

„Este foarte riscant ce face acum BNM”

Mult mai dur în declaraţii a fost economistul Gheorghe Constandachi. Acesta consideră că situaţia în care s-a pomenit piaţa valutară din R. Moldova este una ieşită din comun. „În ţările vecine nu există aşa ceva. În afară de raportul leu/euro, toate raporturile dintre celelalte valute se menţin constante. E clar că e o politică a BNM. Este foarte riscant ce face acum BNM. E o aventură extrem de periculoasă. Nu m-aş mira dacă

am ajunge la situaţia din anii ‘90, când preţurile creşteau odată cu creşterea euro şi a dolarului, iar când cota acestor valute se reducea, preţurile rămâneau majorate.

Acum, că s-a trecut de pragul psihologic de 17.2, 17.3 lei pentru un euro, am putea asista la o cădere liberă a cursului de schimb, iar situaţia poate fi scăpată din mâini.

Sunt sigur că, dacă euro şi dolarul vor creşte în continuare, vom asista la o creştere masivă a preţurilor la toate mărfurile, produsele şi serviciile”, crede expertul. „Pe de o parte e bine, pentru că au de câştigat cei care exportă, dar pe de altă parte pierde populaţia cu datorii în euro. Toate mărfurile de pe piaţă sunt de import.

Atunci, au de pierdut cei care fac importuri masive de mărfuri. Au de câştigat cei care exportă, dar cine-s cei care fac asta? Sunt vreo 5-6 firme de natură monopolistă.

Ei câştigă, pentru că încasează plăţile în valută străină, dar pierde omul simplu”, afirmă Constandachi. „Mai departe, cursul nu are unde creşte, iar BNM, dacă a pornit această devalorizare a leului, trebuie să aibă grijă ca preţurile să rămână neschimbate. BNM trebuie, de comun acord cu Guvernul, să elaboreze mecanisme care nu ar permite majorarea preţurilor”, conchide expertul.

V.M.

ITALIA. Cel puţin 13 imigranţi, toţi bărbaţi de origine africană, s-au înecat pe coasta Siciliei, în apropierea oraşului Ragusa. Aceştia şi-au pierdut viaţa în timp ce încercau să ajungă înotând pe plaja din localitate. Victimele au fost aruncate în mare împreună cu alţi imigranţi, de proprietarii unei ambarcaţiuni care transporta circa 200 de persoane, provenite din nordul Africii. Autorităţile italiene au intervenit, încercând să-i salveze. Cei doi proprietari ai ambarcaţiunii de opt metri au fost arestaţi de forţele de ordine, care caută în mare alte eventuale victime.

Sosind la faţa locului, poliţia, carabinierii şi Garda de Coastă de la Ragusa, a fost deschisă o anchetă comună. Supravieţuitorii tragediei au primit primele ajutoare din partea forţelor de ordine şi a unui grup de voluntari. Incidentul a avut loc în aceeaşi zonă în care, în noiembrie 2005, şi-au pierdut viaţa 25 de imigranţi clandestini.

JAPONIA. Compania care administrează centrala avariată de la Fukushima a anunţat marţi că patru tone de apă radioactivă s-au scurs în mod accidental pe solul instalaţiei, în cursul unor operaţiuni de curăţare. Incidentul s-a produs în timp ce muncitori pompau apă de ploaie într-un jgheab de beton, către un rezervor de 12 tone gol, potrivit Tokyo Electric Power (TEPCO). „Această sarcină a început către ora locală 10.38 (4.00, ora României), dar după mai mult de o oră, pe la ora locală 11.50 (5.50, ora României), muncitorii şi-au dat seama că apa se scurgea de deasupra rezervorului”, a declarat pentru AFP un purtător de cuvânt. TEPCO a estimat la aproximativ patru tone cantitatea de apă scursă, fără să poată preciza nivelul de contaminare.

AFRICA. Nivelul foametei înregistreză o scădere în lume, dar Africa rămâne cea mai afectată, una din cinci persoane suferind de subalimentare, a anunţat Organizaţia ONU pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO).

Potrivit raportului privind insecuritatea alimentară în lume, prezentat la Roma, unde se află sediul FAO, 842 mil. de persoane (12% din populaţia mondială) au suferit de foamete cronică în anii 2011-2013, în comparaţie cu 868 mil. în 2010-2012. „O persoană din opt în lume a suferit, probabil, de foamete cronică”, scrie Agenţia ONU, subliniind că există diferenţe mari între regiuni. Africa rămâne continentul cel mai afectat, în special Africa subsahariană „care acuză nivelul cel mai ridicat de subalimentare” din lume, 21%, adică o persoană din cinci, notează FAO.

6 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

Dosar

or. codru, mun. Chişinău

com. tohatin, mun. Chişinău Foto: Ziarul de Gardă / Colaj: Ziarul de Gardă

Vladimir Botnari – de la apartament cerşit de la stat, la case de milioane Vladimir Botnari, fost comisar al municipiului Chişinău, are viza de reşedinţă într-o casă de milioane, înscrisă pe numele fiicei sale cu doar o săptămână înaintea evenimentelor din aprilie 2009. Botnari, judecat pentru neglijenţă în serviciu în urma acelor evenimente, mai deţine, împreună cu familia, o vilă de lux în comuna Tohatin, acolo unde este văzut adesea, alături cu soţia sa.

Victor MOŞNEAG Vladimir Botnari, originar din Zăzulenii Vechi, r. Ungheni, a îndeplinit mai multe funcţii importante în perioada în care R. Moldova a fost guvernată de către PCRM. A fost comisar la Făleşti, la Soroca, comandant al Brigăzii cu destinaţie specială Fulger, iar în 2002 a fost numit viceministru de Interne, unde l-a avut ca şef pe Gheorghe Papuc, despre averea impresionantă a căruia, ZdG a scris în numărul trecut. Patru ani mai târziu, Botnari a plecat de la MAI, fiind angajat în calitate de şef de secţie în Agenţia pentru Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului, iar ceva mai târziu, în 2007, numit viceministru al transporturilor. Ulterior, a fost numit comisar general al mun. Chişinău, funcţie pe care a deţinut-o până în 2009. Odată cu plecarea PCRM-ului de la guvernare, s-au terminat şi funcţiile pentru Vladimir Botnari.

Apartament de la stat, cu scandal

În 2006, ZdG scria despre felul în care Vladimir Botnari obţinea de la stat un apartament în Chişinău. „În martie 2003, în preajma alege-

rilor municipale, ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, bombarda Primăria cu demersuri, solicitând acordarea de spaţiu locativ familiei ministrului adjunct de Interne, Vladimir Botnari. Decizia, după cum am aflat, a fost luată arbitrar, fără a fi discutată la şedinţa Colegiului MAI, neglijându-se familiile a zeci de poliţişti fără loc de trai”, scria atunci ZdG. Primăria i-a oferit atunci lui Botnari un apartament, pe motiv că nici el, nici cei doi copii ai săi nu au înregistrate pe numele lor vreo locuinţă.

La câţiva ani de la acele evenimente, problemele locative ale familie Botnari nu mai sunt de actualitate. Trecut prin diferite funcţii importante, dar şi prin numeroase scandaluri, Vladimir Botnari îşi indică acum în documentele prezentate la diferite instituţii o adresă de domiciliu, alta decât cea pe care este amplasat apartamentul primit de la stat.

abia peste 2 luni, pe 28 mai 2009.

Amintim că Vladimir Botnari a fost unul dintre „personajele principale” ale protestelor din aprilie 2009, soldate cu cel puţin un mort şi alte sute de persoane rănite, majoritatea maltrate de oamenii legii, conduşi pe atunci chiar de către el.

Imobilul, oficial de 85 m.p., este estimat de Cadastru la aproape 800 de mii de lei, în timp ce terenul de 560 m.p., la aproape 70 de mii de lei. Experţii imobiliari afirmă însă că imobilul familiei Botnari valorează peste 3 mln. de lei, la preţul de piaţă. Interesant este faptul că, pe 30 aprilie 2013, pe teren, dar şi pe casă, executorul judecătoresc Corneliu Vânaga a aplicat o interdicţie, care însă a fost anulată acum două luni, pe 20 august 2013. Contactat de ZdG, Vânaga ne-a spus că interdicţia avea la bază o amendă neachitată de către posesoarea imobilului.

Imobilul, cumpărat în aprilie 2009

Casa de pe str. Sihastrului a fost supusă unui atac tâlhăresc în iunie 2011. Într-o hotărâre judecătorească se spune că Maxim Popozoglo, de naţionalitate găgăuz, „pe

Fostul comisar are viza de reşedinţă pe str. Sihastrului, adresă aflată oficial în orăşelul Codru, la doar câţiva kilometri de Chişinău. Casa are două niveluri. Deşi pare mică, este construită într-un stil modern, fiind una dintre cele mai vizibile din zonă. Oficial, în baza de date a Întreprinderii de Stat Cadastru, proprietara casei este Diana Botnari Vladimir, în vârstă de 24 de ani, fiica fostului comisar. Anterior, în perioada în care a fost construită, casa a aparţinut familiei Vârlan, despre care însă nu am reuşit să aflăm dacă are sau nu vreo legătură de rudenie cu familia Botnari. Fiica fostului comisar a intrat în posesia imobilului în baza contractului de vânzarecumpărare din 1 aprilie 2009. Contractul a fost înregistrat la Cadastru

Atac tâlhăresc la casa lui Botnari

Eu am lucrat în 2009, dar azi e 2013. Îmi pare că a trecut mult timp de atunci.

De ce vă interesaţi? D-stră unde trăiţi? Nu aveţi casă?

Nici apartament? Ce, eu în 18 ani de lucru nu aveam dreptul să-mi construiesc casă? Trebuie să vă dau d-stră explicaţii?

2 iunie 2011, în a doua jumătate a zilei, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altor persoane, prin deteriorarea mecanismului, a intrat pe fereastă, în subsolul casei nr. 75 A, amplasată pe str. Sihastrului, or. Codru, care aparţine cet.

Botnari Olga Nicolae, de unde, pe ascuns, a sustras de pe dulapul din debara pistolul cu glonţ „Beretta”, calibru de 9 mm, încărcat cu 10 cartuşe, înregistrat pe numele lui Botnari Ilie, în valoare de 1000 USD, ca rezultat al cărui fapt părţii vătămate, Botnari Ilie, i-a fost cauzat un prejudiciu în proporţii considerabile în valoare de 11656 lei”. Într-un final, judecătorii l-au recunoscut pe Maxim Popozoglo vinovat şi au decis să-i restituie lui Ilie Botnari pistolul şi cartuşele. Ilie Botnari este fiul lui Vladimir Botnari şi este fost angajat al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) şi actual angajat al Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), în calitate de ofiţer superior. Cel puţin, Botnari avea această calitate înaintea scandalului interceptărilor telefonice care l-au avut în primplan pe Nicolae Vicol, fostul şef al Fiscului. Conform informaţiilor apărute ulterior, anume Ilie Botnari, fiul lui Vladimir Botnari, a fost cel care a efectuat acele interceptări telefonice.

Casa verde din Tohatin

Familia Botnari mai deţine o vilă în comuna Tohatin, mun. Chişinău, aflată şi ea la doar câţiva kilometri de Capitală. De fapt, spun cei care-l cunosc pe Vladimir Botnari, în ultima perioadă acesta este văzut mai mult la vila din Tohatin. Casa cu două niveluri, de culoare verde, este amplasată în vecinătatea unei cunoscute săli de nunţi din regiune şi se întinde pe o suprafaţă de peste

600 m.p. Experţii imobiliari afirmă că acest imobil valorează şi el peste 3 mln. de lei la preţul de piaţă.

Aproape în fiecare dimineaţă, Botnari este văzut de vecini cum iese din curtea sa, la volanul unui Wolkswagen Touareg negru.

Apel telefonic surpriză de la Vladimir Botnari

În timp ce ne documentam despre averea lui Vladimir Botnari, la redacţie a telefonat chiar fostul comisar, care s-a interesat de ce ne informăm despre locul unde trăieşte şi despre imobilele sale. „Eu am lucrat în 2009, dar azi e 2013. Îmi pare că a trecut mult timp de atunci. De ce vă interesaţi? D-stră unde trăiţi? Nu aveţi casă? Nici apartament? Ce, eu în 18 ani de lucru nu aveam dreptul sămi construiesc casă? Trebuie să vă dau d-stră explicaţii?”, ne-a luat la întrebări acesta, încercând să ne explice că a trecut prea mult timp de când nu mai deţine o funcţie publică pentru a scrie despre el. „A trecut mult timp de când eu nu mai am funcţii de stat. Ce, nu aveţi pe cine întreba despre case? Întrebaţi-i pe cei care fură acum ţara. Cred că ştiţi că, anterior, am câştigat un proces de judecată cu cineva dintre ziarişti. Astfel că, nu-mi rămâne decât să vă acţionez şi pe d-stră în judecată. Până la urmă, dacă vă interesează oficial, eu nu am nicio casă. Eu nu văd să scrieţi despre alte persoane, ci doar despre cei care au avut anterior funcţii în stat. Ce are Papuc?

El de când nu ocupă funcţii în stat?”, ne-a spus, supărat, Vladimir Botnari, atunci când am încercat să-i argumentăm că aceste proprietăţi au fost înălţate pe când deţinea funcţii în stat, iar atunci presa nu avea acces la informaţii despre averile demnitarilor.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

I 7

Dosar

Fondurile europene din R. Moldova: prin off-shoruri şi firme-fantomă Ong-urile acuzate că ar fi obţinut şi utilizat în mod fraudulos banii veniţi de la Consiliul Europei au apelat la firme-fantomă şi off-shoruri pentru a şterge urma banilor. Cel puţin asta reiese din ordonanţele procurorului care conduce urmărirea penală pe acest caz. Avocaţii învinuiţilor declară însă că, în realitate, lucrurile nu sunt chiar aşa cum au fost prezentate de către acuzatorii de stat şi susţin că clienţii lor sunt nevinovaţi.

miteau dreptul de a prelua grantul întreprinderilor Ingrocom-Prim şi Cebalex-Prod, iar acestea, la rândul lor, nu au transmis niciun fel de rapoarte financiare referitoare la gestionarea granturilor. Ulterior, a fost stabilit că întreprinderile Ingrocom-Prim şi Cebalex-Prod au fost declarate ca firme-fantomă de către CCCEC. În urma măsurilor întreprinse, s-a stabilit că întreprinderile indicate au transmis peste 4 000 000 de lei unor companii nerezidente din zonele off-shore.

Dări de seamă privind transferurile efectuate la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat şi la Biroul Naţional de Statistică nu au fost prezentate”, se spune în ordonanţă.

Igor Gavrilov

Victor MOŞNEAG Pe 25 septembrie, Procuratura Generală (PG) anunţa că factori de decizie din cadrul mai multor ONGuri sunt învinuiţi că ar fi utilizat fraudulos bani din fonduri externe, acordate pentru implementarea unor proiecte.

Anunţul PG. Prejudiciu de 50 mii de euro

Printr-un comunicat de presă se anunţa că Procuratura Anticorupţie (PA) a pornit o cauză penală pentru escrocherie, abuz de serviciu, evaziune fiscală şi spălare de bani, „fiind documentată o schemă ilegală de sustragere a granturilor”.

Iniţial, pe acest caz au fost reţinute trei persoane care reprezentau ONG-urile suspectate. Procurorii afirmau că aceştia au fost reţinuţi „chiar atunci când împărţeau o tranşă de 16 mii de euro, obţinuţi prin fraudă”, şi că „unul dintre reţinuţi era organizatorul schemei criminale, iar din banii obţinuţi anterior, şi-ar fi cumpărat un apartament în centrul Capitalei”. „Potrivit procurorilor, ONGurile vizate ar fi prezentat unei fundaţii date eronate despre activitatea lor, modalitatea şi temeinicia folosirii banilor, întocmeau programe ale unor pseudoactivităţi care, de fapt, nu erau realizate. Tot ei prezentau rapoarte false, dobândind prin înşelăciune de la donatori europeni mijloace financiare în proporţii deosebit de mari. Operaţiunea de documentare a schemei criminale a fost realizată de PA în comun cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI), care, din 2009 până în prezent, au stabilit un prejudiciu de 50 000 euro, cauzat donatorilor europeni”, se menţiona în comunicat.

Trei acuzaţi, o persoană în libertate

Pe 26 septembrie, cele trei persoane bănuite de procurori că ar fi implicate în aceste scheme au fost aduse în faţa judecătorului de instrucţie pentru aplicarea mandatelor de arest. Atunci, presa, din diverse surse, a aflat numele persoanei pe care procurorii o numeau organizatorul schemei. Acesta este Igor Gavrilov şi apare în datele dis-

„Gavrilov conduce doar două organizaţii”

ponibile pe internet ca fiind preşedintele Comitetului Internaţional pentru Diplomaţie Civică (CIDC).

Acesta a şi fost adus primul în faţa judecătorului de instrucţie, Elena Carpenco, care i-a aplicat un mandat de arest pentru 30 de zile.

Ulterior, în jurul orei 20.00, la Judecătoria sect. Centru a fost adusă şi o altă persoană, învinuită că i-ar fi complice lui Gavrilov. Ei i s-au aplicat 15 zile de arest. Cea de-a treia persoană nu a ajuns în faţa judecătorului de instrucţie, urmând a fi cercetată în stare de libertate. Oleg Mâţa, avocatul lui Igor Gavrilov, ne-a spus că clientul său pledează nevinovat şi că acesta ar trebui cercetat în stare de libertate. Cât despre faptul că Gavrilov ar fi fost reţinut atunci când împărţea 16 mii de euro, Mâţa spune că nu doreşte să discute, pentru a nu fi acuzat de către organul de urmărire penală că a divulgat informaţii ce ţin de urmărirea penală.

Învinuit sau martor?

Nu-şi recunoaşte în niciun fel vinovăţia nici cealaltă persoană reţinută. Violeta Gaşiţoi, avocata sa, susţine că persoana pe care o reprezintă a depus recent o plângere la PG, pe faptul falsificării semnăturilor sale. Gaşiţoi afirmă că clienta sa s-a întâlnit încă în luna februarie, la Strasbourg, cu finanţatorii europeni despre care procurorii afirmă că au fost prejudiciaţi, iar aceştia i-au prezentat o mapă cu documente, prin care i-au cerut să spună dacă îi este cunoscut conţinutul şi dacă-şi recunoaşte semnătura de pe acele acte. „Ea atunci le-a spus că acele acte sunt false, că ea nu-şi recunoaşte semnătura de pe ele şi că nici nu cunoaşte numele organizaţiilor la care se făcea referire. A plecat acasă, dar pentru că nu ştia cine i-a falsificat semnătura, nu a întreprins nimic. Pe 23 septembrie, la ora 20.00, ea a fost reţinută. Nu este

adevărat că acest lucru s-a întâmplat, aşa cum spune procuratura, în momentul în care erau împărţiţi bani. Ea era atunci acasă, cu familia”, ne-a mai spus avocata, care susţine că în acte figura semnătura clientei sale, precum că ea ar fi desfăşurat unele traininguri, lucru care în realitate nu s-a întâmplat. „Clienta mea trebuie să fie martor, nu învinuit”, spune Gaşiţoi.

Prejudiciu de 1 500 000 de euro?

Din materialele procurorilor, obţinute de ZdG, putem constata că primul dosar penal pe marginea acestui caz a fost deschis încă pe 17 ianuarie 2013, ca urmare a denunţului inspectorului superior al Direcţiei Misiuni Speciale din cadrul MAI, Oleg Mânzatu, din 26 decembrie 2012. În denunţ se indică despre acţiunile ilegale ale factorilor de decizie care gestionează trei organizaţii obşeşti: Comitetul Internaţional pentru Diplomaţie Civică, Femeile Regiunii Bălţiului şi Asociaţia de Super Maraton din Moldova.

De remarcat că primele două asociaţii îl au în calitate de preşedinte pe Igor Gavrilov, iar ultima, pe Raşid Burtiev, nume purtat şi de un savant, specialist principal la Institutul de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În ordonanţa procurorilor se menţiona că aceste persoane, „folosinduse de situaţia de serviciu, în interes material, sub pretextul de a petrece traininguri pe diferite tematici, au dobândit ilicit din fonduri europene mijloace băneşti în sumă totală de 1 500 000 euro, cauzând astfel urmări grave intereselor publice, afectând imaginea R. Moldova pe plan internaţional”.

Lista ong-urilor implicate

Un al doilea dosar a fost deschis pe 1 martie 2013, tot în baza unor informaţii acumulate de către Direc-

ţia Misiuni Speciale a MAI. În ordonanţa semnată de procurorul Ion Neguriţă se spune că „pe 22 ianuarie 2013, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în PA au parvenit materiale de la directorul general pentru programe al Consiliului Europei privind iregularităţile depistate de către Fundaţia Europeană pentru Tineret (FET), urmare a examinării rapoartelor financiare ale organizaţiilor non-guvernamentale CIDC, Centrul EVS în Moldova, Integrare, Centrul Egalităţii Gender în Moldova, Centrul de consultanţă în activitatea, integrarea şi reabilitarea persoanelor cu dizabilităţi – Integral, Unesco Club Tiraspol şi Femeile Regiunii Bălţiului”, scrie în ordonanţa semnată de procurorul Neguriţă. „Analizând materialele parvenite, există bănuiala rezonabilă că factorii de decizie ai organizaţiilor non-guvernamentale menţionate, prezentând date eronate în adresa Fundaţiei Europene pentru Tineret cu privire la activitatea acestora, modalitatea şi temeinicia folosirii mijloacelor financiare, au dobândit prin înşelăciune şi abuz de încredere mijloace financiare în proporţii deosebit de mari, pe care şi le-au însuşit”, se menţionează în ordonanţă.

4 000 000 în zone off-shore

Un al treilea dosar penal PA l-a iniţiat pe 12 iulie 2013, în baza unui raport privind pretinsele acţiuni de evaziune fiscală şi de spălare a banilor, comise de către factorii de decizie ai SRL Ingrocom-Prim şi SRL Cebalex-Prod. În ordonanţa semnată tot de Ion Neguriţă se menţionează că la aceste concluzii s-a ajuns în urma acţiunilor de urmărire penală efectuate în cadrul dosarului penal deschis în luna ianuarie. „În materialele prezentate de către FET s-a stabilit că ong-urile gestionate de către Igor Gavrilov, care beneficiau de granturi, trans-

Avocatul lui Gavrilov afirmă că, în realitate, „lucrurile nu stau chiar aşa cum e specificat în ordonanţele procurorilor. Gavrilov conduce doar două organizaţii. Atât. Celelalte, care figurează în ordonanţe, chiar nu cunosc de unde au apărut, iar clientul meu nu are nicio legătură cu ele”, spune Oleg Mâţu. „Cu atât mai mult că chiar nu cunoaştem nici de unde au apărut sumele despre care se pretinde că au fost sustrase, iar apoi „spălate”. Clientul meu a explicat urmăririi penale că el conduce două organizaţii, iar pe parcursul activităţii a realizat doar câteva proiecte”, spune avocatul lui Gavrilov, originar din regiunea transnistreană, cu cetăţenia Rusiei şi a R. Moldova.

