ZdG nr. 466 [April 10, 2014]

pagina 10 I exclusiv

Justiţia într-o dezbatere publică

Nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014 săptămânal independent de investigaţii

primul număr a apărut la 29 iulie 2004

www.zdg.md

preţ 5 lei

În numele reformei pagina 7 I dosar

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

circ în tramvai Curca hlizită la Parlament Politicienii au discutat între ei şi au decis – nu poţi sărbători 1 aprilie, adică Ziua Glumelor, de rând cu toată lumea, or, gluma politică trebuie să aibă o zi a sa. Pagina 20 În Pavajul cu bucluc Pavajul de pe str. Diordiţă din Chişinău a răpit timpul preţios al funcţionarilor Primăriei, întruniţi în şedinţa operativă de luni, 7 aprilie. Pagina 20

pagina 6 I dosar

pagina 13 I reporter special

Licenţele de pe piaţa neagră

Acţiunile de la Doroţcaia, regizate de Tiraspol

Cu 300 de euro şi, ulterior, contra câtorva procente din venitul tău lunar, poţi obţine o licenţă care îţi „permite” să profesezi avocatura. Oferta vine din partea unui avocat, iar firma cu care colaborează acesta îţi propune licenţe în mai multe domenii supuse licenţierii în R. Moldova.

Câteva femei care măturaseră prin centrul satului în acea dimineaţă mai vorbeau despre ceva, sprijinindu-se în lopeţi. În apropiere, pe scaunul din faţa muzeului satului, stăteau câţiva bărbaţi care fie fumau, fie mâncau seminţe şi mai întorceau din când în când privirea spre casa de cultură.

pagina 12 I reporter special

TOP 10: Automobilele de lux ale deputaţilor

Deputatul Chiril Lucinschi ocupă prima poziţie în topul parlamentarilor cu cele mai multe şi mai luxoase automobile. Acesta deţine o Toyota Land Cruiser, un Land Rover Freelander 2 şi un Hyundai Tucson, toate în valoare de 1,8 milioane de lei. Pe ultimul loc în clasament se situează deputatul Andrian Candu.

pagina 14 I oameni

Drama vieţii în lucrările lui Roman Tolici

Pasionat de artă pe când nici nu înţelegea semnificaţia acestui cuvânt, le mulţumeşte părinţilor săi pentru faptul că l-au încurajat să facă ceea ce-i place. În consecinţă, astăzi o lume întreagă se poate delecta cu operele sale. Totuşi, ţara-mamă rareori a avut ocazia să se bucure de talentul său.

2 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

opinii sondaj

La 5 ani de la protestele din 2009, Parlamentul a organizat noi audieri în Dosarul 7 Aprilie. La raport au fost invitaţi ministrul de Interne, D. Recean, şeful Securităţii, M. Balan, şi procurorul general, C. Gurin. Părerile în Parlament s-au împărţit: în timp ce unii deputaţi au declarat rapoartele formale, alţii le-au apreciat şi au cerut continuarea cercetărilor penale în Dosarul 7 Aprilie. Ce cred despre cele raportate victimele protestelor din 7 Aprilie?

7 Aprilie în Parlament:

V. Voronin: „Nu am sânge pe mâini” V. Saharneanu: „Dar morţii ai cui sunt?”

Oxana Radu, victimă 7 Aprilie Voronin şi-a negat întotdeauna vina pentru 7 Aprilie 2009. Dar a existat „coridorul morţii”. Ai cui sunt morţii şi cei supuşi represiunilor, dacă nu ai regimului de atunci? Altceva e ce a urmat după 2010. Faptul că nu s-a făcut dreptate victimelor, că principalii călăi stau în Parlament, în loc să fie judecaţi, e de acuma vina celor care au promis să facă dreptate. Rapoartele nu rezolvă nimic dacă marii vinovaţi sunt în libertate. Eu am bătut drumul Cahul-Chişinău timp de 3 ani, ca, pentru toată umilinţa şi chinurile la care am fost supusă, călăii mei să primească 5 ani cu suspendare. O directoare de liceu, pentru o mită de 600 de euro, a fost condamnată la 6 ani de închisoare. Comparaţi. Unde-i dreptatea?

O Ucraină fără minorităţi?

Petru Grozavu petru@zdg.md

Rusia se pregăteşte să reia ofensiva militară împotriva Ucrainei, deşi şeful diplomaţiei ruse, S. Lavrov, a promis, la Paris, americanilor că o avansare a trupelor ruse în sud-estul Ucrainei nu intră în planurile Moscovei. La nici o lună, însă, după căderea Crimeii, în urma referendumului arbitrar, desfăşurat sub protecţia trupelor speciale ruse, apelul la ajutor din partea Rusiei (“Vrem cu Rusia”, “Putin, ajută-ne”) s-a făcut auzit şi la Doneţk, Lugansk şi Harkov, 3 din cele 11 regiuni ucrainene din sudestul Ucrainei, pe care mai mulţi deputaţi din Duma de Stat, dar şi analişti politici de la Moscova s-au grăbit să le treacă, imediat după Crimeea, pe harta “noii Rusii”.

Mai multe drepturi. Câte?

Iurie Crăciuneac, victimă 7 Aprilie În Dosarul 7 Aprilie s-a pornit, din start, cu stângul. Toate acuzaţiile au fost trecute pe executori, nu şi pe ”şefi”.

Da, au fost poliţişti, procurori, judecători care au făcut abuz, dar nu ei au dat ordine. În raportul dlui Recean au răsunat acuzaţii la adresa lui Papuc, Zubic, Botnari, dar ce folos? Toţi sunt în libertate. Acuzaţii reciproce între comunişti şi guvernare am mai auzit, s-au făcut şi rapoarte, şi declaraţii, dreptate nu prea. Eu dosarele mele, practic, le-am finalizat, dar a trebuit să merg la CEDO...

Nu cred că vom afla vreodată adevărul, pentru că cei care ştiu adevărul fie că nu sunt cercetaţi, fie că au fost cercetaţi formal.

Sergiu Creţu, victimă 7 Aprilie Nimic nou, deşi s-a schimbat Procurorul, şeful SIS-ului, iar la MAI dl Recean pornise o ”curăţenie” în sistem.

Rapoartele s-au făcut pentru Parlament, nu pentru cei care au suferit. Ai impresia că Procuratura, SIS-ul şi Internele nu se aud, nu comunică între ele, ca să poată ajunge la o finalitate serioasă în acest dosar. După 5 ani, e un nonsens să mai aşteptăm dreptate. Eu de 4 ani şi jumătate sunt în proces de judecată în două dosare de tortură, reîntoarse de 3 ori în prima instanţă de către Curtea Supremă de Justiţie. Cât poţi să te judeci? Toate se fac intenţionat, ca victimele să renunţe la dosare.

Ludmila Popovici, Centrul „Memoria” Dosarul 7 Aprilie nu a avut o abordare serioasă din partea instituţiilor statului. S-a încălcat dreptul la un proces echitabil: în 5 ani – doar 14 sentinţe de condamnare (şi acelea cu suspendare), deşi au existat peste 600 de cazuri de tortură. Nu cred că la mijloc ar fi incompetenţa procurorilor sau judecătorilor. Părerea mea: dosarul este unul politic şi abordările au fost şi ele politice. Noi la ”Memoria” am avut la reabilitare 138 de victime ale cazului 7 Aprilie. După reabilitare, 52 dintre ele au plecat peste hotare, ca să scape de probleme. Presiuni s-au făcut şi asupra lor, şi asupra noastră: asupra lor ca să fie reduse la tăcere şi asupra noastră, ca să nu facem caz din problemele lor.

La Doneţk, iar după Doneţk - şi la Lugansk şi Harkov, comandourile ruse de “protestatari” acţionează în aceeaşi manieră şi spirit ca şi în Crimeea: proteste antiguvernamentale, acapararea instituţiilor statului, instalarea unei puteri provizorii, declararea independenţei şi cerere de ajutor din partea Rusiei. Moscova, era şi de aşteptat, reacţionează imediat. Spre deosebire de Crimeea, a făcut-o, însă (cel puţin, deocamdată), doar diplomatic, situându-se de partea “protestatarilor” ruşi, “drepturile” şi “sentimentele naţionale” ale cărora sunt lezate în Ucraina. E foarte sugestivă, în acest sens, declaraţia şefului delegaţiei ruse la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE), Alexei Puşkov, preşedintele Comitetului pentru Afaceri Externe în Duma de Stat. “ În Ucraina nu va fi linişte, dacă nu se va respecta sentimentul naţional... şi nu se va ţine cont de aspiraţiile populaţiei din estul şi sudul Ucrainei, în primul rând ale rusofonilor şi ale populaţiei ruse”, declara Puşkov, acum două zile, în şedinţa APCE. Puşkov nu a făcut decât să reitereze acelaşi mesaj oficial al Rusiei, pledat de Lavrov la întâlnirile cu omologul său american, John Kerry, atât doar că emis de la o altă tribună, europea-

Pentru conformitate, P.G.

Nimeni, în lumea modernă, nu a pus încă problema drepturilor unei minorităţi (să admitem că-i vorba, totuşi, de drepturi) mai presus de suveranitatea unui stat. Până unde e posibil să avanseze Rusia în această idee a sa?

nu face decât să dea peste cap toate normele existente în materie de drept, libertăţi şi suveranitate.

Nimeni, în lumea modernă, nu a pus încă problema drepturilor unei minorităţi (să admitem că-i vorba, totuşi, de drepturi) mai presus de suveranitatea şi integritatea teritorială a unui stat. Până unde e posibil să avanseze Rusia în această idee a sa?

Are dreptate Băsescu

Ucraina, dacă-i să fim sinceri, plăteşte, până la urmă, prin ceea ce i se întâmplă, nişte păcate.

Respectarea drepturilor minorităţilor naţionale în Ucraina e de mult o problemă, nu e de azi, problema există din chiar momentul plămădirii politice a acestui stat, începutul anilor `90. Şi Moscova cunoaşte foarte bine acest lucru, mai ales că, până a intra în Crimeea, a fost aliatul nr.1 al Kievului în politicile anti-minoritare ale acestuia. Discriminare, asi-

Ziarul de Gardă săptămânal independent de investigaii, înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 22 martie 2004, nr. 1004600020186

Natalia Moloşag, avocată în Dosarul 7 Aprilie Nimic nou în Parlament. Au fost condamnaţi Papuc, Zubic, Botnari, ucigaşii lui Boboc? S-au deschis dosare în cazul celorlalţi morţi din noaptea de 7 Aprilie? Au fost acţionaţi în judecată Voronin sau Greceanîi? De ce la raport, în Parlament, nu a fost şi Ministerul Justiţiei, şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)? Pentru că dosarele au fost înmormântate în judecată. Cu mâna Procuraturii, dar în instanţele de judecată, mai ales că avem judecători care, în loc să fie condamnaţi, au fost avansaţi de CSM în funcţii...

Decizia Parlamentului de a anula termenul de prescripţie în Dosarul 7 Aprilie nu rezolvă nimic. Legea nu poate fi aplicată retroactiv. Sunt jocuri politice, pe fundalul unui an electoral. Dosarul 7 Aprilie a fost înmormântat. După 7 Aprilie 2014, definitiv. Doar CEDO mai poate recupera ceva.

nă. Mesajul “Rusia în apărarea drepturilor ruşilor din Ucraina” este fluturat de Moscova peste tot. Şi la Paris, la întâlnirea cu Kerry, Lavrov a pus aceeaşi problemă.

1: Mai multe drepturi pentru ruşi (inclusiv statutul de limbă de stat pentru limba rusă). 2. autonomie regională (regiunile să-şi decidă singure soarta sub aspect economic, lingvistic şi religios). 3: federalizarea Ucrainei, întrucât, zice Lavrov, Ucraina este prea diferită că să poată fi stat unitar. “Dacă Ucraina nu va accepta aceste revendicări, riscă să dispară ca stat” - este un avertisment, lansat, acum câteva zile, de acelaşi ministru Lavrov, pe o reţea de socializare.

Curios lucru. Până la urmă, de fapt, din tot ce se întâmplă, Rusia

ADRESA redacţiei bir. 324, Casa Presei, str. A. Puşkin, nr. 22, MD2012, Chişinău, R. Moldova Contacte telefon. (022) 234438 fax. (022) 232633 Orange. 068322226 Moldcell. 079020007 email. ziardegarda@gmail. com Pagină Web. http.//www.zdg.md

Echipa redacţiei Director: Alina Radu Redactor-şef: Aneta Grosu Redactor-şef adjunct: Victor moşneag Politic: Petru Grozavu Investigaţii: Iurie SANDUţA Social: Olga Bulat, Raisa Răzmeriţă Redactor-stilizator: Aleutina Saragia Design ºi machetare: Nicolae Cuşchevici

milare, intoleranţă. Cel puţin, în raport cu comunităţile româneşti din Ucraina asta s-a întâmplat, fie în Sud, fie în Nord. Să nu uităm că ideea naţională, la începutul organizării statale a Ucrainei, a fost (culmea!) “O Ucraină fără minorităţi”. Ucraina a fost condamnată (!) la APCE în 1996 pentru rasism şi intoleranţă etnică. E grav. Deşi Kevul s-a văzut nevoit să dea, oficial, înapoi, în realitate nu a făcut-o nicicând. Apogeul anti-românesc în Ucraina a fost (atenţie) în perioada guvernării “pro-europene” Iuşcenko-Timoşenko. În 20 de ani de post-sovietism în Ucraina, Sudul Basarabiei a pierdut 65% din numărul şcolilor de limbă română. Faptul că, în 2011, românii din Ucraina au votat masiv cu Ianukovici explică de la sine lucrurile, tot aşa cum explică lucrurile şi protestele, din 2012, ale actualelor partide de la guvernare, când Ianukovici a promulgat Legea cu privire la drepturile lingvistice ale minorităţilor naţionale din Ucraina. Nu a fost suficient. Dar era ceva ce nu-şi permiteau alţi lideri ucraineni de până la Ianukovici. Iată de ce nu pot să nu fiu de acord cu preşedintele Băsescu atunci când zice că îi este recunoscător lui Ianukovici “pentru că şi-a ţinut cuvântul în ceea ce priveşte neobstrucţionarea dreptului românilor de a învăţa în limba română”. Ce-i drept, legea a fost adoptată, dar drepturile, oricum, au rămas o problemă. Tocmai de aceea Rusia a reuşit atât de uşor să se impună în Crimeea şi nu-i exclus să-i reuşească acest lucru şi în alte regiuni. Va vrea Kievul să fie altul? Depinde ce a învăţat şi cât de mult a învăţat din lecţia Crimeii. Îi dau dreptate lui Băsescu atunci când zice că “Ucraina poate să rămână unită doar dacă se respectă drepturile minorităţilor”. Iar, în acest sens, Kievul are de ispăşit mai multe păcate şi nu ar fi deloc în plus ca Bucureştiul (luându-şi partener şi Chişinăul, care deocamdată tace la acest subiect), după ce a ajuns să supere Rusia din cauza declaraţiilor pro-Ucraina, să pună mai tranşant problema drepturilor românilor din Ucraina şi respectării “sentimentului lor naţional”, că e o idee bună, fie şi dacă e inspirată de Moscova.

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicate şi a articolelor de autor.

IMPORTANT Redacţia ZdG nu îşi asumă obligaţia să publice toate scrisorile primite, nu se obligă să răspundă la scrisori şi nu se angajează să le expedieze înapoi adresantului sau terţelor părţi.

Tipar Tipografia ÎM “edit tipar grup”, str. Feredeului, 4, Chişinău Comanda nr. 449 Tiraj. 5707 ex.

Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor (WAN IFRA)”

“Publicarea materialelor marcate cu semnul “BP” a fost achitată din bani publici”

Această publicaţie a fost tipărită cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni” (www.dprp.gov.ro). Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

I 3

Politic

pe scurt Ucraina nu are nimic împotrivă ca România să facă parte din formatul de negocieri în “problema transnistreană”. O opinie în acest sens a fost exprimată de Ambasadorul Ucrainei în România, Teofil Bauer, ca urmare a declaraţiei preşedintelui Traian Băsescu că formatul “5+2” s-a epuizat.

Moscova a pornit un nou război împotriva R. Moldova - “războiul cărnii de porc”. Rosselhoznadzor motivează decizia prin faptul că în importurile de carne din R. Moldova ar fi fost descoperite produse reexportate din Europa.

Rusia ameninţă SUA şi UE că, dacă nu vor ţine cont de interesele şi poziţia Rusiei în rezolvarea “crizei ucrainene”, violenţele în Ucraina se vor amplifica, iar rezultatele vor fi greu de prevăzut, scrie The Gardian cu referire la o declaraţie a ministrului rus de Externe S. Lavrov.

România, alături de Ucraina.

“Interesul imediat de securitate al României este ca Ucraina să rămână ”un stat unitar, suveran, integru teritorial”, fără ”confruntări civile”, potrivit Secretarului de Stat pentru Afaceri Strategice în Externele de la Bucureşti. Bogdan Aurescu.

Tiraspolul îi cere Chişinăului recunoaşterea independenţei Transnistriei. “Astfel, fiecare va alege drumul său, Moldova - în UE, NATO, România sau unde vrea, iar noi spre Rusia”, a spus pentru ABCnews.md E. Şevciuk, şeful administraţiei tiraspolene.

Pagini din Acordul de Asociere UE-RM ZdG continuă publicarea celor mai relevante capitole din Acordul de Asociere şi de Liber Schimb cu UE. Art. 146. Încadrarea mărfurilor Încadrarea mărfurilor care fac obiectul comerţului între Părţi este stabilită în Nomenclatura tarifară a fiecărei părţi în conformitate cu Sistemul Armonizat de Denumire şi Codificare a Mărfurilor 2012 din 1983 (SA) şi amendamentele ulterioare la acesta.

Art. 147. Eliminarea taxelor vamale la import 1. Fiecare Parte va reduce sau va elimina taxele vamale aplicate mărfurilor originare din cealaltă Parte în conformitate prezentul Acord, căruia urmează să i se aplice reduceri succesive.

2. Pentru fiecare marfă, nivelul de bază al taxelor vamale, căruia urmează să i se aplice reduceri succesive conform alin. 1, sunt specificate în Anexa XV a prezentului Acord.

3. În cazul în care , în orice moment după data intrării în vigoare a prezentului Acord, una dintre Părţi reduce nivelul taxei vamale corespunzătoare clauzei naţiunii celei mai favorizate (MFN) nivelul taxei respective va fi aplicat ca nivel de bază dacă şi atâta timp cât e mai jos decât nivelul taxei vamale calculate în conformitate cu Anexa XV a prezentului Acord.

4. După intrarea în vigoare a prezentului Acord, Părţile pot conveni să considere accelerarea şi lărgirea spectrului de eliminare a taxelor vamale în comerţul între Părţi.

5. La trei ani după intrarea în vigoare a prezentului Acord, Părţile vor evalua situaţia, ţinând cont de

Foto: www.stiripesurse.ro

structura comerţului cu produse agricole între Părţi, sensibilitatea specifică a acestor produse şi dezvoltarea politicii agricole în ambele părţi.

6. Părţile vor examina, în cadrul Comitetului de Asociere pentru Comerţ, pe bază de reciprocitate adecvată, oportunităţile de a-şi acorda noi concesii cu scopul de a îmbunătăţi liberalizarea schimburilor comerciale cu produse agricole, în special cele supuse contingenţelor tarifare.

Art. 148. Măsuri anticircumvenţie pentru produsele agricole şi produsele agricole prelucrate 1. Produsele enumerate în Anexa XV-C a prezentului Acord sunt supuse măsurilor anticircumvenţie.

Volumul mediu anual al importurilor din Republica Moldova în Uniune pentru fiecare categorie a produselor respective este indicat în prezentul Acord.

2. Când volumul de importuri al unei sau mai multor categorii de

produse indicate în al. 1 atinge 70% din volumul indicat în Anexa XV-C în orice an începând cu 1 ianuarie, Uniunea va notifica R. Moldova despre volumul de importuri al produsului (produselor) respectiv.

După această notificare şi în decurs de 14 zile calendaristice din data în care volumul de importuri al unei sau mai multor categorii de produse menţionate în alineatul 1 atinge 80% din volumul indicat în Anexa XV-C a prezentului Acord, R. Moldova va prezenta Uniunii o justificare argumentată cu privire la creşterea importurilor. Dacă importurile respective ating 100% din volumul indicat în Anexa XV-C a prezentului Acord şi în lipsa unei justificări argumentate din partea R. Moldova, UE are dreptul de a suspenda temporar tratamentul preferenţial pentru produsele în cauză. Suspendarea va fi aplicabilă pentru o perioadă de şase luni şi va intra în vigoare la data publicării deciziei cu privire la suspendarea tratamentului preferenţial în Jurnalul Oficial al UE.

3. Toate suspendările temporare adoptate în conformitate cu alineatul 2 vor fi notificate R. Moldova de către Uniune fără întârzieri nejustificate.

întâlniri”. Declaraţia, potrivit regnum.ru, aparţine secretarului de presă al Ministerului de Externe al Belarusiei, D. Mironcik.

Iniţiativa Externelor de la Mensk intervine după ce preşedintele Al. Lukaşenko anunţase, într-un interviu pentru postul ucrainean de televiziune „Shuster-Live”, că Belarus poate deveni mediator în relaţiile Moscova-Kiev, „dar decizia trebuie să revină celor două părţi”.

Potrivit lui Ilarionov, Putin „vrea dreptate istorică” şi e obsedat de readucerea Rusiei la situaţia geografică de pe vremea ţarului Nicolae al II-lea şi din epoca sovietică.

Art. 149. Status quo Niciuna dintre Părţi nu poate creşte vreo taxă vamală sau adopta oricare taxă vamală nouă pentru o marfă originară din cealaltă Parte.

Aceasta nu exclude faptul că orice Parte poate: (a) ridica o taxă vamală până la nivelul stabilit drept urmare a unei reduceri unilaterale; sau (b) menţine sau creşte o taxă în limite autorizate de Organul de Soluţionare a Litigiilor al OMC. Art. 150. Taxele vamale la export Niciuna dintre Părţi nu va adopta sau va menţine o taxă sau impozit altul decât taxele interne aplicate în conformitate cu prezentul Acord pentru sau în legătură cu exportul mărfurilor pe teritoriul celeilalte Părţi.

ŞTIRI Armata, în prima linie R. Moldova s-ar putea confrunta cu anumite provocări înaintea semnării Acordului de Asociere cu UE, în legătură cu situaţia tensionată din Ucraina.

Declaraţia a fost făcută de preşedintele Nicolae Timofti, după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate de la începutul săptămânii. Şeful statului nu a specificat care ar putea fi riscurile, caracterul şi sursele acestor provocări, dar a anunţat că este bine ca instituţiile de forţă să fie pregătite pentru a interveni şi a riposta în caz de nevoie. Ministrul Apărării, Valeri Troienco, susţine că a primit ordin de la comandantul suprem ca armata „să fie pregătită pentru orice situaţie”.

Transnistria vrea şi cu UE, şi cu Rusia Redacţia din Moscova a postului britanic BBC a realizat un reportaj în regiunea transnistreană a R. Moldova. Reporterii BBC au ajuns în Transnistria, după ce în mediul politic internaţional a fost lansată ipoteza că Transnistria ar putea repeta soarta Crimeii. În discuţiile pe care le-au avut cu populaţia de diferite vârste, gen

Foto: army.md

şi ocupaţii, inclusiv reprezentanţi ai administraţiei de la Tiraspol, reporterii le-au cerut opinia vizavi de viitorul Transnistriei. Declaraţiile celor intervievaţi sunt împărţite, scrie diniester.ru: unii îşi văd viitorul alături de Rusia, alţii consideră că Transnistria îşi poate asigura existenţa doar alături de R. Moldova.

Moscova şi Kiev, invitate la Mensk Mensk este gata să-şi ofere calitatea de mediator între Rusia şi Ucraina, pentru aplanarea „scrizei ucrainene”. „Dacă Ministerele de Externe ale Rusiei şi Ucrainei se vor înţelege asupra unor consultări la nivel bilateral, Mensk este gata să devină locul acestei

Putin vrea „dreptate istorică” A fost proclamată „Republica Populară Doneţk”, scrie regnum. ru. După ce a ocupat Crimeea, Rusia a lansat acelaşi scenariu şi pentru sud-estul Ucrainei – Doneţk, Lugansk şi Harkov: proteste anti-Kiev, răsturnări de putere la nivel regional, declaraţii de independenţă şi apel pentru ajutor la Rusia. Comentând noile acte de rebeliune din Ucraina, ex-consilierul preşedintelui Putin, Andrei Ilarionov, susţine, într-o declaraţie pentru The Independent, că Putin nu se va opri atâta timp cât „părţi ale Ucrainei, Georgiei, Belarus, Ţările Baltice şi Finlanda nu vor fi cucerite de Rusia”.

Război sau pace?

Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen, acuză Moscova că încearcă să împartă din nou Europa în zone de influenţă. „Nicio ţară membră NATO nu doreşte revenirea la războiul rece, dar constatăm tentative ale Kremlinului de a da timpul înapoi şi de a reîmpărţi Europa în zone de influenţă”, a declarat Rasmussen pentru publicaţia britanică The Telegraph. Urmare acestui fapt, spune oficialul NATO, Alianţa a fost nevoită să reacţioneze la acţiunile Rusiei în Ucraina, dublând numărul avioanelor de vânătoare în spaţiul aerian al Ţărilor Baltice, iar în spaţiile aeriene ale Poloniei şi României patrulează avioanele radar AWACS. În paralel, NATO şi-a consolidat prezenţa navală în Marea Neagră.

Preşedintele ceh, Milos Zeman, cere Alianţei să desfăşoare trupe în Ucraina, dacă Rusia va invada estul ţării.

4 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

Actual cifra săptămânii

30 de milioane USD, pentru dezvoltarea R. Moldova, vor fi oferiţi de Banca Mondială, în urma semnării unui Acord dintre Guvernul R. Moldova şi Banca Mondială privind operaţiunea de finanţare a politicilor de dezvoltare.

Aceasta este prima operaţiune

declaraţia săptămânii privind politicile de dezvoltare, ce reprezintă o componentă a Strategiei de Parteneriat a Băncii Mondiale cu Moldova pentru anii 2014-2017. Următoarea operaţiune, de aceeaşi valoare, este planificată pentru a doua jumătate a anului în curs. Valoarea totală a proiectelor, în cadrul Strategiei de Parteneriat cu Moldova pentru 2014-2017, constituie 450 mil. USD.

58 de noi afaceri cu finanţare nerambursabilă în Programul PARE 1+1 Comitetul de supraveghere a Programului PARE 1+1 a aprobat finanţarea a 58 de proiecte investiţionale în sumă de 11,3 mil. de lei. În cadrul Programului pot beneficia de finanţare nerambursabilă în valoare de 200 de mii de lei migranţii moldoveni reveniţi acasă sau rudele lor de gradul I, care investesc într-o afacere cel puţin 200 de mii de lei. Suma investiţiilor atrase de la migranţi în cadrul apelului de proiecte desfăşurat în primul trimestru 2014 este de 49,5 milioane lei, astfel un leu investit de stat generează investiţii private de 4,4 lei. În cadrul apelului de proiecte curent au fost depuse 59 de cereri de finanţare, dintre care 36 reprezintă „start up”-uri, 61% din beneficiari au până la 35 de ani, iar 20% sunt femei. 54% din beneficiarii

apelului curent al PARE 1+1 derulează afaceri în domeniul agriculturii (cereale, viţă de vie, pepiniere pomicole, creşterea florilor în sere, ferme animaliere, inclusiv creşterea viperelor, etc), 22% în producere şi prelucrare (lemn/ mobilier, brichete, materiale de construcţii, pâine, îngheţată etc.), iar 21% prestează servicii.

Potrivit directorului Organizaţiei pentru Dezvoltarea IMM-urilor (ODIMM), Iulia Iabanji, eforturile de promovare a Programului PARE 1+1 au dat rezultate bune, în primul trimestru numărul persoanelor care au primit consultaţii (peste 700) sau au beneficiat de instruiri antreprenoriale (149) crescând semnificativ. De la începutul programului, în 2011, de granturi în cadrul PARE 1+1 au beneficiat 313 persoane.

Condamnat pentru escrocherie Un bărbat a însuşit ilegal sume impunătoare de bani de la 54 de locuitori ai raionului Călăraşi care urmau să ajungă la muncă în Italia. Procuratura din Călăraşi a stabilit că, în perioada anilor 2009 – 2010, inculpatul, susţinând că recrutează muncitori în construcţii pentru o persoană din Italia, a obţinut prin înşelăciune de la 54 de persoane peste 590 mii de lei. După primirea banilor, escrocul dispărea fără urmă. În 2012, inculpatul, având intenţia de a se eschiva de la pedeapsa

penală, a părăsit teritoriul R. Moldova, însă a fost extrădat de oamenii legii. În septembrie 2013, acesta iarăşi a încercat să se eschiveze de la urmărirea penală, însă a fost reţinut de autorităţile competente ale Ungariei. Recent, în baza probelor Procuraturii Călăraşi, inculpatul a fost condamnat la 10 ani de detenţie cu recuperarea totală a prejudiciului material cauzat victimelor. Procurorii consideră sentinţa prea blândă, urmând să o conteste, solicitând 15 ani de închisoare.

Directoarea Liceului „Nicolae Iorga”, încătuşată în sala de judecată Judecătoria Botanica a condamnat-o la 5 ani de privaţiune de libertate cu executare pe directoarea Liceului „Nicolae Iorga” din Chişinău, acuzată de acţiuni de corupţie. Aceasta a mai fost privată de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe o perioadă de 2 ani, fiind obligată să achite şi o amendă în mărime de 20 000 de lei. Femeia a fost luată sub strajă chiar din sala de judecată

a Judecătoriei Botanica. Flagrantul s-a produs pe 28 august 2013, când în urma percheziţiei efectuate în biroul de serviciu al directoarei, aceasta a predat benevol suma de bani, 600 de euro, primiţi de la părinţii unui elev, pentru a-l admite, prin transfer, la studii în liceul pe care-l conduce. Urmărirea penală a fost exercitată de către Procuratura Anticorupţie.

