ZdG nr. 473 [June 5, 2014]

pagina 13-20 I supliment

10 i an

Nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014 săptămânal independent de investigaţii

primul număr a apărut la 29 iulie 2004

www.zdg.md

preţ 5 lei

Mărturiile judecătoarei şi avocatei prinse de CNA cu două mii de euro pagina 6 I dosar

Colaj: Ziarul de Gardă

pagina 7 I dosar

Crime cu acelaşi final.

Bandiţii rămân printre noi pagina 9 I reporter special

Malaria, Aloco şi PIN CODE-ul militarilor în Africa

pagina 12 I reporter special

BAC-ul a început.

Cu fraude şi cu măsuri antifraudă

2 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

opinii sondaj

Pe 27 iunie Chişinăul urmează să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Comuniştii cer UE să amâne semnarea Acordului până după alegerile din toamnă, socialiştii cer referendum, iar săptămâna viitoare la Chişinău vine viceministrul rus de Externe, Gr. Karasin, în intenţia de a convinge oficialităţile R. Moldova să renunţe la UE.

Mergem înainte sau renunţăm?

Anatol Petrencu, istoric Înapoi sau înainte? Alegerea trebuie să reiasă din interesele noastre naţionale, nu din ceea ce vrea Rusia ori ce zic comuniştii şi alte găşti politice, axate pe interesul Rusiei în această zonă. Faptul că Rusia va căuta să ne ameninţe este clar. Uitaţi-vă ce face Rusia în Ucraina: insurecţie armată, ocupaţie, război... Rusia este un imperiu nevindecat. Atenţie la declaraţia lui V. Jirinovski: „Rusia este peste tot unde a fluturat vreodată steagul Rusiei sau al URSS”. Noi trebuie să alegem o lume mai liberă şi mai dreaptă, cel puţin, mai civilizată decât Rusia. Avem această şansă. Factorul ucrainesc trebuie valorificat. Fierul trebuie bătut cât e cald.

Zoia Jalbă, Fundaţia MoldEuroVector, preşedinte R. Moldova niciodată nu a fost mai aproape de UE ca acum. Criza din Ucraina este o şansă istorică şi ar fi o greşeală de neiertat să amânăm lucrurile pentru că o vor comuniştii şi Moscova. Rusia e cu interesele sale. Noi am cedat şi aşa prea mult acestor interese, e cazul să ne gândim şi la noi. Un stat mic nu poate supravieţui în afara unui spaţiu comunitar - economic şi de securitate. Ceea ce cere Voronin sau Dodon sunt speculaţii electorale. Este o diversiune politică. Putin s-a grăbit „să nască” în pripă Uniunea Euroasiatică, în speranţa că lumea va crede că există o alternativă UE. Nu există. Şi nici nu se ştie dacă va fi. Iar noi nu mai avem ce şi de ce aştepta. Am aşteptat destul, 22 de ani.

Maria Roibu, directoarea Liceului „Alexandru cel Bun” Niciun fel de „înapoi”. Noi în Transnistria ne-am săturat de dictatură. Tot mai multă lume caută să evadeze din acest lagăr de concentrare în care s-a transformat Transnistria. La Ultimul sunet ni s-a interzis să arborăm Tricolorul, să difuzăm Imnul de Stat, Liceul a fost invadat de securitate, ni s-a deconectat lumina şi ni s-a cerut să amânăm serbarea. Asta-i realitatea. Cine vrea să vadă cum ne-ar fi într-o uniune cu Rusia, să vină în Transnistria, că Transnistria este o mică copie a Rusiei. Lumea a obosut. De la liberalizarea regimului de vize, tot mai mulţi transnistreni cer cetăţenia R. Moldova, iar dacă va fi semnată Asocierea, cei care vor o altfel de viaţă vor alege şi ei Europa.

Olga Nicolenco, comentator politic Comuniştii iarăşi uimesc prin insolenţa lor proverbială când propun să amânăm semnarea Acordului ori să discutăm asupra lui cu Rusia şi Tiraspolul. Să fie clar: noi, ca alegători, nu am votat pentru Putin sau şevciuk şi, respectiv, dreptul de a decide asupra Acordului l-am delegat Parlamentului şi Guvernului R. Moldova. Faptul că vine Karasin nu trebuie să ne deranjeze. Rusia şi-a spus deja poziţia: ”dacă Chişinăul va semna Acordul, relaţiile comercial-economice cu Rusia vor avea de suferit”. O fi. Dar cazul Ucrainei ne arată că ac de cojoc există şi pentru Rusia. Nu cred că Rusia va găsi şi la Chişinău un Ianukovici pentru data de 27, iar dacă-l va găsi, atunci acesta poate începe de azi împachetarea „bideului aurit a la Ianukovici”, pentru că după 27 iunie 2014 nu va mai avea timp.

Deportările: complicitate la crimă Petru Grozavu petru@zdg.md

Pe 27 iunie, Chişinăul este aşteptat la Bruxelles să semneze Acordurile de Asociere şi de Liber Schimb cu Uniunea Europeană, fapt pentru care, în discuţiile private, mai în glumă, mai în serios, iunie este catalogat drept „luna europeană” a R. Moldova. Şi, în acest sens, iunie-2014 are de jucat un rol crucial în destinul post-sovietic al Basarabiei şi basarabenilor. Dar iunie, de-a lungul vremurilor, a jucat şi alte ”roluri” în istoria aceleiaşi Basarabii. Avem ziua neagră de 28 iunie 1940, după care, la nici un an de ocupaţie sovietică, vine şi primul val de deportări staliniste: 12-13 iunie 1941, acum 73 de ani.

Deşi s-a scris şi se mai scrie despre deportări, nimeni nu cunoaşte cu exactitate câte vieţi omeneşti au înghiţit Siberia şi Kazahstanul în această primă campanie sovietică de deromânizare a Basarabiei. Potrivit unor date statistice, în noaptea de 12 spre 13 iunie au fost arestate, ticsite prin gări şi peroane, iar ulterior încărcate în marfare şi expediate pe cele două adrese circa 33 de mii de persoane. Cifra s-ar putea să fie mult mai mare. Arhivele NKVD-ului din RSSM (Moldova Sovietică) arată că pentru primul val de deportări au fost comandate şi trase în gări 1315 vagoane. După primul val, a urmat al doilea, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949 (operaţiunea „Sud”), care, potrivit aceloraşi date statistice, a înghiţit circa 41 de mii de persoane, deportate în regiunile Djambul, Aktiubinsk, Altai, Kurgan, Tiumen şi Tomsk.

La alţi doi ani, în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie, avea să fie pusă în aplicare şi cea de-a treia operaţiune de deportare („Nord”). În toate cele trei cazuri, cei arestaţi şi deportaţi aveau o singură vină în faţa noilor ”stăpâni”: fie că nu se născuseră ruşi, fie că nu erau proletari (coate goale), fie că credeau în Dumnezeu şi nu în Lenin şi nici în Stalin.

De mai mulţi ani, la Chişinău, pe 13 iunie (la fel şi pe 6 iulie) sunt organizate manifestări comemorative în Scuarul Gării, locul de unde şi în 1941, şi în 1949, şi în 1951 fusese îmbarcaţi în trenuri

Pentru conformitate, P.G.

De 23 de ani suntem de capul nostru, independenţi. şi tot de atâţia ani cronic datornici în faţa unor oameni cărora li s-a furat, dintr-o mare ticăloşie politică, tot ce agonisiseră de-o viaţă, plus copilăria, adolescenţa, tinereţea sau o bătrâneţe care trebuia să se consume la gura sobei sau pe prispa casei.

tot mai puţinii deportaţi rămaşi în viaţă ori capabili să mai iasă din case, vor depune flori la monumentul Deportaţilor din Scuarul Gării (inaugurat, în sfârşit, anul trecut prin contribuţia Primăriei Chişinău), se vor saluta cu lumea adunată la eveniment – de mână ori sărutând mâna, îi vor bate prieteneşte pe umăr, căutând să-i îmbărbăteze pe cei mai necăjiţi dintre pătimiţi, vor spune cât de rău a fost Stalin şi, desigur, nu vor uita să facă lumii şi nişte promisiuni – pentru că până la urmă asta este regula numărul unu în politică: să profiţi de situaţie şi să promiţi. Curios lucru, ce vor promite în acest an, că de promis trebuie să promită, că nu se poate trece fără asta, mai ales într-un an electoral. Până anul trecut, bomboana de pe colivă era monumentul, pe care oficialii l-au tot trecut la promisiuni, dintr-un an în altul, cel puţin 13 ani la rând. Trebuiau să se schimbe la Primăria Chişinăului 4 primari – titulari şi Ziarul de Gardă săptămânal independent de investigaii, înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 22 martie 2004, nr. 1004600020186

Anatol ţăranu, analist politic Nu mai avem cum da înapoi. Altfel, partidele de la putere ar trebui să renunţe la cheia de boltă a programului lor de guvernare, ceea ce e absolut incredibil. Nu cred că mai e posibilă o răsturnare de situaţie, cu toate că anumite riscuri există – mă refer la cazul Ucrainei, dar, în linii mari, lucrul e ca şi făcut.

Urmează să mai fie şi semnat. Este adevărat, Rusia prin vizita lui Karasin, iar ceva mai târziu şi a lui Lavrov la Chişinău va căuta să complice viaţa R. Moldova, dar ceva de genul recunoaşterii sau anexării Transnistriei nu se va produce. Moscova nu are nevoie să creeze un nou punct nevralgic în regiune, atât timp cât nu s-a descurcat cu cel ucrainean.

şi trimişi în deportare (lagăre de concentrare) cei arestaţi de NKVD, ca fiind „incomozi”, „trădători”, „spioni români”, „duşmani ai poporului”, „duşmănoşi regimului” etc. Se vor face manifestări şi în acest an. Iniţiativa vine de fiecare dată din partea Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici, cu sprijinul Primăriei, cu implicarea Mitropoliei Basarabiei, iar în ultimii ani şi a Guvernului.

Oficialii noştri vor merge şi ei (cel puţin au făcut-o în ultimii 5 ani), vor fi sobri şi „îndoliaţi”, vor asculta, „încremeniţi” şi „crispaţi”, scenele de groază, repovestite de

ADRESA redacţiei bir. 324, Casa Presei, str. A. Puşkin, nr. 22, MD2012, Chişinău, R. Moldova Contacte telefon. (022) 234438 fax. (022) 232633 Orange. 068322226 Moldcell. 079020007 email. ziardegarda@gmail. com Pagină Web. http.//www.zdg.md

Echipa redacţiei Director: Alina Radu Redactor-şef: Aneta Grosu Redactor-şef adjunct: Victor moşneag Politic: Petru Grozavu Investigaţii: Iurie SANDUţA Social: Olga Bulat, Raisa Răzmeriţă Redactor-stilizator: Aleutina Saragia Design ºi machetare: Nicolae Cuşchevici

netitulari, ca acest lucru, în sfârşit, să se întâmple. Bine, s-a întâmplat.

Ce va urma?

Că regimul sovietic a fost unul criminal în Basarabia (la fel a fost şi în Transnistria, numai că ceea ce a făcut în anii `40 în Basarabia făcuse dincolo de Nistru în anii ‘30), da, este adevărat. Că Stalin a fost rău şi nedrept, şi asta este adevărat (deşi nu Stalin umbla pe uliţele satelor şi arăta cu degetul în poarta sau la fereastra cui să se bată). Dar de la moartea lui Stalin au trecut 60 de ani. şi alţi 23 au trecut de la căderea regimului sovietic. De 23 de ani suntem de capul nostru, independenţi, întrun cuvânt. şi tot de atâţia ani cronic datornici în faţa unor oameni cărora li s-a furat, dintr-o mare ticăloşie politică (pusă la cale de Stalin şi Hitler), tot ce agonisiseră de-o viaţă, plus copilăria, adolescenţa, tinereţea – cu tot ce au mai frumos în ele, sau o bătrâneţe care trebuia să se consume la gura sobei sau pe prispa casei. Să fie prea puţin 23 de ani, pentru un lucru ca ăsta? Primul Parlament a iniţiat şi a rezolvat o problemă importantă pentru ei – reabilitarea lor politică. Era important să fie scoşi de sub grila „duşmanilor poporului”.

Dar a fost doar un pas. Compensarea proprietăţilor a rămas la datorii. şi este datorie şi azi. Niciun guvern nu a avut dreptul moral să treacă pod peste aceste datorii. şi nici cel de azi nu are acest drept.

Rusia a reuşit să-şi reabiliteze deportaţii, şi dacă la Chişinău ar fi avut cine cere Moscovei compensaţii pentru deportaţii noştri, tot aşa cum a cerut Rusia pensii şi favoruri pentru veteranii ei de război sau nomenclatura sovietică, tot ce-i posibil că problema nu ar mai fi existat. Dar aşa, rămâne.

La promisiuni. Electorale sau ceremoniale. M-am întrebat, înainte de a mă apuca să scriu, dacă după 22 de ani de independenţă şi tot atâţia ani de uitucie politică mai are rost să abordăm acest subiect, şi mi-am zis că da. Chiar dacă va fi să rămână doar un singur deportat nedreptăţit, are rost.

Pentru că ceea ce s-a întâmplat cu ei a fost o mare crimă. Una politică. Gândită şi pusă la cale de cu vreme. şi dacă criminalii nu mai sunt, iar cei care le-au ocupat locurile la putere nu vor să lichideze consecinţele crimei, cine sunt ei?

Nu cumva tot criminali? Sau, cel puţin, complicii lor.

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicate şi a articolelor de autor.

IMPORTANT Redacţia ZdG nu îşi asumă obligaţia să publice toate scrisorile primite, nu se obligă să răspundă la scrisori şi nu se angajează să le expedieze înapoi adresantului sau terţelor părţi.

Tipar Tipografia ÎM “edit tipar grup”, str. Feredeului, 4, Chişinău Comanda nr. 685 Tiraj. 5588 ex.

Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor (WAN IFRA)”

“Publicarea materialelor marcate cu semnul “BP” a fost achitată din bani publici”

Această publicaţie a fost tipărită cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni” (www.dprp.gov.ro). Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

I 3

Politic pe scurt UE trebuie să acorde, pe termen lung, R. Moldova, Ucrainei şi Georgiei statutul de membru deplin.

Fără o extindere în Est nu vom putea obţine transformarea ţărilor din Europa de Est, susţine, într-un interviu pentru Die Welt, Comisarul european pentru Extindere şi Politică de Vecinătate, Stefan Fule. „Antifa” iese în stradă. Tineri purtând tricouri „Antifa” au pichetat Ambasada Ucrainei la Chişinău, în semn de solidaritate cu rebelii ruşi din Donbas. „Antifa” este o organizaţie extremistă, despre care presa a scris că ar fi iniţiată de FSB-ul rus pentru a destabiliza situaţia la Chişinău, în ajunul asocierii la UE. Maidanul revine în forţă. Câteva mii de ucraineni s-au reunit în Piaţa Independenţei din Kiev, protestând împotriva demolării corturilor. Aceştia au declarat că nu vor părăsi Piaţa până nu se vor convinge că noua guvernare va fi una proeuropeană.

Noi sancţiuni pentru Rusia.

Moscova nu va fi admisă la conferinţa internaţională de la Mainz (Germania) cu privire la apărarea antirachetă (17-20 iunie), scrie ITAR-TASS cu referire la declaraţia Ministerului rus de Externe. Sancţiunile vin ca urmare a rolului Rusiei în criza ucraineană.

Agenţii economici din Transnistria vor putea beneficia de prevederile Acordului de Liber Schimb RM-UE, dacă vor solicita acest lucru, însă Tiraspolul trebuie, asemeni Chişinăului, să facă reforme - spune şeful Secţiei Politice şi Economice din cadrul Delegaţiei UE la Chişinău, Wicher Slagter.

Huliganism în Adunarea Populară a Găgăuziei?

Marţi, 3 iunie, Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) şi-a sistat activitatea din cauza unor dezordini, soldate cu violenţe, care s-au declanşat în sala de şedinţe a Adunării.

Chiar în debutul sesiunii, o parte dintre deputaţii APG au cerut demisia prezidiului organului legislativ.

Potrivit gagauzinfo.md, după ritualurile tradiţionale de la început de şedinţă, la tribună a ieşit deputatul Grigore Morar, care a lansat critici la adresa lui Dmitri Constantinov, preşedintele APG. Cei prezenţi i-au cerut lui Constantinov să restabilească ordinea, dar acesta nu a reuşit, deoarece nu a avut acces la microfon. Ex-preşedintele raionului Vulcăneşti, Serghei Cernev, a sărit peste masa prezidiului şi l-a lovit în faţă pe Constantinov. Între timp, jurnaliştii au fost forţaţi să părăsească sala de şedinţe. După primele 10 minute de conflict, la faţa locului au apărut colaboratorii poliţiei. Membrii fracţiunii democrate din APG cer demisia lui Constantinov şi a întregului prezidiu.

Potrivit unor martori, a fost atacat şi başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal. Serghei Cernev a fost escortat la Inspectoratul de Poliţie de la Comrat. În ziua conflictului, şi Dmitri Constantinov, preşedintele APG, şi başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, au refuzat să comenteze incidentul. În schimb, pe 4 iunie, Formuzal şi-a prezentat poziţia sa în legătură cu acest conflict. El a acuzat reprezentanţii Partidului Democrat (PDM) pentru acţiunile lor şi pentru sistarea şedinţei APG. „Trebuie să constat lipsa de reacţie din partea Procuraturii şi a Ministerului de Interne faţă de cele întâmplate la Comrat. Acest fapt îmi permite să presupun că există acţiuni concertate pentru

Foto: gagauziainfo.md

a schimba conducerea din Găgăguzia, aleasă legitim. Aceasta vine din partea Coaliţiei de guvernare, care are influenţă politică asupra structurilor de ordine din regiune”, susţine Formuzal într-o adresare publică. Formuzal s-a adresat instituţiilor europene ca „să înceteze cooperarea cu democraţii”. În caz contrar, başcanul Găgăuziei susţine că atitudinea sa anti-europeană ar fi justificată. Başcanul mai susţine în mesajul său că toţi cetăţenii R. Moldova trebuie săşi consolideze eforturile pentru a nu permite reluarea experienţei ucrainene în R. Moldova. În susţinerea poziţiei sale anti-europene, Formuzal cheamă cetăţenii să nu mai voteze pe 30 noiembrie pentru partidele care astăzi se află la guvernare.

Pe de altă parte, Dumitru Diacov, preşedinte de onoare al PDM,

a declarat pentru ZdG că incidentul de astăzi are la bază un conflict mai vechi între Cernev şi Formuzal, şi nu e vorba de un conflict politic. „Ei au conturi mai vechi, sunt băieţi fierbinţi. E regretabil.

Sunt implicate relaţii personale mai adânci. Nu exclud că acest conflict este un început de campanie pentru alegerea başcanului, dar nu aşa se fac campaniile”, a remarcat Diacov.

Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, susţine că „acest comportament reprobabil nu face faţă aleşilor poporului, care au fost delegaţi să soluţioneze problemele cotidiene ale cetăţenilor din UTA Găgăuzia. Corman cheamă la calm şi solicită instituţiilor de drept să investigheze rapid cazul şi să sancţioneze efectiv persoanele responsabile de cele întâmplate.

În urma incidentului de marţi, Inspectoratul de Poliţie din Găgăuzia (IPG), colaboratorii căruia s-au aflat la faţa locului, a constatat că cei implicaţi în conflict au manifestat „un comportament agresiv, utilizând vorbe injurioase la adresa membrilor prezidiului, cu un deosebit cinism, ultimii au agresat fizic pe câţiva dintre ei”.

Pentru a aplana conflictul, angajaţii poliţiei au dispersat grupul.

IGP anunţă că a iniţiat o procedură de constatare în vederea acumulării probelor concludente. În prezent, sunt desfăşurate acţiuni de identificare a tuturor persoanelor care au provocat conflictul.

Potrivit legislaţiei în vigoare, acţiunile respective se încadrează în bănuiala rezonabilă a unei infracţiunii prevăzute de art. 287 Cod Penal al R. Moldova, huliganism.

RdG

tită pentru aderare, iar R. Moldova este un stat neutru şi are pe teritoriul său trupe străine.

Un nou proiect de securitate pentru estul Europei Preşedintele SUA, Barack Obama, aflat în vizită la Varşovia, a lansat iniţiativa privind alocarea unui miliard de dolari pentru un plan de securitate în Europa de Est. Iniţiativa preşedintelui american a fost salutată în Parlamentul de la Chişinău. În opinia preşedintelui fracţiunii parlamentare PLDM, V. Streleţ, „chiar dacă e un stat neutru, R. Moldova va trebui să beneficieze de acest program, pentrtu a-şi consolida capacitatea de apărare”. Opinii similare a exprimat şi deputatul PDM, S. Sârbu, citat de ipn.md. „R. Moldova are nevoie de o astfel de susţinere, deoarece avem un conflict îngheţat pe teritoriul nostru” şi „avem nevoie de suport ca să ne menţinem stabilitatea”. Iniţiativa lui Obama şi-a găsit sprijin, în mod cert, şi în rândul liberalilor. „Este o iniţiativă potrivită cu aspiraţiile PL de a integra R. Moldova în NATO”, a declarat pentru ipn.md deputatul V. Munteanu.

ŞTIRI Reuniune la Bruxelles, fără Rusia Cei mai puternici lideri mondiali s-au întrunit ieri la Bruxelles, în format G7, fără Rusia. Ei vor să pună şi mai multă presiune diplomatică şi economică asupra fostului partener din est. E pentru prima dată în ultimii 17 ani când grupul se întruneşte în lipsa Federaţiei Ruse şi pentru prima dată când Uniunea Europeană este gazda acestui eveniment. Summitul a fost programat iniţial în oraşul rusesc Soci, însă ulterior cei 7 au refuzat să meargă în Rusia, după ce Kremlinul a decis anexarea peninsulei Crimeea, la mijlocul lunii martie. Reuniunea2014 a celor mai industrializate ţări din lume va fi dominată mai puţin de probleme economice şi mai mult de cele politice, în special de criza ucraineană.

NATO, mai aproape de R. Moldova?

La solicitarea autorităţilor R. Moldova, Alianţa Nord-Atlantică ar putea deschide o reprezentanţă permanentă la Chişinău,

Foto: realitatea.net

Ucraina şi-a suplimentat capacităţile militare la frontiera cu Rusia şi cu zona transnistreană a R. Moldova.

după modelul celor care există în Georgia şi în Ucraina, sau, eventual, să-şi trimită un ambasador, după exemplul UE, scrie gândul. info. O declaraţie, în acest sens, a fost făcută la sediul NATO de la Bruxelles de către Ambasadorul R. Moldova la NATO, Mihai Gribincea. În opinia lui Gribincea, o asemenea decizie este examinată

în contextul crizei ucrainene şi interesului R. Moldova şi al Alianţei de a-şi intensifica cooperarea pe domeniul militar. Cu toate acestea, Gribincea consideră drept „irealiste” discuţiile lansate la Chişinău despre o eventuală aderare a R. Moldova la NATO, în condiţiile în care sondajele arată că populaţia nu este pregă-

Ucraina îşi fortifică frontierele Guvernul ucrainean a decis suplimentarea trupelor şi a echipamentelor de luptă la frontiera cu Rusia şi pe segmentul transnistrean al graniţei cu R. Moldova, scrie mediafax.ro, cu trimitere la declaraţia şefului Serviciului ucrainean pentru protejarea frontierelor, Mikola Litvin. Kievul îşi explică decizia prin faptul că se vede obligat să oprească fluxul de combatanţi separatişti, care încearcă să pătrundă pe teritoriul ucrainean atât din partea Rusiei, cât şi a regiunii separatiste transnistrene, spune Litvin. Potrivit acestuia, deşi Rusia a început retragerea trupelor regulate de la graniţa cu Ucraina, securitatea Ucrainei rămâne ameninţată de detaşamentele de insurgenţi ruşi, care au misiunea să ajungă în zonele de luptă din regiunile separatiste ale Ucrainei de est, Doneţk şi Lugansck.

4 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

Actual cifra săptămânii

27 604 elevi au fost admişi la sesiunea de bacalaureat 2014. Din numărul total de candidaţi, 21.333 sunt absolvenţi, iar 6.271 sunt restanţieri din sesiunile anterioare. Examenele se vor desfăşura în 104 centre, în perioada 03-20 iunie 2014. Candidaţii susţin

declaraţia săptămânii patru probe de examen – la limba de instruire, limba străină, disciplina de profil şi o probă la solicitare. Elevii alolingvi vor susţine suplimentar o probă la limba română, iar elevii de etnie bulgară, găgăuză şi ucraineană vor susţine şi o probă la limba maternă. Verificarea lucrărilor va fi efectuată în perioada 03-26 iunie, iar rezultatele vor fi afişate în centrele de BAC la 27 iunie.

V

om fi împreună, pentru că lupta pentru pace, stabilitate şi siguranţă ţine de datoria fiecărui popor. Timpul imperiilor şi sferelor extinse de influenţă a trecut de mult. Popoarele mai mari nu trebuie să îşi permită să le dicteze celor mai mici ce să facă. Agresiunea Rusiei în Ucraina ne arată că trebuie să fim alături de cei care îşi caută libertatea. Nu facem asta pentru a ameninţa pe nimeni, ci pentru a ne apăra libertatea. După ce am investit atât de mult ca să readucem Europa împreună, cum putem permite răului să se impună?

Barack Obama, preşedintele SUA

Cine salvează CSM-ul?

Judecătorii CC nu pot fi demişi de Parlament Curtea Constituţională (CC) a declarat neconstituţională legea prin care Parlamentul poate revoca mandatele judecătorilor CC, în cazul pierderii încrederii în aceştia. Sesizarea a fost depusă de către Partidul Liberal.

CC a ajuns la concluzia că supunerea judecătorilor constituţionali la necesitatea „încrederii” din partea Parlamentului vine în contradicţie evidentă cu scopul în sine al unei CC. În acest context, Curtea a menţionat că este inadmisibilă responsabilitatea judecătorilor CC în faţa Parlamentului, a cărui activitate o controlează.

Totodată, Curtea a constatat că este nonsens juridic ca mandatele judecătorilor CC să poată fi ridicate de Parlament,

de vreme ce nu Parlamentul desemnează toţi judecătorii Curţii.

Chiar dacă judecătorii Curţii depun jurământul în faţa plenului Parlamentului, preşedintelui şi Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta nu înseamnă că Parlamentul intervine ca factor de decizie în desemnarea lor, ci are natura unei proceduri solemne protocolare de învestitură şi de determinare a datei începerii exercitării mandatului de judecător.

Proiectul privind retragerea mandatelor judecătorilor a fost propus de către PCRM şi votat împreună cu PLDM, însă nu a fost promulgat de către preşedintele ţării, Nicolae Timofti, după ce legea a fost criticată de către instituţiile internaţionale.

10 mln. de euro pentru întreprinderile mici şi mijlocii Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică a aprobat decizia privind solicitarea de către ProCredit Bank a unei linii de credit în valoare de 10 mil. euro de la Banca Consiliului Europei (CEB), pentru finanţarea sectorului ÎMM-lor din ţara noastră. Scopul proiectului este creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii, în condiţii avantajoase, pentru dezvoltarea afacerilor, în special în zonele rurale. Până la 50% din costul proiectelor vor fi acordate din resursele atrase de la CEB, iar restul — din resursele proprii ale băncii şi ale beneficiarului.

Mijloacele financiare se preconizează a fi alocate pentru

proiecte investiţionale pe o perioadă de până la şapte ani, cu o perioadă de graţie de până la doi ani. Procedura aprobării deciziei respective de către Comitetul Interministerial pentru Planificare Strategică este dictată de faptul că R. Moldova este membru al CEB şi, respectiv, orice propunere de proiect urmează să fie prezentată către organele de conducere ale băncii contractante în numele şi cu acceptarea Guvernului. Prin susţinerea proiectelor de acest gen, Guvernul îşi propune să dezvolte mediul de afaceri, să amelioreze condiţiile de trai în zonele rurale şi, totodată, să creeze locuri de muncă.

Mai mulţi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susţin modificarea Legii cu privire la CSM, în special în partea ce ţine de alegerea membrilor instituţiei în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor. În realitate, însă, aceştia, la fel ca şi instituţia din care fac parte, nu au dreptul la iniţiativă legislativă.

Salvarea ar putea veni de la deputaţi sau de la ministrul Justiţiei.

Victor MOŞNEAG Pe 30 mai, la „Casa Sărbătorii” lui Victor Şelin, în preajma monumentului lui Lenin de la Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo”, judecătorii s-au întâlnit pentru a cincea oară în ultimele opt luni, încercând să suplinească locurile vacante din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Şi dacă la prima Adunare Generală a Judecătorilor, în octombrie 2013, au participat 373 de magistraţi, la cea de vineri, 30 mai, au venit doar 335 din cei 403 judecători aflaţi în funcţie.

Matematica judecătorilor

Judecătorii urmau să aleagă din patru candidaturi (cea a lui Ghenadie Morozan de la Judecătoria Râşcani, a lui Victor Boico de la Buiucani, a Mariei Ghervas şi a lui Gheorghe Balan, de la Judecătoria Botanica) una care să reprezinte instanţele de fond în CSM. Urma să fie desemnat câştigător magistratul care obţinea jumătate plus unu din voturile colegilor. După procedurile obişnuite, s-a purces la vot şi, pe alocuri, la negocieri. „Dle candidat, eşti gata să pui mohorici? Mai întâi pune şi pe urmă te votăm”, i-a zis cineva unui candidat, probabil în glumă. „Dacă judecătorii îl votează pe Boico, atunci demonstrează că sistemul este consecvent, dacă pe Morozan, atunci lucrurile sunt tragice în justiţie”, îmi zice, în context, un membru al CSM înainte de începerea votării. Cei prezenţi pronosticau o luptă între Victor Boico, cel căruia la şedinţa trecută i-au lipsit doar cinci voturi pentru a fi ales în CSM, şi Maria Ghervas, singura doamnă din competiţie.