„Acum o să investigăm mai mult”

Ion Neguriţă, procurorul care conduce urmărirea penală, afirmă că „este poziţia apărării precum că, Gavrilov nu are legătură cu toate ong-urile. La noi acum sunt date, care urmează a fi confirmate şi de alte probe, cu ridicări din diferite instanţe a actelor care confirmă atribuţiile la gestionarea acestor onguri de către Gavrilov. Acum se fac ridicări de documente pentru a vedea dacă toate ong-urile sunt înregistrate oficial”, afirmă Neguriţă.

Referitor la sumele de bani sustrase de acele ong-uri şi discordanţa dintre sumele din ordonanţe şi cele din comunicatul de presă al PG, Neguriţă afirmă că „ce ţine de prejudiciu, noi acum o să investigăm mai mult. Eu acum nu vă pot spune o cifră cu care au fost prejudiciate organismele internaţionale. Urmează să efectuăm un volum foarte mare de lucru pentru a stabili suma exactă a prejudiciului”, declară Neguriţă, care spune că „se va investiga eventualitatea falsificării unor semnături ale unei persoane care este învinuită în acest caz. A treia persoană nu a fost arestată pentru că nu s-au stabilit careva circumstanţe care ar putea duce la aplicarea faţă de învinuit a măsurii de arest. Asta este la discreţia organului de urmărire penală”, conchide Neguriţă.

8 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

Viaţa redacţiei DE joi până joi Joi, 26 septembrie Ştefan Mihai ne-a scris la redacţie indignat de faptul că un eveniment extraordinar, în opinia sa, „Noaptea cercetătorilor 2013”, a fost foarte puţin promovat. „Am aflat din întâmplare că, pe 27 septembrie, în R. Moldova va avea loc „Noaptea cercetătorilor 2013”.

Aş fi foarte interesat să cunosc mai multe din programul evenimentului, dar nu am avut de unde. Cred că astfel de evenimente ar trebui promovate mai energic, ca publicul să afle în timp util despre ele”, ne-a scris Ştefan.

Vineri, 27 septembrie Ne-a telefonat Ion Boţan, din satul Minjir, raionul Hânceşti. El ne-a rugat ca, în pagina „Acasă”, să publicăm un articol despre proprietăţile curative ale ţelinei. „E o plantă miraculoasă, prea puţin cunoscută la noi. Ar fi bine să publicaţi un articol despre această plantă comestibilă”, ne-a spus Ion Boţan.

Luni, 30 septembrie Ne-a telefonat la redacţie Svetlana Filat, din raionul Hânceşti. Ne-a rugat să publicăm mai multe informaţii despre un concert de caritate pe care mai mulţi oameni de bună credinţă au decis să îl organizeze pentru a-i acorda sprijin în tratamentul de care are nevoie.

Marţi, 1 octombrie A trecut pe la redacţie Ion Cocieru, din Chişinău, povestindu-ne despre complicitatea avocaţilor cu judecătorii, în mai multe dosare examinate pe căi corupte. Ne-a adus, în calitate de exemplu, cazul său în care, de 8 ani de zile, se află într-un litigiu cu o avocată din Chişinău.

Miercuri, 2 octombrie Ne-a contactat la telefon o avocată din Cahul, povestindu-ne cum, pe căi oculte, proprietarii unor farmacii din această localitate au ajuns fără afaceri, cu o cantitate mare de medicamente pierdute, din cauza expirării termenului de prescripţie, dar şi cu mari datorii la stat. „Ar mai fi cum ar mai fi dacă, până la urmă, cei care i-au deposedat de farmacii nu ar fi înscenat şi un dosar penal, în urma căruia încearcă să estorcheze sume mari de bani de la foştii lor parteneri”, ne-a vorbit avocata.

Procurorul ONG-ist Alina radu alina.radu@zdg.md

Prin 2007 nici nu visam la 2013.

Nu puteam ajunge cu gândul atât de departe. Prin 2008 ne întrebam doar dacă am putea visa la un 2009, adică la vreo schimbare survenită după alegeri. Dar, chiar dacă visam că va fi un altfel de 2009, nu ni l-am putut imagina aşa cum a fost în realitate. Cu atât mai mult nu ne-am imaginat că aşa vor fi anii 2010-2013. În 2007-2008, în calitate de reporteri la un ziar de investigaţii, comunicam mult cu Corneliu Gurin. Era expert juridic la Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei şi noi aveam mereu nevoie de opinia unor jurişti buni care să califice răspunderea juridică a autorităţilor pentru cazurile de corupţie. Răsfoiesc paginile ZdG din 2008 şi dau de această opinie a lui Corneliu Gurin în numărul din 6 noiembrie 2008, ca răspuns la întrebarea: De ce oamenilor le este frică să vorbească despre corupţie? „O soluţie ar fi ca autorităţile să demonstreze că fac ceva prin rezolvarea unor cazuri răsună-

toare. Or, anul trecut, din peste 500 de cazuri intentate, nu a fost nici o condamnare cu privarea de libertate sau confiscarea averii. Totul se reduce la intentarea dosarelor, cercetări, arătări la televizor, amenzi sau achitări”.

Deci, în 2007 au fost 500 de cauze penale intentate pe cazuri de corupţie. Cam atâtea şi în 2008. Şi în anii următori. În 2012 era cât pe ce să se împlinească visul lui Corneliu Gurin şi al cititorilor Ziarului de Gardă.

Scandalul „Pădurea Domnească” tocmai era „un caz răsunător”, care urma să finalizeze cu condamnarea unor persoane importante. Cazul răsunător a răsunat timp de mai multe săptămâni, dar apoi i s-a luat piuitul.

Chiar dacă în aceeaşi perioadă a devenit Procuror General Corneliu Gurin. Înţeleg, sistemul este atât de înglodat, are fundamentul atât de putred, încât e greu să arăţi din primul semestru că e posibil. Înţeleg că presa e nerăbdătoare cu toţi cetăţenii de rând şi că graba strică treaba. Înţeleg că ar trebui să fim mai indulgenţi cu „ai noştri”, pentru că, de cum suntem critici cu noua pleiadă de ONG-işti ajunşi după 2009 în birouri de stat, înţeleg de ce suntem deseori, noi, cei de la Ziarul

de Gardă, afiliaţi comuniştilor, deoarece „numai comuniştii ne critică şi voi”.

Ceea ce nu pot înţelege este cum ONG-iştii pot uita de societatea civilă în momentul în care ajung să activeze în instituţii publice. Mai ales ONG-iştii care au suferit din cauza abuzurilor comuniste. Marţi, într-o discuţie cu reprezentanţii societăţii civile, aflu că mai mulţi şi-ar dori să comunice cu Procurorul General pe probleme ce ţin de drepturile omului, combaterea corupţiei, dar şi reforma Procuraturii din Moldova, dar nu au acces la şef.

Unii au spus chiar că, deja de o lună, au expediat o scrisoare ofi-

Dar un procuror care provine din mediul societăţii civile ştie ce mult contează întâlnirile deschise şi comunicarea liberă cu părţile sănătoase ale societăţii civile, care ar putea contribui mult la mişcarea talaghirului reformei din loc.

cială, prin care solicită un dialog şi, pe parcursul unei luni întregi, nu au primit măcar un răspuns, fie afirmativ sau negativ.

Nu cred că Procurorul General trebuie să stea la uşa instituţiei şi să aştepte de mai vrea cineva să vorbească cu el la vreo temă oarecare. Dar un procuror care provine din mediul societăţii civile ştie ce mult contează întâlnirile deschise şi comunicarea liberă cu părţile sănătoase ale societăţii civile, care ar putea contribui mult la mişcarea talaghirului reformei din loc. Nu cred că nu sunt posibile briefinguri săptămânale, conferinţe de presă bilunare, brainstorminguri lunare care să dea dovadă de deschidere, transparenţă, interes pentru reforme.

Desigur, în cadrul acestor conferinţe e nevoie să spui ceva.

Să spui ce se întâmplă cu Pădurea Domnească, cu 7 aprilie, cu dosarele marilor corupţi. Vine summitul de la Vilnius şi Procuratura Generală, alături de alte instituţii de stat, trebuie să dea un răspuns clar despre calitatea anchetelor şi a justiţiei. Noi credem că suntem în 2013 pe bune, nu în 2008. Noi vrem să vedem reforma prin „cazurile răsunătoare” finalizate, de care vorbea Corneliu Gurin în 2008.

De ce tac Gordienco şi Tira?

Aneta Grosu aneta@zdg.md

Pe 1 octombrie, au început înregistrările pentru solicitanţii de Green Card (Cartea Verde).

Procedura va continua până la 2 noiembrie, după care, printr-o extragere computerizată aleatorie, vor fi acordate 55 000 de astfel de vize. Green Card este un document de reşedinţă permanentă în SUA, care le oferă deţinătorilor dreptul la un trai permanent peste ocean, dreptul la muncă sau educaţie. În timp util, pe 28 septembrie, Ambasada SUA în R. Moldova a difuzat un comunicat de presă (http://www.zdg.md/stiri/loteria-diversity-visa-2015-deschisapentru-inregistrari), anunţând că singurul site oficial de pe care solicitanţii se pot informa şi de unde pot accesa formularele necesare este www.dvlottery. state.gov.

Simultan, Chişinăul a fost împânzit de panouri imense, de pe care vedete ale estradei autohtone anunţau că au şi decis să plece în SUA, aplicând pentru Green Card, dar, atenţie, accesând www. greencard.md. Nimic neobişnuit la prima vedere. Persoane mai puţin iniţiate (ulterior am constatat că de acestea sunt foarte multe

în R. Moldova) au putut înţelege că, din momentul în care ţi se oferă aceeaşi posibilitate, adică acelaşi Green Card, de ce nu a-i fi şi tu ca Gordienco sau Tira? Ce mai contează mijloacele sau căile de obţinere a unei astfel de vize?

Atunci când te conving Natalia Gordienco, Olia Tira sau Ionel Istrati, de ce nu ai încerca şi tu?

Aşa, însă, cum puţine lucruri în viaţa asta ţi se oferă pe gratis sau îţi cad pe masă din pod, am încercat şi noi să urmăm îndemnul celor care se declară gata să-şi încerce norocul la loteria Green Card. Pe siteul promovat de vedete aflăm că „„USAImmigration” este singura companie din R.Moldova care, de mai mulţi ani, s-a calificat să ajute imigranţii care călătoresc în SUA, în cadrul programului de imigrare Diversity Visa Lottery Program”.

Tot aici se spune că sunt prestate „servicii de înregistrare a cererii de participare la programul Green Card, servicii de gestionare a procesului de imigrare în caz că aţi câştigat, precum şi servicii de adaptare pentru noii imigranţi în SUA”. Niciun cuvânt despre costuri. În schimb, la rubrica „contacte”, aflăm că reprezentanţa companiei USAImmigration Visa, Inc în Moldova se află pe str. Vlaicu Pârcalab 63, Skytower, etajul 8, of. 8A. Şi la rubrica respectivă nu găsimt niciun cuvânt despre costuri sau taxe, în schimb, mai puţin vizibil, se spu-

ne că „Reprezentanţa companiei USAImmigration Visa, Inc în R. Moldova nu desfăşoară activităţi financiare. Toate plăţile sunt efectuate numai prin transfer a numerarului în contul bancar”.

Telefonăm la numerele indicate pe greencard.md. Întrebăm despre costurile serviciilor. Ni se spune că, doar înregistrândune în calitate de participanţi la loterie, vom putea obţine această informaţie. „Nu durează decât 5 minute. Anchetele sunt foarte simple. Doar atunci când veţi ajunge la ultima etapă, veţi afla, din contract, condiţiile financiare”, ne-a spus reprezentanta greencard.md. Într-adevăr, nu a durat mai mult de 5 minute până la „pasul trei”, care îţi dezvăluie miraculosul acord prealabil. Formulat în limba rusă de o companie care s-ar afla pe adresa 8131 Vineland Ave 154, Orlando FI32821 USA, acest acord obligă părţile să respecte obligaţiile asumate în cazul în care persoana devine câştigătoare a unui Gren Card în cadrul Loteriei Vizelor americane. Acum afli că vei fi obligat să achiţi pentru servicii câte 1399 USD pentru fiecare membru al familiei tale în termen de 60 de zile, calculate din momentul în care vei fi informat că eşti câştigător. Totodată, dacă nu vei semna acordul propus de USAImmigration, dar vei continua independent procedura de imigrare (care, oficial,

este una ce nu implică niciun fel de taxe), vei fi obligat să achiţi companiei prejudiciul cauzat, dar şi „venitul ratat”, în sumă de 1399 USD pentru fiecare membru al familiei tale. Compania recomandă soluţionarea oricărui litigiu pe căi amiabile sau prin judecată, în cazul în care semnatarul nu va onora acordul încheiat. De la acest avertisment – o singură mişcare – tastaţi „confirmare” şi deţineţi „acte în regulă”.

De ce Gordienco sau Tira tac despre taxele impuse de iniţiatorii acestei afaceri?

Aşa cum reprezentantul greencard.md ne-a spus că ei activează având şi acordul Guvernului american, şi al Ambasadei SUA în R. Moldova, am contactat misiunea diplomatică americană, cu sediul la Chişinău, unde am aflat următoarele: „Guvernul SUA nu susţine nici o companie intermediară care facilitează înregistrarea pentru viză. Unele site-uri frauduloase se dau drept site-uri oficiale ale Guvernului SUA. Iar unele companii, care pretind că au legătură cu Guvernul SUA, solicită bani pentru „completarea” formularelor de participare în loteria Diversity Visa.

Noi încurajăm toţi participanţii la loteria Diversity Visa să completeze formularele ei înşişi prin pagina oficială www. dvlottery.state.gov. Îndeplinirea formularului este gratis”.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

I 9

Viaţa redacţiei Gerhard Ohrband,

lector universitar

Relativism geopolitic Recent, în emisiunea „Ceasul american”, ediţia în limba rusă a postului de radio „Europa Liberă”, a fost abordată propaganda pe care Guvernul Federaţiei Ruse o întreprinde, mai ales în lumea vestică, prin canalul său RT (Russia Today). Două aspecte au fost analizate de către experţii invitaţi. Dacă faptul că Federaţia Rusă întreţine canalul respectiv cauzează atât de multă indignare şi dispreţ moralist, ce să spunem despre celelalte produse mediatice, cum ar fi CNN, BBC, TV5 Monde, Euronews şi, nu în ultimul rând, Radio Europa Liberă însăşi?! Întrebat cine evaluează emisiunile respective şi cine se uită în SUA la RT, expertul rus a spus că numai un grup „marginal” şi „anti-american”. Adică americani care sunt „anti-americani”.

Aparent, ar fi totul clar. În Est, avem moştenitorul URSS, cu un fost agent KGB la cârmă, un stat care, în interiorul său şi dincolo de graniţele sale, poartă lupte armate, în care drepturile omului sunt violate. În Vest, avem marele luptător pentru democraţie, capitalism şi drepturile omului. Prin urmare, tot ce întreprind primii trebuie să fie rău sau cel puţin răutăcios, iar ceea ce fac ultimii – cea mai recentă revelare a umanismului. Din păcate, această mentalitate duce la ignorarea pericolelor care provin din deteriorarea constantă a drepturilor cetăţenilor, care are loc inclusiv în Occident: creşterea poverii fiscale, „furtul legal” produs prin devalorizarea valutelor şi acţiunile militare întreprinse pe mapamond de către state sau persoane distinse cu Premiul Nobel pentru Pace.

A închide ochii la pofta unora de război înseamnă a te pregăti să sari din lac în puţ. A ne încredinţa unor creatori de opinie plătiţi din fonduri internaţionale înseamnă a ignora lecţia istorică că „statele bune” îşi schimbă des şi instantaneu „prietenii”, sau lasă statele mici sau neutre pradă uşoară statelor agresoare. Poate şi prin finanţarea selectivă a intelectualilor s-a ajuns ca până azi să nu se prea tematizeze circumstanţele în care puterile vestice, din naivitate sau chiar intenţionat, au cedat estul Europei comuniştilor.

Un comentator politic de la Chişinău scria recent următoarele: „SUA, spre deosebire de Rusia ţaristă sau de cea sovietică, nu au rămas în niciun teritoriu ocupat în urma războaielor purtate. S-au retras în timp util şi, de regulă, au lăsat în urma lor o piaţă liberă şi un model democratic de guvernare.

Oricum ai da, antiamericanismul, vorba scriitorului francez BernardHenri Lévy, este un socialism pentru proşti”. CHIAR AŞA?! Dar cum rămâne cu Puerto Rico, care a fost luat de la Spania în 1898 (împreună cu Filipinele)? Cu Texas, New Mexico şi California (luate de la Mexic)?

Nu mai vorbim de teritoriile din Oceania, de Caraibele încă ocupate. Şi de ce SUA au mai mult de 1000 (o mie!) de baze militare în peste 150 de state (din cca 195)?

Un alt lucru este antiamericanismul la persoanele care se opun războaielor continue, care înţeleg de ce Preşedintele Eisenhower a avertizat cetăţenii cu privire la complexul militar-industrial, care, pe seama contribuabililor, profită enorm de fiecare rachetă lansată (la o valoare de 500 000 USD/ bucata). Înseamnă că patrioţii americani, care critică propriul regim politic, sunt anti-americani dacă insistă ca preşedintele lor să respecte constituţia? Anume non-intervenţionismul în afacerile altor state a fost sfatul primului preşedinte american, George Washington, şi, mai mult sau mai puţin, principiul de bază al politicii externe a SUA. A scuza permanent greşelile “aliaţilor” pentru a nu diminua din respectul faţă de “inamic” este foarte riscant, deoarece contribuim la acceptarea relativă a crimelor împotriva umanităţii. Dacă am transfera această filozofie în practica legală, ar fi evidentă absurditatea sa. Or, ce am face dacă un ucigaş ar fi eliberat din motiv că “există ucigaşi mai straşnici” în oraşul vecin? Dacă dorim “valori democratice” şi dacă vrem “în Europa”, cu atât mai mult trebuie să fim atenţi la ce se întâmplă acolo sau, dacă “suntem europeni”, la ce se întâmplă la noi acasă. Altfel ne comportăm ca cineva care vrea să călătorească în Turcia, dar studiază în exclusivitate prognozele meteo pentru Caraibe.

Caricatură: Alex Dimitrov

Povestea unui dar sau cum să dai o nouă viaţă obiectelor de care nu mai ai nevoie Familia M. îngrijeşte de 6 copii. De jumătate de an beneficiază de suport în cadrul Centrului de consultanţă „În braţele mamei”, primind lunar un pachet alimentar şi detergenţi. În septembrie, această familie a avut parte de un dar deosebit: o canapea oferită de o altă familie prin intermediul depozitului de bunuri „Aproape de Aproapele”.

Rodica M.: „Le mulţumim din suflet oamenilor care au făcut această donaţie. Fie ca bunul Dumnezeu să le poarte de grijă şi să-i răsplătească înzecit. De acum încolo, fetele noas-

tre, Ecaterina, Rebeca şi Gabriela, au un pat, iar asta înseamnă că nu vor mai dormi şi vara pe cuptor”. În cazul în care ai şi tu obiecte pe care nu le mai foloseşti, dar care sunt într-o stare bună, te invităm să le aduci la depozitul de bunuri „Aproape de Aproapele”. De aici vor ajunge la oamenii care au mare nevoie de ele.

Adresa depozitului: or. Durleşti, str. 27 August, nr.5, depozitul nr. 1; tel.: 022 463231, 067 439712

Programul de lucru: Luni: 12:00-14:00; Marţi-vineri: 09:00-14:00 Proiectul „Aproape de Aproapele” este lansat de Misiunea Socială „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei în aprilie 2013, pentru a crea şi dezvolta un mecanism autohton de solidaritate socială: colectarea bunurilor şi redistribuirea acestora persoanelor aflate în dificultate. În cadrul proiectului activează o cantină socială mobilă şi un depozit de bunuri.

Scrisoarea cititorului

Vin cu o rugăminte la Dumneavoastră să veniţi la concert şi să îmi acordaţi o mână de ajutor. Vă aşteptăm la concert cu drag şi Vă mulţumim din suflet

Ma numesc Svetlana Filat, am 31 de ani, sunt din satul Mingir, raionul Hânceşti. Am o mare durere în suflet. Provin dintr-o familie cu mulţi copii, unde situaţia era dificilă. Din acest motiv nu a fost posibil să-mi petrec copilăria în sânul familei, alături de părinţi şi fraţi. Am fost lăsată în grija bunicii, care era în vârstă deja.

Pe la vârsta de 3 ani s-a întâmplat o nenorocire, care mi-a marcat întreaga viaţă.

Sufeream de o boală incurabilă - atrofie musculară. Bunica era în vârstă şi nu a observat acest lucru, părinţii mă vedeau rar, astfel încât nimeni nu a observat că boala mea progresează lent.

Tatăl meu a decedat pe când aveam 7 ani, lăsând pe umerii mamei toate greutăţile vietii.

Apoi a decedat şi bunica. Aşa au trecut anii. Eu am crescut şi mi-am dat seama că nu sunt ca ceilalţi copii.

Din mila Domnului am avut fericirea să nasc un băieţel, de care trebuie să am grijă şi să-l conduc pe drumul drept al vieţii. Îmi vine greu.Locuiesc într-o cameră mică, nici de cărucior nu mă pot folosi, deoarece este puţin spaţiu, afară practic nu

ies. Trăim din pensie doar, din cauza crizei nu prea avem ajutor de la primărie şi de la asistenţa socială.

Din cauza lipsurilor, a alimentaţiei sărace, din cauza stresului, boala mea s-a agravat mult, mă simt foarte slăbită, dar sunt mamă şi am o datorie sfânta faţă de copilul meu. Am un vis. Aş vrea să-i ofer copilului meu condiţii normale pentru viaţă, o locuinţă mai spaţioasă, mai luminoasă.

Pe data de 13 octombrie 2013, la ora 17.00, se va organiza un concert de caritate la Palatul Feroviarilor din Chişinău în susţinerea noastră. Vin cu o rugăminte la Dumneavoastră ca să veniţi la acest concert şi să îmi acordaţi o mână de ajutor.

Vă aşteptăm la concert cu drag şi Vă mulţumim din suflet.

Svetlana Filat, tel. 068976542

10 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

Exclusiv Interviu cu Matthias Meyer, Ambasadorul Germaniei în R. Moldova

Cu certitudine, Germania va însoţi R. Moldova pe calea schimbării — Dle Ambasador, până a veni la Chişinău, aţi muncit în mai multe misiuni diplomatice, din mai multe ţări, inclusiv ex-sovietice. Cum vi se pare actuala dvs. misiune, în R. Moldova, în raport cu cele anterioare?

— Am muncit în mai multe misiuni diplomatice din lume, inclusiv în câteva state exsovietice.

Nu cred, însă, că pot să compar ţările din Asia Centrală cu cele din Europa, pentru că sunt prea mari diferenţele de cultură, religie, tradiţii. În mai multe ţări ex-sovietice din Asia Centrală, timp de secole, au dominat regimuri autoritare, marcate de islam, ceea ce nu este şi cazul Europei. R. Moldova este un stat creştin, situat în centrul Europei, este o ţară care are relaţii atât cu România, cât şi cu Rusia. Desigur, şi în cazul R. Moldova, sunt mai multe elemente moştenite din perioada sovietică. Nu ar trebui să le interpretăm neapărat ca pe nişte influenţe negative, pentru că nu tot ce vine din ex-URSS este neapărat rău. De exemplu, sistemul educaţional a fost unul interesant în acea perioadă.