E

mult mai simplu să găseşti un loc de muncă legal în condiţiile liberei circulaţii. În acelaşi timp, va fi uşor şi pentru cei care vor să meargă legal în statele din UE. Această decizie este un vis împlinit pentru R. Moldova, care le oferă astfel cetăţenilor ei dreptul la călătorii fără vize în state membre UE, ca orice alt cetăţean al UE. Odată cu liberalizarea vizelor, cei care călătoresc în statele UE vor putea primi şi permise de muncă, dacă îşi găsesc un loc de muncă.

Marian-Jean Marinescu, europarlamentar român şi raportor pentru R. Moldova în problema ridicării vizelor

Demisii cu substrat şi justificările Acum o săptămână, deputaţii au votat mai multe proiecte de lege care prevăd că în buzunarele magistraţilor vor ajunge mai puţini bani atunci când se vor pensiona. Pe 8 aprilie, un număr record de magistraţi, 16, au depus cereri de demisie, deşi majoritatea dintre ei nu au atins încă plafonul de pensionare.

Victor MOŞNEAG Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) au acceptat, pe 8 aprilie 2014, cererile de demisie depuse de 16 judecători, mulţi dintre care încă nu au atins plafonul de vârstă, de 65 de ani.

Aceştia vor pleca din sistem primind indemnizaţii consistente, dar şi pensii raportate la salariile majorate deja. Asta după ce, acum o săptămână, parlamentarii au votat în lectura a doua mai multe modificări la Legea despre statutul judecătorului, multe dintre modificări fiind în detrimentul magistraţilor.

Una dintre ele se referă la dreptul la o indemnizaţie lunară care nu va mai fi raportată la salariul majorat al judecătorilor. Cum însă modificările nu au intrat încă în vigoare, 15 judecători vor benefia de vechile stipulări, cu multe facilităţi.

Modificări şi demisii

Imediat după amendamentele la lege, luni, 7 aprilie, CSM anunţa

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Mihai Gavriliţă susţine că a plecat pentru că „a obosit”.

pe www.csm.md că 13 magistraţi au depus cereri de demisie. A doua zi, agenda şedinţei era completată cu cererile altor 3 magistraţi. Doar patru dintre cei 16 au atins plafonul de vârstă şi, deci, nu mai puteau activa. Ceilalţi, conform legii, puteau continua încă 2-3 sau chiar 10 ani.

Conform CSM, majoritatea magistraţilor nu au indicat în cereri motivele din care au decis să plece anume acum din sistem. „Doar câţiva au scris că pleacă din motive de sănătate”, ne-a spus Ioana Chironeţ, şefa Aparatului CSM.

Prima cerere discutată la CSM a fost cea a lui Mihai Gavriliţă, preşedintele Judecătoriei Străşeni, care mai avea încă un an până la atingerea plafonului de vârstă. Recent, ZdG scria despre averea şi dosarele familiei magistratului de la Străşeni şi despre tentativele fiicei sale, care deţine o casă de milioane la doar 26 de ani, de a deveni magistrată. Membrii CSM nu au discutat prea mult cererea lui Gavriliţă, care este şi fost membru al CSM, acceptând-o şi mulţumindu-i pentru activitate. A urmat accepta-

Jurnalul Oficial al UE: Cetăţenii R. Moldova Marţi, 8 aprilie 2014, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (UE) a publicat noul Regulament prin care cetăţenii R. Moldova au obţinut dreptul de a călători în UE, fără vize, doar cu paşapoarte biometrice. Regulamentul intră în vigoare în a 20-a zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE, adică pe 28 aprilie 2014.

Potrivit noilor modificări din Regulamentul (CE) nr. 539/2001 al Consiliului de stabilire a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi trebuie să deţină viză pentru trecerea frontierelor externe şi a listei ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt exoneraţi de această obligaţie: „În conformitate cu Declaraţia comu-

nă aprobată cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic de la Praga din 7 mai 2009 şi cu finalizarea de către R. Moldova a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, Comisia consideră că R. Moldova a îndeplinit obiectivele de referinţă prevăzute în Planul de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize”.

Lista ţărilor unde vom putea călători fără vize

Dat fiind că întruneşte toate obiectivele de referinţă, R. Moldova ar trebui să fie transferată în anexa II la Regulamentul (CE) nr. 539/2001. Această exonerare de obligaţia de a deţine viză ar trebui să se aplice titularilor de paşapoarte biometrice eliberate

de R. Moldova, în conformitate cu standardele Organizaţiei Aviaţiei Civile Internaţionale. Regulamentul intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al UE, adică pe 28 aprilie 2014. Acesta este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în statele membre în conformitate cu tratatele.

Din 28 aprilie curent, cetăţenii R. Moldova, deţinători ai paşapoartelor biometrice, vor putea călători fără vize pentru o perioadă de scurtă şedere (90 de zile sejur în timp de 6 luni) în toate statele care sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen. Adică în Belgia, Italia, Danemarca, Franţa, Portugalia, Suedia, Germania, Spania, Finlanda, Luxemburg, Grecia,

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

I 5

Actual Taraclia cere statut special

R

aionul Taraclia va intra în componenţa autonomiei găgăuze dacă Parlamentul de la Chişinău nu-i va acorda un statut special. Primarul de Taraclia, Serghei Filipov, susţine că, potrivit strategiei de descentralizare adoptată de Parlamentul R. Moldova, Taraclia ar urma să fie alipit raionului Cahul, iar acest fapt va face ca etnicii bulgari să fie în

minoritate, relatează Jurnal de Chişinău. „Problema este că acum în Taraclia bulgarii reprezintă 72% din populaţie, iar dacă vom intra în componenţa raionului Cahul, vom fi doar 6 la sută”, afirmă Filipov, care propune organizarea unui referendum. „În acest caz, vom restabili dreptatea istorică. În R. Moldova, trăim alături de 200 de ani. Prin urmare, în cazul în care

Parlamentul refuză să ne acorde un statut special, vom solicita aderarea la Găgăuzia. Nu putem cere independenţă, pentru că este imposibil. Odată cu aderarea la Găgăuzia, vom beneficia de un statut special. Deci, în cazul unirii R. Moldova cu România, Taraclia şi Găgăuzia vor avea dreptul de a ieşi din componenţa R. Moldova”, adaugă primarul.

copiilor judecătorilor rea cererii lui Gheorghe Ulianovschi, alt magistrat care a solicitat demisia, prezent la CSM. Celelalte cereri au fost discutate în lipsa magistraţilor. Cu o singură excepţie, cererile au fost acceptate. În cazul lui Mihail Selevestru, de la Orhei, care este vizat în proceduri disciplinare, riscând să fie demis din funcţie, decizia a fost amânată.

Urmaşii judecătorilor vor să fie judecători

Dacă unii au plecat din sistem, după zeci de ani de muncă, alţii au dorit să le ia locul. Printre aspiranţi a fost şi Petru Harmaniuc, fiul lui Valeriu Harmaniuc, care tocmai îşi anunţase plecarea din funcţie. Harmaniuc a candidat alături de Corneliu Creţu, fiul fostului vicepreşedinte al Curţii de Apel Chişinău, învinuit de uciderea prin imprudenţă a lui Sorin Paciu, Maria Cosma, nepoata lui Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, dar şi Natalia Berbec, absolventă a Institutului Naţional al Justiţiei în 2013.

Despre toţi patru, ZdG, cu referire la un document al SIS, scria că deţin averi impresionante, deşi nu au împlinit nici 30 de ani. Astfel, despre Petru Harmaniuc scriam că deţine o casă de lux în Stăuceni, estimată la 7 mln. de lei, dar şi trei automobile, dintre care un BMW X5.

Despre nepoata lui Poalelungi am scris că, la 25 de ani, deţine un cont de 850 de mii de lei, iar despre Creţu, că are un Mercedes şi o firmă în SUA şi că ar fi participat la vânătoarea din Pădurea Domnească, din 23 decembrie 2012, împreună cu

tatăl său. În documentul SIS se mai menţiona că Natalia Berbec, care în 2001-2009 era juristă la ÎM „Regia Transport Electric”, întreprindere supusă în acea perioadă unor atacuri „raider”, prin concubinul său, ar avea legături cu controversatul Veaceslav Platon.

„Am sacoşe cu cecuri.

Pot demonstra”

În faţa membrilor CSM, toţi s-au justificat. Nu am ascuns informaţia că am o firmă. Am fondat-o din surse proprii, pe când eram student şi am lucrat cu Work and Travel în SUA. 200 USD am plătit pentru a fonda firma”, a menţionat Corneliu Creţu, care a prezentat şi documente prin care a încercat să demonstreze că nu este vânător şi că nu a fost vreodată la vânătoare.

Petru Harmaniuc a menţionat că „informaţiile din presă despre mine le consider nişte neglijenţe jurnalistice. Cele referitoare la o casă de 7 milioane. Casa e de 98 m.p.. Am lucrat la ea. În 2008 am fost în SUA. Am lucrat. Pentru toate sumele, am o sacoşă plină cu cecuri. Pot demonstra cât costa piatra, cimentul, atunci când le-am procurat. Eu deţin un singur automobil, celelalte sunt prin mandat.

Sunt ale surorilor mele”, a spus Harmaniuc. La rândul său, Natalia Berbec a întrebat: „Cum să demonstrez că nu-l cunosc pe Platon, dacă eu chiar nu-l cunosc?” În final, după deliberare, membrii CSM au decis să amâne subiectul numirii lor în funcţia de judecător pentru una dintre şedinţele următoare.

Magistraţii care pleacă din sistem 1. Constantin Gurschi – CSJ – 1949 (65 ani) 2. Ion Arhiliuc – CSJ – 1951 (63 ani) 3. Ion Vâlcov - CSJ – 1953 (61 ani) 4. Tamara Pelin - de la CA Chişinău – 1952 (62 ani) 5. Gheorghe Ulianovschi, preşedinte - CA Comrat – 1949 (65 ani) 6. Valeriu Harmaniuc - CA Bălţi – 1955 (59 ani) 7. Elena Lazareva - CA Comrat – 1949 (65 ani) 8. Mihai Gavriliţă - preşedinte, Judecătoria Străşeni – 1950 (64 ani) 9. Nicolae Chirtoagă - Judecătoria Briceni – 1949 (65 ani) 10. Ion Raropu - Judecătoria Călăraşi – 1952 (62 ani) 11. Ion Dandara – Judecătoria Sângerei – 1961 (53 ani) 12. Vasile Macrinici – Judecătoria Rezina – 1950 (64 ani) 13. Tamara Anghel, Judecătoria Rezina – 1971 (43 ani) 14. Mihail Dolghieri – Judecătoria Briceni – 1952 (62 ani) 15. Iurii Guzun – Judecătora Briceni – 1963 (51 ani) 16. Vasile Selevestru -Judecătoria Orhei 1953 (61 ani) (cerere amânată)

pot călători fără vize în UE Islanda, Olanda, Austria, Norvegia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Elvetia şi Liechtenstein.

Regimul fără vize se va referi şi la viitoarele state membre ale acordului Schengen precum sunt Bulgaria, Cipru, România şi Croaţia.

Călătoria fără vize în statele menţionate mai sus nu va oferi drept de muncă, iar doritorii de a călători în Irlanda sau Marea Britanie vor fi în continuare obligaţi să obţină viza de intrare în aceste două state membre ale UE. Amintim că votul Parlamentului European din 27 februarie curent în favoarea abolirii regimului de vize pentru cetăţenii din R. Moldova a fost confirmat la scurt timp de către Consiliul UE. I.S.

internaţi

nal

INDIA. Secţiile de votare au fost deschise luni în două state din nordestul Indiei, marcând începutul alegerilor legislative care vor continua peste cinci săptămâni, fiind cele mai mari organizate vreodată în lume, informează AFP. Partidul naţionalist hindus e dat drept favorit pentru a succeda Partidul Congresului familiei Gandhi, aflat la putere de 10 ani.

Alegătorii din şase circumscripţii în statele Assam şi Tripura, state enclavă în nord-estul ţări, au votat primii. Circa 814 mil. de alegători indieni sunt chemaţi să voteze timp de cinci săptămâni şi, potrivit sondajelor, ei ar putea încheia un deceniu de putere al Partidului Congresului, afectat de numeroase cazuri de corupţie şi incapacitatea de a revigora economia, care merge în gol de trei ani. Rezultatele vor fi anunţate pe 16 mai.

RUSIA. Partidul Comunist rus, susţinut de opoziţie, a obţinut o victorie în alegerile pentru Primăria Novosibirsk, al treilea cel mai important oraş din Rusia, învingând partidul aflat la putere al lui Vladimir Putin, potrivit rezultatelor publicate luni. Deputatul comunist Anatoli Lokot a obţinut 43,75% din voturi, iar primarul interimar Vladimir Inatkov, candidatul Rusiei Unite, formaţiunea preşedintelui rus, 39,57%, a anunţat Comisia electorală de la Novosibirsk. “Am creat o situaţie unică în Rusia, printr-o uniune a opoziţiei care a permis învingerea Rusiei Unite”, a declarat Lokot, în vârstă de 55 de ani, citat de site-ul Partidului Comunist rus. Lokot a primit sprijinul deputatului de opoziţie Ilia Ponomarev, unul dintre liderii mişcării de protest fără precedent care a avut loc înainte de revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin în 2012.

ISRAEL. Ministrul de Externe, Avigdor Lieberman, se pronunţă pentru alegeri anticipate în Israel, respingând aplicarea acordului privind relansarea negocierilor cu palestinienii, încheiat în iulie, sub egida SUA, scrie presa israeliană. Guvernul israelian, aflat în plin proces de negociere cu privire la eliberarea mai multor deţinuţi palestinieni, are “trei opţiuni: să-i elibereze pe deţinuţi, deşi palestinienii şi-au încălcat promisiunile, să formeze o nouă coaliţie de guvernare sau să organizeze noi alegeri. Ultima opţiune e mai dezirabilă”, a spus într-o conferinţă, la New-York, liderul partidului ultranaţionalist Israel Beiteinou, citat de un post de radio israelian. La 29 martie, Israelul a refuzat să elibereze ultima serie de prizonieri, după ce Autoritatea Palestiniană a aderat la 15 acorduri şi tratate internaţionale.

GERMANIA. Ministerul german de Externe a anunţat luni că l-a convocat pe Ambasadorul Coreei de Nord, după ce Phenianul a anunţat că “nu exclude” posibilitatea de a recurge la un al patrulea test nuclear. Convocarea a fost cauzată şi de lansarea unor rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune, precum şi de schimbul de tiruri în largul mării între Seul şi Phenian, “în urmă cu câteva zile”, se precizează într-un comunicat de presă al diplomaţiei germane. La sfârşit de martie, Coreea de Nord anunţase că “nu exclude” posibilitatea de a recurge la un al patrulea test nuclear ca răspuns la ameninţările reprezentate, în opinia sa, de manevrele comune între Seul şi Washington şi condamnarea ONU, a avertizat aceasta.

CHINA. Beijingul nu va “provoca incidente” în legătură cu insulele pe care şi le dispută cu statele vecine, l-a asigurat ministrul chinez al Apărării pe omologul său american Chuck Hagel, aflat în vizită în China.

Ministrul chinez al Apărării a făcut referire la diferendul dintre Beijing şi Tokyo în legătură cu insulele din Marea Chinei de Est, care provoacă temeri privind o confruntare militară între cele două puteri asiatice. “Nu vom lua iniţiativa de a provoca incidente”, l-a asigurat generalul Chang Wanquan pe secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, după vizita la bordul noului portavion chinez Liaoning, ancorat la baza navală Yuchi din oraşul Qingdao.

UCRAINA. Situaţia din est, unde separatişti proruşi au ocupat clădiri publice în cel puţin două oraşe, va fi rezolvată în următoare 48 de ore, iar dacă negocierile vor eşua, va fi folosită forţa, a anunţat miercuri ministrul ucrainean de Interne. “Sunt două opţiuni - politică şi negocieri, sau prin forţă”, a declarat ministrul Arsen Avakov în faţa jurnaliştilor, în cadrul unei reuniuni guvernamentale. “Pentru cei care vor dialog, propunem negocieri şi o soluţie politică. Pentru minoritatea care vrea conflict, aceasta va primi un răspuns puternic din partea autorităţilor ucrainene”, a declarat el. Tensiunile au luat amploare duminică în estul rusofon al Ucrainei, inclusiv la Harkov, unde manifestanţii au atacat clădiri administrative, precum şi la Lugansk şi Doneţk. Manifestaţii se pronunţă pentru “federalizarea” Ucrainei.

GERMANIA. Cancelarul Angela Merkel a criticat miercuri Rusia, afirmând că nu observă niciun semn de detensionare din partea Moscovei în criza ucraineană, după ce Vl. Putin s-a angajat să retragă trupele ruse comasate la frontiera cu Ucraina. “Situaţia în Ucraina rămâne dificilă”, a declarat cancelarul într-un discurs pe teme de politică generală în Bundestag. “Din nefericire, asupra multor puncte, nu putem să percepem contribuţia Rusiei la o detensionare”, a adăugat ea, pledând, în pofida acestei constatări, pentru o continuare a dialogului cu Moscova. Merkel a subliniat, la sfârşit de martie, că Putin a informat-o la telefon cu privire la o “retragere parţială a trupelor ruse de la frontiera de est a Ucrainei”.

De atunci, afirmă Berlinul, nu s-a întâmplat nimic care să confirme această retragere.

6 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

Dosar

Licenţele de pe piaţa neagră declarat împotriva Agenţiei de Stat pentru Protecţia Intelectuală, care îi anulase anterior, în 2005 şi 2006, dreptul asupra mărcii Euro Contact, pe care îl deţinea. Din acel document, dar şi din câteva mesaje postate de către Olga Lapteacru pe un site gestionat de Serviciul Fiscal de Stat aflăm că Anatolie Morcov a şi fost judecat pentru faptul că elibera, prin intermediul firmei Euro Contact, licenţe, încă în anii 1998-1999, iar în final, că acesta a fost achitat.

Cu 300 de euro şi, ulterior, contra câtorva procente din venitul tău lunar, poţi obţine o licenţă care îţi „permite” să profesezi avocatura. Oferta vine din partea unui avocat, iar firma cu care colaborează acesta îţi propune licenţe în mai multe domenii supuse licenţierii în R. Moldova, la preţuri şi condiţii mult mai atractive decât ale instituţiilor de stat, abilitate să ofere asemenea certificate. Activitatea celor care oferă licenţe, fentând statul, prosperă, chiar dacă organele de drept ştiu despre această schemă.

Cei 2700 de lei şi comunicatul fiscului

Victor MOŞNEAG Pentru a ne convinge de posibilitatea obţinerii unei licenţe de avocat, i-am telefonat, după care ne-am întâlnit cu Ananie Căşuneanu. Acesta nu deţine o licenţă de avocat eliberată de Uniunea Avocaţilor (UA), dar acordă asistenţă juridică inclusiv în instanţele de judecată.

Întâlnirea din incinta judecătoriei

Cu Ananie Căşuneanu ne-am întâlnit în incinta Judecătoriei Centru, acolo unde el urma să participe pe un dosar, în calitate de avocat. Dialogul, pe un scaun de la etajul trei al instanţei a durat vreo 50 de minute. În acest timp, din postura unui absolvent al unei facultăţi de drept, am discutat despre posibilitatea obţinerii unei licenţe de avocat. Bărbatul ne-a prezentat licenţa sa, în baza căreia activează, eliberată de firma Euro Contact Transnaţional.

Căşuneanu a părut să fie sincer cu noi, precizând din start că o astfel de licenţă nu este recunoscută de toţi judecătorii şi că, atunci când cel care o deţine merge în procese, „întâmpină anumite greutăţi”, licenţa nefiind eliberată de către UA, dar şi că numele său, din cauza că foloseşte această licenţă, figurează în mai multe dosare penale. El ne-a prezentat un document în care se menţiona că, pe numele său, un dosar penal a fost deja clasat. Căşuneanu ne-a anunţat că ceea ce face el este „cu titlu de experiment” şi ne-a sugerat să nu ne grăbim cu luarea unei decizii, până la soluţionarea definitivă a dosarelor sale.

Am vorbit cu acesta şi despre eventuale taxe. El ne-a spus că „taxa diferă mult de cea de la UA. Eu nu ştiu acum cât e. Întreabămă şi am să-ţi răspund, atâta sau atâta. Aici, faţă de UA, diferenţa e că licenţa ţi se dă pe un an de zile.

Nu eu hotărăsc preţul. Trebuie să discut cu proprietarul mărcii, Anatolie Morcov”. L-am întrebat dacă rezolvăm lucrurile „cu o mie de euro”. „Poate şi mai puţin, poate şi mai mult. În principiu, e ok. Se poate plăti şi în rate. Anual, mai achiţi 15% din venit”, ne-a spus acesta.

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Sediul firmei Euro Contact Transnaţional a fost anterior în incinta Casei Presei

Sfat de la intermediar: Nu te grăbi

Ulterior, pentru a preciza anumite detalii, Căşuneanu i-a telefonat unui oarecare Vladimir. Ulterior am aflat că acesta este Vladimir Guzun, avocat cu acte în regulă, oferite de către UA. După discuţie, el ne-a atenţionat că, dacă vom merge direct la Guzun, „el ne-ar putea lua banii şi gata. Nu te grăbi, chiar dacă vei ieşi direct la Guzun.

El îţi va zice direct, da, da, da, ca să intre în posesia banului. Mai mult nu-l interesează. Dar, dacă te vei porni de unul singur, te vei ciocni de aceleaşi probleme ca şi mine.

Guzun pe mine m-a ajutat iniţial cu licenţa asta. El se descurcă uşor, având ambele licenţe”, ne-a spus Ananie Căşuneanu, precizând că există încă „2-3 avocaţi care activează cu asemenea licenţe”.

Căşuneanu nu este însă decât un intermediar în povestea cu licenţele, aşa că i-am telefonat, a doua zi, direct avocatului Vladimir Guzun.

I-am spus că am avea nevoie de o licenţă pentru activitatea de comercializare a băuturilor alcoolice, care, conform informaţiilor Camerei de Licenţiere, costă 52 de mii de lei. El ne-a propus să ne întâlnim în clădirea Sigma, vis-a-vis de Judecătoria Botanica. Acolo, la etajul 10, în biroul 1010, pe uşa căruia este indicat că intrăm în sediul Euro Contact Transnaţional şi pe o „proprietate privată”, acesta discuta cu o doamnă care, de fapt, se ocupă de activitatea companiei ce oferă licenţe.

100 de euro – stagierea, 200 de euro – licenţa

În limba rusă, ea ne-a explicat în detalii cum putem obţine licenţa dorită, menţionând că, oricum, vom avea nevoie de certificate de calitate pentru băuturile şi marfa pe care o vom vinde. „Avem nevoie de actele firmei. Licenţa costă 300 de lei, plus 6% din venitul lunar.

Să ştiţi, cu licenţa asta nu plătiţi doar impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată. În rest, plătiţi totul la stat, cum trebuie”, a precizat femeia, oferindu-ne şi o carte de vizită de pe care am aflat că o

Valentina Rusu Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

În R. Moldova există doar şase instituţii, toate de stat, care oferă licenţe: Camera de Licenţiere, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică, Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei şi Consiliul Coordonator al Audiovizualului. Conform legii, licenţa de avocat este eliberată exclusiv de către UA. cheamă „Olga Anatolievna”. „Nu veţi avea mari probleme cu fiscul, dar aţi putea fi verificat de cineva de la noi”, ne-a atenţionat ea.

Ulterior, l-am întrebat pe Vladimir Guzun despre o eventuală licenţă de avocat, pentru un eventual prieten, care a studiat la drept. Avocatul ne-a spus că acest lucru e posibil şi că, iniţial, trebuie trecut un stagiu practic, de două luni. „Tradiţional – pentru stagiere se plăteau 100 de euro, iar pentru licenţă – 200 de euro. Asta pentru un an de zile.

Da, şi 6% din venitul lunar.” „Asta-i regula generală”, l-a completat Olga Anatolievna. „În instanţă, cu licenţa asta, sunt probleme, dar eu am să-l pun la curent cu ele (pe prietenul pentru care am discutat, n.r.). În principiu, poate fi rezolvat. Noi am lucrat şi lucrăm sub aceste licenţe.

Sunt probleme, dar acestea le fac oponenţii noştri din UA. Dar, dacă omul va conştientiza ce-i asta avocatură, va lucra şi va izbuti”, ne-a asigurat Vladimir Guzun.

Euro Contact şi familia Morcov

Numerele de telefon din cartea de vizită oferită de reprezentata Euro Contact Transnaţional coincid cu cele de pe un alt anunţ de pe un site specializat. Acolo însă se face publicitate unei firme specializate în producerea mobilei, Lapol Design.

Conform informaţiilor de la Camera Înregistrării de Stat, firma o are ca fondatoare pe Olga Lapteacru Anatolie, cea cu care ne-am şi întâlnit la sediul Euro Contact Transnaţional.

Pe aceeaşi adresă ca şi firma de mobilă, Decebal 63, ap. 37, se află şi sediul Întreprinderii Individuale „Eurocontact Transnaţional-Morcov”, fondată de Anatolie Morcov în 1996, care pare a fi tatăl Olgăi. Firma este specializată în comerţ cu ridicata şi intermedieri, exclusiv comerţ cu autovehicule şi motociclete, şi are un capital social subscris de 0 lei. Cu o denumire similară, Anatolie Morcov îşi deschidea, împreună cu un oarecare Vladimir Lupaşco, o altă firmă, SRL Euro-Contact, în 1992.

Istoria firmelor Euro Contact, deşi nu a fost una mediatizată, are un trecut interesant. În 2008, Curtea Supremă de Justiţie respingea irevocabil recursul lui Anatolie Morcov,

Ananie Căşuneanu şi Vladimir Guzun au ajuns în vizorul ZdG în urmă cu câteva săptămâni, atunci când am fost sesizaţi de către Valentina Rusu, care s-a plâns că a avut probleme cu cei doi după ce a apelat la ei, solicitând servicii juridice. Valentina Rusu, fostă angajată a Ministerului Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor (MTIC), a apelat la Ananie Căşuneanu, pe care-l cunoştea ca fiind jurist, pentru a contesta în judecată ordinul prin care a fost demisă. La vreo lună după ce a achitat 2700 de lei pe un cont deschis pe numele avocatului Vladimir Guzun, pe care Căşuneanu l-a angrenat în proces, aceasta a aflat că cei doi nu au făcut niciun demers în instanţă, iar ulterior, după ce femeia a aflat, iar avocatul a atacat ordinul de demisie, cererea a fost respinsă, pe motiv că a fost depusă prea târziu.

Valentina Rusu a observat, printre documentele pe care le deţine, că cei doi foloseau mandate pe care se menţiona firma Euro Contact Transnaţional. Din septembrie 2012, ea a tot depus plângeri la organele de drept şi la UA, solicitând pedepsirea celor doi jurişti. Recent, Natalia Ataman, procuror la Procuratura Centru, decidea, însă, neînceperea urmăririi penale pe numele celor doi (pe faptul celor 2700 de lei luaţi), pe motiv că faptele nu sunt prevăzute de legea penală ca infracţiune, dar că, pe numele lui Căşuneanu a fost iniţiat un proces contravenţional, iar în privinţa lui Vladimir Guzun va fi sesizată UA. În urmă cu o lună şi jumătate, activitatea firmei Euro Contact Transnaţional se regăsea într-un comunicat de presă al SFS. Instituţia anunţa că „activitatea aşa-zisei companii Euro Contact prezintă semnele unei activităţi ilicite” şi că „pretinsa companie, de mai mulţi ani, eliberează „mandate de Licenţă” şi „Licenţă” pentru diferite genuri de activitate, fără nici un temei legal. Reacţia fiscului venea după ce reprezentanţii instituţiei depistau 40 de cazuri de activitate a taxi-urilor în baza licenţelor eliberate de această firmă.

Totodată, se preciza că „prin intermediul sesizărilor de la populaţie s-a constatat că activitatea Alianţei comerciale „Euro Contact Transnaţional” se dezvoltă cu paşi rapizi, pe moment fiind deja prezentă şi la comercianţii care practică activitate de comerţ pe teritoriul Pieţei Centrale...”, dar şi că despre aceste fapte au fost anunţate organele de drept.

Doar că, nici în aprilie 2014, oamenii legii se pare că nu au ajuns la sediul organizaţiei.

Vom reveni

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

I 7

Dosar

În numele reformei

De ce a fost condamnat judecătorul Popa Gheorghe Popa, primul judecător prins în flagrant cu mită, este şi primul magistrat condamnat pentru corupţie, în acest mileniu, în R. Moldova. „La noi, la orice poţi să te aştepţi”, a exclamat, după ce a ascultat sentinţa, Gheorghe Popa, menţionând că „speranţa moare ultima”. „În dosarul ăsta a fost o situaţie în care putea fi o sentinţă de condamnare sau una de achitare. Chestiunile că cei cu milioanele nu stau la dubă, dar ăsta cu 200 USD stă, da, şi pe mine tot mă deranjează foarte mult, dar.... Nu sunt un dobitoc şi îmi dau seama că în faţa mea a stat un coleg”, a menţionat pentru ZdG Victor Boico, judecătorul Judecătoriei sect. Buiucani, care a emis sentinţa.