Deşi la eveniment s-au înregistrat 335 de judecători, buletine de vot au luat 330 de judecători, dintre care au votat doar 328. Numărarea

acestora a durat mai mult decât întreaga „ceremonie”. Mulţi judecători, după ce şi-au exprimat opţiunea, au plecat fără a aştepta anunţarea rezultatelor. Rezultate care au păstrat CSM-ul incomplet, pentru că niciunul dintre candidaţi nu a obţinut scorul care să-i permită ocuparea ultimului loc liber din cadrul instituţiei abilitate cu organizarea activităţii sistemului judecătoresc.

Conform membrilor Comisiei, Maria Ghervas de la Judecătoria Botanica a obţinut cele mai multe voturi, 166. Ei i-au lipsit doar două pentru a ajunge membru al CSM. Ghervas a fost urmată de Victor Boico, care a fost votat de 83 de colegi, asta după ce, în urmă cu doar două luni, acumulase peste 170. Cel mai probabil Boico a fost „pedepsit” de sistem după ce, în luna aprilie, l-a condamnat la şapte ani de închisoare pe judecătorul de la Teleneşti Gheorghe Popa. Ghenadie Morozan a obţinut 56 de voturi, iar Gheorghe Balan, cel care propunea anterior „lustraţia” în justiţie, doar 16.

Turul doi pentru candidaţii cu cele mai multe voturi

În 2013, CSM a realizat o serie de acţiuni în vederea asigurării unor alegeri transparente a membrilor CSM din rândul judecătorilor: anunţarea din timp a agendei Adunării Generale a Judecătorilor şi solicitarea înaintării candidaturilor de către judecători sau colective de judecători. Este prima dată când se iniţiază colectarea candidaturilor din timp, cu publicarea CV-urilor şi programului viziunii de activitate în CSM. Totuşi, organizarea meticuloasă a fost dată peste cap de câteva prevederi legislative. Conform legii cu privire la CSM, aprobată încă în 1996, pe timpul preşedinţiei lui Petru Lucinschi, instituţia are 12 membri, 6 dintre ei fiind aleşi prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, aceştia reprezentând toate nivelurile instanţelor judecătoreşti. Se consideră aleşi membri şi membri supleanţi ai CSM judecătorii care au acumulat mai mult de jumătate din voturile celor prezenţi la adunare, conform ordinii descrescătoare a voturilor obţinute. Regulamentul cu privire la funcţionarea Adunării Generale a Judecătorilor indică şi el că va ajunge membru al CSM candidatul care a acumulat 50 plus un vot din numărul majorităţii simple a judecătorilor prezenţi la Adunare. Anume aceste prevederi le dau bătăi de cap judecătorilor, care de aproape un

an de zile nu se pot pune de acord în privinţa celora care urmează să-i reprezinte în cadrul CSM. Anatolie Ţurcan, ales membru al CSM încă în prima Adunare Generală organizată în acest scop, susţine că, pentru viitor, este nevoie de schimbat regulile de joc în ceea ce priveşte alegerea noilor membri ai CSM. „Nici nu se discută. E nevoie de modificări. Cel mai bine ar fi ca, în cazul în care niciun candidat nu obţine majoritatea de voturi din primul tur, să fie organizat un al doilea tur, la care să participe doar primii doi candidaţi, dacă e nevoie de ales unul singur, sau primii patru, dacă urmează să fie aleşi doi”. De precizat că, la una din Adunările anterioare, acesta a propus chiar schimbarea regulamentului, doar că Mihai Poalelungi, preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, s-a opus, precizând că regulile de joc nu pot fi schimbate în timpul jocului. Totuşi, deşi acum nu vor schimbarea regulilor în timpul jocului, membrii CSM au acceptat deja acest lucru. Or, atunci când s-au votat membrii supleanţi, aceştia au candidat în buletine separate, deşi în regulament nu e prevăzut acest lucru. „Atunci, toţi membrii CSM au acceptat tacit acest lucru”, spune un membru al CSM.

„Toate astea duc la cheltuieli”

„Regulamentul trebuie modificat. În primul tur pot fi 20 de candidaţi, dar în turul doi trebuie să ajungă cei care au acumulat cele mai multe voturi. E obligatoriu de schimbat regulile, pentru că altfel vom avea Adunări Generale la nesfârşit. E nevoie de modificări în legislaţie, iar ele nu pot fi făcute decât de Parlamentul R. Moldova. CSM nu are dreptul la iniţiativă legislativă. Acest lucru l-ar putea face orice deputat din Parlament sau chiar ministrul Justiţiei. Cheltuielile pe care le-am făcut pentru aceste cinci Adunări Generale sunt în zadar. Nu ştiu cât se cheltuie exact pentru o Adunare, dar, pe lângă chiria sălii, nu trebuie să uităm că judecătorii vin din teritoriu. Tot sunt cheltuieli pe drum. În plus, e vorba şi de o zi de muncă a lor. În loc să examineze dosare, ei vin la Adunarea Generală. Toate astea duc la cheltuieli”, remarcă şi Teo Cârnaţ, un alt membru al CSM. El consideră însă că modificările ar trebui să vizeze alegerile viitorilor membri ai CSM şi să nu influenţeze actualul proces. „Eu nu ştiu dacă va fi ales data viitoare ultimul membru. Dacă

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

I 5

Actual Curtea de Apel Bender va dispărea

G

uvernul a avizat pozitiv, miercuri, 4 iunie, un proiect propus de Ministerul Justiţiei privind lichidarea Curţii de Apel (CA) Bender. Decizia vine în contextul reorganizării instituţiilor judecătoreşti. În urma reorganizării, atribuţiile Curţii de Apel (CA) Bender vor fi preluate de CA Chişinău. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a precizat că la acea instituţie activează doar

patru judecători, iar întreţinerea ei este iraţională. „Avem suficiente Curţi de Apel în R. Moldova care rămân, şi vor fi în stare să preia toate dosarele parvenite”, a declarat ministrul. Premierul Iurie Leancă a salutat această decizie a Ministerului Justiţiei. Propunerea Executivului urmează să fie examinată acum de Parlamentul R. Moldova, care va decide, în

final, lichidarea sau menţinerea CA Bender. Marţi, decizia a fost discutată şi aprobată şi de către Consiliul Superior al Magistraturii. În urma optimizării instanţelor de judecată, din cele 44 de instanţe de pe întreg teritoriul R. Moldova ar putea rămâne doar o treime, iar o singură instanţă ar putea examina cauzele din mai multe raioane.

internaţi

nal

SPANIA. Regele Juan Carlos, de 76 de ani, va abdica şi îi va lăsa tronul fiului său, prinţul Felipe, a anunţat şeful Guvernului, Mariano Rajoy, citat de AFP. Juan Carlos a urcat pe tron la moartea lui Francisco Franco, în noiembrie 1975. El şi-a construit popularitatea conducând tranziţia către democraţie în Spania, după care s-a confruntat cu un final de regim marcat de probleme de sănătate şi scandaluri. Şeful Guvernului spaniol a convocat „un Consiliu de Miniştri extraordinar”, în vederea acestui proces de abdicare. „Sper ca, în termen scurt, Congresul spaniol să aprobe nominalizarea ca rege” a prinţului Felipe, de 46 de ani, a adăugat Mariano Rajoy. Regele Juan Carlos „a fost cel mai mare promotor al democraţiei noastre”. El este „un simbol al vieţii noastre împreună în pace şi libertate”, a subliniat premierul Rajoy.

RUSIA. Scafandrii au descoperit 12 cadavre după prăbuşirea, la 31 mai, a unui elicopter cu înalţi responsabili regionali, într-un lac din nordvestul Rusiei, scrie France Presse. Unele mass-media ruse au relatat că oficialii regionali, implicaţi în accident, erau implicaţi în pregătirea vizitei preşedintelui rus, Vladimir Putin, în zonă, inclusiv a unei partide de pescuit pentru el, după cum a relatat agenţia de presă din Murmansk, Flash Nord. Elicopterul, un Mi-8, la bordul căruia se aflau 18 persoane, între care cinci membri ai echipajului, s-a prăbuşit în lacul Munozero, în regiunea Murmansk. 12 trupuri neînsufleţite au fost recuperate.

Doar două persoane au supravieţuit, fiind spitalizate, a declarat Comisia de anchetă de pe lângă Parchetul General de la Moscova.

FRANŢA. Premierul britanic David Cameron va avea, pe 6 iunie, o întrevedere cu preşedintele rus, Vladimir Putin, pentru discuţii despre criza ucraineană, cu prilejul comemorării debarcării aliaţilor în Normandia, scrie Downing Street. „E o ocazie importantă pentru a insista în privinţa importanţei dialogului între Guvernul rus şi noul Guvern ucrainean”, a declarat purtătorul de cuvânt al premierului David Cameron, în condiţiile în care Vladimir Putin va fi primit, joi, la Paris, de Francois Hollande. Casa Albă anunţase anterior că nu preconizează o întrevedere Obama-Putin la ceremoniile din Normandia. Marea Britanie participă deplin la sancţiunile impuse Rusiei şi a condamnat în mai multe rânduri acţiunile în Ucraina.

Foto. Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

La Adunarea Generală a Judecătorilor au fost prezenţi 335 de judecători. Doar 328 au votat.

Victor Boico

Ghenadie Morozan

Gheorghe Balan

Foto. Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Foto. Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Foto. Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

în cazul lui Victor Boico judecătorii şi-au schimbat atât de brusc opinia, înseamnă că acest sistem nu este unul consolidat”, opinează Cârnaţ.

Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, cel care poate fi „salvatorul” CSM-ului, nu a răspuns la apelurile ZdG. Judecătorii consideră şi ei că sistemul de alegere a membrilor CSM trebuie modificat. „E un cerc vicios. Niciodată nu se vor alege aceşti membri. Atunci când sunt mai mulţi candidaţi, este necesar ca după primul tur să continue lupta doar cei care au acumulat mai multe voturi”, spunea, în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor din 14 martie 2014, judecătorul Curţii de Apel Chişinău, Ion Muruianu. „Regulamentul ar trebui modificat, pentru a depăşi această situaţie”, remarca şi Nichifor Corochii, fost preşedinte al CSM, actualmente judecător la CA Chişinău, la una din recentele Adunări. „Procedura e complicată. La procurori e mai

simplu: este ales cel care a acumulat mai multe voturi. Unii membri de la CSM lasă de dorit, dar cred că majoritatea de acolo ne reprezintă”, spunea şi Tudor Culava, magistrat la Judecătoria Străşeni.

re a regulilor în timpul jocului”, ci o soluţie pentru asigurarea alegerii membrului CSM şi demararea procedurii de alegere a preşedintelui CSM. În final, ar fi câştigat judecătorii, avocaţii, procurorii, dar şi justiţiabilii, ca dosarele numite în ziua Adunărilor Generale să nu fie amânate pentru următoarele 2-4 luni.

Dacă nu se va interveni imediat, nu cred că în perioada următoare vor fi schimbări majore”, crede juristul.

CSM activează în baza Hotărârii Parlamentului din 3 februarie 1995. Prima şedinţă a avut loc la 1 martie 1995. Preşedinte al CSM, din oficiu, era ministrul Justiţiei, Vasile Sturza, potrivit legii. Consiliul era alcătuit din 11 membri: 5 din oficiu, 3 magistraţi aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor şi 3 profesori titulari numiţi de Legislativ. Precizăm că, până acum, pentru organizarea celor cinci Adunări Generale ale Judecătorilor s-au cheltuit aproximativ 150 de mii de lei.

„Dacă nu se va interveni imediat...”

Ion Guzun, coordonator de proiect în cadrul Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), susţine că modificarea regulamentului este unica soluţie pentru a debloca criza. „De 8 luni componenţa CSM nu este deplină şi, ca efect, nu avem un preşedinte al CSM. Unii membri ai CSM, dar şi unii judecători şi-au expus opinia că regulamentul Adunării Generale a Judecătorilor trebuie să fie modificat, astfel încât să fie posibilă organizarea turului doi de alegeri în aceeaşi zi, în cazul în care candidaţii nu ar fi întrunit numărul necesar de voturi. Eu nu consider că ultima modificare ar fi o „modifica-

RUSIA. Kremlinul a propus Consiliului de Securitate al ONU un proiect de rezoluţie despre crearea unor „culoare umanitare” în estul Ucrainei, unde confruntările violente între armată şi separatişti proruşi continuă. „Acest document va cere crearea imediată a unor culoare umanitare pentru ca civilii să poată părăsi zonele de luptă”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. „Consiliul de Securitate ar trebui să ceară ca niciun obstacol să nu blocheze plecarea civililor din zonele de luptă, nici livrarea, în aceste zone, a ajutoarelor umanitare”, a adăugat el. Rezoluţia cere sistarea operaţiunilor armatei ucrainene în estul separatist, un armistiţiu cu insurgenţii proruşi, dar şi lansarea negocierilor. Moscova, în mai multe rânduri, a acuzat armata ucraineană de încălcarea Convenţiei de la Geneva din 1949 privind protecţia civililor.

SUA. Preşedintele american, Barack Obama, a propus, marţi, la Varşovia alocarea unui miliard de dolari pentru dislocarea de noi forţe americane, terestre, aeriene şi navale, în Europa de Est, preocupată de criza ucraineană. Această „iniţiativă pentru a asigura Europa” trebuie aprobată de Congres. Ea trebuie să servească dezvoltării capacităţilor ţărilor care nu sunt membre NATO, cum ar fi Ucraina, Georgia şi R.Moldova, pentru a le permite să coopereze cu Statele Unite şi aliaţii lor occidentali şi să-şi consolideze propria apărare, a anunţat Casa Albă. Preşedintele Barack Obama a sosit la Varşovia, prima etapă a turneului său european, în cadrul căruia va participa la Summit G7 la Bruxelles şi la ceremonii de marcare a 70 de ani de la Debarcarea din Normandia.

MAREA BRITANIE. Ex-premierul britanic, Tony Blair, a susţinut luni, la Londra, în faţa Confederaţiei patronale CBI, o pledoarie în favoarea unei Europe reformate şi a unei Mari Britanii pe deplin angajate în UE, informează cotidianul francez Les Echos. „Rezultatele alegerilor europene sunt importante”, a afirmat fostul premier britanic, calificându-le drept „un apel la trezire adresat Europei şi Marii Britanii”. Potrivit lui Blair, „logica Europei este mai solidă ca oricând: aceasta nu mai este pacea, ci puterea”. Cu toate acestea, rezultatele partidelor populiste la ultimele alegeri „nu pot fi ignorate”. Mecanica federalistă nu poate anula faptul că, pentru majoritatea europenilor, „prima politică pentru ţara lor e cea naţională şi nu cea supranaţională”.

SIRIA. Marţi, la ora locală 07.00, în Siria au demarat alegeri prezidenţiale organizate de regimul de la Damasc. Şeful statului în exerciţiu, Bashar al-Assad, care candidează la propria succesiune, e sigur de victorie, relatează AFP. Potrivit Ministerului sirian de Interne, peste 15 mil. de sirieni sunt chemaţi la urne pentru acest scrutin organizat în zonele controlate de regim şi denunţat ca o „parodie a democraţiei” de către opoziţie şi ţările occidentale. În martie, parlamentul sirian a aprobat o nouă lege electorală care, pentru prima dată, a autorizat participarea mai multor candidaţi în competiţia pentru funcţia supremă în stat, într-o ţară devastată de mai mult de trei ani de un conflict civil. Până acum, şeful statului sirian era ales prin referendum.

6 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

Dosar

Mărturiile judecătoarei şi avocatei prinse de CNA cu două mii de euro Judecătoarea Elena Roibu a declarat instanţei de judecată că cei o mie de euro găsiţi de procurori la domiciliul său erau doar o datorie pe care avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov o avea către ea. Totodată, avocata a menţionat că a solicitat cei două mii de euro clienţilor săi doar pentru a fi sigură că va fi remunerată pentru acordarea serviciilor juridice, neavând vreo înţelegere cu judecătoarea pentru a obţine o decizie favorabilă acestora. Mostovoi-Filimancov, care anterior îşi recunoscuse vina, a declarat acum că a fost forţată să facă acest lucru de către angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) şi ai Procuraturii Anticorupţie (PA), iar declaraţia prin care şi-a recunoscut faptele a fost scrisă sub dictarea şefului PA, Eduard Harunjen.

Victor MOŞNEAG Avocata Mostovoi-Filimancov

Joi, 29 mai, la Judecătoria Ciocana, a avut loc o nouă şedinţă de judecată în dosarul penal intentat pe numele avocatei Tatiana MostovoiFilimancov şi a judecătoarei Elena Roibu, magistrata suspendată din funcţie a Judecătoriei Criuleni, ambele fiind învinuite că au primit şi împărţit o mită de două mii de euro, pentru a-i achita pe doi tineri, Andrian Chetruşca şi Vasile Pogriban, judecaţi de magistrată şi reprezentaţi în instanţă de către avocată. În cadrul unei şedinţe-maraton, care a durat aproape şapte ore (de la 10.00 până la 17.00, cu mici întreruperi), au fost audiaţi trei martori, dar şi cele două inculpate.

Avocat, martorul fostei cliente

Gheorghe Scoropat, angajatul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA), a fost vorbit, în special, despre locaţia în care a fost audiată Margareta Chetruşca, cea care a sesizat CNA-ul în acest caz, anterior, existând discuţii pe marginea subiectului. De precizat că Gheorghe Scoropat a fost decorat, în luna decembrie 2013, de către preşedintele Nicolae Timofti cu Ordinul „Credinţă Patriei”, clasa III. Cel mai probabil, distincţia a venit ca urmare a participării sale la investigaţiile din acest dosar.

Dumitru Cazacu a fost avocatul Tatianei Mostovoi-Filimancov în timpul urmăririi penale. Avocata, pe 26 octombrie 2013, fiind audiată de către reprezentanţii CNA, şi-a recunoscut vina. În instanţă, Cazacu însă a menţionat că audierea din 26 octombrie 2013 (era o zi de sâmbătă) a fost una spontană şi că el şi-a asistat clienta doar după începerea ei. Totodată, Cazacu a precizat că cel care a audiat-o pe Mostovoi-Filimancov a fost Eduard Harunjen, şeful Procuraturii Anticorupţie (PA),

Judecătoarea Elena Roibu Foto. Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

şi nu Victor Muntean, procurorul care a condus grupul de urmărire penală. Un alt martor, cumnatul judecătoarei Elena Roibu, a vorbit despre provenienţa banilor pe care Elena Roibu îi împrumutase, încă în 2011, avocatei Tatiana Mostovoi-Filimancov. Acesta a declarat că banii erau ai mamei judecătoarei.

Împrumut de 1000 de euro, „pe încredere”

A urmat audierea celor două inculpate. Prima a dat declaraţii judecătoarea Elena Roibu. În cadrul urmăririi penale, aceasta refuzase să depună mărturii. Deşi procurorii şi ofiţerii anticorupţie au găsit acasă la ea 1000 de euro din cei 2000 transmişi sub control, magistrata a precizat că banii ajunşi la ea erau o datorie mai veche a avocatei Mostovoi-Filimancov. Într-o şedinţă anterioară, pentru a confirma existenţa datoriei, a fost audiată prietena fiului judecătoarei, care susţine că a văzut momentul în care Elena Roibu, în vara anului 2011, i-a dat cu împrumut avocatei Mostovoi-Filimancov 1000 de euro.

Roibu a mai menţionat că nu cunoştea provenienţa banilor transmişi de avocată în dimineaţa zilei de 24 octombrie, la domiciliul său, şi că i-a luat fără să-şi pună întrebări, dat fiind faptul că exista acea datorie. Judecătoarea-inculpată a declarat că cele două, în 2011, nu au semnat o recipisă care ar confirma datoria, pentru că „aveam încredere. În 2009, ea m-a ajutat cu bani, fără recipisă, fără procente. Ne cunoaştem mai bine de 10 ani”, a spus Roibu. Ea a mai declarat că nu a discutat cu avocata Mostovoi-Filimancov despre achitarea celor doi tineri. „Nu port negocieri referitoare la decizia pe care urmează să o iau”,

a enunţat Roibu, menţionând că nu ştie cum au ajuns la ea o parte din banii transmişi sub controlul CNA. Întrebată de unul dintre judecători de ce, în cadrul percheziţiilor de la domiciliul ei, când au fost găsiţi cei 1000 de euro, nu a indicat provenienţa lor, judecătoarea a spus că nu a făcut acest lucru pentru că nu a fost întrebată. Într-un context, procurorul anticorupţie a întrebat-o pe judecătoare dacă, în virtutea faptului că o cunoştea atât de bine pe avocata Mostovoi-Filimancov, iar aceasta avea şi o datorie către ea, nu trebuia să se autorecuze de la judecarea dosarului. „Nu e conflict de interese.

Am judecat multe litigii cu implicarea ei. Nu era cazul să mă abţin.

Ea nu se implica la mine în dosare.

Prietenia şi lucrul sunt două lucruri diferite”, a replicat Roibu.

Banii, pentru serviciile juridice?

Avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov a declarat instanţei că, în cadrul discuţiilor cu familiile Chetruşca şi Pogriban, aceştia au întrebat-o în mai multe rânduri despre posibilităţile de a rezolva problemele băieţilor cu justiţia, făcând aluzie la lucruri incorecte.

Apărătoarea a mai declarat că aceştia o telefonau foarte des, chiar de cinci ori pe zi, având nevoie mereu de consultaţii juridice. Astfel, „fiind nesatisfăcută de lucrul efectuat şi remunerarea primită, în discuţiile cu aceştia, auzind des invocarea de lipsă a surselor financiare pentru achitarea serviciilor juridice şi conştientizând faptul că pentru munca depusă n-o să fiu remunerată nici măcar în cuantumul recomandărilor Uniunii Avocaţilor, am decis să induc în eroare pe soţii Chetruşca

Foto. Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

şi Pogriban”. Mostovoi-Filimancov a precizat că a mers la acest gest crezând că este puţin probabil să obţină suma de bani solicitată.

Ea a susţinut că nu a avut nicio înţelegere cu judecătoarea Elena Roibu şi că era sigură că băieţii vor fi achitaţi şi fără a apela la ajutorul ei, după ce „am ajuns la concluzia că nu sunt suficiente probe care să demonstreze vinovăţia lor”. Cu alte cuvinte, avocata a declarat instanţei că a cerut cei două mii de euro pentru serviciile acordate celor două familii, şi nu pentru a-i împărţi cu judecătoarea. Toate astea, pentru a fi sigură că va fi remunerată pentru serviciile juridice prestate.

Mărturiile, obţinute prin ameninţări şi constrângeri?

Pe 26 octombrie 2013, Tatiana Mostovoi-Filimancov îşi recunoştea, însă, vina pe acest dosar, fiind audiată în timp ce era reţinută.

Doar că, în cadrul audierii din instanţa de judecată, avocata a spus că acele mărturii au fost depuse sub presiunea angajaţilor CNA şi ai PA şi că, ele sunt unele mincinoase.

Mostovoi-Filimancov a precizat că a făcut asta doar pentru a fi eliberată şi a putea merge acasă la fetiţa ei, care a rămas în grija unei persoane străine, ea fiind divorţată de soţ. În acelaşi context, ea a mai precizat, plângând, că părinţii săi nu ar fi putut avea grijă de fată întrucât nu locuiesc în Chişinău şi sunt ambii invalizi şi aflaţi la întreţinerea sa.

Avocata a precizat că nu cunoaşte identitatea tuturor persoanelor care au forţat-o să-şi recunoască vina, dar a punctat două nume, cel al şefului PA, Eduard Harunjen, şi al angajatului CNA Gheorghe Scoropat. „Pe 24 şi 25 octombrie am refuzat să depun careva

declaraţii, fapte confirmate şi prin procesele-verbale. Am spus doar că nu-mi recunosc vina. Pe 26 am dat declaraţii doar pentru a putea merge să-mi iau fata. Acele mărturii au fost însă obţinute prin ameninţări şi constrângeri. Mi s-a spus că dacă nu dau declaraţii calomnioase la adresa mea şi a judecătoarei, nu-mi voi mai vedea fata şi voi sta mult timp la puşcărie. Ameninţările au venit atât de la Harunjen, cât şi de la ofiţerii CNA, inclusiv de la ofiţerul Scoropat”, a acuzat Tatiana Mostovoi-Filimancov, precizând că declaraţiile sale din 26 octombrie le-a scris „sub dictarea” lui Eduard Harunjen. Aceasta a mai indicat că oamenii legii i-ar fi promis că, dacă oferă declaraţiile dorite, dosarul ei va fi disjungat şi trimis în judecată separat faţă de cel al judecătoarei şi că ea nu va fi suspendată din funcţie pe timpul anchetei, lucru care, de altfel, s-a şi întâmplat.

Declaraţiile oferite de avocatainculpată l-au iritat pe procurorul Victor Muntean. Prin întrebările acordate ulterior, acuzatorul de stat a încercat să demonstreze completului de judecători că MostovoiFilimancov încearcă să-i inducă în eroare. „Nu d-stră, pe 26, aţi solicitat să mă cobor jos?”, a întrebat procurorul. “Nu, cineva m-a chemat.

Nu ţin minte dacă am chemat sau nu procurorul”, a zis Mostovoi-Filimancov. „Eu v-am zis să daţi declaraţii? Aţi avut posibilitatea să-mi spuneţi mie că cineva vă presează, influenţează. De ce nu v-aţi plâns?”, a continuat Victor Muntean. „De ce există instanţă? Am considerat că aici vom clarifica totul”, a replicat avocata-inculpată, menţionând că i-a zis şi avocatului său să nu atace niciun act, de frică să nu ajungă din nou după gratii.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

I 7

Dosar

Colaj: Ziarul de Gardă

Vladimir Botnari a fost înmormântat cu onoruri militare.

Maşina atacatorilor a fost găsită incendiată a doua zi după comiterea infracţiunii.

Crime cu acelaşi final

Bandiţii rămân printre noi Nici la aproape o săptămână de la jaful ca-n filmele americane, produs la o filială a Victoriabank din marginea Chişinăului, autorităţile nu au reuşit să-i identifice pe autori. Ancheta decurge anevoios, iar unii angajaţi ai organelor de drept susţin că, odată cu trecerea timpului, făptaşii sunt din ce în ce mai dificil de descoperit. În acest ritm, crima din noaptea de vineri, 30 mai 2014, are toate şansele să completeze lista infracţiunilor de rezonanţă ai căror autori rămân nedescoperiţi de către neputincioasele instituţii de drept din R. Moldova.

Victor MOŞNEAG În iulie 2012, în dimineaţa unei zile de vineri, doi tineri cu măşti medicinale pe faţă, procurate probabil din farmacii, şi înarmaţi cu o... şurubelniţă au jefuit o filială a băncii Comerţbank de la Ciocana. Aceştia au ameninţat angajaţii instituţiei şi au furat, potrivit poliţiei, aproximativ 1 mln. de lei. Ulterior, s-a stabilit că, de fapt, erau trei hoţi, unul dintre care stătea afară, deghizat în agent de pază, şi că aceştia au folosit o maşină ce avea plăci de înmatriculare sovietice, lucru care a făcut imposibilă identificarea proprietarilor acelui automobil de către autorităţile competente. La doi ani de la acel eveniment, dosarul penal iniţiat de oamenii legii a fost suspendat. Leonid Demidov, procurorul-şef al Procuraturii Ciocana, ne-a spus că acest lucru s-a întâmplat pentru că nu a fost posibilă identificarea făptaşilor. „Nu am găsit bănuiţii. Nu se ştie cine-s.

Poate erau persoane din altă ţară”, spune procurorul. Oamenii legii nu au reuşit să-i depisteze pe făptaşi, deşi aceştia au apărut în imaginile video surprinse de camerele de supraveghere ale băncii având acoperită doar faţa cu o mască simplă.

„Tot ce pot să vă spun e că se lucrează”

Vineri, 30 mai, în jurul orei 22.15, la Serviciul specializat 902 al Direcţiei de Poliţie Chişinău a parvenit un apel telefonic, prin care s-a comunicat despre atacul asupra unui automobil de încasare şi transportare a mijloacelor financiare. La faţa locului, ofiţerii de urmărire penală şi de investigaţii speciale au depistat şoferul decedat al automobilului de încasare şi transportare a banilor şi doi colegi, care au fost transportaţi la spital. În cadrul cercetării la faţa locului, forţele de ordine au constatat lipsa mijloacelor financiare, adică a aproximativ 1,5 mln. de lei.

Incidentul a avut loc la o filială a Victoriabank din incinta magazinului Metro din sectorul Râşcani, de la marginea oraşului. La aproape o săptămână de la jaf, autorităţile nu au, oficial, niciun suspect, ci doar mai multe versiuni. Una dintre ele – că făptaşii au părăsit deja teritoriul R. Moldova.

Dosarul se află acum în gestiunea Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul Procuraturii Generale (PG), condusă de procurorul Corneliu Bratunov. Deşi până acum, în presă, au fost vehiculate mai multe scenarii, Bratunov susţine că puţine corespund realităţii. „Tot ce pot să vă spun e că se lucrează”. „Nu cunoaştem câte maşini au fost folosite. Doar despre una ştim sigur, cea care a fost incendiată, a doua zi, la Stăuceni”,

zice Bratunov. Procurorul a făcut referire la un automobil Chrysler Saratoga, fabricat în 1993, procurat de jefuitori la început de 2014, de la o persoană din Găgăuzia. „Nu ştim câte persoane au fost implicate. S-au tras mai multe focuri de armă”, a mai precizat Corneliu Bratunov.