Cred că doar în URSS a fost posibilă o dezvoltare atât de amplă a sistemului educaţional. Acelaşi lucru l-am putut remarca şi în Asia Centrală, acolo unde educaţia a avut un rol esenţial în procesul de promovare a rolului femeii în societate. Cred că şi în Moldova rolul femeilor în viaţa publică a fost consolidat anume în perioada sovietică. În consecinţă, astăzi, în R. Moldova, descoperim foarte multe femei cu funcţii importante în stat.

Egalitatea de gen în poziţii administrative este tot mai vizibilă în R. Moldova, şi acest fapt este unul important. În condiţiile în care Angela Merkel a fost şi va rămâne cancelar, atitudinea Germaniei faţă de R. Moldova va fi la fel de favorabilă — Cum se va răsfrânge asupra relaţiilor moldo-germane victoria Angelei Merkel la ultimele alegeri parlamentare?

— Alegerile din Germania s-au încheiat cu un rezultat foarte clar pentru Angela Merkel.

Cu cele peste 41% acumulate, Angela Merkel aproape că a atins o majoritate absolută. În prezent, au loc negocierile Angelei Merkel cu potenţialii parteneri de guvernare: reprezentanţii social-democraţilor şi ai verzilor. Vreau să vă asigur că, în condiţiile în care Angela Mer-

Matthias Meyer Născut la 12 ianuarie 1952 în Hohenfelde, districtul Stormarn Studii în jurisprudenţă şi teologie A activat în cadrul Ministerului Federal al Afacerilor Externe, la Consulatul General de la Barcelona, precum şi în cadrul Ambasadei Germaniei la Cairo, la Ambasadele din Amman, Duşanbe, Khartoum, Taşkent, Tripoli, Kabul.

Din 21 august 2012, este Ambasadorul Germaniei în R. Moldova.

Foto: Ziarul de Gardă

kel a fost şi va rămâne cancelar, atitudinea Germaniei faţă de R. Moldova va fi la fel de favorabilă. Germania este preocupată de soluţionarea cât mai grabnică a conflictului transnistrean. A şi fost anunţată o conferinţă ce se va desfăşura în Germania, sub egida OSCE. Germania este interesată de stabilizarea situaţiei din R. Moldova. Suntem interesaţi ca R. Moldova să se identifice cât mai curând ca fiind o ţară europeană. Ne dorim, de asemenea, ca relaţia dintre R. Moldova şi Germania să devină din ce în ce mai puternică. În prezent, în domeniile economic, cultural sau ştiinţific, avem relaţii strânse de cooperare. Cât de curând, vor fi anunţate şi alte vizite la nivel înalt.

— Cum este marcată în Patria dvs. ziua de 3 octombrie – sărbătoarea naţională a Germaniei?

— Germania este o ţară relativ mare şi acolo descoperim diferenţe de tradiţii între Est şi Vest, Nord şi Sud. Unele sărbători sunt preluate de diferite zone, cum ar fi Oktoberfest.

Avem şi noi sărbătoarea vinului, sărbătoarea berii. Aceste evenimente sunt serbate în aer liber, cu participarea localnicilor şi a oaspeţilor. La astfel de sărbători participă oameni de

diferite vârste şi acest fapt are un farmec aparte. 3 octombrie este o sărbătoare relativ nouă, datând din 1990. În această zi marcăm reunificarea Germaniei. Îmi amintesc foarte bine prima mea sărbătoare de 3 octombrie. Eram în Iordania şi am început să sărbătorim, iar lumea se bucura împreună cu noi pentru reunificarea Germaniei.

Era o bucurie inimaginabilă.

Cred că felul în care sărbătorile sunt marcate pentru prima dată este irepetabil. Cu timpul, orice sărbătoare capătă nuanţe noi.

De altfel, în Germania, această sărbătoare semnifică altceva decât sărbătoarea naţională a Franţei sau decât Ziua Reginei, în Marea Britanie, sau decât Ziua Independenţei, în SUA. În Franţa, pe 14 iulie, lumea iese în stradă, sărbătoreşte, dansează, pe când în Germania, în fiecare an, Ziua Naţională are o nouă capitală, acest rol avându-l, consecutiv, capitalele celor 16 landuri. Astfel, în fiecare an, un alt land este responsabil de organizarea evenimentului. În acest an, sărbătoarea este organizată de landul BadenWürttemberg, cu capitala la Stuttgart. În 2012, a fost în Statul Liber Bavaria, cu capitala la München, şi a coincis cu Oktoberfest.

Întotdeauna am considerat că, la Vilnius, va avea loc un Summit foarte important. E important pentru statele Parteneriatului Estic, pentru care noi dorim asocierea şi acordul de liber schimb în UE. Şi pentru R. Moldova dorim acest fapt, deoarece statul R. Moldova de mai mult timp aspiră la acest spaţiu.

În acest an, pe 3 octombrie, la Stuttgart, sunt organizate evenimente cu totul speciale, în cadrul cărora se vor întâlni oficiali de rang înalt din politică, oameni de cultură, se vor ţine discursuri. Preşedintele federal al Germaniei, Joachim Gauck, şi cancelara Angela Merkel vor ţine discursuri despre importanţa istorică a zilei de 3 octombrie.

— Pentru că am ajuns să vorbim despre Ziua Unităţii Germaniei, despre căderea Zidului Berlinez, vreau să vă întreb şi despre Zidul de pe Prut, dintre România şi R.

Moldova. Mai poate cădea acest „zid” în actualul context istoric şi politic?

— Cred că dacă e să vorbim despre Germania de până la 1990, pe noi ne separa foarte dur cortina de fier dintre cele două Germanii. Pe de o parte, erau ostaşii aliaţilor din Est, pe de altă parte – ostaşii aliaţilor din Vest. Era o situaţie periculoasă, generatoare de eventuale conflicte. Reunificarea a fost posibilă şi datorită faptului că marile puteri, cele 4 mari puteri, au aprobat căderea zidului. Cele 4 mari puteri au fost responsabile de situaţia din Germania. Cât despre R. Moldova şi România, situaţia e total diferită. Nu există o linie de conflict şi nici ideologii diferite. România este în UE, iar R. Moldova are toate şansele să devină membră a UE. Din această cauză nu cred că putem vorbi despre unire acum, pentru că cele două state vor fi oricum împreună în UE. — Care sunt prognozele Germaniei, în cazul R. Moldova, pentru Summitul de la Vilnius?

— Întotdeauna am considerat că, la Vilnius, va avea loc un Summit foarte important. E important pentru statele Parteneriatului Estic, pentru care

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

noi dorim asocierea şi acordul de liber schimb în UE. Şi pentru R. Moldova dorim acest fapt, deoarece statul R. Moldova de mai mult timp aspiră la acest spaţiu. R. Moldova a primit susţinerea Germaniei odată cu vizita cancelarului Angela Merkel la Chişinău.

Atunci, înaltul oficial german a transmis mesaje încurajatoare pentru R. Moldova. Acordul de liberalizare a regimului de vize e la fel de important pentru cetăţenii R. Moldova şi noi credem că va fi semnat în timpul apropiat.

muncesc ilegal, ci şi la angajatori. Cei care muncesc ilegal ar trebui să ştie că, fiind depistaţi, vor fi deportaţi din Germania.

Cei care îşi permit să exercite influenţe politice în procesul de combatere a corupţiei sunt împotriva aderării la UE — Corupţia e un fenomen care nu ne permite să avansăm, aşa cum ne-am dori, în UE. Cum poate fi combătut în realitate acest fenomen? Ce experienţe germane, în acest sens, ne puteţi recomanda?

— Despre combaterea corupţiei vorbim nu doar în interesul cetăţenilor R. Moldova, ci şi pentru că fenomenul corupţiei afectează investitorii noştri. Drumul european pe care l-a ales R. Moldova presupune un cadru legal mai bun, inclusiv pentru germanii care vor să investească în R. Moldova. În acest sens, intenţionăm să începem un dialog cu Guvernul R. Moldova pentru a aduce şi nişte oferte speciale, care ar facilita combaterea corupţiei. E ca şi cum am invita un medic, care are de luptat cu o boală foarte complicată. În opinia mea, pacientul care suferă de o astfel de boală ar trebui să o ia în serios, deoarece, în caz contrar, îl paşte pericolul morţii. Ar trebui să începem de la unele cazuri concrete şi nu doar să vorbim la general despre această problemă. Apoi să comparăm cum au fost combătute cazuri similare de corupţie în alte ţări ale UE. Ar trebui să funcţioneze un sistem, începând de la sectorul de poliţie, trecând pe la procuratură, după care – în instanţa de judecată. Ar trebui să existe siguranţa că, în toate aceste puncte-cheie, se acţionează legal, corect şi eficient. Veţi spune că ţările sunt diferite şi experienţele acestor ţări – la fel. Desigur, ar putea apărea momente specifice, dar sunt sigur că există şi elemente standard, viabile pentru orice stat. Eu nu văd problema în lipsa unor legi, ci în faptul că acestea nu sunt aplicate, iar această neaplicare a legilor este legată direct de exercitarea unor influenţe politice asupra unor instituţii care, în astfel de circumstanţe, nu pot funcţiona liber şi legal. Cred că Europa este gata să accepte R. Moldova cât mai aproape de ea doar dacă instituţiile statului vor funcţiona cât mai corect.

Doar în astfel de condiţii R. Moldova are şanse reale să adere la UE. Cei care îşi permit

I 11

Foto: Ziarul de Gardă

să exercite influenţe politice în procesul de combatere a corupţiei acţionează împotriva aspiraţiilor spre UE. — Care, în opinia dvs., sunt cele mai corupte domenii în R. Moldova?

— Cred că putem găsi exemple în multe domenii. Dacă vom discuta cu oamenii care vin încoace şi vor să investească în R. Moldova, vom afla istorii despre corupţia din instituţiile statului.

Personal, nu m-am confruntat cu vreun caz de corupţie, dar am contacte cu oamenii de afaceri germani care au activităţi în R. Moldova. Ei îmi spun că, deseori, nici nu se pot adresa în instanţele de judecată, deoarece nu se pot aştepta la o aplicare echitabilă a legii.

— E greu de delimitat corupţia în sănătate. Medicii spun că sunt cazuri de exprimare a recunoştinţei de către pacienţi, iar cei din urmă afirmă că e curată corupţie atunci când tratamentul este condiţionat de acordarea unor taxe neoficiale. Cum e tradiţia germană în domeniul sănătăţii?

— Nu sunt expert în sistemul de sănătate sau în lupta anticorupţie. Vreau, însă, să vă anunţ că, în curând, din Germania va veni la Chişinău un expert care va ţine lecţii publice, urmate de discuţii, despre cum poate fi combătută corupţia în cazuri concrete. Evenimentul va fi unul public, deschis inclusiv pentru presă. Expertul va avea şi un discurs pentru studenţii de la ASEM. Cred că e foarte important ca subiectul să fie dezbătut în public. Deoarece combaterea corupţiei e un pas spre modernizare, şi noi, germanii, suntem interesaţi să sprijinim modernizarea R. Moldova. De altfel, toate statele membre ale UE şi instituţiile internaţionale acreditate în R. Moldova se implică în combaterea corupţiei.

Deci, din 100 de solicitanţi, 98 primesc vize. Cei care nu primesc, sunt trataţi cu refuz doar pentru că prezintă dosare incomplete — Pe site-ul Ambasadei, http://www.chisinau.diplo. de, găsim următorul mesaj: „Dorim să vă facilităm intrarea pe teritoriul Germaniei”.

Cum reacţionează cetăţenii la acest mesaj?

— În ultimul timp, am reuşit foarte multe sub aspectul facilitării procedurii de oferire a vizelor. Acum există posibilitatea de programare on-line, iar acest fapt a făcut să nu mai avem rânduri de solicitanţi în faţa ambasadei. Am început să acordăm vize pe termen lung, astfel încât cetăţenii să nu ne mai solicite atât de des. Sunt şanse foarte bune ca, din 2014, să fie posibile călătoriile în UE fără vize, pe un termen de cel mult trei luni. Cota de refuzuri a vizelor s-a redus, atingând 1-2 %. Deci, din 100 de solicitanţi, 98 primesc vize. Cei care nu primesc, sunt deseori trataţi cu refuz doar pentru că prezintă dosare incomplete.

— Germania, la fel ca şi alte state europene, se confruntă cu probleme economice sau chiar cu o criză economică.

Cum sunt găsite fonduri în cadrul asistenţei pentru dezvoltare, acordată R. Moldova de către Germania?

— Germania are un buget în care sunt incluse mijloace destinate unor scopuri diverse.

Pentru depăşirea crizei trebuie să întreprindem reducerea cheltuielilor în diferite domenii. De aceste măsuri sunt afectate şi mijloacele destinate asistenţei externe. În aceste condiţii, unele ţări nu au mai primit fonduri pentru dezvoltare. De altfel, sunt anumite criterii pe care o ţară trebuie

să le respecte atunci când aspiră la fonduri germane pentru dezvoltare. În cazul R. Moldova, care şi-a manifestat aspiraţiile democratice, nu a fost redusă finanţarea, din contra, aceasta fiind majorată cu 3 milioane în 2013. Fondurile germane acordate R. Moldova sunt destinate instruirii profesionale, aprovizionării cu apă, domeniului sănătăţii şi conservării energiei.

— Ce norme ar trebui să cunoască şi să respecte cetăţenii R. Moldova care pleacă la muncă în Germania?

— Cei care ajung la muncă în Germania trebuie să aibă un permis special, pentru muncă sau pentru studii, eliberat de instituţii germane. Cei care le oferă astfel de permise le explică, în Germania, ce fel de taxe trebuie să achite, ce fel de norme legale trebuie să respecte. În cazul studenţilor, organizaţiile studenţeşti se ocupă de nou-veniţi. Niciun deţinător al unor astfel de permise nu va rămâne în stradă din cauza oricăror probleme.

— Cât de frecvent sunt implicaţi în infracţiuni cetăţenii R. Moldova care migrează la muncă în Germania? Cât de aspră e legea germană în raport cu migranţii ilegali?

— Ambasada Germaniei acreditată în R. Moldova nu deţine vreun document care ar atesta câţi cetăţeni ai R. Moldova sunt implicaţi în infracţiuni în Germania. Ceea ce ştiu, însă, e că gradul de criminalitate al străinilor nu este mai mare decât al cetăţenilor germani.

Nu cred că cetăţenii R. Moldova se evidenţiază la capitolul criminalităţii sporite pe teritoriul Germaniei. Cei care comit infracţiuni în Germania sunt trataţi în conformitate cu legile germane. Acest fapt se referă nu doar la persoanele care

— O perioadă lungă de timp, în R. Moldova, turismul era asociat cu migraţia ilegală. Firmele turistice făceau bani doar în urma „perfectării” unor vize dubioase, contra unor sume de 3-5 mii de euro. Cum putem reface aceste relaţii în domeniul turismului?

— Relaţiile turistice dintre R. Moldova şi Germania nu se mai bazează pe astfel de scheme. Turiştii care vizitează Germania sunt primiţi foarte bine la noi, deoarece, prin astfel de călătorii, ei aduc bani în ţara noastră. Nu cred că mai există probleme în acest sens, iar relaţiile în domeniul turismului devin tot mai eficiente. Recent, o Agenţie turistică germană, TUI, a deschis un birou la Chişinău, propunându-şi să faciliteze călătoriile turistice spre Germania. De altfel, şi R. Moldova pare interesată ca încoace să vină cât mai mulţi turişti din Germania.

— De ce un german ar trebui să dorească să viziteze R. Moldova?

— Pentru că aici poate beneficia de eco-turism, de turismul vinului, deoarece vinurile moldoveneşti devin tot mai cunoscute, inclusiv în Germania. Sunt mai multe locuri speciale în R. Moldova care l-ar putea captiva pe turistul german. Mi-aş imagina şi un turism al sănătăţii, programe sportive, itinerarii pentru tineri. Cel mai important e să existe aici agenţi interesaţi de stabilirea şi de suportul unor astfel de relaţii.

— Cum se poate implica Germania sau alte state UE în soluţionarea scandalului vinurilor moldoveneşti, respinse de pe piaţa Rusiei?

— Dacă se va reuşi înlăturarea barierelor, iar Europa va putea cumpăra vin în cantităţi cât mai mari, această problemă a vinurilor nu va mai fi atât de actuală. Am un prieten, un bun cunoscător al vinurilor, care va ajunge în zilele următoare la Chişinău. El este decis să identifice parteneri locali şi să exporte vin în Germania. Din experienţa mea cu vinurile moldoveneşti, pot să vă spun că ele sunt atât de bune, încât pot fi cotate la nivelul vinurilor germane.

— Ce-i lipseşte cel mai mult R. Moldova, astăzi?

— Cred că R. Moldova trebuie să aibă mai multă încredere în sine, pentru că are potenţial şi multe elemente puternice. Are tineri cu idei originale, care, cu timpul, ar putea schimba multe în societate. Văd aici foarte multe femei active, care tind să schimbe în bine faţa R. Moldova. Cred în perspectivele R. Moldova. Vă spun cu certitudine că Germania va însoţi R. Moldova pe calea schimbării.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, A.G.

12 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

Reporter special

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

Constantin Mocanu îşi îngrijeşte soţia (Ana, 74 de ani) timp de 14 ani. Femeia a rămas paralizată în urma unui atac cerebral. Bărbatul este cel care face curat, munceşte în grădină, găteşte şi tot el îşi hrăneşte soţia, care nu poate ţine nici lingura şi nici cana în mână.

Ce să facem cu bătrânii?

Au casă, dar a trebuit să o părăsească şi să se cazeze prin aziluri, unde se usucă de dor. Cei care şi-au mai păstrat locuinţa îşi deplâng bătrâneţile şi neputinţa alături de jumătatea lor. Fericiţi se consideră cei care au îmbătrânit împreună, purtându-şi de grijă unul altuia.

Olga BULAT Împreună şi la bine, şi la rău. Jurământul dat în faţa Domnului este păstrat cu sfinţenie chiar şi după zeci de ani de căsnicie. Încovoiaţi de greutăţile vieţii, nu şi-au pierdut căldura din priviri. Soţii Constantin şi Ana Mocanu au muncit, cot la cot, o viaţă. Sperau că munca lor va fi răsplătită şi se vor putea odihni atunci când vor atinge o vârstă înaintată. Nu a fost să fie. Ana nu a mai ieşit din casă de vreo şase ani.

Seara cu ghinion

Sătenii vorbesc despre Ana Mocanu ca despre o bucătăreasă cu har. Cei care au lucrat alături de ea îşi amintesc bucatele alese, de care s-au bucurat copiii la grădiniţă, dar

şi ceilalţi care au avut ocazia, cel puţin o dată, să guste din felurile preparate de ea. Astăzi, însă, nu doar că nu mai poate găti, nu are puteri nici să mănânce singură. Singurul său sprijin este soţul, care îi este alături zi şi noapte. De la un timp, el este singurul care face curăţeni, munceşte în grădină, găteşte, dar şi îşi hrăneşte soţia. Bărbatul se deplasează greu, dar nu renunţă. Oftează când nu-l vede Ana, alături de ea, însă, rămâne puternic. O stâncă ce o protejează de tot universul.

Când am intrat la soţii Mocanu, ne-a ieşit în cale câinele gazdei, dând amical din coadă, după care s-a apropiat şi stăpânul, moş Constantin. Ne-a invitat în casă. Şi-a cerut scuze că nu a reuşit săşi schimbe vestimentaţia, purtând hainele în care lucrează în grădină.

Imediat, alţi doi căţei cu chef de joacă ne-au sărit în cale. Pisica s-a furişat în casă înaintea noastră, de parcă ar fi vrut să anunţe stăpâna că vin nişte oaspeţi. Mătuşa Ana nu ne-a putut întâmpina la uşă. Ne-a privit de parcă şi-ar fi cerut scuze pentru starea sa. Femeia stătea lungită în pat. Poziţia în care se afla nu era cea mai comodă, dar a fost alegerea ei. Era singura posibilitate să stea cu faţa la noi.

Ana Mocanu vorbeşte greu. Femeia trebuie să depună mult efort, ca să poată pronunţa câteva cuvinte. Am decis să n-o stresăm şi să discutăm cu soţul. În timp ce acesta îşi spunea necazul, soţia dădea încet din cap şi începea să plângă.

Bărbatul se oprea, pentru o perioadă, încercând să-şi calmeze jumătatea, să-i aranjeze perna şi să se asigure că nu are nevoie de nimic, după care revenea la cele relatate, la seara care le-a schimbat viaţa pentru totdeauna. Când povestea, avea privirea absentă, departe de odaia în care ne aflam, de parcă s-ar fi întors în timp, în urmă cu mai mulţi ani, în seara când soţia sa, pentru ultima oară, se ţinea pe picioare fără ajutor.

Drama cuplului

Acum 14 ani, mătuşa Ana a ieşit din casă cu nişte treburi. S-a reţinut prea mult. Îngrijorat, soţul s-a dus să vadă ce se întâmplă. A găsit-o la colţul casei. Femeia căzuse şi nu se putea ridica. „I se luase mâna stângă şi piciorul stâng. Am chemat salvarea. Am dus-o la Cimişlia. Acolo i-au pus nişte injecţii. A mai stat vreo şapte zile, dar n-au putut să-i facă nimic. I-au dat pastile şi au trimis-o acasă”, poves-

teşte Constantin Mocanu. Acasă nu s-a simţit mai bine, iar soţul nu ştia cum s-o ajute. „O târâiam ba pe scaun, ba o culcam. Ea singură nu putea să se deplaseze”, îşi aminteşte bărbatul. Acesta, însă, era doar începutul calvarului.

Peste şase ani, i-a paralizat şi partea stângă a corpului. Medicii au recunoscut că sunt neputincioşi. Atunci Constantin a înţeles că nu are dreptul să fie slab acum, când devenise singura susţinere a femeii. „Eu o hrănesc. Ea scapă totul din mână. O bucăţică de pâine mai apucă, dar lingura n-o poate ţine”, explică moş Constantin, în timp ce soţia sa depune eforturi să apuce cu mâna o bucăţică de brânză, după care depune şi mai mult efort ca să o ducă la gură. După ce ia masa, soţul, grijuliu, îi dă imediat pastilele. Dacă nu administrează la timp medicamentele, starea femeii se agravează. Constantin Mocanu are o cutie întreagă de pastile pentru soţia sa, dar şi pentru sine.

Bărbatul spune că, iniţial, se descurca mai bine. Acum, însă, puterile îl părăsesc şi pe el. „Am angajat o nevastă şi îi plătesc câte 700 de lei pe lună. Vine, o spală, o mai hrăneşte. Mie îmi vine greu. Am fost la spital, la Cimişlia, am trecut

reontgenul la picioare, că tare mă dor. Mi-au spus să umblu mai puţin, dar cum să umblu mai puţin dacă trebuie? Tot eu fac mâncare. Acum plita am desfăcut-o, s-o repar. Cum să nu umblu, dacă trebuie?”, spune bărbatul, oftând. Ceea ce nu poate face nimeni nici măcar pentru plată e să calmeze femeia care, după ani de necaz, nu s-a putut obişnui cu starea în care a ajuns.