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Judecătorul Victor Boico, în momentul în care citeşte sentinţa

Victor MOŞNEAG Marţi, 8 aprilie 2014, Gheorghe Popa se prezenta calm la Judecătoria Buiucani, unde urma să fie pronunţată sentinţa în dosarul său, iniţiat în octombrie 2013, când a fost reţinut în flagrant cu 200 USD. „99,99% suntem siguri că va fi achitat. Altceva nu poate fi”, ne spunea unul dintre fraţii magistratului, care a asistat, la fel ca şi ceilalţi doi fraţi ai săi, la toate şedinţele de judecată. Gheorghe Popa părea şi el optimist. La câţiva metri de biroul judecătorului Victor Boico, care urma să-i decidă soarta, abordat de jurnalişti, el făcea glume şi părea relaxat, susţinând în continuare că este nevinovat şi că a fost victima unei provocări, înscenate de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA).

Condamnarea, cunoscută din timp?

La 13.30, toată lumea era gata.

ZdG a fost singura instituţie de presă care a participat la toate şedinţele de judecată pe dosarul Popa, relatând mersul procesului în 8 articole. La pronunţarea sentinţei au venit însă mai mulţi reprezentanţi, inclusiv de la câteva posturi tv. De altfel, unele televiziuni promovau din ajun şedinţa de marţi. Din discuţiile cu alţi jurnalişti devenise clar că presa a venit pentru că Gheorghe Popa ar urma să fie condamnat. Aşa susţineau, în discuţii cu diverşi jurnalişti, surse din cadrul justiţiei, până la pronunţarea sentinţei. Escorta însă nu era la uşa cabinetului judecătorului Victor Boico, un semn pentru cei iniţiaţi că inculpatul nu are cum să fie încătuşat.

La 13.30, grefierul lui Boico anunţă părţile că judecătorul încă este în deliberare. Peste cinci minute, părţile sunt chemate în sală.

Gheorghe Popa pare relaxat. Dar, cuvintele lui Victor Boico l-au făcut să se schimbe la faţă: „A-l recunoaşte culpabil pe Popa Gheorghe

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Gheorghe Popa, în momentul pronunţării sentinţei de condamnare pe numele său

în temeiul art. 324 al. 3, Cod Penal şi a-i numi pedeapsa, 7 ani de închisoare cu executare, în penitenciar de tip închis, cu amendă de 8 mii unităţi convenţionale (160 mii lei, n.r.), cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice pe un termen de 10 ani”. Boico l-a pedepsit pe Popa chiar mai drastic decât solicitase procurorul. Octavian Iachimovschi a cerut 7 ani de închisoare, o amendă de 2 mii u.c. (40 mii lei) cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii publice timp de 5 ani.

Sentinţa nu a fost pusă în aplicare, acest lucru urmând să aibă loc după examinarea dosarului la Curtea de Apel. Până atunci, Popa nu are dreptul să părăsească ţara. „La noi, la orice poţi să te aştepţi”, a exclamat, la final, Gheorghe Popa, menţionând că va merge la Curtea de Apel şi că „speranţa moare ultima”.

Popa este doar al doilea judecător din istoria R. Moldova condamnat pentru acte de corupţie. Primul a fost regretatul Andrei Bejan, condamnat la 10 ani de închisoare, la mijlocul anilor ‘90.

Procurorul vs avocatul.

Corect vs ilegal

Octavian Iachimovschi, procurorul anticorupţie care a condus urmărirea penală pe acest dosar, ne-a declarat că „poziţia noastră a fost luată în considerare în ceea ce ţine de pedeapsă. Probele prezentate consider că au fost apreciate obiectiv şi corect. Eu nu pot fi mulţumit de o hotărâre. Eu sunt procuror şi nu am niciun interes personal. Eu nu am condamnat pe nimeni, doar am susţinut acuzarea

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Miercuri, 9 aprilie, Judecătoria Căuşeni urma să pronunţe sentinţa în cazul lui Nicolae Nogai, judecător suspendat din funcţie al Curţii de Apel Bender.

Maria Tertea, magistrata care examinează dosarul, a decis însă amânarea pronunţării sentinţei până pe 25 aprilie, pe motiv că dosarul ar fi unul complicat. de stat. Faptul că dl Popa a fost luat în flagrant reprezintă un cumul de circumstanţe, cum ar fi chiar şi modificarea art 19, al. 4 din Legea despre statutul judecătorului, care a permis ca urmărirea penală pe cazuri de corupţie să fie iniţiată direct de procurorul general”, a menţionat Iachimovschi.

O altă poziţie are însă avocatul lui Gheorghe Popa, Vasile Nicoară, care afirmă că sentinţa este una ilegală. „Caracterul ilegal al sentinţei rezultă din faptul că probele, conţinutul lor, obligau judecătorul să adopte o sentinţă de achitare.

Mă refer la declaraţiile martorilor Durnea şi Buşovschi. Instanţa a invocat că argumentele apărării nu combat şi nu demonstrează categoric şi incontestabil netemeinicia şi ilegalitatea acţiunilor de urmări-

re penală. De fapt, apărarea, comform legii, nici nu a avut această sarcină. Autorităţile statului aveau sarcina să demonstreze că în speţă nu a existat elementul provocării, invocat de noi”, a precizat Nicoară. Acesta susţine că, împreună cu Gheorghe Popa, va sesiza Ambasada SUA în R. Moldova, dar şi pe şeful Delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola. „În detrimentul dreptului la un proces echitabil, statul încearcă să demonstreze eforturile şi rezultatele în lupta cu corupţia. Cred că judecătorul a fost pus în situaţia de a emite o atare sentinţă de către autorităţile statului”, crede Nicoară.

Boico susţine că nu a fost presat

Marţi, în jurul orei 15.30, i-am telefonat judecătorului Victor Boico, întrebându-l dacă a fost sau nu supus unor presiuni pentru a emite o sentinţă de condamnare în cazul lui Gheorghe Popa. Asistenta acestuia ne-a spus că magistratul nu mai este la serviciu şi că, cel mai probabil, nici nu va mai fi în acea zi, el neavând programate alte şedinţe de judecată. A doua zi, am reuşit, totuşi, să discutăm cu judecătorul Boico, iar acesta a făcut mai multe precizări legate de dosar. „Puteţi să vă imaginaţi care a fost stresul meu în situaţia în care s-a emis o asemenea sentinţă!? Dar, toată presa a vorbit în necunoştinţă de cauză. Aici nu este mită, e corupere pasivă, o infracţiune mult mai gravă, la care nu există o altă alternativă. Nu ar trebui să vorbesc despre probe, dar parcă vreau să spun societăţii despre nişte situaţii

Octavian Iachimovschi, procurorul care a obţinut condamnarea lui Gheorghe Popa

tratate incorect. Eu am luat cunoştinţă de toată informaţia din presă.

Comentariile făcute sunt foarte departe de adevăr. În acest dosar a fost o situaţie în care putea fi o sentinţă de condamnare sau una de achitare. Chestiunile că cei cu milioanele nu stau la dubă, dar ăsta, cu 200 USD, stă, da, şi pe mine tot mă deranjează foarte mult. Nu sunt un dobitoc şi îmi dau seama că în faţa mea a stat un coleg”, a menţionat Victor Boico.

L-am întrebat dacă sentinţa are vreo legătură cu solicitările europenilor de a lupta cu corupţia din justiţie, poziţie enunţată de avocatul lui Popa. „Oricine poate face o astfel de concluzie, că toţi aşteaptă rezultate, dar asta nu înseamnă că judecătorii sunt presaţi să emită sentinţe de condamnare. E absurd.

La Curtea de Apel sunt trei... Se vor gândi, vor vedea. Poate vor da o altă apreciere probelor. Faptul că nu am dispus executarea imediată a sentinţei nu înseamnă în niciun caz că nu am fost sigur că Gheorghe Popa trebuie condamnat. Decizia are tangenţă cu modul în care se hotărăşte întrebarea cu prezumţia nevinovăţiei. Nu am vrut să pun în aplicare sentinţa, care nu este una definitivă. Consider corect ca, în situaţii de rezonanţă, să dai voie inculpatului să treacă toate căile de atac”, a conchis magistratul, care recent a fost ales în Colegiul Disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii.

P.S. ZdG va prezenta, în numărul următor, cum a motivat judecătorul Victor Boico sentinţa de condamnare în privinţa lui Gheorghe Popa.

8 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

realitatea 7 aprilie:

Victimele torturii vor să viseze din nou 7 aprilie 2009 a fost o provocare care a dezvăluit numeroase probleme de sistem, spun membri ai societăţii civile. Întrebările despre acele evenimente nu-şi mai găsesc răspunsuri. O explicaţie au aşteptat şi sutele de tineri bătuţi acum 5 ani prin comisariatele de poliţie.

Mulţi dintre ei au părăsit R. Moldova, iar alţii şi-au găsit dreptatea la CtEDO. Relatări despre evenimentele din aprilie 2009, dar şi alte exemple de tortură au fost adunate într-o culegere de mărturii, lansată pe 3 aprilie la Chişinău.

Tineri care au fost torturaţi, părinţi care şi-au îngropat copiii, avocaţi şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale care le-au căutat dreptatea prin instanţe s-au întâlnit la cinci ani de la evenimentele din aprilie 2009, ca să constate cu regret că autorităţile n-au făcut mare lucru pentru a face lumină în acel caz. „În toţi aceşti ani, am avut impresia că soluţionarea cazului „7 aprilie” este doar în interesul societăţii civile. N-am primit nici până acum un răspuns clar despre ce a fost atunci. Reacţia întârziată a Procuraturii le-a tăiat din speranţe persoanelor care au fost torturate. Ne deranjează mult că nu există nicio hotărâre irevocabilă. Pentru noi, acest „7 aprilie” a fost un joc bine regizat, iar ceea ce au făcut autorităţile până acum chiar nu este suficient”, a menţionat, în cadrul conferinţei, directoarea executivă a Amnesty International Moldova, Cristina Pereteatcu.

„Vreau ca lumea să nu ne mai privească ca pe nişte exponate de muzeu”

„Acum cinci ani, sute de tineri au fost traumaţi pentru că au avut curajul să ceară justiţie şi un viitor mai bun. Lumina pe care o aşteptăm noi se află la capătul unui tunel obositor de lung. Am toate motivele să cred că tot ce s-a întâmplat atunci este dat uitării”, constată Radion, victimă a evenimentelor din aprilie 2009. „Ziua de 7 aprilie şi urmările ei sunt o preţioasă lecţie de viaţă. Datorită acelei zile, astăzi nu mai cred orbeşte nici în oameni, nici în ideologii şi, în consecinţă, nu mai sunt materie primă pentru manipulare. Acele lecţii m-au costat mult şi din cauza asta privesc cu mai puţină încredere spre viitor”, adaugă tânărul. „Vreau ca lumea să nu ne mai privească ca pe nişte exponate de muzeu. Suntem oameni şi am reuşit să trecem peste acele momente. Nu am nicio încredere în cei de la guvernare, pentru că, venind la putere, nu au făcut mare lucru. Am umblat cinci ani prin instanţele din R.Moldova, ca în final să-mi găsesc dreptatea la CtEDO. 7 aprilie a lăsat în inima

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

mea o umbră pe care, chiar dacă încerc să o evit, este greu să trec peste ea”, spune Radu Banari, un alt tânăr care a fost maltratat de poliţişti. În urma acelor evenimente, R.Moldova a fost condamnată pe trei cazuri la CtEDO. În alte nouă cazuri, reprezentanţii statului au ajuns la înţelegeri amiabile. „Am încercat să recuperăm prejudicii morale şi materiale pentru cei care au suferit, dar statul încă nu are capacitatea să investigheze cazuri de tortură”, menţionează Vadim Vieru, juristul Asociaţiei Promo-LEX. „E regretabil că Parlamentul nu a reuşit să asigure independenţa procuraturii în această perioadă. Toţi ştim că în acele zile au fost peste 700 de plângeri, dar conform datelor procuraturii au fost depuse doar 108 sesizări. Procuratura nu a reuşit să demonstreze că, la nivel naţional, avem un mecanism eficient de investigare a faptelor de tortură”, constată juristul.

„Vreau să visez şi să zbor din nou”

„Când am ajuns pe bulevardul Ştefan cel Mare, am văzut mulţimea de oameni care scanda. Într-un moment, am înţeles că am rămas singur şi am hotărât să mă întorc acasă. Nu departe de PMAN, am fost reţinut de un grup de poliţişti, care au început să mă lovească la cap. Eu strigam că nu am făcut nimic. Când au înţeles că sunt minor, m-au lăsat să merg acasă. Însă, la câteva sute de metri, am fost atacat de alţi poliţişti, care m-au doborât la pământ şi m-au bătut cu cruzime”.

Este povestea lui Vitalie, un tânăr care, în aprilie 2009, avea 14 ani.

Relatările lui Vitalie, dar şi ale

altor 11 persoane care au trecut printr-un proces de reabilitare în urma torturii la care au fost supuse, sunt descrise cu grijă în culegerea de memorii „Vreau să visez şi să zbor din nou”. Aceasta a fost prezentată în cadrul aceleiaşi conferinţe, organizată de RCTV Memoria. „Deoarece ştiam că e minor, am rămas uluită. Cum e posibil aşa ceva? Inima a început să-mi bată puternic. Doamne, e doar un copil! Am depus efort să-mi stăpânesc emoţiile şi să-l încurajez: totul va fi bine, noi te vom ajuta”, comentează istoria lui Vitalie autoarea cărţii, Ludmila Popovici. „Vreau să visez şi să zbor din nou” cuprinde 12 cazuri, dintre

care nouă sunt ale tinerilor victime ale torturii din aprilie 2009. „Ne-am dorit ca mai multă lume să înţeleagă prin ce au trecut aceste persoane. De multe ori am fost întrebaţi de soarta lor. De fapt, cartea este rezultatul terapiei narative, pe care am făcut-o cu ei. Apoi am decis să facem o carte pentru a prezenta publicului larg ideile şi speranţele lor de viitor”, afirmă autoarea cărţii, Ludmila Popovici. „Vreau ca lumea să cunoască despre traumă în general.

Pentru că în R.Moldova sunt multe cazuri de acest gen. E o carte care se focusează pe depăşirea situaţiei de traumă. Pentru aceşti băieţi, totul s-a întâmplat la o vârstă fragedă. Mulţi dintre ei

spuneau că s-au maturizat brusc.

Titlul cărţii a fost inspirat tot din discuţii”, explică autoarea.

„Trăgându-şi uniforme de croială europeană, şi-au abandonat ei apucăturile de zbiri?”

„Istoriile tinerilor cuprinse între aceste coperte nu reprezintă doar un rechizitoriu explicit la adresa unui regim politic odios, de fapt, este o carte despre răul de lângă noi, despre omul care nu are ruşine şi nu are oroare de propria sa violenţă, de propria sa perfidie.

Câţi dintre monştrii cu epoleţi care au operat în faimoasele „Coridoare ale morţii” au mai rămas în structurile Ministerului de Interne după reformele aplicate în patru ani de guvernare democratică? Trăgânduşi uniforme de croială europeană, şi-au abandonat ei apucăturile de zbiri?” se întreabă în prefaţa cărţii scriitorul Vitalie Ciobanu. „Sunt întrebări pe care suntem obligaţi să le punem, dacă vrem ca ororile din 7 aprilie să nu se repete. Pentru că, la fel, nu am crezut ca, la aproape 20 de ani de la proclamarea Independenţei, în Moldova anului 2009 să renască practicile totalitare, dar tocmai asta s-a întâmplat”, subliniază Ciobanu.

Potrivit Ludmilei Popovici, din cele 138 de victime care au fost asistate de Centrul Memoria, peste 50 de persoane au plecat din ţară fie temporar, fie definitiv. „Asta ne spune ceva... Sperăm să se întoarcă, dar mulţi dintre ei au fost stabiliţi acolo cerând azil politic. Dincolo de toate, trebuie să-i tratăm cu respect pe aceşti oameni şi să nu le fie încălcate drepturile, pentru că valoarea umană este supremă”, concluzionează Ludmila Popovici.

Raisa Răzmeriţă

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

I 9

Viaţa redacţiei DE joi până joi Luni, 7 aprilie La redacţie a venit o doamnă care ne-a povestit un caz, care datează de acum doi ani şi care a afectat-o enorm. Îşi aminteşte că a venit obosită acasă şi s-a culcat. A trezit-o însă un zgomot. Când a deschis ochii, a văzut în casă o femeie necunoscută, care a ieşit imediat ce aceasta s-a trezit. Broasca de la uşă n-a fost forţată. Femeia crede că intrusa ar fi avut copia cheii.

Când a chemat poliţia, aceasta a anunţat urgenţa, personalul medical administrându-i o injecţie şi anunţând că are probleme psihice. Deşi au trecut câţiva ani de atunci, îi mai este şi astăzi frică. Cel mai tare însă îi este frică de poliţişti, la care susţine că nu va mai apela niciodată. Femeia îi acuză că, în loc să caute vinovatul, aceştia le pun victimelor diverse diagnoze.

Marţi, 8 aprilie Efim Botnari, de la Cricova, sectorul Râşcani, a trecut pe la redacţie ca să afle cum ar putea soluţiona problema pensiei sale, pe care cei de la asistenţa socială au refuzat să i-o elibereze, pe motiv că, în ultimele luni, a locuit în raionul Orhei. „Mi-au spus că îmi vor tăia din pensia pe care, din cauza problemelor de sănătate, nu am reuşit să o ridic la timp”, ni s-a plâns Efim Botnari. Gheorghe Mocanu, de la Albineţul Vechi, raionul Făleşti, ne-a telefonat la redacţie şi ni s-a plâns că, deşi i-a fost acordat un avocat de stat, acesta refuză să-l apere. „Ce să fac?”, ne-a întrebat Gheorghe Mocanu. I-am recomandat să apeleze Uniunea Avocaţilor.

Miercuri, 9 aprilie Dis-de-dimineaţă, a sunat sora unei femei din raionul Orhei, despre care Ziarul de Gardă a scris vara trecută că a fost agresată şi bătută de soţ. Aceasta ne-a rugat să o ajutăm cumva. Reporterul nostru a contactat-o. A povestit printre lacrimi că bărbatul de care a divorţat acum un an vine pe acasă şi o ameninţă că într-o zi „o va pârli ca pe porc”.

Femeia a fost îndemnată să apeleze din nou la poliţie, însă, la momentul dat, acesta nu era în localitate. Ulterior, am sesizat despre acest caz juriştii de la Asociaţia Promo-LEX, care acordă asistenţă gratuită victimelor violenţei în familie.

ULTIMA ÎNTREBARE: Ce are de ascuns guvernatorul BNM? Aneta Grosu aneta@zdg.md

În cei aproape 5 ani de când e guvernator al Băncii Naţionale, ZdG a făcut mai multe tentative să realizeze un interviu cu el. În ultimul timp, de când leul începu să slăbească spectaculos, la fiecare şedinţă redacţională decideam în comn că un interviu cu guvernatorul BNM ar fi de mare interes pentru cititorii ZdG. Urmau discuţii, mesaje, liste de subiecte adresate BNM... Pe 27 martie, am început ultima rundă de “negocieri” cu “stăpânul leilor”. După ce am discutat cu el la telefon şi, în principiu, am primit acordul pentru un interviu, ni s-a sugerat să luăm legătura cu responsabilii săi pentru relaţii cu presa, pentru a stabili exact ziua şi ora interviului. Aşa am şi făcut. În aceeaşi zi, ni s-a sugerat să transmitem o listă de subiecte, ca interviul să fie cât mai exact, cât mai argumentat şi discuţiile să ne ia cât mai puţin timp, pe motiv că guvernatorul e extrem de ocupat. Aşa am şi făcut. În aceeaşi zi, pe 27 martie, am formulat o listă de subiecte şi am transmis-o, având confirmarea că a fost recepţionată.

Atunci ne gândeam că cititorii ZdG ar vrea să afle nişte răspun-

suri la următoarele întrebări: - Ce valoare au banii în viaţa dvs.?

- Pe ce fel de bancnote regăsim astăzi semnătura dvs.?

- Ce riscuri comportă activitatea de guvernator al BNM? - Cum vă afectează fluctuaţiile valutare?

- După o perioadă de creştere exagerată a cursului valutei străine, a urmat o uşoară coborâre şi stabilizare a acestui curs.

Explica-ţi-ne, cum a fost posibil acest lucru, în condiţiile în care creşterea dolarului şi a euro a fost una atât de vertiginoasă?

- Are vreo legătură acest fapt cu intenţiile unor parlamentari de a cere demisia dvs. din funcţie?

- Suntem într-un an electoral, iar unele voci spun că în această perioadă ar exista mai multe riscuri legate de fluctuaţia Leului.

Unii chiar vorbesc despre faptul că 1 euro ar putea ajunge la cota de 24 de lei. Care sunt prognozele dvs. în acest sens?

- E sau nu posibil să aven un curs de 24 de lei pentru 1 euro?

- Cum explicaţi diferenţele, deseori foarte mari, dintre cursul oficial, anunţat de BNM, şi cursurile de pe piaţa valutară?

- În ce relaţii este BNM cu instituţiile financiare din stânga Nistrului? Cum este cotat Leul acolo?

- Potrivit unor informaţii neoficiale, bogaţii R. Moldova îşi

păstrează banii în bănci străine. De ce? Care sunt avantajele pentru ei? Ce dezavantaje are R. Moldova?

- Câţi bani cheltuiţi, de obicei, zilnic?

- Cum credeţi, de câţi bani ar avea nevoie o familie din R. Moldova (4 membri), pentru a se simţi împlinită?

Ne-am luat rezerva ca, în cadrul interviului, să mai adresăm şi alte întrebări, în funcţie de răspunsuri şi de situaţia la zi.

După aproape două săptămâni de aşteptări, perioadă în care am mai deranjat de câteva ori serviciul de presă al BNM, acum câteva zile, am mai expediat un mesaj. Unul concis. Anunţam că mai avem o întrebare, ultima, la cele adresate pe 27 martie: Ce are de ascuns guvernatorul BNM? În scurt timp, am fost onoraţi cu un răspuns: “Vă scriu în legătură cu cererea Dvs. În perioada următoare, dl Guvernator are programate mai multe întâlniri şi deplasări importante, unele dintre care nu au fost prevăzute. Din această cauză, în următoarele săptămâni, agenda dlui Drăguţanu este extrem de încărcată. Cu regret, vă informăm că acum nu va avea posibilitatea să vă acorde un interviu”.

Un răspuns similar am auzit şi acum jumătate de an, când încercasem să realizăm un interviu cu guvernatorul.

Am căutat să înţelegem dacă guvernatorul nu vorbeşte doar cu noi, fiind, poate, mai deschis cu alte instituţii media. Pe www. bnm.md descoperim că, pe 17 februarie 2012, acum aproape doi ani, acesta a acordat ultimul interviu, intitulat „ Băncile trebuie să înţeleagă că piaţa de capital nu este un concurent ci un aliat”.

De fapt, în cei 5 ani de aflare a sa în această funcţie a acordat doar 5 interviuri, potrvit siteului oficial al instituţiei: „Banca Naţională îşi rezervă dreptul de a interveni hotărât pe piaţă atunci cînd evoluţia cursului valutar poate să împiedice atingerea ţintei inflaţiei pe termen mediu sau pentru a asigura cu lichiditate piaţa valutară, sau pentru a asigura stabilitatea financiară din R.Moldova”(Moldpres); “Băncile activează în regim absolut normal, mai bine ca anul trecut, dar trebuie de repus în drepturi acţionarii legali” (Moldpres); “Criza arată problemele apărute în perioada de boom” (Bănci şi Finanţe.Profit); “Mediul economic are nevoie de o perspectivă previzibilă” (Economist).

Cu ajutorul motoarelor de căutare am mai găsit, totuşi, un titlu, legat de numele său: “Dorin Draguţan refuză să explice deprecierea leului moldovenesc”.

Acum cred că titlul “Ce are de ascuns guvernatorul BNM?” e mai explicit, totuşi.

Moldova – bomba revoluţiilor electorale Alina radu alina.radu@zdg.md

La 7 aprilie 2009 a avut loc unul dintre cele mai controversate evenimente postelectorale din R. Moldova. O forţă politică aleasă democratic crease, după 8 ani de guvernare, nemulţumiri extreme în rândul populaţiei, iar alegerile din ziua de 5 aprilie au nemulţumit şi mai mult, cauza principală fiind neîncrederea cetăţenilor în rezultatele înregistrate. Ceea ce s-a întâmplat ulterior în Moldova a intrat în istoria modernă ca „Revoluţia Twitter”, datorită faptului că protestatarii îşi organizau acţiunile stradale şi prin intermediul reţelelor de socializare.

Ceea ce a urmat a fost, în fond, la cererea străzii – un scrutin repetat, cu rezultate diferite.

Guvernarea comunistă de 8 ani luase sfârşit. Dar în timp ce R. Moldova tatona o cale de parcurs după „Revoluţia Twitter”, microbul acestei revoluţii a pornit cu viteza internetului să schimbe guvernările în cele mai complicate zone ale lumii, inclusiv în statele arabe, cu guvernări neschimbate de zeci de ani.

În 2009-2010, a urmat Revoluţia Facebook în Iran – un protest stradal masiv care a izbucnit după scrutinul pentru alegerea preşedintelui iranian. Mişcarea stradală a fost reprimată cu brutalitate de către autorităţi, iar reţelele de socializare au devenit cea mai mare provocare pentru autorităţi şi protestatari, fiind controlate, interzise, dar şi râvnite pentru libertatea de comunicare. În 2010-2011, o revoluţie similară a avut loc în Tunisia. Această mişcare stradală a adus finalul unei guvernări care a durat 23 de ani. Protestele stradale masive, care păreau imposibile timp de două decenii, au fost lansate cu cea mai mare uşurinţă pe reţelele de socializare şi s-au mutat în capitala Tunisiei. În 2011, pe reţelele de socializare a fost lansată o revoluţie şi mai incredibilă – revoluţia din Egipt, unde guvernarea lui Mubarak nu admisese proteste deschise împotriva sa timp de 30 de ani. În câteva săptămâni, Mubarak a fost răsturnat.

Au urmat şi alte state, alte regiuni, cu proteste generate pe reţelele de socializare şi finalizate în stradă. În toate aceste cazuri a fost vorba de proteste electorale (postsau pre-electorale). Deşi toate

aceste guvernări răsturnate de „revoluţiile Twitter” se pare că au fost alese în mod legal şi democratic, toate au fost răsturnate violent din cauza neîncrederii cetăţenilor, fiind taxate în cel mai nedorit mod, prin proteste masive, reprimate sângeros, despre care a aflat lumea întreagă.

La 5 ani de la lansarea valului de revoluţii Twitter, exact la 7 aprilie 2014, Comisia Europeană în cooperare cu PNUD au lansat un eveniment global cu tema „Rolul participanţilor la procesul electoral. Fortificarea credibilităţii şi acceptării procesului electoral”.

Pentru că alegerea în mod pretins legal a unei autorităţi într-un stat nu mai înseamnă stabilitate, de vreme ce cetăţenii nu au încredere în rezultatele unor alegeri declarate de autorităţi drept legale, iar reţelele de socializare pun cu adevărat o presiune enormă asupra oricărei guvernări, anume acolo având loc exploziile iniţiale de manifestare colectivă a neîncrederii într-o autoritate sau în rezultatele unui proces electoral.

Carlos Valenzuela, consultant electoral al PNUD pentru Egipt, Libia şi Tunisia, a declarat în cadrul acestui eveniment că ultimul deceniu a fost cel mai plin de proteste din istoria evenimentelor electorale din lume. „De ce apar

tot mai mulţi oameni nemulţumiţi de alegeri şi de guvernare? Pe de o parte – pentru că guvernările realizează mai puţine decât aşteaptă cetăţenii, pe de altă parte – pentru că guvernările realizează mai puţine decât promit în alegeri. Pe de o parte, fiecare guvernare se vede nevoită să promită cât mai multe ca să fie votată, pe de altă parte – guvernările care îşi asigură voturi prin promisiuni electorale exagerate ajung să fie răsturnate tocmai pentru faptul că au promis prea multe şi au realizat prea puţine”.

Anul 2014 este un an electoral în R. Moldova. Luptele subterane au început deja, parţial acestea se văd deja pe Twitter şi Facebook. Între timp, reţelele de socializare au devenit şi instrumente clasice de manipulare şi dezinformare.

Cine va învinge în acest an? Cei care vor face promisiuni mai multe şi mai irealizabile? Cei care vor manipula mai mult? Cei mai corecţi s-ar putea să rămână neauziţi în hărmălaia creată de maşina de aruncat glod electoral.

A rămas timp foarte puţin pentru o evaluare adecvată a riscurilor şi planificarea unor acţiuni care ar asigura un proces electoral în care să aibă încredere majoritatea. Sper din toată inima ca Moldova să nu dea tonul unui nou fenomen revoluţionar pe Twitter şi Facebook.

10 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

Exclusiv Reforma Justiţiei într-o dezbatere publică Pe 3 aprilie, echipa „Reporter de gardă/Ziarul de Gardă” a desfăşurat o dezbatere publică pe tema „Reforma Justiţiei în R. Moldova. Efortul, participarea şi recomandările unui grup de jurnalişti”. În cadrul dezbaterii au fost prezentate concluziile unei serii de anchete reportericeşti, realizate pe parcursul unui an în format TV, Radio, Print şi on-line.

La eveniment au participat reprezentanţi ai sistemului judiciar, ai societăţii civile, cetăţeni ajunşi în contact cu justiţia, dar şi reporterii implicaţi în proiect. Dezbaterea a finalizat cu lansarea unor recomandări pentru autorităţile publice implicate în reforma justiţiei pentru o mai bună cooperare cu mass-media în realizarea reformei, dar şi pentru activităţi ulterioare de impact pentru cetăţeni.

-Alina Radu, directoare de proiect „Reporter de Gardă”: La un an de activitate, încercăm să facem o totalizare a activităţii noastre.

