ZdG nr. 470 [May 15, 2014]

pagina 10 I exclusiv

Interviu cu Lucia Spoială,

directoare a Biroului Naţional de Statistică al R. Moldova

SUNTEM NUMĂRAŢI: Fiecare cifră contează

Nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014 săptămânal independent de investigaţii

primul număr a apărut la 29 iulie 2004

www.zdg.md

preţ 5 lei

Poliţist condamnat la libertate pagina 12 I reporter special

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

circ în tramvai Rogozin ducea pachete cu lenjerie la Kremlin Marţi, 13 mai, agenţia de presă Itar-Tass a remis o ştire îngrijorătoare cu privire la vicepremierul rus Vladimir Rogozin. Pagina 20 Jurnalişti din Moldova, decoraţi de Putin Preşedintele Rusiei a semnat un decret prezidenţial prin care a acordat sute de înalte distincţii de stat unui grup de jurnalişti. Pagina 20

pagina 7 I dosar

pagina 15 I trăind de gardă

Poliţist pedepsit cu „10% din indemnizaţia lunară”

Reportaj cu „Melancolia” Sofiei Rotaru

Iulian Chiţan, ofiţerul de urmărire penală care a efectuat urmărirea penală în dosarul lui Dan Vulpe, tânărul ucis în urma unui accident rutier comis în decembrie 2013, a fost pedepsit pentru erorile admise în gestionarea dosarului cu „10% din indemnizaţia unică lunară pentru aprilie 2014”.

În satul de baştină al Sofiei Rotaru, Marşeniţa (în ucraineană Marşinţi) din regiunea Cernăuţi, rudele şi consătenii păstrează amintiri frumoase cu fata harnică şi deşteaptă care, înainte de a reuşi pe marile scene, a reuşit să fie prima la prăşit în colhoz, la competiţii sportive şi la învăţat bine.

pagina 13 I reporter special

Cerşetorii, între copii şi alcool

Reuşesc cu uşurinţă să obţină mila trecătorilor, mai ales atunci când invocă drama unor copii bolnavi. În timpul sesiunii de cerşit par trişti, săraci, flămânzi şi neajutoraţi. După – îşi schimbă hainele, dar şi starea de spirit, trăgând un păhărel-două la vânzătorii de alcool din stradă.

pagina 16 I integritate

Problemele justiţiei în timpul reformei Sistemul judiciar se confruntă cu o serie de probleme, chiar dacă este supus unui şir de reforme, menite să-l salveze de corupţie şi incompetenţă. Reforma Judiciarului nu a luat amploarea cuvenită, iar instituţiile statului s-au axat doar pe promulgarea de legi, dar nu şi pe aplicarea lor în practică.

2 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

opinii sondaj

12-18 mai, „Săptămâna NATO în R. Moldova” „NATO respectă statutul de neutralitate al R. Moldova...”. Cu toate acestea, „ne dorim o relaţie de durată în vederea consolidării securităţii naţionale a R. Moldova”, însă „autorităţile de la Chişinău urmează să decidă asupra gradului de aprofundare a relaţiilor cu Alianţa” (Din declaraţia Secretarului General adjunct NATO, Alexander Vershbow, aflat în vizită la Chişinău).

Avem nevoie de NATO? Tudor Botnaru, ex-ministru al Securităţii Experienţa celor 20 de ani de independenţă ne-a arătat clar că un stat mic, ca al nostru, nu poate exista fără o „umbrelă” de securitate. Parcă în perioada URSS nu tot sub umbrelă eram? Astăzi situaţia e alta. Rusia nu ne mai poate fi umbrelă, după ceea ce s-a întâmplat în 1992 la Nistru, iar R. Moldova nu are capacităţile necesare pentru a-şi asigura securitatea. NATO pentru noi este o soluţie şi trebuie să fortificăm relaţiile cu NATO pe toate căile posibile, inclusiv baze militare NATO pe teritoriul republicii. Neutralitate militară e bine, dar noi nu suntem nici Elveţia, nici Austria. Neutralitatea militară e bună pentru cei cu vecini buni.