Ani înecaţi în lacrimi

Ceea ce o frământă cel mai mult pe femeie este că, în ultimii ani, nu a mai ieşit din casă. „N-o pot scoate afară. Dacă suntem în doi, o mai scoatem şi o punem pe scaun afară, dar singur - nu pot. Şede mai mult în casă. Uneori se uită pe fereastră şi plânge”, relatează bărbatul cu vocea îndurerată. Între timp, femeia priveşte cu dor prin geam. Toată fiinţa sa şi-ar dori să fie acum acolo, afară, să simtă razele solare pe propria-i piele, să se poată bucura de adierea vântului, şi-ar dori să poată munci în grădină alături de soţ, şi-ar dori să poată sta la masă împreună, să discute despre nimicuri şi să-şi zâmbească aşa cum făceau pe timpuri. Aceste dorinţe iau forma unor picături de lacrimi pe obrajii femeii.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

I 13

Reporter special Pachetul de documente pentru cazare trebuie să conţină: cererea, ancheta socială, certificatele medicale, care confirmă statutul social, starea sănătăţii şi necesitatea plasării în instituţie socială, copiile buletinului de identitate, poliţei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, legitimaţiei de pensionar. În situaţia în care persoana are dereglări psihice, este necesar de prezentat hotărârea instanţei judecătoreşti privind declararea incapacităţii persoanei în cauză şi decizia/dispoziţia privind instituirea tutelei.

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

Dumitru Busuioc, 72 de ani, este din s. Oneşti, Străşeni. Copiii lui achită cazarea şi deservirea la centrul de plasament, pentru că bărbatul nu se poate îngriji de sine stătător. Deşi la centru are toate condiţiile, Dumitru Busuioc tânjeşte după căsuţa sa, azi încuiată.

Bărbatul susţine că a obţinut cu multă dificultate, pentru soţia sa, o pensie de invaliditate. Comisia de Expertiză Medicală pentru încadrarea în grad de invaliditate nu a fost receptivă la problemele soţilor, cărora le era foarte greu să se deplaseze pe la toate etajele. „Am dus-o cu căruciorul la fiecare etaj, la toţi specialiştii la care eram îndreptaţi, că nu voiau să coboare să o vadă în maşină.

Mi-au spus: s-o aduci cum poţi. Naţi căruciorul, du-te şi-o târâie prin toate cabinetele. Aşa am şi făcut. Am târâit-o prin toate cabinetele şi, la urmă, când trebuia să-i dea grupa I de invaliditate, a ieşit unul dintre ei, că nu puteam s-o urc pe scările lor. A ieşit, a văzut-o, după care i-au semnat actele”, îşi aminteşte bărbatul chinurile prin care au trecut. În timp ce povesteşte despre cele întâmplate, moş Constantin este indignat de indiferenţa societăţii, în special a celor cărora funcţia le indică să fie mult mai sensibili în astfel de cazuri. Soţii spun că şi pensia mică e o mare problemă, deoarece nu le ajunge nici pentru cele necesare. Ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, Valentina Buliga, susţine că autorităţile elaborează modificări legislative referitoare la pensiile persoanelor în etate, care sunt, deocamdată, la nivel de discuţii publice. „Vom veni şi în 2014 cu un suport financiar pentru pensionarii cu pensii mai mici de 1300 de lei. Singura modificare e că vom unifica aceste plăţi, ca să nu chinuim pensionarii care acum primesc suport din diferite instituţii”, anunţă Buliga.

Mi-a fost oarecum să şed pe capul lui

Dumitru Busuioc, 72 de ani, este din s. Oneşti, Străşeni. Recent, bărbatul a decis să-şi lase casa, în care a locuit ultimii ani singur-singurel, şi să se stabilească la un azil. Asociaţia pentru Educaţie „Neoumanist”, datorită proiectului „Spectru”, oferă această posibilitate. Iniţial, aici erau plasate persoane social-vulnerabile.

Peste ani, însă, situaţia s-a schimbat, iar criza financiară s-a resimţit şi la centru. „Fie ne închidem cu totul, fie ne transformăm jumătate la ju-

mătate. Aşa am creat aceste locuri comerciale. Persoanele sunt plasate, iar copiii sau rudele apropiate achită pentru cazare şi deservire”, explică Veronica Ţâmbalari, directoarea executivă a asociaţiei. Moş Dumitraş (aşa îl numesc cei de la centru) ocupă unul dintre locurile comerciale, pentru care achită cei doi copii ai lui. Deocamdată, nici unul dintre membrii familiei nu văd o altă ieşire din situaţie.

Fiul, acum câţiva ani, s-a stabilit cu traiul la Moscova. Acesta i-a propus părintelui să se mute la el, dar bărbatul refuză. „Unde să mă duc la el. Are familie, doi copii. Trebuie să-i îngrijească. E cheltuială. Să mai şed şi eu acolo? Mi-a fost oarecum să ajung pe capul lui”, explică bătrânul. Acum 18 ani, Dumitru Busuioc a rămas singur. Soţia sa a fost răpusă de boală. „Nu m-am recăsătorit. Am vrut să fiu corect faţă de copii”, mărturiseşte bărbatul. „Era greu, dar aveam copiii cu mine. Mă mai luam cu ei. Fata învăţa, băiatul lucra. Aveam cu cine mă lua, dar dacă s-au dus...”, moş Dumitraş nu reuşeşte să-şi termine gândurile, izbucnind în plâns. Anii din spate şi prezentul anevoios l-au făcut sensibil la vicisitudinile vieţii.

Soarta lui Dumitru Busuioc nu a fost unsă cu miere nici pe când era copil. La vârsta de 7 ani a fost deportat împreună cu sora şi cu mama sa în regiunea Kurgan. „Ne considerau culaci (chiaburi, n.r.) şi credeau că trebuie să ne distrugă. Tata a murit pe front, dar nici asta nu ne-a scăpat”, relatează moş Dumitraş. Nu-i place să-şi amintească acele timpuri. Pentru copilul de atunci, a fost o traumă psihologică, marcându-l pe viaţă. Chiar şi astăzi, când povesteşte, priveşte trecutul cu ochii acelui copilaş, care nu poate crede că toate acestea i s-au întâmplat lui. În perioada deportării, n-a avut posibilitate să facă o şcoală. Lucra la pădure, alături de mama. Tăia lemne şi le căra unde i se spunea. Întors acasă, a putut învăţa, însuşind şi o meserie, de inginer.

Dor de casă

Abia peste cinci ani, familia Busuioc a revenit la baştină, chiar

dacă nu prea avea la ce reveni.

Casa le-a fost distrusă, iar familia s-a stabilit cu traiul într-un grajd. „Trăiam în săraiul cela, n-aveam nici pernă, nici ogheal, nimic”, îşi aminteşte bărbatul. Spune cum şi-a făcut culcuş din stuf, învelindu-se cu o flanelă. Mult mai târziu au reuşit să-şi contruiască o „cămeruţă”, după cum îi spune Dumitru Busuioc. Abia când şi-a întemeiat o familie, a reuşit să-şi zidească o casă, la care îi este greu să renunţe acum. „Am încuiat casa şi am venit aici”, spune moş Dumitraş cu tristeţe, tânjind după casuţa sa. Pe de altă parte, recunoaşte că nu mai poate să se îngrijească singur. Nici apă de la fântână nu mai poate duce. „La noi nu-i apă în casă, ca la oraş. Ca să rog pe cineva să-mi aducă o căldare cu apă, trebuie să plătesc”, spune Dumitru Busuioc.

Acum doi ani, a suportat un atac de cord. Spune că, de atunci, sănătatea nu mai e cea de altădată.

grafic nr. 1

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

Maria Irescu, s. Rassvet, Străşeni, a împlinit recent 83 de ani. Femeia se află la un centru de plasament. Singura persoană apropiată care a venit s-o felicite a fost fiica cea mai mare. Cu ceilalţi copii, femeia a pierdut legătura.

„Dacă nu pot lucra, nu pot nimic”, spune cu regret bărbatul, simţindu-se inutil după ce a muncit 47 de ani ca inginer. Imposibilitatea de a fi de folos copiilor îl apasă nespus de mult. A trăit o perioadă la fiica sa, însă aceasta trebuie să muncească atât pentru sine, cât şi pentru a-l îngriji pe tată. „Tăticu, eu trebuie să mă duc la lucru. Mata nu lucrezi, eu nu lucrez, mai departe ce-o să facem? N-avem nici ce mânca”, îşi aminteşte Dumitru Busuioc discuţia cu fiica. Aceasta planifică să plece la muncă peste hotare. Singura soluţie a fost plasarea la un azil. Aici, însă, îl apasă singurătatea care, mărturiseşte el, devine insuportabilă.

Deşi are toate condiţiile de trai, are cameră separată, mănâncă la timp, spune că e şi gustos, iar sora medicală este mereu alături, bărbatul tânjeşte după casa din sat, acolo unde şi-a trăit cei mai frumoşi ani din viaţă, alături de aleasa inimii şi de cei doi copii, împrăştiaţi prin lume. I-a fost greu să accepte realitatea. A angajat o persoană care să-i gătească şi să-i facă ordine.

Peste un timp, însă, a observat că-i dispar lucrurile din casă şi a renunţat la „serviciile” acesteia, că doar n-a muncit o viaţă pentru asta. „O muncă a fost toată viaţa şi tot mă

Pensiile foştilor oficiali, în raport cu pensiile cetăţenilor R. Moldova

7000

6000

5000

4000

3000

2000

1000

0

625 lei

702 lei

pensia minimă pensia minimă pentru angajaţii pentru limita din agricultură de vârstă

975 lei pensia medie pe ţară

variază între

3 şi 7000 lei pensia foştilor oficiali

Foto: www.street-urban.com / Massimo Mazzoni

gândeam că, poate-poate, va fi mai bine, dar am greşit. Era nu prea bine”, oftează moş Dumitraş.

Bătrâneţile m-au ajuns din urmă

Maria Irescu, din Rassvet, Străşeni, a împlinit recent 83 de ani. Şi-a sărbătorit ziua de naştere la centrul de plasament, unde este cazată. Singura persoană apropiată care a venit s-o felicite a fost fiica. Mătuşa Maria spune că este cea mai bătrână de la centru şi se află aici de şapte ani. Femeia recunoaşte că a mai fost prin sat să urmărească răsăritul de la geamul drag, dar nu mai are pe nimeni acolo şi a revinit. „Nu mai am pe nimeni acasă. Toţi s-au dus. Am avut şase fete. Două au murit, dar de celelalte nu mai ştiu nimic. Soţul a murit prin anii ‘70. Cea mai mică fată avea 1,4 ani”, spune mătuşa Maria lăcrimând. Doar fiica mai mare vine s-o viziteze. Însă, nici aceasta nu are posibilitate s-o îngrijească.

Maria Irescu mărturiseşte cât de grfeu i-a fost să-şi crească de una singură copiii, însă situaţia actuală i se pare mult mai dificilă. „Acum e mai greu. Bătrâneţile m-au ajuns din urmă”, spune femeia. Ea nu achită pentru cazare. Autorităţile locale s-au autosesizat şi au pregătit toate actele necesare pentru a o plasa aici. Femeia îşi aminteşte că era iarnă şi nu avea cu ce face focul.

Răcise. Atunci a fost adusă la Asociaţia „Neoumanist”, unde sunt cazate câţiva vârstnici din comuna Străşeni. „Persoanele social-vulnerabile sunt selectate cu ajutorul asistenţilor sociali din localitate sau din satele vecine, dar şi datorită echipei mobile de îngrijire la domiciliu”, spune directoarea executivă Veronica Ţimbalari.

Potrivit Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, cazarea potenţialului beneficiar în instituţie socială se efectuează în baza demersului Direcţiei/Secţiei asistenţă socială şi protecţie a familiei de la locul de trai. Vârstnicii aflaţi în dificultate, precum Maria Irescu, pentru a avea posibilitatea să fie plasaţi la o instituţie socială, trebuie să adune un set de acte. În cazul în care nu au rude care să se ocupe de acest lucru, singura lor speranţă sunt asistenţii sociali sau vecinii, care pot bate alarma. Respectiv, „e necesar de apelat la asistentul social comunitar şi la Direcţia asistenţă socială, pentru a primi ajutorul necesar pentru întocmirea acestui set de documente”, anunţă Victoria Botnaru, şefa Secţiei servicii sociale de la MMPSF.

14 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

Oameni

OAMENII săptămânii

U

n bust al Mariei Tănase va fi inaugurat pe 1 Decembrie, în Parcul Lumea Copiilor, zona în care s-a născut Maria Tănase, denumită pe atunci Mahalaua Cărămidarilor. Maria Tănase s-a născut la Bucureşti, pe 25 septembrie 1913. Şi-a făcut debutul artistic pe scena teatrului de revistă Cărăbuş, condus de celebrul actor Constantin Tănase, în 1934. Aici a cântat, mai întâi într-un grup vocal, piese scrise de Nicolae Kiriţescu, pe muzica compusă de Gherase Dendrino, Petre Andreescu şi Elly Roman. A fost remarcată apoi de folcloristul Harry Brauner. Acesta a prezentat-o marelui muzicolog Constantin Brăiloiu, întemeietorul Arhivei Internaţionale de Folclor de la Geneva. El este cel care a sfătuit-o să-şi formeze repertoriul muzical pornind direct de la izvoare.

S

criitoarea Ioana Pârvulescu a primit, la Târgul de la Göteborg, Premiul European pentru Literatură, distincţia fiindu-i înmânată de Androulla Vassiliou, comisarul european pentru educaţie, cultură, multilingvism şi tineret, informează site-ul oficial al trofeelor. Scriitoarea a fost recompensată pentru romanul „Viaţa începe vineri”, scris în 2009 şi apărut în 2011 şi în suedeză, la editura Bonnierforlagen, în traducerea Jeanei Jarlsbo, cu sprijinul ICR - prin programul TPS derulat de Centrul Naţional al Cărţii. Premiul European pentru Literatură recompensează cei mai buni autori debutanţi şi în curs de afirmare din toată Europa.

L

a 5 octombrie, Castelul Peleş va găzdui penultima manifestare din cadrul celei de-a treia ediţii a Stagiunii Sunetul Muzicii, organizată de ExcesMusic, Muzeul Naţional Peleş şi Radio România Cultural.

Aici, publicul meloman are ocazia să asculte unul dintre cele mai vechi ansambluri vocale din România, Corul Bisericii Evanghelice Cetatea din Cisnădie, o formaţie cu o vechime de 150 de ani. În sala de muzică a Castelului Peleş vor răsuna lucrări ale unor compozitori din secolele XVII – XIX, precum: Cristoph Graupner, Dmitro Bortniansky, Charles Gounod, Antoine Calviere sau Heinrich Rinck. Publicul va putea asculta din nou orga istorică, recent restaurată, a Castelului Peleş.

E

u, Seinfeld şi tumoarea. Cum am supravieţuit Apocalipsei, romanul de debut al lui Adrian Novac, editor la publicaţia HotNews. ro, a apărut simultan în România şi în SUA. Cartea este povestea simplă, plină de candoare şi umor, a unui tânăr diagnosticat cu tumoare, care se luptă să supravieţuiască nu doar Sfârşitului Lumii, ci şi unui sistem medical complet defect. Autorul mărturiseşte că volumul e descrierea aproape fidelă a propriei sale epopei medicale. Viaţa unui om simplu se schimbă peste noapte, după ce trage lozul necâştigător la loteria vieţii, iar experienţele pe care le traversează sunt urmărite întrun stil alert, sincer şi cu o ironie fină. „Eu, Seinfeld si tumoarea. Cum am supravieţuit Apocalipsei” e oferită în format electronic de site-ul Smashwords şi de Amazon Kindle.

Pe 2 octombrie, R. Moldova a purtat GALBEN, cu ocazia Zilei Internaţionale a Supravieţuirii În premieră, pe data de 2 octombrie, Asociaţia Little People Republica Moldova a venit cu iniţiativa ca cetăţenii să poarte galben în onoarea tuturor celor care au învins cancerul şi să sărbătorească Ziua Internaţională a Supravieţuirii. Cu ocazia acestei zile o serie de acţiuni au fost pregătite atât în secţiile de oncopediatrie,

cât şi în cadrul unor şcoli şi licee, în care au fost susţinute prezentări despre specificul activităţii dedicate copiilor şi adolescenţilor bolnavi de cancer. De asemenea, au fost oferite fiecărui pacient şi aparţinător braţări galbene cu mesajul ,,Temerarii ştiu că se poate – Poţi Şi Tu!”, simbolul victoriei asupra cancerului.

Trandafirul de bronz a ajuns în R. Moldova Trandafirul din „Povestea slavonă” a devenit realitate în mâinile tinerilor regizori din R. Moldova. Şase filme ale regizorilor moldoveni au fost premiate la Festivalul Internaţional din Bulgaria. China este decisă să pună pe post aceste filme şi la ea acasă.

Olga BULAT În perioada 12-14 septembrie, la Sofia, Bulgaria, s-a desfăşurat a doua etapă a primului Festivalul Internaţional de Film „Sloveanskaya scazka”. Aici şi-au prezentat lucrările nu doar regizori de talie naţională sau mondială, ci şi tineri începători. R. Moldova a prezentat 13 filme, iar şase dintre acestea au ajuns în finală.

Când se naşte o idee, te îndrăgosteşti de ea

Irina Lencauţan şi Alexandru Statnîi au reprezentat R. Moldova la acest eveniment. Printre filmele care au concurat în cadrul acestui festival se regăsesc şi peliculele acestor tineri talentaţi, care vorbesc cu modestie despre munca depusă. Ambii au un serviciu de bază care, de fapt, nu are nicio legătură cu cinematografia, iar Alexandru mai e şi student la AMTAP, specialitatea Teatrologie.

Reprezentanţii R. Moldova au fost cei mai tineri dintre participanţii festivalului, ceea ce, mărturisesc ei, le-a inspirat încredere în munca lor. „Am primit un premiu de încurajare din partea organizatorilor şi a sponsorilor, care ne-a oferit posibilitatea de a sta două zile gratuit în hotel”, spune Irina.

De fapt, toate cheltuielile au fost suportate de ei. Deşi au apelat la Ministerul Culturii, în speranţa că vor fi ajutaţi, ţinând cont de faptul că reprezentau R. Moldova la un festival internaţional, nu au primit niciun răspuns. Aşa cum nimeni nu le-a achitat cheltuielile pentru participarea la acest festival, nimeni nu le-a finanţat nici filmele, aceştia fiind nevoiţi să scoată ultimii bani din buzunar, ajutaţi de părinţi, dar şi împrumutând de la prieteni. Actorii, la rândul lor, deseori acceptă să joace gratuit. „Filmele le-am făcut fiind entuziasmaţi de o idee.

Când se naşte o idee, te îndrăgosteşti de ea şi insişti să o realizezi.

Nu ne prea gândim la partea financiară, la investiţii”, mărturiseşte Alexandru Statnîi.

Pe de altă parte, Irina Lencauţan remarcă faptul că „cinematografia ar avea un viitor dacă societatea ar fi deschisă să contribuie, în special companiile mari şi autorităţile: Ministerul Culturii, Ministerul Tineretului. Atunci când ei vor fi deschişi să ne susţină, vom creşte şi vom crea un produs mai bun decât cel pe care îl creăm acum”. Deocamdată, Irina şi Alexandru sunt şi scenarişti, şi regizori, şi producători, iar, la ne-

Foto: Arhiva personală a Irinei Lencauţan

Foto: Arhiva personală a lui Alexandru Statnîi

Foto: Arhiva personală a Irinei Lencauţan

voie, şi actori. Totodată, ei susţin că tinerii actori rămân în umbră. În cadrul festivalului, reprezentanţii altor ţări şi-au amintit numele unor actori moldoveni, precum Gheorghe Grâu sau Svetlana Toma, dar niciun nume mai nou. „De ce să nu venim cu nume noi?”, se întreabă Irina.

Dorin Cartinescu; „Casa”, Stas Ciorescu; „Fat”, Ivan Naniev; „Cutia”, Serge Zănoagă; „Roşu ghem scurt”, Liviu Vicol; „Iluzia în Belgia”, Ion Botnaru şi Nastea Pascari; „Plictis şi Inspiraţie”, Igor Cobâleanschi; „Din noiembrie până…”, Dorian Boguţa; „Medalionul”, Igor Sadovschi; „Între ziduri”, Anna- Felicia Scutelnicu.

Irina şi Alexandru şi-ar dori să poată organiza mai multe festivaluri de film în R. Moldova, fiind siguri că străinii nu ar pierde ocazia să ne viziteze în acest scop. „Am rămas stânjeniţi atunci când ne-au întrebat la ce festivaluri pot să vină la noi. În afară de „Cronograf”, nu am putut spune nimic”, îşi aminteşte tânăra regizoare. „Am fost invitaţi de personalităţi din mai multe ţări la festivalurile de la ei, la rândul lor, cerându-se invitaţi la noi”, remarcă Alexandru Statnîi.

Reprezentanţii Chinei s-au arătat interesaţi de lucrările regizorilor moldoveni, dorindu-şi să le difuzeze şi în ţara lor. Filmele care au ajuns în finală vor fi promovate pe parcursul întregului an, până la cea de-a II-a ediţie a festivalului, de către Centrul Informaţional Cultural Rusesc, pe ecranele cinematografice din Sofia şi Veliko Tîrnova!

China va difuza filme din Moldova

Iniţial, la Festivalul „Sloveanskaya skazka” au fot înregistrate peste 300 de filme din diferite ţări, pentru ca, în final, să ajungă 250.

Dintre acestea, juriul a selectat 50 de filme care au fost premiate. Tematica filmelor participante a fost promovarea culturii ţării respective sau a culturii în ansamblu. „Filmele pe care le-am expediat erau în limba română, dar cu subtitrări. Astfel am încercat să păstrăm identitatea noastră”, ne spune Irina Lencauţan.

R. Moldova s-a ales cu Trandafirul de Bronz, premiul de debut, şase lucrări intrând în categoria celor 50 de filme. Irina subliniază, totuşi, că acest premiu aparţine tuturor celor 13 participanţi la festival: „5 lei”, reg. Irinei Lencauţan; „Pe urmă” reg. Alexandru Statnîi; „Stay Way”, Valeriu Şova; „Momentul”, Igor şi

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

I 15

Trăind de gardă

Foto: www.facebook.com

Aurelia Bodiu, directoarea liceului din s. Ştefăneşti

Foto: www.facebook.com

Doina (s) este una din moderatoarele Clubului de discuţii „Încredere” din cadrul liceului

Şcoala din satul Ştefăneşti – o şcoală pentru fiecare copil „Erau copii cu deficienţe mentale care urmau să fie plasaţi în şcoala specială.

Părinţii n-au vrut să-i lase să plece de acasă. Asta a făcut să ne schimbăm noi, cadrele didactice, comunitatea în general şi să găsim loc la şcoala din satul natal pentru toţi copiii”, spune directoarea liceului din s. Ştefăneşti, r-l Floreşti, Aurelia Bodiu. În R. Moldova problema incluziunii rămâne actuală, în pofida politicilor autorităţilor, orientate spre integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale. Infrastructura neadaptată, lipsa materialelor şi a cadrelor didactice pregătite pentru a lucra cu aceşti copii, rezistenţa profesorilor, a directorilor, chiar şi a unor părinţi sunt doar câţiva dintre factorii care fac incluziunea dificilă.

Cu toate acestea, avem şi şcoli care pot fi modele privind bunele practici de incluziune a copiilor cu dizabilităţi.