Echipa „Reporter de Gardă”, în urmă cu un an, a lansat un proiect în care şi-a propus să monitorizeze reforma justiţiei, considerând că e important că această reformă a fost lansată. În „Ziarul de Gardă”, pe parcursul a 10 ani am scris continuu despre ceea ce se întâmplă în justiţie, despre problemele din acest sistem. Totodată, şi programul „Reporter de Gardă”, care este emis la televiziunea publică şi la postul public de radio, a abordat deseori problema justiţiei.

De aceea, am decis să facem un efort şi să abordăm sistematic problemele din justiţie. Astfel, în fiecare săptămână, discutăm despre ceea ce se întâmplă, ceea ce nu se întâmplă, ceea ce ar trebui să se întâmple în sistem.

-Teodor Cârnaţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii: Vreau să felicit echipa de jurnalişti pentru munca depusă în domeniul investigării jurnalistice. Este unul dintre cele mai complexe, cele mai riscante domenii. Dvs., prin aceste mediatizări, i-aţi identificat mai mult pe acei judecători sau acei procurori care o viaţă întreagă au fost în sistem şi în cazul cărora există o bănuială în privinţa posibilităţii de a acumula averi

Teodor Cârnaţ Foto: Nicolae Cuşchevici / Ziarul de Gardă

Foto: Nicolae Cuşchevici / Ziarul de Gardă

RECOMANDĂRI:  Reactivitate adecvată, rapidă la materiale jurnalistice, la campaniile de presă care vizează reforma justiţiei  Lansarea unui dialog cu entităţile de presă interesate de reforma justiţiei  Acces mai adecvat la informaţii

Sabina Cerbu

 Comunicarea şi dezbaterea publică a cazurilor de corupţie, conflict de interese, informarea adecvată a publicului cu privire la punitatea reprezentanţilor justiţiei pentru încălcări

Alina Radu, Victor Moşneag, Iurie Sanduţa

Foto: Nicolae Cuşchevici / Ziarul de Gardă

fabuloase, din salariul pe care îl are un judecător sau un procuror.

Consider că ceea ce faceţi ar trebui să fie molipsitor şi pentru alte resurse media. Astfel, s-ar putea să avem, treptat, o adevărată reformă în domeniul dat.

-Sabina Cerbu, viceministra Justiţiei: Urmăresc cu atenţie ceea ce scrieţi şi mi-aş dori ca investigaţiile pe care le realizaţi să le facă, de fapt, instituţiile responsabile de investigarea acestor subiecte. Dincolo de aceasta, lucrul pe care îl faceţi este o sursă bună de informare pentru cei care se autosesizează şi, în consecinţă, întreprind nişte acţiuni. În ceea ce priveşte Ministerul Justiţiei, mereu am urmărit ceea ce scrieţi, ba mai mult, sunteţi acel ochi critic important pentru demnitari.

Dvs. interacţionaţi nemijlocit cu cetăţeanul şi simţiţi, de fapt, care sunt nevoile acestuia. Noi, ca Minister al Justiţiei, încercăm să introducem aceasta în politicile pe care le promovăm. Din păcate, Ministerul Justiţiei e o instituţie care elaborează politici, neavând în subdiviziune procuratura sau CNA, sau o altă instituţie de forţă, care să mai poată şi aplica politicile pe care le elaborăm. Ministerul Justiţiei are o atitudine pozitivă faţă de presă. E adevărat că informaţiile pe care le mediatizează echipa de la „Ziarul de Gardă” sunt nişte ştiri negative în mare

Foto: Nicolae Cuşchevici / Ziarul de Gardă

parte. Aceasta este situaţia: dvs. scoateţi la vedere problemele. În termen scurt, această stare de fapt creează, probabil, neîncrederea cetăţeanului în justiţie. Personal nu tratez acest fapt ca pe un indicator negativ. De mai mulţi ani, nu s-a mai vorbit despre problemele din justiţie şi mulţi şi-au creat impresia că acestea nici nu există, că sunt foarte buni profesionişti, care îşi fac bine treaba, că nu există corupţie ş.a.m.d. Din momentul în care, în presă, au început discuţii despre probleme, este firesc ca o persoană să aibă o încredere mai redusă în justiţie, dar, pe termen lung, consider că, totuşi, acest lucru va avea un efect de sporire a încrederii în justiţie, în special după ce vor fi întreprinse măsuri şi vor apărea reacţii. Vă îndemn, totuşi, să scrieţi şi despre lucruri bune care se întâmplă. Nu vorbesc despre „Ziarul de Gardă” nemijlocit. Mă refer la presă în general.

-Aneta Grosu, redactor-şef „Ziarul de Gardă”: Nu presa trebuie să restabilească încrederea în justiţie. Prin acţiuni, prin procese de judecată echitabile, justiţia poate restabili încrederea cetăţenilor în justiţiari.

Presa trebuie să scrie şi să dezvăluie lucrurile negative, iar justiţia, printr-un proces echitabil, poate restabili această încredere. Noi, la „Ziarul de Gardă”, simţim de mai

mulţi ani lipsa unei platforme de comunicare a instituţiilor oficiale ale statului cu cetăţenii. Azi, cetăţeanul este un om rătăcit. El nu are posibilitate să comunice cu instituţiile statului aşa cum îşi doreşte şi vine la redacţie. La „Ziarul de Gardă”, care are sarcina să realizeze nişte produse mediatice, uşile sunt deschise zilnic şi e foarte greu să comunici cu persoane care vin cu saci de documente, acumulate pe parcursul mai multor ani. Cred că instituţiile statului ar trebui să creeze nu doar o platformă de comunicare cu mass-media, dar o platformă de comunicare cu cetăţeanul, pentru că cetăţeanul este omul pentru care lucraţi.

-Sabina Cerbu, viceministra Justiţiei: Încrederea în justiţie, în general, este un subiect foarte interesant de analizat. În mare parte, barometrele măsoară percepţii. Aceste percepţii sunt create de ceea ce se scrie, de ceea ce spune vecinul şi de experienţele acumulate, de experienţele altor persoane şi nu nemijlocit de cel care răspunde la acele sondaje, care a interacţionat vreodată cu justiţia, dar, oricum, este un indicator pentru noi. Este o percepţie generală care există în societate. Ne-au mirat re-

centele sondaje, făcute anume cu justiţiabilii care au participat nemijlocit în instanţele de judecată, care au interacţionat cu justiţia propriu-zis şi avem o tendinţă de creştere, deci mereu această încredere în justiţie trebuie cumva interpretată.

Statistica este interpretabilă, dar sunt tendinţe de creştere.

-Alina Radu: Noi nu falsificăm, nu interpretăm, doar prezentăm lucrurile aşa cum sunt şi ne bucurăm foarte mult că ne ajută experţii, ca să comenteze ei ce se întâmplă, pentru că noi nici nu condamnăm, nici nu elogiem. Prezentăm lucrurile aşa cum sunt. Am arătat şi condiţiile complicate în care lucrează judecătorii.

Am vrea să-l întrebăm pe dl Ţurcanu ce ar putea face presa aici mai mult, ca să prezinte poate şi succesele judecătoriilor şi ale reformelor, dar poate şi, într-un mod mai adecvat, dificultăţile pe care le au.

-Aneta Grosu: Apropo, atunci când făcusem un calcul, reieşind din datele statistice, despre timpul în care este examinat un dosar, ajunsesem la concluzia că, ţinând cont de încărcătura de muncă pe care o au aceştia, un dosar în R. Moldova se examinează în 16 minute.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

I 11

Exclusiv -Anatol Ţurcanu, membru al Consiliului Superior al Magistraturii: Mi-aţi dat cuvântul şi n-o să tac.

Nu mă tem de zicala: „Pasărea pre limba ei piere”. Dacă e să parafrazez sau să dau o replică, în R. Moldova un ziar, şi nu doar un ziar, dar cred că toată hârtia care există la noi, nu poate „ucide” un politician. Politicienii sunt rezistenţi.

Nu-i ucizi cu hârtiile sau cu televiziunea. Personal, mi se creează impresia că, poate conştient, poate inconştient, cineva îşi doreşte ca una dintre cele patru puteri, voi tot intraţi în lista puterilor, taretare doreşte să fie foc. Cineva se ghidează foarte bine de principiul vechi din Roma Antică, precum că poporul îşi doreşte pâine şi spectacole. Voi sunteţi cei care oferiţi spectacole. Nu vă supăraţi.

Vă spun că nu mă tem să critic presa. Cineva zicea: nu îndrăzni să critici presa, că ai păţit-o, eşti mort. Chiar îndrăznesc să critic presa. Faceţi un lucru foarte bun. Îmi place ceea ce faceţi, dar vreau să vă spun ca, din când în când, să priviţi şi în jur. Încercaţi să analizaţi, să înţelegeţi ce se întâmplă, să nu vedeţi doar un singur copac, ci întreaga pădure şi ce se întâmplă acolo. La noi, de foarte mult timp, de 20 de ani deja, se tot fac reforme în justiţie, dar să vedem în ce mod, în tot acest timp, s-au făcut aceste reforme, la modul mai concret. De exemplu, atât de trâmbiţata majorare a salariilor, care mă enervează foarte mult.

S-a uitat cineva din presă să vadă care este venitul anual pentru 2012 al funcţionarilor publici? Marea majorare a salariilor judecătorilor, despre care toţi se laudă şi unii îşi atribuie merite excepţionale, nu e decât o farsă. Voi, presa, aţi preluat această farsă, ba chiar mulţi reprezentanţi ai presei, cu critică şi duritate, se pronunţă contra majorării salariilor judecătorilor, dar să ştiţi că sunt funcţionari publici, şi nu mă tem s-o spun, care ridică o hârtie de pe o masă şi o pun pe alta pe parcursul unei zile întregi şi au salarii mult mai mari ca judecătorii. Majorarea salariilor nu va opri corupţia şi nici nu va contribui la reducerea corupţiei. Dacă vreţi să aveţi un judecător onest şi cumsecade, tinerel, care pleacă să lucreze în raionul Leova sau Şoldăneşti, sau mai ştiu eu unde, nu-l aruncaţi acolo cu 3000 de lei fără locuinţă, fără posibilitatea de a supravieţui şi-l împingeţi cu de-a sila – fă ceva ca să supravieţuieşti.

Cu părere de rău, efectul a ceea ce faceţi nu-l prea sesizăm.

E prea limitat ceea ce faceţi voi.

Epopeea cu casele judecătorilor poate deveni un lucru banal, care nu mai are vreun efect, care poate veni ca un bumerang peste voi şi peste societate. Mereu am accentuat că au nevoie de judecători necorupţi, judecători cumsecade oamenii simpli. Politicienii, guvernanţii, businessmenii şi restul care au pârghii, legături ş.a.m.d., care o duc bine în viaţă, n-au nevoie de judecători cinstiţi şi necorupţi. De aceea, când criticaţi judecătorii, gândiţi-vă ce cultivaţi. Funcţionarii îşi permit, cu ajutorul vostru, al presei, să intimideze justiţia, s-o ţină în lanţ. Atunci când spun că omul simplu are nevoie de

Leonid Melnic, Petru Grozavu

Aneta Grosu, Anatol Ţurcanu Foto: Nicolae Cuşchevici / Ziarul de Gardă

Foto: Nicolae Cuşchevici / Ziarul de Gardă

Gheorghe Avornic

Tatiana Puiu

Alina Gâlcă

Foto: Nicolae Cuşchevici / Ziarul de Gardă

Foto: Nicolae Cuşchevici / Ziarul de Gardă

Foto: Nicolae Cuşchevici / Ziarul de Gardă

justiţie cumsecade, vreau să vă avertizez că şi voi trebuie să vă păziţi singuri pe voi să nu fiţi implicaţi, atraşi, induşi în eroare în campanii denigratoare faţă de un judecător care este incomod.

Vreau să vă întreb: când un ziar, nu anume voi, dar în genere, un ziar a luat apărarea unui judecător? Jumătate din petiţiile care vin la CSM urmăresc scopul să intimideze judecătorii, ca, prin intermediul nostru, să înfăptuiască justiţia. V-aş îndemna să le daţi peste mână celor care încearcă să intimideze sau să dicteze cum să fie înfăptuită justiţia.

-Alina Radu: Dacă vă plângeţi de salariul unui judecător, să analizăm şi salariul unui reporter care face această muncă, şi mă tem c-o să plângeţi după asta, pentru că reporterii nu vin la „Ziarul de Gardă” să facă bani, ei vin să înveţe o muncă complicată, dar în schimb interesantă. Să punem salariile instituţiei dvs. alături de salariile reporterilor de la ZdG şi, poate, mai punem alături o foaie pe care monitorizăm eficienţa muncii acestor reporteri şi eficienţa muncii unui judecător... Pe de altă parte, vrem să discutăm şi cealaltă latură a problemei, că judecătorii sunt încărcaţi, n-au condiţii de muncă, au salarii mici, au prestaţie bună, dar nu sunt văzuţi.

-Petru Grozavu, jurnalist „Ziarul de Gardă”: „Ziarul de Gardă” nu încetează să-şi facă meseria şi, ceea ce e foarte important, „Ziarul de Gardă” nu încearcă să facă treaba Procuraturii Generale sau a CNIului. Îşi face munca indiferent de faptul cum reacţionează la asta o instituţie sau alta din stat.

-Victor Moşneag, redactorşef adjunct „Ziarul de Gardă”: Aş vrea să remarc faptul că de foarte multe ori materialele noastre despre judecători, procurori sau alte persoane care conduc sau au funcţii importante au fost folosite în anumite scopuri. Dacă o persoană trebuia să fie pedepsită sau era incomodă pentru cineva şi noi am scris despre această persoană, ea a fost pedepsită.

Dacă acea persoană era comodă şi făcea parte din gaşca care trebuia, aceasta nu a fost pedepsită.

Este, din păcate, un lucru foarte urât. Cred că atunci când vorbim despre reformă, ar trebui să fie şi la alte instituţii de stat.

-Leonid Melnic, producător general Moldova 1: Din păcate, spectatorii sună şi nu vorbesc despre calitatea emisiunii, ci îşi spun problemele lor, mai ales sunt foarte multe probleme legate de justiţie în raioane. Cu părere de rău, noi nu avem un departament care să facă asemenea investigaţii şi mulţumim „Ziarului de Gardă” că ne oferă această emisiune, care îndeplineşte, într-un fel, şi misiunea noastră de difuzor public de a informa lumea despre reformele care au loc în societate, despre drepturile omului.

Observăm că în prima pagină a ziarului nu este nici 1 cm² de publicitate. Impresia mea este că lumea se teme să plaseze publicitate în ZdG, ca să nu aibă probleme cu cei despre care scrie acest ziar.

Probabil, într-o ţară unde ar fi mai multă libertate, ziarul ar fi plin de publicitate.

-Tatiana Puiu, avocată, reprezentanta „Ziarului de Gardă” în instanţele de judecată: Sunt de acord cu faptul că judecătorii au un

volum foarte mare de dosare, dar nu pot să nu critic faptul că un judecător, până în ziua de azi, nu cunoaşte legea privind libertatea de exprimare. Avem o lege foarte bună, care a intrat în vigoare pe 4 mai. Atunci îmi apare întrebarea: cum poate, în 2012, să se adreseze un oarecare Străisteanu şi să conteste un articol care a fost publicat în anul 2005, dacă noi deja aveam o lege care spune foarte clar că există termene de adresare în instanţa de judecată.

Desigur că judecătorul ia decizii după propria sa convingere, dar nu pot să nu-l critic pentru faptul că acţionează absolut ilegal şi anume în privinţa „Ziarului de Gardă”. În aceeaşi ordine de idei, o să ne pomenim în situaţia când n-o să aibă cine să ne judece, pentru că despre majoritatea deja s-a scris, despre o parte din judecători au fost realizate investigaţii.

-Iurie Sanduţa, jurnalist „Ziarul de Gardă”: Realizând emisiunea „Reporter de Gardă”, dar şi publicând articole în ziar, am găsit case care nu erau scrise pe judecători, ci pe una dintre rudele lor, terenuri nedeclarate şi, mai ales, automobile de lux. După ce apăreau articole în „Ziarul de Gardă”, se autosesiza CNI-ul, unii judecători, care chiar îmi ziceau: „Mulţumesc că mi-aţi amintit să declar casa de pe str. V. Alecsandri” sau un oficiu pe care îl mai deţin etc.

Majoritatea s-au supărat că am publicat aceste articole, dar vreau să accentuez că nu o facem la comanda cuiva. O facem din interes public, aşa cum a fost şi cazul dlui Avornic. Am văzut că, la un moment dat, v-aţi supărat pe noi, dar trebuie să înţelegeţi corect că noi am făcut o documentare.

N-a venit nimeni din exterior să

ne pună materialele pe masă. Nu procedăm în acest fel. E o muncă pe care o facem în interes public.

Jurnaliştii, cel puţin cei de la ZdG, nu sunt influenţaţi, aşa cum spun cei despre care scriem.

-Gheorghe Avornic, membru al Consiliului Superior al Magistraturii: Aş întreba de ce articolele care mă vizează apar atunci când depun dosarul la un concurs sau încerc să particip undeva, indiferent unde – fie la OSCE, fie că vreau să fiu judecător la CEDO, fie ca să fiu membru al CSM, unde apar drept cel mai mare criminal. Cu 20-25 de ani în urmă, m-am judecat cu diferiţi reprezentanţi massmedia şi nu am pierdut niciun dosar în viaţa mea. Mai mult de zece ani în genere nu mă judec cu niciun reprezentant media. Au scris, să scrie. Nicio problemă. Eu mă conduc după un singur principiu – dreptul omului este egal şi pentru ziarişti, şi pentru cei care scriu, şi pentru cei despre care scriu. N-am venit să mă îndreptăţesc, am venit special ca să nu credeţi că mă tem de presă. Ceea ce aţi publicat este pe departe un adevăr.

-Alina Radu: Nu cred că am scris vreodată că sunteţi cel mai mare criminal şi, în genere, că sunteţi un criminal. Noi nu ne considerăm judecători.

Suntem doar simpli jurnalişti.

-Alina Gâlcă, studentă la Facultatea de Drept a USM: Pentru noi, cei care urmează să aibă o carieră în domeniul jurisprudenţei, să fim judecători, procurori, notari sau avocaţi, una dintre meseriile care au legătură cu jurisprudenţa, este foarte important să vedem ce scrie „Ziarul de Gardă” sau „Reporter de Gardă” despre aceşti judecători care încalcă etica, judecători care încalcă legislaţia şi, poate, să nu fim ca ei. Este un antiexemplu şi o soluţie cum să nu devenim ca ei.

Pentru conformitate, Olga Bulat Realizarea acestui eveniment a fost posibilă graţie suportului generos din partea poporului american, prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), în cadrul Programului de Consolidare a Instituţiilor Statului de Drept (ROLISP).

Conţinutul acestui material ţine de responsabilitatea Asociaţiei Telejurnaliştilor Independenţi şi nu reflectă în mod necesar viziunea USAID, a Guvernului Statelor Unite sau a ROLISP.

12 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

Reporter special TOP 10: Automobilele de lux ale deputaţilor parlament: top 10 1

Chiril Lucinschi,

deputat PLDM

 Toyota Land Cruiser

 Nissan X-Trail

Iurie SANDUŢA Pe locul doi se află parlamentarul comunist Oleg Reidman, membru al Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe. El deţine un BMWx6, în valoare de aproape un milion de lei, şi un Mitsubishi Outlander, cumpărat anul trecut la un preţ de aproape jumătate de milion de lei.

Deputatul PLDM Angel Agache, membru al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, se poziţionează pe locul trei cu un Jeep Grand Cherokee, un Mercedes-Benz CLS, un BMWx5 şi o Dacia Logan, toate în valoare de 1,2 milioane de lei. Agache a mai indicat că deţine 2 apartamente, 42 de terenuri agricole, 2 terenuri intravilane şi câte unul extravilan şi forestier. Fami-

grafic nr. 1

Numărul de automobile deţinute de parlamentari, în funcţie de marcă

740 000 lei

Anul fabricării: 2012 Anul procurării: Preţul:

Anul fabricării: 2007 Anul procurării: 2008 Preţul:

 Hyundai Tucson

6

441 000 lei

mai deţine o casă de locuit, un apartament, două încăperi nelocative, un teren pentru construcţii şi o cotă de participare de 50% în firma de turism Cansur-Com SRL. Pe locul opt se clasează deputatul neafiliat şi membru al Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice, Oleg Babenco. El conduce un BMWx3, produs şi procurat în 2013 contra 400 mii de lei, are o casă de locuit şi deţine 100% din pachetul Universităţii Slavone şi al Liceului „Svetoci”.

Deputatul PCRM şi membru al Comisiei agricultură şi industrie alimentară, Alexandr Bannicov, conduce un Chevrolet Cruze, un Dodge Grand Caravan şi un Mercedes 210D. Acesta mai deţine o casă de milioane şi două apartamente, un teren şi acţiuni în trei firme. Ultimul loc în clasament este ocupat de Andrian Candu, deputat PD, vicepreşedinte al Parlamentului şi membru al Comisiei juridice, numiri şi imunităţi. Oficial, acesta conduce o Toyota Lexus RX, pe care a procurat-o în 2009. El mai deţine un apartament şi un garaj, plus 5 % din acţiuni la SC Prime Management SRL, firmă controlată de naşul său de cununie, Vlad Plahotniuc, şi 100% la ÎI Andrian Candu.

Deşi, în ultimii ani, liderul PCRM, deputatul Vladimir Voronin, nu a declarat, oficial, că ar deţine automobile, recent în presă au fost publicate mai multe informaţii despre limuzinele şi maşinile de epocă pe care le-ar deţine familia Voronin. Ulterior, acesta a declarat presei că îi aparţin doar automobilele de epocă.

Precizăm aici şi faptul că omul din spatele PDM, Vlad Plahotniuc, care, la sfârşitul anului trecut, a renunţat la funcţia de deputat, deţine oficial trei automobile Mercedes, cumpărate în aceeaşi zi, la preţul de 2 milioane de lei.

Potrivit declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2013, din 101 deputaţi 25 au declarat că nu deţin automobile, în timp ce restul de 76 de parlamentari au împreună 117 automobile. În special, aleşii poporului preferă mărcile BMW, Toyota, Mercedes şi Mitsubishi.

 BMW 535

 Land Rover Freelander 2

Anul fabricării: 2012 Anul procurării: Preţul:

lia acestuia mai deţine cota-parte de 100% în firma de construcţii Tehnodava SRL. Semion Furdui, deputat PLDM, membru al Comisiei economie, buget şi finanţe, conduce un automobil de marcă Toyota, în valoare de 800 mii de lei. Pe numele său mai sunt înscrise două automobile Dacia. Familia Furdui are în proprietate o casă de locuit şi alta de vacanţă, pe care a dobândit-o în 2013, un teren pentru construcţii de 6 ha. Acesta mai deţine 100% la Gazenergomontaj SRL, iar soţia sa – 8,6% la Valah SRL. Locul cinci în top îl ocupă deputatul neafiliat şi preşedinte al Comisiei parlamentare drepturile omului şi relaţii interetnice, Vadim Mişin. El conduce un BMW 535, produs şi procurat în 2013 la preţ de 740 mii de lei. Pe numele familiei Mişin mai este înscris un automobil Nissan X-Trail, o vilă, un apartament şi un garaj. Un automobil de lux deţine şi deputatul PLDM, membru al Comisiei drepturile omului şi relaţii interetnice, Petru Vlah. El conduce un BMWx3 în valoare de peste o jumătate de milion de lei. Familia acestuia are o casă de milioane şi 100% în firma Nezerant SRL. Deputatul PCRM Artur Reşetnicov conduce un Land Rover Freelander 2, de jumătate de milion de lei, pe care l-a cumpărat la scurt timp după ce a fost demis din funcţia de şef al SIS. Acesta

deputat neafiliat

Anul fabricării: 2013 Anul procurării: 2013 Preţul:

460 000 lei

Deputatul Chiril Lucinschi ocupă prima poziţie în topul parlamentarilor cu cele mai multe şi mai luxoase automobile.

Acesta deţine o Toyota Land Cruiser, un Land Rover Freelander 2 şi un Hyundai Tucson, toate în valoare de 1,8 milioane de lei. Pe ultimul loc în clasament se situează deputatul Andrian Candu, care deţine o Toyota Lexus, în valoare de 347 mii de lei, înregistrată în Cehia.

Vadim Mişin,

Anul fabricării: 2010 Anul procurării: Preţul:

986 000 lei

Foto: Iurie Sanduţa / Ziarul de Gardă

5

2

Oleg Reidman, deputat PCRM

 BMW x6

Anul fabricării: 2009 Anul procurării: 2009 Preţul:

991 000 lei

 Mitsubishi Outlander Anul fabricării: 2012 Anul procurării: 2013 Preţul:

413 000 lei

3

Anghel Agache, deputat PLDM

 Jeep Grand Cherokee Anul fabricării: 2006 Anul procurării: 2009 Preţul:

520 000 lei

 Mercedes-Benz CLS

110 000 lei Petru Vlah, deputat PLDM

 BMW x3

Anul fabricării: 2011 Anul procurării: 2012 Preţul:

660 000 lei

7

Artur Reşetnicov, deputat PCRM

 Land Rover Freelander 2 Anul fabricării: 2010 Anul procurării: 2010 Preţul:

553 000 lei

8

Oleg Babenco, deputat neafiliat

 BMW x3

Anul fabricării: 2013 Anul procurării: 2013 Preţul:

400 000 lei

9

Alexandr Bannicov, deputat PCRM

 Chevrolet Cruze

Anul fabricării: 2005 Anul procurării: 2009 Preţul:

Anul fabricării: 2010 Anul procurării: 2010 Preţul:

 BMW x5

 Dodge Grand Caravan

346 000 lei

212 000 lei

Anul fabricării: 2008 Anul procurării: 2012 Preţul:

Anul fabricării: 2005 Anul procurării: 2005 Preţul:

 Dacia Logan

 Mercedes 210D

300 000 lei

100 000 lei

Anul fabricării: 2008 Anul procurării: 2008 Preţul:

Anul fabricării: 1999 Anul procurării: 2009 Preţul:

4

10

 Toyota

 Toyota Lexus RX

99 000 lei Semion Furdui, deputat PLDM

Anul fabricării: 2009 Anul procurării: 2009 Preţul:

800 000 lei

 Dacia (2 automobile) Anul fabricării: 2008 Anul procurării: 2008 Preţul:

170 000 lei

9 500 lei Andrian Candu, deputat PD

Anul fabricării: 2005 Anul procurării: 2009 Preţul:

347 000 lei

NOTĂ: Calculele şi informaţiile

prezentate în infografice sunt realizate în baza Declaraţiilor privind veniturile şi proprietăţile deputaţilor pe anul 2013.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

I 13

Reporter special Acţiunile de la Doroţcaia, regizate de Tiraspol Câteva femei care măturaseră prin centrul satului în acea dimineaţă mai vorbeau despre ceva, sprijinindu-se în lopeţi. În apropiere, pe scaunul din faţa muzeului satului, stăteau câţiva bărbaţi care fie fumau, fie mâncau seminţe şi mai întorceau din când în când privirea spre casa de cultură, unde urma să se adune lumea.

Părea o dimineaţă banală şi ne gândeam că putea fi o alarmă falsă. Treptat, au început să fie ocupate cele câteva bănci din faţa casei de cultură, iar pe la 9.45 au venit două maşini din care au coborât mai mulţi miliţieni şi preşedintele aşa-zisului soviet sătesc din Doroţcaia, Piotr Dobrinschi, însoţiţi şi de jurnalişti care vorbeau ruseşte. În câteva minute, în centrul satului s-au adunat câteva zeci de săteni, preponderent vârstnici. „Ne-au spus că va fi adunare despre pământuri”, răspunde cu jumătate de gură o femeie. Am întrebat dacă ştiu ce urmează să se întâmple şi au răspuns din nou: „Despre pământ”. „Avem pământ în cealaltă parte, dar nu-l putem lucra. N-am fost anunţaţi, am aflat şi noi din om în om”, răspund parcă într-un glas.

„Unde i-i convenabil, acolo omul îşi face paşaport”

Subiectul pământurilor a redevenit actual în toamna anului trecut, când pretinsele autorităţi de la Tiraspol au început să limiteze iarăşi accesul oamenilor la terenurile agricole. Acestea se află după şoseaua ce leagă Tiraspolul de Râbniţa şi trece prin Dubăsari. Majoritatea terenurilor agricole ale localităţii se află în stânga şoselei, iar autorităţile separatiste au interzis deseori localnicilor accesul la ele, fapt ce a provocat numeroase conflicte. „Ca să ajungem la deal trebuie să avem paşaportul cu noi. Chiar şi la dus vaca, dacă am paşaport la mine, pot să mă lase, dacă nu – le paştem în altă parte. Toloaca e tot în partea cealaltă. Trec de câteva ori pe zi prin vama asta şi paşaportul e deja terfos, iar ei îmi spun că o să mă amendeze. Oamenii lucrează pământurile pe furiş, dar să treci încolo cu tehnică nu dau voie. Îşi face lumea paşaport transnistrean pentru a putea ajunge la pământ. Şi cei din partea cealaltă au şi moldovenesc, şi românesc, şi de care vrei. Omului unde i-i convenabil, acolo îşi face paşaport”, explică o femeie.

„Volea norodului” de la Doroţcaia, regizată de Tiraspol

Un alt grup de bătrâni refuză să vorbească, după ce le-am spus că suntem de la Chişinău. „Cu Chişinăul nu vrem să grăim”, s-a

auzit o voce. Între timp, oamenii s-au adunat mai aproape de casa de cultură, pe treptele căreia pretinsul preşedinte al sovietului sătesc îşi începea discursul. „Toţi spun că nu se dă voie să lucreze pământul. Pământul îl puteţi lucra, dar trebuie să vă înregistraţi la Dubăsari (aflat sub controlul Tiraspolului, n.r.). Liderii care nu vor asta asupresc şi oamenii, ca să nu se ducă să se înregistreze acolo.

Puteţi hotărî singuri”, explică Piotr Dobrinschi, cu pauze pronunţate între cuvinte. O linişte totală se aşterne pentru câteva clipe.