„Dacă era dosarul la poliţie, erau mai multe şanse...”

Dosarul penal a fost iniţiat de către Inspectoratul General de Poliţie (IGP), însă solicitat de PG la puţin timp după incident. Probabil şi din acest motiv, unii angajaţi ai IGP se arată sceptici că procurorii vor reuşi să dezlege misterele acestui caz. „E foarte greu să fie găsiţi.

E nevoie de a lucra zi şi noapte la acest caz. Dar, procurorii nu vor lucra zi şi noapte, asta v-o spun sigur.

Dacă era dosarul la poliţie, erau mai multe şanse ca atacatorii să fie găsiţi, pentru că noi avem grupe operative, iar procurorii nu au.

Procurorii, pentru a face careva acţiuni, au nevoie de ajutorul poliţiei.

Dar procedura e una mai complicată şi nu este o colaborare foarte clară între cele două tabere. Totul e relativ. E una când chemi pe cineva în ospeţie direct şi alta prin intermediari. Cu cât trece mai mult timp de la comiterea infracţiunii, cu atât e mai greu să-i reţii pe bandiţi”, opinează unul dintre şefii IGP. În aceste condiţii, crima din noaptea de vineri, 30 mai 2014, are toate şansele să lungească lista infracţiunilor de rezonanţă ai căror autori nu sunt descoperiţi de către neputincioasele organe de drept din R. Moldova. Nici până astăzi nu au fost găsiţi ucigaşii lui Igor Basarab şi Igor Ţurcan, primul asasinat în 2010, cel de-al doilea, în 2011, criminalul care i-a omorât pe Valeriu Croitoru şi Mariana

Jimbei pe traseul Ialoveni-Leuşeni în septembrie 2010 şi nici cel care le-a luat viaţa lui Ilie şi Olga, care aveau 18 şi, respectiv, 15 ani, pe 1 aprilie 2011, lângă Durleşti. Toate aceste dosare au un punct comun.

Toate se află în gestiunea Secţiei exercitare a urmăririi penale pe cauze excepţionale din cadrul PG. „Majoritatea crimelor au fost descoperite... La cele care nu au fost descoperite, se lucrează. Sperăm că până la urmă le vom descoperi pe toate”, zice procurorul Bratunov. Totuşi, conform datelor din raportul Procuraturii Generale pe anul 2013, procurorii au dispus, anul trecut, suspendarea urmăririi penale în 12100 de dosare în care conduceau urmărirea penală, pe motivul neidentificării făptuitorului. În 2012, conform aceluiaşi raport, procurorii au procedat similar în alte 10600 de cazuri.

Victima a scăpat de gloanţele conflictului de pe Nistru

Până la proba contrarie, în urma incidentului de la Victoriabank, un singur lucru este cert. O soţie şi-a pierdut soţul şi doi copii au rămas fără tată. Vladimir Botnari, bărbatul împuşcat mortal în timpul atacului, este participant la conflictul armat de pe Nistru, dar şi fost angajat, tot în calitate de şofer, în Brigada de Poliţie cu Destinaţie Specială „Fulger”. Igor Burcovschi, vecin, prieten şi camarad de arme cu Vladimir Botnari în timpul conflictului de pe Nistru, îşi aminteşte cum acesta a scăpat cu viaţă dintr-un atac în care au decedat mai mulţi colegi. „Pe 13 decembrie 1991, d-lui era şofer de autobuz. Ducea grupul condus de generalul Anton Gamurari peste Nistru. Atunci s-a tras în noi, iar patru prieteni au decedat: Ghenadie Iablocichin, Mihail Arnăut, Valentin Mereniuc şi

Gheorghe Caşu”. Erau primele victime ale acelui conflict care avea să degenereze peste câteva luni. „Numai el ştie cum a scăpat cu viaţă.

Tot locul şoferului era împuşcat, ciuruit peste tot, din cap până în picioare. Când toată lumea îl căuta, el stătea într-o parte, cu un cunoscut. Atunci am făcut cunoştinţă cu Volodea (Vladimir, n.r.). Ulterior, am ajuns să fim vecini”, rememorează Igor Burcovschi. „A fost un şofer profesionist.

Datorită lui am scăpat atunci. A scos maşina de sub gloanţe”, îşi aminteşte Anatolie Paicu, un alt luptător pe Nistru. „A ieşit la pensie. Dar, cu pensia noastră, nu poţi trăi. A lucrat puţin în calitate de taximetrist, iar mai apoi, s-a angajat la bancă.

Lucra acolo de vreo 6-7 ani”, precizează acesta. Oamenii care l-au cunoscut pe Vladimir Botnari sunt revoltaţi de faptul că nici maşina pe care acesta o conducea, nici el, ca şofer, nu erau dotaţi adecvat pentru a putea face faţă unui asemenea atac, maşina nefiind blindată, iar el neavând vestă antiglonţ. Unii susţin chiar că a existat şi un proces de judecată prin care încasatorii au cerut, prin intermediul instanţei, aceste drepturi, inclusiv asigurarea pe viaţă, doar că instanţa a dat dreptate, într-un final, băncii, care susţinea că aceste lucruri nu sunt obligatorii. „Maşinile de încasare sunt foarte slabe. Arunci cu praf şi ea se sparge. A scăpat de gloanţe cu 23 de ani în urmă, dar pentru idiotismul celor cărora le e jale de câteva mii de lei, s-a dus acum. Dacă uşile şi sticla din faţă erau blindate, sigur că el era acum în viaţă”, afirmă un fost coleg de-al acestuia. De precizat că în spital, după incident, rămân internate două persoane, una dintre ele fiind în stare foarte gravă. Ambele persoane sunt angajaţi ai băncii.

8 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

Viaţa redacţiei DE joi până joi Vineri, 30 mai Mai multe organizaţii de protecţie a animalelor din Chişinău ne-au expediat un demers adresat premierului Iurie Leancă, în care declară că se opun folosirii animalelor la circ şi condamnă faptul că la redeschiderea multaşteptată, circul oraşului a ales această cale greşită de a atrage vizitatorii. „Multe ţări, inclusiv europene, precum Grecia, Olanda, Cipru, Slovenia ş.a., au interzis folosirea animalelor sălbatice în circuri, demonstrând astfel nivelul înalt de dezvoltare a societăţii... Animalele sălbatice nu sunt concepute să lucreze în circuri, ele suferă mult atunci când trăiesc în cuşti, izolate de familiile şi mediul lor natural”, scriu iniţiatorii acestei idei, îndemnând spectatorii să renunţe la spectacolele de circ în care sunt utilizate şi animale.

Luni, 2 iunie A trecut pe la redacţie un avocat de la Căuşeni, fost judecător, cu o clientă de a sa. Ne-au vorbit despre o problemă care, în R. Moldova, pare a fi cronică.

Deciziile judiciare se execută cu multă dificultate şi cu întârziere. Atunci când e vorba despre litigii de muncă, situaţia pare şi mai gravă, deoarece persoanele care obţin câştig de cauză în instanţă nu pot nici să-şi continue activitatea de muncă, nici nu pot primi recompensele decise de instanţele de judecată.

Marţi, 3 iunie Am primit o scrisoare de la un deţinut. Una neobişnuită.

Pentru prima dată cineva, aflat în detenţie, nu ne scrie că a fost condamnat pe nedrept, că au fost comise mai multe greşeli judiciare sau alte chestii legate de deciziile instanţelor de judecată.

Semnatarul scrisorii ne ruga să-i găsim sora, oferindu-ne date sumare despre ea. Vom reveni la acest subiect.

Miercuri, 4 iunie Andreas Karapetian ne-a scris pe www.zdg.md despre mai multe încălcări de normă, comise de instanţa de judecată care l-a condamnat pe cetăţeanul german Tomas Arend. Acesta îi cere preşedintelui Nicolae Timofti să fie graţiat. „În cei 9 ani şi 3 luni, de când sunt condamnat, nu miam văzut familia, nu mi-am văzut feciorul. Soţia mea a decedat în 1999, pe când copilul nostru avea 4 ani. Când am fost arestat, el avea 8 ani. De atunci nu l-am mai văzut. Mi-au decedat şi părinţii”, explică Tomas Arend.

“Sfinţia Sa” din frigider Alina radu alina.radu@zdg.md

La 29 ianuarie 2014 medicii l-au declarat mort, stabilindu-i decesul după un atac cerebral.

Medicii au încercat să-l resusciteze, dar au fost nevoiţi să-i constate moartea acestui pacient de 70 de ani. Medicul Harpal a declarat presei că pacientul “nu mai avea puls, bătăi de inimă, iar electrocardiograful desena o linie dreaptă”. Totuşi moartea acestui om nu a fost acceptată.

Peste câteva zile, când “corpul său devenise gri”, a fost plasat într-un frigider şi declarat viu în continuare. E şi azi în frigider, congelat bocnă, şi la 120 de zile de când nu mai respiră şi nu-i mai bate inima e declarat viu.

Este vorba de Sfinţia Sa Shri Ashutosh Maharaj şi e lider religios al satului Nurmahal din India.

Cazul morţii-nemorţii Sfinţiei Sale Maharaj a ajuns până în instanţă. Fiind în această stare de “culoare gri” şi congelat nonstop de 4 luni de zile, discipolii săi insistă să îl declare absolut viu, adăugând doar că e “în stare de profundă meditaţie”. Curtea Supremă de Justiţie din Punjab urmează să se pronunţe asupra

acestui caz, decizând dacă Maharaj e viu sau mort.

Această istorie care se întâmplă la o depărtare de 5000 de kilometri pare inspirată absolut din realităţile sovietice-moldoveneşti. Prin R. Moldova au mai rămas încă inscripţii cu “Lenin jil, Lenin jiv, Lenin budet jity” sau “Lenin jiveye vseh jivîh”. Lenin e şi azi în Mausoleu, în centrul Moscovei, şi poate fi declarat liber “în stare de profundă meditaţie”. Dar nu despre inscripţii sovietice şi despre cadavre umane ţinute în formalină e vorba. Ci despre cadavrele politice de la noi, care, fiind moarte ideologic de nu-şi mai pot menţine verticalitatea, ajung să sugă sângele spiritual al bieţilor cetăţeni decenii în şir, băgându-le în cap himere.

Ideea alipirii Moldovei la Uniunea Vamală, sau afilierii cu Rusia, e promovată mai mult decât Biblia. Nici Igor Dodon, nici ceilalţi emisari ai Rusiei imperiale nu explică clar că Moldova a fost cu Rusia şi cu Uniunea Sovietică Vamală timp de aproape 70 de ani, şi că în acest răstimp moldovenii stăteau la cozi lungi să cumpere hârtie de wc, dar oricât de mult ar fi stat la coadă, tot nu aveau la ce o folosi, căci tejghelele cu mâncare erau cronic goale.

Iar în timp ce moldovenii stăteau la coadă după hârtie igienică, europenii s-au unit într-o comunitate în care au muncit la un sistem

Atâta timp cât Maharaj e viu (sau nu e declarat mort) liderii comunităţii religioase a acestuia se pot folosi liber de cei 170 de milioane de dolari – averea lui Maharaj.

Dacă Maharaj ar muri, banii ar fi redirecţionaţi în scopuri caritabile.

transparent unde să nu existe cozi nici măcar după fericire. Nu ne spun aceşti emisari nici că, în timp ce socialismul predecesorilor lui Dodon înflorea aici, orice om sovietic visa să fugă din “închisoarea popoarelor” în Europa “cea declarată de ruşi în putrefacţie”. Că mii de mii de oameni au fost omorâţi în această cetate sovietică pentru faptul că s-au arătat interesaţi de democraţie, transparenţă, anticorupţie sau autodeterminare identitară. Că acea Uniune Sovietică Vamală a crăpat singură într-o bună zi şi milioane de oameni din toate cele 15 statesurori de închisoare au fugit să nu se mai întoarcă. Acum Dodon, Voronin, Greceanîi, Şelin, oameni care au petrecut frumoase perioade din propriile vieţi prin capitale

şi staţiuni balneare europene, ne bagă insistent înapoi în Uniunea Vamală Sovietică, în cadavrul gri aflat în meditaţie.

Actuala Uniune Vamală, abia creată zilele trecute, se află din punct de vedere geografic la o distanţă impunătoare de hotarele R. Moldova. Deci, nu există hotar comun, aşa cum nu poate exista vamă comună între Kazahstan şi Moldova. Toate hotarele pe care le are R. Moldova sunt comune doar cu două entităţi: cu Uniunea Europeană şi cu un stat-partener în cadrul Parteneriatului Estic al UE. De ce oare aceşti Guru ai ideologiei sovietice insistă să ne bage pe toţi înapoi într-o uniune fără puls şi bătăi de inimă?

Răspunsul îl ştiu cei care îl “menţin în viaţă” cu forţa pe Sfinţia Sa Maharaj cel mort. Atâta timp cât Maharaj e viu (sau nu e declarat mort) liderii comunităţii religioase a acestuia se pot folosi liber de cei 170 de milioane de dolari – averea lui Maharaj. Dacă Maharaj ar muri, banii ar fi redirecţionaţi în scopuri caritabile.

Curtea de Apel Bălţi a declarat recent că Igor Dodon are linie verde la organizat referendumuri cu privire la alipirea la “Sfinţia Sa Gri”. Cine plăteşte spoturile, concertele, manipulările şi drapelele lui Dodon? Doar Maharaj cel în meditaţie profundă ar putea să spună, dacă ar putea vorbi.

Toţi preoţii, toţi miniştrii şi toţi deputaţii Aneta Grosu aneta@zdg.md

De câteva zile, ştiu ce au de făcut toţi preoţii, toţi deputaţii, toţi miniştrii, toţi medicii, toţi pedagogii, toate asistentele, toate infirmierele... Ceva special, pe lângă alte activităţi ce li se par obligatorii.

Toţi ar trebui să găsească câteva ore şi să citească „Oscar şi tanti Roz”, a scriitorului francez Eric Emmanuel Schmitt, sau să ajungă la Teatrul „Eugene Ionesco”, în serile când este jucată această premieră. Şi nu doar pentru a însuşi compasiunea, dragostea, înţelegerea, grija, bunătatea, binefacerea, ci pentru a deprinde cum e să-ţi trăieşti viaţa, cu destul curaj şi putere, din orice punct ne-ar dicta circumstanţele să o reluăm.

Oscar este un copil de 10 ani, bolnav de leucemie. Fiind la spital, de după uşa întredeschisă a cabinetului medicului, care discuta cu părinţii săi, află că nu mai poate fi salvat. El ştie asta, dar nimeni nu are curajul să-i spună. Mai mult, părinţii fug de la spital, ca să nu dea ochii cu el.

Mai târziu, tanti Roz, cea care i-a devenit prietenă, îi recunoaşte că, de fapt, mai are foarte puţin, doar 12 zile... Cei doi decid îm-

preună cum anume să trăiască în cele 12 zile cât ar fi putut trăi în 120 de ani.

Ceea ce şi-a propus să facă, iniţial, Eric Emmanuel Schmitt scriind „Oscar şi tanti Roz”, după care alte zeci de edituri şi teatre din lume, dar şi Teatrul „Eugene Ionesco” din Chişinău, în colaborare cu HOSPICE Angelus, este de fapt munca fiecăruia dintre noi pe calea înţelegerii felului în care putem trăi, atunci când murim.

Acum câteva zile, cu prilejul Zilei Internaţionale a Copiilor, HOSPICE Angelus a lansat, la Teatrul „Eugene Ionesco”, o campanie dedicată copiilor care beneficiază de servicii gratuite de îngrijire paliativă la HOSPICE Angelus. Pentru fiecare vizită la un astfel de copil, care are nevoie de tratamente şi îngrijiri speciale, e nevoie de cel puţin 200 de lei. HOSPICE Angelus îngrijeşte acum 80 de copii care au nevoie de ajutor în orice clipă. Din fiecare bilet cumpărat de spectatori la spectacolul „Oscar şi tanti Roz”, 10 lei vor ajunge la HOSPICE, ajutând un copil. În 2013, în R. Moldova numărul copiilor bolnavi de cancer era în creştere. Datele oficiale arată că 400 de micuţi trăiau în chinurile acestei maladii grele. Jumătate dintre aceştia sufereau de leucemie. În toată Europa, anual, 15 000 de copii şi adolescenţi sunt diagnosticaţi cu cancer. Me-

dicii susţin că 70% dintre aceste cazuri pot fi tratate. Cei 70% ar putea fi, în mare parte, copii din Europa, unde aceşti pacienţi sunt trataţi şi îngrijiţi altfel decât la noi, având, în consecinţă, mai multe şanse de a fi salvaţi. Cutiile în care suntem rugaţi să facem donaţii pentru cei bolnavi de leucemie sau de alte forme de cancer, plasate prin magazine, prin holurile unor oficii, prin librării sau prin reţele de restaurante, ne demonstrează că bolnavii noştri au prea puţin din tot ce ar avea nevoie ca să se întremeze. Ei nu au suficiente medicamente, nu au bani pentru operaţii costisi-

În 2013, în R. Moldova numărul copiilor bolnavi de cancer era în creştere.

Datele oficiale arată că 400 de micuţi trăiau în chinurile acestei maladii grele. Jumătate dintre aceştia sufereau de leucemie. În toată Europa, anual, 15 000 de copii şi adolescenţi sunt diagnosticaţi cu cancer. Medicii susţin că 70% dintre aceste cazuri pot fi tratate.

toare, efectuate de obicei doar în străinătate, nu au nici produse alimentare de calitate, care le-ar creşte rezistenţa în faţa bolii, nu o au nici pe tanti Roz. Toate deciziile oficiale spun că, în R. Moldova, tratamentul bolnavilor de cancer este fără plată, aceasta însemnând asigurarea cu medicamente, intervenţii chirurgicale, produse alimentare, îngrijiri paliative. Orice bolnav de cancer de la noi, dar mai ales apropiaţii acestora vă vor spune că realitatea e prea departe de cele stipulate pe hârtie.

Deşi european, cazul lui Oscar a fost altfel. El nu s-a încadrat în cele 70% de pacienţi care pot fi salvaţi. În cazul lui, o tanti Roz devenise singura care a reuşit să-l ajute să trăiască. În cele 12 zile de viaţă, ultimele, pentru el, şi-a permis să se revolte, să se îndrăgostească şi să iubească, să se împace şi să se bucure de dimineţile cu zăpadă, din ajun de Crăciun, a reuşit să-l cunoască pe Dumnezeu şi chiar să lege o relaţie epistolară cu el.

Cele 12 scrisori, expediate zilnic lui Dumnezeu, având conţinut infantil, la prima vedere, sunt nişte manuale de rezistenţă în faţa unor condiţii greu de suportat.

Spectacolul nu e pentru ei, ci, mai degrabă, pentru noi, cei pe care nimeni nu ne-a învăţat să trăim fiecare clipă de parcă ar fi singura. Nu ultima, ci singura.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

I 9

Reporter special Malaria, Aloco şi PIN CODE-ul militarilor în Africa Ştiu cum să iasă vii şi nevătămaţi din cele mai periculoase circumstanţe. Sunt disciplinaţi, buni cunoscători ai psihologiei umane şi pot să conducă automobilul noaptea, în condiţii de stres, pe cele mai dificile drumuri. Ei sunt cei care asigură pacea în regiunile de risc.

Olga BULAT Mai bine de zece ani, militarii din R. Moldova participă la Misiuni ONU de Menţinere a Păcii. Ajunşi pe un tărâm străin, aceştia fac cunoştinţă cu poporul băştinaş, dar şi cu tradiţiile din regiunea respectivă. Astfel, în spatele fiecărui pacificator există o istorie mai mult sau mai puţin periculoasă.

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

Foto: Arhiva personală

Veaceslav Donica, în 2012-2013, a fost plecat în misiunea UNMIL (Liberia). În această perioadă, i s-a născut cel de-al treilea copil.

O oră de zbor, pentru a comunica prin internet cu cei de acasă

Valerian Ursu, locotenent-colonel, a participat la misiunea UNMIS (Misiunea Naţiunilor Unite din Sudan) în 2005-2006 şi la UNMIL (Misiunea Naţiunilor Unite din Liberia) în 2009-2010, în comandamentul forţelor aeriene. Recunoaşte că prima misiune a fost mai dificilă, deoarece se afla încă „la faza de planificare a tuturor resurselor, chiar şi a personalului, existând un mare deficit de observatori. Din acest punct de vedere, misiunea s-a confruntat, în faza iniţială, cu mari dificultăţi”, spune el. Era lipsă chiar şi de conteinere de metal, necesare pentru protecţia personalului, dar şi de mobilier, computere, tehnică de transmitere a datelor etc. „Ţara gazdă, după conflictul de mai bine de 20 de ani (războiul civil din Sudan), nu avea infrastructura necesară. Toate clădirile, toate facilităţile au fost practic distruse”, explică Valerian Ursu.

Militarul a locuit într-o casă abandonată. „Important era că fusese clădită din beton, ceea ce e mai sigur pentru protecţie”, accentuează acesta. Îşi aminteşte, însă, cazurile în care locuia în corturi, care nu le asigurau protecţia. „Nu au existat problemele cu care ne-am confruntat în Sudan”, spune bărbatul. În prima misiune, era dificil până chiar şi să ia legătura cu cei de acasă. „Puteam să-i sunăm doar când se făcea legătura prin satelit, iar la un interval de două-trei luni, puteam lua legătura prin internet. Pentru aceasta, ne deplasam la Statul Major, situat la o distanţă de circa o oră de zbor cu elicopterul”, relatează Valerian. În Liberia, nu s-a confruntat cu astfel de probleme, având posibilitatea să discute cu cei dragi zilnic, de la telefonul mobil.

Primii militari moldoveni în Liberia

Dumitru Sîli, locotenent-colonel, s-a aflat, în 2004-2005, în misiunea UNMIL (Liberia). „A fost o experienţă extrem de interesantă.

Suntem primii militari din Moldova care s-au aflat în Liberia”, spune locotenent-colonelul Sîli. „Africa nu se schimbă, problemele rămân aceleaşi. Obiectivul ţintă e să ră-

Foto: Arhiva personală

Foto: Arhiva personală

Eugen Mariţ, aflat în misiunea UNOCI (Coasta de Fildeş), în 2010-2011, în timpul unui conflict a reuşit, împreună cu camarazii, să calmeze circa 50 de persoane înarmate cu bâte şi macete.

mâi în viaţă. Maladiile din Africa, mai ales malaria, prezintă cel mai mare pericol”, susţine el. „Trebuie să fii sănătos, să ai o imunitate puternică şi să te alimentezi bine, să ţii cont de igiena personală”, punctează militarul. Însă condiţiile de trai precare complicau acest lucru. Alături de camarazii săi, Dumitru trebuia să aducă apă potabilă de la spital, unde era purificator de apă. „Pentru necesităţile fiziologice, ne deplasam cu maşina şi umpleam câte un butoi cu apă din fântâni”, spune militarul.

Cu cei de acasă comunica prin intermediul tehnologiilor moderne. „Fiecare militar primea un PIN CODE special pentru convorbiri telefonice mai ieftine decât cele mobile”, susţine pacificatorul.

Deşi orice misiune presupune pericol, Dumitru spune că „niciodată nu mi-am pus această întrebare.

Ne executam obligaţiile. Oamenii, în general, erau paşnici”, relatează bărbatul, care şi astăzi preferă să nu-şi pună problema pericolului.

Evident că nu putea reveni acasă dintr-o ţară exotică fără un atribut al poporului respectiv. „I-am adus soţiei statuete specifice pentru Africa. I s-au părut interesante.

La piaţă nu găseşti aşa ceva”, zâmbeşte militarul.

Absent la naştere – prezent la datorie

Veaceslav Donica, locotenentcolonel, s-a aflat în misiunea UNMIL în 2012-2013, perioadă în care i s-a născut cel de-al treilea copil.

Absenţa tatălui la naşterea copiilor a devenit o tradiţie în familia Donica, acesta fiind plecat în misiune şi la naşterea celorlalţi doi copii ai săi. „De fiecare dată, m-am aflat la datorie, dar mă bucur că sunt sănătoşi”, zâmbeşte bărbatul cu un oarecare regret. Deşi îl doare absenţa sa în aceste clipe importante pentru orice părinte, îşi aminteşte cu emoţie despre reunirea familiei, dar şi întâlnirea cu noul membru. Soţia nu i-a reproşat niciodată nimic, şi asta pentru că ştia bine cine este alesul inimii sale.

Veaceslav Donica spune că este imposibil să descrii toate emoţiile care te copleşesc atunci când păşeşti pe un tărâm străin, pentru că, doar trăindu-le, poţi să le înţelegi. Totuşi, îşi aminteşte „primul moment, care este şi primul şoc trăit, când cobori din avion în ţara unde ai fost repartizat şi înţelegi abia atunci unde ai ajuns şi care este misiunea ta”, relatează pacificatorul. Timp de un an de zile, Veaceslav a locuit împreună cu camarazii săi în junglă. „Condiţiile sunt greu de suportat pentru noi, însă o pregătire militară bună te ajută să faci faţă nevoilor”, spune pacificatorul. Deşi au fost vaccinaţi înainte de plecare, militarul recunoaşte că nu există vaccinuri contra tuturor maladiilor. „Deşi suntem în sec. XXI, încă nu s-a inventat vaccin împotriva malariei. În fiecare misiune, au loc decese în urma diferitor incidente, dar şi din cauza unor boli. Am avut chiar colegi

Valerian Ursu, în timpul misiunii UNMIS (Sudan), în 2005-2006, comandamentul forţelor aeriene. ulterior, în 2009-2010, a fost plecat la UNMIL (Liberia), misiune care i s-a părut mai uşoară decât precedenta.

care au decedat, pe mine m-a păzit Domnul şi m-am întors acasă”, spune bărbatul.

O populaţie simplă care apreciază pacea

Maiorul Eugen Mariţ s-a aflat în misiunea UNOCI (Coasta de Fildeş) în 2010-2011. Îşi aminteşte de timpul în care „singura lumină venea de la o lumânare. Apa o aduceam de la bază şi o foloseam cu mare atenţie”, spune pacificatorul.

Baza se afla la o depărtare de circa 15 km. Deşi se deplasau cu maşina, militarii erau nevoiţi să treacă prin mai multe blocade şi posturi, ca să ia apă. Îşi aminteşte deşteptarea matinală, şi asta pentru că, aflânduse într-o regiune populată predominant de musulmani, la ora 04:00, băştinaşii începeau să se roage. A fost impresionat şi de tradiţiile locale, una dintre care presupunea „chemarea” ploii. „N-am mai văzut aşa ceva anterior. Un grup de bărbaţi, care purtau costume speciale, ţineau în mână un fel de tobe, lovind în ele. Sunetul era extrem de puternic. Populaţia care îl auzea se ascundea imediat, ştiind bine ce urmează. Vă spun sincer, am fost uimit când, pe parcursul aceleiaşi zile, începea să plouă”, relatează militarul entuziasmat.

Bineînţeles că n-a putut rata ocazia să guste şi din bucatele tradiţionale, care, iniţial, i s-au părut prea condimentate, pentru ca, ulterior, nu doar să se obişnuiască, dar chiar să le ducă dorul. Îşi aminteşte cu zâmbet de aloco, „un

fel de mâncare ce conţine banane şi ceapă, prăjite în ulei de palmier cu chili şi piper. Merită încercat”, ne asigură maiorul. Deşi populaţia, în mare parte, era paşnică, Eugen Mariţ îşi aminteşte şi situaţii mai dificile. „Autovehiculele noastre au fost blocate de circa 50 de persoane, care loveau în maşini în semn de protest, că nu erau de acord cu ceea ce se întâmpla în regiune. Loveau cu pumnii, cu bâtele, cu macetele”, relatează Eugen. Era periculos să-i înfrunte direct, însă „şi mai periculos era să rămânem în maşini. Am fi părut laşi. Am coborât şi am mers la negocieri, după care ne-am despărţit paşnic”, explică militarul. De fapt, „este o populaţie simplă, care apreciază foarte mult pacea”, adaugă el.

Pe 29 mai, a fost marcată Ziua Trupelor ONU de Menţinere a Păcii. Potrivit datelor Ministerului Apărării, R. Moldova participă în misiuni cu mandat ONU din 2003.

Până în prezent, 88 de militari ai Armatei Naţionale au fost detaşaţi în misiuni în calitate de observatori militari şi ofiţeri de stat major în componenţa operaţiunilor şi misiunilor ONU, dintre care 37 de militari în Coasta de Fildeş, 27 – în Liberia, 13 – în Sudan, 8 – în Sudanul de Sud, 2 – în Georgia şi 1 – în Kosovo. Astăzi, 12 militari moldoveni se află în misiuni de menţinere a securităţii internaţionale sub egida ONU, iar un ofiţer activează la New York, SUA, în cadrul Departamentului ONU pentru operaţiuni de menţinere a păcii (DPKO).

10 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

la marginea europei România va asigura independenţa energetică a R. Moldova Autorităţile României vor întreprinde toate măsurile necesare pentru asigurarea independenţei energetice a R. Moldova. O declaraţie în acest sens a fost făcută de prim-ministrul României, Victor Ponta. „Guvernul va lua toate deciziile necesare pentru ca România să fie independentă energetic. Când vorbesc despre independenţa noastră naţională, includ şi importantul nostru vecin, care este R. Moldova, care acum este aproape dependentă de importurile energetice din Rusia. Scopul nostru este să asigurăm necesarul de energie pentru consumul intern al ambelor ţări”, a spus Ponta la o conferinţă pe tema securităţii în regiunea Mării Negre.