Învăţământul este un drept!

Acesta n-ar trebui să fie la discreţia nimănui

Deja de zece ani, la şcoala din satul Ştefăneşti, raionul Floreşti, de rând cu toţi elevii vin şi copiii cu nevoi speciale. După ce părinţii au refuzat să-şi mai ducă copiii la instituţia auxiliară din Mărculeşti, şcoala din localitate a început să-şi deschidă uşile şi pentru aceştia. În prezent, din cei peste trei sute de elevi, 25 sunt cu cerinţe educaţionale speciale (CES).

Pragul adaptat cu rampă şi rolatorul ortopedic (dispozitiv care facilitează deplasarea persoanelor cu handicap locomotor) de la intrarea în clădire sunt primele indicii că aici este o şcoală complexă. E rolatorul Doinei, elevă în clasa a 12-a, care de un an este şi una dintre moderatoarele Clubului de discuţii „Încredere”.

Aici tinerii vin pentru a socializa,

Foto: www.facebook.com

Ion Balan activează la liceu în calitate de laborant în cabinetul de informatică, dar şi ca administrator de reţea la Centrul Comunitar de Acces la Instruire şi Informare din localitate

pentru a viziona filme, dar şi pentru a da viaţă unor proiecte comunitare.

Pentru a se deplasa prin şcoală, Doina este ajutată de colegi. E numai zâmbet, iar când e întrebată de provocări, spune că a fost primită cu braţele deschise, iar asta îi uşurează tot efortul. „M-am încadrat bine în colectiv şi profesorii mă ajută mereu. Am probleme, dar încerc să nu le arăt”, spune Doina.

După liceu ar vrea să-şi continue studiile la o specialitate fără frecvenţă. Deocamdată se gândeşte să aleagă între contabilitate şi psihologie, însă indiferent ce va alege, ştie cu siguranţă că va reveni să activeze în sat. În sat a revenit şi Ion, un alt tânăr cu dizabilităţi locomotorii, pe care l-am întâlnit tot la liceul din Ştefăneşti. Ion a absolvit şi două specialităţi la Chişinău. În prezent activează aici în calitate de laborant în cabinetul de informatică, dar şi ca administrator de reţea la Centrul Comunitar de Acces la Instruire şi Informare din localitate.

La 14 ani Ion a avut o intervenţie nereuşită la un picior, iar până în clasa a noua a învăţat la domiciliu. Am-

biţia l-a ajutat să absolvească cu succes, iar în prezent se implică în tot ce înseamnă dezvoltare comunitară.

Este un exemplu de curaj atât pentru tinerii din localitate, cât şi din întreaga ţară. În decembrie 2012 a fost unul dintre tinerii premiaţi pentru activism civic la Gala premiilor în domeniul Tineretului. De curând a trecut cu succes proba teoretică pentru a obţine permisul de conducere, iar în zilele ce urmează va merge la Bălţi să o susţină şi pe cea practică.

„La Ştefăneşti s-a investit în oameni”

Nevoile elevilor din Ştefăneşti sunt diverse: de la dizabilităţi fizice, tulburări emoţionale, dificultăţi de învăţare până la dizabilităţi mentale. Însă ei s-au integrat atât de bine, încât cu greu poţi observa care dintre elevii prezenţi la lecţii ar fi din categoria copiilor cu CES. În una dintre clase am zărit o profesoară care stătea lângă o elevă şi-i explica ceva în şoaptă. Era una dintre cele două cadre didactice de sprijin din şcoală, care au menirea să ajute elevii cu cerinţe speciale să înţeleagă temele.

„La Ştefăneşti s-a investit în oameni”, spune Aurelia Bodiu, directoarea liceului. „Am adus copiii în şcoala noastră chiar şi atunci când, poate, era cazul să fie plasaţi într-o şcoală rezidenţială. Erau copii cu deficienţe mentale. Părinţii voiau să rămână în familie şi astfel i-am primit printre noi şi nu i-am exclus. Asta a făcut să ne schimbăm noi, cadrele didactice, comunitatea în general şi să găsim loc la şcoala din satul natal pentru toţi copiii”, adaugă directoarea. Şi la Ştefăneşti este loc de mai bine. Pentru că şcoala a fost construită încă în perioada sovietică, infrastructura nici aici nu poate fi adaptată perfect. „Dacă am avea un copil dependent total de cărucior, am putea să-i venim în întâmpinare prin amenajarea clasei la etajul întâi, asta în cazul în care nu am putea găsi surse suficiente pentru a construi un ascensor”, menţionează Aurelia Bodiu.

În doar 11% dintre şcoli pot fi construite rampe de acces

Datele sistemului de cartografiere a instituţiilor de învăţământ arată că doar în 11 la sută dintre edificiile şcolare din republică pot fi construite rampe pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi locomotorii.

Statistica arată că numărul copiilor care frecventează cele 29 de instituţii speciale este în scădere, de la 4000 de elevi în anul de studii 2007-2008 la 2300 în anul 2012-2013.

Totodată, pentru circa 1600 de copii cu necesităţi speciale, care din diferite motive nu pot frecventa şcoala, sunt organizate studii la domiciliu. În anul 2003, atunci când nici nu se auzea de incluziune, oamenii din această localitate au reuşit să spargă stereotipuri şi să devină modele. Părinţii copiilor din satul Ştefăneşti n-au aşteptat programe speciale de la Ministerul Educaţiei pentru a-şi aduce copiii la şcoala din localitate şi pentru a le asigura unul dintre cele mai importante drepturi – dreptul la educaţie!

Pentru a se deplasa prin şcoală, Doina este ajutată de colegi

Incluziunea – prioritate pentru „Educaţia 2020” Asigurarea incluziunii copiilor cu necesităţi educaţionale speciale reprezintă unul dintre obiectivele prioritare ale strategiei „Educaţia 2020”, pe care Ministerul Educaţiei a propus-o pentru discuţii săptămânile trecute. Astfel, prin aceasta se propune să se realizeze o creştere anuală cu cel puţin zece la sută a accesului copiilor cu cerinţe educaţionale speciale la educaţia incluzivă.

Acţiuni prioritare: Adaptarea cadrului normativ în vederea asigurării accesului la educaţie de calitate pentru fiecare copil, tânăr sau adult, inclusiv pentru persoanele cu cerinţe educaţionale speciale Promovarea la nivel de familie, comunităţi, instituţii de învăţământ a rolului educaţiei incluzive în asigurarea şanselor egale la educaţie de calitate pentru toţi copiii Implementarea programului naţional şi a planului de acţiuni pentru dezvoltarea educaţiei incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011-2020 Asigurarea infrastructurii şi a condiţiilor materiale propice pentru o educaţie incluzivă în instituţiile de învăţământ din ţară Pe 25 septembrie curent, a fost lansată şi cea de-a doua etapă a campaniei „Vino cu mine, şcoala e şi pentru tine”, campanie iniţiată de Ministerul Educaţiei cu suportul UNICEF Moldova şi care are ca scop promovarea incluziunii educaţionale, precum şi sensibilizarea opiniei publice privind dreptul copiilor de a avea şanse egale la educaţie şi de a se bucura de un sistem de învăţământ prietenos.

E

16 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

zona publică Strugurii Moldova – 90% în CSI, o bobiţă – în UE În aceste zile în R.Moldova finalizează colectarea strugurilor de masă. Refrigeratoarele colectează lăzile cu struguri direct de pe podgorii. Cel mai popular soi de masă rămâne „Moldova”, deşi multe plantaţii de vie au roada compromisă din cauza ploilor din septembrie. Şi în această toamnă 90% din strugurii de masă sunt exportaţi în Rusia şi CSI. Totuşi, România cumpără de 8 ori mai mulţi struguri din Moldova decât în anii precedenţi.

Alina Radu După ploile din septembrie, mai multe plantaţii de struguri de masă au fost compromise. Viticultorii au aşteptat zilele însorite ca să salveze strugurii rămaşi. Refrigeratoarele vin direct pe podgorii ca să colecteze strugurii pentru vânzare. În momentul de faţă, majoritatea strugurilor de masă sunt exportaţi în Federaţia Rusă, Ucraina, Belarus, doar 10% din recolta fiind vândută în UE şi alte state.

Rusia, Ucraina şi Belarus consumă struguri moldoveneşti

Valeriu Cebotari, şeful secţiei viticultură a Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), a declarat pentru ZdG că şi în acest an strugurii de masă sunt exportaţi, în fond, în statele CSI. „Strugurii pleacă 90% în Federaţia Rusă, Belarus şi Ucraina. În UE şi alte state pleacă foarte puţin”, spune Cebotari. El a menţionat, totuşi, că deocamdată nu există interdicţii la exportul strugurilor în Federaţia Rusă. „Unele maşini se mai întorc, dar nu în cantităţi mari. Avem deja publicitate

Foto: www.colegiulagricol.ro

circa 10000 de tone de struguri exportaţi în acest an”, susţine reprezentantul MAIA, explicând că circa 3000 tone de struguri de masă s-au exportat în Federaţia Rusă şi în alte state CSI la începutul anului 2013, din recolta anului trecut, iar alte peste 6000 tone s-au vândut din recolta nouă în perioada lunilor august-septembrie.

Deşi anual producătorii de struguri din Moldova exportă în Rusia şi CSI circa 30000 de tone de struguri, experţii pronosticau în acest an creşterea substanţială a exporturilor, cu cel puţin 10000 de tone, deoarece anul viticol s-a arătat a fi foarte bun. „Cele două săptămâni de ploi din luna septembrie au compromis o parte din recoltă, în special soiul Moldova.

Ploile au cauzat plesnirea bobiţelor, dar şi diminuarea gradului de dulceaţă din struguri”, explică

Valeriu Cebotari. El spune că viticultorii care au îngrijit corespunzător via nu au suportat pierderi mari nici chiar din cauza ploii.

Deşi totalurile recoltei viticole încă nu sunt făcute, deoarece e în toi colectarea strugurilor de soiul Moldova, care este unul dintre cele mai tardive soiuri, Valeriu Cebotari consideră că în acest an ar putea fi exportate cel puţin 35000 tone de struguri de masă.

România a mărit de 8 ori importul de struguri din R. Moldova

Sergiu Zabolotnâi, directorul executiv al Asociaţiei Producătorilor şi Exportatorilor de Struguri din R.Moldova, a confirmat faptul că Rusia şi statele CSI rămân piaţa de desfacere a soiurilor viticole de masă. Totuşi, în ultimii ani, au fost exportate în România

cantităţi mai mari de struguri. „În ultimii 3 ani exportul de struguri spre România a crescut de vreo 8 ori. Dacă în 2012 se exportau peste Prut vreo 450 de tone, acum - peste 4000 de tone de struguri moldoveneşti sunt importaţi de statul român. Exportul de struguri în România a crescut simţitor”, susţine Zabolotnâi. În prezent, soiul de struguri de masă care are cele mai mari şanse să fie exportat în alte state ale Uniunii Europene este soiul Moldova, dat fiind faptul că piaţa solicită mai mult soiuri negre. Însă standardele pentru export pe piaţa UE sunt destul de înalte, de aceea producătorii şi exportatorii de struguri au de rezolvat ecuaţii complicate. „În primul rând parametrii strugurilor lasă de dorit.

Standardul european spune că bobiţele trebuie să fie de dimensiuni

egale, iar strugurii să fie mari, de cel puţin 450 de grame. Sperăm să ieşim cu “Moldova” pe piaţa europeană, dar producătorii trebuie să deţină şi tehnologii corespunzătoare pentru etichetare, ambalare.

Nu mai zic de tehnologia promovării unui brand, de care Asociaţia noastră se ocupă în prezent”, a adăugat Zabolotnâi. Directorul Asociaţiei Exportatorilor susţine că exporturile de struguri în UE ar putea fi lansate după 2015, odată cu implementarea prevederilor acordurilor de liber schimb. „Atunci producătorii vor simţi şi ceea ce înseamnă preţuri europene pentru strugurii lor. Cel puţin, în prezent, un kilograme de struguri în UE nu poate fi procurat de la producător cu mai puţin de 54 de eurocenţi (circa 9-10 lei moldoveneşti)”, explică Sergiu Zabolotnâi.

Actualmente, producătorii de struguri din R.Moldova îşi vând roada cu 3-6 lei, iar cei care au strugurii afectaţi de ploi îi vând şi mai ieftin producătorilor de vinuri. „Din cauza stricăciunilor cauzate de ploile îndelungate, mulţi nu pot vinde strugurii de masă, nici să-i pună la păstrare pentru iarnă, de aceea îi colectează şi încearcă să-i vândă fabricilor de vinuri.

Dar nici fabricile nu pot cumpăra tot putregaiul, mai ales că aceste soiuri de masă nu sunt cele mai bune pentru tehnologia vinurilor, de aceea producătorii de struguri de masă care au struguri de calitate joasă primesc aproape nimic de la fabricile de vin”, spune Valeriu Cebotari, şeful secţiei viticultură din cadrul MAIA. Potrivit datelor MAIA, Moldova ocupă locul şase în Europa după mărimea plantaţiilor de vie, cca 10% din pământul arabil fiind cultivat cu viţă de vie, iar vinificatorii generează peste 7 la sută din exporturile moldoveneşti şi angajează în total cca 300 de mii de oameni.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

I 17

acasă

Verde smarald şi albastru Mykonos, culori moderne în această toamnă Foto: sanatate.bzi.ro

Mirosurile fac parte din 10 categorii Cercetătorii susţin că, aşa cum există 3 culori primare şi 5 gusturi de bază, mirosurile fac parte din 10 categorii esenţiale. În noua clasificare, mirosurile lemnoase de brad sau cel de iarbă proaspăt tăiată compun o categorie. Mirosurile dulci, precum caramelul, ciocolata sau vanilia, compun altă categorie.

Mirosurile florale constituie altă categorie, citricele reprezintă o categorie aparte, iar toate celelalte fructe sunt incluse în a treia categorie. Mirosurile neplăcute, cum ar fi laptele stricat, benzina sau carnea veche, fac parte din două categorii urât mirositoare. Lista se încheie cu mirosurile mentolate – eucalipt sau camfor – şi mirosurile de bucate prăjite şi cu gust de nucă, ce includ popcornul, untul de arahide şi migdalele. Aromele complexe, cum ar fi mirosul de pâine sau de cafea proaspătă, reprezintă o combinaţie a două sau mai multe elemente din cele 10.

Nimic nou. Culorile sunt cele care dictează tendinţele vestimentare ale fiecărui sezon. Culoarea câştigătoare în tendinţele sezonulului 2013-2014 este Emerald green, adică Verde smarald. Nuanţele acestea oferă note de eleganţă şi rafinament oricărei garderobe. Poţi alege să le porţi atât ziua, cât şi seara, vei reuşi să străluceşti şi să impresionezi. Linden green sau Verde tei e o altă culoare în tendinţele anului acesta. Dacă eşti o romantică incurabilă, aceasta este nuanţa potrivită pentru tine. Altă culoare pe care s-a pus accent în această toamnă

este Mykonos blue sau Albastru de Mykonos. Numele acestei culori a fost inspirat de cea mai frumoasă insulă din Grecia, Mykonos. Albastru Mykonos e o culoare cu care, cu siguranţă, nu vei da greş, pentru că ea scoate în evidenţă cele mai frumoase trăsături ale corpului, avantajând orice siluetă. Carafe Brown e o nouă culoare actuală, reprezintă feminitate, eleganţă şi dă un aer sofisticat oricărei ţinute.

Orice culoare dintre cele enumerate vei alege să porţi toamna aceasta îţi va oferi feminitate, eleganţă, romantism şi rafinament.

Foto: vintage-si-handmade.blogspot.com

Alergiile din brumar: cum scapi de ele ?

Cu sau fara cafea?

Te trezeşti şi primul lucru pe care ţi-l doreşti în faţa ochilor este o ceaşcă de cafea. Cu lapte sau fără, cu zahăr sau fără, la ibric sau la expresor, cafeaua e alegerea nr. 1 a persoanelor fascinate de această băutură. Cafeaua conţine atioxidanţi benefici corpului şi este printre singurele băuturi cu o cantitate mare de antioxidanţi. Se spune că antioxidanţii combat mai multe boli, inclusiv cancerul. Cafeaua are o aromă deosebită şi proprietăţi nutritive.

De-a lungul timpului, mai multe studii au demonstrat că această băutură fie este sănătoasă pentru organism, fie declanşează alte afecţiuni. Cafeaua ajută la ameliorarea anxietăţii şi depresiei şi contribuie la îndeplinirea activităţilor fizice şi intelectuale.

Tatuajele şi cancerul Oamenii de ştiinţă avertizează că substanţele folosite pentru realizarea tatuajelor ar putea fi toxice pentru organismul umani şi chiar ar putea cauza cancer. Cerneala folosită pentru realizarea tatuajelor ar putea fi absorbită de organismul uman şi ar putea chiar să cauzeze cancer, avertizează oamenii de ştiinţă, relatează Daily Mail. Cercetătorii sunt de părere că nanoparticule s-ar putea infiltra în fluxul de sânge şi s-ar putea acumula în splină sau rinichi, afectând astfel capacitatea organismului de a filtra impurităţi. De asemenea, studiile au arătat că unele cerneluri conţin substanţe cancerigene.

Foto: www.flickr.com/moominmolly

Cartofii prăjiţi: ce efecte au asupra sănătăţii?

Cartofii prăjiţi, cunoscuţi prin vehemenţa cu care sunt eliminaţi de nutriţionişti din diete, s-ar putea să nu merite reputaţia de unul dintre cele mai nocive feluri de mâncare. În timp ce unele cercetări leagă produsele prăjite de obezitate, atacuri de cord şi diabet, un studiu recent efectuat pe 40.000 de adulţi din Spania a descoperit că persoanele care au consumat cele mai multe mâncăruri prăjite nu au

prezentat un risc mai mare de afecţiuni cardiace sau moarte prematură, potrivit healthland.time.com.

Un alt studiu, realizat în rândul femeilor obeze, a descoperit chiar un efect benefic al mâncărurilor prăjite asupra nivelului de insulină. O explicaţie posibilă a acestei inconsistenţe a rezultatelor este că studiile au variat în ceea ce priveşte tipurile de ulei folosite la prăjit. Participanţii la studiul spa-

niol au utilizat, în principiu, uleiuri de măsline şi de floarea-soarelui, iar cei care au demonstrat apariţia unui beneficiu au consumat mâncare bogată în ulei de măsline extra-virgin. Tipul de ulei sau grăsime este doar unul dintre factorii care afectează caracterul sănătos al unui fel de mâncare prăjit. Alte posibilităţi includ modalitatea de prăjire, refolosirea sau nu a uleiului şi cantitatea de sare adăugată.

Toamna, buruienile cu flori sunt un mare declanşator al alergiilor. Majoritatea plantelor îşi încep polenizarea în august şi acest proces se poate prelungi în lunile de toamnă. Alergicii manifestă simptome neplăcute nu doar primăvara şi vara, ci şi în timpul toamnei. Pentru copii, începutul unui nou an şcolar poate fi semnalat şi ca începutul alergiilor de sezon.

Simptomele alergiilor de toamnă sunt strănutul, mâncărimi ale ochilor, iritare nazală, secreţie nazală, tuse, în special noaptea şi dimineaţa, senzaţia de nas înfundat, cearcăne, dureri de cap.

Pentru a scăpa de probleme, ar trebui să bei cel puţin 2-3 căni de ceai verde pe zi.

Ceaiul verde conţine şi vitamina C, care ajută să blocheze răspunsul histaminic care cauzează alergiile. Este indicat să consumi şi lămâi sau vitamina C. Şi mierea este indicată în tratarea acestor alergii. E important să avem şi un ritm de viaţă sănătos, cu o alimentaţie corectă, pentru a ajuta sistemul imunitar să funcţioneze corespunzător. Acest lucru va asigura nutrienţii necesari organismului.

Ce ţi se întâmplă când renunţi la fumat?

Foto: www.cronicadeiasi.ro

Rezultatele unui program de renunţat la fumat, iniţiat de Universitatea Stanford, explică schimbările benefice care au loc în organism odată cu renunţarea la fumat, începând de la primele 20 de minute de pauză de la viciu. Astfel, în primele 20 de minute fără ţigări, presiunea sângelui, temperatura corpului şi pulsul vor scădea la un nivel normal. Timp de opt ore, respiraţia specifică datorată fumatului dispare, nivelul de monoxid de carbon - aceeaşi substanţă chimică produsă de automobile ca

reziduu - din sânge scade, iar nivelul de oxigen creşte până la nivelul normal, scrie Mediafax.ro. În 24 de ore de la ultima ţigară, riscul unui atac de cord scade, iar în 48 de ore terminaţiile nervoase încep să se regrupeze şi abilitatea de a simţi mirosul şi gustul creşte. Riscul unui atac de cord ajunge la un nivel apropiat de cel normal abia la doi ani după renunţarea la ţigări, iar numai după 15 ani riscul unei boli cardiace devine egal cu cel al unui om care nu a fumat niciodată.

18 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

realitatea Analişti: Blocarea activităţilor guvernamentale în SUA va avea efecte secundare Impactul direct al blocării activităţilor guvernului federal din SUA în lipsa unui acord privind bugetul, care pare tot mai probabilă, ar fi relativ mic în ceea ce priveşte creşterea economică, dar ar putea avea efecte indirecte defavorabile, potrivit analiştilor citaţi de MarketWatch şi de mediafax.ro. „În timp ce efectul blocajului nu ar afecta grav creşterea economiei SUA, impactul asupra încrederii populaţiei şi oamenilor de afaceri ar putea fi substanţial”, a declarat Gennadiy Goldberg, analist la TD Securities.

Consumul, care reprezintă trei sferturi din economia americană, dă deja semne de slăbiciune, un indice privind încrederea populaţiei în economie, publicat recent, atingând cel mai redus nivel după luna aprilie. „Încrederea consumatorilor este destul de fragilă şi fără această nouă sursă de incertitudine”, a spus Richard Curtin, economist şef la University of Michigan/ Thomson Reuters, care calculează un indice privind încrederea.

TD Securities estimează că fiecare săptămână de blocaj al activităţilor guvernului federal ar putea tăia creşterea economică cu 0,2

puncte procentuale. În absenţa unui acord de ultim moment, o parte din activităţile guvernului federal vor fi oprite începând de marţi. Un alt cost direct care este deseori trecut cu vederea este cel al administrării opririi activităţilor şi problemele asociate.

Ultimul mare eveniment de acest gen, produs în 1995-1996, a costat guvernul 1,4 miliarde de dolari, potrivit unui raport al Congresului.

La nivelul actual al dolarului, aceste costuri de administrare ar fi de aproape 2,1 miliarde de dolari.

Există şi alte costuri greu de estimat, cum ar fi impactul asupra credibilităţii SUA, în special odată cu apropierea termenului limită până la care ar trebui majorat plafonul de îndatorare a ţării. „Atenţia se îndreaptă spre impactul mai sever al menţinerii plafonului de îndatorare”, consideră analişti ai Nomura Group.

Oprirea activităţilor guvernului federal va afecta şi calendarul publicării unor date economice aşteptate cu interes de pieţele financiare şi de oficiali, care vor să afle dacă economia este suficient de solidă pentru a face posibilă restrângerea măsurilor de stimulare de către Rezerva Federală.