— Ce variante sunt? – se aude cineva din mulţime.

— Da’ de ce eşti singur? De la Dubăsari nu este nimeni? – întreabă altcineva.

— Ce poţi să-mi promiţi tu mie? Că dacă eu le las pământul, ei mâine pot să-mi ceară o sută de „evro” (euro, n.r.) pentru o sotă (un ar, n.r.). Unde sunt cei mari din partea ceea şi cealaltă, ca să ne lămurim? – strigă un bărbat nemulţumit.

— Ruşine să le fie, n-a venit nimeni să ne susţină. Unde-s „predstavitelii” (reprezentanţii, n.r.) din Dubăsari? De ce nu-s aici? De ce ne puneţi pe noi în furcă? Noi trăim în satul ista şi nu vreau să mă sfădesc nici cu dânsul, nici cu dânsa. De ce ne tăiem unul pe altul? Oamenii vor pensie. Eu mă lupt pentru oamenii care vor pensie. Vor să ne ducem cu Chişinăul, de ce nu e nimeni acum să ne întrebe de ce ne-am adunat aici? – întreabă o săteancă.

Imediat, o bătrână iese la megafon, citindu-şi discursul scris de mână pe două foi de caiet. „Ne-am adunat ca să fim auziţi de conducerea de la republica nistreană şi de la R. Moldova şi cerem ca în satul de pe teritoriul republicii moldoveneşti nistrene să nu fim împărţiţi în două părţi, dar să fim recunoscuţi şi ajutaţi cu lumină electrică din partea republicii nistrene, cu gaz natural, cu apă şi cu telefoane fixe. Pe timpul URSS, am fost în Dubăsari, aşa dorim să fie şi înainte. Pământul nostru e aici, nu avem ce căuta în altă parte”, încheie bătrâna cititul de pe prima foaie.

„Întrunirea din Doroţcaia – planificată şi organizată de Tiraspol”

O altă parte dintre săteni au venit să vadă ce se întâmplă. Ei ascultau liniştiţi, sprijiniţi de copacii din preajmă sau de biciclete. Într-o parte În mulţime se evidenţiază mai mulţi miliţieni, în uniforme albăstrii şi cu inscripţie galbenă pe negru, pe care nu o poţi trece cu vederea – „милиция”. În altă parte, un pacificator rus şi altul ucrainean fumează încruntaţi. A apărut şi şeful Biroului pentru reintegrare de la Chişinău, Gheorghe Bălan. Primarul satului, Andrei Leşco, se apropie de el. Îi explică ceva, în timp ce ambii pri-

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

piilor? Acest pământ trebuie lăsat ca moştenire. Cei care au ieşit aici sunt pensionari. Ei nu au alte surse de venit. De asta vor pensii de dincolo, pentru că în stânga Nistrului oamenii ies la pensie la 60 de ani şi ajung să primească până la 2000 de lei”, explică primarul, care se află în funcţie de peste 12 ani.

„Tiraspolul vrea să-şi extindă controlul”

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

vesc spre omul de pe pragul casei de cultură, care instigă localnicii să dea jos de pe primărie drapelul R. Moldova şi să-l înalţe pe cel al rmn. „Asta e „volea naroda”, dar nu a primarului ori a me”, conchide bătrânul. Mulţimea aplaudă. „Într-un stat normal, acest om ar fi fost arestat imediat”, spune în şoaptă un jurist care se afla în preajmă. Legea interzice întrunirile care îşi propun subminarea securităţii naţionale sau a integrităţii statului. „Imediat cum organizatorii şi participanţii la acţiune au exclamat public fraze de genul „vrem în Transnistria”, „jos Tricolorul”, „aşa-numita R. Moldova”, aceştia au subminat integritatea teritorială. Se ştie că întrunirea din Doroţcaia a fost susţinută, planificată şi organizată de Tiraspol. Dacă scopul acestui grup de iniţiativă e de a afecta integritatea teritorială a R. Moldova, atunci această acţiune e ilegală”, explică Alexandru Zubco, jurist al Asociaţiei Promo-LEX.

„Unde e pământul, acolo trebuie să fim şi noi”

Oamenii au păreri împărţite, se simt uitaţi şi neajutoraţi. Unii cer pensii mai mari, iar alţii vor referendum. „Au spus că dacă nu mergem cu ei ne iau toate pământurile. Şi dacă rămânem fără pământ, la ce să mai trăim? Unde e pământul, acolo trebuie să fim şi noi”, spune o femeie din sat. „Sper că autorităţile vor auzi aceste voci şi se vor gândi cum să aplaneze conflictul şi să nu permită alipirea acestor sate la stânga Nistrului”, comentează situaţia primarul satului Doroţcaia, Andrei Leşco. „Purtăm discuţii ca să ne permită să lucrăm pământul. Oamenii nu înţeleg că dacă vor lăsa terenurile pe mâna lor, vor rămâne fără nimic, pentru că, după legile lor, terenul aparţine „statului”. Mulţi spun că nu le mai trebuie acest pământ, dar vor să beneficieze de privilegiile sociale pe care le au cei din stânga Nistrului. Poate lor nu le trebuie, dar co-

Satul Doroţcaia e revendicat de autoproclamatele autorităţi de la Tiraspol, fiind sub controlul autorităţilor de la Chişinău, încă din 1995. Prin acţiunile privind accesul la cele peste 2700 ha de pământ, întreprinse de Tiraspol, se încalcă mecanismele stabilite în 2006, spune şeful Biroului pentru reintegrare, Gheorghe Bălan. Atunci, a fost recunoscut dreptul de proprietate al ţăranilor asupra acelor terenuri, fiindu-le asigurat accesul încolo. „E regretabil că, din toamna trecută, partea transnistreană insistă asupra unui alt mecanism, care ar presupune luarea în arendă a acelor pământuri. Asta ar putea pune sub semnul întrebării dreptul de proprietate al oamenilor. Astăzi, oamenii şi-au arătat nemulţumirea pentru că nu au acces la pământ. Acest fapt este speculat de Tiraspol, care, de fapt, blochează accesul ţăranilor şi face uz de nemulţumirile oamenilor în scopuri politice, pentru a destabiliza situaţia în unele localităţi din zona de securitate şi a exercita mai multe presiuni asupra Chişinăului. Tiraspolul încearcă să distrugă mecanismele existente şi să-şi extindă controlul”, menţionează Bălan. „Acţiunile autorităţilor constituţionale par insuficiente. Chişinăul s-a axat mai mult pe latura socială, achitarea compensaţiilor la servicii, unele subvenţii. Accesul la terenurile agricole e interzis, iar din această cauză atât ţăranii, cât şi agenţii economici înregistrează prejudicii enorme.

Circulaţia mărfurilor, a produselor, transportului şi a capitalului la fel e restricţionată. Sunt necesare măsuri urgente. Autorităţile nu trebuie să admită escaladarea unor astfel de conflicte, mai ales în localităţile mai vulnerabile”, conchide Alexandru Zubco.

Acţiunea sătenilor s-a încheiat paşnic, fiind anunţată o nouă adunare, pentru 10 aprilie.

Raisa Răzmeriţă

14 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

Oameni

OAMENII săptămânii

O

amenii de ştiinţă au stabilit, după o analiză care leagă crucificarea lui Iisus Hristos de activitatea seismică din acea perioadă, ziua în care Mântuitorul a murit, scrie realitatea.net. Conform Evangheliei după Matei, un cutremur puternic a zguduit zona, iar cerul s-a întunecat atunci când Iisus Hristos stătea pe cruce. Cercetătorii spun că, pe când Pilat din Pont era procuror în Iudeea, s-a şi produs cutremurul care coincide cu moartea lui Iisus. Oamenii de ştiinţă au verificat datele seismice, geologice şi astrale din acea perioadă pentru a afla ziua cea mai probabilă în care a fost răstignit Iisus Hristos şi au stabilit că Mântuitorul a murit pe cruce pe data de 3 aprilie, în anul 33.

Î

n parcul „Dendrariu” din Chişinău a avut loc, pe 6 aprilie, un eveniment dedicat persoanelor pasionate de lectură, organizat de „Cartea ta este la noi”, iar ideea îi aparţine Darianei Bagrinovski. Pasionaţii de lectură şi-au dat întâlnire pentru a îndemna tinerii să citească, informează unimedia.info. Tinerii au discutat despre cărţile pe care le-au citit la eveniment şi cărţile „care le-au schimbat viaţa”. Printre acestea se numără: „Fluturi” de Irina Binder, cărţile lui Paulo Coelho „Alchimistul” , „Veronika se hotărăşte să moară”. La eveniment au participat zeci de tineri, organizatorii preconizând să păstreze tradiţia „lecturii la iarbă verde”.

C

ântăreţul Victor Socaciu, fost deputat PSD, care conduce de un an Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, a fost numit consul general al României la Montreal, în Canada, scrie mediafax.ro. Surse diplomatice au declarat că fostul deputat PSD, Victor Socaciu, în prezent secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, va fi consul general al României la Montreal. Cântăreţul Victor Socaciu, fost deputat PSD, a fost numit în ianuarie 2013 la conducerea Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor. Socaciu deţine un certificat de revoluţionar.

C

inematografia românească este reprezentată de filmele „Câinele japonez”, regia Tudor Cristian Jurgiu, „Trei exerciţii de interpretare”, în regia lui Cristi Puiu, şi „The Zero Theorem”, o coproducţie britanico-americano-francezo-română, regia Terry Gilliam, la a XXXIII-a ediţie a Festivalului internaţional de film de la Istanbul, începută vineri, potrivit unui comunicat de presă al ICR Dimitrie Cantemir-Istanbul. Festivalul este cel mai prestigios eveniment din Turcia dedicat filmului. Cineaştii români au participat în mod constant la evenimentele din cadrul festivalului IKSV.

C

inéma Odyssée din Strasbourg a fost gazda premierei filmului naţional „Culorile” în versiune originală, subtitrată în franceză. Acţiunea s-a desfăşurat în cadrul Festivalului de filme, la care participă zece ţări francofone reprezentate la Strasbourg, printre care şi R. Moldova. Seara naţională a debutat cu un discurs de prezentare a filmului „Culorile”. Filmul este o realizare recentă a regizoarei Viorica Meşină. În peliculă s-au filmat exclusiv actori moldoveni, printre care Diana Rotaru şi Ion Guzu.

O

veche tradiţie populară, olăritul, se regăseşte în clipul de prezentare a R. Moldova la Eurovision 2014. Cristina Scarlat, reprezentanta R. Moldova la acest concurs, a decis să scoată în prim-plan acest meşteşug strămoşesc. O echipă din patru persoane de la Copenhaga, Danemarca, a filmat clipul într-un atelier al meşteşugarului Vasile Goncear din satul Hogineşti, r.

Călăraşi. Cristina Scarlat apare în acest clip modelând o glastră din lut. publicitate

STUDIUM – cursuri de limbă engleză, germană, română, italiană Doriţi să studiaţi o limbă străină?

Experienţa de 20 de ani pe piaţa Republicii Moldova ne dă posibilitatea să implementăm metode de învăţare moderne care vor facilita asimilarea limbii străine alese în timp record. Noi vă aşteptăm!

STUDIUM VĂ oferă cursuri de engleză on-line eficiente şi de calitate.

Avantaje: - economie de timp alegând locaţia care vă convine - comoditate (Cursuri de limbi străine Chişinău on-line), aşezaţi comod în fotoliu acasă sau la serviciu - actualitate Neajunsuri nu sunt! Sunaţi, înscrieţi-vă la cursuri de engleză!

Studiaţi!

Detalii: 022-24-47-94, 022-496-444

Foto: virtuellvisuell.de

Drama vieţii în lucrările lui Roman Tolici Pasionat de artă pe când nici nu înţelegea semnificaţia acestui cuvânt, le mulţumeşte părinţilor săi pentru că aceştia l-au încurajat să facă ceea ce-i place. În consecinţă, astăzi o lume întreagă se poate delecta cu operele sale în domeniul picturii, graficii, desenului etc.

Totuşi, ţara-mamă rareori a avut ocazia să se bucure de talentul său.

Roman Tolici este unul dintre cei mai apreciaţi artişti plastici tineri, expunând mai mult în străinătate decât acasă. Pe 10 aprilie, însă, revine la baştină cu expoziţia „Ceremonii”. Vor fi prezentate lucrări realizate de pictor pe parcursul ultimului deceniu, care redau viziunea autorului referitor la diverse probleme politice, religioase, sociale.

A părăsit grădiniţa pentru desen

S-a născut la Ghetlova, Orhei, în perioada sovietică. În anii ‘90, a plecat la Bucureşti. Tot aici şi-a făcut studiile la Universitatea Naţională de Arte (1998). Îşi aminteşte că atunci când era mic, orele de desen de la grădiniţă îi păreau insuficiente. Simţea că-şi doreşte mai mult şi chiar poate să facă mai mult. A găsit o soluţie optimă în mintea lui de copil – să nu se mai ducă la grădiniţă. „Am cerut mamei să nu mă mai ducă la grădiniţă. I-am zis că vreau să rămân acasă. Am zis că o să desenez acasă”, relatează Roman Tolici pentru „Manifest pentru creativitate”. Spre uimirea pictorului deja adult, părinţii au fost

destul de receptivi la nevoile copilului lor. „Culmea e că am fost ascultat. Mi s-a pus la dispoziţie casa, adică eram încuiat în casă, lăsat cu mâncarea pe masă, cu televizorul deschis şi cu hârtie şi creioane colorate. Astfel, îmi manifestam creativitatea”, zâmbeşte pictorul.

Consideră că acest fapt a adus un plus de valoare dezvoltării lumii sale interioare în culori. Mai mult, este de părere că părinţii nu trebuie să facă din copiii lor ceea ce-şi închipuie ei că ar trebui aceştia să devină, astfel sugrumând visurile şi talentul copilului pentru un anumit domeniu. „Un copil de mic îţi spune că vrea să devină cosmonaut şi insistă pe acest lucru, trebuie să mergi în această direcţie. Dacă spune că vrea să fie balerin, la fel. Altfel, oamenii au tendinţa să ducă un mandat al lor mai departe, nu al copilului. Nu-l iau pe copil ca pe o entitate separată şi de sine stătătoare”, accentuează Roman Tolici.

„Ceremonii” la Muzeul Naţional

Astăzi, artistul stăpâneşte în egală măsură tehnicile tradiţionale ale desenului şi cele ale picturii, împreună cu manierele clasice ale reprezentării în artă, pe care le utilizează însă într-un stil modern. Astfel, Roman Tolici îmbină nivelul tehnic cu cel conceptual în practica sa figurativă, prin suprapunerea unor stiluri care pornesc de la Renaşterea Italiană la cea Nordică sau Flamandă, cu tehnici recente şi problematici de actualitate. În general, lucrările lui Roman Tolici prezintă oameni peste care trece timpul, portrete

întunecate, desenate pe fundal negru, care dau impresia că sunt trase undeva în beznă, oameni călărind păsări, chipuri contorsionate, trupuri pierdute în spaţiu, îngeri albaştri, jucării, străzi, săruturi etc., care amintesc de dramatizările vieţii puse în operă de existenţialişti. „Desenele recente”, lucrări realizate prin foarte multe haşururi, cu creioane colorate, pe fundal negru, prezintă o lume consumeristă, în care a devenit penibilă manifestarea credinţei. Deci, multe dintre tablourile lui Roman Tolici nu sunt vesele, dimpotrivă, unele dintre ele sunt atât de triste, încât, dacă eşti o persoană care nu gustă tragismele existenţei, nu are rost să zăboveşti prea mult timp în faţa lucrărilor lui, notează Lifestyle. „Titlul expoziţiei, „Ceremonii”, conotează ansamblul lucrărilor concret şi simbolic: fundalurile realiste şi hiperrealiste transgresează funcţia unor simple peisaje şi chestionează o întreagă diagramă internaţională de celebrări (zilele naţionale din seria Park), acţiunile cotidiene ale unor figuri comune devin descrieri ale tiparelor comportamentale general acceptate (picturile din seria Action), în timp ce reprezentările nunţii şi înmormântării, care centrează întreaga prezentare, constituie cele mai importante ritualuri de viaţă şi de moarte care marchează existenţa umană”, relatează curatorul Adina Zorzini.

Expoziţia personală „Ceremonii”, organizată la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei din Chişinău, se desfăşoară în perioada 10 aprilie – 24 aprilie.

Redactare: Olga BULAT

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

I 15

Trăind de gardă Amintiri de la Molniţa despre Miluca-acordeonistul A venit din Bucovina la Chişinău cu un acordeon şi zeci de cântece populare învăţate de la tatăl său. La sfârşitul anilor `80, fără experienţa de a conduce sau de a dirija o orchestră, dar cu ambiţie şi perseverenţă, Mihai Amihalachioae a creat împreună cu alţi interpreţi orchestra de muzică populară „Busuioc Moldovenesc”. Apoi, alături de soliştii Nicolae Glib, Maria Iliuţ, Constantin Rotaru, Larisa Ungureanu, a cutreierat R. Moldova, dar şi nordul Bucovinei, vrăjind lumea cu cele mai alese piese ale folclorului românesc din zonă.

 Data şi locul naşterii: 23 februarie 1961, localitatea Molniţa, regiunea Cernăuţi  Părinţi: Pavel şi Elena  Stare civilă: căsătorit, o fiică şi un fiu  Activitate profesională: acordeonist şi dirijor de muzică populară în orchestra „Busuioc Moldovenesc”, dirijor la Teatrul Naţional de Operă şi Balet  Colaborări: Orchestra Naţională de Cameră a Republicii Moldova, Orchestra Simfonică a Companiei TeleRadioMoldova, Orchestra Simfonică a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”

Primele concerte – în câmp

Mihai Amihalachioae a învăţat a cânta la acordeon de la tatăl său, Pavel, care era cunoscut în satul Molniţa, regiunea Cernăuţi, datorită faptului că ştia să mânuiască nu doar acordeonul, ci şi toba. „Odată, venind de la şcoală, Mihai mi-a luat ghiozdanul, l-a apucat din părţi cu ambele mâini, l-a lipit de piept şi a început să cânte la el. Tata, văzând asta, i-a cumpărat un acordeon mic, cu puţine clape. Aşa a început Mihai să cânte. Avea 5 ani”, îşi aminteşte cu nostalgie de acele timpuri Mitică, fratele lui Mihai, mai mare decât el cu doi ani. „Foaie verde doi bujori” a fost prima piesa pe care a învăţat-o viitorul acordeonist de la tatăl său. Cu aceste acorduri muzicale, Mihai şi-a început cariera, chiar dacă pe atunci nici nu se

 Numele: Mihai Amihalachioae

Mihai Amihalachioae Foto: arhiva familiei

gândea că o să devină renumit în satul său de baştină, dar şi peste hotarele ţării. „Când ştia deja mai multe cântece, Mihai a început să dea concerte prin sat. Uneori educatoarea ducea copiii în câmp, ca să înveselească muncitorii. Mihai cânta la acordeon, iar un coleg cu vocea”, povesteşte fratele, care locuieşte în satul natal.

Când Mihai sau Miluca, cum îi spunea familia, învăţa în clasa a treia, părinţii au decis să-l înscrie şi la şcoala de muzică din oraşul Herţa, care se află la 5 km de Molniţa. La început, Miluca a învăţat meseria din mers, la fel ca şi tatăl său, care

cânta pe la nunţi fără să aibă o şcoală de muzică sau să fi urmat nişte cursuri. Când avea 9 ani, Mihai a început să cânte la nunţi alături de tatăl său. „Îl urcam pe Mihai pe bicicletă, în faţa mea, iar toba cea mare o puneam pe şaua acesteia.

Tata ducea într-o mână toba mică, iar în cealaltă acordeonul. Şi aşa mergeam să cântăm pe la nunţile de peste Prut”, spune Mitică, amintindu-şi în detaliu acele zile. Şi Mitică a cântat pe la nunţi alături de ei, doar că, spune el, însuşea mai greu notele. L-a rugat pe Mihai să-l înveţe mai multe piese, dar într-un final a renunţat: „Mi-a arătat de câteva

ori, dar eu memorizam mai greu.

Odată s-a enervat pe mine şi mi-a dat 2 ruble, numai să nu-l mai bat la cap, căci oricum nu iese nimic din mine. Nu a fost să fie”.

Toader Avasiloaie, cumnatul lui Mihai, îşi aminteşte că părinţii acestuia, Pavel şi Elena, au cumpărat instrumente muzicale fiecăruia dintre cei cinci copii, însă doar Mihai a avut darul de a cânta. „Mihai cânta foarte bine de mic copil.

Chiar mai bine decât tatăl său. Uneori bătrânul nu reuşea să ţină pasul feciorului. Mihai ştia notele şi avea grijă să cânte corect, iar Pavel… mai încurca el iţele. Era mic de statură,

MiticĂ, fratele lui Mihai Amihalachioae

Fraţii Miluca şi MiticĂ împreună cu soţiile

Casa unde s-a nascut Mihai Amihalachioae Foto: arhiva familiei

ruşinos, dar ager când cânta la instrument”, povesteşte Toader. Şi fratele mai mare îşi aminteşte cu drag de copilăria muzicală a lui Mihai. Spune că Mihai a fost un copil liniştit, modest, dar responsabil.

El avea tot timpul ocupaţii. În fiecare zi mergea la şcoala generală din sat. De trei ori pe săptămână frecventa şcoala de muzică din localitatea vecină, participa la concursuri, cânta la nunţi şi la toate seratele din şcoală. Într-un an a fost nevoit să înveţe a cânta şi la ţambal, căci orchestra din satul vecin nu avea suficienţi instrumentişti. A mers pe la concerte şi cu ei. „El n-a avut niciodată timp liber. Mereu avea ocupaţii. A fost mai necăjit decât noi.

N-a lucrat fizic, dar intelectual. Mai spunea el uneori că s-a săturat şi de muzică, şi de nunţi… Se întâmpla să meargă la nunţi câteva sâmbete la rând. Pe urmă, însă, a recunoscut că această experienţă i-a fost utilă în viaţă”.

După ce a absolvit şcoala de muzică, Mihai a venit la Chişinău ca să-şi continue studiile. A absolvit Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga” şi Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. În anii 1990, orchestra „Busuioc Moldovenesc” a susţinut concerte în toată R. Moldova şi în România, acompaniind mai mulţi interpreţi de pe ambele maluri ale Prutului. În 2001, formaţia s-a destrămat din motive financiare. În toamna anului 2011 orchestra a revenit pe scenă cu un concert în care a fost readus repertoriul de altădată al orchestrei “Busuioc Moldovenesc”, împrospătat cu elemente noi. „Pe atunci o bună parte dintre tinerii din Bucovina mergeau la învăţătură la Chişinău. Ei nu ştiau limba rusă. Aşa a făcut şi Mihai. La colegiu au văzut că este bun şi l-au luat. Aşa şi-a început cariera”, spune Toader în timp ce prinde satul cu privirea.

Mitică şi acum îşi aminteşte cu drag despre studenţia fratelui. „Era 21 septembrie şi el încă învăţa la colegiu. M-a sunat să-mi spună că a fost invitat să cânte la o nuntă, dar nu are acordeon. Am luat acordeonul de acasă şi am mers împreună la nuntă. Am stat toată noaptea cu el şi l-am admirat”, spune cu nostalgie Mitică, căci nu şi-a văzut de mult timp fratele, care este foarte ocupat.

R.T.

E

16 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

INTEGRITATE De ce R. Moldova rămâne o ţară coruptă? „În pofida eforturilor anticorupţie, în mod special dezvoltarea unui cadru legal, instituţional şi de politici publice, depuse de către autorităţi, nivelul perceput de corupţie în R. Moldova continuă a fi înalt”, constată Transparency International (TI) Moldova, în cadrul evaluării celor 13 piloni din cadrul Sistemului Naţional de Integritate. De această dată, sub lupa experţilor au ajuns Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Comisia Naţională de Integritate (CNI).

Potrivit Indicelui Perceperii Corupţiei (IPC), lansat de către TI la finele anului trecut, R. Moldova a înregistrat în 2013 un scor al IPC de 35 de puncte (pe o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică o corupţie totală, iar „100” – lipsă totală a corupţiei), plasându-se pe locul 102 din 177 de ţări incluse in clasament. Pentru comparaţie, în 2012, scorul IPC a fost de 36 de puncte, ţara noastră fiind pe locul 94 din 178 de ţări. „Această stare de fapt este cauzată şi de problemele cu care se confruntă agenţiile anticorupţie în activitatea lor. O problemă majoră rezidă în discrepanţa substanţială dintre potenţialul declarat de lege şi cel care poare fi valorificat realmente”, relevă autorii studiului.

La CNA, mai bine decât la CNI

Autorii evaluării au constatat că salariile membrilor CNI sunt cu mult mai mici decât ale celor de la CNA. Astfel, dacă salariul de funcţie al directorului CNA este de 10500 de lei, iar al adjuncţilor de 9500 de lei, cel al preşedintelui CNI nu depăşeşte 5000 de lei, iar al preşedintelui, 4700 de lei. În acest sens se impune o revizuire a salarizării preşedintelui şi vicepreşedintelui CNI. Ceilalţi membri ai CNI au salarii de 4500 de lei. „Se impune o majorare a salariului preşedintelui şi vicepreşedintelui CNI. În ceea ce-i priveşte pe ceilalţi membri, chiar şi salariul actual rămâne nejustificat, atâta timp cât aceştia nu sunt obligaţi să coordoneze şi nu coordonează unul din domeniile de activitate ale CNI”, se menţionează în evaluare. Autorii constată că funcţia de colaborator al CNA este cu mult mai atractivă decât funcţia de angajat al CNI, motiv pentru care CNA, spre deosebire de CNI, nu se confruntă cu probleme majore legate de personal, şi precizează că mărimea salariilor angajaţilor CNI este insuficientă pentru a asigura calitatea şi stabilitatea personalului CNI. Totodată, în evaluare este abordată şi problema numărului mic de angajaţi de care dispune CNI-ul, menţionând că 17 angajaţi sunt nevoiţi să verifice aproximativ 40 de mii de declaraţii cu privire la venituri şi proprietăţi. „În atare condiţii, este evident că fără resurse umane suficiente, calificate şi adecvat salarizate, CNI nu poate să-şi realizeze misiunea instituţională”, remarcă TI Moldova.

Anatolie Donciu şi Viorel Chetraru au fost subiectul unor anchete, publicate în ZdG, despre averile pe care le deţin. Până la urmă, instituţiile statului au hotărât că cei doi nu au comis niciun fel de abateri.

Ambele instituţii, cu probleme de (in)dependenţă

Autorii studiului au mai ajuns la concluzia că, în pofida reglementărilor legale, care oferă CNIului şi CNA-ului o independenţă absolută, în realitate, agenţiile anticorupţie nu deţin independenţă plenară. TI Moldova susţine că mai vulnerabilă, în acest sens, este CNI şi că dependenţa acestei autorităţi faţă de politic a fost demonstrată prin modul în care a fost înfiinţată în actuala sa componenţă, când preşedintele, dar alţi trei membri au fost numiţi de partide politice. „Este necesară revizuirea modului de constituire a CNI. Numirile în funcţii ale membrilor CNI nu ar trebui să fie supuse unor negocieri politice, ci unei politici în domeniu pe termen lung. În acest sens, mai eficient ar fi ca CNI să fie condus unipersonal de un preşedinte, care ar putea fi asistat de un vicepreşedinte. Preşedintele şi vicepreşedintele CNI ar trebui să fie numiţi de către Preşedintele R. Moldova, care, pornind de la statut şi exigenţele ce i se impun, este mai distant atât faţă de Legislativ, cât şi faţă de Executiv. Eventual, numirile ar putea fi precedate de un concurs public, fiind necesare şi norme legale în acest sens. Aceasta ar asigura probitatea şi ar spori credibilitatea CNI”, cred autorii studiului.

Şefii anticorupţie, vizaţi în anchete jurnalistice

„Nici pentru CNA, independenţa instituţională nu este confirmată în practică”, remarcă TI

Este necesară revizuirea modului de constituire a CNI. Numirile în funcţii ale membrilor CNI nu ar trebui să fie supuse unor negocieri politice, ci unei politici în domeniu pe termen lung. În acest sens, mai eficient ar fi ca CNI să fie condus unipersonal de un preşedinte, care ar putea fi asistat de un vicepreşedinte.

Moldova. „CNA, în mod constant, este supus unor reorganizări, care nu întotdeauna sunt justificate prin raţionamente de ordin instituţional, fiind public percepute, mai degrabă, ca încercări de a intimida autoritatea. TI Moldova a atras de repetate ori atenţia publicului asupra unei eventuale influenţe politice asupra activităţii acestei autorităţi atât în procesul discuţiei reformei CCCEC, cât şi ca urmare a valului de dosare pornite contra reprezentanţilor unui singur partid în rezultatul diferendelor dintre liderii partidelor de la guvernare”, punctează autorii evaluării, referindu-se la dosarele penale iniţiate pe numele mai multor apropiaţi ai PLDM, în februarie 2013, timp în care Vlad Filat, liderul PLDM, şi Vlad Plahotniuc, unul dintre liderii PD, partid căruia îi revenise CNA

după împărţirea funcţiilor în cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană, se acuzau reciproc.