Vladimir Beşleagă, scriitor, deputat în Primul Parlament Avem nevoie. Lucrurile nici nu ar trebui puse în discuţie.

Vedeţi ce se întâmplă în Ucraina? Tensiunile în regiune cresc şi riscurile la adresa R. Moldova cresc şi ele. Dacă şi-a permis acest „derjimorda” de Rogozin să ameninţe militar România, credeţi că va fi mai tolerantă Rusia cu noi? Noi avem nevoie nu doar de o extindere a relaţiilor, ci şi de o apropiere de NATO. „Neutralitatea” nu ne apără. Dacă rămânem la „neutralitate”, vom fi călcaţi în picioare aşa cum am fost călcaţi în 1992 la Nistru sau aşa după cum e călcată azi Ucraina.

Elena Mârzac, CID NATO în R. Moldova Trăim într-o societate perturbată de vechile stereotipuri vizavi de Vest şi de NATO. Potrivit ultimului sondaj la acest subiect, 52% dintre chestionaţi aleg „neutralitatea militară” ca soluţie de securitate pentru R. Moldova şi doar 14% - NATO. Vorbitorii de limba rusă şi cei de vârsta a treia aleg „neutralitatea” şi o fac, cred eu, numai ca să nu aleagă NATO, care este perceput, în virtutea preceptelor sovietice, ca bloc militar anti-Rusia.

Speculaţiile politice de genul „nu mergeţi în NATO că vă transformaţi copiii în carne de tun”, din păcate, îşi mai au efectul...

Semantica este deseori folosită împotriva NATO, deşi NATO de mult nu mai este o Alianţă militară. În acest sens mai avem de lucru. Lumea trebuie să înţeleagă că trăim într-o regiune în care avem nevoie de o umbrelă de securitate garantată, precum NATO. Valentin Dolganiuc, analist politic Să fie clar: neutralitatea militară, pe lângă faptul că nu este o garanţie de securitate, mai este şi foarte costisitoare. Uitaţi-vă ce face Rusia din neutralitatea Ucrainei. Bănuiesc că cei care pledează pentru neutralitatea R. Moldova nu au idee cu ce se mănâncă acest ”bine”. Pe elveţieni, de exemplu, neutralitatea militară îi costă cele mai mari cheltuieli pe cap de locuitor, pentru că tot banul pentru securitate este din bugetul naţional. Eu cred că trebuie s-o terminăm cu speculaţiile politice în jurul neutralităţii. R. Moldova, din moment ce a ales UE, trebuie să aleagă şi NATO. Da, Constituţia, deocamdată, nu ne permite, dar nici nu ne interzice să avem cea mai strâns posibilă colaborare cu NATO.

Rusia rămâne la Dunăre Petru Grozavu petru@zdg.md

Rusia se vrea din nou la Dunăre.

Pe bune. Degeaba insistă unii experţi în geopolitică că Rusia s-a resemnat, că şi-ar fi pierdut interesul pentru Gurile Dunării, că în secolul cosmosului, supersonicii şi rachetelor nucleare distanţele într-un eventual război nu mai contează într-atât de mult ca înainte, că ”ţintele” se văd ca în palmă din cosmos - dacă nu e posibil să fie identificate şi atacate de pe pământ, iar noile tehnici şi tehnologii militare sunt capabile să recupereze, în cazul în care Rusia ar avea acest interes, orice distanţă. O fi. Dar e una să stai cu armatele pe malul Dunării şi alta e să stai cu ele pe malul Nistrului.

Una e să ţii sub control fluxul navigaţional pe Nistru sau Volga şi alta e pe Dunăre. Dunărea nu e Nistru, nici Nipru, nici Don, nici Volga, nici Baikal... Dunărea e şi apă, dar şi podul dintre două lumi, pentru care Rusia aşa şi nu şi-a găsit o alternativă după 1991. Spre deosebire de Ucraina, Rusia, în toţi anii de dominaţie sovietică, a ştiut să dea importanţă prezenţei sale la Dunăre, şi nu doar pe plan militar, ci pe plan militar în primul rând.