Premierul român a subliniat că, în prezent, în Marea Neagră, cele mai importante companii americane şi europene fac cercetări legate de noi resurse, iar primele rezultate sunt foarte încurajatoare. Victor Ponta a menţionat că Guvernul României este gata să susţină proiectele dezvoltate de aceste mari companii, precum „Exxon”, „OMVPetrom”, „Repsol”. „Vreau să spun că nu este uşor, nu este fără provocări, dar noi suntem pe direcţia cea bună şi susţinem ideea de a avea resurse convenţionale şi neconvenţionale, pentru a fi capabili, în scurt timp, trei-patru ani, să acoperim consumul nostru intern, dar şi să asigurăm necesarul R. Moldova”, a spus Ponta, citat de adevarul.ro.

116111 – „Linie telefonică pentru copii” Serviciul public de asistenţă telefonică pentru copii – 116111 a fost lansat pe data de 4 iunie. Şase consilieri psihologici vor prelua apelurile telefonice şi vor înregistra discuţiile în baza de date a proiectului „Telefonul copilului”. Serviciul tehnic va fi disponibil nonstop, iar cel de consiliere de la ora 8.30 până la ora 21.00, transmite IPN. Ministra Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Valentina Buliga, spune că de acest serviciu vor putea beneficia copiii cu probleme de comunicare şi integrare. „Suntem convinşi că funcţionarea liniei telefonice va contribui direct la ameliorarea acestor probleme”, a spus ministra. De acest serviciu vor putea beneficia şi părinţii sau cei care întâlnesc situaţii de abuz, violenţă sau cazuri problematice de comunicare şi integrare a copiilor într-un grup, susţine Daniela Misail-Nichitin, preşedintele Centrului Internaţional „La Strada”.

Numărul de telefon 116111 va putea fi găsit pe lista numerelor gratuite al operatorului naţional „Moldtelecom” şi pe site-urile instituţiilor de protecţie a drepturilor copiilor. Licenţa de utilizare a numărului naţional scurt a fost eliberată SA „Moldtelecom” pentru perioada 1 iunie 2014 – 31 decembrie 2016.

„Îmi iubesc feciorul şi îmi dedic viaţa lui, dar viaţa a devenit un adevărat calvar” ratura Municipală a pornit urmărirea penală pentru scoaterea ilegală a copilului din ţară, iar în aprilie curent a dispus şi iniţierea investigaţiilor în vederea găsirii acesteia. „Îmi este frică să mă întorc. El spune la toţi că are putere şi mă va închide, dar eu nu am făcut niciun rău. Eu ştiu că el are legături şi bani pentru a cumpăra justiţia. El are influenţă şi asupra celor din MAI şi nu am nicio garanţie că, dacă vin acasă, nu aş ajunge la închisoare. Eu îmi iubesc feciorul şi îmi dedic viaţa lui, dar viaţa a devenit un adevărat calvar”, povesteşte Maria într-o scrisoare către ZdG.

De aproape patru luni nu şi-a mai văzut copilul, pe care justiţia l-a plasat în braţele tatălui. În lupta pentru a-l avea alături, s-a ales cu o procedură de urmărire penală, iar de aproape 10 luni, Maria se teme să revină acasă din Italia. În tot acest timp, copilul a fost purtat din R. Moldova în Italia, apoi dintr-o regiune în alta. A fost plasat în grija autorităţilor, apoi reîntors la unul dintre părinţi.

Raisa Răzmeriţă Pe la sfârşitul lunii mai 2013, Maria a mers să-l ia pe Nicolas de la grădiniţă, ca de obicei, în jurul orei 17:30.

Educatoarea i-a spus că băiatul a fost luat deja de tatăl său. L-a aşteptat toată noaptea, iar la apelurile ei nu răspundea nimeni. Ulterior, aceasta a aflat că Mario, tatăl fiului său, a plecat împreună cu copilul în Italia.

Maria a decis să plece şi ea în Italia, unde s-a plâns instanţelor judiciare că fostul ei soţ, Mario Caporaso, ar fi furat copilul şi l-ar fi scos din R. Moldova fără să o anunţe.

Copil purtat de la mama la tata

Maria şi Mario Caporaso au divorţat după aproape zece ani de trai în comun şi doi ani de căsătorie.

Print-o înţelegere amiabilă, copilul a rămas să locuiască cu mama, iar tatăl venea să-l vadă ori de câte ori dorea. Acest fapt a început să o deranjeze pe Maria, care şi-a propus să-l înscrie pe Nicolas la diverse activităţi pe interese. Astfel, tânăra mamă s-a gândit că ar fi mai bine să stabilească un orar al întrevederilor tatălui cu fiul şi, în acest scop, s-a adresat cu o cerere în instanţă. În consecinţă, în aprilie 2013, printr-o hotărâre a Judecătoriei Râşcani, privind divorţul celor doi, instanţa a dispus plasarea copilului în grija mamei. În urma situaţiei din mai 2013, Maria s-a adresat cu o plângere instanţelor italiene, precum că Mario Caporaso ar fi furat copilul. În iulie 2013, Tribunalul pentru Minori din Firenze a constatat acest fapt. Totodată, a fost emisă şi o încheiere prin care tatăl a fost obligat să transmită copilul mamei, însă acesta s-a eschivat de la această obligaţie şi a revenit împreună cu micuţul în R. Moldova.

După pronunţarea Tribunalului din Firenze, şi Procuratura Botanica a pornit un dosar penal pe faptul răpirii copilului. Acesta, însă, a fost clasat după ce Mario a obţinut o altă decizie a Tribunalului din Messina, prin care s-a dispus revenirea copilului în R. Moldova, cu tata. Pentru că mama copilului a refuzat să ofere actele acestuia, Procuratura de pe lângă Tribunalul pentru minori

Maria ar fi fost influenţată psihologic de actualul ei iubit

Foto: Arhiva personală

din Messina a dispus plasarea copilului în cadrul comunităţii „Regina Elena” din Messina, până la eliberarea unui document valabil pentru expatriere. Între timp, Maria a fost internată în spital.

Judecătorul emite o altă încheiere, diametral opusă deciziei Curţii de Apel

Potrivit avocatei Oxana Hamureac, instanţa din Messina s-a bazat pe o încheiere ilegală a judecătorului Serghei Papuha, de la Judecătoria Râşcani, care a dispus plasarea copilului la domiciliul tatălui. Aceasta în pofida faptului că, în legătură cu domiciliul copilului, Judecătoria Râşcani se pronunţase încă în aprilie 2013. Ulterior, decizia a fost menţinută şi de Curtea de Apel. „Pe lângă faptul că judecătorul Papuha nu trebuia să dea curs cererii sau cel puţin trebuia să suspende procesul, el mai emite şi o altă încheiere, diametral opusă deciziei Curţii de Apel, prin care plasează copilul la domiciliul tatălui. Noi am atacat-o.

Ulterior, această decizie a fost anulată, însă, din cauza ei, Tribunalul din Messina a dispus revenirea copilului în R. Moldova, cu tata. Cu părere de rău, instanţa nu a înţeles că aceasta este o simplă încheiere”, comentează Oxana Hamureac, avocata Mariei. Aceasta spune că a scris o plângere pe marginea deciziilor judecătorului la Consiliul Superior al Magistraturii, iar în răspuns i s-a comunicat că nu au fost stabilite ilegalităţi şi că judecătorul ar fi acţionat în limitele legii. „Vă spun sincer. Pe dosarul dat am scris cele mai multe plângeri din practica mea de avocată. Nimeni nu

a reacţionat. În instanţă, Mario prezintă foarte multe hârtii de la poliţişti, încă înainte de a fi pornit vreun dosar penal. Într-un moment, un sectorist a scris că mama trebuie decăzută din drepturi, pe motiv că ar fi violentă. Actele acestea le-a transmis Direcţiei Protecţiei Copilului.

Au ataşat şi probe video, dar nouă nu ne-au permis să vedem ce fel de probe. Copilul spunea deja că mama l-a bătut, dar spunea ca un robot”, povesteşte avocata Hamureac.

„Eu ştiu că el are legături şi bani pentru a cumpăra justiţia”

În acest răstimp, copilul era purtat din Moldova în Italia şi din Italia în Moldova. Dintr-o regiune în alta.

Era plasat în grija autorităţilor, apoi reîntors la unul dintre părinţi. În prezent, locuieşte cu tata. Frecventează o grădiniţă din sectorul Botanica.

Acces la el nu are nici măcar bunica, care din când în când mai vine să-l vadă. Directoarea grădiniţei spune că respectă normele legale. „La grădiniţă avem un regulament potrivit căruia cine-l aduce, acela îl şi ia de la grădiniţă pe copil. Dacă vine bunica, cine e ea? Noi nu avem dreptul să-l dăm. Din partea mea, i-aş pune şi divan ca să vină să stea cu dânsul, dar sunt documente care-mi interzic să fac lucrul acesta când părinţii sunt în divorţ sau nu se împacă. S-a făcut atunci scandal că tatăl ar fi furat copilul, dar noi nu am avut niciun document scris care să ne fi interzis să dăm copilul tatălui”, menţionează directoarea grădiniţei, Ana Popov.

De aproape zece luni, Maria se află în Italia. Spune că îi este frică să revină acasă. Pe numele ei, Procu-

Pentru că mama copilului nu se află la moment în R.Moldova, Direcţia pentru protecţia drepturilor copilului din sectorul Râşcani a menţionat într-un Aviz către Judecătoria sectorului Râşcani că este în interesul copilului stabilirea domiciliului cu tatăl său, Caporaso Mario. Însă, pentru o decizie definitivă în acest sens, direcţia a solicitat şi contribuţia instanţei de judecată.

De cealaltă parte, tatăl copilului spune că, iniţial, nu a avut nimic împotrivă ca acesta să rămână cu mama. Conflictele au apărut atunci când Mario a aflat că fostul lui prieten şi partener de afaceri, care în prezent este iubitul Mariei, ar fi vrut să pună mâna pe businessul lui, cauzându-i pagube mari. Acesta deţine în R. Moldova câteva companii specializate pe construcţii, vânzări şi produse de export. „În realitate, însă, aceste firme nu au avut niciun profit”, spune Maria, care, din 2009 până în 2012, a lucrat în calitate de contabilă la una dintre companiile lui Mario. „Oficial, am fost contabilă, dar mă ocupam şi de proiecte, de clienţi, de comenzi... Din interior, pot să vă spun că firmele nu au avut nicio activitate. În R. Moldova el se ocupă cu escrocherii”, explică aceasta.

Interesul lui Mario de a se răzbuna pe fostul lui prieten este vizibil. El pretinde că Maria ar fi fost influenţată psihologic de actualul ei iubit, întrucât acesta ar fi membru al unei secte controversate – Scientologia. Împreună, aceştia au falsificat carduri bancare şi au extras ilegal sume importante de bani. Mario mai spune că, pe numele celor doi, sunt deschise câteva dosare în Italia.

Potrivit bărbatului, anume acest fapt l-a şi determinat să ia copilul în grija sa. „Dacă Maria ar reveni şi ar recunoaşte că a greşit, că a fost manipulată de Serpore (actualul ei iubit), dacă ar fi femeia care era înainte, aş fi de acord să-i dau copilul. Eu ştiu că ea e o victimă, păcat că nu înţelege”, spune Mario Caporaso, încercând să ne convingă că modul în care procedează e spre binele copilului.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

I 11

digest

Marijuana ca o afacere: cum a devenit un business şi unde se consumă legal

Londra anunţă noi măsuri împotriva imigraţiei Ministrul britanic de interne, Theresa May, a anunţat adoptarea unei strategii noi de către guvernul de la Londra în problema imigraţiei provenite din statele UE, scrie Daily Mail, citată de Agerpres.

Theresa May a precizat că Executivul încearcă să revizuiască radical regulile privind libertatea de circulaţie, pentru a diminua „abuzurile” ce rezultă din acest drept.

Intenţia Guvernului de la Londra ar fi să se restricţioneze imigraţia din noile state ale UE până când economia acestora va ajunge la acelaşi nivel cu cea a Marii Britanii. Aplicarea acestei reguli ar însemna că imigranţii proveniţi din ţări dezvoltate, precum Franţa, ar avea acces liber în Marea Britanie, în timp ce imigranţii veniţi din state mai sărace, ca România şi Bulgaria, vor fi restricţionaţi.

Theresa May susţine că lucrează intens la elaborarea unor măsuri pentru prevenirea abuzurilor şi pentru împiedicarea imigranţilor ilegali de a se instala pe

teritoriul britanic, dar şi pentru reducerea stimulentelor ce atrag în Marea Britanie imigranţii din UE. Precizările survin după ce publicaţia The Sun a scris că ministrul de Externe, William Hague, s-ar fi opus unor măsuri mai severe antiimigraţie, pe care le-ar considera imposibil de aplicat. Totodată, un purtător de cuvânt al Internelor susţine că nu există nicio neînţelegere între premierul Cameron şi cei doi miniştri menţionaţi. În acelaşi timp, fostul ministru conservator de Finanţe, Norman Lamont, a afirmat că o imigraţie necontrolată va avea „consecinţe serioase” pentru societatea britanică şi i-a criticat pe foştii membri ai guvernului laburist, Alan Milburn şi John Hutton, acuzându-i că exagerează beneficiile economice ale imigraţiei. Aceştia îi ceruseră liderului laburist, Ed Miliband, ca, în loc de concesii, să-şi arate convingerile, să nu dea înapoi „în faţa miturilor şi temerilor celor care pledează împotriva imigraţiei” şi să iasă la luptă.

La sfârşitul anului trecut, legislaţia din Colorado a fost reglementată în avantajul consumului legal de marijuana. După 1 ianuarie, oamenii au făcut cozi imense în faţa magazinelor pentru a cumpăra, fără probleme, drogul care de acum nu mai era considerat drog. Au urmat încasări rapide de sume colosale, dar şi campanii pro şi contra.

S-a scris şi că 37 de locuitori din Colorado au murit de supradoză de marijuana în prima zi de legalizare, dar ştirea a apărut într-un tabloid notoriu, aşa că puţini americani s-au lăsat păcăliţi. Majoritatea cred acum că marijuana ar trebui să fie legalizată, taxată şi reglementată, iar unul dintre motive este faptul că, deşi nu sunt pe deplin convinşi de binefacerile ei medicale, măcar e mai puţin periculoasă ca alcoolul. Chiar şi Barack Obama a susţinut această idee într-o cuvântare citată deseori pe site-urile pro-marijuana din lume, mai ales că Preşedintele american menţiona, printre altele, că, în tinereţe, a cedat şi el o dată de plăcere „obiceiului prost de a fuma un joint“. Între timp, în America Latină, un alt stat a adoptat la finalul anului trecut o lege unică în lume. În aplauzele unora şi îngrijorările ONU, noua legislaţie din Uruguay luptă împotriva dependenţei de droguri, de care suferă jumătate din populaţie, conferind statului controlul asupra cultivării şi vânzării canabisului în scopuri recreaţionale. Iniţiativa, salutată ca „de avangardă“ de publicaţii precum The Economist şi Huffington Post, este chiar mai îndrăzneaţă ca legislaţia din statele americane, Olanda sau Spania, unde

Străinii lasă 60 de milioane de euro pe an în buzunarele medicilor români Peste 20.000 de străini vin anual pentru intervenţii medicale în România, în special pentru chirurgie estetică şi tratamente dentare, şi cheltuiesc pe serviciile medicale, cazare şi masă mai mult de 60 de milioane de euro, potrivit reprezentanţilor din turism şi medicină, informează Mediafax. „Nu există o statistică oficială în acest sens, dar din discuţiile noastre cu reprezentanţii turismului medical, putem estima că peste 20.000 de straini au venit anul trecut pentru turism medical în România”, a declarat Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), prezent la o conferinţă internaţională de turism medical la Bucureşti.

Potrivit Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), un străin cheltuieşte, în medie, între 1.500 şi 2.000 de euro pentru o intervenţie medicală în România.

Un astfel de turist stă în România minimum 14 zile într-un

an, pentru că în afara tratamentului în sine va trebui să revină şi la consultaţii. Astfel, cheltuiala medie pe cazare şi masă ajunge, de asemenea, la 1.500 de euro de persoană.

Din cei 20.000 de străini, aproximativ 8.000 vin pentru chirurgie estetică, 7.000 pentru intervenţii dentare complexe (implanturi etc.), iar restul pentru

operaţii de micşorare a stomacului, investigaţii oftalmologice în spitale private şi alte tratamente.

Cei mai mulţi străini care vin pentru servicii medicale provin din Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia şi Israel şi au între 40 şi 60 de ani, spune Răzvan Nacea, purtător de cuvânt al ANAT pentru turism medical şi director de agenţie de turism medical. „Pentru a atrage pacienţi din alte ţări, cabinetele şi clinicile dentare încheie parteneriate cu agenţii din străinătate. Serviciile medicale din România sunt mult mai ieftine decât în multe ţări din Europa, iar pacienţii pot ajunge astfel să facă economii considerabile venind aici”, a afirmat Dragoş Răducan.

Societatea Română de Reabilitare Orală şi Societatea Română de Turism Medical Dentar au organizat în perioada 27-28 mai, în parteneriat cu FPTR, o conferinţă internaţională pe tema turismului medical şi medical dentar.

Romanialibera.ro

Foto: zf.ro

producţia de canabis este autorizată sau tolerată într-un cadru privat.

Legea uruguayană prevede trei posibilităţi: producţia proprie, cultivarea în cluburi de consumatori şi vânzarea prin farmacii, sub control public, a maximum 40 de grame pe lună, de persoană. Orice publicitate este interzisă, iar cultivatorii sau consumatorii - obligatoriu rezidenţi în această ţară - trebuie să se înscrie într-un registru naţional. Dacă experimentele din America sau Uruguay vor funcţiona, multe alte state din lume ar putea să le calce pe urme. În România, pe un post TV de acoperire naţională s-a afirmat că „România a devenit a zecea ţară din UE care permite tratamenul cu marijuana medicinală”. Informaţia a intrat însă într-o nebuloasă pe care publicaţiile nu au mai explicat-o.

Cât de aproape suntem, deci, de legalizarea marijuanei?

Legalizarea este, fireşte, doar primul pas; marijuana trebuie, în acelaşi timp, serios reglementată. Fiind, totuşi, mai periculoasă decât chipsurile sau ciocolata, ar trebui supusă controlului calităţii mai intens decât mâncarea sau băutura. Ca să o vinzi ar trebui să ai musai o autorizaţie legală, iar toate produsele cu canabis să aibă etichete din care să se înţeleagă clar efectele şi contraindicaţiile, precum şi nivelul de THC, în aceeaşi manieră în care sticlele de bere îşi dezvăluie concentraţia de alcool, iar pachetele de ţigări, rolul activ în provocarea cancerului la plămâni. În plus, deşi marijuana nu te ucide atât de clar şi de dovedit ştiinţific precum tutunul sau alcoolul, totuşi, nu pare etic şi nici o idee prea sănătoasă să laşi oamenii să se omoare între ei. http://www.zf.ro/

NASA a confirmat că vrea să trimită oameni pe Marte în 2035 Agenţia spaţială americană (NASA) a confirmat că intenţionează să trimită oameni pe Marte în 2035, dar că are nevoie de ajutor internaţional pentru ca acest lucru să fie posibil, scrie dailymail.co.uk, citată de mediafax.ro. Realizările NASA din ultimii ani s-au axat pe ideea trimiteri de oameni pe Marte. A şi fost creat lansatorul SLS (Space Launch System), care va fi capabil să transporte pe orbită încărcături de până la 130 de tone. Noua rachetă va fi folosită pentru a transporta astronauţi la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale şi pentru a-i ajuta pe oameni să exploreze Sistemul Solar. A fost creată şi capsula Orion, care va putea transporta în spaţiu până la şase astronauţi. Cele două „invenţii” îi vor ajuta pe oameni să aterizeze pe Marte, înainte de a se întoarce pe pământ. În luna mai, NASA a prezentat şi elemente de garderobă ale unui prototip de costum spaţial ce ar putea fi purtat de astronauţii care vor realiza prima călătorie spre Marte. Potrivit agenţiei spaţiale americane, costumul Z-2 include porţiuni emiţătoare de

semnale luminoase, ca şi fire luminiscente, care ar putea fi personalizate, pentru ca astronauţii să fie mai uşor de identificat în condiţii de vizibilitate redusă. Designul pentru acest costum spaţial a fost ales de NASA în urma voturilor exprimate de public. Costumul Z-2 va fi construit din mai multe părţi, fabricate cu ajutorul imprimantelor 3D, iar o scanare realizată cu un laser 3D va fi utilizată pentru ca fiecare costum să se potrivească perfect cu trupul fiecărui astronaut. Costumul va fi testat în camere cu vid, într-o piscină deţinută de NASA şi într-o zonă care imită suprafaţa stâncoasă de pe Marte. „Pentru a răspunde la o serie de întrebări legate de posibila viaţă pe Marte, e nevoie de oameni de ştiinţă care să ajungă acolo”, spun responsabili NASA, care susţin că trimiterea oamenilor pe Marte este „misiunea principală” a agenţiei spaţiale americane, dar este un drum lung de parcurs înainte ca toate tehnologiile să fie gata, anul 2035 fiind perioada pe care se mizează pentru o asemenea misiune.

12 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

Reporter special

Foto: Tatiana Beghiu

Părinţii îşi aşteaptă copiii care susţin examenul de limba şi literatura română, fără a mai observa acele trei ore de aşteptare, pe timp de arşiţă.

BAC-ul a început. Cu fraude şi cu măsuri antifraudă Pe 3 iunie, au început examenele din sesiunea de bacalaureat 2014. În această zi, 4.348 de elevii alolingvi din clasa a XII-a au scris proba la limba şi literatura română. Examenul a fost susţinut în 68 de centre de bacalaureat.

Elevii care au ieşit printre primii de la examen ziceau că îşi imaginau că în timpul examenului se vor simţi ca într-o puşcărie. Tot ei afirmau că această impresie le-o crea televiziunea, unde erau descrise cu lux de amănunte noile măsuri antifraudă. „De fapt, totul a fost mult mai simplu. Atmosfera din timpul examenului nu a fost una încinsă, sau apăsătoare. Am primit testul şi am scris. Atât. Dacă ai învăţat şi ştii ce cunoştinţe ai, atunci vei scrie fără probleme, iar dacă nu, atunci eşti stresat şi nu ştii ce poţi face ca să scrii măcar ceva”, ne-a spus Artiom Zelinschi, elev în clasa a XII-a. „Examenul a fost uşor pentru că eram pregătit. În exerciţiile din test ni se cerea mai mult să ne exprimăm opinia cu privire la un lucru sau altul. Ultimele două itemuri au fost pentru a ne determina creativitatea. Pentru asta, a trebuit să descriem opera „Ciuleandra”, de L. Rebreanu. Trebuia să facem un fel de analiză a întregului roman, iar la tema liberă urma să scriem despre un loc sau un oraş din R. Moldova care ne place cel mai mult şi să ne motivăm alegerea. Iar ce ţine de măsurile anticopiere şi antifraudă, eu nu le-am acordat nicio atenţie. Dacă iniţial mă gândeam că o să mă simt nu

prea confortabil din cauza camerelor de supraveghere, în realitate, nici nu le-am observat, m-am concentrat la ceea ce trebuia să scriu.

La detectorul de metale am trecut doar atunci când am terminat de scris testul, când ieşeam din sală”, ne vorbeşte despre examenul de limba şi literatura română Ecaterina Orlova.

Chiril Miachişov, elev în clasa a XII-a, zice că cel mai mult i-a dat bătăi de cap itemul cu descrierea şi analiza operei lui L. Rebreanu. „Am citit „Ciuleandra”, dar nu puteam să-mi amintesc prea multe detalii, de aceea a trebuit să improvizez la greu şi în loc să scriu numele personajelor din roman, le numeam: eroul romanului, personajul secundar, cam în acest gen. Restul itemelor erau clare şi uşoare. Trebuia să vorbesc despre muzica lui Eugen Doga şi despre ce fel de muzică ascult. În general, testul nu a fost nici prea greu, dar nici prea uşor. Dacă vrem să scriem bine, atunci trebuie să şi învăţăm pe parcursul anilor. Camerele te stresează un pic, dar le zâmbeşti de câteva ori (camerelor, n.r.) şi te acomodezi cu ele”.

O altă elevă, care a susţinut examenul în doar două ore, deşi avea la dispoziţie trei ore academice, Nadia Stepan, a ales Orheiul Vechi pentru itemul în care trebuia să descrie locul său preferat din R. Moldova. „Este un loc frumos, care îmi place mult. Merg acolo, împreună cu familia, foarte des”.

Tot ea ne spune că nimeni dintre colegii săi nu a fost prins copiind. „Profesorii ne spuneau, dar şi noi înţelegem că e mai bine să fim sinceri şi să scriem ceea ce ştim,

Foto: Tatiana Beghiu

fără a apela la surse suplimentare de inspiraţie, ca mai apoi să avem probleme şi un an pierdut. Camerele de supraveghere nu îi sperie pe elevi, pentru că noi vedem zilnic astfel de camere în orice magazin sau supermarket, unde facem cumpărături”, a declarat eleva.

Camere de supraveghere erau şi în faţa liceului, dar asta nu deranja pe cineva. Mamele care îşi aşteptau copiii chiar făceau glume, spunând că „măcar aşa vom deveni vedete: noi şi copiii noştri”.

Părinţii care stăteau în faţa liceului, sub ferestrele acestuia sau vizavi de ele spuneau că au venit şi aşteaptă trei ore doar pentru a-i încuraja pe copiii lor, atunci când vor ieşi din liceu. „Nu avem răbdare să aşteptăm până ne vor telefona după examen şi ne vor spune cum a fost. Apoi, lor le e mai bine atunci când ies obosiţi din liceu şi ne văd aici”, a declarat o mamă din grupul de părinţi care stăteau la umbra unui copac

din faţa liceului, vorbele fiindu-i confirmate şi de ceilalţi părinţi.

Viceministrul Educaţiei, Igor Grosu, a anunţat că elevii vor fi monitorizaţi în timpul examenelor prin intermediul camerelor video. În cazul în care vor exista suspiciuni că unul dintre candidaţi copiază, acesta va fi rugat să prezinte obiectele pe care le deţine. În cazul în care elevul nu va dori să se conformeze, va fi verificat cu ajutorul detectorului de metale. Toate aceste măsuri fiind descrise şi menţionate în declaraţia pe care o va semna fiecare elev, confirmând prin aceasta că măsurile antifraudă şi urmările neglijării lor îi sunt cunoscute.

Viceministrul a mai subliniat că, dacă vor fi depistate materiale interzise, candidatul va fi obligat să părăsească sala, fiind anulate şi notele la celelalte probe. În consecinţă, „acel candidat va putea relua susţinerea integrală a Bacalaureatului doar în sesiunea din următorul an de studiu”.

Totodată, Ministerul Educaţiei va avea posibilitatea să retragă, apelând în judecată, Diploma de Bacalaureat dacă, ulterior, prin consultarea înregistrărilor video, se va constata că un elev a fraudat examenul. „Această acţiune îşi propune să descurajeze copierea şi astfel să creeze condiţii egale pentru candidaţii care doresc să participe la o evaluare obiectivă. Iată de ce îi îndemn pe toţi candidaţii să se pregătească temeinic de Bacalaureat şi să mizeze pe cunoştinţele şi pe competenţele acumulate. În caz contrar, riscă să se ciocnească de probleme grave, deloc plăcute”, a precizat Igor Grosu.

Potrivit şefului Agenţiei de Asigurare a Calităţii, Anatol Topală, la examenul de limba şi literatura română pentru alolingvi din acest an, au fost prinşi copiind 12 elevi din 5 centre de bacalaureat. Aceştia ar fi încercat să folosească telefoanele mobile. Toţi cei 12 elevi au fost determinaţi să părăsească sala de examene. Ei nu mai au dreptul să continue sesiunea de Bacalaureat 2014. În sesiunea de bacalaureat 2014 s-au înscris 28.707 de candidaţi, care trebuie să acumuleze 30% din numărul total de puncte pentru a lua o notă de trecere.

Testele candidaţilor vor fi verificate în două centre naţionale.

Absolvenţii vor afla rezultatele pe 27 iunie, după finalizarea examenelor, şi vor avea la dispoziţie 48 de ore pentru a contesta nota.

Notele vor fi afişate pe uşa centrului de bacalaureat în care s-au desfăşurat examenele.

Tatiana Beghiu

EDITOR COORDONATOR: SORINA ȘTEFÂRŢĂ

IUNIE, 2014 �NR. 2�

Să vorbim despre Europa

Buletin informativ, editat de Asociaţia Presei Independente (API), în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în parteneriat cu Î.S. „Poșta Moldovei” și cu S.A. „Moldpresa”, cu suportul financiar al proiectului „Consolidarea Capacităţilor Instituţionale ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene” implementat și co-finanțat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Opiniile exprimate aparţin autorilor și nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.

ARGUMENT

Pace pentru lumea mea Sorina ̇tefârŗč

C

ând, în satul cu salcâmi din copilăria mea, îngerul pe care îl chema „bunica Zinovia” se ruga, seară de seară, „numai să dea Domnul să nu fie război”, pe mine mă pufnea râsul. „Păi da cum să fie război, bunico, doar nu crezi că va înnebuni lumea și va începe, din nou, să se omoare?!.”, o tachina micuţa teroristă din mine. Astăzi, la doar câteva decenii distanţă, în secolul care s-a anunţat că „va fi creștin sau nu va fi deloc”, în același sat cu salcâmi, puţinii copii rămași își urmăresc îngrijoraţi părinţii care, la rându-le, ascută seara îngrijoraţi știrile, și întreabă, cu voce aproape mută: „Mama, tata, e război?!.”.