Foto: www.voices.suntimes.com

Parcul naţional Yosemite a fost închis de aniversarea sa, din cauza blocării statului federal Parcul naţional Yosemite, una dintre principalele atracţii turistice din California, a râmas închis marţi pentru cea de-a 123-a aniversare, la fel ca toate parcurile naţionale americane, din cauza paralizării parţiale a serviciilor federale guvernamentale.

Ironia sorţii face ca aniversarea parcului Yosemite să fie onorată de Google, care şi-a redesenat logo-ul în culorile parcului pe versiunea americană a site-ului.

Făcând click pe logo, utilizatorul descoperea o selecţie de link-uri către parc, printre care cel al site-ului care a fost oprit marţi din cauza paralizării statului federal, după eşecul Congresului american de a vota un buget. „Din cauza blocării guvernului federal, toate parcurile naţionale sunt închise, iar site-urile lor de Internet nu sunt operaţionale”,

a explicat site-ul pe prima pagină. „Oricine speră să viziteze parcul, chiar şi pentru o zi, va găsi porţile închise şi va fi întors din drum”, a declarat pentru Los Angeles Times purtătorul de cuvânt al parcurilor naţionale.

Societatea care exploatează cele 1.000 de camere disponibile în incinta parcului, DNC Parks and Yosemite, încearcă să prevină turiştii care au rezervări şi acordă 48 de ore celor care sunt deja în parc pentru a părăsi locaţia.

Yosemite, situat la aproximativ 320 km est de San Francisco, primeşte în medie două milioane de turişti în fiecare an. La sfârşit de august, două dintre rutele de acces în parc au fost închise din cauza unui incendiu imens, care a ars peste 100.000 de hectare de pădure în parc şi în împrejurimi, scrie mediafax.ro.

Foto: www.news.msn.com

SUA: 17 octombrie, ultimul termen pentru majorarea plafonului datoriei Secretarul american al Trezoreriei, Jacob Lew, a afirmat marţi seara că, după 17 octombrie, Congresul nu va avea „timp suplimentar pentru a acţiona” şi a ridica plafonul datoriei Statelor Unite, transmite AFP. După această zi, ce marchează data la care vor fi epuizate măsurile excepţionale utilizate de Guvernul SUA pentru a evita incapacitatea de plată, „ne vor rămâne 30 de miliarde USD de trezorerie pentru a onora angajamentele ţării noastre”, scrie Jacob Lew într-o scrisoare adresată Congresului de la Washington.

Această sumă este „cu mult sub” ceea ce poate cheltui uneori Trezoreria într-o singură zi, până

la 60 miliarde USD, continuă el în documentul amintit, insistând încă o dată ca congresmenii „să acţioneze imediat”. În ziua în care serviciile federale au fost parţial închise din cauza impasului dintre democraţi şi republicani în privinţa bugetului, Trezoreria a început să aplice ultimele măsuri excepţionale, care le permit SUA să nu fie în incapacitate de plată, a menţionat Lew. Congresul, dominat de republicani în Camera Reprezentanţilor, dispune de prerogativa de a majora plafonul datoriei, în prezent situat la 16.700 de miliarde USD, dar refuză să facă acest lucru într-o luptă

încordată cu administraţia Obama. „De marţi, Trezoreria a început să folosească ultimele sale măsuri excepţionale”, a scris secretarul american, confirmând că aceste măsuri vor fi epuizate pe 17 octombrie.

Pe lângă blocajul bugetar şi închiderea serviciilor federale, impasul asupra datoriei reprezintă o ameninţare severă pentru economia americană. În vara anului 2011, un precedent dezacord politic privind plafonul datoriei a blocat Washingtonul, determinând agenţia de rating Standard and Poor’s să retrogradeze SUA la „AA plus” de la „AAA”, acrie agerpres.ro.

Guvernul SUA pune în aplicare oprirea parţială a activităţilor, după eşecul negocierilor bugetare Guvernul SUA a început procesul de blocare a activităţilor a circa 800.000 de angajaţi federali, cu închiderea parcurilor naţionale şi a muzeelor şi oprirea unor servicii, după ce Congresul nu a reuşit să ajungă la un acord privind bugetul fiscal 2014.

Liderii Congresului nu au programat noi negocieri legate de buget, provocând temeri în rândul unor membri ai legislativului că disputele s-ar putea amplifica şi în cazul plafonului de îndatorare, care trebuie majorat până pe 17 octombrie pentru a evita intrarea în default a ţării, relatează Bloomberg, citat de mediafax.ro.

Mulţi angajaţi federali au mers marţi la locul de muncă doar pentru a asigura fişierele, a pune afişe că activităţile sunt oprite şi pentru a înregistra mesaje telefonice. Activităţile esenţiale ale guvernului, precum cele în domeniul securităţii, vor continua, ca şi înregistrarea într-un program de asigurare în domeniul sănătăţii, mandatat conform noii legi susţinute de preşedintele Barack Obama, Affordable Care Act, respinsă de republicani.

Foto: www.scmp.com

Acţiunile de pe Wall Street au început tranzacţiile de marţi în creştere, inversând declinul din ziua precedentă, investitorii analizând consecinţele primei blocări parţiale a activităţilor guvernului federal american din ultimii 17 ani. Un indice al dolarului calculat de Bloomberg este în scădere cu 0,2%, iar cotaţia petrolului este fluctuantă.

Oprirea parţială a activităţilor guvernamentale este extrem de nepopulară în rândul americanilor.

Aceştia se opun în proporţie de 72% şi numai 22% sunt de acord ca Congresul să blocheze funcţionarea guvernului pentru a opri intrarea în vigoare a noilor reglementări în domeniul sănătăţii, program cunoscut sub numele de Obamacare, potrivit unui sondaj de opinie.

Sondajul, efectuat în perioada 2329 septembrie, arată că 74% din populaţie dezaprobă strategia republicanilor şi doar 17% o susţin. În cazul democraţilor proporţia este de 60% la 32%. Obama are un scor negativ de 45% şi o susţinere de 49%. În luna august, acest raport era de 46% la 48%.

Marja de eroare este de +/-2,5%. „Americanii nu sunt îndrăgostiţi de Obamacare, dar resping cu hotărâre ideea republicanilor că programul este atât de prost încât merită să blochezi guvernul pentru a opri reforma”, a declarat Peter Brown, director adjunct la institutul de sondare a opiniei publice din Hamden, Connecticut.

Oprirea parţială a activităţilor guvernului federal va costa minimum 300 de milioane de dolari pe zi, într-o primă etapă, dar costurile ar putea creşte pe parcurs, potrivit firmei de consultanţă IHS.

Circ în tramvai Circ n-avem. Tramvai n-avem. Atâta avem -

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

Poliţia şi Academia

20 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

Circ în tramvai

În Italia, prin cisterne cu vin Membrii unei reţele de traficanţi duceau clandestin cetăţeni ai R. Moldova în Italia contra unor sume de bani care variau între 2.000 şi 4.000 de euro. Aceştia se ocupau de actele false şi aranjau trecerea basarabenilor în spaţiul UE. Potrivit publicaţiei Ziarul de Iaşi, citată de moldova. org, membrii reţelei ar fi racolat mai mulţi basarabeni, de la care au perceput între 2.000 şi 4.000 de euro pentru a-i transporta în Italia. În rechizitoriu se arată că au fost situaţii în care moldovenii au fost ascunşi şi în cisterne de vin în timpul transportării.

Activitatea infracţională a ajuns în atenţia oamenilor legii după ce câţiva cetăţeni moldoveni au fost prinşi de autorităţile din Ungaria cu acte false, ce fuseseră procurate în prealabil de către membrii reţelei.

Judecătorii Tribunalului Vaslui au decis zilele trecute să condamne la şase ani de închisoare un ieşean acuzat de trafic de persoane. Acesta a fost trimis în judecată împreună cu alte trei persoane, acuzate că au pus pe picioare reţeaua. Deocamdată, numai ieşeanul a fost condamnat, întrucât şi-a recunoscut fapta, pentru ceilalţi inculpaţi procesul fiind în desfăşurare.

„Proprietarul” Publika TV a plecat Postul PublikaTV nu mai este condus de Dumitru Ţîra.

Locul acestuia este luat de Iulian Bercu. Informaţia a fost confirmată pentru UNIMEDIA de surse din cadrul postului.

Deocamdată nu se cunosc mai multe informaţii despre schimbările din cadrul instituţiei. Iulian Bercu a ocupat diferite funcţii în cadrul PrimeTV, fiind în prezent directorul Agenţiei de PR Profile. Noul director PublikaTV este născut pe 19 februarie 1975 şi a fost anterior consilierul lui Marian Lupu în timp ce acesta îndeplinea funcţia de preşedinte interimar al ţării.

UNIMEDIA aminteşte că, în mai 2011, Dumitru Ţîra anunţa că a cumpărat postul de televiziune. ,,Am decis să fac acest efort având în vedere valoarea acestui post de televiziune şi a echipei care a dat dovadă de profesionalism. Publika TV este deja un brand pe piaţa media din Moldova. Este prima mea investiţie de o asemenea anvergură şi am deplina convingere că într-un an şi jumătate va fi una profitabilă”, declara Dumitru Ţîra. Potrivit sursei, schimbarea acţionarului majoritar nu se va reflecta în niciun fel asupra politicii editoriale a postului.

Poliţia şi Academia Unii poliţişti nu sunt capabili să-şi dea seama dacă o persoană, prin acţiunile şi scandările sale, lezează sau nu onoarea şi demnitatea unei alte persoane. Astfel, pentru a ajunge la o concluzie finală, care să-i ajute să decidă dacă pedepsesc sau nu persoana pe care o bănuiesc de un comportament inadecvat, aceştia apelează la serviciile unor lingvişti, cărora le cer interpretarea diferitor cuvinte sau expresii.

Situaţia este actuală în R. Moldova anului 2013. Astfel, oamenii legii, pentru a decide dacă-l sancţionează sau nu pe Anatol Mătăsaru pentru protestele inedite pe care le organizează, au apelat în ultima perioadă la Centrul Naţional de Terminologie al Institutului de Filologie din cadrul Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

Pe 13 septembrie, Corneliu Groza, şef de direcţie în cadrul Inspectoratului Naţional de Poliţie (INP), îi scrie directoarei Centrului Naţional de Terminologie o cerere „în legătură cu necesitatea de serviciu apărută la examinarea materialului înregistrat cu numărul 11765 din 07.09.2013... şi solicită de a explica dacă acţiunea dl. Anatol Mătăsaru, manifestată prin afişarea unei hârtii pe care era scris „Kiril idi...”, poate fi catalogată



 Politicienii la circ Faptul că până la sfârşitul acestui an Circul din Chişinău se va redeschide i-a pus pe gânduri pe politicienii din R. Moldova.

Aceştia au pus la cale în viitorul apropiat şi o şedinţă extraordinară a Parlamentului, care va avea loc cu uşile închise, urmând a dezbate subiectul. Mai mulţi deputaţi îşi doresc să mute şedinţele legislativului de la Palatul Republicii la Circ, ei fiind îngrijoraţi de concurenţa care se va crea între artiştii de la circ şi ei, deputaţii din Parlament. Până acum, deputaţii au fost monopolişti.   Plahotniuc nu se vrea preşedinte Mai multe voci din PD încearcă să-l încurajeze pe Vlad Plahotniuc, primvicepreşedintele PD, să candideze la următorul scrutin intern al formaţiu-

drept vorbe care înjosesc onoarea şi demnitatea persoanei sau acţiuni care încalcă normele morale...”.

Pe 19 septembrie, Lidia Vieru, directoare interimară a Centrului Naţional de Terminologie, răspunde oamenilor legii: „Conform dicţionarelor explicative Bolişoi tolkovîi slovari russkovo iazîka şi altor surse, termenul „Na...”, corect „na ...”, se constituie din două elemente, prepoziţia “na”

şi substantivul „h..i”, care înseamnă, „v preamom smîsle”, „polovoi cilen”... „În baza celor expuse mai sus, din punct de vedere semantic, expresia în discuţie are un caracter vulgar, grosolan, licenţios”, se spune în răspuns.

Acest răspuns nu este unul singular. În ultimii ani, oamenii legii au apelat la serviciile acestui Centru de mai multe ori şi au rugat reprezentanţii instituţiei să

le explice dacă apelativele dobitoc, dobitoc mare, mascotă, poliţişti torţionari şi criminali, porcuror, ment, agent kaghebist sau buşorog încalcă cumva onoarea şi demnitatea persoanelor la adresa cărora au fost rostite. În baza unui răspuns primit de la Centrul Naţional de Terminologie, Ion Bilibov, comisarul sectorului Centru, îi răspundea, în luna februarie 2013, lui Alexei Danilov că plângerea acestuia privind tragerea la răspundere a lui Anatol Mătăsaru a fost examinată. „În cadrul examinării a fost interpelat Centrul Naţional de Terminologie şi s-a constatat că termenul kaghebist s-a format de la abrevierea KGB, Comitetul de Securitate al Statului Sovietic, şi înseamnă agent al acestei instituţii, termenul ment semnificând în argou poliţist, expresia buşorog este o variantă eronată a lexemului boşorog, care înseamnă bătrân. Astfel, acţiunile cet. Anatol Mătăsaru nu întrunesc elementele componente ale art. 69, Injuria, 70, Calomnia, ale Codului Contravenţional al R. Moldova. Dacă nu sunteţi de acord cu decizia, o puteţi ataca în instanţa de Contencios administrativ”, se spune în răspunsul poliţiei.

Axion CIRCARU

... în gura târgului nii la funcţia de preşedinte, împotriva actualului lider, Marian Lupu. Plahotniuc însă ezită şi le-a spus susţinătorilor că cel mai probabil nu va accepta propunerea lor, pentru că, dacă ar accepta, Lupu ar părăsi partidul, iar acest lucru va cântări enorm la următoarele alegeri. Plahotniuc se mulţumeşte să conducă PD-ul din umbra lui Lupu.    Privatizări predestinate În viitorul apropiat, mai multe obiective de interes naţional vor ajunge pe mâinile unor persoane fizice, multe dintre ele având în spate actuali lideri politici de la Chişinău.

Calea Ferată din Moldova va fi concesionată după modelul aeroportului, Moldtelecomul va avea soarta Băncii de Economii, la fel ca Tutun CTC. Aceste instituţii urmează

să fie împărţite după un plan bine pus la punct de actualii deputaţi din parlament. În unele scheme, pentru a le închide gura, vor fi implicaţi şi cei din opoziţie.   Tănase revine în politică Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale, va reveni în politică în cel mai scurt timp. Cel puţin asta au declarat pentru Circ în Tramvai surse din anturajul fostului pldm-ist, care se gândeşte când să facă acest pas, important pentru cariera sa: acum sau după alegerile de anul viitor. Riscul e mare. Dacă renunţă la funcţia de şef al CC, poate rămâne fără funcţii după următoarele alegeri. Astfel că Tănase este tentat să revină în politica mare imediat după următoarele

alegeri, asta dacă nu va fi silit de circumstanţe s-o facă mai devreme.    Timofti regretă Nicolae Timofti, preşedintele R. Moldova, regretă că a acceptat funcţia de preşedinte. Criticat de presă şi de mulţi analişti politici pentru comportamentul său domol, Timofti are deseori impresia că a greşit acceptând rolul de şef de stat. Surse din anturajul său au declarat pentru Circ în Tramvai că dacă actuala coaliţie nu rămâne la putere după următoarele alegeri, acesta îşi va prezenta demisia înainte ca mandatul să-i expire, dorind să aibă o bătrâneţe liniştită alături de familie.     

Le gend ă:

circus novitas

– – – – –

un simplu zvon mai mult decât un zvon zvon cu sâmbure de adevăr zvon cu aere de adevăr zvon mai mult decât veridic

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

I 21

Circ în tramvai horoscop BERBEC Veţi avea un sentiment de satisfacţie datorită reuşitelor dvs. pe plan personal, de care veţi fi mândru/ă şi extrem de încântat/ă.

După mai multe eforturi şi aşteptări, veţi putea în sfârşit să vă bucuraţi de rezultatele obţinute. Vă aşteaptă o săptămână favorabilă sub toate aspectele.

TAUR În plan profesional, s-ar putea să aveţi o realizare importantă şi toată lumea vă va felicita pentru succesul obţinut. Încercaţi să vă păstraţi modestia pentru a nu provoca invidia celor din jur şi pentru a evita comentariile răutăcioase ale celor care nu vă agreează.

Familia şi prietenii vă ajută să treceţi cu bine peste unele momente mai puţin plăcute.

GEMENI La serviciu vă veţi asuma mai multe responsabilităţi şi veţi munci mai mult decât ceilalţi colegi. Nu este nevoie să încercaţi să vă depăşiţi limitele. Nu încercaţi să rezolvaţi singur/ă nişte probleme dificile, pentru că s-ar putea să complicaţi şi mai mult lucrurile.

Atenţie mare la investiţiile pe care le faceţi!

RAC Veţi fi foarte obosit/ă, din cauza că veţi avea foarte multă treabă şi nu veţi avea timp să luaţi o pauză. Veţi fi mereu agitat/ă şi ocupat/ă cu tot felul de sarcini pe care va trebui să le rezolvaţi într-un timp foarte scurt. Spre sfârşit de săptămână, vă prieşte cel mai bine retragerea în intimitate, în sânul familiei simţindu-vă cel mai bine.

LEU La serviciu munciţi cu plăcere şi vă implicaţi în multe proiecte, iar rezultatele pe care le veţi obţine vor fi pe măsura aşteptărilor voastre. Sunteţi mulţumit/ă de faptul că lucrurile decurg aşa cum v-aţi propus, fără complicaţii sau incertitudini. Nu vă pierdeţi răbdarea şi consultaţi-vă şi cu persoane apte să vă îndrume cel mai bine FECIOARĂ S-ar putea să discutaţi cu şeful dvs. despre evoluţia unui proiect important de care vă ocupaţi în acest moment. Va trebui să pregătiţi şi un raport cuprinzător sau o prezentare mai detaliată. Intraţi într-o afacere rentabilă sau veţi primi o sumă de bani la care nici nu visaţi. Cu toate acestea, ar trebui să acordaţi o atenţie sporită la investiţiile pe care urmează să le faceţi.

Caricatură: Alex Dimitrov

*** Un şerpişor vine agitat la maică-sa şi o întreabă: - Mamă, şerpii sunt veninoşi?

- Da, unii sunt. De ce întrebi, dragul mamii?

- Pentru că mi-am muşcat coada! *** Publicitatea unei firme din România: V-aţi săturat să staţi acasă?

Vreţi undeva în Hawaii, Italia sau oriunde altundeva? Şi vreţi ca această excursie să fie gratuită?...

Atunci, firma noastră vă oferă o gamă variată de cuie, în care să vă puneţi pofta! *** După ce bunica i-a citit nepoatei sale povestea cu Scufiţa Roşie, îi spune: - Vezi, draga mea, ce păţeşti dacă nu eşti cuminte?!

- Las-o baltă, că şi bunica Scufiţei a fost mâncată! *** - Domnule avocat, aş vrea să-mi scriu testamentul, dar din păcate nu ştiu cum se face. Mă ajutaţi să-l scriu?

- Cum să nu, lăsaţi totul în seama mea!

- Păi, m-am gândit că dvs. aţi vrea partea mai mare, dar aş vrea ca şi copiii mei să primească ceva din avere... *** - Azi, draga mea, n-am pescuit nimic!

- Ştiam, iubitule, ai uitat banii acasă! *** - Domnule doctor, cred că eu vorbesc în somn.

- Ce vă face să credeţi asta?

- Păi în fiecare dimineaţă mă trezesc răguşit! *** - Hai, spune-mi, ai obţinut permisul de conducere?

- Nu ştiu încă.

- Cum adică nu ştii? Ce a spus examinatorul?

- N-a mai apucat să-mi zică nimic. A făcut infarct. *** O fetiţă de cinci ani răspunde la uşa apartamentului poştaşului care a adus o telegramă.

- Tatăl tău este acasă?

- Nu. Este la spital şi face o apendictomie...

- Vai, dar la vârsta ta cunoşti cuvinte aşa grele? Ai idee ce înseamnă cuvântul ăsta?

- Da. 1000 de dolari. *** - De ce e atât de agitat tipul de la masa aceea?

- I-a dispărut portofelul.

- De unde ştii?

- E la mine! *** - Unde lucrezi dumneata? - întreabă poliţistul.

- Nicăieri. Sunt şomer.

- Şi dumneata?

- Eu sunt adjunctul dumnealui. *** Moldoveanul soseşte cu întârziere la împărţirea darurilor, iar Dumnezeu îi spune amărât: - Îmi pare rău de tine, nu mi-a mai rămas decât frumuseţea şi prostia, fiule, ce să-ţi fac? Alege-ţi.

- Apoi, Doamne, frumuseţea-i trecătoare… *** O vecină de bloc a născut o pereche de gemeni.

A doua zi, iese din casă vânătă toată. Vecinele, curioase: - Ce-ai păţit, dragă?

- M-a bătut bărbatu’, a zis că numa’ unu’ e al lui! *** Frizerul îl întreabă pe client: - Cum să vă tund ca să fiţi mulţumit?

- Gratis ! *** În sala de judecată: - Linişte! strigă judecătorul. Cine mai face gălăgie va fi trimis acasă de îndată!

- Ura! strigă inculpatul. *** Discuţie amicală între regizor şi actriţă : -Draga mea, dacă mă vei asculta şi vei face tot ce spun eu avem toate şansele să avem un Oscar.

-Desigur, voi face tot ce spuneţi, dar dacă va fi fetiţă ce nume îi punem? *** -Bulă, cum îţi imaginezi tu şcoala ideală?

-Închisă, doamnă, închisă. *** La tribunal, judecătorul către învinut.

-Din 365 de zile, ai 364 de infracţiuni. Ai vreo justificare?

-Da, o zi am fost bolnav.

BALANŢĂ Alegerile pe care va trebui să le faceţi astăzi nu vor fi atât de importante, însă vor exista unele probleme aparent uşor de rezolvat, dar care ascund nişte aspecte destul de complicate. Cheia reuşitei este să vă gândiţi la modul în care deciziile pe care urmează să le luaţi vă pot afecta fericirea.

SCORPION Încercaţi să nu vă mai gândiţi la faptul că deciziile pe care le-aţi luat în plan profesional în ultima vreme vă vor conduce spre eşec. Sunteţi prea critic/ă cu dvs. în acest moment şi de aceea aveţi impresia că tot ceea ce faceţi este greşit. Încercaţi să fiţi mai optimist/ă şi mai sigur/ă pe dvs.

SĂGETĂTOR Veţi uita de toate grijile şi supărările dvs. din momentul în care veţi fi alături de persoana iubită. Relaţia de cuplu este dinamică. Acum trăiţi o poveste de dragoste în care înţelegerea este cuvântul de ordine. Comunicarea cu partenerul/a este perfectă şi vă gândiţi la un viitor plin de optimism. Pe plan profesional, totul se realizează aşa cum v-aţi propus.

CAPRICORN În următoarele zile, veţi fi pus/ă în situaţia de a reacţiona spontan şi de a lua decizii de moment, deoarece nu veţi avea prea mult timp să vă gândiţi şi să analizaţi toate detaliile. Vor apărea mai multe probleme urgente şi va trebui să vă mobilizaţi foarte repede. La locul de muncă, veţi avea însă o surpriză plăcută, pentru că vi se deschide calea spre o promovare care întârzie de ceva timp.