De la vărsarea Prutului în Dunăre şi până la intrarea Dunării în Marea Neagră, malul ei a fost ticsit de armată. Însă Rusia s-a fortificat aici şi economic. Portul de la Reni, cu 6 debarcadere, ajunsese pe primul loc la Dunăre după volumul de încărcături, iar nodul de cale ferată, tot de la Reni (Reniul fiind singurul punct cu trecere pe uscat între stânga şi dreapta Dunării), devenise cel mai important canal pe relaţia economico-comercială cu CAER-ul (Europa socialistă).

Rusia, cu experienţa sa de mare imperiu, a ştiut să profite de avantajele Dunării, Ucraina - fie că nu a ştiut, fie că nu a avut timp, fiind preocupată mai mult de problema ”velicoucrainismului” ei primitiv şi de etnicizarea zonei. Aşa sau altfel, lucrurile au ajuns acolo unde au ajuns: Rusia cu armatele la graniţele Ucrainei, iar Ucraina cu un război de gherilă, care-i ameninţă pacea, integritatea teritorială, ordinea constituţională şi dreptul de a mai rămâne la Dunăre.

Pentru conformitate, P.G.

Şi totuşi, mai are Rusia interese la Dunăre? În vara lui 1997, preşedinţii Ucrainei (Leonid Kucima), României (Emil Constantinescu) şi R. Moldova (Petru Lucinschi) se reuneau la Ismail, în inima Basarabiei istorice, pentru semnarea Acordului de constituire a Euroregiunilor ”Dunărea de Jos” şi ”Prutul de Sus”. Am mers la Ismail şi în calitate de meseriaş media, dar şi de preşedinte al Societăţii Culturale ”Dunărea şi Marea”. Crearea celor două

Într-o pauză, liberă de programul oficial, s-a întâmplat să ne pomenim, la o terasă, cu câţiva rotofei ai SBU-ului ucrainean. ”Ce credeţi voi despre ceea ce se întâmplă la Ismail?” I-am zis că e o treabă bună, că Dunărea nu mai poate fi o zonă de război rece şi că din această relaţie nu are de pierdut nimeni, la care a urmat o altă întrebare: ”Dar la interesele Rusiei v-aţi gândit?”

Euroregiuni a fost o condiţie a Tratatului politic dintre România şi Ucraina, Bucureştiul condiţionând Kievului să accepte şi Chişinăul pe rol de partener în acest proiect de cooperare transfrontalieră – proiect care, de altfel, nu a mai luat ”foc”, atât din vina Kievului cât şi a Chişinăului. În presă s-a scris de mai multe ori că înmormântarea celor două Euroregiuni s-a făcut la indicaţia Moscovei, prin ”locotenenţii” ei de la Chişinău şi Kiev. A fost? Nu a fost? A fost. Şi pe timpul lui Lucinschi, şi pe timpul lui Voronin, ”prikazul” de la Chişinău pentru Cahul şi Bălţi a fost acelaşi: ”căutaţi-vă de treaba voastră, că de colaborarea cu România are cine se ocupa”. Rusia, deşi nu mai era stăpână la Dunăre, nu a dat voie unei relaţii libere, necondiţionate politic, între cele două maluri de Dunăre - în Sud, sau de Prut - în Nord. Dar, să revenim la Ismail. Într-o pauză, liberă de programul oficial, s-a întâmplat să ne pomenim, la o terasă (era şi ziaristul Vadim Bacinschi Ziarul de Gardă săptămânal independent de investigaii, înregistrat la Camera Înregistrării de Stat la 22 martie 2004, nr. 1004600020186

Andrei Covrig, Asociaţia G.C. Marshall Moldova ţările aflate sub umbrela NATO au noroc. Acestea sunt în afara unui amestec violent în afacerile interne. E greu să-ţi închipui o ţară membră NATO terorizată aşa cum se întâmplă cu Ucraina. Neutralitatea R. Moldova este o chestie nulă, ea nu ne asigură securitatea, după cum nu ne-a asigurat-o nici în 1992. Faptul că lumea are rezerve faţă de NATO este explicabil: rodul mentalităţii sovietice. Minciuna are şi ea loc pe unde trece. Interpretările că NATO este „mama războaielor” au rămas.