Se pare că lumea, totuși, a înnebunit. Căci tocmai așa se întâmplă atunci când eu nu vreau război, tu nu vrei război, ei/ele nu vor război... iar oamenii luptă și mor. Mor, fără să știe că există și alte spaţii, în care alţi oameni caută - și găsesc - alternative la confruntare, iar cuvântul-cheie de care ei se conduc în viaţă este edificare, nu distrugere. Astfel, oricât ar părea de ciudat pentru timpurile „moderne” în care trăim și tehnologiile cu care operăm, războiul și pacea au ieșit din zona metaforei, așa cum ne obișnuiserăm de o vreme, și ne fac să gândim. Și să alegem. Pentru că viitorul, întotdeauna, este o alegere.

Eu aleg pacea - în casa mea și în ţara mea. Ce viitor aleg concetăţenii mei?

Dacă e să judecăm după Barometrul privind vecinătatea Uniunii Europene, efectuat în perioada decembrie 2013- ianuarie 2014 și făcut public pe final de mai, și ţara mea alege pacea. Deoarece, spune cercetarea cu pricina, în ochii cetăţenilor Republicii Moldova, această structură paneuropeană este un partener de nădejde, care contribuie la dezvoltarea statului nostru - 71 la sută în raport cu cele 25 la sută care văd UE în lumină negativă. O convingere fundamentată pe lucruri simple; lucruri care în cărţile de filozofie se numesc „valori”, dar care, în viaţă, sunt acele condiţii firești ce îi permit omului să se simtă om - drepturi egale, solidaritate, bunăstare, securitate, pace…

Acea pace pe care ne-o dorim cu toţii și care e posibilă doar într-o lume unde „pacea durabilă” e un principiu fondator. Pentru noi, cea mai apropiată astfel de lume este Uniunea Europeană - comunitatea ce a re-creat Europa după un război devastator și a transformat-o întrun continent al păcii care de aproape șapte decenii nu a cunoscut confruntări sângeroase… Aceasta e lumea mea.

Cristina Ŗaranovici în bibliotecč, locul unde î̈i petrece majoritatea timpului. Foto: Lilia Zaharia

Studii europene,

pentru o Moldovă europeană Pe Cristina Ţaranovici din Chișinău am cunoscut-o în timpul unei vizite de studiu la Riga. Este o europeană tipică, ce nu se deosebește deloc de tinerii care studiază Economia și Businessul la Stockholm School of Economics din capitala Letoniei.

Acum doi ani, Cristina nici nu bănuia că va merge într-o ţară baltică pentru a învăţa cum se administrează o afacere. Știa doar că-și dorește ca, după absolvirea Liceului Teoretic ,,Mihail Berezovschi”, să facă facultatea undeva în Europa. Însă nu identificase nici ţara, nici instituţia de învăţământ favorită…

Lilia Zaharia,

Asociaĺia Presei Independente

Trebuie doar sč fii ghidat de dorinŗa de a schimba ceva… ,,Știam că vreau să-mi continui studiile la o instituţie de învăţământ europeană, dar acest lucru era posibil doar dacă găseam o bursă”, spune Cristina.

Fiind încă în clasa a 11-ea, o căutare banală pe Google la categoria ,,Burse pentru studenţii moldoveni” a adus-o pe pagina electronică a universităţii la care în prezent își face studiile. ,,Tocmai se încheiase perioada de depunere a dosarelor. Am decis să revin peste câteva luni, să verific dacă bursa în cauză mai e valabilă. Procesul de aplicare include trei etape, iar frumuseţea lui constă în faptul că BAC-ul este irelevant, întrucât prin luna mai afli deja rezultatele, dacă ești sau ba admis la studii. O condiţie obligatorie e că trebuie să absolvim liceul”, își amintește actuala studentă.

Cristina este convinsă - cel puţin,

asta rezultă din experienţa ei - că să obţii o bursă la o universitate din Europa este simplu de tot: trebuie doar să fii ghidat de dorinţa de a schimba ceva. ,,La prima etapă am completat formularul online, care includea tabelul de note (la matematică și engleză trebuie să ai minim 7!), dovezi că ești implicată în activităţi extrașcolare, o scrisoare de motivare și una de recomandare. Următorul pas a fost testul, susţinut la Chișinău, prin care se verifică nivelul de cunoștinţe la matematică, engleză și logică. Cei cu rezultate bune la teste sunt invitaţi la interviu, care de asemenea are loc la Chișinău. Nu știu cum e de obicei, dar la mine la interviul a asistat și rectorul instituţiei din Riga…”, explică tânăra.

̇tefan Fule: „Moldova trebuie sč se integreze în UE”

Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, care pe 13 mai s-a aflat la Chișinău, i-a adresat Premierului Iurie Leancă invitaţia de a semna pe 27 iunie, la Bruxelles, Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, inclusiv instituirea Zonei de Liber Schimb cu UE. La ceremonia de semnare, care va avea loc în cadrul unui summit extraordinar UE-Moldova, vor fi prezenţi liderii celor 28 de ţări ale Uniunii.

Comisarul european pentru extindere și politică de vecinătate, Ștefan Fule, consideră că Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova trebuie să li se acorde, „într-o perspectivă pe termen lung, statutul de membru deplin al Uniunii Europene”. „Dacă intenţionăm cu adevărat să obţinem transformarea ţărilor din

Foto: gov.md

Herman Van Rompuy: „Pe 27 iunie, Moldova e aŒteptatč la Bruxelles”

Europa de Est, trebuie să aplicăm la modul serios cel mai puternic instrument pe care îl avem întru realizarea acestui scop - extinderea. Perspectiva europeană, în pofida tuturor condiţiilor legate de ea, constituie cel mai bun stimulent pentru realizarea reformelor necesare în statele est-europene”, a declarat Ștefan Fule

continuare în pag. 6

într-un interviu publicat în „Die Welt”. La fel, Comisarul european s-a arătat convins că în Uniunea Europeană trebuie să fie creat cadrul politic și instituţional pentru continuarea extinderii.

2

INTEGRAREA LA ZI

iunie, 2014 (nr. 2)

În prima lunò fòrò vize,

spre Europa au plecat 36 de mii de moldoveni 35.905 este numărul exact al cetăţenilor Republicii Moldova care, în perioada 28 aprilie - 28 mai, au mers în UE cu pașapoarte biometrice.

Moldova a reüit, pentru cč a muncit mult

Foto: EPA

Cei mai mulţi (14.525) au traversat frontiera la punctul de trecere Leușeni.

Prin Aeroportul Internaţional Chișinău au ieșit din ţară 4752 de persoane, în timp ce alte 4713 au trecut pe la Vama Sculeni. Urmează Giurgiulești (3898), Cahul (2598), Costești (3505), Ungheni (1063) și Lipcani (851). Din totalul acestora, 12.752 de persoane au prezentat la control pașapoarte biometrice noi, acestea fiind și singurele documente de călătorie pe care le deţineau. Potrivit Poliţiei de Frontieră, până în prezent, au fost întorși din drum doar nouă cetăţeni moldoveni, deţinători de pașapoarte biometrice, pe motiv că nu au îndeplinit alte condiţii de intrare în Uniunea Europeană.

Amintim că, din 28 aprilie, cetăţenii Republicii Moldova călătoresc în ţările UE doar în baza pașaportului biometric. Ţara noastră

Cecilia Malmström, Comisarul european pentru Afaceri Interne:

este primul stat din Parteneriatul Estic ce obţine un asemenea regim, realizare calificată de experţii revistei „Euromonitor” drept cel mai vizibil progres în procesul de integrare europeană în primul trimestru al anului curent. Totodată, potrivit oficialilor și analiștilor europeni, citaţi de portalul EUobserver.com, acest lucru a fost posibil pentru că Moldova și-a îndeplinit angajamentele asumate în cadrul Planului de acţiuni moldo-comunitar pe domeniul vizelor, a făcut și continuă să facă reforme ce vor

apropia ţara de standardele europene. În mod firesc însă, o astfel de libertate presupune și respectarea unor reguli de joc.

Încă o dată despre ce permite și ce nu permite regimul fără vize • Anularea vizelor permite libera circulaţie în: 22 de țări UE - Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Malta,

„…Liberalizarea regimului de vize este o realizare importantă, pentru care Moldova a muncit mult. Aceasta se datorează angajamentelor puternice din partea Guvernului, dar și sacrificiilor făcute de cetățeni pentru a reforma țara, într-o perioadă relativ scurtă de timp. Și a fost clar pentru Comisie, cu mult timp înainte de Crăciun, că eram gata să mergem mai departe. (…)

Toate reformele care au fost făcute sunt foarte importante. Am început să vedem rezultate concrete, care se transpun în beneficii pentru cetățenii moldoveni. Ele vor îmbunătăți caOlanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia; în patru țări UE care nu sunt membre Schengen - România, Bulgaria, Croația, Cipru; în patru state non-UE - Norvegia, Islanda, Elveția, Liechtenstein. Marea Britanie și Irlanda nu au aderat la Schengen.

• Avem dreptul la călătorii pe termen scurt, de până la 90 de zile timp de șase luni, fără dreptul de muncă, studii, reîntregirea familiei ș.a.

• Putem călători doar

Pe scurt Angela Merkel a transmis un mesaj de susŗinere Moldovei Cancelarul Angela Merkel a reiterat săptămâna trecută, la Berlin, sprijinul pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. În cadrul întrevederii cu prim-ministrul Iurie Leancă, cu premierul interimar al Ucrainei, Arseni Iaţeniuk și cu șeful guvernului de la Tbilisi, Irakli Garibașvili, Angela Merkel a spus că, în pofida crizei din Ucraina, UE dorește să aprofundeze relaţiile de parteneriat cu vecinii săi din Estul Europei. Respectiv, nu se dorește o concurenţă cu Rusia și nici impunerea unei alegeri între Vest și Est.

Cancelarul a mai declarat că, odată cu semnarea, în luna iunie, a Acordurilor de Asociere cu Moldova și Georgia, relaţiile politice, economice și culturale se vor aprofunda. „De asemenea, aceste Acorduri

vor pune bazele unui parteneriat al reformelor, care va consolida democraţia, statul de drept și economia de piaţă”, a declarat Angela Merkel. Premierul Iurie Leancă i-a mulţumit Cancelarului german pentru

mesajul ferm de susținere în demersul european al Republicii Moldova. „Nu integrarea europeană, ci incertitudinea cu privire la integrarea europeană este cauza crizei prin care trece astăzi regiunea, deoarece incertitudinea înseamnă instabilitate. Nu ambiguitatea, ci claritatea ne vor ajuta să găsim o soluţie de durată pentru actuala criză și pentru instabilitatea în această parte a Europei”, a subliniat Iurie Leancă. În plus, el a reconfirmat poziţia fermă a ţării noastre în alegerea sa europeană.

Iurie Leancč: „Idealul european încč nu a fost dus la bun sfâr̈it” La 29 mai, prim-ministrul Iurie Leancă a participat la Aachen, Germania, la ceremonia de decernare a Premiului Charlemagne Președintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy. Premierul a vorbit despre rolul lui Van Rompuy în procesele de transformare în UE și în vecinătatea ei, menţionând că, la această „cotitură critică a istoriei noastre, șansa oferită astăzi este un semnal generos de solidaritate și de sprijin”. „Faptul că am fost invitați

la acest eveniment probează încă un adevăr fundamental: acela că astăzi, aici, trei prim-miniștri ai trei țări europene care, deocamdată, rămân în afara UE, plătesc tributul idealului unificării europene. Iar aceasta este o mărturie că acest ideal încă nu a fost dus la bun sfârșit”, a subliniat Iurie Leancă.

Premierul a mai spus că, deși continuă să se confrunte cu unele probleme, Moldova a făcut o alegere clară în favoarea integrării europe-

ne. În acest scop, nu trebuie să ezităm și nici să facem compromisuri. „Poporul nostru a trecut, în ultimele decenii, prin prea multe greutăți și dezamăgiri. De aceea, mulți se tem că integrarea europeană ar putea fi doar promisiuni deșarte. Eu nu-mi învinuiesc compatrioţii care sunt mai sceptici vizavi de integrarea europeană. Eu vă spun: scepticismul lor va dispărea de îndată ce ei vor vedea și vor crede în realitatea ei. De data aceasta nu trebuie și nu vom eșua”.

litatea produselor și serviciilor. Totuși, suntem îngrijorați de domeniile care încă necesită să fie reformate. Primministrul a enumerat, în acest sens, necesitatea aprofundării reformei justiției, prevenirii și combaterii corupției. Aceste schimbări sunt importante pentru aplicarea prevederilor Acordului de Asociere și ale celui cu privire la crearea Zonei de Liber Schimb. Vă vom sprijini în realizarea acestor reforme. Fiți siguri: Comisia Europeană va fi totdeauna de partea Moldovei în acest demers”.

Chișinău, 22 mai 2014

dacă avem pașaport biometric valabil, care poate fi perfectat atât acasă, cât și la ambasadele/ consulatele țării noastre de peste hotare. Din 1 ianuarie 2011, Republica Moldova eliberează doar pașapoarte biometrice. Cetăţenii care, din varii motive, nu doresc să-și perfecteze pașaport biometric vor trebui să solicite viză Schengen.

• Autorităţile de frontieră din UE pot solicita documente ce confirmă condiţiile de ședere (de

exemplu, rezervare de hotel sau adresa și numele persoanei la care mergeţi, bilet tur-retur, asigurarea medicală, dovada că aveţi bani pentru a vă întreţine circa 50 de euro pe zi).

• Cetăţenii care nu respectă regulile de intrare și de ședere pe teritoriul statelor Schengen pot fi amendați sau chiar deportați forţat, acţiune care întotdeauna e asociată cu o interdicţie de intrare de unu-cinci ani.

Andreea őtefan

Suedia ne oferč 100 de milioane de euro pentru a merge înainte Ambasadoarea Suediei la Chișinău, Ingrid Tersman (foto) și prim-ministrul Iurie Leancă au lansat, săptămâna trecută, Strategia Guvernului Suediei bazată pe rezultatele privind cooperarea în domeniul reformelor cu Europa de Est pentru anii 2014-2020. Strategia stabilește că Stockholmul va investi în următorii șapte ani 500 de milioane de euro pentru susţinerea reformelor în ţările Parteneriatului Estic, iar domeniile prioritare vor fi identificate în baza analizei rezultatelor obţinute în aceste state. Moldovei îi vor reveni câte 14 mln. de euro anual, sumă care în șapte ani va fi de aproximativ 100 mln.

Potrivit Ambasadoarei, Strategia se va axa pe trei direcţii de bază: integrarea economică mai strânsă a Moldovei cu UE și dezvoltarea economiei de piaţă; consolidarea democrației, asigurarea unui respect mai înalt pentru drepturile omului, egalitatea de gen și supremația legii; edificarea

unui mediu ambiant mai bun, reducerea impactului climatic al activităţilor umane și consolidarea rezistenţei societății și economiei în fața fenomenelor climaterice extreme și a schimbărilor climaterice globale. Prim-ministrul Iurie Leancă a menţionat că documentul este unul cu implicații directe pentru viitorul țării noastre, pliinduse perfect pe prioritățile de dezvoltare și pe demersul nostru de eurointegrare. De asemenea, Iurie Leancă a menţionat că Suedia se află printre cei mai importanţi parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova.

Selecŗie de A. ő.

INTERVIU

iunie, 2014 (nr. 2)

3

Anul 2014 a readus pe continentul european o realitate ce părea demult rămasă în trecut pentru această zonă a lumii - riscul unei confruntări militare.

Despre felul în care ne afectează pe noi această realitate și cum face faţă Republica Moldova noilor provocări am discutat cu dl Valeriu Chiveri, ministru adjunct al Afacerilor Externe și Integrării Europene.

— Domnule Chiveri, cum caracterizaţi securitatea din regiune pe moment?

— Din păcate, atestăm o deteriorare considerabilă a securităţii, ca urmare a evenimentelor din Ucraina - ţară ce a pierdut un teritoriu important și care se află într-un conflict armat deschis cu așa-zișii reprezentanţi ai „republicilor populare” din Lugansk și Doneţk. Este o situaţie ce afectează foarte mult și Moldova, noi fiind vecini imediați cu Ucraina. Tocmai de aceea, prioritatea noastră absolută e Ucraina stabilă, pașnică și în cadrul hotarelor ei suverane.

— Sunt îndreptăţiţi cetăţenii moldoveni să fie îngrijoraţi de „migrarea” spre noi a acestor fenomene ori distanţa ce ne desparte de acţiunile militare din estul Ucrainei este suficient de mare, încât să ne lase să dormim în liniște?

— Îngrijorarea oamenilor e de înțeles, fiindcă vorbim de deteriorarea relaţiilor cu zona estică pe multiple segmente. Nu suntem simpli vecini cu ucrainenii - avem relaţii economice, comerciale, avem rude și prieteni, vara obișnuiam să mergem pe litoralul ucrainean, iarna la munte. Și iată că acum ei nu se mai simt în siguranţă, traversând hotarul… În plus, Moldova are de suferit și din cauza faptului că, Ucraina fiind principala cale de tranzit a mărfurilor noastre spre CSI, exportul devine tot mai dificil. La toate acestea se adaugă și Transnistria care, fiind o zonă necontrolată ce susţine mișcările antistatale din estul Ucrainei, e și factor de instabilitate. Cât privește informația despre implicarea directă a locuitorilor de peste Nistru în deteriorarea situaţiei din Ucraina, aceasta nu s-a confirmat, cel puțin, deocamdată.

Dar, oricum, monitorizăm în permanenţă situaţia, ne coordonăm acţiunile cu colegii de la alte instituţii, astfel încât dialogul pe dimensiunea estică să nu înceteze. Este și suges-

Valeriu Chiveri:

„Uniunea Europeană rămâne o importantă umbrelă de securitate politică” tia partenerilor noștri din Uniunea Europeană - să ne păstrăm calmul și să menţinem un dialog constant cu partenerii noștri din spaţiul estic. Este un lucru firesc și necesar, și de facto aceasta este o prioritate și pentru noi.

— Cum se materializează ori se va materializa acest dialog?

— Domnul Grigori Karasin, omologul meu din Rusia, se va afla la Chișinău în zilele de 9-10 iunie.

Vinerea trecută, doamna ministru Natalia Gherman a discutat la telefon cu domnul Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe. În luna iunie ne vor vizita mai multe delegaţii, cu care vom discuta pe larg felul în care va funcţiona viitoarea Zonă de Liber Schimb dintre Moldova și UE. Este un dialog care confirmă poziţia pe care Guvernul Republicii Moldova o reiterează permanent - apropierea de Uniunea Europeană nu va condiţiona ruperea relaţiilor cu zona estică și cu Federaţia Rusă. Prioritatea de integrare europeană nu contravine cooperării

noastre cu ţările din spaţiul CSI. Cei care insistă asupra contrariului și care văd în această apropiere un pericol pentru interesele lor economice, o fac fără a avea minime dovezi și argumente.

— Ce dovezi și argumente aveţi dumneavoastră, ca să le risipiţi temerile?

— Cel mai important argument este că Zona de Liber Schimb nu contravine Acordului de liber Schimb din cadrul CSI. Pedalarea pe ideea că Acordul de Asociere cu UE va afecta economia Federaţiei Ruse este cel puţin neserioasă. Îmi vine greu să cred cum o economie cu o capacitate modestă, precum este cea a Moldovei, ar putea afecta un gigant economic mondial, care este Rusia.

Bunăoară, una dintre temeri ţine de faptul că mărfurile europene care vor ajunge, fără taxe, pe piaţa moldovenească, vor fi reexportate spre Rusia. Dar se știe foarte bine că orice export se face în baza certificatelor de origini. În plus, capacitatea de producţie agroalimentară a Moldovei

Europa rčmâne un continent al pčcii Œi când spun asta mč gândesc la acel pol de atracŗie pe care l-a creat Uniunea Europeanč prin stabilitatea, securitatea Œi prosperitatea ei. A fčcut-o în pofida multiplelor crize prin care a trecut Œi indiferent de faptul cč, aŒa cum au arčtat Œi recentele alegeri pentru Parlamentul European, unele ŗčri sunt mai reticente faŗč de viitorul Uniunii.

e bine cunoscută și un salt radical al exporturilor va fi detectat și penalizat imediat de către partenerii din alte state, inclusiv de către UE. Pentru că Acordul de Asociere este un document nu doar de creștere economică, ci și unul care se axează pe respectarea legislaţiei.

Iar Uniunea Europeană a demonstrat în repetate rânduri că respectarea legii este criteriul suprem de care se ghidează aceasta.

— Cât de mare e „pericolul militar”, invocat în contextul apropierii noastre de UE, multe ţări ale căreia sunt și membre ale Alianţei Nord-Atlantice?

— Este un neadevăr total. Să pornim de la faptul că Moscova a avut mereu o cooperare mult mai avansată cu NATO, decât noi. Și Moldova, și Rusia sunt membre ale Programului Parteneriatul pentru Pace al Alianţei. Dar există și Consiliul de Cooperare RusiaNATO, care a fost convocat chiar în aceste zile… În ceea ce ne privește, relaţia noastră cu NATO se produce în limitele legale, care derivă din statutul constituţional de neutralitate al Republicii Moldova, dar care nu este o piedică în cooperarea cu Alianţa. Dimpotrivă, neutralitatea ne avantajează inclusiv pentru că putem solicita tuturor ţărilor să respecte acest statut - înainte de toate, Federaţiei Ruse, care trebuie să-și retragă trupele de peste Nistru. E un subiect pe care îl abordăm permanent…

— Și chiar nimeni, niciodată, nu a făcut măcar o tentativă să vă și să ne convingă de necesitata

aderării la Alianţa NordAtlantică?

— Nimeni, niciodată, nicio presiune sau măcar o aluzie fină, prin care să ni se sugereze schimbarea statutului de neutralitate al țării noastre. Dimpotrivă, ni se spune mereu că este dreptul suveran al fiecărui stat să decidă acest lucru.

A spus-o, recent, și domnul Alexander Vershbow, adjunctul Secretarului General al NATO, care a întreprins o vizită de câteva zile la Chișinău. Astfel, folosirea, de către oponenţii integrării europene, a „sperietorii NATO” este manipulare curată. O dovedește și exemplul unor state precum Austria, Suedia sau Finlanda - ţări neutre care, însă, sunt membre de succes ale UE. — De ce continuă să existe această sperietoare? De ce doar 20 la sută din cetăţenii moldoveni privesc cu ochi buni Alianţa Nord-Atlantică?

— Un prim motiv ar fi această percepţie, mai mult sau mai puţin eronată, a conceptului de neutralitate.

Apoi, cred că este nevoie de mai multă informare, probabil, de mai multe proiecte vizibile cu impact social, ce ar demonstra că NATO nu e doar o structură politico-militară. Bunăoară, cu ajutorul NATO au fost distruse rezervele de melanj combustibil de rachete cu termen expirat, rămas pe teritoriul Republicii Moldovei. Un proiect foarte important este cel privind retragerea pesticidelor din satele noastre. În primăvară am făcut un apel la statele NATO pentru a contribui financiar la realizarea fazei

a treia a acestui proiect, pentru care mai este necesar circa un milion de euro. Și fiţi de acord că din realizarea proiectului dat vor avea de câștigat oamenii.

— Ce se întâmplă în domeniul militar?

— Colaborăm în domeniul securităţii cibernetice, în cel știinţific și în ceea ce ţine de profesionalizarea Armatei Naţionale. Este vorba de exerciţii comune pentru situaţii de urgenţă, în caz de calamităţi naturale, sau de promovarea integrităţii și lupta cu corupţia în forţele armate. Toate aceste elemente de cooperare, repet, ţin cont de calitatea de stat neutru a Republicii Moldova. Apropo, în acest an, ostașii moldoveni participă la o misiune de pacificare a NATO în Kosovo. Este nu doar o chestiune practică - este și modul în care Republica Moldova devine un furnizor de securitate în Europa de Sud-Est. — Foarte mulţi concetăţeni de-ai noștri văd în UE o umbrelă de securitate. Cât de reală este această umbrelă și cât de mult putem miza pe ea astăzi?

— Sunt convins că putem miza pe această umbrelă care, înainte de toate, oferă securitate politică.

Dovadă sunt și evenimentele din Ucraina. Poziţia Uniunii Europene faţă de Ucraina este univocă și clară - contra separatismului, contra confruntărilor violente care au loc în această ţară, în sprijinul păcii.

— Vă mulţumim pentru interviu.

Andreea ̇tefan

E

4

DEMOLñM MITURILE

iunie, 2014 (nr. 2)

Ce vrea Uniunea Europeană de la Moldova Agricultura din Acordul de Asociere, „tradusò” pe înĺelesul tuturor de Comisarul Dacian Cioloˠ

Valentina Basiul Înainte de toate, Dacian Cioloș i-a informat pe oficialii de la Chișinău despre faptul că Executivul european a dat curs unei solicitări a Guvernului de a mări cotele pentru fructe și legume, negociate și incluse în versiunea parafată a Acordului de Asociere, și va propune statelor-membre ca noile cantităţi, dublate, să se conţină în acordul ce va fi semnat pe 27 iunie, la Bruxelles. „Acum o lună și jumătate, prim-ministrul Republicii Moldova ne-a informat că există riscul ca în lunile următoare și pentru alte produse, decât vinul, pieţele tradiţionale din est să fie închise. Ne-a cerut să creștem cotele pentru mere, prune, roșii, struguri. Decizia Comisiei a fost deja luată - cotele negociate până la semnarea Acordului au fost dublate”, a anunţat Cioloș.

DE CE, DUPĂ SEMNAREA ACORDULUI DE ASOCIERE, MĂRFURILE MOLDOVENEȘTI NU VOR DISPĂREA DE PE PIAŢĂ În ceea ce privește invadarea pieţei noastre de mărfurile din Europa și chiar dispariţia celor autohtone, Dacian Cioloș a ţinut să precizeze că UE, cu 500.000 de milioane de consumatori, nu are ca obiectiv invadarea unei pieţe de patru milioane… „Am văzut prin presa de la Chișinău afirmaţii precum că, după aderarea la Zona de Liber Schimb, Uniunea Europeană va încerca să-și relanseze economia pe seama relaţiilor comerciale cu Republica Moldova. Da, politica comercială este o prioritate a UE și scopul nostru e să ne extindem exportul, dar ne orientăm spre zone ca SUA, America de Sud, China și alte ţări asiatice. De asta și negociem un acord de liber schimb cu Statele Unite, de asta ne și propunem să ajungem pe pieţe cu un potenţial important de creștere și de consum. Nu văd cum și-ar rezolva UE criza prin creșterea exportului către Moldova”, s-a amuzat oficialul UE. Totodată, Comisarul pentru Agricultură a spus că UE este interesată ca și ţările din vecinătatea ei să se dezvolte economic și să prospere, în caz contrar este posibil un impact negativ și asupra comunităţii europene.

VOM IMPORTA DIN UE ASTFEL, ÎNCÂT SĂ PĂSTRĂM ȘI PRODUCŢIA LOCALĂ În discuţiile cu agricultorii, Comisarul Dacian Cioloș a reiterat faptul că autorităţile de la Chișinău au negociat termene de tranziţie de la trei la zece ani pentru sectoarele în care ţara nu este suficient de competitivă sau pentru mărfurile consi-

Desen: Alex Dimitrov

Comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș, s-a aflat la sfârșitul lunii mai, timp de două zile, în Republica Moldova. Vizita nu s-a limitat la întrevederi oficiale, Dacian Cioloș profitând de ea pentru a se întâlni cu fermieri și cu potenţiali producători agricoli, cu primari și cu reprezentanţi ai autorităţilor publice locale și centrale. Oficialul de la Bruxelles a mers și la Comrat, unde a ţinut o lecţie publică la universitate. Apoi, a discutat cu agricultorii din autonomia găgăuză despre prevederile Acordului de Asociere și ale Zonei de Liber Schimb. Comisarul Cioloș a explicat pe îndelete cum poate beneficia ţara noastră de apropierea cu UE și, mai ales, ce vrea Uniunea Europeană de la Moldova.

Pe beneficiarul moldovean nu-l intereseazč ce minister gestioneazč fondurile, ci sč existe cât mai puŗinč birocraŗie. El vrea sč Œtie care sunt criteriile programului, unde se aflč acel ghiŒeu la care poate sč-Œi depunč proiectul Œi când îi vine finanŗarea…

derate importante. Nici în cazul lactatelor, produselor din carne proaspătă și al celor din carne procesată piaţa nu se va liberaliza total, fiind prevăzute anumite cantităţi de import permise. „Pentru sectoarele mai puţin competitive pe moment sau unde există riscul să nu fie competitive pe viitor, pentru a nu distruge producţia locală, sunt prevăzute perioade de tranziţie de 3-5-10 ani, timp în care să se facă investiţii, pentru a le dezvolta. Abia după aceea piaţa se va deschide spre UE. Deci, există instrumente de protejare a pieţei Republicii Moldova”, a menţionat Dacian Cioloș.