VĂRSĂTOR O săptămână agitată, în care s-ar putea să fiţi implicat/ă într-un conflict cu o persoană care vă va provoca şi se va îndoi de sinceritatea dvs. Veţi fi pregătit/ă să vă apăraţi imaginea, dar această situaţie neplacută vă va afecta starea de spirit. Ar trebui să aveţi mai multă încredere în propriile forţe.

PEŞTI O problemă apărută la serviciu vă va nelinişti întreaga săptămână.

Din păcate, nu depinde numai de dvs. să puneţi lucrurile la punct, ci vor mai fi şi alte persoane implicate. Încercaţi să colaboraţi cu acestea şi să găsiţi împreună o soluţie adecvată.

22 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

programe tv LUNI, 7 OCTOMBRIE

MARŢI, 8 OCTOMBRIE

ŞTIRI (R) Baştina. Magazin agricol (R) ŞTIRI Bună dimineaţa! ŞTIRI (Meteo + Publicitate ) Bună dimineaţa! ŞTIRI (rus.)

Programul emisiunilor Revizie tehnică

16.55 17.00 17.15 18.00 18.55 19.00 19.30 19.40 19.55 20.25 20.55 21.00 21.15 21.25 21.55 22.00 22.15 22.20 22.45 23.30 01.10

Deschiderea staţiei ŞTIRI (rus.)

O LUME DISPĂRUTĂ Ep. 6 Cine vine la noi (Publicitate) MESAGER (Meteo + Publicitate) Poveste Accente economice Vector European (Publicitate) ŞTIRI (Meteo+Publicitate) AGRODOLCE Ep. 16 (Publicitate) ŞTIRI (rus.)

(Meteo + Publicitate) Magazinele FIFA Cultura azi (R) Film CRIMINI ŞTIRI

06.05 06.15 07.00 07.10 08.00 08.10 08.15 09.00 09.10 09.40 10.25 10.30 11.00 11.30 12.15 13.00 13.10 13.55 14.00 14.15 15.00 15.30 16.30 17.00 17.15 18.00 19.00 19.40 19.55 21.00 21.25 22.00 22.20 22.40 00.20 00.30

Telejurnal Sport Meteo Film Vacanţă cu Derek Pe scurt despre orice Minunile naturale ale Europei Călător pe viaţă (R) In grădina Danei (R) Germana…la 1 Telejurnal Sport Meteo Clubul celor care muncesc în Ro Maghiara de pe unu Vreau să fiu sănătos!

Legendele palatului Ep. 5, 6 Clubul celor care muncesc în Ro Întrebări şi răspunderi Telejurnal Meteo Clubul celor care muncesc în Ro Moştenirea clandestină Dispăruţi fără urmă Biziday Pe scurt despre orice (R) Maşini, teste şi verdicte Nocturne

06.00 09.10 10.50 11.00 12.00 12.30 13.00 14.00 14.55 15.30 16.50 17.25 18.45 18.50 19.45 20.00 20.55 21.10 22.30 23.20 23.30

Ştirile PROTV Serial: Tânăr şi neliniştit (r) Apropo tv (r) Promotor (r) Ştirile PROTV Tânăr şi neliniştit, ep.4589 Film: America în carantină Ştirile ProTv cu A. Loghin La Maruţă Ştirile PROTV Ştirile Pro Tv cu A. Gonţa În Profunzime cu L. Bogza Ştirile Pro Tv cu S. Obreja Serial: Invazia zombi, ep.5 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) O seară perfectă

Jurnal TV

Telejurnal Sport Meteo Film Heidi şi Peter Pe scurt despre orice Minunile naturale ale Europei Călător pe viaţă (R) Ep. 2 Tribuna partidelor parlamentare Împreună, în Europa!

Telejurnal Sport Meteo Clubul celor care muncesc în Ro Maghiara de pe unu Beneficiar România (R) Legendele palatului Ep. 7, 8 Clubul celor care muncesc în Ro Interes general Sport Telejurnal Meteo Clubul celor care muncesc în Ro Între bine si rau Biziday Pe scurt despre orice Concertul de la Palatul Schonbrunn (I)

07:00 10:20 11:00 13:00 14:00 15:00 17:00 17:30 19:00 20:00 20:45 22:30 23:00 23:30 00:30 01:00

Ştirile PROTV Serial: Tânăr şi neliniştit (r) Film: America în carantină (r) Ştirile PROTV Tânăr şi neliniştit, ep.4590 Film: Dispozitivul groazei Ştirile ProTv cu A. Loghin La Maruţă Ştirile PROTV Ştirile Pro Tv cu A. Gonţa Film: Hancock Ştirile Pro Tv cu S. Obreja Promotor (r) Serial: Invazia zombi, ep.6 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) O seară perfectă

Jurnal TV

ŞTIRI (R) Gagauz ogea (R) Shift – viaţa în era digitală ŞTIRI Bună dimineaţa! ŞTIRI Bună dimineaţa! ŞTIRI (rus.)

AGRODOLCE Ep. 17 O LUME DISPĂRUTĂ Ep. 7 Natura în obiectiv (R) Moldova în direct (R) Cultura azi (R) Tezaur (R) ŞTIRI Cine vine la noi (R) SECRETARUL Ep. 69 Fii tânăr! (R) Adolescenţii la Hollywood (R) Russkii mir ŞTIRI (rus.)

O LUME DISPĂRUTĂ Ep. 8 Cine vine la noi MESAGER Poveste Moldova în direct ŞTIRI AGRODOLCE Ep. 18 ŞTIRI (rus.)

Avangaraj Astă seară Dracula se întoarce ŞTIRI Săptămâna sportivă (R) Magazinele FIFA (R) Gagauz ogea (R) Bună dimineaţa! (R)

06.05 ŞTIRI (R) 06.15 Russkii mir (R) 07.00 ŞTIRI 07.10 Bună dimineaţa!

08.00 ŞTIRI 08.15 Bună dimineaţa!

09.00 ŞTIRI (rus.)

09.10 AGRODOLCE Ep. 18 09.40 O LUME DISPĂRUTĂ Ep. 8 10.25 Vector European (R) 10.55 Moldova în direct (R) 11.55 O seară în familie (R) 13.00 ŞTIRI 13.10 Cine vine la noi (R) 14.00 Shift – viaţa în era digitală 14.15 SECRETARUL Ep. 70 15.00 Erudit cafe (R) 15.45 Videoteca copiilor 15.55 Părinţi şi copii (R) 16.25 Petalo romano (R) 17.00 ŞTIRI (rus.)

17.15 O LUME DISPĂRUTĂ Ep. 9 18.00 Cine vine la noi 19.00 MESAGER 19.40 Poveste 19.55 Moldova în direct 20.50 Super – loto „5” din „35” 21.00 ŞTIRI 21.25 AGRODOLCE Ep. 19 22.00 ŞTIRI (rus.)

22.20 Reporterul de gardă (R) 22.45 Un sfert de vorbă 23.10 Baletul „Lacul lebedelor” (R) 00.40 ŞTIRI 00.50 Medalion muzical (R) 01.00 Russkii mir (R)

Telejurnal Sport Meteo Film Împreună pentru totdeauna Pe scurt despre orice Minunile naturale ale Europei Călător pe viaţă (R) Ep. 3 Vreau să fiu sănătos! (R) Opre Roma - Ora romilor Telejurnal Sport Meteo Clubul celor care muncesc în Ro Convieţuiri Europa mea Legendele palatului Ep. 9, 10 Clubul celor care muncesc în Ro La vârf Sport Telejurnal Meteo Clubul celor care muncesc în Ro Cu ochii’n 4 (R) Terapie de cuplu Ep. 11, 12 Biziday Pe scurt despre orice Film Camp Hope

06.00 Telejurnal Meteo 09.10 Film O vacanţă de aur 10.45 Oameni care au schimbat Lumea 11.00 Tezaur folcloric (R) 11.50 Pe scurt despre orice 12.00 Călător pe viaţă (R) 12.30 Tribuna partidelor parlamentare 13.00 De joi până joi 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.55 Clubul celor care muncesc în Ro 15.30 Akzente 16.50 Lozul cel mare 17.45 Dispăruţi fără urmă ® 18.15 Maşini, teste şi verdicte (R) 18.45 Clubul celor care muncesc în Ro 18.50 Ora de business 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 20.55 Clubul celor care muncesc în Ro 21.00 O dată-n viaţă 24.00 Moştenirea clandestină (R)

07:00 10:20 11:00 13:00 14:30 15:15 17:00 17:30 19:00 20:00 20:45 21:45 22:30 23:05 00:00 00:30

Ştirile PROTV Serial: Tânăr şi neliniştit (r) Film: Dispozitivul groazei (r) Ştirile PROTV Tânăr şi neliniştit, ep.4591 Film: O nouă şansă Ştirile ProTv cu A. Loghin La Maruţă Ştirile PROTV Ştirile Pro Tv cu A. Gonţa Serviciul Român de Comedie Tanti Florica, ep.2 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja Serial: Invazia zombi, ep.1, an 2 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) O seară perfectă

Jurnal TV

07:00 10:20 11:00 13:00 13:45 14:00 15:00 17:00 17:30 19:00 20:00 20:45 22:30 23:05 00:00 00:30

Ştirile PRO TV Serial: Tânăr şi neliniştit (r) Film: O nouă sanşă(r) Ştirile PROTV Teleshopping Tânăr şi neliniştit, ep.4592 Film: Experimentul Philadelphia Ştirile ProTv cu A. Loghin La Maruţă Ştirile PROTV Ştirile Pro Tv cu A. Gonţa Las Fierbinţi, ep.2, 3 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja Serial: Invazia zombi, ep.2, an 2 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) O seară perfectă

Jurnal TV

ŞTIRI (R) Petalo romano (R) Medalion muzical (R) ŞTIRI Bună dimineaţa! ŞTIRI Bună dimineaţa! ŞTIRI (rus.)

AGRODOLCE Ep. 19 (R) O LUME DISPĂRUTĂ Ep. 9 Un sfert de vorbă (R) Medalion muzical Moldova în direct (R) Destine de colecţie (R) Poftiţi la masă (R) ŞTIRI Cine vine la noi (R) Tezaur (R) SECRETARUL Ep. 71 Global 3000 Ring Star (R) Stil nou (R) ŞTIRI (rus.)

O LUME DISPĂRUTĂ Ep. 10 Cine vine la noi Fotbal. Moldova – San Marino ŞTIRI AGRODOLCE Ep. 20 ŞTIRI (rus.)

Fii tânăr!

SIMULATORII Ep. 4 ŞTIRI Ştiri pozitive (R) Natura în obiectiv (R) Petalo romano (R) Bună dimineaţa! (R)

Telejurnal Sport Meteo O dată-n viaţă (R) Europa mea (R) Tribuna partidelor parlamentare Din Ţara de Foc la Tijuana Ep. 8 M.A.I. aproape de tine Telejurnal Sport Meteo Clubul celor care muncesc în Ro Oameni ca noi Parlamentul României Finanţe şi afaceri Legendele palatului Ep. 13 Legendele palatului Ep. 14 Clubul celor care muncesc în Ro Calea europeană Sport Telejurnal Meteo Clubul celor care muncesc în Ro Studio Fotbal Preliminariile CM 2014 Studio Fotbal Film Condamnaţi să ucidă

Ştirile PROTV Teleshopping Serial: Tânăr şi neliniştit (r) Film: Experimentul Philadelphia Ştirile PROTV Teleshopping Tânăr şi neliniştit, ep.4593 Film: Jumpin’ Jack Flash Ştirile ProTv cu A. Loghin La Maruţă Ştirile PROTV Ştirile Pro Tv cu A. Gonţa Film: Adevărul gol-goluţ Film: Casa Soarelui răsare Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) O seară perfectă

Jurnal TV

06.00, 07.00, 08.00,13.00 (extern), 17.00, 19.00, 19.40 (sp), 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

09:00 Dr. House, Serial TV 09:45 Teleshopping 10:00 Film Zâna Măseluţă 11:45 Păpuşefii 12:00 Documentar 13:30 O familie modernă Serial TV 14:00 Mesaje de dincolo Serial TV 14:45 Acasă Devreme 16:00 Intrigi la New York, Serial TV 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:30 Mai pe scurt 19:50 Minţi criminale, Serial TV 20:30 Film Hanna (2011) 22:55 Mai pe scurt 23:00 Clanul Soprano Serial TV 00:00 Nip/Tuck (2003) Serial TV 00:45 Film Baieti buni (1990) 02:30 Film De neoprit (2010)

06.00, 07.00, 08.00,13.00 (extern), 17.00, 19.00, 19.40 (sp), 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

09:00 Dr. House, Serial TV 09:45 Documentar 10:45 Ora de ras 11:45 Pastila de ris 12:00 Documentar 13:30 O familie modernă, Serial TV 14:00 Mesaje de dincolo Serial TV 14:45 Acasă Devreme 15:55 Leacuri pentru neamuri 16:00 Intrigi la New York, Serial TV 17:15 Emisiunea Veranda 19:30 Mai pe scurt 19:50 Minţi criminale, Serial TV 20:30 Film Necunoscutul (2011) 22:25 Leacuri pentru neamuri 22:55 Mai pe scurt 23:00 Clanul Soprano Serial TV 00:00 Nip/Tuck (2003) Serial TV 00:45 Film Un ghem de minciuni

06.00, 07.00, 08.00,13.00 (extern), 17.00, 19.00, 19.40 (sp), 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

09:00 Dr. House, Serial TV 09:45 Documentar 10:45 Paparazzi 11:30 Pastila de ris 12:00 Documentar 13:30 O familie modernă, Serial TV 14:00 Mesaje de dincolo Serial TV 14:45 Acasă Devreme 16:00 Intrigi la New York, Serial TV 16:45 Teleshopping 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:30 Mai pe scurt 19:50 Minţi criminale, Serial TV 20:30 Film Călătoria cu pricina 22:55 Mai pe scurt 23:00 Clanul Soprano Serial TV 00:00 Nip/Tuck (2003) Serial TV 00:45 Film Nonconformiştii (2008)

06.00, 07.00, 08.00,13.00 (extern), 17.00, 19.00, 19.40 (sp), 22.30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

09:00 Dr. House, Serial TV 09:45 Documentar 10:45 Asfalt de Moldova 11:30 Pastila de ris 12:00 Documentar 13:30 O familie modernă, Serial TV 14:00 Mesaje de dincolo Serial TV 14:45 Acasă Devreme 15:55 Leacuri pentru neamuri 16:00 Intrigi la New York, Serial TV 17:15 Emisiunea Veranda 19:30 Mai pe scurt 19:50 Minţi criminale, Serial TV 20:30 Cabinetul din Umbră 22:25 Leacuri pentru neamuri 22:55 Mai pe scurt 23:00 Clanul Soprano Serial TV 00:00 Nip/Tuck (2003) Serial TV 00:45 Film O mie de cuvinte (2012)

06.00, 07.00, 08.00,13.00 (extern), 17.00, 19.00, 19.40 (sp) Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Dr. House, Serial TV 09:45 Documentar 10:30 Teleshopping 10:45 Patrula Jurnal TV 11:45 Pastila de ris 12:00 Documentar 13:30 O familie modernă, Serial TV 14:00 Mesaje de dincolo Serial TV 14:45 Acasă Devreme 16:00 Intrigi la New York, Serial TV 16:45 Teleshopping 17:15 Прямой Разговор 18:55 Meteo 19:50 În mintea criminalului Serial TV 20:30 Film Evadare in zori (2006) 22:30 Casa de vis (2011) 00:30 Прямой Разговор R

Prime - Первый канал

Prime - Первый канал

Prime - Первый канал

Prime - Первый канал

Prime - Первый канал

07:00 09:00 09:40 10:55 12:00 12:10 12:25 12:50 13:20 14:00 14:30 15:00 15:10 15:30 16:20 17:10 18:00 18:10 18:55 19:55 21:00 21:40 22:15 00:10 00:25 00:55

“Prima Ora” “Primele stiri” (rom) “Жить здорово!” “Модный приговор” “Primele stiri” (rom) Новости “Контрольная закупка” “Время обедать!” “Доброго здоровьица!” Другие новости “Домработница”. сериaл “Primele stiri” (rom) Новости (с субтитрами) “Самый лучший муж” “Ясмин”. сериaл “В наше время” “Primele stiri” (rus) Вечерние новости “Жди меня” “Пусть говорят” “Primele stiri” (rom) “Время” “Разведчицы”. сериaл “Primele stiri” (rus) “Вечерний Ургант” Ночные новости

07:00 09:00 09:40 10:55 12:00 12:10 12:25 12:50 13:20 14:00 14:30 15:00 15:10 15:30 16:20 17:10 18:00 18:10 18:55 19:55 21:00 21:40 22:15 00:10 00:25 00:55

“Prima Ora” “Primele stiri” (rom) “Жить здорово!” “Модный приговор” “Primele stiri” (rom) Новости “Контрольная закупка” “Время обедать!” “Доброго здоровьица!” Другие новости “Домработница”. сериaл “Primele stiri” (rom) Новости (с субтитрами) “Самый лучший муж” “Ясмин”. сериaл “В наше время” “Primele stiri” (rus) Вечерние новости “Давай поженимся!” “Пусть говорят” “Primele stiri” (rom) “Время” “Разведчицы”. сериaл “Primele stiri” (rus) “Вечерний Ургант” Ночные новости

07:00 09:00 09:40 10:55 12:00 12:10 12:25 12:50 13:20 14:00 14:30 15:00 15:10 15:30 16:20 17:10 18:00 18:10 18:55 19:55 21:00 21:40 22:15 00:10 00:25 00:55

“Prima Ora” “Primele stiri” (rom) “Жить здорово!” “Модный приговор” “Primele stiri” (rom) Новости “Контрольная закупка” “Время обедать!” “Доброго здоровьица!” Другие новости “Домработница”. сериaл “Primele stiri” (rom) Новости (с субтитрами) “Самый лучший муж” “Ясмин”. сериaл “В наше время” “Primele stiri” (rus) Вечерние новости “Давай поженимся!” “Пусть говорят” “Primele stiri” (rom) “Время” “Разведчицы”. сериaл “Primele stiri” (rus) “Вечерний Ургант” Ночные новости

07:00 09:00 09:40 10:55 12:00 12:10 12:25 12:50 13:20 14:00 14:30 15:00 15:10 15:30 16:20 17:10 18:00 18:10 18:55 19:55 21:00 21:40 22:15 00:10 00:25 00:55

“Prima Ora” “Primele stiri” (rom) “Жить здорово!” “Модный приговор” “Primele stiri” (rom) Новости “Контрольная закупка” “Время обедать!” “Доброго здоровьица!” Другие новости “Домработница”. сериaл “Primele stiri” (rom) Новости (с субтитрами) “Самый лучший муж” “Ясмин”. сериaл “В наше время” “Primele stiri” (rus) Вечерние новости “Давай поженимся!” “Пусть говорят” “Primele stiri” (rom) “Время” “Разведчицы”. сериaл “Primele stiri” (rus) “Вечерний Ургант” Ночные новости

07:00 09:00 09:15 09:40 10:55 12:00 12:10 12:25 12:50 13:20 14:00 14:30 15:00 15:10 15:30 16:20 17:05 18:00 18:10 18:55 19:55 21:00 21:10 21:40 23:40 01:50

“Prima Ora” “Primele stiri” (rom) Teleshopping “Жить здорово!” “Модный приговор” “Primele stiri” (rom) Новости “Контрольная закупка” “Время обедать!” “Доброго здоровьица!” Другие новости “Домработница”. сериaл “Primele stiri” (rom) Новости (с субтитрами) “Самый лучший муж” “За и против”. Ток-шоу “Человек и закон” “Primele stiri” (rus) Вечерние новости “Давай поженимся!” “Поле чудес” “Primele stiri” (rom) “Время” “Moldova are Talent” комедия “Миссис Даутфайр” “Primele stiri” (rus)

ŞTIRI (R) Revanşa tocilarilor Drive it!

Film Îndrăzneţul cavaler ghinionist Desene animate Andersen povestitorul Publicitate + Promo Magazinul copiilor (R) Părinţi şi copii Casa mea Stil nou Anotimpuri Ştiri pozitive Cine vine la noi (R) Festivalul - Concurs „Mărul de Aur” Cinemateca universală Euroboxx Euromaxx ŞTIRI (rus.)

Art club (rus.)

Publicitate Chişinăul de ieri şi de azi Erudit cafe MESAGER Poveste O seară în familie Cum e corect? Filler ŞTIRI Dor ŞTIRI (rus.)

Film CRIMINI ŞTIRI Fii tânăr! (R) Avangaraj (R)

09.00 09.55 10.00 10.30 11.00 11.30 12.00 13.00 13.25 14.15 15.45 16.00 16.30 17.00 17.15 17.45 17.50 18.10 19.00 19.35 19.50 20.50 21.00 21.25 22.00 22.20 00.00 00.10 01.00

Moldova 1 06.05 06.15 07.10 07.15 08.00 08.30 08.40 09.00 09.30 10.00 11.00 11.05 11.35 12.00 12.30 13.00 14.00 14.45 15.05

ProTV 07:00 10:00 10:15 10:35 11:00 11:30 13:00 13:05 13:20 15:00 17:00 19:00 20:00 20:45 22:45 01:30

Ştirile PRO TV Teleshopping Ce se întâmplă, doctore?

I like IT Promotor În Profunzime cu L. Bogza (r) Ştirile PRO TV Teleshopping Film: Avionul buclucaş 2 Film: Dansuri de stradă Film: Şeful mei, iubitul ei! Ştirile PROTV Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu Vocea României Film: La graniţă O seară perfectă

Jurnal TV 06:00 Jurnalul orei 06 06:30 Film de animatie Mămici pentru Marte (2011) 08:00 Deşteptarea de week-end 09:00 Deşteptarea de week-end 10:00 Teleshopping 10:15 Film de animatie Madagascar 3: (2012) 11:50 Mai pe scurt 12:00 Film Ultimul cântec (2010) 14:00 Top Gear 15:00 Chuck (2007), Serial TV 15:45 Teleshopping 16:00 Film Comoara Natională 2 18:00 Patrula Jurnal TV 19:00 Jurnalul orei 19 19:30 Film Pumni de oţel (2011) 21:30 Păpuşefii 21:45 Flm Suprematia lui Bourne 00:00 Film Ultimul sarut (2006) 01:30 Film Pumni de oţel (2011) 03:30 Film Ultimul cântec (2010) Prime - Первый канал 06:00 06:10 06:40 08:20 09:00 09:45 10:00 10:15 10:30 11:05 12:00 12:15 13:05 15:40 17:10 18:00 18:15 19:15 19:45 21:00 21:25 21:50 23:40 00:15 02:10

Новости “Гении и злодеи” фильм “Начало” “Играй, гармонь любимая!” “Умницы и умники” “Слово пастыря” Новости Teleshopping “Смак” К 80-летию Марка Захарова. “Любить Дракона” Новости (с субтитрами) “Идеальный ремонт” “Ледниковый период” “Робинзон”. сериaл “Счастливы вместе” Вечерние новости “Куб” “Угадай мелодию” “Минута славы” “Primele stiri” (rom) “Время” “Вышка” “Успеть до полуночи” фильм “В поисках Ричарда” Комедия “Как Майк”

ŞTIRI Sonia Rykiel Filmele săptămânii Cuvintele Credinţei Portrete în timp (R) Legendele muzicii Dialog social (R) Poftiţi la masă Descoperă Europa ta Ring Star (R) Filmele săptămânii Drive it! (R) La datorie Focus. Magazin TV (R) Natura în obiectiv În croazieră cu aerostatul Ep. 4 Baştina Tezaur Film Îndrăzneţul cavaler ghinionist World Stories ŞTIRI (rus.)