Referitor la CNA, experţii TI Moldova au constatat că, în pofida eforturilor depuse, există cazuri de eşec al mecanismelor interne de integritate şi că printre colaboratorii Centrului se regăsesc persoane împotriva cărora sunt pornite cauze penale pe cazuri de corupţie. Potrivit statisticilor oferite de către Procuratura Anticorupţie, în cursul anului 2013, procurorii au expediat instanţelor judecătoreşti cauze penale privind comiterea infracţiunilor de corupţie şi conexe celor de corupţie în privinţa a 3 colaboratori ai CNA. Totodată, amintesc experţii, atât preşedintele CNI, Anatolie Donciu, cât şi directorul CNA, Viorel Chetraru, au fost vizaţi în investigaţii ale jurnaliştilor în legătură cu proprietatea pe care o deţin. Ulterior, în cazul preşedintelui CNI, comisia specială a Parlamentului de control al declaraţiilor membrilor CNI nu a identificat încălcări sancţionabile. În cazul directorului CNA, declaraţia acestuia a fost supusă controlului din partea CNI, instituţia neidentificând încălcări sancţionabile. La fel, proprietăţile mai multor colaboratori ai CNA au fost în vizorul mass-mediei, iar ulterior, în baza acestor informaţii, CNI a decis iniţierea controlului în privinţa a 5 angajaţi ai CNA.

Propunerile TI Moldova

Astfel, pentru a reglementa deficienţele din sistemul anticorupţional, TI Moldova are o serie

de propuneri, atât pentru organele vizate în evaluare, cât şi pentru instituţiile statului care au în subordine aceste două agenţii anticorupţie.

Pentru CNI, printre altele, TI Moldova propune completarea legii cu privire la CNI, a altor legi, care să permită angajaţilor instituţiei accesul gratuit la toate bazele ce conţin date despre proprietăţile persoanelor, majorarea personalului instituţiei, dar şi a salariilor angajaţilor.

Totodată, pentru CNA, TI Moldova propune îmbunătăţirea dotării tehnice a Centrului, precum şi alocarea unei linii de buget pentru activităţile de prevenire a corupţiei, dar şi asigurarea independenţei organului de urmărire penală al CNA prin subordonarea conducătorului direcţiei nemijlocit directorului CNA. În acelaşi, timp, experţii consideră că se impune îmbunătăţirea de către CNA a procesului de implementare a nomelor etice, a politicilor de declarare a veniturilor şi proprietăţii, a intereselor personale, dar şi revizuirea legislaţiei privind testarea integrităţii profesionale, inclusiv prin stabilirea unor criterii clare ce întemeiază decizia CNA de a iniţia testul.

Precizăm că evaluarea CNI şi CNA face parte din proiectul TI Moldova „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region”, desfăşurat în cinci ţări membre ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaijan, Georgia, Ucraina şi Moldova), proiect finanţat de Comisia Europeană şi Fundaţia Est-Europeană.

V.M.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

I 17

acasă

Vegetarienii, mai puţin sănătoşi?

Persoanele vegetariene sunt mai puţin sănătoase în comparaţie cu cele care consumă carne, în ciuda faptului că beau mai puţin alcool, fumează mai puţin şi sunt mai active din punct de vedere fizic decât semenii lor “carnivori”, potrivit unui studiu controversat.

Autorii acestui studiu, realizat la Medizinische Universität Graz din Austria, au descoperit că dieta vegetariană, caracterizată printrun consum redus de grăsimi saturate şi colesterol şi unul ridicat de fructe, legume şi produse din cereale integrale, pare să prezinte riscuri crescute de favorizare a apariţiei cancerului, alergiilor şi

tulburărilor mintale, precum depresie şi anxietate, scrie independent.co.uk. Studiul a utilizat date ce provin de la Austrian Health Interview Survey, un sondaj realizat pentru a examina obiceiurile alimentare şi diferenţele de stil de viaţă dintre persoanele vegetariene şi cele care consumă carne.

Cei 1.320 de voluntari au fost aleşi în funcţie de vârstă, sex şi statutul socioeconomic şi includeau în rândurile lor 330 de vegetarieni, 330 de persoane care mâncau carne, dar şi multe fructe şi legume, 330 de persoane “cu o dietă obişnuită” şi 330 de persoane care mâncau foarte multă carne.

Savanţii austrieci au stabilit că vegetarienii consumau mai puţin alcool şi aveau IMC-uri (indice de masă corporală) mai mici, dar, cu toate acestea, aveau o sănătate mintală şi fizică mai scăzută.

Participanţii care mâncau mai puţină carne apelau, totodată, la practici medicale mai puţin sănătoase, precum anularea programărilor la medic pentru controalele medicale preventive şi anularea programărilor pentru vaccinare.

Autorii au ţinut, totodată, să îşi apere studiul în faţa acuzaţiilor potrivit cărora cercetarea lor ar reprezenta de fapt o reclamă pentru industria cărnii.

Alimentele preparate la temperaturi înalte - periculoase pentru sănătate Specialiştii atenţionează că atunci când anumite produse sunt tratate termic la temperaturi înalte, în compoziţia lor se formează compuşi periculoşi. Cel mai elocvent caz e cel al cartofilor prăjiţi.

De vină pentru efectul nociv asupra sănătăţii este o reacţie chimică numită „glicarea proteinelor“.

Glicarea este o reacţie în timpul căreia moleculele de glucoză se fixează de proteine. O reacţie chimică naturală, care se produce, de exemplu, în caz de hiperglicemie.

La diabetici, măsurarea glicemiei glicate reflectă nivelul zahărului în sânge, o medie a ultimelor trei luni.

Acest test permite diagnosticarea şi monitorizarea diabetului zaharat.

Produşii nocivi care rezultă în urma glicării proteinelor se formează şi sub efectul căldurii, în mod special în prezenţa oxigenului, deci în timpul preparării termice a alimentelor bogate în asparagină (un aminoacid) şi în amidon (glucid).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii a realizat o listă a celor opt alimente pe care le consumăm frecvent şi care sunt responsabile pentru 80% din aportul de acrilamidă:

Leacuri din natură!

Sucul de sfeclă scade tensiunea

Foto: plecturisiarome.ro

1. Cartofii prăjiţi 2. Cartofii copţi 3. Chipsurile din cartofi 4. Cerealele 5. Pâinea prăjită 6. Biscuiţii 7. Pâina albă 8. Cafeaua „Este imposibil să trăim fără glucoză şi fără oxigen, aşadar, formarea compuşilor AGE este inevi-

tabilă. Dar există măsuri dietetice care pot limita aportul de AGE“, spune profesorul Wautier. Astfel, autorităţile franceze recomandă să evitaţi supraîncălzirea uleiului în care prăjiţi cartofii, nu prăjiţi pâinea în exces, dacă are porţiuni arse nu le consumaţi, nu rumeniţi prea mult alimentele în tigaie şi consumaţi tot mai puţină cafea. www.e-sanatate.md

Ce boli şi anomalii pot fi detectate prin amniocenteză Amniocenteza este o metodă de detectare a anomaliilor şi bolilor genetice la copilul încă nenăscut, în timpul sarcinii. Testul este recomandat mai ales femeilor care au un risc crescut de probleme genetice şi cromozomiale.

Astfel, amniocenteza este folosită pentru a detecta: - aproape toate anomaliile cromozomiale, inclusiv sindromul Down, trisomia 13, trisomia 18 şi anomaliile cromozomilor sexuali (ca sindromul Turner şi Klinefelter). Amniocenteza are o precizie de peste 99% în diagnosticarea acestor boli.

- boli genetice, ca fibroza chistică, maladia celulelor secera (sickle cell disease) şi boala Tay-Sachs.

- anomaliile de tub neural, ca spina bifida şi anencefalia. Amniocenteza nu detectează anomaliile congenitale, precum malformaţiile inimii, buza de iepure sau despicarea boltei palatine. Totuşi,

Primăvara găseşti legume din belşug. Profită de puterile lor vindecătoare. Le poţi consuma proaspete, în salate, sau sub formă de sucuri. Sunt excelente pentru sănătate. Noi am ales câteva din cele mai folosite sucuri de legume.

Află la ce sunt bune.

Sucul de ţelină, depurativ natural: Elimină toxinele din organism. Stimulează transpiraţia, drenarea bilei şi elimină gazele intestinale. Pentru eficienţă maximă, cura cu suc de ţelină trebuie ţinută 15-20 de zile.

Sucul de castraveţi dizolvă pietrele la rinichi: E un diuretic eficient şi dă rezultate în bolile de rinichi, cum ar fi litiaza renală. Se amestecă 200 ml de suc de castraveţi cu 200 ml de suc de morcovi şi de ridiche neagră, se adaugă puţină miere. În loc de ridiche neagră se poate folosi sfeclă roşie.

Sucul de cartofi cruzi tratează ulcerul: Cicatrizează mucoasa stomacală datorită mineralelor pe care le conţine, dar şi unei enzime din celulele vegetale. Deoarece are

un gust nu prea plăcut, se poate bea amestecat cu suc de morcovi.

Dacă suferi de ulcer gastroduodenal, bea, timp de o lună, o jumătate de pahar cu suc, de 4-5 ori pe zi.

Dacă suferi de diabet, e indicată o cură de doar zece zile.

Sucul de ceapă combate arterioscleroza: Această boală se manifestă prin îngroşarea pereţilor arterelor. Ea poate fi prevenită cu ajutorul sucului de ceapă.

La un litru de suc din ceapă roşie se pun 300 gr de miere. Sucul se ţine la frigider şi se iau din el 50 ml pe zi, timp de trei-patru luni. Un pahar de suc de ceapă pe zi, diluat cu puţină apă, suc de ţelină sau de morcovi, alungă astenia.

Sucul de sfeclă reduce tensiunea: Acesta are un conţinut foarte mare de nitraţi naturali, care dilată vasele de sânge şi combat hipertensiunea arterială. Se bea câte un pahar de suc pe zi, în trei reprize. Dacă nu îţi place gustul, îl poţi combina cu suc de morcovi.

Sursa: libertatea.ro

Tutunul, o posibilă soluţie pentru a învinge cancerul

multe defecte structurale pot fi detectate la ecografia din al doilea trimestru, care a devenit deja o rutină, mai ales pentru femeile care fac şi amniocenteza.

Procedura poate fi executată între 14 şi 18 săptămâni de sarcină, însă riscul de avort este cu atât mai mare cu cât vârsta sarcinii

este mai mică. Aceasta reprezintă introducerea unui ac subţire în cavitatea amniotică şi extragerea lichidului amniotic. Lichidul extras este centrifugat, adică se separă celulele de lichidul propriuzis, care poate fi şi el analizat din punct de vedere biochimic. http://www.e-sanatate.md

Tutunul ar putea deţine secretul pentru a învinge cancerul, afirmă oamenii de ştiinţă australieni, care doresc să folosească mecanismul de apărare al acestei plante pentru a distruge celulele canceroase din organismul uman. Cercetătorii de la Institutul Trobe pentru Ştiinţe Moleculare din Melbourne au identificat o moleculă în floarea plantei de tutun care luptă eficient împotriva ciupercilor şi bacteriilor. Ei au fost surprinşi când au observat că acea moleculă deţine, totodată, capacitatea de a identifica şi de a distruge celulele canceroase, informează dailymail.co.uk.

Denumită NaD1, molecula dezvoltă o structură în formă de cleşte care se prinde de lipidele prezente în membrana celulei canceroase.

“Cleştele” moleculei NaD1 distruge membrana celulei canceroase, obligând-o astfel să “explodeze”, expulzându-şi conţinutul în exterior. În acest fel, celulele canceroase nu mai au posibilitatea de a provoca distrugeri în organism.

Mark Hullett, autorul studiului, consideră că descoperirea sa va putea avea şi alte aplicaţii terapeutice, precum dezvoltarea unui tratament antibiotic contra infecţiilor microbiene.

18 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

la marginea europei BANII PUBLICI:

Justiţia, mai transparentă decât cultura Ministerul Apărării (MA), MTID, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA) şi MC, fie din lipsa angajaţilor în cadrul subdiviziunii de audit intern, fie din lipsa capacităţilor necesare. Totodată, majoritatea autorităţilor care au efectuat misiuni de audit intern nu deschid informaţia referitoare la impactul lor. În acelaşi timp, autorităţile nu publică pe pagina web planurile de audit intern şi rapoartele anuale de audit intern, unele autorităţi incluzând doar o scurtă informaţie în raportul anual de activitate al autorităţii.

Ministerul Justiţiei este cea mai transparentă instituţie atunci când vine vorba despre transparenţă şi responsabilitate în gestiunea finanţelor publice. La polul opus se află Ministerul Culturii.

Aceste date se conţin într-o monitorizare efectuată de către Transparency Internaţional (TI) Moldova. Monitorizarea a scos la iveală şi faptul că există numeroase nereguli în procesul achiziţiilor publice efectuate de instituţiile statului.

Recomandări: modificări în legi şi sancţiuni

Pe 28 martie 2014, TI Moldova a prezentat rezultatele monitorizării politicii de promovare a transparenţei şi responsabilităţii în gestiunea finanţelor publice în 20 de autorităţi publice centrale (APC), monitorizare efectuată în cadrul proiectului „Monitorizarea implementării politicilor anticorupţie în APC” finanţat de Fundaţia Soros-Moldova. Scopul monitorizării a constat în analiza aplicării de către APC a Legii privind achiziţiile publice, Legii Curţii de Conturi şi Legii privind controlul financiar public intern. Totodată, au fost formulate mai multe propuneri pentru îmbunătăţirea transparenţei şi responsabilităţii în gestiunea finanţelor publice.

Cultura, la coada transparenţei

În 2014, procesul de monitorizare a politicii de promovare a transparenţei şi responsabilităţii în gestiunea finanţelor publice s-a focalizat pe evaluarea aplicării politicii respective în 2013 în procesul achiziţiilor publice, efectuarea auditului extern şi intern, monitorizate anterior, fiind extinsă asupra procesului de planificare şi executare a bugetului în cele 20 de APC-uri. Ca rezultat al analizei datelor prezentate de APC a fost întocmit un clasament al acestora în funcţie de implementarea politicii enunţate. Conform clasamentului, cel mai transparent proces în gestionarea banilor publici s-a constatat la Ministerul Justiţiei (MJ), iar cel mai netransparent, la Ministerul Culturii (MC) (vezi tabelul).

Totodată, autorii evaluării au constatat că autorităţile publice monitorizate au dat dovadă de diferite grade de deschidere şi disponibilitate de a oferi detalii cu privire la implementarea politicilor anticorupţie la gestionarea finanţelor publice.

Ministerul Justiţiei (MJ), Ministerul Economiei (ME), Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MMPSF), Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) sau Serviciul Vamal (SV) au oferit informaţii detaliate, în schimb, MC şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor (MDRC) au fost mult mai reticente şi laconice.

Predomină achiziţiile fragmentate

TI Moldova a constatat mai multe nereguli în procesul achiziţiilor publice efectuate de ad-

Caricatură: Alex Dimitrov

ministraţia APC-urilor. Astfel, s-a stabilit că numai o parte din banii publici trec prin procedura de achiziţii publice pentru care trebuie să se asigure transparenţa, majoritatea achiziţiilor făcânduse prin procedurile de mică valoare, achiziţiile fiind fragmentate cu scopul de a evita urmărirea etapelor prevăzute de legislaţie. Totodată, procesul de planificare a achiziţiilor publice nu este transparent în jumătate dintre autorităţile monitorizare, iar rezultatele atribuirii contractelor de achiziţii publice sunt „parţial transparente”, publicarea acestora făcându-se cu abateri şi cu întârzieri majore de la termenul stabilit de prevederile legale. În acelaşi timp, s-a constatat că pe paginile web ale autorităţilor se găsesc diferite categorii de informaţie, dar ele nu sunt organizate într-o manieră uşor accesibilă pentru a urmări întreg procesul de achiziţii publice.

Referitor la transparenţa în planificarea şi executarea bugetului autorităţilor s-a constatat netransparenţa în cazul a două treimi dintre autorităţile monitorizate.

Doar o treime dintre autorităţi, MJ, MEC, MMPSF, Ministerul Sănătăţii (MS), ARFC, MDRC şi MTID, au publicat pe paginile web atât informaţia despre planificarea bugetului, cât şi informaţia despre executarea bugetului. Unele autorităţi au publicat doar bugetul aprobat prin Legea bugetului de stat, altele doar informaţia respectivă pe anii

anteriori, fără a actualiza datele.

Datele despre planificarea şi executarea bugetului autorităţilor publice nu sunt organizate într-o manieră uşor de accesat, doar unele autorităţi au creat rubrica „Bugetul autorităţii”. O pătrime din numărul autorităţilor publice (MM, ME, MAIA, MTIC, MC) nu asigură deloc accesul la datele despre planificarea şi executarea bugetului, neconformându-se astfel prevederilor legale.

Instituţii fără audit intern

TI Moldova a monitorizat şi gradul de implementare a politicilor de efectuare a auditului extern, constatând un grad foarte redus de transparenţă şi responsabilitate în realizarea recomandărilor hotărârilor Curţii de Conturi (CC), adresate autorităţilor auditate. „Monitorizarea a relevat

doar două exemple de sancţionare disciplinară, relatate de Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID). Celelalte autorităţi au relatat că nimeni nu a fost sancţionat pentru deficienţele identificate de CC, motivând că sancţiunea disciplinară se aplică în termen de până la 6 luni de la săvârşirea faptei. De regulă, hotărârea CC se publică după acest termen, astfel, nimeni niciodată nu va fi sancţionat disciplinar pentru deficienţele depistate”, constată TI Moldova.

Relativ la implementarea politicii de efectuare a auditului intern, s-a constatat că într-o treime dintre autorităţi nu a fost efectuată nicio misiune de audit intern, la CNA, la Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru (ARFC), la MDRC, la

Pentru a asigura transparenţa în procesul de achiziţii publice, TI Moldova recomandă, în primul rând, modificarea şi completarea legislaţiei în domeniul achiziţiilor publice, ceea ce ar face mult mai clare regulile de joc din acest domeniu. În acelaşi context, se recomandă introducerea sancţiunilor disciplinare pentru persoanele care încalcă prevederile legale.

Pentru asigurarea eficienţei auditului extern, se recomandă, la fel, o serie de modificări legislative, dar şi identificarea şi sancţionarea disciplinară a persoanelor responsabile de încălcările constatate de Curtea de Conturi în cadrul auditului extern.

Pentru asigurarea eficienţei auditului intern, se recomandă asigurarea funcţionării şi dezvoltarea capacităţilor subdiviziunilor de audit intern ale autorităţilor publice, prin ocuparea posturilor vacante, suplinirea cu personal, dacă e cazul, şi instruirea personalului.

Nu în ultimul rând, pentru asigurarea transparenţei în planificarea şi executarea bugetului autorităţii publice, se recomandă autorităţilor publice să asigure transparenţa maximă în planificarea şi executarea bugetului autorităţii nu numai prin publicarea pe pagina web a autorităţii a bugetului aprobat prin legea anuală a bugetului de stat, dar şi prin publicarea informaţiilor despre planificarea bugetară şi executarea bugetului. Totodată, TI Moldova recomandă ca ministerele să asigure atât transparenţa în planificarea şi executarea bugetului aparatului central al ministerului, cât şi transparenţa repartizării mijloacelor financiare publice către instituţiile din subordinea ministerului.

TI Moldova a monitorizat politica în cauză şi în 2012, venind cu propuneri de asigurare a transparenţei procesului de achiziţii publice, a eficienţei auditului extern efectuat de Curtea de Conturi în cadrul autorităţilor şi a eficienţei auditului intern efectuat de subdiviziunile de audit intern ale autorităţilor. Ca rezultat, în 2013 o parte dintre autorităţile monitorizate, MEC, MMPSF, IFPS, SV, ME, au luat măsuri pentru îmbunătăţirea transparenţei şi responsabilităţii în gestiunea finanţelor publice, anunţă organizaţia.

V.M.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

I 19

digest

Un jurnalist omorât în Ucraina Un jurnalist şi activist al partidului naţionalist ucrainean Svoboda (Libertatea) a fost găsit mort, prezentând urme de tortură, la o zi după ce a fost răpit, a anunţat formaţiunea duminică, relatează AFP. Corpul lui Vasili Serghienko a fost găsit sâmbătă, într-o pădure, în apropiere de satul Vigraiev, în centrul ţării, la aproximativ 120 km sud-est de Kiev, se arată într-un comunicat emis de către partid. Acesta prezenta “urme de tortură” şi răni de cuţit şi avea “craniul spart”, potrivit Svoboda, care precizează că bărbatul a fost răpit de acasă, vineri seara, de către persoane necunoscute care l-au urcat cu forţa la bordul unui vehicul.

Parchetul local a confirmat descoperirea corpului jurnalistului, fără să ofere precizări, din cauza “anchetei în curs”.

Potrivit Svoboda, Vasili Serghienko a spus că a primit recent ameninţări, iar moartea acestuia ar putea să aibă legătură cu articole pe care le-a scris despre un puternic om de afaceri din regiune, căruia partidul nu-i precizează numele. În afară de activitatea de jurnalist, el era un militant activ în cadrul Svoboda şi a participat la manifestaţiile proeuropene de la Kiev, care au condus la înlăturarea regimului ucrainean prorus, la sfârşitul lui februarie.

Partidul Svoboda, reprezentat în Parlament, este membru al coaliţiei aflate la putere. Liderul formaţiunii, Oleg Tiagnibok, a fost criticat, în trecut, pentru declaraţii antisemite.

Romanialibera.ro

Rusia cere Ucrainei toate reducerile acordate la livrările de gaze din ultimii patru ani Preşedintele companiei ruse Gazprom, Aleksei Miller, a declarat sâmbătă că Ucraina are de rambursat suma de 11,4 miliarde de dolari, echivalentul reducerii de preţ la gazele naturale livrate în ultimii patru ani, relatează AFP. Această reducere era prevăzută prin Acordul de la Harkov semnat în aprilie 2010, care prelungea până în 2017 utilizarea de către Flota rusă a Mării Negre a bazei de la Sevatopol, în Crimeea. Având în vedere că acest acord a fost anulat săptămâna aceasta, Ucraina trebuie să ramburseze sumele respective, a declarat Miller într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat. “Rusia plătea pentru menţinerea Flotei sale în Ucraina (...), pentru ca acordul să fie prelungit, deci putem spune că Rusia plătea în avans. Aceste 11,4 miliarde (de dolari) sunt, deci, o datorie pe care Ucraina a contractat-o faţă de Rusia”, a spus el. Rusia a anunţat săptămâna aceasta anularea acordului de la Harkov, apreciind că acesta este nul, deoarece Crimeea face parte, în prezent, din Rusia. Ucraina este nevoită să plătească, actualmente, un tarif de 485 de dolari pentru 1.000 de metri cubi de gaze naturale, iar Gazprom a anunţat că cere să-i fie plătită imediat suma de 2,2 miliarde de dolari corespunzând livrărilor recente. Gandul.info

Foto: kronpress.ro

Obama, Merkel, Băsescu, Regele Mihai, Regina Elisabeta a II-a şi Ion Iliescu, pârâţi în judecată de o româncă pentru conflicte de muncă Politicieni români şi străini, regi, regine şi prinţi, oameni de afaceri, ministere şi departamente de stat din România, Europa şi SUA fac parte dintr-o listă de peste 100 de ”pârâţi” ai unei femei din România. Conform Portal.just.ro, dosarul a fost înregistrat la 3 martie 2014, Secţia a-VIII-a Conflicte de Muncă şi Asigurări Sociale, la Tribunalul Bucureşti. Barack şi Michele Obama, Victor Ponta, Traian Băsescu, Valeriu Zgonea, premierul Angliei, David Cameron, membrii Casei Regale Britanice, inclusiv Prinţul William şi ducesa Chaterine, John Kerry, ambasadorul SUA la Bucureşti, Duane Butcher, Ion Iliescu, omul de afaceri Dinu Patriciu au fost daţi în judecată de Mihaela Iuliana Popa.

Românca nu s-a oprit aici. Ministere şi departamente de stat, între care Ministerul de Justiţie al Angliei, Poliţia londoneză, Ministerul Comunicaţiilor, MAI, MApN, MAE, Ministerul Sănătăţii, procurorul general al PICCJ, CSM, Ministerul Justiţiei, bănci şi alte instituţii financiare au ajuns în vizorul reclamantei. Femeia cere despăgubiri, însă nu se precizează ce acuzaţii li se aduc celor din lista de pârâţi. Dosarul, deschis pentru litigii de muncă, este în primă instanţă.

Romanialibera.ro

Foto: casa-regala.blogspot.com

Trenul regal a revenit în Gara de Nord şi poate fi vizitat După exact un an, trenul regal a revenit, duminică seara, în Gara de Nord din Bucureşti şi, timp de o săptămână, poate fi vizitat de oricine. Garnitura de epocă poartă o mare încărcătură istorică, legată de familia regală a României, dar şi de perioada comunistă. În faţa trenului a fost adusă şi o locomotivă cu abur din 1936, deschisă şi ea publicului. Salonul regal este, conform istoricilor, cel mai important vagon al trenului, dat fiind că aici au luat masa, de-a lungul timpului, regi şi preşedinţi ai marilor puteri, precum SUA sau URSS. Majestatea sa Regele Carol al II-lea a utilizat acest tren în timpul celui de-al doilea război

mondial, garnitura revenindu-i apoi Majestăţii sale Regele Mihai.

Vizitatorii vor putea vedea şi dormitorul regal, cu cele două camere, pentru rege şi pentru regină, baia sau bucătăria, precum şi vagonul demnitarilor, acolo unde dormeau oaspeţii. Vagoanele sunt finisate cu materiale dintre cele mai scumpe, precum piele de Cordoba, pentru scaune şi fotolii, sau furnir de nuc şi trandafir, pentru mese.

Trenul va fi deschis vizitării de la ora 9 dimineaţa la 19.00 seara, până duminică. Acţiunea face parte din cadrul “săptămânii altfel”, din şcoli şi grădiniţe.

Sursa: http://onlinereport.ro

LISTA celor chemaţi în instanţă: Nume

Calitate parte

POPA MIHAELA IULIANA MAJESTATEA SA, REGINA ELIZABETH A II A DUCELE DE EDINBURGH, PHILLIP MAJESTATEA SA CHARLES, PRINŢ DE WALES DUCESA DE CORNWALL, CAMILLA DUCELE DE CAMBRIDGE, WILLIAM DUCESA DE CAMBRIDGE, CATHERINE HARRY, PRINŢ DE WALES ALTEŢA SA REGALĂ, PRINŢUL MICHAEL, DUCELE DE KENT ALTEŢA SA REGALĂ, PRINŢESA MICHAELA, DUCESA DE KENT DAVID CAMERON, PRIMUL-MINISTRU AL ANGLIEI HOUSE OF LORDS (CAMERA LORZILOR) HOUSE OF COMMONS (CAMERA COMUNELOR) BANK OF ENGLAND (BANCA ANGLIEI) (ÎN ATENŢIA JOHN FOOTMAN ŞI GHRAHAM NICHOLSON) MINISTRY OF JUSTICE UK (MINISTERUL JUSTIŢIEI AL regatului unit) MINISTRY OF FINANCE LONDRA (MINISTERUL FINANŢELOR, LONDRA) NHS ENGLAND FINANCIAL SERVICES AUTHORITY SERIOUS FRAUD OFFICE LONDON CITY POLICE METROPOLITAN CITY POLICE NEW SCHOTLAND YARD SOLICITORS REGULATION AUTHORITY THE BAR COUNCIL THE LEGAL OMBUDSMAN MAGISTRATES COURT MARTIN HARRIS, AMBASADORUL MARII BRITANII ÎN ROMÂNIA PAUL CLEAL - LA PRICEWATERHOUSECOOPERS LLP PRICEWATERHOUSECOOPERS LLP KATE HODGKISS DLA PIPER LLP THOMAS KIBLING MATRIX CHAMBERS BARAK OBAMA - CASA ALBĂ MICHELLE OBAMA - CASA ALBĂ JOHN KERRY - CASA ALBĂ HON LAURA TAYLOR SWAIN SOUTHEM DISTRICT COURT OF NEW YORK LEW JACOB DUANE BUTCHER, AMBASADORUL SUA ÎN ROMÂNIA WINSTON & STRAWN LLP NEW YORK CITY BAR BOARD OF GOVEMORS OF THE FEDERAL RESERVES FEDERAL BUREAU OF INVESTIGATION US DEPARTMENT OF JUSTICE ERIC HOLDER, ATTONEY GENERAL AL SUA - LA ATTONEY GENERAL OFFICE, US DEPARTMENT OF JUSTICE CENTRAL INTELLIGENCE AGENCY UNITED STATES DEPARTMENT OF DEFENCE (DEFENCE CRIMINAL INVESTIGATIVE SERVICE, DCIS) ROBERT MORITZ DAN DULLY PRICEWATERHOUSECOOPERS LLP

Reclamant Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât

Nume MONA CLAYTON RYAN MURPHY STEVEN SKALAK SABERA CHOUDHURY SONYA ANDREASSEN HENDERSON JOSEPHINE GRIMAUDO MIKE PETERS MIKE DYER PRICEWATERHOUSECOOPERS LLP FREDERICK MILLER PRICEWATERHOUSECOOPERS LLP DIN WASHINGTON DC JEFF GOLDEN THOMAS GOLDEN INSTITUTE OF INTERNATIONAL EXCHANGE OF SCHOLARS US DEPARTAMENT OF HEALTH AND HUMAN SERVICES VASILE IUGA DAVID TROW ALEXANDRA IORGULESCU ANGELA SZATMARY KENNETH SPIZERI DINU BUMBACEA DAN IANCU IULIA AVRAMESCU ALEX TATULEA SC ROMTELECOM SA MINISTERUL COMUNICAŢIILOR PRICEWATERHOUSECOOPERS SRL BUCUREŞTI TRAIAN BĂSESCU VICTOR PONTA ION ILIESCU CRIN ANTONESCU VALERIU ZGONEA DINU PATRICIU MINISTERUL DE FINANŢE MINISTERUL JUSTIŢIEI MINISTRUL AFACERILOR INTERNE MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI INSTITUTUL NAŢIONAL DE MEDICINĂ LEGALĂ MINA MINOVICI MINISTERUL SĂNĂTĂŢII COLEGIUL MEDICILOR ASOCIAŢIA PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORILOR DIN ROMÂNIA PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ICCJ-PRIN PROCUROR GENERAL AGENŢIA NAŢIONALĂ DE INTEGRITATE CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII AVOCATUL POPORULUI ING BANK ROMÂNIA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ GEOFF ISAACS CLINICA 999 ANGELA MERKEL

Calitate parte Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât Pârât

20 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

Curca hlizită la Parlament Politicienii au discutat între ei şi au decis – nu poţi sărbători 1 aprilie, adică Ziua Glumelor, de rând cu toată lumea, or, gluma politică trebuie să aibă o zi a sa, aparte, căci nu poate fi marcată în aceeaşi zi cu glumele deocheate despre Păcală, Bulă, blonde, români, ruşi sau americani. Gluma politică e ceva mult mai subtil, dar şi mai profund, mai delicat, mai de învăţătură, dacă vreţi. O glumă politică bună poate schimba istoria unui popor, nemaivorbind de glumele politicianului rus Vladimir Putin, care au schimbat recent cursul unei regiuni întregi, şi gluma asta a lui Putin se mai îngroaşă.