COTELE DE EXPORT, CALCULATE ÎN BAZA POTENŢIALULUI MAXIM AL EXPORTATORILOR Și pentru că Acordul de Asociere e un circuit cu dublu sens, la fel sunt și regulile. Astfel, exportul din Republica Moldova se va face potrivit cotelor stabilite de UE - bunăoară, pentru

fructe, pe care Bruxellesul le consideră produse sensibile. Respectiv, vom putea livra pe piaţa UE cantitatea stipulată de acord, nu mai mult. Însă reprezentantul Comisiei Europene ne asigură că volumul acestor contingente a fost calculat tocmai pentru a crea un potenţial de creștere economică pentru ţara noastră. „Pentru legume și fructe contingentele de export către UE sunt calculate pe baza potenţialului maxim de export al Republicii Moldova în momentul în care s-a făcut negocierea. La roșii, de exemplu, exportul din Moldova către UE în perioada 2009-2011 a fost, în medie, de 163 de tone pe an. Contingentul de export oferit de Zona de Liber Schimb e de 1000 de tone pe an. Pentru mere media de export pe an a fost în jur de 43 de tone, dar cu vârfuri, în 2013, s-au exportat 170 de tone. Contingentul anual din Acord e de 20.000 de tone. Pentru prune - de 5000 de tone pe an. În plus, în Acord există o clauză care spune că, după trei ani de la intrarea în vi-

goare a acestuia, contingentele respective de export pot fi rediscutate, dacă anumite sectoare se dezvoltă și potenţialul de export crește”, a povestit Comisarul pentru Agricultură. În plus, la 15 mai, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anunţat că forul executiv european a răspuns pozitiv la solicitarea directă formulată de premierul Iurie Leancă la finele lunii aprilie - dublarea contingentelor de import (fără taxe) pentru cinci categorii de fructe și legume importante pentru Republica Moldova, dar considerate sensibile pentru UE. Decizia a fost luată în regim de urgenţă, astfel încât modificările să fie făcute înainte de semnarea Acordului de Asociere, la 27 iunie. Rezultatul este că pentru șase produse importante pentru Moldova - usturoi, roșii, struguri de masă, mere, prune și suc de struguri - au fost stabilite cote de export exceptate de taxe și mult peste ceea ce exportă ţara în prezent în UE. Iar pentru cinci din ele cotele au fost dublate. Astfel, dacă pentru roșii în Acord e stabilită cota de 1000 de tone/an, după decizia Comisiei Europene aceasta va fi de 2000. La fel se va întâmpla cu merele, prunele, strugurii de masă și sucul de struguri.

Dacian Cioloș a dat de înţeles că acest gest al Bruxellesului are și o conotaţie politică, de solidaritate și de susţinere, ca și în cazul liberalizării totale a pieţei vinu-

rilor, și că astfel UE poate crea un „precedent riscant” la care ar putea apela și alte state. „Și UE, și Republica Moldova sunt membre ale Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), și acolo există niște reguli. De aceea, trebuie să fim atenţi la ceea ce punem în acorduri”, a ţinut să precizeze Comisarul UE. CUM VA SUSŢINE UE, DE FACTO, AGRICULTURA MOLDOVENEASCĂ Întru implementarea cu succes a Acordului de Asociere și a Zonei de Liber Schimb cu Moldova, a fost lansat Programul european pentru agricultură și dezvoltarea rurală ENPARD, care va finanţa proiecte pentru creșterea competitivităţii sectorului agricol.

Acestea vor viza atât agricultura industrială, care produce în cantităţi mari pentru piaţă internă, dar și pentru export, cât și cea la scară mai mică, a cărei menire este să ridice nivelul de trai în mediul rural. De un program similar au beneficiat, în perioada de preaderare, și alte actuale membre ale UE. În conformitate cu acest program, în perioada 2014-2017, Uniunea Europeană va aloca ţării noastre 100-120 de milioane de euro pentru agricultură și dezvoltare rurală. Prima tranșă ar putea veni chiar în luna iulie, iar primele proiecte ar putea primi finanţare pe finalul anului.

DEMOLñM MITURILE

Piaŗč ̈i putere economicč

CUM VA AVEA GRIJĂ EUROPA DE BANII SĂI Comisarul român a mai afirmat că, în cazul în care acest program va fi netransparent, Comisia Europeană poate sista finanţarea lui - europenii au suficiente instrumente de control, nu degeaba birocraţia lor e celebră! „Pentru mine furt poate să fie când cel care gestionează banii ia o parte și îi bagă în buzunar. Și aici există audit, control financiar din partea instituţiilor comunitare,

Foto: enational.ro

pe care ţările partenere le dau mediului de afaceri și cel investiţional - că există un potenţial pe viitor, există siguranţă și predictibilitate. Un alt semnal politic e că, liberalizând piaţa vinurilor, UE nu se teme de Republica Moldova. La fel e și cu merele. Faptul că trecem de la 20.000 la 40.000 înseamnă că piaţa UE se va deschide rând pe rând pentru toate produsele importante din Moldova”, afirmă Comisarul UE.

control înainte de a lansa proiectul - ca să vedem care va fi circuitul banilor și cine va fi responsabil în fiecare verigă - și control după ce s-au cheltuit banii… Furt e și dosirea banilor pe circuit sau când banii sunt dirijaţi spre un agent economic, dar nu se văd rezultatele - când banii s-au cheltuit și poţi să raportezi 100%, dar nu vezi utilajele, nu vezi creșterea productivităţii, nu vezi dezvoltarea investiţiilor. Există și aici suficiente controale. Nu în zadar de multe ori lumea se plânge că e prea multa birocraţie cu toate controalele astea”, explică Cioloș.

Potrivit Comisarului, soluţia este același comitet consultativ, care să facă transparent la maximum procesul de selecţie a proiectelor, de alegere a priorităţilor de finanţare, pentru a explica beneficiarilor care sunt criteriile de selecţie.

Ulterior, anunţul cu toate criteriile să fie publicate pe internet, să le știe toată lumea. „Toate aceste elemente reduc și riscul de confuzie, și de probleme. Căci tocmai lipsa informării și lucrul făcut superficial și la repezeală creează suspiciuni. De aceea, unii speculează, chiar dacă nu pot demonstra că s-au furat bani. Cât timp nu există informaţii, oricine poate specula. Vom încerca să facem în așa fel, încât să existe cât mai multă transparenţă”, a spus el.

Cât privește riscurile, acestea sunt două: sau Republica Moldova nu absoarbe banii în cauză, pentru că nu-i pregătită administrativ,

sau îi absoarbe, dar nu se văd rezultatele. ÎNCĂ O DATĂ DESPRE PORCUL DE CRĂCIUN ȘI ZONA DE LIBER SCHIMB Chiar dacă Moldova s-a angajat să respecte anumite norme de igienă, sanitare și sanitar-veterinare, acestea vizează nu gospodăriile individuale, ci întreprinderile care vor să exporte în UE. Comisarul Cioloș a dat, în acest sens, exemplul României și al Poloniei, care sunt state-membre, parte a unei pieţe comune cu reguli comune. Cu toate acestea, și acolo există derogări pentru producătorii mici de brânzeturi, de fructe, de dulceţuri, de mezeluri etc., ei pot să proceseze produse până la o anumită cantitate. „În România interdicţia de a tăia porcul în curte a început să funcţioneze după câţiva ani de la aderare. Acest lucru nu se va aplica în Republica Moldova”, a precizat oficialul de la Bruxelles. „Zona de Liber Schimb cu Moldova presupune preluarea doar a anumitor părţi din piaţa comună. Dacă Republica Moldova decide să aplice, prin legislaţie, normele comunitare și pe piaţa internă, pentru toate produsele, nu doar pentru ceea ce exportă în UE, își creează un avantaj în timp și ajută producătorii s-o facă. Aplicând standardele de igienă și de siguranţă alimentară ale UE, considerate printre cele mai ridicate din lume, va avea acces și pe alte pieţe mult mai ușor”.

UNIUNEA EUROPEANČ

UNIUNEA VAMALČ

Piaŗč de

503 milioane

consumatori (x3)

165 de milioane de consumatori

PIB total de

15,3 miliarde USD

2,74 miliarde USD

PIB cap locuitor

34.000 USD (x2)

14.866 USD

Comerŗ exterior

3,7 trilioane USD (x3,7)

1 trilion USD

(x5,6)

Investiŗii anuale interne

(x4,7)

2,88 miliarde USD

603 milioane USD

Cheltuieli anuale cercetare inovare

240 miliarde USD (x15,6)

15,3 miliarde USD

Investiŗii directe strčine în Uniune

7972 miliarde USD (x18)

435 miliarde USD

Investiŗii directe în strčinčtate

9524 miliarde

330 miliarde USD

Salariu mediu

2500 USD

750 USD

Pensii

1700 USD

150 USD

Burse

500 USD

150 USD

Speranŗa de viaŗč

75 ani

63 ani

Numčrul de deŗinuŗi la 100 mii locuitori

97

569

USD (x28,7)

Sursa: Asociaĺia pentru politicò Externò din R. Moldova citatò în Strategia de dezvoltare a agriculturii RM

Ilustraĺie: agora.md

Programul ENPARD va finanţa implementarea Strategiei de dezvoltare agricolă și rurală, adoptată recent de Guvern. „Este important ca, foarte rapid, această strategie să fie tradusă într-un program de acţiuni: ce fel de măsuri vrea Guvernul să finanţeze și ce procentaj din alocarea respectivă va fi. Sigur că ulterior Guvernul va trebui să justifice de ce a ales să concentreze într-un domeniu sau altul. Totul să fie transparent. Voi sugera autorităţilor să creeze un comitet consultativ - cum avem în UE, cu primari și agricultori, unde să se discute conţinutul programelor, criteriile de selecţie a proiectelor, să se dezbată priorităţile. Să fie o structură în care să se regăsească nu doar agricultura industrială, ci și interesele producţiei locale, căci este important să se dezvolte economic și o agricultură la scară mai mică în mediul rural”, a spus Cioloș.

CRITERII

Mčrfurile din UE sunt apreciate ̈i cčutate Ministrul adjunct al Economiei, Octavian Calmâc, susţine că nu există pericolul invadării ţării noastre de către bunuri din UE, întrucât ponderea produselor europene se va menţine la același nivel.

Dimpotrivă, disconfortul vine din partea zonei de Est, în special din Ucraina și regiunea transnistreană. „Am făcut o analiză statistică pentru a vedea care este potenţialul produselor agricole importate din UE și cum ar putea ele să afecteze agricultorii noștri.

Ponderea acestor produse în totalul consumului nostru e de doar 5-7%, ceea ce nu deranjează. Pentru producătorii autohtoni disconfortul vine din spaţiul

Foto: fotosearch.com

„E devreme sč vedem care a fost impactul liberalizčrii pieŗei vinurilor” De la 1 ianuarie, statele UE au deschis piaţa comunitară pentru vinurile moldovenești, în contextul în care Federaţia Rusă ne-a pus embargo pe vinuri în septembrie 2013. Această măsura restrictivă a fost considerată un gest politic pentru a împiedica apropierea Chișinăului de UE și a generat o solidarizare a politicienilor europeni cu Republica Moldova. Totuși, Comisarul Cioloș nu poate spune dacă producătorii de vinuri de la noi au dat buzna în UE, susţinând că este prea devreme să tragă concluzii. „A existat o creștere a exportului către UE, dar cantitatea actuală livrată s-ar fi încadrat, și fără liberalizare, în contingentul existent deja - 240.000 de hectolitri pe an. Nu m-am așteptat, în momentul în care am făcut propunerea respectivă în Comisie, și nu mă aștept nici acum ca vinurile moldovenești să dea buzna pe piaţa europeană. Nu acesta era obiectivul”, a explicat Cioloș. „Acordurile acestea comerciale nu sunt strict pentru a gestiona elementele comerciale, ci sunt și un semnal economic și politic

5

iunie, 2014 (nr. 2)

estic, în special, faptul că avem intrări de mărfuri din Transnistria și din Ucraina în majoritatea sectoarelor”, a declarat Calmâc, citat de agora.md. „De exemplu, Ucraina deţine 80% din piaţa produselor lactate. Pentru carne, noi importăm 40-60 de mii de tone. Iar, potrivit Acordului de Asociere, UE

va exporta 5000 de tone…

Acest fapt nu creează disconfort, dimpotrivă, produsele din UE se bucură de popularitate, pentru că sunt de calitate. În același timp, pe categorii de preţ și calitate, unele produse provenite din spaţiul estic sunt mai inferioare”, a menţionat ministrul adjunct al Economiei.

6

iunie, 2014 (nr. 2)

Practici europene pentru o educaĹie de calitate

„EU - pentru educaţie prin integritate” Profesorii și studenţii de la Universitatea de Stat din Moldova (USM) au lansat, în parteneriat cu Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), Campania „EU - pentru educaţie prin integritate”. Luptând cu fenomene precum copiatul sau corupţia, tinerii se angajează să promoveze în rândul colegilor cultura integrităţii. „EU”- ECHIVALENT CU ÎNTREAGA SOCIETATE. Iniţiatorii campaniei spun că sintagma „EU” din titlul acesteia se referă la întreaga societate, nu doar la cei antrenaţi în sistemul educaţional. Căci, promovând integritatea în rândul tinerilor și ducându-i în spiritul intoleranţei faţă de fenomenele precum copiatul, plagiatul, protecţionismul și corupţia, vom contribui la schimbarea în bine a întregii societăţi.

Andrei Nistreanu, membru al Autoguvernării Studenţilor din cadrul USM, spune că tinerii trebuie să fie conștienţi că, învăţând onest, vor ajunge să-și respecte viitoarea profesie: „Un student care își cumpără notele e compromis, iar, odată angajat, rezultatele muncii lui ne vor afecta pe toţi”. Și cadrele didactice s-au alăturat campaniei. „Profesorii trebuie

Campaniei „EU pentru educaŗie prin integritate” i s-au alčturat studenŗii Facultčŗii de istorie Œi geografie a UPS „Ion Creangč”, Œi un grup de activiŒti de la Universitatea de Studii Europene.

Tinerii au distribuit, în instituŗiile de învčŗčmânt la care îŒi fac studiile, insigne Œi materiale informative cu mesajele „EU nu iau mitč”, „EU nu dau mitč”, îndemnându-Œi colegii, dar Œi profesori sč nu tolereze actele de corupŗie Œi sč informeze organele abilitate despre oricare astfel de abateri.

să fie promotorii integrităţii într-o instituţie de învăţământ, exemplul lor fiind urmat și de studenţi, consideră Georgeta Stepanov, decana Facultăţii de Jurnalism și Știinţe ale Comunicării de la USM. Cristina Ţărnă, vicedirector CNA, apreciază implicarea studenţilor și profesorilor de la USM în promovarea integrităţii în sistemul educaţional și spune că

exemplul lor ar trebui să fie preluat de cât mai multe instituţii publice din ţară.

Pentru că este vorba de EU, cetăţeanul care optez pentru un sistem educaţional integru, dar și de o integritate în sistemul educaţional similar celui din UE”, afirmă Cristina Ţărnă.

Precizăm că, pentru a elimina corupţia din învăţământ, acum doi ani Ministerul Educaţiei a adoptat Planul de integritate pentru perioada 2012-2014. Conform acestuia, cadrele didactice participă la diverse instruiri unde li se comunică despre conflictul de interese, despre cumulul de posturi, despre utilizarea bunurilor și a serviciilor publice în scopuri personale, despre reglementările legislative în care sunt vizate cadourile și veniturile adiţionale obţinute de aceștia în timpul activităţii.

Lilia Zaharia,

Asociaĺia Presei Independente

„Europa noastră” câştigă Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni Un proiect danez de călătorie, a fost desemnat câștigătorul Premiului Charlemagne pentru tinerii europeni 2014 în cadrul ceremoniei de decernare a premiilor, care a avut loc la 27 mai, la Aachen, Germania.

Proiectul „Europa noastră”, care a implicat mii de tineri, extrage și comunică informații noi și relevante, istorisiri și opinii din rândul generației tinere din Europa, promovează buna înțelegere la nivel european și internațional, explorând ceea ce se întâmplă în viețile tinerilor europeni. Pentru aceasta, o echipă din cadrul proiectului a călătorit, timp de un an, de-a lungul a 24 de state europene. Ei au trăit în casele tinerilor de acolo, au realizat interviuri despre condițiile de trai, lucru și educație, au publicat progra-

me radio, filme, articole, interviuri și fotografii. Aceste acțiuni au avut ca scop o mai bună înțelegere între tinerii europeni, prezentând opiniile și mediul în care trăiesc ei. Totodată, membrii echipei au discutat direct cu 2800 de studenți danezi, din diferite puncte din Europa, prin intermediul programului Skype.

Membrii echipei „Europa noastră” se descriu drept niște „aventurieri culturali și politici care își doresc să atragă cât mai multe persoane într-o călătorie exploratorie în inima generației tinere din Europa.

Premiul II a fost obținut de proiectul olandez „JouwDelft & Co” - un congres al tinerilor europeni care dorește să găsească soluții la șomajul în rândul tinerilor în Europa. A făcut sugestii în acest sens Parlamentului European. A creat o rețea

a tinerilor europeni în zece state europene.

Premiul III a revenit unui proiect din Cipru, „Employment4U” - un curs de formare pentru tineri, găzduit de Youth Dynamics, pe tema șomajului în rândul tinerilor și a promovării ocupării forței de muncă tinere. La acesta au participat 26 de europeni, din nouă state membre ale Uniunii Europene.

Premiul Charlemagne pentru tinerii europeni este acordat în fiecare an pentru proiecte realizate de tineri care promovează buna înțelegere și dezvoltarea unui simț comun al identității europene. Cele trei proiecte câștigătoare sunt recompensate cu 5000, 3000 și, respectiv, 2000 de euro. De asemenea, laureaţii sunt invitați să facă o vizită la Parlamentul European.

Andreea ̇tefan

Studii europene, pentru o Moldovă europeană urmare din pag. 1

Studenţii din Republica Moldova, printre cei mai buni Acum Cristina e în anul doi de studii, iar în 2015 va absolvi o instituţie europeană de învăţământ, fapt cu care se mândrește nespus.

Mândria ei este împărtășită și de rectorul școlii, Anders Paalzow, care a ţinut să ne spună că studenţii din Republica Moldova și Belarus sunt printre cei mai buni. ,,Studenţii din Moldova - toţi cei 25 care studiază în prezent la Stockholm School of Economics din Riga - învaţă mult și sunt disciplinaţi, iar acest lucru este apreciat în Letonia”, a menţionat rectorul.

Această instituţie de învăţământ a fost iniţiată cu suportul Guvernelor Suediei și al Letoniei. Aici, stu-

denţii își pot lua licenţa în studii economice sau își pot face masteratul în administrarea afacerilor. De asemenea, instituţia oferă un program educaţional pentru directori de companii, dar și cursuri pentru jurnaliști la centrul de studii media. În acest an, pentru prima dată în istoria școlii, patru tineri jurnaliști din Moldova pot să urmeze cursurile în domeniul jurnalismului de investigaţie.

Învăţăm peste hotare, ne afirmăm acasă!

Cristina le recomandă și altor tineri din Moldova să înveţe peste hotare. ,,Această bursă mi-a dat șansa de a studia în una dintre cele mai bune școli de business din Europa, programul instituţiei fiind axat deopotrivă pe domeniul economic și pe business. Cu o asemenea pre-

Anders Paalzow, rectorul instituŗiei, cu o menŗiune oferitč de Curtea de Conturi a Republicii Moldova. Foto: Victoria Dodon

gătire solidă, voi putea să lucrez oriunde”, spune ea.

Oriunde?.. Deși mai are un an de studiu, Cristina

nu știe, deocamdată, ce va face atunci când va absolvi școala de la Riga. ,,Este întrebarea pe care mi-o pun

aproape zilnic și la care încă nu am un răspuns. Cred, totuși, că voi reveni acasă, fiindcă acasă mi-am făcut stagiul de practică și m-am convins că e posibil să te afirmi și la noi - dacă dorești acest lucru și, bineînţeles, dacă ești competent”, conchide fata.

Anual, în temeiul tratatelor internaţionale la care ţara noastră este parte, circa 4000 de tineri din Moldova își continuă studiile la instituţiile de învăţământ superior din străinătate. Potrivit Ministerului Educaţiei, cei mai mulţi optează pentru facultăţile din România, Bulgaria, Rusia, Republica Cehă, Slovacia, Ungaria, Ţările Baltice. Ministerul nu deţine informaţii despre tinerii plecaţi la studii în mod individual și nici o statistică privind numărul tinerilor ce revin în ţară după ce încheie studiile.

Bursa cu finanŗare deplinč a studiilor la Stockholm School of Economics din Riga este oferitč de Guvernul suedez. Ea acoperč taxa de Œcolarizare pentru trei ani, în valoare de 30.000 de euro, cazarea în cčminul Œcolii Œi un ajutor lunar de 200 de euro.

Instituŗia are reprezentanŗe internaŗionale în Riga, Sankt Petersburg, Moscova, Tokyo Œi Helsinki. Un acord de colaborare cu Stockholm School of Economics din Riga a fost semnat de Academia de Studii Economice din Moldova.

ALEGEREA EUROPEI

7

iunie, 2014 (nr. 2)

Europarlamentare 2014

Dreapta europeană și-a păstrat majoritatea

Victoria Vlad

Clasamentul grupurilor europarlamentare Partidul Popular European (PPE): 214 mandate. A pierdut, totodată, cele mai multe locuri comparativ cu legislatura anterioară - 61. Cele mai puternice delegaţii în acest grup sunt cea germană (34 de membri), polonă (23) și franceză (20).

Socialiști și Democraţi (S&D): 191 de mandate. Delegaţiile cele mai pu-

Verzi/ ALE

ALDE

PPE

64

52

214 CRE

S&D

191

GUE/ NGL

751 de deputaĹi Locuri pe Ĺarò în 2014

45

46 EFD 38 Neafiliaŗi 41 60

Alŗii

REGATUL UNIT

SUEDIA

SLOVACIA

FINLANDA

ROMÂNIA

SLOVENIA

PORTUGALIA

AUSTRIA

POLONIA

MALTA

OLANDA

UNGARIA

LITUANIA

LUXEMBURG

CIPRU

LETONIA

ITALIA

CROAŖIA

SPANIA

FRANŖA

GRECIA

IRLANDA

ESTONIA

GERMANIA

DANEMARCA

BULGARIA

REPUBLICA CEHČ

21 17 21 13 96 6 11 21 54 74 11 73 6 8 11 6 21 6 26 18 51 21 32 8 13 13 20 73 BELGIA

Partidele eurosceptice și anti-UE au câștigat teren în primele alegeri generale de după criza datoriilor din zona euro, care a zdruncinat continentul în ultimii cinci ani. Deși sunt departe de a deţine majoritatea - familiile politice europene din dreapta eșichierului politic și-au păstrat dominaţia în noul Parlament European, întâietatea aparţinându-i Partidului Popular European, cu 213 mandate -, există riscul ca formaţiunile eurosceptice, cu cel puţin 140 de locuri faţă de 60 în 2009, să se consolideze într-un grup puternic în forul legislativ. Să vedem cum stau lucrurile prin prisma cifrelor și care sunt viitoarele scenarii posibile.

Foto: AFP

Sursa: rezultate-alegeri2014.eu

ternice sunt ale Italiei (31), Germaniei (27) și Marii Britanii (20).

Alianţa Liberalilor și Democraţilor pentru Europa (ALDE): 64. Cele mai mari delegaţii sunt franceză și olandeză (câte șapte).

Verzii: 52.

Germanii sunt pe primul loc în acest grup (12).

Conservatorii și Reformiștii (CRE): 46. În acest grup primii sunt britanicii lui David Cameron (20) și polonezii (19).

Stânga Europeană Unită: 45. Delegaţia extremei stângi grecești de la Syriza este pe primul loc în acest grup (8).

Europa Libertăţii și Democraţiei (EFD): 38. Aici, la loc de frunte sunt euroscepticii britanici UKIP, conduși de Nigel Farage (24 de membri).

Neafiliaţi: 41. Momentan, în categoria neafiliaţilor intră și cei 24 de deputaţi europeni francezi de la Frontul Naţional, partidul eurosceptic anti-imigraţionist al lui Marine Le Pen, și câte patru membri de la euroscepticii anti-migraționisti și anti-islam de la FPO-ul austriac și de la PVV-ul olandez.

Cele trei partide au anunţat că vor să constituie în jurul lor un grup eurosceptic, însă înainte de alegeri UKIP-ul lui Farrage i-a refuzat, pe motiv că partidul lui nu e de extremă dreapta.

Alţii: 60. O necunoscută rămân europarlamentarii nou-veniţi și cei care nu și-au anunţat apartenența la niciun grup. Cea mai mare forţă în această categorie o reprezintă deputaţii Mișcării 5 Stele din Italia, partid eurosceptic și radical justiţiar, care a ieșit pe locul doi, cu 20 de mandate. Liderul lui, Beppe Grillo, a anunţat că respinge ideea de a se alătura euroscepticilor lui Le Pen. Tot la capitolul „alţii” intră și neonaziștii germani, care și-au trimis în Parlamentul European un deputat.

Coaliţiile, mai importante decât în trecut Așadar, fragmentarea politică a Parlamentului Eu-

ropean creează mari dificultăţi în asigurarea unei majorităţi de minimum 376 de locuri, necesară pentru a putea agrea chestiunile majore, începând cu acordarea votului pentru Președinţia Comisiei Europene. Se așteaptă că balanţa va fi înclinată de către noii europarlamentari, 105 la număr, provenind de la partide neafiliate. „Conservatorii și social-democraţii vor trebui să coopereze”, se arată convins Daniel Gros, directorul Centrului pentru Studii Europene (CEPS), citat de EurActiv.com. În trecut, au mai fost situaţii când s-au format coaliţii largi de stânga sau de dreapta pentru a influenţa rezultatul votului în unele chestiuni majore.

Gruparea liberalilor (ALDE) și Gruparea verzilor au jucat rolul de factori decisivi în influenţarea votului într-o direcţie sau alta.

Potrivit lui Ștefan Vetter, de la Deutsche Bank Research, citat de EurActiv.com, construirea unei coaliţii va juca un rol mai important decât până acum. De fapt, o „mare coaliţie” între PPE și S&D nu este chiar așa de mare, abia depășind pragul de 50%. Cifrele arată că grupurile vor trebui să fie mai bine organizate și să nu permită devieri ale membrilor.

Vetter mai spune că, din experienţă, o coaliţie cu două partide este stabilă, una cu trei partide este realizabilă, însă una cu mai mult de trei partide este dificil de gestionat. În plus, el recunoaște că în chestiunile unde PPE și S&D sunt în dezacord de

principiu, va fi greu să fie formată o majoritate.

Explicaţia votului european Când alegătorii din diferite state ale Uniunii Europene au completat buletinele de vot, ei au votat pentru candidaţii din partidele lor naţionale. Multe partide naţionale sunt membre ale unor partide europene mai mari - de exemplu, Partidul Popular European, de centru-dreapta, cuprinde Uniunea Creștin-Democrată din Germania și parlamentarii acţionează și votează ca un grup în Parlamentul European. Fiecare ţară are un anumit număr de locuri, în funcţie de populaţia sa. Ţara cu cel mai mare număr de deputaţi europeni este Germania - 96. Actualul Parlament European are 751 de membri, cu 25 mai puţin decât precedentul, și va rămâne la acest nivel în viitor.

Ei vor reprezenta peste 500 de milioane de cetăţeni din 28 de state membre. Șapte membri ai Comisei Europene au câștigat mandate de eurodeputat, ei urmând să decidă dacă vor renunţa la statutul de comisar european în favoarea noii funcţii. Potrivit purtătoarei de cuvânt a Comisiei, Pia Ahrenkilde Hansen, comisarii ce vor alege să fie deputaţi vor fi înlocuiţi de alţi reprezentanţi ai ţărilor ce i-au delegat, cu excepţia cazului în care statele membre UE optează unanim pentru o altă soluţie.

Din primul tur, cu un vot unitar

Ucraina a votat pentru un președinte proeuropean și pentru pace Și în Ucraina, la 25 mai, au avut loc alegeri.

Miliardarul prooccidental Petro Poroșenko, supranumit și Regele Ciocolatei, a fost ales președintele Ucrainei, cu un scor de 54,7% din voturile exprimate. Cel mai apropiat competitor al lui Poroșenko a fost Iulia Timoșenko, care a obţinut 12,81% din voturi.

Comisia Electorală Centrală a raportat prezenţa la vot de peste 60%, cu excepţia regiunilor care nu se află sub controlul guvernului. Astfel, alegerile prezidenţiale nu au avut loc în Crimeea, iar în

regiunea Donbass, ca urmare a ameninţărilor lansate de separatiștii pro-ruși, au funcţionat doar 426 (circa 20%) din cele 2430 de secţii de vot planificate.

Fiind ales pentru un mandat de cinci ani, priorităţile lui Petro Poroșenko sunt legăturile cât mai strânse cu Uniunea Europeană și pacificarea estului separatist al ţării. Noul președinte ucrainean se vede capabil să normalizeze relaţiile cu Vladimir Putin, pe care spune că îl cunoaște bine.

Spre deosebire de majoritatea oligarhilor din spaţiul post-sovietic, care s-au îmbogăţit rapid în haosul de după

1990, Poroșenko, în vârstă de 48 de ani, a făcut avere treptat.

Originar din Bolgrad (sudul Ucrainei), el a început cu vânzarea boabelor de cacao, după care a achiziţionat mai multe fabrici de ciocolată, pe care le-a reunit în gigantul „Roshen”. În plus, el mai deţine o companie ce fabrică mașini și autobuze, un șantier naval și postul TV Kanal 5, care a relatat pe larg evenimentele de pe Maidan. Averea lui Poroșenko, estimată de Forbes la 1,6 miliarde de dolari, a fost grav afectată de criza cu Rusia, care a impus embargo pentru importurile de ciocolată în contextul negocierilor între Ucraina și UE.