Cultura azi (R) Evantai folcloric Loteria „Milioane pentru Moldova” MESAGER Poveste Anotimpuri (R) ŞTIRI Fotbal non stop ŞTIRI (rus.)

Oleg Lundstrem Jaz Orchestra ŞTIRI SIMULATORII Ep. 4 Erudit cafe (R)

16.30 17.00 17.15 18.00 18.40 19.00 19.35 19.50 21.00 21.20 22.00 22.20 00.10 00.20 01.10

TVR 1

TVR 1 06.00 Oameni care au schimbat Lumea (R) 06.10 Exclusiv în România (R) 06.55 Zestrea românilor (R) 07.30 Moştenirea clandestină (R) 08.30 Film Selkie 10.00 Beneficiar România 10.35 37°C (I) 11.25 Andonevralgicul de sâmbătă 11.30 37°C (II) 12.10 Talk – show 13.00 Ora regelui 14.00 Telejurnal Sport Meteo 14.30 Descoperă Europa ta! (R) 15.00 De la A la infinit 18.00 Exclusiv în România 18.50 Teleenciclopedia 19.45 Sport 20.00 Telejurnal Meteo 21.00 Fotbal Liga 2 la TVR 23.10 Film Luptătorul 01.05 Profesioniştii...

ProTV 07:00 10:05 10:20 11:00 13:00 13:45 14:00 15:00 17:00 17:30 19:00 20:00 20:45 22:30 00:30 01:00

DUMINICĂ, 13 OCTOMBRIE

Moldova 1 06.05 06.15 07.10 07.35

TVR 1 06.00 09.00 12.00 12.30 13.00 13.30 14.00 14.55 15.30 16.00 16.50 17.25 18.05 18.45 18.50 19.45 20.00 20.55 21.00 21.25 23.30 00.10

ProTV

ProTV

SÂMBĂTĂ, 12 OCTOMBRIE

Moldova 1 06.05 06.15 06.50 07.00 07.10 08.00 08.15 09.00 09.10 09.40 10.30 10.50 11.00 12.00 12.30 13.00 13.10 14.00 14.15 15.00 15.30 16.30 17.00 17.15 18.00 18.50 21.00 21.25 22.00 22.20 23.05 23.55 00.05 00.25 00.55 01.30

TVR 1

TVR 1 06.00 09.10 10.50 11.00 12.00 12.30 13.00 14.00 14.55 15.30 16.50 17.25 18.45 18.50 19.45 20.00 20.55 21.00 21.30 22.30 23.20 23.30

ProTV

ProTV 07:00 10:20 11:00 12:00 13:00 14:00 15:00 17:00 17:30 19:00 20:00 21:00 22:30 23:05 00:00 00:30

06.05 06.15 06.45 07.00 07.10 08.00 08.15 09.00 09.10 09.40 10.30 11.00 12.00 12.45 13.00 13.10 13.55 14.40 15.35 16.30 17.00 17.15 18.00 19.00 19.40 19.55 21.00 21.25 22.00 22.20 23.20 23.50 00.00 00.35 01.00 01.30

TVR 1

TVR 1 06.00 09.10 10.50 11.00 12.00 12.30 13.00 14.00 14.55 15.30 16.50 17.25 18.45 18.50 20.00 20.55 21.00 22.00 22.30 23.20 23.30 24.00

ŞTIRI (R) Cuvintele credinţei (R) ŞTIRI Bună dimineaţa! ŞTIRI (Meteo + Publicitate) Bună dimineaţa! ŞTIRI (rus.)

AGRODOLCE Ep. 16 O LUME DISPĂRUTĂ Ep. 6 Filmele săptămânii Moldovenii de pretutindeni (R) Accente economice (R) Baştina. Magazin agricol (R) La noi în sat (R) ŞTIRI Cine vine la noi (R) (Filmele săptămânii) Shift – viaţa în era digitală SECRETARUL Ep. 68 Descoperă Europa ta În croazieră cu aerostatul. Doc Gagauz ogea ŞTIRI (rus.)

O LUME DISPĂRUTĂ Ep. 7 Cine vine la noi MESAGER Poveste Moldova în direct ŞTIRI AGRODOLCE Ep. 17 ŞTIRI (rus.)

Dialog social Film FRATE ŞI SORĂ ŞTIRI Adolescenţii la Hollywood

VINERI, 11 OCTOMBRIE

Moldova 1

Moldova 1

Moldova 1

Moldova 1 06.05 06.15 07.00 07.10 08.00 08.10 08.15 09.00 09.10

JOI, 10 OCTOMBRIE

MIERCURI, 9 OCTOMBRIE

06.00 06.55 07.30 08.20 08.30 09.30 10.00 10.35 11.50 12.00 13.00 14.00 14.30 15.00 16.00 17.00 18.00 19.00 19.45 20.00 21.10 23.15

Teleenciclopedia (R) Zestrea românilor (R) Universul credinţei (I) Simbolica Universul credinţei (II) Pro patria In grădina Danei Viaţa satului (I) Minutul de agricultură Viaţa satului (II) Ultima ediţie Telejurnal Sport Meteo Parteneri de week-end Tezaur folcloric Duminica în familie Duminica în familie Duminica în familie Lozul cel mare Sport Telejurnal Film Jane Eyre Garantat 100%

ProTV 07:00 Ştirile PROTV Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Şeful mei, iubitul ei! (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Serial: Merlin, ep.5, an 4 15:00 Vocea României (r) 18:00 România, te iubesc!

19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Mecanicul 22:30 Film: Avocatul din limuzină 01:00 O seară perfectă Jurnal TV 06:00 Jurnalul orei 06 06:30 Film de animatie Clopotica si secretul aripilor (2012) 08:00 Deşteptarea de week-end 10:00 Teleshopping 10:15 Asfalt de Moldova 11:00 Documentar 12:00 Film Calatorie spre centrul Pamantului (2008) 14:00 Top Gear 14:45 Teleshopping 15:00 Chuck (2007), Serial TV 16:00 Concert Britney Spears Live: The Femme Fatale Tour (2011) 18:00 Paparazzi 19:00 Jurnalul orei 19 19:30 Film Un alt Pământ (2011) 21:15 Ora de ras 22:15 Film Fata cu un dragon tatuat 00:45 Top Gear, R 01:30 Film G.I. Jane (1997) 03:30 Film ata cu un dragon tatuat R Prime - Первый канал 06:00 06:10 06:55 08:30 09:00 10:00 10:15 10:30 10:45 11:30 12:00 12:20 13:20 14:25 15:50 19:00 20:00 21:00 21:40 22:50 01:50 03:40

Новости Фильм “Остров Ольховый” комедия “Печки-лавочки” “Служу Отчизне!” “Здоровье” Новости Teleshopping “Непутевые заметки” “Пока все дома” “Фазенда” Новости (с субтитрами) “Свадебный переполох” “Надежда Румянцева. Одна из девчат” комедия “Королева бензоколонки” “Золотой граммофон”. Лучшее за 15 лет “Replica” “100 de moldoveni au zis” “Sinteza saptamanii” (rom) Воскресное “Время” “Ледниковый период” “Клуб Веселых и Находчивых”. Летний кубок в Сочи комедия “Молодожены”

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

I 23

avizier

Organizaţia Transitions Online (TOL) şi Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) invită activişti din societatea civilă să participe la cursuri online axate pe subiectele „Social media pentru schimbare socială” şi „Securitate online”, care se vor desfăşura în perioada 15-24 octombrie. În cadrul acestor cursuri, care se vor ţine în direct pe renumita platformă de e-learningTechChange, participanţii vor învăţa despre: Social media pentru schimbare socială - Beneficii sporite în urma utilizării eficiente a social media în activitate; - Diversitatea de metode şi instrumente disponibile; - Alegerea unei strategii de lucru cu social media - care este cea mai potrivită pentru scopurile de comunicare şi organizare/participare în diverse campanii.

Securitatea online - Riscurile cele mai comune; - Instrumente de protecţie personală; - Bazele cenzurii şi eludării.

Cursurile vor fi ţinute în limba engleză de către Jaroslav Valuch şi Emin Huseynzade, experţi importanţi în domeniul social media şi securitate online.

Fiecare curs va consta din patru sesiuni a câte 60 minute, care se vor desfăşura pe parcursul a două săptămâni şi se vor combina cu participarea într-un forum bazat pe colaborare şi efectuarea temelor pentru acasă între sesiuni. În plus, moderatorii cursurilor vor aborda chestiunile pe care le identificaţi ca fiind specifice activităţii sau ţării pe care o reprezentaţi.

Dacă sunteţi un activist dedicat schimbărilor sociale, fie ca un lucrător profesionist al unei ONG sau un voluntar local, aceste cursuri vă vor ajuta să îmbunătăţi eficienţa muncii dvs. Dacă sunteţi interesat, vă rugăm să expediaţi CV-ul în limba engleză şi o scrisoare de intenţie în care explicaţi de ce aveţi nevoie de această instruire la adresa igrejdeanu@ijc.md până la 30 septembrie 2013. În scrisoarea de intenţie vă rugăm să specificaţi dacă solicitaţi participarea la ambele cursuri sau doar la unul. Cursurile se desfăşoară ca parte a proiectelor Capturing Capacity Building şi Connecting the Dots ale organizaţiei Transitions, implementate împreună cu Centrul pentru Jurnalism Independent şi alte nouă organizaţii partenere din Europa Centrală şi de Est şi Statele Unite, cu suportul financiar din partea organizaţiei National Endowment for Democracy (NED) şi Fondului Naţiunilor Unite pentru Democraţie (UNDEF).

CJI selectează o companie specializată în organizarea evenimentelor festive Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) lansează o competiţie pentru selectarea unei companii/firme cu experienţă în organizarea evenimentelor festive. Compania selectată va fi responsabilă de organizarea Galei de decernare a premiilor „10 jurnalişti ai anului”, care se va desfăşura la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu”; în prima jumătate a lunii decembrie 2013.

Compania selectată urmează să: elaboreze un scenariu pentru Gală (ceremonia de premiere, pentru care e necesar un scenariu, durează,maxim, 1 ora si treizeci de minute); contracteze artişti; invite jurnalişti, inclusiv din teritoriu (350 de persoane); asigure echipamentul necesar pentru prezentarea unui spot video; amenajeze sala şi să aranjeze materiale promoţionionale; întâmpine oaspeţii; supravegheze evenimentul.

Dosarul de participare trebuie să includă următoarele documente: cv-ul companiei cu detalii despre experienţa în domeniu; bugetul necesar pentru activităţile specificate; copia certificatului de înregistrare.

Dosarele de participare pot fi expediate la adresa: Centrul pentru Jurnalism Independent, str. Şciusev 53, Chişinău, MD 2012 tel. 213652, 227539, fax 226681. sau pot fi depuse în format electronic la adresa: igrejdeanu@ijc.md sau inagrejdeanu@gmail.com pîna joi, 10 octombrie 2013.

Pentru detalii, luaţi legătura cu Ina Grejdeanu, Şefa Departamentului Instruire şi Comunicare.

AVIZ PUBLICITAR

CITARE PUBLICĂ

Judecătoria Botanica, mun. Chişinău, solicită prezentarea lui Renchez Victoria, Renchez Andrei la şedinţa de judecată care va avea loc pe data de 02.10.2013, ora 16:30 în biroul 8 din str. Zelinschi 13, mun.

Chişinău, pe cauza civilă USA Imigration, Renchez Andrei, Renchez Victoria, privind recuperarea sumei de bani.

În conformitate cu prevederile art. 108 Cod de Procedură Civilă al RM, se dispune citarea prin publicitate a lui Mitioglo Andrei domiciliat în mun. Chişinău, str. Mihai Sadoveanu 30, ap.

80, la Judecătoria Ciocana, mun. Chişinău, str.

M. Sadoveanu 24/1, bir. 315, pentru data de 11 noiembrie 2013, ora 09:00, în calitate de pârât la cererea de chemare în judecată a lui USA Immigration Visa Inc către Mitioglo Andrei privind recuperarea sumei de bani. În caz de neprezentare, cererea va fi examinată în lipsa dvs.

Judecătorul Judecătoriei Botanica, mun. Chişinău:

Virgiliu Buhnaci

Anunţ Caut o femeie care va avea grijă de o bătrână din mun. Chişinău, sectorul Botanica.

Bătrâna are 70 de ani şi are nevoie de ajutor, este paralizată şi se deplasează cu căruciorul.

Numărul de contact (022) 79-13-20

Consiliului pentru Cercetări Ştiinţifice şi Tehnologice al Turciei (TÜBITAK) oferă pentru anul 2013, burse de studii pentru masterat şi doctorat, în următoarele domenii: 1. Ştiinţe ale naturii / 2. Inginerie şi Tehnologie 3. Medicină, / 4. Agricultură 5. Ştiinţe sociale şi umanitare Termenul limită de depunere a dosarelor: 27 septembrie 2013 pentru Semestrul de toamnă Detalii: www.tubitak.gov.tr

Asociatia “Concordia” angajează contabil Responsabilitati: — Organizarea, gestionarea, monitorizarea, controlul şi asumarea responsabilităţii cu privire la desfăşurarea în mod eficient şi în termen a evidenţei contabile, a politicii contabile şi asigurarea respectării reglementărilor legislative în vigoare; — Întocmirea şi prezentarea dărilor de seamă fiscale, statistice conform legislaţiei în vigoare; — Coordonarea cheltuileilor conform bugetului planificat.

Cerinte faţă de candidaţi: — Studii superioare în domeniu şi experienţă în funcţia respectivă minim 5 ani (experienţa într-o asociaţie obştească va constitui un avantaj); — Experienţă în conducere şi organizare a activităţii financiar – contabile; — Profunde cunoştinte a legislaţiei fiscale si contabile; — Cunoasterea softurilor specializate de evidenta contabila (1C 8) şi abilităţi de operare PC (Word, Excel, PowerPoint, Internet); — Cunoaşterea obligatorie a limbilor română şi rusă, (germana sau engleza va constitui un avantaj); — Seriozitate, responsabilitate, punctualitate, onestitate, spirit de iniţiativă.

Oferim: — Post de conducere cu activitate diversă şi interesantă în domeniul social; — Pachet salarial motivant; — Lucru în echipă într-o organizaţie dinamică şi internaţională; — Posibilitatea dezvoltarii carierei într-o echipă de profesionisti; — Program de munca – Fulltime.

Deadline de transmitere a CV-urilor este 30 septembrie 2013.

Persoanele interesate sunt rugate să expedieze CV-ul la adresa de email: daria.iamboglo@concordia.or.at indicînd POZITIA la care aplică. Doar persoanele selectate vor fi invitate la interviu!

Pentru mai multe informatii ne puteti contacta la nr. de telefon: 0 22 23 55 81.

Judecător:

Igor Mânăscurtă

Angajăm Director Supermarket Angajăm Director Supermarket (cca 400m2) în afara Chişinăului (22 km).

Oferim: Salariu avantajos Acoperirea costurilor de transport Posibilitatea de adaos procentual la salariu Loc de muncă într-un colectiv dinamic Ore de lucru flexibile Cerinţe minime: Studii superioare (Masterat este un avantaj) 3 ani de experienţă cunoştinţe în domeniile: contabilitate, comerţ şi marketing responsabilitate, creativitate şi capacitate de a negocia Limba străină constituie un avantaj Principalele sarcini de muncă: Planificarea activităţii strategice şi dezvoltarea afacerii împreună cu acţionarii Managementul personalului (80 persoane) Managementul finanţelor Stabilirea politicii de preţuri Elaborarea strategiilor de marketing şi logistică Elaborarea strategiilor de menţinerea şi atragerea clienţilor Analiza eficienţei activităţii Persoanele interesate pot trimite CV-ul cu poza şi sursa de informare despre postul vacant la adresa de e-mail: VicamHR@gmail.com Persoana de contact, Mihai Avram (+37369578037) Pentru interviu vor fi contactate doar persoanele selectate în baza CV-ului.

Stagiere în SUA pentru experţii din domeniul legislativ Consiliile Americane pentru Învăţămînt Internaţional din Moldova anunţă deschiderea concursului din cadrul Programului PFP ( Programul de Stagiere într-o Instituţie de Drept din SUA) runda 2014. Sunt calificaţi pentru a participa la program toţi angajaţii din domeniul public de drept şi ONG-urile din Moldova cu vîrsta cuprinsă între 25 şi 35 de ani, care vorbesc limba engleză la nivel intermediar şi sunt experţi în legislaţia Republicii Moldova (jurişti, consilieri juridici, judecători, procurori, experţi).

Programul oferă finaliştilor o stagiere de 4-5 săptămîni într-o instituţie de drept din SUA şi acoperă toate cheltuielile majore legate de participare: deplasarea spre Washington, DC, asigurarea medicală, stipendiul lunar care acoperă cheltuielile de bază etc.

Participanţii la concurs vor depune dosarele în format electronic şi vor trece prin 3 etape de selecţie: 1) dosarul electronic https://ais.americancouncils.org/cgi-bin/WebObjects/AIR.woa/wa/ login?brand=pfp, 2) examenul TOEFL (doar semifinaliştii vor susţine examenul) şi 3) interviul final.

Termenul pentru depunerea dosarelor electronice online – 26 septembrie-31 octombrie 2013 (Detalii pe site-ul oficial al Programului http:// americancouncils.md/ro/lfp)

24 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 37 (441) joi, 3 octombrie 2013

ultimA PAGINĂ 5, 6 octombrie, Ziua Vinului În zilele de 5 şi 6 octombrie, Sărbătoarea Naţională a Vinului revine în Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Festivalul sărbătoreşte tradiţiile naţionale de vinificaţie care datează din sec. 15. În cadrul evenimentului vinăriile din Moldova îşi prezintă vinurile tradiţionale, dar şi băuturile rare. Oaspeţii au posibilitatea să savureze din licorile expuse de vinificatori.

Festivalul se deosebeşte printr-un bogat colorit local, fiind însoţit cu muzică şi dansuri populare, mâncăruri gustoase, care, asociate cu un vin bun, crează atmosfera de sărbătoare. Meşterii populari, care propun dar şi crează pe loc obiecte de artizanat, adaugă valoare culturală autentică evenimentului.

Pentru cei care apreciază vinurile de calitate şi vor să-şi îmbogăţească cunoştinţele în ale vinului, vor fi organizate masterclass-uri de degustare.

Restaurante selecte vor servi cele mai rafinate bucate, iar companiile turistice partenere au elaborat şi vor oferi oaspeţilor tururi de scurtă durată pe la vinăriile din R. Moldova. O astfel de excursie, de câteva ore, va cuprinde vizitarea unei podgorii, unei fabrici de vin, a unei crame, etc., fiind prezentat întregul lanţ de producere a vinului. „Ziua Vinului” a fost instituită în 1990 şi se sărbătoreşte anual din 2002. În 2009, Guvernul a decis ca sărbătoarea să fie marcată la Centrul Expoziţional „Moldexpo”.

Hram cu „JOC” şi artificii la Chişinău De Hramul oraşului Chişinău, Andra, alături de artişti din R. Moldova şi din străinătate, va susţine un recital în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN). Interpreta din România va încheia concertul organizat de Primăria Capitalei pe 14 octombrie.

Ziua Oraşului Chişinău va începe, în mod tradiţional, cu depuneri de flori la Monumentul Domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, urmate

de liturghia la Catedrala Naşterea Domnului. După Sfânta Liturghie, la 10.00, în PMAN va avea loc inaugurarea festivă a sărbătorii. În scenă vor urca reprezentanţi ai delegaţiilor oficiale sosite la Chişinău. Totodată, va fi prezentat un spectacol de reconstituire istorică antică a spaţiului românesc, cu prezentare de tehnică şi tactică militară romană şi dacică, precum şi prezentări de personalităţi istorice româneşti.

Pe parcursul zilei, în centrul oraşului vor fi prezentate expoziţii de artizanat, de pictură, de carte şi de floristică. În Parcul Catedralei, cei prezenţi vor putea servi din bucate tradiţionale, preparate de bucătari celebri.

Programul artistic al sărbătorii este unul de excepţie. În cadrul evenimentului, va evolua ansamblul de dansuri populare „JOC”, dar şi numeroşi artişti de la Chişinău şi din

străinătate. Printre aceştia se numără: orchestra fraţilor Advahov, Zinaida Julea, Alex Calancea Band, Cătălin Josan, Sun Stroke Project, Tania Cerga, Adrian Ursu, Pasha Parfeni, Aliona Moon, Akord, Mircea Palamari, Lidia Botezatu, Radu Dolgan, Nina Crulicovschi şi Anatol Dumitraş. Şi în acest an, potrivit Primăriei Chişinău, sărbătoarea se va încheia la 22.00, cu un spectaculos foc de artificii.

Pe 12 octombrie este lansat filmul „Etajul 2” Premieră pentru R. Moldova. Studioul TroFilm în coproducţie cu FILM MOTION DESIGN STUDIOS au anunţat ziua lansării producţiei de mediu-metraj „Etajul 2”. Pe 12 octombrie, în sala mare a Cinematografului Gaudeamus, va avea loc evenimentul de lansare a noii peli-

cule, ce redă soarta unui tânăr care a suferit un accident, iar în consecinţă a ajuns într-un scaun cu rotile. Viaţa sa a luat, odată cu acest eveniment, o întorsătură tragică. Cei prezenţi la premieră vor descoperi deznodământul acestui caz tragic.

Printre realizatorii filmului sunt

Trofim Guţanu, producător, Dumitru Ţurcanu, regizor, Anastasia Grigorişina, scenograf, dar şi actorii Nicu Ţurcanu, Ana Mardare, Cristian Pletiniuc, Mircea Chistruga, Doina Severin, Irina Mărăraş. Scenariul este semnat de Ion Bordian.

După basarabia.md

„Pelerini din ţara nimănui”, un concert susţinut de Tudor Gheorghe pe versuri de Grigore Vieru Tudor Gheorghe aduce versurile poeţilor Grigore Vieru şi Mircea Micu mai aproape de inimile publicului în concertul „Pelerini din ţara nimănui”, care va avea loc pe 17 octombrie, la Sala Palatului din Bucureşti, potrivit unui comunicat al organizatorilor, citat de mediafax.ro.

Tudor Gheorghe, unul dintre cei

mai mari artişti ai tradiţiei româneşti, reuşeşte de fiecare dată să prezinte concepte noi pentru concertele pe care le susţine şi să reinterpreteze într-o manieră originală moştenirea de veacuri a românilor. Talentul său şi prezenţa scenică sunt inconfundabile, iar sălile de concert sunt pline, la fiecare apariţie a sa.

„De fiecare dată când îl ascult (...) Tudor Gheorghe îmi confirmă bănuiala că poezia românească (...) poate mişca munţii. (...) Problema mea, inhalând prin toţi porii melodia fiinţei sale, este cum să-mi stăpânesc o lacrimă de dragoste, admiraţie şi mândrie că poate exista acest fenomen (…)”, spunea Marin Sorescu.