Dar să revenim la mioriticele glume politice moldoveneşti. Aşa cum există o zi a torturii, una a tuberculozei, alta a antitabagismului, care beneficiază pe la noi de campanii sociale mai mult în glumă, nu ar fi potrivit să existe şi o zi a Glumei Politice, când bancurile politicienilor să fie luate pe bune, să fie respectate şi ridicate la nivel de act de curaj politic?

După dezbateri serioase, s-a stabilit ca Ziua Naţională a Bancurilor Politice să aibă loc la 7 aprilie, adică la o săptămână distanţă de Ziua Internaţională a Glumelor, astfel încât oamenii ghiftuiţi cu glume brutale, gen Tândală şi Cârnaţul, să treacă la un alt meniu – glume contemporane, reale, moderne, născute de elita politică, care afectează în cel mai direct mod oamenii.

Biroul Politic al Parlamentului a stabilit şi o listă de bancagii politici clasici. Lista este deschisă de către Vladimir Voronin, cel care a zis, la 7 aprilie 2009, că „acesta-i stat, nu-i ciastnaia lavocika”. Aşa cum a pornit el să facă râs de plâns în politica moldovenească, aşa continuă în mare parte şi membrii Coaliţiei proeuropene. Desigur, locul secund al elitei e ocupat de către Zinaida Greceanâi, supra-

Foto: stiribasarabia.blogspot.com

numită Carabina. Ea a glumit recent pe bune, declarând că nu regretă nimic din ce a făcut la 7 aprilie 2009. Gluma este destul de credibilă, pentru că, potrivit surselor, în acea zi premiera comunistă (azi secundantă socialistă, mâine stângistă neparlamentară) a petrecut timpul în deplină siguranţă, în compania bărbaţilor comunişti. De ce ar fi să regreţi o noapte şi o zi petrecută la comanda şi la bunul plac al lui Voronin? E şi asta o temă de banc.

Şi prietenul său politic, Igor Dodon, este candidat în lista clasicilor în viaţă, autori de glume politice moldoveneşti, mai ales după ce Voronin a povestit că Dodon le-ar fi amăgit pe Greceanâi şi Abramciuc de bani, atunci când le-ar fi plătit pentru acţiunea de traseism politic. Dar, ţinând cont de faptul că Dodon poartă cu sine mirosul greu de uniune vomală, Biroul Politic al Parlamentului se abţine de la admiterea lui în clubul select al bancagiilor.

Momentan, oricum, nu e penurie, ci, dimpotrivă, o uşoară aglomeraţie în lista bancagiilor admirabili: Lilian Zaporojan, de la PLDM, va reprezenta în continuare în Parlament glume în interesul transportatorilor privaţi (nu de libertate), inclusiv prin ignorarea capacităţii sale de vot.

Clovni politici sunt suficienţi şi în fracţiunile PD, PLR. Deputatul Bolboceanu va face glume pe cont propriu, ca şi reprezentanţii fostei fracţiuni PL. Parlamentul a decis să îm-

partă an de an şi premii pentru cei mai buni bancagii politici ai anului. Premiile vor fi sub formă de vaucere la dentist, pentru ca bancagiii de top să aibă o dantură cât mai frumoasă şi să râdă tot restul zilelor cu gura până la urechi.

De asemenea, toţi membrii clubului bancagiilor politici vor primi oferte de apartamente într-un bloc nou în centrul Chişinăului la preţ de râsul curcilor. Curca hlizită va deveni simbolul electoral al acestora la următoarele alegeri.

Marian Şura-Mura

   Pavajul cu bucluc Pavajul de pe str. Diordiţă din Chişinău a răpit timpul preţios al funcţionarilor Primăriei, întruniţi în şedinţa operativă de luni, 7 aprilie. Astfel, o listă completă de chestiuni a rămas pe altă dată. Aşa cum nu s-a găsit o soluţie rezonabilă pentru ca şi lupul să fie sătul şi oaia întreagă (şi pavaj modern, dar şi să păstrăm integritatea tocurilor pantofilor funcţionarelor Primăriei), s-a decis ca lucrările să fie suspendate, până la identificarea unei soluţii adevărate.

A fost anunţat şi un concurs al soluţiilor. Primii înscrişi în competiţie au fost cei de la „Soluţia” lui Igor Dodon.

    Spitale şi maternităţi „nerentabile” Potrivit unor surse din CMC, pe 27 februarie, prin votul majorităţii, a fost adoptată o decizie „inedită” care prevede lichidarea spitalului nr.4 şi a maternităţii municipale nr.2 din Chişinău. Drept argument a fost indicat faptul că aceste instituţii ar fi... nerentabile.

Aşa cum niciun consilier nu a încercat să afle cine şi cum a măsurat „rentabilitatea” celor două instituţii, un grup de cetăţeni a solicitat ajutorul unor experţi, care au trimis specialişti în măsurări.

Ultimii numără non-stop pacienţii şi gravidele care apelează la cele două instituţii. Rezultatele vor fi comunicate public.

    Patente contra poliţe?

Comercianţii de la Piaţa „Calea Basarabiei” au decis să nu cedeze presiunilor autorităţilor, care insistă că le vor face procese contravenţionale, dar şi le vor sista valabilitatea patentelor, dacă nu-şi vor cumpăra poliţe de asigurare medicală. Ei au blocat transportul şi susţin că nu vor ceda, deoarece, ani la rând, nimeni, niciodată, nu a ţinut cont de poliţele lor medicale. În legătură cu acest subiect au apărut câţiva şmecheri care le propun comercianţilor, la preţuri „rezonabile”, poliţe falsificate. „Poate ar trece”, le spun aceştia şi, contra unei sume de 100 de lei, le fac poliţe.

    Colectă de fonduri pentru cafelele de la SIS? După cum a anunţat în Parlament directorul SIS, în curând, angajaţii acestei instituţii ar putea invita persoane care activează în diferite sfere să se implice în restabilirea echilibrului social şi stabilităţii din societate. „Să nu vă mire dacă veţi fi invitaţi la o cafea la SIS”, a spus Mihai Bălan de la tribuna Legislativului. Unii angajaţi, mai docili, au început să colecteze fonduri pentru cafelele promise de director. Ei adresează mesaje subtile unor oameni de afaceri, dar şi unor oameni politici, cerându-le să se implice şi să contribuie la realizarea acestui proiect inedit.



în gura târgului     Sub drapelul Moscovei, uniţi-vă Mişcări tectonice pe piaţa politică din R. Moldova. Mai multe formaţiuni politice au decis să-şi regrupeze forţele, până la lansarea oficială a campaniei electorale parlamentare. Astfel, potrivit unor surse, vineri, 9 mai, la Chişinău se va desfăşura un congres comun al Partidului Socialiştilor, Partidului Popular Republican, Partidului Renaşterea, Partidul Regiunilor şi Partidului Patrioţii Moldovei.

La congres vor participa câţiva reprezentanţi strategici ai Moscovei, care au insistat asupra unei cooperări mai strânse a acestor formaţiuni, în speranţa intrării lor în următorul Legislativ.

Legendă:



un simplu zvon





mai mult decât un zvon

/ / / / /







zvon cu sâmbure de adevăr









zvon cu aere de adevăr

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate





\\\\\







zvon mai mult decât veridic

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

I 21

horoscop BERBEC Se pare că îţi pierzi răbdarea. Tot ceea ce se întâmplă în jurul tău are rolul de a te agita şi mai mult. Îţi poţi consuma energia găsind alte căi decât cele tradiţionale pentru a începe ceva nou, o activitate nouă, folosindute de entuziasm mai degrabă decât de o stare de nervi accentuată. Este important să nu iei în nume personal ceea ce auzi şi ceea ce ţi se spune.

Preferă acţiunea.

TAUR Deşi resimţi tensiuni în jurul tău, din ce în ce mai multe energii care trebuie „traduse” în senzaţii şi simţiri, aminteşte-ţi doar că toate acestea reprezintă un moment favorabil pentru a creşte. Cu cât înţelegi mai multe dintre cele întâlnite, cu atât mai uşor îţi va fi ulterior. În ceea ce priveşte stresul, ar fi bine dacă te-ai preocupa mai mult de tine şi de liniştea ta sufletească.

GEMENI Eşti singurul tău protector – nu uita acest aspect al existenţei. În cazul în care cineva apare în viaţa ta, manifestând sentimente de admiraţie în ceea ce te priveşte, ar fi bine să rezişti tentaţiei de a începe ceva nou. Evită să te cerţi cu prietenii şi cu persoanele dragi. Şi aşa, vor fi destui cei care îşi vor schimba drumul. Fii receptiv la sentimentele altora şi acţionează.

RAC Îţi este clar că nu poţi să împaci şi cariera, şi familia sau persoana iubită.

Probabil că ar trebui să te concentrezi mai mult pe ceea ce ai de făcut pentru a ieşi la lumină şi a nu te mai ascunde. Este o perioadă ideală pentru a-ţi căuta un nou loc de muncă sau pentru a-ţi deschide o afacere proprie. Luptele pentru supremaţie sunt din ce în ce mai evidente, mai ales în familie.

Caricatură: Alex Dimitrov

*** Un cavaler urma să plece într-o cruciadă. Îşi face bagajele, îi pune soţiei sale centura de castitate şi îi dă cheia celui mai bun prieten, după care îi spune: - Dacă nu mă întorc în trei ani, te rog să ai grijă de nevasta mea. Şi îşi vede de drum.

După o oră de mers, amicul îl ajunge din urmă: - Mi-ai dat altă cheie! *** -Vecine, de ce îmi furi plicurile din cutia poştală?

-Dar nu le fur! Sunt facturi, vecine. Le iau şi ţi le plătesc.

-De ce?

-Aşa m-am înţeles cu nevastă-ta. *** Întrebare la Radio Erevan: - Ce este fusta?

Răspuns: - Fusta este o pătură socială, care acoperă un organ central, la care pot să adere toţi membrii, cu condiţia să nu traseze sarcini... *** Un mic sfat: nu spune niciodată „sunt înconjurat de proşti !” S-ar putea crede că tu eşti nucleul. *** Pentru că preţurile la legume aproape că s-au dublat, analiştii recomandă oamenilor să nu mai cumpere legume, ci să le închirieze. *** Ieri, nevastă-mea m-a acuzat că i-am stricat ziua de naştere, dar i-am dat replica: - Termină, dragă, cu prostiile!

Eu nici măcar n-am ştiut că e ziua ta. *** - Bună ziua, domnule poliţist.

Soţul meu s-a pierdut. Dacă-l găsiţi, vă rog să-i spuneţi că mama nu mai vine la noi!

*** - M-am întors către soacrămea şi i-am spus: Bravo, mamă soacră! Ia uite ce bine îţi stă, aş fi vrut să te văd aşa acum douzeci de ani!

Atunci nevastă-mea a strigat: - Ce boscorodeşti, mă, lângă sicriul mamei?! *** În camera de urgenţă a spitalului judeţean.

Doctorul către asistentă: - Scrie: traumatism cranian.

Asistenta: - Nu cranian, ci cranio-cerebral!, face ea pe deşteapta.

Doctorul: - Care naiba cerebral, dacă el la ziua de naştere a soţiei a venit cu amanta? *** Un poliţist în autobuz. Înghesuială mare, căldură. Cineva strănută. Poliţistul: - Cine a strănutat?

Linişte.

- Cine a strănutat? insistă poliţistul grav.

Lumea nu mai respiră. Poliţistul scoate pistolul şi trage două focuri pe geam: - Cine a strănutat?

Toţi tremurau, în sfârşit o băbuţă pe un scaun cu voce gâtuită: - Eu am strănutat...

- Sănătate, mamaie! *** Un tip se duce la biserică să se spovedească. Preotul îl întreabă: - Ai făcut păcate?

- Da, părinte.

- Te lepezi de Satana?

- M-aş lepăda, părinte, dar am doi copii cu ea... *** La un spital de nebuni erau prea mulţi nebuni. Aşa că directorul a propus un test. Cine poate să iasă pe gaura cheii poate să se ducă acasă. Toţi nebunii au / / / / /

încercat, în afară de unul. Directorul s-a dus la el şi l-a întrebat de ce nu a încercat să iasă pe gaura cheii.

- Domne, faci mişto de mine, nu vezi că e băgată cheia pe partea cealaltă! *** Un şofer ajunge cu maşina pe malul unui râu şi-l întreabă pe un poliţist care pescuia, dacă-i adâncă apa, fiindcă vrea să-şi spele maşina. Acesta-i răspunde că nu este. Şoferul intră cu maşina în râu, se scufundă, abandonează automobilul, iese cu chiu cu vai din apă şi începe să ţipe la poliţai: - Ai zis că apa-i mică şi uite că era să mă înec!

- Pe onoarea mea, acum 10 minute, era mică, au trecut nişte raţe şi le ajungea abia până la piept! *** Doi vânători erau undeva, într-o pădure. La un moment dat, unul dintre ei se prăbuşeşte la pământ, fără suflare, cu ochii daţi peste cap. Celălalt scoate repede celularul şi sună la Salvare.

- Prietenul meu a murit. Ce să fac? strigă el în receptor.

La care operatorul răspunde: - Mai întâi, calmaţi-vă şi eu o să vă ajut. Acum să ne asigurăm că e într-adevăr mort.

Se lasă tăcerea, după care se aude zgomotul unei împuşcături.

Ulterior, tipul pune mâna pe telefon şi zice: - OK, şi acum ce facem? *** Un poliţist se duce la stomatolog cu o îngrozitoare durere de măsea: - Să ştiţi că măseaua care vă doare este moartă, zise stomatologul, v-aş recomanda să fiţi de acord să-i punem o coroană.

- Aaa, nu e nevoie de coroană, cred că e de ajuns o înmormântare simplă.

LEU Discuţiile, dialogul cu persoana iubită şi negocierile reprezintă zona în care lucrurile pot scăpa de sub control. Poţi ajunge să te cerţi cu oamenii cu care, până acum, intenţionai să faci o înţelegere. Ia în calcul faptul că nu întotdeauna lucrurile ies aşa cum vrei tu. În schimb, este timpul potrivit săţi vinzi ideile şi pentru a descoperi noi concepte, favorabile celor mulţi.

FECIOARĂ În ceea ce priveşte relaţia de dragoste, sunt posibile lupte de putere între tine şi persoana iubită. E mai bine să faceţi echipă decât să vă certaţi inutil. În ceea ce priveşte situaţia financiară a acestei perioade, va trebui să te foloseşti la maxim de unul dintre talentele tale native şi greu egalabile: acela de a face economii. Este vital să fii stăpân pe propriile-ţi puteri.

BALANŢA Liniştea devine, pentru tine, starea prioritară de fond. Aminteşte-ţi că tot ceea ce este al tău este pus de-o parte, nu vei părăsi această viaţă fără să îl ai. Motiv pentru care nu merită să te implici – din punct de vedere emoţional – în deciziile pe care le iei. Nu te certa cu cei din jurul tău doar de dragul de-a o face. Examinează cu atenţie ceea ce aduc ceilalţi în viaţa ta.

SCORPION Pentru a întâlni oameni noi ar fi bine să te faci vizibil. Adică să te expui. Se poate ca tot ceea ce reprezintă spiritul artistic să fie ceea ce te va atrage – sau ceea ce te va duce către noul tău drum. Pe de altă parte, eşti sigur că de aşa ceva ai nevoie? Deşi nu-ţi stă în fire, există riscul de a te pierde în activităţi fără sens. Investeşte-ţi energia într-o formă de artă.

SĂGETĂTOR Câmpul de luptă – relaţia de dragoste. Este indicat să nu te complici, acceptând propunerile unei terţe persoane. Rişti a da naştere unui triunghi amoros din care numai tu vei ieşi şifonat. Numai o persoana foarte dragă, membră a familiei tale, va fi cea care îţi va linişti lumea interioară. Ai parte de atenţia tuturor, însă nu-ţi poţi permite să laşi garda jos. Rişti gafe de proporţii.

CAPRICORN Transformările interioare ar putea face mai mult rău decât bine, în special în ceea ce priveşte persoana pe care o iubeşti. Evită deciziile majore. În ceea ce priveşte cariera, fie iei tu o decizie, fie o decizie va fi luată pentru tine. Vei întâmpina greutăţi în acest sector, în cazul în care nu faci ceea ce sufletul tău îşi doreşte. E posibil să-ţi schimbi domeniul în care activezi.

VĂRSĂTOR Declaraţii neaşteptate, făcute când nu eşti 100% atent, îţi pot arunca relaţia într-o vâltoare de sentimente negative şi vorbe urâte, care nu-şi au rostul. În cazul în care eşti student sau participi la cursuri de iniţiere, aşteaptă-te să întâmpini neînţelegeri cu cei care-ţi sunt profesori. Nu suporţi în jurul tău pe nimeni dintre cei care nu dau dovadă de înţelepciune sau inteligenţă.

PEŞTE Fie întâlneşti o nouă persoană care îţi cade cu tronc, fie persoana alături de care îţi petreci viaţa se va reîndrăgosti de tine. Chiar dacă finanţele redevin o problemă pentru tine, stând cu capul ascuns în nisip, precum struţii, nu vei reuşi să-ţi rezolvi problemele. Sunt posibile pierderi, însă sub forma unor investiţii greşit plasate. Nu te aştepta la miracole, rămâi sceptic.

Sursa: http:sfatulparintilor.ro

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

\\\\\

22 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

programe tv LUNI, 14 APRILIE Moldova 1 06:05 ŞTIRI (rus) 06:15 Baştina Magazin agricol (R) 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa!

08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

09:00 ŞTIRI (rus) 09:10 AGRODOLCE Ep. 139 09:45 SANDOCAN Desen animat 10:15 Legendele muzicii 10:30 Reporterul de gardă (R) 11:00 Buna seara! Talk-show (R) 12:00 World Stories (R) 12:30 Art club (R) 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi (R) 14:25 O LUME DISPĂRUTĂ 15:10 LEGENDA LUI ZORRO 15:35 FRUMOASA ADORMITĂ 16:00 Brazilia FIFA 2014 16:25 Fotbal Non-stop (R) 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Accente economice 20:25 Vectorul European 21:00 ŞTIRI 21:25 AGRODOLCE Ep. 140 21:50 Filler: Reflecţii europene 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 Aniversări (R) 23:00 Cultura azi (R) 23:45 „Dor de crizantem (R) TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Ciocănitoarea Woody 10:00 Ecce via – Aceasta este Calea!

10:25 KILE te omoară cu zile!

10:30 Ultima ediţie (R) 11:30 Profesioniştii ... (R) 12:20 Opinii fiscale 12:30 In grădina Danei (R) 13:00 Germana... la 1 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul războiului Ep. 57, 58 18:10 Vreau să fiu sănătos!

18:40 Ecce via – Aceasta este Calea!

18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:10 Între bine şi rău 22:30 Biziday 23:20 Ecce via – Aceasta este Calea!

23:30 Magazin UEFA CL 2013-2014 24:00 Nocturne ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Ticniții (r) 13:00 Știrile PROTV 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit 15:00 Serial: Maeștrii iluzionismului 15:30 Film: Dennis pericol public 2 (r) 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Zona de impact 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:05 Serial: Lie to me, ep.6, an 3 00:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 00:30 O seară perfectă Jurnal TV

MARŢI, 15 APRILIE Moldova 1 06:05 ŞTIRI (rus) 06:15 Cuvintele credinţei (R) 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa!

08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

09:00 ŞTIRI (rus) 09:10 AGRODOLCE Ep. 140 09:45 SANDOCAN Desen animat 10:15 Shift – viaţa în era digitală 10:30 Ştiinţă şi inovare (R) 11:00 Accente economice (R) 11:30 Baştina (R) 12:15 Evantai folcloric (R) 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi (R) 14:25 O LUME DISPĂRUTĂ 15:10 Kofi Annan, visul nerealizat (R) 16:05 Să devii o stea (R) 16:30 Unda Bugeacului (R) 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Moldova în direct 21:00 ŞTIRI (rom) 21:25 AGRODOLCE Ep. 141 21:50 De la „cortina de fier” la libera circulaţie 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 Dialog social 22:40 În Premieră 23:40 ŞTIRI 23:50 „Dor de crizanteme” (R) TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Ciocănitoarea Woody 10:00 Ecce via – Aceasta este Calea!

10:20 KILE te omoară cu zile!

10:25 Miracle - Paula Seling şi Ovi 10:30 Biziday (R) 11:20 Lumea modei 11:30 Nocturne (R) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul războiului Ep. 59, 60 18:10 Interes general 18:40 Ecce via – Aceasta este Calea!

18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 Dr. House Ep. 4 21:50 Miracle - Paula Seling şi Ovi 22:00 La birou Ep. 5 ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Adopție periculoasă 13:00 Știrile PROTV 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:00 Film: Confesiunile unei mirese 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep.5, sezon 3 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:00 MasterChef (continuare) 23:30 Promotor (r) 00:00 Serial: Lie to me, ep.7, an 3 01:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) Jurnal TV

MIERCURI, 16 APRILIE Moldova 1 06:05 ŞTIRI (rus) 06:15 Unda Bugeacului (R) 06:45 Shift – viaţa în era digitală (R) 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa!

08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

09:00 ŞTIRI (rus) 09:10 AGRODOLCE Ep. 141 09:45 SANDOCAN Desen animat 10:15 Chişinăul de ieri şi de azi (R) 10:30 Natura în obiectiv (R) 11:00 Moldova în direct (R) 12:00 Cultura azi (R) 12:45 Tezaur (R) 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi (R) 14:25 O LUME DISPĂRUTĂ 15:10 Fii tânăr! (R) 15:55 Publicitate 16:00 Magazinul copiilor (R) 16:30 Svitanok 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Povestea 19:55 Moldova în direct 21:00 ŞTIRI (rom) 21:25 AGRODOLCE Ep. 142 21:50 UE pe înţelesul tuturor 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 Avangaraj 23:20 Orchestra Naţională Simfonică a Companiei „Teleradio-Moldova” TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Ciocănitoarea Woody 10:00 Ecce via – Aceasta este Calea!

10:20 Miracle - Paula Seling şi Ovi 10:30 Biziday (R) 10:20 Lumea modei 11:30 Garantat 100% (R) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau să fiu sănătos! (R) 13:00 Opre Roma - Ora romilor 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Convieţuiri 16:50 Zeul războiului Ep. 61, 62 18:10 Europa mea 18:40 Ecce via – Aceasta este Calea!

18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 Dosar România 22:00 O ţară mai bună 22:30 Miracle - Paula Seling şi Ovi 22:35 Drumul spre Brazilia. Ep. 7 ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Confesiunile unei mirese 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:00 Film: Toamna bobocilor 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:30 Fotbal: Petrolul Astra 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:05 Serial: Lie to me, ep.8, an 3 00:00 Serial: Spion pe cont propriu 01:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) Jurnal TV

JOI, 17 APRILIE Moldova 1 06:05 ŞTIRI (rus) 06:15 Svitanok (R) 06:45 Legendele muzicii 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa!

08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

09:00 ŞTIRI (rus) 09:10 AGRODOLCE Ep. 142 09:45 SANDOCAN Desen animat 10:15 Videoteca copiilor 10:30 Vectorul European (R) 11:00 Moldova în direct (R) 12:00 O seară în familie (R) 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi (R) 14:25 O LUME DISPĂRUTĂ 15:10 Erudit cafe (R) 15:55 Părinţi şi copii (R) 16:30 Petalo romano 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Tezaurul României 20:50 Super – loto „5” din „35” 21:00 ŞTIRI (rom) 21:25 AGRODOLCE Ep. 143 21:50 Reflecţii europene 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 Reporterul de gardă 22:45 Un sfert de vorbă 23:05 Europa în concert 23:50 ŞTIRI TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Ciocănitoarea Woody 10:00 Ecce via – Aceasta este Calea!

10:20 Miracle - Paula Seling şi Ovi 10:30 Universul credinţei „O viaţă pentru altă viaţă!”

11:00 Universul credinţei Aflându-L pe Iisus (I) 11:30 Exclusiv în România (R) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi până joi 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Akzente Revista presei germane 16:50 Zeul războiului Ep. 63, 64 18:10 De la Cezareea la Ierusalim 18:40 Ecce via – Aceasta este Calea!

18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal Meteo 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:10 Joi la 9 22:30 Miracle - Paula Seling şi Ovi ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Toamna bobocilor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:00 Film: Barabba, partea I 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:30 Fotbal: Dinamo Steaua 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:05 Serial: Lie to me, ep.9, an 3 00:00 Serial: Spion pe cont propriu 01:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) Jurnal TV

VINERI, 18 APRILIE Moldova 1 06:05 ŞTIRI (rus) 06:15 Petalo romano (R) 06:45 Chişinăul de ieri şi de azi (R) 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa 08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

09:00 ŞTIRI (rus) 09:10 AGRODOLCE Ep. 143 09:45 SANDOCAN Desen animat 10:15 Un sfert de vorbă (R) 10:35 Drumeţii DW Germania (R) 11:05 Moldova în direct (R) 12:00 Dor In memoria: V. Dânga (R) 12:30 Brazilia FIFA 2014 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi (R) 14:25 O LUME DISPĂRUTĂ 15:10 De la „cortina de fier” la libera circulaţie 15:15 Profil de savant (R) 15:30 Ring Star (R) 16:30 Stil nou (R) 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Tezaurul României Ep. 2 21:00 ŞTIRI (rom) 21:25 AGRODOLCE Ep. 144 21:50 UE pe înţelesul tuturor 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 Fii tânăr!

23:05 UN PREOT PRINTRE NOI Ep. 2 TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Ciocănitoarea Woody 10:00 Ecce via – Aceasta este Calea!

10:20 Miracle - Paula Seling şi Ovi 10:30 Universul credinţei 11:00 Universul credinţei Aflându-L pe Iisus (II) 11:30 Politică şi delicateţuri (R) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Beneficiar România (R) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:50 Tezaur folcloric 18:00 Ecce via – Aceasta este Calea!

18:10 Clubul celor care muncesc în Ro 18:15 Universul credinţei 20:00 Telejurnal Meteo 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:10 Film Scara 22:55 Ecce via – Aceasta este Calea!

ProTV 07:00 Ştirile PROTV Ce se întâmplă, doctore?

Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Simfonia iubirii 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Iubire ca la carte 15:00 MasterChef (r) 17:00 Film: Barabba, partea a-II-a 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Mărturie mortală 23:15 O seară perfectă (r) 00:15 Fabricat în Moldova Jurnal TV

SÂMBĂTĂ, 19 APRILIE Moldova 1 06:05 ŞTIRI (rus) 06:15 Euromaxx DW Germania 07:10 Reflecţii europene 07:15 O rugăciune pentru Moldova 08:40 Tezaur (R) 08:55 De la „cortina de fier”...

09:00 LEGENDA LUI ZORRO 09:30 FRUMOASA ADORMITĂ 10:00 Magazinul copiilor 10:30 Drumeţii DW Germania 11:00 Casa mea 11:30 Stil nou 12:00 Festivalul de poezie „Liviu Damian şi enigmele verbului” 13:00 Ştiri pozitive 13:20 Parteneriate pentru fiecare copil 13:40 L. Beethoven: „Egmont” 14:00 Dan Puric „Suflet românesc” 16:00 Euroboxx DW Germania 16:30 Focul Haric Documentar 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 Art club (rus) 17:50 Chişinăul de ieri şi de azi (R) 18:10 Erudit cafe 19:00 MESAGER 19:35 Poveste 19:50 O seară în familie 20:50 2014–Anul Dumitru Matcovschi 21:00 ŞTIRI (rom) 21:25 Destine de colecţie 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 În aşteptarea Sfântului Mister 23:05 Noaptea de Înviere la Putna 23:35 ŞTIRI 23:45 Domnului să ne rugăm TVR 1 06:00 Sport plus (R) 07:00 Zestrea românilor (R) 07:30 Film Comoara din munţi 09:00 Ciocănitoarea Woody Ep. 49 09:30 Ciocănitoarea Woody Ep. 50 10:00 Beneficiar România 10:30 Maşini: teste şi verdicte (R) 11:10 Ecce via – Aceasta este Calea!

11:15 De la Cezareea la Ierusalim (R) 11:50 Tezaur folcloric (R) 13:00 Ora regelui 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:35 37°C Partea I 15:25 ANDOnevralgicul de sâmbătă 15:30 37°C Partea a II-a 16:00 Fotbal Liga 2 17:55 Ecce via – Aceasta este Calea!

18:00 Exclusiv în România 18:50 Teleenciclopedia 19:45 Sport 20:00 Telejurnal Meteo 21:10 Film Mesagerul iubirii 23:10 Documentar religios 23:30 Universul credinţei ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 11:00 Promotor 11:30 Film: Aventura prieteniei 13:00 Știrile PRO TV 13:30 Teleshopping 13:45 Film: Goana după iubițel 15:15 Film: Mărturie mortală (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Show de divertisment: Minunea dansului 23:45 Slujba de Inviere 00:30 O seară perfectă (r) 01:30 Fabricat în Moldova Jurnal TV

DUMINICĂ, 20 APRILIE Moldova 1 06:05 ŞTIRI (rus) 06:15 Etiopia, pe urmele primilor creştini 07:10 UE pe înţelesul tuturor 07:15 Cuvintele Credinţei 08:00 Tradiţii şi obiceiuri de Paşti 08:40 Dialog social (R) 09:00 Noaptea de Înviere la Putna 09:30 Să devii o stea Doc. Franţa 10:00 Ring Star 11:00 Părinţi şi copii 11:35 La datorie 12:00 Moldovenii de pretutindeni (R) 12:30 Natura în obiectiv 13:00 „Hristos a înviat!”