ǛǺdzǬȃDZǼǯǺǮȑ ǮǴǭǺǼǴ ǛǼDZdzǴǰDZǹǾǬ ǟǶǼǬȒǹǴ 25 ǾǼǬǮǹȋ 2014 ǼǺǶǿ ǞDZǼǴǾǺǼȑǬǷȈǹȑ ǮǴǭǺǼȃȑ ǺǶǼǿǯǴ

ǖǔDŽǎ 214 215 216 217 218 219 220 221 222 223

ǡnjǜǖǃǎ

ǗǨǎǃǎ 170

117 118 119 120

Regiunile care au votat pentru Petro Poröenko Regiunile care au votat pentru Mykhailo Dobkin Regiunile în care alegerile nu au avut loc, din cauza insurgenŗei separatiŒtilor Regiunile în care alegerile nu au avut loc, din cauza anexčrii lor prealabile de cčtre Rusia

171 172 173 174 175 176

ǐǚǙǑǢǨǖ 41

ǓnjǛǚǜǃǒǒǫ ǚǐǑǝnj

75

76

77

78

42

43

44

ǐǙIǛǜǚǛǑǞǜǚǎǝǨǖ 24

25

26

27

28

29

135 136 137 138

ǖǜǔǎǔǕ ǜIǏ 31

32

33

Foto: wikipedia.org

iunie, 2014 (nr. 2)

Foto: veritefilmmag.com

8

Comisarul Androulla Vassiliou

Cannes 2014, post-scriptum

Europa suntem noi și filmele noastre Nici o epocă și, cu atât mai mult, o ţară, un stat, un grup sau un individ nu poate pretinde că este depozitarul unic al spiritului european: Europa suntem cu toţii și fiecare în parte. La recenta, cu numărul 67, ediţie a Festivalului internaţional de film de la Cannes, în timpul întâlnirii cu Androulla Vassiliou, Comisarul european pentru Cultură, am spus că vin din Moldova, o ţară mică și cu profunde aspiraţii europene. „Moldova? O ţară cu oameni minunaţi!”, a urmat replica doamnei comisar care, curând, va transmite ștafeta funcţiei noilor aleși.

Larisa Turea, de la Cannes, pentru „Obiectiv European”

Programul Media al Uniunii Europene, generos cu cinematografia Tradiţional, Uniunea Europeană a acordat Premiul Media unui proiect de film. În 2014, câștigător e cineastul bosniac Danis Tanovic, de 45 de ani. Primul său film de ficţiune, No Man’s Land - parabolă filozofică despre imposibilitatea de a stinge focul bezmetic al războiului odată aprins, punând în scenă confruntarea absurdă dintre un sârb și un bosniac într-o tranșee - i-a adus acum niște ani Premiul pentru scenariu la Cannes, Césarul pentru debut și Oscarul pentru cel mai bun film străin. „Premiul Media se atribuie artiștilor în scopul realizării unor filme de înaltă valoare artistică ce vor putea fi vizionate în toată Europa”, a subliniat Androulla Vassiliou. Noul lung-metraj al lui Danis Tanovic abordează tema co-

Regizorul documentarului Maidan Nezalejnosti, Serghei Loznitsa

The Search de Michel Hazanavicius

rupţiei. „Se întâmplă în Sarajevo, explică regizorul. Am mai multe filme, însă nici unul nu e despre orașul meu, pe care îl ador și unde mi-am petrecut cea mai mare parte a vieţii…”. Predrag Kojovic, coscenaristul său, îl completează: „Este fantastic că există instituţii ce recunosc importanţa acestui tip de proiecte. Personal, tind să cred că UE este, mai curând, concept cultural decât infrastructură financiară”.

Apropo, Programul Media al Uniunii Europene a susţinut șapte din cele 18 filme concurente pentru Palmierul de Aur din acest an. În total, 21 filme prezentate la festival, în diferite secţiuni, au beneficiat de suportul financiar al Bruxellesului.

Un Cannes mai trist ca de obicei „Festivalul de la Cannes, consideră Lilia Paul-Tsurcan, tânăra regizoare originară din Moldova, e ca o familie ce se reunește o data pe an”. Lilia are planuri optimiste: filmul pentru copii Musikella, la care lucrează în prezent, are șanse să fie cumpărat de către un faimos canal TV și să devină serial; în vară, intenţionează să realizeze, cu Valeriu Jereghi, un scurt-metraj „zero buget”, cald și luminos. „Mă plictisesc deja filmele mizerabiliste, avem atâtea lucruri frumoase de arătat

lumii!”, spune ea. Totuși, această ediţie de Cannes a fost cumva mai tristă: conflictele sângeroase din Africa și Orientul Mijlociu, din America Latină și Europa au inflamat ecranele…

Au fost lansate două filme de mare actualitate, The Search de Michel Hazanavicius și Maidan de Serghei Loznitsa. Căutarea lui Hazanivicius, care a concurat pentru Palmierul de Aur (structurat solid pe mai multe paliere de receptare, emotiv, poate excesiv de emotiv, sentimental pe alocuri, cu distribuţie prima întâi) duce la finele mileniului trecut, într-o Cecenie plonjând în marasmul războiului despre care, zice unul dintre personaje, „voi nu veţi ști nimic și nici nu veţi dori să aflaţi”.

O metaforă vizuală despre cum, în absenţa democraţiei, odrăslește barbaria, cum sunt masacraţi mii de civili în indiferenţa generală, despre impotenţa organismelor internaţionale de „apărare a drepturilor omului”.

Patru destine se încrucișează, se întrepătrund: Carole (Bérénice Bejo, actriţă franceză oscarizată și palmarizată), trimis special al UE, se atașează de orfanul Hadji, puști cecen care s-a salvat din măcelul în care i-a pierit familia; Raïssa, sora sa mai mare, care-l caută peste tot, și Kolia, studentul rus chemat sub arme, umilit perpetuu, dezumanizat pentru a face faţă războiului

ocultat. Un băieţel ce merge spre viaţă, renaște în lumină, și altul, nu cu mult mai vârstnic, soldatul forţat să lupte, basculând spre moarte și crimă.

Ideea de a filma conflictul subestimat și aproape nemediatizat în Occident a venit de la Rafael Glucksman (fiul filozofului Andre Glucksman, pe atunci consilier al președintelui Saakashvili). Filmul este, la origini, un remake după cel realizat de Zinnemann în 1948, Îngerii stigmatizaţi. Bérénice Bejo, Palmierul de Aur în 2013 pentru rolul din Trecutul de Asghar Farhadi, a vorbit despre dificultăţile turnărilor: „Deși e despre resemnare, despre dorinţa de a pune punct ororilor și de a trăi „de la zero”, s-a făcut cu multă suferinţă reală. Nu doar tema era grea, ci și condiţiile pe platou.

S-a lucrat, mult, cu actori neprofesioniști, oameni simpli din munţi (în una din scene sunt antrenate 450 de persoane, înotând prin noroi). Mulţi nu vorbeau nici engleza, nici franceza; erau unii ce n-au fost vreodată la cinema”. Este un film ce ar trebui să fie difuzat peste tot - în Georgia, în Moldova, în Rusia, în Cecenia...

Maidanul pe Riviera franceză Nicicând însă, se pare, o peliculă prezentată în Festival nu a fost atât de aproape de evenimentele descrise, precum e Maidan Nezalejnosti în regia lui Serghei Loznit-

sa. Un documentar montat rapid, lansat la Cannes și în toată Franţa chiar în ajunul alegerilor ucrainene pe care Rusia ţinea morţiș să le deturneze, și n-a reușit… Pe Maidan, inima sângerândă a Kievului mitologic, Serghei Loznitsa a filmat 90 de zile în șir elanul și entuziasmul manifestanţilor protestând contra regimului corupt și iresponsabil, solidaritatea și lumina lor sufletească. Documentarist recunoscut, Serghei Loznitsa nu este debutant pe Croisette: în 2010, el s-a aflat în competiţie la Cannes cu primul său film de ficţiune, My Joy, urmat de În ceaţă, în 2012, ambele realizate cu binecunoscutul director de imagine originar din Moldova, Oleg Mutu.

Un alt ucrainean, Myroslav Slaboshpytskiy, s-a clasat în topul Săptămânii Criticii cu ficţiunea de debut Tribul, învrednicindu-se de Nespresso Grand Prize, Revelation Prize, precum și de grantul pentru distribuire din partea Fundaţiei Gan. Astfel, „zona noastră incendiară”, cu Ucraina în frunte, s-a aflat în centrul ediţiei a 67-a a Festivalului de la Cannes. Și chiar dacă cele două scurtmetraje realizate de Dumitru Grosei și Dorian Boguţă, Cadoul și Kazimir, n-au intrat în competiţie, ei s-au lansat pe Croisette. Și e semn bun că, la ediţiile viitoare, Republica Moldova își va cuceri cu mai mult curaj locul cuvenit pe harta artistică a Europei întregite.

Acest buletin nu poate fi pus în vânzare liberă și se distribuie ca supliment la ziarele cu distribuţie naţională: „Adevărul Buletin informativ, editat de Asociaţia Presei Independente (API), în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în parteneriat cu Î.S. „Poșta Moldovei” și cu S.A. „Moldpresa”, cu suportul financiar al proiectului „Consolidarea Capacităţilor Instituţionale ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene” implementat și co-finanțat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Opiniile exprimate aparţin autorilor și nu reflectă neapărat poziţia finanţatorilor.

Moldova”, „Jurnal de Chișinău”, „Ziarul de Gardă”, „Ziarul Naţional”, ziarele cu distribuţie locală/regională: „Cuvântul”, „Cuvântul Liber”, „Est Curier”, „Ecoul Nostru”, „Expresul”, „Gazeta de Sud”, „Glia Drochiană”, „Observatorul de Nord”, „Ora Locală”, „Unghiul”, „SP”, „Adevărul de Anenii Noi”, portalurile www.unimedia.info și www.kp.md

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

I 21

horoscop BERBEC Locul de muncă şi rezolvarea cât mai eficientă a chestiunilor de rutină par să fie prioritare. Ai energia necesară să te mobilizezi exemplar, mai ales că eşti încrezător că vei fi recompensat financiar. Dacă mai adaugi şi puţină creativitate, poţi avea o săptămână fructuoasă. Nu uita să-ţi dozezi eforturile şi să iei pauze, mai ales că vei fi tentat să-ţi urmăreşti focusat scopurile.

TAUR Atât relaţia ta cu cei dragi, persoana iubită, cât şi modul de exprimare a talentelor artistice sunt marcate de un accent pus pe responsabilitate şi pe aspecte cât se poate de practice. Nu uiţi să visezi, să-ţi faci planuri optimiste de viitor, dar reuşeşti să te axezi pe esenţial în felul cum vei aborda lucrurile. Ţine cont de aspectele financiare, dar fără a te cenzura excesiv.

GEMENI O perioadă petrecută acasă ar fi o ocazie bună atât să pui la punct aspecte care ţin de spaţiul locativ, cât şi să le poţi fi alături unor membri apropiaţi din familie, care-ţi solicită ajutorul. Poate vei simţi la sfârşitul zilei că responsabilităţile domestice te reţin de la proiectele tale îndrăzneţe, dar nu este cel mai bun moment în care să fii obiectiv vizavi de aceste subiecte.

RAC Se anunţă o zi încărcată, cu multe drumuri, întâlniri, discuţii, toate cu scopul de a participa activ în rezolvarea proiectelor împreună cu amicii tăi sau chiar cu unele rude. Posibila ta implicare emoţională, care are un substrat destul de profund, te poate deturna de la bunul mers al lucrurilor sau să-ţi creeze clipe de îndoială, dar ai resursele necesare să treci peste încercări.

LEU Abordarea ta în chestiunile financiare care au legătură cu locul tău de muncă, dar şi cu poziţia ta în societate e puternic dominată de spirit analitic, de pragmatism şi, poate, de o doză de reticenţă. Atâta timp cât nu laşi emoţiile şi nici judecăţile de valoare moştenite de generaţii să-ţi influenţeze deciziile, poţi jongla cu diverse perspective, alături de oameni cât mai diferiţi.

Caricatură: Alex Dimitrov

*** Un profesor de matematică se plânge altuia: - Clasa asta nouă pe care o am e o adunătură de tâmpiţi!

- De ce, dle?

- Păi, le explic o teoremă o dată şi n-o înţeleg, le explic a doua oară tot n-o înţeleg, le explic a treia oară - o înţeleg şi eu, iar ei tot n-o înţeleg! *** Se întâlneşte Vasile cu bunicul său în puşcărie.

- Ce faci, bunicule? De ce eşti aici?

- Păi, am pescuit fără permis.

- Şi cât ţi-au dat?

- 25 de ani.

- Nu se poate, ai mai făcut tu ceva.

- Păi, am pescuit cu dinamită.

- Şi? Ce ai prins?

- Ei... trei ştiuci aşa... de vreo 30 cm, doi şalăi de 50 cm şi vreo patru scafandri aşa, mai mititei... *** Într-o dimineaţă, preotul satului pleacă la biserică pe bicicletă. Pe uliţa principală îl opreşte poliţistul satului, care îl întreabă: - Unde te duci, părinte?

- Cu Dumnezeu, înainte, fiule.

- Aha! Amendă, că sunteţi doi pe bicicletă! *** La inspecţia de dimineaţă, unul dintre soldaţi are nasul julit.

- Soldat, cu cine te-ai bătut?

- Cu nimeni, să trăiţi!

- Atunci, ce-ai păţit la nas?

- M-am muşcat, să trăiţi!

FECIOARĂ Deşi simţi nevoia să te faci util şi să sari în ajutorul altora, acum este un răstimp favorabil acţiunilor care te vizează pe tine în primul rând. De aceea, încearcă să laşi puţină distanţă faţă de cei care vezi că te acaparează şi concentrează-te numai pe relaţiile care contează cu adevărat. Cum stările de spirit pot fluctua cu uşurinţă, şi scopurile tale pot părea uşor incerte.

- Soldat, mă crezi prost?

- Nu, să trăiţi!

- Cum adică te-ai muşcat, când nasul e deasupra gurii?

- Păi, m-am urcat pe un scaun, să trăiţi!

Un om din spate: - Ştiam eu că n-o să ajungem prea departe cu maşina asta furată!

La care, se aude o voce din portbagaj: - Ce, am trecut deja graniţa?

BALANŢĂ Stând departe de ochii lumii şi de tumultul social, ai şansa de a te ocupa în linişte de anxietăţi şi alte probleme emoţionale. Energia Lunii te ajută să te organizezi astfel, încât să iei pe îndelete fiecare emoţie pe care trebuie să o laşi în urmă. Preocupările din sfera spirituală, precum şi susţinerea pe care o găseşti în familie reprezintă repere de bază în aceste demersuri.

*** În timp ce o fată intră în biserică, un băiat îi pune piedică. Atunci, popa strigă din altar: - Boule, nu fi măgar!

*** Reclama unei firme din România: V-aţi săturat să staţi acasă?

Vreţi undeva în Hawaii, Italia sau oriunde altundeva prin lume? Şi vreţi ca această excursie să fie şi gratuită? Atunci, firma noastră vă oferă o gamă variată de cuie, în care să vă puneţi pofta!

SCORPION Chiar dacă eşti destul de sociabil şi implicat în cercul tău de cunoştinţe, nu vei uita prea uşor de aspectele organizatorice ce trebuie respectate şi vei avea tendinţa să-i critici pe cei din jur. Profită de buna inspiraţie şi fă demersurile necesare, ca talentele tale să fie văzute de cine trebuie şi să ajungi la un parteneriat profitabil. Curajul şi imaginaţia sunt elemente de bază.

*** Pe lângă un tip beat-mort, târându-se pe jos şi încercând să se ridice, trece o blondă. Tipul abia articulează: - Hei! Ce faci pe-aici?

- Nu vezi? Fac şi eu trotuarul!

-Păi, atunci fă-l, dracului, mai moale, că mi-am spart capul în el! *** Un poliţist observă o bătrână pe stradă, conducând o bicicletă. Se duce la ea şi o întreabă: - Doamnă, unde vă duceţi?

Bătrâna răspunse: - La cimitir!

- Bine, doamnă, dar cine va mai aduce bicicleta înapoi? *** Un poliţist opreşte un autoturism şi îi spune domnului de la volan: - Felicitări! Aţi câştigat 5.000 de lei pentru că purtaţi centura de siguranţă. Ce veţi face cu banii?

- Păi, cred că îmi voi lua permisul de conducere!

Atunci, sare soţia sa: - Nu-l ascultaţi! Aşa face el când e beat! / / / / /

*** Dimineaţa, la ora 03:00, sună telefonul.

- Doamnă profesoară?

- Da! - Dormiţi?

- Da, Ioane, sigur că dorm la ora asta!

- Eu învăţ, naiba să te ia! *** Discuţie între doi ziarişti: - Auzi, oare de ce toate magazinele au gratii la ferestre?

- Pentru ca responsabilii să se obişnuiască cu puşcăria! *** Într-o zi, un tip merge pe malul unui lac, la pescuit. Pune ca momeală o musculiţă şi lansează. După două minute, apare un jandarm: - Dle, nu ai voie să pescuieşti!

- De ce?

- Musculiţa nu are costum de baie!

SĂGETĂTOR Zona carierei îţi poate ocupa cea mai mare parte a timpului, având o mare putere de muncă, odată ce reuşeşti să-ţi stabileşti o direcţie clară şi un plan de acţiune detaliat. Poţi fi apreciat atât pentru timpul acordat relaţiilor bune cu colegii sau cu subordonaţii tăi, cât şi pentru abilitatea de a te axa pe chestiuni esenţiale. Fii deschis către orice tip de schimbare în sfera partenerială.

CAPRICORN Organizarea unei vacanţe sau demararea unui program mai amplu de studiu într-un domeniu care implică relaţiile interumane, dar şi zona artistică pot fi, în această perioadă, subiecte de interes pentru tine. Şi, chiar dacă simţi că neglijezi cumva serviciul sau responsabilităţile cotidiene, poate acestea sunt ocazii tocmai de a schimba ceva, de a ieşi dintr-o rutină prea apăsătoare.

VĂRSĂTOR Banii, bunurile aflate în comun cu alte persoane, dar şi investiţiile în obiecte de patrimoniu îţi captează toată atenţia. În perioada aceasta, ai putere de concentrare şi poţi pune la punct un plan detaliat de acţiune. Important este să nu alergi dupa himere şi să nu te laşi influenţat de temeri sau de alte sentimente legate de experienţe trecute atunci când sunt şi bani la mijloc.

PEŞTi Dialogurile cu partenerii tăi de afaceri sau cu partenerul de cuplu sunt influenţate de dorinţa ta ca lucrurile să se desfăşoare cât mai organizat şi armonios. Nu lăsa prea mult de la tine doar ca să-i vezi pe ceilalţi mulţumiţi şi nu te preocupa de ce zice familia. Lasă-ţi ceva timp şi pentru exprimarea emoţiilor, în scris sau în orice altă manieră, creativitatea fiind la cote înalte.

Sursa: curademiere.ro

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

\\\\\

22 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

programe tv LUNI, 9 IUNIE Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Baştina Magazin agricol (R) 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa!

08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

09:00 ŞTIRI (rus) 09:10 AGRODOLCE Ep. 175 09:45 SANDOCAN Desen animat 10:15 Tezaur (R) 10:30 Reporterul de gardă (R) 11:00 Euromaxx DW Germania 11:55 „M. Eminescu la 125 de ani de la stingerea din viaţă” 12:00 World Stories 12:30 Art club (rus) (R) 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi (R) 14:20 O LUME DISPĂRUTĂ 15:05 LEGENDA LUI ZORRO 15:35 FRUMOASA ADORMITĂ 16:00 Arts 21 DW Germania 16:25 Fotbal non-stop (R) 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Accente economice (R) 20:25 Vectorul European 21:00 ŞTIRI 21:25 AGRODOLCE Ep. 176 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 „Cu trompeta năzdrăvană” 23:00 Cultura azi (R) TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 07:50 Zon@ 08:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului Ep. 31, 32 10:30 România la Cupa Mondială 12:25 Opinii fiscale 12:30 In grădina Danei (R) 13:00 Germana... la 1 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului Ep. 21, 22 18:10 Vreau să fiu sănătos!

18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal Meteo 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:10 Film Ţinutul mustangilor 22:30 Biziday 23:20 Pe scurt: despre orice 23:30 Drumul spre Brazilia Ep. 14 24:00 Nocturne ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 România, te iubesc! (r) 11:00 Serial: Hawthorne, ep.1 și 2 13:00 Știrile PROTV 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit 15:00 Film: Scandal în cartierul chinezesc (r) 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Arma secretă 22:30 Știrile PROTV 23:05 Film: Spartacus, ep.7 00:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 00:30 O seară perfectă Jurnal TV

MARŢI, 10 IUNIE Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Cuvintele credinţei (R) 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa!

08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

09:00 ŞTIRI (rus) 09:10 AGRODOLCE Ep. 176 09:45 SANDOCAN Desen animat 10:15 „Cu trompeta năzdrăvană” 10:55 „M. Eminescu la 125 de ani de la stingerea din viaţă” 11:00 Accente economice 11:30 Baştina Magazin agricol 12:15 La noi în sat (R) 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi (R) 14:20 Aventuri la grădina zoologică 15:05 Plăcerea din farfurie 16:00 Colecţia design 16:30 Gagauz ogea 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Moldova în direct 21:00 ŞTIRI (rom) 21:25 AGRODOLCE Ep. 177 21:50 Europa la noi acasă 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 Dialog social 22:40 În Premieră 23:40 Brazilia FIFA 2014 00:10 ŞTIRI TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 07:50 Zon@ 08:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului Ep. 33, 34 10:30 România la Cupa Mondială 12:25 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului Ep. 23, 24 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal Meteo 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 Dr. House Ep. 9 21:50 Dincolo de celebritate 22:00 Festivalul de Circ de la Massi 22:30 Biziday 23:20 Pe scurt: despre orice 23:30 Drumul spre Brazilia Ep. 15 00:10 Film Lora ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Film: Robin și Marian 13:00 Știrile PROTV 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:00 Film: Planuri ascunse 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 MasterChef (ultima ediție) 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:00 MasterChef (ultima ediție) 23:30 Promotor (r) 00:00 Film: Spartacus, ep.8 01:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 01:30 O seară perfectă Jurnal TV

MIERCURI, 11 IUNIE Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Gagauz ogea (R) 06:45 Legendele muzicii (R) 06:55 „M. Eminescu la 125 de ani de la stingerea din viaţă” 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa!

08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

09:00 ŞTIRI (rus) 09:10 AGRODOLCE Ep. 177 09:45 SANDOCAN Desen animat 10:15 Videoteca copiilor (R) 10:25 „M. Eminescu la 125 de ani de la stingerea din viaţă” 10:30 Natura în obiectiv (R) 11:00 Moldova în direct (R) 12:00 Cultura azi (R) 12:45 Tezaur (R) 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi (R) 14:25 Balada pădurii Munţii Tinlin 15:15 Fii tânăr! (R) 16:00 Magazinul copiilor (R) 16:30 Russkii mir 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Moldova în direct 21:00 ŞTIRI (rom) 21:25 AGRODOLCE Ep. 178 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 Avangaraj TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 07:50 Zon@ 08:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului Ep. 35, 36 10:30 România la Cupa Mondială 12:25 Opinii fiscale 12:30 Vreau să fiu sănătos! (R) 13:00 Opre Roma - Ora romilor 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Convieţuiri 16:50 Legendele palatului Ep. 25, 26 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal Meteo 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 S.O.S pe Marea Neagra 22:00 O ţară mai bună 22:30 Biziday 23:20 Pe scurt: despre orice 23:30 Drumul spre Brazilia Ep. 16 00:10 MARADONA BY KUSTURICA ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Planuri ascunse (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Promotor (r) 14:30 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:15 Film: Masca de argint 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Evadata 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:05 Film: Spartacus, ep.9 00:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 00:30 O seară perfectă Jurnal TV

JOI, 12 IUNIE Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Russkii mir (R) 06:45 Cinemateca universală 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa!

08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

09:00 ŞTIRI (rus) 09:10 AGRODOLCE Ep. 178 09:45 SANDOCAN Desen animat 10:15 Videoteca copiilor 10:30 Vectorul European (R) 11:00 Moldova în direct (R) 12:00 O seară în familie (R) 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi (R) 14:20 Civilizaţia chineză Ep. 1 15:10 Erudit cafe (R) 15:50 „M. Eminescu la 125 de ani de la stingerea din viaţă” 15:55 Părinţi şi copii (R) 16:30 Arts 21 DW Germania 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Moldova în direct 20:50 Super – loto „5” din „35” 21:00 ŞTIRI (rom) 21:25 AGRODOLCE Ep. 179 21:50 Reflecţii europene 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 CM de Fotbal 2014 01:00 ŞTIRI TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 07:50 Zon@ 08:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului Ep. 37, 38 10:30 România la Cupa Mondială 12:25 Opinii fiscale 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 De joi până joi 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente Ştiri 16:50 Legendele palatului Ep. 27, 28 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 Biziday 19:45 Sport 20:00 Telejurnal Meteo 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 Campionatul Mondial de Fotbal Brazilia 2014 22:00 Mondial 2014 22:55 Fotbal 01:00 S.O.S pe Marea Neagra (R) ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:20 Serial: Tânăr și nelinistit (r) 10:45 Film: Masca de argint (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:00 Film: Păcate de familie 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Acum ori niciodată 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:05 Film: Spartacus, ep.10 00:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 00:30 O seară perfectă Jurnal TV

VINERI, 13 IUNIE Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Global 3000 DW Germania 06:45 Legendele muzicii 06:55 „M. Eminescu la 125 de ani de la stingerea din viaţă” 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa!

08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

09:00 ŞTIRI (rus) 09:10 AGRODOLCE Ep. 179 09:45 SANDOCAN Desen animat 10:15 Concert pentru vioară şi orchestră 11:05 Moldova în direct (R) 12:00 Destine de colecţie (R) 12:30 Artelier In memoriam Dorina Vrabie 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi 14:20 Civilizaţia chineză Ep. 2 15:10 Chişinăul de ieri şi de azi 15:25 „M. Eminescu la 125 de ani de la stingerea din viaţă” 15:30 Ring Star Concurs muzical 16:30 Stil nou (R) 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Emisiune – divertisment 18:40 CM de Fotbal 2014 21:00 MESAGER 21:30 CM de Fotbal 2014 00:00 ŞTIRI 00:10 Russkii mir (R) 00:40 CM de Fotbal 2014 TVR 1 06:00 Telejurnal matinal (I) 07:00 Telejurnal matinal (II) 07:50 Zon@ 08:00 Telejurnal matinal (III) 09:00 Legendele palatului Ep. 39, 40 10:30 Fotbal (R) 12:30 Tribuna partidelor parlamentare 13:00 Beneficiar România (R) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Parlamentul României 16:45 Legendele palatului Ep. 29 17:20 Legendele palatului Ep. 30 18:00 Clubul celor care muncesc în Ro 18:10 Mondial 2014 18:55 Fotbal 21:00 Telejurnal Meteo 21:40 Mondial 2014 21:55 Fotbal 24:00 Exclusiv în România (R) 00:40 Mondial 2014 ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:05 Teleshoping 10:20 Serial: Tânăr și nelinistit (r) 11:00 Film: Păcate de familie (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruță 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Erin Brokovich 23:30 Film: Triunghiul 01:15 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 01:45 O seară perfectă Jurnal TV

SÂMBĂTĂ, 14 IUNIE Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Almanah cinematografic 06:45 „M. Eminescu la 125 de ani de la stingerea din viaţă” 06:50 Avangaraj (R) 07:50 Europa la noi acasă 07:55 În ritm de dans (R) 08:25 „M. Eminescu la 125 de ani de la stingerea din viaţă” 08:30 Spiridon Vangheli s-a întors acasă 09:00 LEGENDA LUI ZORRO 09:30 FRUMOASA ADORMITĂ 09:55 Publicitate 10:00 CM de Fotbal 2014 11:40 Ştiri pozitive 12:00 Ştiinţă şi inovare 12:30 Casa mea 13:00 Stil nou 13:30 Parteneriate pentru fiecare copil (R) 13:50 „Destin” Anastasia Lazariuc 16:00 Euroboxx DW Germania 16:30 Dor 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 Art club (rus) 17:45 Publicitate 17:50 Chişinăul de ieri şi de azi 18:05 Erudit cafe 18:35 2014 - anul Dumitru Matcovschi 18:40 CM de Fotbal 2014 21:00 MESAGER 21:30 CM de Fotbal 2014 00:00 ŞTIRI TVR 1 06:00 Sport plus (R) 07:00 O dată-n viaţă (R) 08:00 O dată-n viaţă (R) 09:00 O dată-n viaţă (R) P 10:00 Beneficiar România 10:30 Fotbal (R) 12:30 Maşini: teste şi verdicte(R) 13:00 Ora regelui 14:00 Telejurnal Sport (15’) 14:50 37°C 15:40 ANDOnevralgicul de sâmbătă 15:45 37°C 16:15 Persona non grata (R) 17:00 Exclusiv în România 17:50 Oameni care au schimbat Lumea 18:10 Mondial 2014 18:55 Fotbal 21:00 Telejurnal Meteo 21:40 Mondial 2014 21:55 Fotbal 24:00 Exclusiv în România(R) 00:40 Mondial 2014 00:55 Fotbal ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:00 Teleshoping 10:15 I like IT 10:35 Ce se întâmplă, doctore?