13:40 Ansamblul de dansuri populare „Strămoşasca” 14:00 Baştina 14:45 Tezaur 15:00 Prin muzică în Europa 16:30 World Stories 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 Cultura azi 18:00 La noi în sat 18:40 Loteria „Milioane pentru Moldova” 18:50 2014–Anul Dumitru Matcovschi 19:00 MESAGER 19:35 Poveste 19:50 „Cu cei dragi de sărbători!”

21:00 ŞTIRI (rom) 21:20 Săptămâna sportivă 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 UN NOU ÎNCEPUT Film artistic 23:55 De la „cortina de fier” ...

TVR 1 06:00 Teleenciclopedia (R) 06:55 Zestrea românilor (R) 07:30 Universul credinţei 08:20 Simbolica 08:30 Universul credinţei 09:30 Pro patria 10:00 In grădina Danei 10:35 Viaţa satului (I) 11:50 Minutul de agricultură 12:00 Viaţa satului (II) 13:00 Tezaur folcloric 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:30 Politică şi delicateţuri 16:00 Film Moby Dick 18:00 Lozul cel mare 18:50 Festivalul International de Circ de la Massi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal Meteo 21:00 O dată-n viaţă 22:00 O dată-n viaţă 23:10 Film Largo Winch 01:05 Tezaur folcloric (R) 02:00 Oameni care au schimbat Lumea ProTV 07:00 Serial: Maeștrii iluzionismului 07:30 Film: Aventura prieteniei (r) 09:00 Film: Şoricelul familiei 2 10:45 Film: Aquamarine 12:45 Apropo Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Scrisori catre Julieta 16:00 Film: Cu duzina e mai ieftin 2 Războiul taților 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Zana Maseluta 23:00 Film: Șapte suflete 01:15 O seară perfectă (r) 02:15 Fabricat în Moldova Jurnal TV

06:00, 07:00, 08:00, 13:00 (ex.), 17:00, 19:00, 19:40 (sport), 22:30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Dr. House, Ep. 018 09:45 China Sălbatică Ep. 5 10:30 Teleshopping 10:45 Patrula Jurnal TV 12:00 Ora expertizei 13:30 Teoria Big Bang, Ep. 21 14:00 Numai tată să nu fii! Ep. 16 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones, Ep. 01 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 Castle Ep. 18 20:30 Film Scor final 22:55 Mai pe scurt 23:00 Supernatural Ep. 19 00:00 Film Frecvenţa vieţii

06:00, 07:00, 08:00, 13:00 (ex.), 17:00, 19:00, 19:40 (sport), 22:30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Dr. House, Ep. 19 09:45 Do we really need the moon?

10:30 Teleshopping 10:45 Ora de ras 12:00 Ora expertizei 13:30 Teoria Big Bang, Ep. 22 14:00 Numai tată să nu fii! Ep. 17 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones, Ep. 02 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 Castle Ep. 19 20:30 Film Mişcări periculoase 22:55 Mai pe scurt 23:00 Supernatural Ep. 20 00:00 Film Hoţul de orhidee

06:00, 07:00, 08:00, 13:00 (ex.), 17:00, 19:00, 19:40 (sport), 22:30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Dr. House Ep. 20 09:45 China Sălbatică Ep. 6 10:30 Teleshopping 10:45 Paparazzi 12:00 Ora expertizei 13:30 Teoria Big Bang Ep. 23 14:00 Numai tată să nu fii! Ep. 18 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones, Ep. 03 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 Castle Ep. 20 20:30 Film Scăpaţi de Smart 22:55 Mai pe scurt 23:00 Supernatural Ep. 21 00:00 Film Povestea X a Americii

06:00, 07:00, 08:00, 13:00 (ex.), 17:00, 19:00, 19:40 (sport), 22:30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Dr. House, Ep. 21 09:45 Elsa - Leoaica, care a schimbat lumea 10:45 Asfalt de Moldova 12:00 Ora expertizei 13:30 Teoria Big Bang, Ep. 01 14:00 Numai tată să nu fii! Ep. 19 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones, Ep. 04 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 Castle Ep. 21 20:40 Cabinetul din Umbră 22:55 Mai pe scurt 23:00 Supernatural Ep. 22 00:00 Film Elicopter la pământ!

06:00, 07:00, 08:00, 13:00 (ex.), 17:00, 19:00, 19:40 (sport) Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Dr. House Ep. 22 09:45 Teleshopping 10:00 Film Săracele fete bogate 11:58 Earth TV 12:00 Ora expertizei 13:30 Teoria Big Bang, Ep. 02 14:00 Numai tată să nu fii! Ep. 20 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones, Ep. 05 16:45 Teleshopping 17:15 Прямой Разговор 18:55 Meteo 18:58 Earth TV 19:50 În mintea criminalului, Ep. 16 20:30 Film Domnul Nimeni 23:00 Film Examenul 00:30 Прямой Разговор R

06:00 Jurnal 06:30 Film de animaţie Everyone’s Hero 08:00 Deşteptarea de week-end 09:00 Deşteptarea de week-end 10:00 Teleshopping 10:15 Film de animaţie Scooby-Doo 11:45 Mai pe scurt 12:00 Film Câinele meu Skip 13.30 Pastila de râs 13:58 Earth TV 14:00 Butterflies - Fluturi 14:58 Earth TV 15:00 Alcatraz Ep. 03 15:45 Teleshopping 16:00 Film Uite cine vorbește acum!

18:00 Patrula Jurnal TV 18:58 Earth TV 19:00 Jurnal 19:30 Film Legenda lui Zorro 21:30 Film O minte sclipitoare 23:30 Transmisiune LIVE Slujba de Înviere

06:00 Jurnal 06:30 Film de animație Bugs Bunny – În aventurile de Paști 08:00 Film de animaţie Alvin şi veveriţele 2 09:30 Film de animație 10:00 Teleshopping 10:15 Asfalt de Moldova 11:00 Film de animație The Great Easter Egg Hunt 12:00 CONCERT 13:30 Film Hop-Țop 14:58 Earth TV 15:00 Alcatraz Ep. 04 15:45 Teleshopping 16:00 Film August Rush 18:00 Paparazzi 19:00 Jurnal 19:30 Film Ultimele dorinţe 21:15 Ora de ras 22:15 Film Strania poveste a lui Benjamin Button

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!”

13:25 “Дело ваше...”

14:00 Другие новости 14:25 “Остров Крым” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 “Позднее раскаяние”. сериaл 23:55 “Primele stiri” (rus) 00:05 “Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!”

13:25 “Дело ваше...”

14:00 Другие новости 14:30 “Остров Крым” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 “Позднее раскаяние”. сериaл 23:55 “Primele stiri” (rus) 00:05 “Алла Пугачева - моя бабушка” 01:00 Ночные новости

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!”

13:25 “Дело ваше...”

14:00 Другие новости 14:30 “Остров Крым” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 “Позднее раскаяние”. сериaл 23:55 “Primele stiri” (rus) 00:05 “Вечерний Ургант” 00:35 Ночные новости

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:35 “Жить здорово!”

11:00 Прямая линия с Владимиром Путиным 14:00 Новости (с субтитрами) 14:30 “Контрольная закупка” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:15 “Истина где-то рядом” 15:35 “Модный приговор” 16:40 “Дело ваше...”

17:15 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:40 “Позднее раскаяние”. сериaл 00:25 “Primele stiri” (rus) 00:35 Расселл Кроу, Марион Котийяр в фильме Ридли Скотта “Хороший год” 02:25 “Prima Ora” (R) 04:10 “В наше время”

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 фильм “Доброе утро” 08:20 “Играй, гармонь любимая!”

09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 “Алла Пугачева - моя бабушка” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Идеальный ремонт” 13:05 “Ералаш” 13:35 фильм “Отпуск за свой счет” 15:55 “И это все о ней…”

18:00 Вечерние новости 18:15 “И это все о ней…” Прод.

18:30 “Угадай мелодию” 19:00 “ДОстояние РЕспублики: Алла Пугачева” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:20 “Время” 22:00 Пасха Христова. Трансляция богослужения из Храма Христа Спасителя 01:00 “Сегодня вечером”

06:00 Новости 06:10 “Ангелы-хранители” 07:05 фильм “Два Федора” 08:30 “Армейский магазин” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Храм Гроба Господня” 13:25 А.Баталов. Дорогой наш человек 14:30 фильм “Дорогой мой человек” 16:25 “Три любви Е. Евстигнеева” 17:25 Комедия “Добро пожаловать, или Посторонним вход воспрещен” 18:00 Вечерние новости 18:15 Комедия “Добро пожаловать, или Посторонним вход воспрещен”. Прод.

18:55 “Святые ХХ века” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza saptamanii” (rom) 21:35 Воскресное “Время” 22:35 “Точь-в-точь”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!”

13:25 “Дело ваше...”

14:00 Другие новости 14:30 “Остров Крым” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “Они и мы” 16:20 “В наше время” 17:05 “Человек и закон” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:55 “Давай поженимся!”

19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 комедия “Иван Васильевич меняет профессию” 23:50 “Вечерний Ургант” 00:40 “Primele stiri” (rus)

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

I 23

avizier

WELLNESS LAND este ceea la ce aţi visat! „Wellness Land” înseamnă mai mult decât o simplă sală de sport.

Situat în Centrul oraşului, echipat cu cele mai moderne aparate sportive, clubul nostru vă oferă un spectru larg de servicii, totul pentru comfortul şi frumuseţea Dumneavoastră!

Pentru a putea beneficia de toate serviciile oferite, trebuie să deveniţi membri ai clubului, prin procurarea unui abonament. Vă propunem două tipuri de abonamente: Individuale şi Corporative.

Servicii, incluse în abonament:  Sală de forţă - întreaga aparatură din sala “Wellness Land” poartă marca “Technogym” şi a fost aleasă astfel încât să întrunească şi cele mai exigente cerinţe

 Sală cardio - cu 3 benzi de alergare, biciclete  Săli pentru antrenamentele de grup  Mai mult de 15 tipuri de antrenamente în grup  Sală Cycle (Bike)  Sală Kinesis  Saună infraroşie  Dulap individual pentru perioada antrenamentului  Safeu pentru depozitarea lucrurilor preţioase  Antrenor de serviciu  Parcare

Servicii contra plată suplimentară:  Antrenor personal  Masaj (general, anticelulitic, împachetări cu ciocolată, miere etc.)

ANUNŢ

 Wellness key  Salon de frumuseţe  Solar  Program de nutriţie  SPA  Fitness bar  Fitness shop  Fitness pentru copii

Liceul “Columna” are deosebită plăcere de a Vă invita la “Ziua uşilor deschise”, vineri, 11 aprilie 2014.

Toţi doritorii de a vizita instituţia sunt aşteptaţi cu începere de la ora 8.30 pe adresa Chişinău, str.Alba Iulia, 5. În cadrul evenimentului veţi avea ocazia să asistaţi la lecţii publice, la activităţi extraşcolare, precum şi să vizitaţi mai multe expoziţii.

Vă aşteptăm pe str. M.Varlaam, 46 Luni - Vineri - 7.00 - 23.00 Sîmbătă - 9.00 - 21.00 Duminică - 10.00 - 18.00 Contacte Chişinău, str. Mitropolit Varlaam 46 tel. +373 22 54-60-80; +373 22 54-66-99 e-mail: info@wellnessland.md

ANGAJĂRI Centrul Medical Irina din Galaţi, România, angajează, în regim full time, medici în următoarele specialităţi medicale: cardiologie, ginecologie, oftalmologie, diabetologie, endocrinologie, neurologie, reumatologie, otorinolaringologie, medicină de laborator şi radioimagistică medicală. Salariul net, de debut, este de 500 Euro pe lună. Asigurăm cazarea în mod gratuit.

Pentru relaţii, rugăm apelaţi telefonul +40729117799.

Call for Applications

Civil Society Scholar Awards (2014 -2015) The Open Society Foundations Scholarship Programs are pleased to announce the Civil Society Scholar Awards (CSSA) for the 2014 – 2015 academic year.

Civil Society Scholar Awards (CSSA) support international academic mobility to enable doctoral students and university faculty to access resources essential to their professional development as a scholar, teacher, or public intellectual. The awards support innovative projects that will enrich research, facilitate the exchange of ideas, and help build international networks.

Doctoral students of eligible fields studying at accredited universities inside or outside of their home country; Full-time faculty members (Master’s degree required) teaching at universities in their home country.

The program does not discriminate on the basis of age, race, color, sex, religion, sexual orientation, or disability.

Students or faculty currently enrolled in Master’s degree programs are NOT eligible to apply.

International academic activities, such as: fieldwork (data collection); research visits to libraries, archives or universities; course/curriculum development; and international collaborations leading to peer-reviewed publication. Applicants must be currently affiliated with an academic institution, and projects must be clearly linked to current research and teaching responsibilities.

Most projects will last between 2 and 10 months. Requests for funding for doctoral students should not exceed $10,000; for faculty projects the maximum considered will be $15,000.

Please note that applicants chosen as semi-finalists will be required to submit a detailed application form, budget, and additional documents as outlined in the application form.

Proposals for any subject area within the social sciences and humanities are welcome, particularly those related to: law, justice, and governance; sustainable development and natural resource management; economic rights and empowerment of the poor; public health, social work and community development; new media law and policy; inclusive education; post-conflict studies; and human rights.

Ineligible fields include: Business Administration, Management Training, Computer Science, Finance/Banking, Marketing, Engineering, Hard Sciences (Physics, Biology, Chemistry, etc.), Mathematics, Medical Sciences or Teaching English as a foreign language/ language instruction.

How to Apply Further details regarding the program, application guidelines, and a downloadable paper application may be found by visiting www.opensocietyfoundations.org/grants/civilsociety-scholar-awards.

Competition for these awards is merit-based; selection will be made on the basis of proven academic excellence; a clear and justifiable need for international travel to complete the research project; and relevance of the project to the development of open society in the applicant’s home country.

All applications received at the OSF London and New York offices will be reviewed by a selection committee composed of OSF staff. Those applicants chosen to progress to the semi-finalist stage will be requested to submit additional documents as more fully outlined in the application form.

Deadline The deadline for completed initial short application materials is April 27, 2014. Late applications will be automatically disqualified.

Completed paper applications are available from and can be submitted in hard-copy format to the local Educational Advising Center, 16 Puskin st., Chisinau, tel: 022 221172, eac@eac.md, www.eac.md .

Alternatively, applications may be emailed to: cssa@infoscholar.org

IDIS “Viitorul” lansează o nouă ediţie a Programului Bunelor Practici ale Autorităţilor Publice Locale

Asistenţă juridică pentru o societate democratică în Sud-Estul R. Moldova

IDIS ”Viitorul” dă start unei noi etape de selecţie a celor mai bune practici la nivel local. Astfel, autorităţile publice locale din R. Moldova au acum şansa de a-şi face cunoscute experienţele şi practicile de succes prin intermediul Programului Bunelor Practici care urmăreşte să asigure schimbul de cunoştinţe, abilităţi şi durabilitatea iniţiativelor locale.

Pentru ediţia curentă, autorităţile publice locale din R. Moldova vor depune până la 15 iunie 2014 formularele de participare la concursul pentru statutul „Autoritatea cu cea mai bună practică 2012 2013” la una din următoarele patru secţiuni: 1.Buna Guvernare 2.Dezvoltarea economică locală 3.Eficienţa energetică 4.Servicii publice locale Autorităţile publice locale trebuie să ţină cont de faptul că practica locală trebuie să fie implementată în perioada 1 ianuarie 2012 – 31 decembrie 2013.

Ulterior etapei de aplicare, echipa Programului Bunelor Practici va evalua formularele de participare şi va pregăti o listă preliminară a autorităţilor locale selectate, care, pe parcursul lunilor iulie – august 2014 vor fi vizitate pentru a face cunoştinţă cu modalitatea de aplicare şi funcţionare a bunei practici.În urma acestor acţiuni, membrii Grupului Coordonator vor selecta autorităţile publice locale cărora li se va acorda statutul „Autoritatea cu cea mai bună practică” în domeniul în care a fost implementată practica.

Pentru a participa la Programul Bunelor Practici din Republica Moldova vă rugăm să expediaţi până la 15 iunie formularul de participare completat la următoarea adresă poştală: Chişinău, MD-2005, Str. Iacob Hâncu 10/1, IDIS „Viitorul”, pentru Programul Bunelor Practici.

Formularul de participare poate fi descărcat de pe http://viitorul.org/ şi transmis completat pe adresa: ana.veverita@viitorul.org cu menţiunea “Programul Bunelor Practici” sau prin fax la numărul (+373 22) 24 57 14.

Notă: Practicile depuse de către autorităţile publice locale la ediţiile precedente ale Programului Bunelor Practici NU sunt eligibile pentru a participa la ediţia curentă a programului.

Pentru mai multe detalii, contactaţi coordonatorul programului, Ana – Maria Veveriţa la numărul de telefon 0 22 221844 sau adresa de e-mailana. veverita@viitorul.org.

În susţinerea populatiei vulnerabile din mediul rural, Centrul Informaţional Tighina (ONG) din Căuşeni implementează proiectul „Asistenţă juridică pentru o societate democratică în partea de Sud-Est a R.Moldova”. În cadrul acestei iniţiative, аvocatul şi juristul de proiect vor acorda asistenţă juridică gratuită populaţiei locale cu privire la aspecte legate de încălcări ale drepturilor omului, inclusiv dreptul la muncă, cazuri de violenţă în familie, dreptul la proprietate şi abuzuri de putere. În acest scop vor fi efectuate un şir de activităţi: Întruniri ale avocatului şi juristului de proiect cu populaţia din toate localităţile rurale Căuşeni şi Ştefan Vodă, pentru a informa persoanele vulnerabile despre cum îşi pot apăra drepturile.

Asistenţă juridică zilnică gratuită la sediul organizaţiei.

La necesitate, avocatul va oferi suport gratuit pentru iniţierea şi soluţionarea dosarelor depuse în instanţa de judecată.

Difuzarea emisiunilor TV în direct, care vor oferi posibilitate populaţiei din localităţile ţintă să primească răspuns de la avocat, jurist şi reprezentanţi ai structurilor de stat.

Proiectul este un partener de încredere pentru cei cărora le-au fost încălcate drepturile, venind cu sprijin în protecţia lor. Proiectul este implementat de către Centrul Informaţional Tighina cu suportul financiar din partea European Endowment for Democracy. http://www.cit.md/

Traininguri gratuite pentru Şcoala Excelenţei Tainerilor Pe 14 aprilie 2014, bd. Ştefan cel Mare, 151, trainingurile vor fi suţinute de către participanţii ce au urmat cu succes programul de instruire.

Detalii: tel./fax: (22) 23-32-86; 23-52-94; e-mail: personal@ chamber.md, Daniela Glodeanu

CONDOLEANŢE Biroul Executiv al Sindicatului „Sănătatea” din Republica Moldova exprimă sincere condoleanţe dlui Ion Cucu, consilier principal al Sindicatului „Sănătatea”, în legătură cu trecerea în nefiinţă a fratelui - VALENTIN. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

24 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 13 (466) joi, 10 aprilie 2014

ultimA PAGINĂ Festivalul Filmului American, la Chişinău Filme ale regizorilor americani care au lăsat o amprentă de neuitat în arta cinematografică vor fi proiectate în cadrul Festivalului de Film American, care vineri, 11 aprilie, va fi lansat la Chişinău. În perioada 11-17 aprilie, la Centrul Cultural Gaudeamus, vor fi ecranizate 16 filme. Tot aici va fi difuzat şi filmul regizorului Lewis Milestone, născut la Chişinău - „Nimic nou pe frontul de vest”, care a fost premiat şi la Oscar.

Evenimentul este organizat de Ambasada SUA în R.Moldova. Intrarea la toate proiecţiile este gratuită.

Programul filmelor: Vineri, 11 aprilie, 18:00 It,s a Wonderful Life (O viaţă minunată) (1946) Sâmbătă, 12 aprilie, 14:00 Wall-E (2008) Sâmbătă, 12 aprilie, 16:30 Something’s Gotta Give (Ceva, ceva tot o ieşi) (2003) Sâmbătă, 12 aprilie, 19:00 Schindler’s List (Lista lui Schindler) (1993)

Duminică, 13 aprilie, 12:00 Ratatouille (2007) Duminică, 13 aprilie, 14:00 Roman Holiday (Vacanţă la Roma) (1953) Duminică, 13 aprilie, 16:00 The Shining (Strălucirea) (1980) Duminică, 13 aprilie, 19:00 Django Unchained (Django dezlănţuit) (2012) Luni, 14 aprilie, 16:30 All Quiet on the Western Front (Nimic nou pe frontul de vest) (1930) Luni, 14 aprilie, 19:00 The Producers (Producătorii) (1967) Marţi, 15 aprilie, 16:30 The Apartment (Apartamentul) (1960) Marţi, 15 aprilie, 19:00 The Godfather (Naşul) (1972) Miercuri, 16 aprilie, 17:00 Raising Arizona (S-a furat Arizona) (1987) Miercuri, 16 aprilie, 19:00 The Departed (Cârtiţa) (2006) Joi, 17 aprilie, 16:30 The Grapes of Wrath (Fructele mâniei) (1940) Joi, 17 aprilie, 19:00 Ocean’s 11 (Banda celor 11) (1960)

LOREDANA: Vă aştept ca şi când...

Loredana Groza a revenit la Chişinău, unde şi-a încheiat turneul naţional MAGIC. În perioada 10 martie - 9 aprilie 2014, Loredana Groza a susţinut un amplu turneu naţional, intitulat sugestiv MAGIC, prezentând spectacole în 15 dintre cele mai importante oraşe ale României, dar şi la Chişinău.

Pe 9 aprilie, la Palatul Naţional, Loredana a prezentat, aşa cum a şi promis, un show de excepţie. Înainte de concert, la întâlnirea cu presa, Loredana declara: „Tot ce-mi doresc e ca cei prezenţi în sală să trăiască o experineţă unică. Îmi doresc ca spectatorii mei să aibă aceeaşi senzaţie ca şi noi, în scenă”.

Pentru acest turneu excepţional, Loredana a muncit timp de şase luni. În consecinţă, din spectacol nu lipsesc vocile surpriză, magicienii, dansatorii, acrobaţii, decorurile, luminile şi efectele speciale.

Presa din România scria pe parcursul turneului Loredanei: „Pentru că artistei îi plac provocările, a pregătit românilor, şi nu numai, o experienţă inedită: de a-i fi alături în timpul concertelor sale. „Este cel mai complex şi performant show al meu. Este un show cu care pot merge oriunde în lume”, mărturisea artista în debutul turneului său, promiţându-le fanilor săi „o experienţă unică, inimaginabilă, magică”.

Potrivit iconcer.ro, concertele MAGIC, susţinute la Sala Palatului din Bucureşti în noiembrie 2013, au

Pe Aeroportul din Chişinău, Loredana a pozat, declarând: „Am aterizat la Chişinău. Vă aştept ca şi când ...Dragosteeee, Lori”.

fost declarate drept „cele mai tari concerte ale unui artist român”.

Loredana a impresionat publicul cu o producţie grandioasă şi cu un impresionant show live, încărcat de emoţie, culoare şi magie.

Presa din România a mai scris că, prin turneul MAGIC, toţi cei care au ajuns la spectacole au avut ocazia să trăiască experienţa unică a unui show marca Loredana, care rivalizează cu marile producţii internaţionale.

Concertul oferă o incursiune muzicală de aproape trei ore prin cariera fabuloasă a unei artiste complexe şi totale, care abordează

toate genurile muzicale cu aceeaşi strălucire incomparabilă. Playlistul concertelor conţine cele mai mari hit-uri ale Loredanei, inclusiv noul single „Lumea ta”, interpretat împreună cu Carla’s Dreams şi lansat la sfârşit de decembrie 2013, scrie mediafax.ro.

La Chişinău, spectacolul Loredanei a fost susţinut de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, în colaborare cu Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni şi în parteneriat cu Societatea Culturală „Clubul Naţional de Artă”.

RdG

„Fac ce vreau, dar ştiu ce fac!” – campanie de sănătate lansată prin 8 filmuleţe create de adolescenţi

Artişti români în expoziţie internaţională la Rotterdam Institutul Cultural Român Bruxelles, în parteneriat cu societatea artistică Oblique International din Olanda, organizează expoziţia de arte vizuale Ways of Working, According to an Office Desk, cu participarea artiştilor români Anca Benera şi Arnold Estefan, între 11 aprilie – 3 mai 2014, în spaţiul expoziţional Upominki din Rotterdam. Vernisajul expoziţiei are loc vineri, 11 aprilie, ora 19:00.

Anca Benera şi Arnold Estefan sunt artişti vizuali consacraţi cu lucrări individuale şi colective. Din 2010 formează un duo artistic şi în 2013 au reprezentat România la Bienala de Artă Contemporană Istanbul.

La Rotterdam, Anca Benera şi Arnold Estefan expun lucrarea I work, there-

fore I’m not, operă care prezintă condiţia artistului contemporan.

Programul expoziţional vizează modalităţile de muncă şi de productivitate artistică, concentrându-se în jurul întrebării “Ce înseamnă a profesa mai degrabă decât a profesionaliza?” În viziunea curatorului Niekolaas Johannes Lekkerkerk, “expoziţia urmăreşte stabilirea unui echilibru între necesitatea de profesionalizare inerentă artelor, în contrast cu stereotipurile care eclipsează modalităţile actuale de profesare ale artiştilor”.

Lucrările artiştilor români aduc în atenţia publicului din Olanda noile fenomene din cultura românească a artelor vizuale, precum şi vitalitatea expresivă a creatorilor contemporani.

O campanie cu genericul „Fac ce vreau, dar ştiu ce fac!” adresată adolescenţilor a fost lansată sâmbătă, 5 aprilie 2014, la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor „NEOVITA” din Chişinău. Campania are ca scop prevenirea comportamentelor riscante în rândurile adolescenţilor.

Campana este realizată de Asociaţia „Sănătate pentru Tineri”, cu susţinerea Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC), în cadrul proiectului „Generaţie Sănătoasă”. „Doar împreună cu tinerii putem face lucruri valoroase pentru sănătatea şi dezvoltarea lor. Tinerii au făcut nu doar nişte filme, ci au transmis mesaje semenilor lor despre sănătate fără probleme şi dragoste fără complicaţii”, a spus Galina Leşco, Directorul Centrului de Sănătate Prietenos Tinerilor „Neovita” şi Coordonator Naţional al Proiectului „Generaţie Sănătoasă”.

Campania „Fac ce vreau, dar ştiu ce fac!”, care este parte a unei iniţiative mai ample „Vreau o Generaţie Sănătoasă!”, a demarat odată cu lansarea în spaţiul online a 8 filme de 1 minut, realizate de 16 adolescenţi de 14-18 ani, în prezenţa tinerilor, partenerilor şi reprezentanţilor serviciilor de sănătate prietenoase tinerilor din toată ţara, reuniţi cu această ocazie la Chişinău. „Mesajele acestor filme sunt foarte adevărate şi credibile, pentru că sunt spuse de tineri, de la egal la egal, pentru semenii lor, iar situaţii-

le sunt luate chiar din viaţă”, a afirmat, în cadrul evenimentului, Tatiana Zatîc, Şefa Direcţiei Asistenţă Medicală Primară a Ministerului Sănătăţii.

Anterior, tinerii au identificat comportamentele care le pot afecta sănătatea şi au formulat soluţii – comportamente sigure, care-i pot proteja. Ei au învăţat să elaboreze mesaje video pentru a promova mesajele de sănătate: au scris scenarii, au regizat filmele de 1 minut şi au jucat rolurile în calitate de actori. Cei 16 adolescenţi au creat filmele cu ajutorul specialiştilor de la Centrul Media pentru Tineri şi cu ajutorul specialiştilor în sănătate de la Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor „NEOVITA”. „Aceste filme sunt adevărate spoturi sociale şi sunt deopotrivă valoroase şi pentru adulţi, şi pentru adolescenţi. Prin aceste filme părinţii pot înţelege mai bine cu ce situ-

aţii se confruntă copiii lor”, a menţionat Natalia Cernat, Coordonator Comunicare la Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).

Filmele pot fi vizionate aici: http://goo.gl/87hcrE Prin filmele lor, adolescenţii au abordat cele mai frecvente probleme cu care se confruntă semenii lor: 1. Percepţia imaginii de sine „Doar o vârstă” 2. Presiunea grupului de semeni - „Fata cu ceaiul” 3. Negocierea unei relaţii sexuale - filmul „Dacă mă iubeşti…”

4. Consumul de tutun şi alcool „Meciul de baschet” 5. Problemele de nutriţie - „Sunt frumos şi sănătos” 6. Violenţa - „Bătaia” 7. Intimidarea - „Colegii mei” şi Suicidul - „Superman”. În aceste filme tinerii promovează din perspectiva lor şi, deseori cu umor, soluţii pentru o viaţă fără tutun şi alcool, fără violenţă şi intimidare, fără depresii şi suicid. Tinerii optează pentru sănătate fără probleme şi dragoste fără complicaţii.

Ideea promovată de adolescenţi şi adulţii mentori este simplă: există comportamente protectoare şi bine ar fi să le cunoaştem şi să le deprindem. Începând din 5 aprilie 2014, tinerii promovează filmuleţele pe reţelele de socializare, bloguri, pagini web personale.