11:00 Promotor 11:30 Film: Iubire ca la carte 13:00 Stirile PRO TV 13:05Teleshoping 13:20Film: Jaf la Harvard 15:00 Film: Dansul dragostei 17:15 Film: Legile atracției 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 20:45 Film: Refugiu pentru viață 23:15 Film: Yellow 00:45 O seară perfectă Jurnal TV 06:00 Jurnal 06:30 Film Terenul de baseball 08:00 Deşteptarea de week-end 08:58 Earth TV 09:00 Deşteptarea de week-end 10:00 Teleshopping 10:15 Desene animate Hotel Transilvania 11:45 Mai pe scurt 12:00 Film Nota perfecta 14.00 Heroes Eroii S 01 Ep. 09 14:58 Earth TV 15:00 Eroii S 01 Ep. 10 15:45 Teleshopping 16:00 Film Balul de Absolvire 18:00 Patrula Jurnal TV 18:58 Earth TV 19:00 Jurnal 19:30 Film Mumia: Mormântul Împăratului Dragon 22:00 Film Unde dai şi unde crapă 00:00 Film Tatăl vitreg

DUMINICĂ, 15 IUNIE Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 CM de Fotbal 2014 08:00 Cuvintele Credinţei 08:45 Dialog social (R) 09:05 M. Eminescu: „Luceafărul” 09:40 „M. Eminescu la 125 de ani de la stingerea din viaţă” 09:45 Tezaur 10:00 Ring Star 11:00 Părinţi şi copii 11:35 La datorie (R) 11:55 Publicitate 12:00 Moldovenii de pretutindeni 12:30 Natura în obiectiv 13:00 Festivalul Iei 14:00 Baştina Magazin agricol 14:45 CM de Fotbal 2014 16:30 World Stories 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 Cultura azi 17:55 Evantai folcloric 18:30 Loteria „Milioane pentru Moldova” 18:40 CM de Fotbal 2014 18:45 Publicitate 18:50 CM de Fotbal 2014 21:00 MESAGER 21:25 (Meteo + Publicitate) 21:30 CM de Fotbal 2014 21:45 Publicitate 21:50 CM de Fotbal 2014 00:00 ŞTIRI 00:10 În ritm de dans (R) 00:40 CM de Fotbal 2014 03:00 Erudit cafe (R) TVR 1 06:00 Exclusiv în România (R) 06:50 Pe scurt despre orice 06:55 Zestrea românilor (R) 07:30 Universul credinţei 08:20 Simbolica 08:30 Universul credinţei 09:30 Pro patria 10:00 In grădina Danei 10:35 Viaţa satului (I) 11:50 Minutul de agricultură 12:00 Viaţa satului (II) 13:00 Tezaur folcloric 14:00 Telejurnal Sport (12’) 14:45 Fotbal (R) 16:45 Politică şi delicateţuri 17:40 Lozul cel mare 18:10 Mondial 2014 18:55 Fotbal 21:00 Telejurnal Meteo 21:40 Mondial 2014 21:55 Fotbal 24:00 Exclusiv în România(R) 00:55 Fotbal 02:50 Pe scurt despre orice ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:00 Teleshoping 10:15 După 20 de ani (ultima ediție) 11:00 Film: Jaf la Harvard (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshoping 13:20 Apropo Tv (ultima ediție) 14:15 Film: Legile atracției (r) 16:00 Film: Un negru pentru Casa Albă 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Aurul negru 23:30 Film: Colega de camera 2 01:00 O seară perfectă Jurnal TV 06:00 Jurnal 06:30 Film Grădina secretă 08:00 Deşteptarea de week-end 08:58 Earth TV 09:00 Deşteptarea de week-end 10:00 Teleshopping 10:15 Asfalt de Moldova 11:00 Madagascar: Insula Minunilor Ep.1 12:00 Festivalul „La Cireșe” - LIVE 12:05 Film Pantera Roz 2 14:00 Festivalul „La Cireșe” - LIVE 14:05 Eroii S 01 Ep. 11 15:00 Eroii S 01 Ep. 12 15:45 Teleshopping 16:00 Festivalul „La Cireșe” - LIVE 16:05 Film Șef și puțin mai mult!

18:00 Paparazzi 19:00 Jurnal 19:30 Film Ceva de împrumut 21:15 Ora de ras 22:15 Film The Iceman 00:00 Film Alfie

06:00; 07:00; 08:00; 13:00 (ex); 17:00; 19:00; 19:40 (sp); 22:30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Soția Perfectă S 01 Ep. 13 09:45 Egypt: What lies beneath Ep. 2 10:45 Patrula Jurnal TV 12:00 Ora expertizei 13:30 Teoria Big Bang, S 04 Ep. 15 14:00 Eureka S 02 Ep. 01 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones S 06 Ep. 19 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 CSI: Crime și investigații Ep. 14 20:30 Film Diavolul se îmbracă de la Prada 22:55 Mai pe scurt 23:00 Supernatural S 04 Ep. 13 00:00 Film Metodă periculoasă

06:00; 07:00; 08:00; 13:00 (ex); 17:00; 19:00; 19:40 (sp); 22:30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Soția Perfectă S 01 Ep. 14 09:45 Orașele dispărute ale Antichității 10:45 Ora de ras 12:00 Ora expertizei 13:30 Teoria Big Bang, S 04 Ep. 16 14:00 Eureka S 02 Ep. 02 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones S 06 Ep. 20 16:45 Teleshopping 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 CSI: Crime și investigații Ep. 15 20:30 Film Barbaţii în negru 22:55 Mai pe scurt 23:00 Supernatural S 04 Ep. 14 00:00 Film În sălbăticie

06:00; 07:00; 08:00; 13:00 (ex); 17:00; 19:00; 19:40 (sp); 22:30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Soția Perfectă S01E15 09:45 Orașele dispărute ale Antichității 10:45 Paparazzi 12:00 Ora expertizei 13:30 Teoria Big Bang, S 04 Ep. 17 14:00 Eureka S 02 Ep. 03 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones S 06 Ep. 21 16:45 Teleshopping 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 CSI: Crime și investigații Ep. 16 20:30 Film Solaris 22:55 Mai pe scurt 23:00 Supernatural S 04 Ep. 15 00:00 Film Vremea Răzbunării

06:00; 07:00; 08:00; 13:00 (ex); 17:00; 19:00; 19:40 (sp); 22:30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Soția Perfectă S 01 Ep. 16 09:45 Orașele dispărute ale Antichității 10:45 Asfalt de Moldova 12:00 Ora expertizei 13:30 Teoria Big Bang, S 04 Ep. 18 14:00 Eureka S 02 Ep. 04 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones S 06 Ep. 22 16:45 Teleshopping 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 CSI: Crime și investigații Ep. 17 20:40 Cabinetul din Umbră 22:55 Mai pe scurt 23:00 Supernatural S 04 Ep. 16 00:00 Film Machete

06:00; 07:00; 08:00; 13:00 (ex); 17:00; 19:00; 19:40 (sp); 22:30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Soția Perfectă S 01 Ep. 17 09:45 Teleshopping 10:00 Film Răsfăţaţii Americii 12:00 Ora expertizei 12:58 Earth TV 13:30 Teoria Big Bang, S 04 Ep. 19 14:00 Eureka S 02 Ep. 05 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones S 06 Ep. 23 16:45 Teleshopping 17:15 Прямой Разговор 18:55 Meteo 18:58 Earth TV 19:50 CSI: Crime și investigații Ep. 18 20:30 Film Regatul Cerului 23:00 Film Vineri 13 00:30 Прямой Разговор R

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Пока все дома” 11:00 Премьера. “Л. Зыкина. “Здесь мой причал...”

12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 “Романовы” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:15 “Романовы”. Продолжение 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Концерт группы “Любэ” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:00 фильм “Метро” 00:20 “Primele stiri” (rus) 00:30 Фильм “Цвет нации” 01:50 фильм “Прогулка в облаках” 03:25 “Prima Ora” (R)

06:00 Новости 06:10 Сергей Маковецкий. Раб сцены 07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:35 “Ералаш” 10:00 Новости 10:15 “Пока все дома” 11:00 “Валентин Смирнитский. Портос на все времена” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости (с субтитрами) 12:25 “1812” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 “1812”. Продолжение 15:50 “Романовы” 17:30 комедия “Бриллиантовая рука” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:20 “Бриллиантовая рука”. Прод.

19:30 фильм “Два дня” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:00 фильм “Ангел в сердце” 01:40 “Primele stiri” (rus) 01:50 комедия “Кажется, я люблю свою жену”

05:10 комедия “Вас вызывает Таймыр” 06:00 Новости 06:10 “Вас вызывает Таймыр”. Прод.

06:50 Комедия “Дачная поездка сержанта Цыбули” 08:15 “Играй, гармонь любимая!”

08:55 “Умницы и умники”. Финал 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Все перемелется, родная...”

12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 фильм “Два дня” 13:50 “Война в Корее” 17:25 Комедия “Любовь и голуби” 18:00 Вечерние новости 18:15 “Любовь и голуби”. Прод.

19:25 “Две звезды” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:20 “Время” 21:45 “Сегодня вечером” 23:25 “Что? Где? Когда?”

00:45. Концерт Леонида Агутина 02:15 “Гладиаторы футбола” 03:05 фильм “Это сильнее меня” 04:30 фильм “Бешеное золото”

06:00 Новости 06:10 “Индийские йоги среди нас” 07:00 фильм “Вас ожидает гражданка Никанорова” 08:30 “Армейский магазин” 09:00 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Пока все дома” 11:05 “Юрий Андропов. “Истина, страшней которой нету...”

12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 фильм “Метро” 14:40 фильм “Настоящая любовь” 16:35 “Призвание”. Премия лучшим врачам России 18:00 Вечерние новости 18:15 “Призвание”. Премия лучшим врачам России 19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza saptamanii” (rom) 21:35 “Время” 22:00 “Клуб Веселых и Находчивых”. Летний кубок в Сочи 00:05 “Большая разница ТВ” 01:35 фильм “Дерево Джошуа”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:30 фильм “Свадьба с приданым” 14:25 “Время обедать!”

15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “В наше время” 16:20 “Они и мы” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 сериaл “Куприн. Яма” 00:05 “Primele stiri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 “Познер”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:30 сериaл “Куприн. Яма” 14:25 “Время обедать!”

15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “В наше время” 16:20 “Они и мы” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10. сериaл “Куприн. Яма” 00:05 “Primele stiri” (rus) 00:15 “Вечерний Ургант” 00:45 Ночные новости 00:55 Премьера. “Война в Корее”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:30 сериaл “Куприн. Яма” 14:25 “Время обедать!”

15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “В наше время” 16:20 “Они и мы” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 “ДОстояние РЕспублики: Давид Тухманов” 00:05 “Вечерний Ургант” 00:55 “Primele stiri” (rus)

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

I 23

avizier

Inspecţia Socială anunţă concurs pentru ocuparea funcţiilor publice vacante: 1. Inspector superior – 1 funcţie, 2. Inspector – 2 funcţii.

Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului este plasată pe panoul informaţional la sediul: mun. Chişinău, str. Hînceşti 53, bloc B, et. 6, pagina web a Ministerului Muncii Protecţiei Sociale şi Familiei www.mmpsf.gov.md Contacte: telefon 022 999-239.

Revista NOI Revistă pentru copiii şi nepoţii Dvs., cu creaţiile, sugestiile, doleanţele şi răspunsurile lor; Poezie, proză; Interviuri cu personalităţi; Consultaţii ale psihologului; Întîlniri cu vedete de cinema, muzică, teatru; Sfaturi practice şi utile; Ecologie; Sport; Curiozităţi; Concursuri cu bilete de odihnă în România, premii băneşti, articole sport, suvenire, mici biblioteci.

Abonînd copilul, nepotul Dvs. la NOI, îi asiguraţi o viaţă mai frumoasă şi mai interesantă.

Revista NOI apare lunar, inclusiv în vacanţa mare, fără numere comasate.

Costul unui abonament pentru a doua jumătate a anului 2014 – 90 de lei; Indice 31239 Abonamentul la revista NOI poate fi perfectat la orice oficiu poştal.

Cooperativa de Întreprinzător „Agrostoc” anunţă postul vacant de specialist achiziţii si export Cerinţe: Studii superioare Experienţa in domeniu (v-a constitui un avantaj) Posedarea PC (Word, Excel, Internet) Comunicare liberă în limba română, rusă (cunoaşterea limbii engleze va constitui un avantaj) Trăsături personale: capacitati de organizare, planificare, administrare, responsabil, punctual, activ Permis de conducere (categoria B) Oferim: Salariu inalt si bonusuri in functie de performante Mediu de lucru profesionist, intr-o companie in continua dezvoltare Proiecte de training intern si extern Alte Beneficii materiale Pachet social asigurat Cei interesaţi sunt rugaţi sa transmită CV-ul la: Fax: 59 71 59 sau e-mail: ciudin.ina@agrostoc. md; tel: 59 70 80

Editor conţinut online Cerinţe: Gândire creativă, orientat spre soluţii şi focusat pe detalii Capacitate de a face research, folosind mai multe surse Bun cunoscător Office (Word, Excel, Power Point) Punctualitate, seriozitate, integritate; Capacitatea de a prioritiza activităţile, de a respecta termenele limită Determinare şi perseverenţă, atitudine proactivă Atitudine pozitivă, spirit de echipă.

Responsabilităţi: Propunerea de subiecte (teme) potrivite pentru articolele de pe website; Crearea de continut nou şi redactarea acestuia într-o manieră interesantă şi atractivă pentru publicul ţintă (articole, postări pentru reţelele de socializare, conţinut newsletter, mesaje campanii); Realizarea conceptului creativ pentru campaniile de promovare online; Condiţii oferite: Colectiv tânăr Salariu atractiv, achitat la timp Training inclus Oficiu bine dotat Mod de aplicare: Trimite CV-ul + o poză şi o scrisoare de intenţie de aproximativ 200 cuv la adresa de e-mail: jobs@ds-md.com

Compania BT Leasing Moldova, membră a Grupului financiar Banca Transilvania, anunţă concurs pentru postul vacant de Manager de vânzări Cerinţe: Studii superioare economice; Abilităţi de comunicare, negociere şi organizare; Dinamism, orientare către rezultate şi creştere profesională; Permis de conducere cat. B. Existenta masinii personale va constitui un avantaj Responsabilităţi: Promovează produsele de leasing ale companiei; Menţine şi dezvoltă relaţiile de parteneriat cu clienţii companiei; Supervizează derularea contractelor Realizează obiectivele din planul de vânzări.

Se oferă: Pachet salarial atractiv (salariu fix + bonus din vânzări); Telefon mobil, laptop; Mediu de lucru dinamic; Colaborarea cu o echipă tânără şi profesionistă.

CV-ul va fi expediat pe adresa de e-mail contact@btleasing.md.

Vor fi contactate doar persoanele care corespund cerinţelor.

WELLNESS LAND este ceea la ce aţi visat! „Wellness Land” înseamnă mai mult decât o simplă sală de sport.

Situat în Centrul oraşului, echipat cu cele mai moderne aparate sportive, clubul nostru vă oferă un spectru larg de servicii, totul pentru comfortul şi frumuseţea Dumneavoastră!

Pentru a putea beneficia de toate serviciile oferite, trebuie să deveniţi membri ai clubului, prin procurarea unui abonament. Vă propunem două tipuri de abonamente: Individuale şi Corporative.

Servicii, incluse în abonament:  Sală de forţă întreaga aparatură din sala “Wellness Land” poartă marca “Technogym” şi a fost aleasă astfel încât să întrunească şi cele mai exigente cerinţe

 Sală cardio cu 3 benzi de alergare, biciclete  Săli pentru antrenamentele de grup  Mai mult de 15 tipuri de antrenamente în grup  Sală Cycle (Bike)  Sală Kinesis  Saună infraroşie  Dulap individual pentru perioada antrenamentului  Safeu pentru depozitarea lucrurilor preţioase  Antrenor de serviciu  Parcare

Servicii contra plată suplimentară:  Antrenor personal  Masaj (general, anticelulitic, împachetări cu ciocolată, miere etc.)

 Wellness key  Salon de frumuseţe  Solar  Program de nutriţie  SPA  Fitness bar  Fitness shop  Fitness pentru copii

Vă aşteptăm pe str. M.Varlaam, 46 Luni Vineri 7.00 23.00 Sîmbătă 9.00 21.00 Duminică 10.00 18.00 Contacte Chişinău, str. Mitropolit Varlaam 46 tel. +373 22 54-60-80; +373 22 54-66-99 e-mail: info@wellnessland.md

GRANTURI DE STUDIU ŞI CERCETARE ÎN SUA Eşti un cercetător sau profesor universitar din R. Moldova şi doreşti să desfăşori activităţi de cercetare sau de studiu în SUA? Ambasada SUA în Republica Moldova are plăcerea să anunţe concursul anual pentru Programul Fulbright Scholar, Programul Fulbright Faculty Development şi Programul Hubert H. Humphrey Fellowship.

Aceste programe, care sunt pentru anul academic 2015-2016, oferă granturi de cercetare sau studiu cercetătorilor moldoveni, profesorilor universitari sau experţilor care îndeplinesc cerinţele de eligibilitate. Există condiţii specifice pentru fiecare program, de exemplu, cetăţenia Republicii Moldova şi domiciliu permanent în ţară (rezidenţi permanenţi ai regiunii transnistrene pot fi consideraţi, indiferent de cetăţenie), abilitatea de a scrie şi vorbi în limba engleză şi experienţă în domeniul profesional.

Programele oferă oportunităţi egale tuturor solicitanţilor şi nu fac discriminări pe baza de rasa, culoare, sex, religie, origine naţională sau etnică, limba maternă, handicap ​​ sau invaliditate.

Cererile on-line trebuie depuse până la 2 iunie 2014 . Mai multe informaţii despre aceste programe şi formulare electronice sunt disponibile aici sau sunând la 022-408352 şi 022-408995.

Centrul Internaţional pentru Protecţia şi Promovarea Drepturilor Femeii „La Strada” anunţă concurs pentru suplinirea postului vacant de Consultant la Linia Fierbinte Cerinţe minime faţă de candidat: • Studii superioare, preferabil în domenii umanitare, facultatea de psihologie/asistenţă socială va fi un avantaj • Cunoaşterea limbilor româna, rusă şi engleză.

• Cunoaşterea calculatorului la nivel de utilizator (aplicaţii MS Office, internet).

Competenţe: • Responsabilitate socială, empatie; • Abilităţi de comunicare, limbaj coerent; • Abilităţi în lucrul cu persoane aflate în dificultate; • Capacitate de lucru în condiţii de stres; • Spirit de echipă; • Disponibilitate de a munci în ture; • Corectitudine şi confidenţialitate în relaţia cu beneficiarii.

Responsabilităţile Consultantului la Linia Fierbinte • Consiliere telefonică în domeniul migraţiei sigure şi facilitarea accesului la asistenţă în cazuri de trafic de fiinţe umane • Identificarea problemelor beneficiarilor şi metodelor de soluţionare a acestora; • Evaluarea necesitaţilor imediate şi potenţialului risc de expunere a beneficiarului, la situaţii de trafic şi exploatare; • Consiliere suportivă pentru depăşirea problemelor emoţionale a beneficiarilor; • Facilitarea accesului la asistenţă necesară pentru beneficiar, îndrumarea către instituţiile, autorităţile şi specialiştii competenţi in domeniul dat; • Participarea la colectarea informaţiei necesare pentru consilierea telefonică; • Înregistrarea şi evidenţa sunetelor conform formei prestabilite; • Regimul de lucru flexibil, în ture.

Persoanele interesate pot prezenta dosarul de aplicare: • CV-ul, • scrisoarea de motivare, prin e-mail: hotline@lastrada.md Telefonul de contact 0 22 23 33 09, 0 800 77777 Doar persoanele pre-selectate vor fi contactate pentru interviu. Selecţia finală se va face după instruirea candidaţilor.

Poziţia este funcţională începând cu 1 Iunie.

Mişcarea Ecologistă din Moldova vă invită să participaţi la Concursul şcolar internaţional „Fii un Artist al Dunării 2014”! „Fii un Artist al Dunării” este un concurs care se desfăşoară anual şi care are ca scop să contribuie la educaţia ecologică a copiilor prin implicarea lor într-un mod creativ în descoperirea frumuseţilor naturii.

Mişcarea Ecologistă din Moldova este organizatorul naţional al concursului.

24 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 20 (473) joi, 5 iunie 2014

ultimA PAGINĂ Primul spectacol la Circul de Stat din Chişinău Anul acesta, de Ziua Internaţională a Copilului, părinţii au avut posibilitatea să-şi ducă odraslele la un spectacol la Circul de Stat din Chişinău. Pe 30 mai, pe arena mică a circului, a avut loc premiera programului de inaugurare.

Deşi arena mică dispune de doar 300 de locuri, iar intrarea este prin uşa de serviciu, totuşi, după cum susţine ministra Culturii, Monica Babuc, renovarea arenei mici este un pas foarte important şi „ne bucurăm de revenirea în acest lăcaş al copilăriei”.

Costul biletelor variază între 180 şi 250 de lei. Directorul Circului, Andrei Locoman, susţine că preţul s-a stabilit în funcţie de cheltuielile pentru program, capacitatea sălii şi costul total. Mult se cheltuie şi pentru întreţinerea animalelor. Directorul e sigur că, la Chişinău, se vor găsi o mie de persoane doritoare să procure cele o mie de bilete a câte 250 de lei. „Şi-apoi, cine a zis că arta trebuie să fie ieftină?”, a opinat Locoman. Potrivit reprezentanţilor Circului, pentru zilele de 30 mai-1 iunie au fost vândute toate bilelele.

,,Artiştii trimişi pe drumuri revin acasă”

Programul de inaugurare are loc în perioada 30 mai-29 iunie, cu genericul „Magia Circului”.

Regizorul Igor Cemortan declară că acest generic e la unison nu doar cu elementele de magie din spectacol, ci şi cu însăşi „renaşterea circului”.

Spectacolul cuprinde evoluţiile mai multor artişti din R.

Foto: locals.md

Moldova, dar şi din Ucraina, Rusia, Norvegia, chiar şi din Nicaragua.

Invitaţi speciali sunt dresoarea Eva Julia Cristy şi iluzionistul Michael King. Aceştia sunt prezenţi pe parcursul întregii perioade de inaugurare. Astfel, după cum susţine Monica Babuc, „artiştii trimişi pe drumuri revin acasă”.

Dumitru Rotaru, artist de circ, originar din R. Moldova, spune că a călătorit mult prin alte ţări, dar acum îl bucură nespus de mult faptul că poate reveni acasă.

O parte din banii acumulaţi în urma reprezentanţiilor de circ vor fi utilizaţi pentru renovarea arenei mari.

Potrivit lui Andrei Locoman, pentru renovarea arenei mici a Circului s-au cheltuit 1,5 milioane de lei, statul contribuind cu o cotă-parte mică. Directorul circului susţine că mare parte a banilor folosiţi provin din surse extrabugetare - agenţi economici, persoane private „care au împărţit din puţinul ce-l au”.

Locoman speră că, peste 3-4 ani, vor reuşi să renoveze şi arena mare a circului, partineriatul public-privat fiind o soluţie eficientă în acest sens.

Circul a fost închis, pentru reparaţie, acum 10 ani.

A.P.

Poliţiştii văzuţi cu ochii copiilor De Ziua Internaţională a Copiilor, Inspectoratul General al Poliţiei a premiat învingătorii concursului naţional de desen cu genericul „Poliţia în imaginaţia mea”. Potrivit organizatorilor, la concurs au participat 8200 de copii, prezentând 8600 de desene care reflectau poliţistul şi rolul acestuia în viziunea unui copil.

Dorin Recean, ministrul Afacerilor Interne, a subliniat, în debutul manifestării, că „trebuie să fim atenţi la prezentul pe care îl construim pentru copiii noştri”.

Adresându-se copiilor, el a spus: „Sfatul meu este ca voi să ascultaţi de părinţi, să respectaţi regulile de circulaţie, precum şi regulile de comportament”.

Ion Bodrug, şef al IGP, a declarat că 1 iunie este ziua care ne reaminteşte că copiii noştri trebuie să trăiască într-un mediu securizat, unde s-ar putea dezvolta sănătos şi corect.

Printre organizatorii acestui concurs s-a numărat şi Terre des hommes (Tdh) – Lausanne, Elveţia.

Reprezentanta în R. Moldova a Fun-

Foto: Tatiana Beghiu

daţiei „Terre des hommes”, Iveta Bartunkova, le-a mulţumit copiilor care au răspuns la această provocare artistică. „Mă bucur că pot să fiu aici, alături de voi, şi că am avut ocazia să văd ce gândesc copiii despre poliţişti. Mesajul pe care ni l-aţi transmis prin creaţiile voastre este foarte important, în special pentru poliţie, astfel îmbunătăţindu-se munca şi prestaţia poliţiştilor faţă de societate”, a declarat la eveniment Iveta Bartunkova. În urma concursului, au fost premiaţi 62 de copii, premiile fiind repartizate pe categorii de vârstă.

La categoria de vârstă 6-10 ani, locul I i-a revenit lui Denis Maţuev, locul II – Andreei Rău, iar locul III – lui Egor Bretcov.

La categoria de vârstă 11-14 ani: locul I – Victor Pavlinciuc, locul II – Daniel Şatohin, locul III – Daniela Andoni.

Iar la categoria de vârstă 15-18 ani: locul I – Camelia Gonţa, locul II – Anastasia Odainic, locul III – Irina Railean.

Cei prezenţi la eveniment au urmărit prezentările de forţă ale Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială „Fulger”, prestaţia Centrului chinologic şi a cavaleriei Inspectoratului Naţional de Patrulare, Clubul sportiv de Taek Wondo din Costeşti, toate fiind acompaniate de Orchestra Trupelor de Carabinieri.

Evenimentul face parte dintrun proiect de colaborare realizat cu participarea IGP şi reprezentanţa din R. Moldova a Fundaţiei „Terre des hommes”. Unul dintre scopurile Acordului semnat de părţi la 13 mai 2013 îl constituie consolidarea competenţelor angajaţilor poliţiei în domeniul protecţiei interesului superior al copilului.

Tatiana Beghiu

„Casa Gavroche” a împlinit 10 ani Pe 27 mai, în „Casa Gavroche” era sărbătoare. Cei de acolo marcau 10 ani de activitate a Centrului de reabilitare socială a copiilor.

Svetlana Chifa, şefa Direcţiei pentru Protecţia Drepturilor Copilului (DMPDC), vorbea în cadrul evenimentului despre cum a apărut centrul, numit, de altfel, „cuib” pentru copiii străzii. „Ne-am dorit un centru deschis către comunitate, orientat spre reintegrarea în familie a copiilor. Astfel de centre sunt o soluţie pentru copiii care se confruntă cu o viaţă dură de la vârste fragede”. „Casa Gavroche” reprezintă un loc de plasament temporar al copiilor aflaţi în dificultate: copiii străzii, orfani, semiorfani, abandonaţi, copiii abuzaţi emoţional sau fizic, din Chişinău şi din suburbii. „Lucrăm pentru a-i reintegra în familia lor biologică, în familia extinsă sau pentru plasarea lor în altă familie, cu excepţia instituţionalizării. Dacă integrarea este imposibilă, căutăm o altă formă de protecţie, de exemplu, un alt centru de plasament pentru copii orfani sau rămaşi fără îngrijire părintească”, ne explică Tatiana Buinovschi, asistentă socială. „Casa Gavroche” funcţionează în regim non-stop. Fiecare copil necesită lucru individual. Termenul de aflare al unui copil în centrul de plasament e de un an, perioadă în care cei de la centru încearcă să găsească soluţia optimă pentru fiecare copil. Primul lucru pe care-l fac atunci când ajunge copilul la centru este să-i găsească părinţii, să stabilească locul lor de trai şi, dacă este posibil, să încheie cu ei un contract de intervenţie. Astfel, centrul îşi asumă responsabilitatea să asigure copilului adăpost, hrană, îmbrăcăminte, încălţăminte pentru perioada aflării sale aici, să-l integreze în sistemul de educaţie, în comunitate. Părintele, la rândul lui,

Foto: Tatiana Beghiu

îşi asumă responsabilitatea să viziteze copilul regulat, să-şi găsească un loc de muncă, pentru a crea condiţii elementare de trai pentru educaţia şi întreţinerea copilului.

Dacă cei de la centru observă efortul depus pentru soluţionarea problemelor, constatând că şi copiii, şi părinţii vor să fie împreună, copilul revine în familia biologică. Dacă, însă, părinţii au o atitudine iresponsabilă, atunci asistenţii sociali caută posibilităţi de reintegrare a acestora în familia extinsă.

Copiii de la „Casa Gavroche” frecventează grădiniţele, şcolile, gimnaziile din regiune, astfel încât copiii să fie reintegraţi în societate.

După asta vin „acasă”, iau masa, se odihnesc, îşi fac lecţiile, se joacă, apoi merg la culcare. „Nu suntem un centru de zi. Aceasta poate fi considerată casa lor, familia lor şi ceea ce fac copii în familie, asta fac şi copiii noştri aici”, spune Nina Dodon, directorul centrului.

La aniversarea „Casei Gavroche” au venit şi dintre cei care au stat cândva la centru. Copii care s-au întors în familiile lor biologice, dar şi care au fost adoptaţi. „Ne

bucurăm că am revăzut în această zi familia care a adoptat trei fraţi orfani”, ne-a declarat directorul centrului.

Toţi copiii cu care am reuşit să discutăm au spus că sunt fericiţi că trăiesc în această „casă”, dar asistenta socială a Centrului, Tatiana Buinovschi, zice că, „deşi copiii se simt aici foarte bine, totuşi, ei îşi doresc o familie proprie, iar atunci când văd că centrul e vizitat de potenţiali părinţi adoptivi, visează să îi aleagă anume pe ei”. Întrebată despre realizările din aceşti 10 ani, Nina Dodon menţionează reparaţia capitală care s-a făcut la centru şi amenajarea unei săli de calculatoare. Când a venit la „Casa Gavroche”, acum 8 ani, aici nu erau condiţii prea bune de trai. „Dar cea mai mare realizare pentru „casă”, spune directoarea, este faptul că 245 de copii au beneficiat aici de sprijin şi înţelegere. Unii dintre ei, circa 60%, au fost reintegraţi în familia biologică, iar alţii, circa 15%, au fost adoptaţi. Fiecare copil are acoperiş deasupra capului şi nu mai este singur”.

Tatiana Beghiu