Ele au supravieţuit şi se reproduc. Pentru asta există canalele media ruseşti, partidele politice şi ONG-urile plătite de Kremlin. Este foarte rău că Chişinăul nu este un actor într-o structură de securitate colectivă. R. Moldova are nevoie de o aprofundare a relaţiilor cu NATO. În mod ideal, trebuie să fim membri UE şi NATO.

„Prikazul” Moscovei pentru Chişinău

ADRESA redacţiei bir. 324, Casa Presei, str. A. Puşkin, nr. 22, MD2012, Chişinău, R. Moldova Contacte telefon. (022) 234438 fax. (022) 232633 Orange. 068322226 Moldcell. 079020007 email. ziardegarda@gmail. com Pagină Web. http.//www.zdg.md

Echipa redacţiei Director: Alina Radu Redactor-şef: Aneta Grosu Redactor-şef adjunct: Victor moşneag Politic: Petru Grozavu Investigaţii: Iurie SANDUţA Social: Olga Bulat, Raisa Răzmeriţă Redactor-stilizator: Aleutina Saragia Design ºi machetare: Nicolae Cuşchevici

de la Odesa), cu câţiva rotofei ai SBU-ului ucrainean (Serviciul de Securitate). Abili, aşa cum sunt ei, ne-au acostat, au intrat în discuţie şi, după un schimb uşurel de replici, a urmat întrebarea: ”Ce credeţi voi despre ceea ce se face la Ismail?”.

I-am zis că e o treabă bună, că Dunărea nu mai poate fi o zonă de război rece, că de mult se simţea nevoia unei altfel de relaţii între cele două maluri de Dunăre şi că din această relaţie nu are de pierdut nimeni, la care a urmat o altă întrebare: ”Dar la interesele Rusiei s-a gândit cineva?”. Şi atunci am înţeles două lucruri. Unu – că deşi nu mai exista URSS, Rusia nu a plecat de la Dunăre. Şi doi: că va veni o zi în care Rusia va încerca să se revanşeze pentru pierderea Dunării.

După Reni şi Ismail, va urma Bolgradul?

Cu trei zile înainte de 9 mai, un grup de insurgenţi proruşi a intrat în oraşul Reni şi, potrivit presei ucrainene, s-a instalat într-un hotel, arborând la balcon steagul Rusiei. Grupul urma să adune în câteva zile mai mulţi simpatizanţi de partea sa şi pe 9 mai să defileze pe piaţa oraşului, în coloană, sub drapele ruseşti. A doua zi, în Reni au intrat două autocare cu ”gardişti” ucraineni. ”Parada” de la Reni s-a consumat înainte de a începe, fără violenţă şi sânge. Nu ştim care a fost înţelegerea dintre părţi şi dacă cei veniţi pe 6 şi 7 mai la Reni au fost ”insurgenţi” şi ”gardişti” reali ori serviciile de securitate au făcut ”o probă de teren”, pentru a încerca populaţia de minte. Un exercitiu similar fusese făcut cu două săptămâni mai devreme şi în zona Ismailului.

Să urmeze cumva şi a treia ”probă”? şi dacă ”da”, de unde? Şi până unde?

La Doneţk, după proclamarea independenţei de luni, s-a dat startul pentru Novorossia. A fost înfiinţat şi un partid politic ”Novorossia”, care se va ocupa de munca politică în regiunile de sud-est, inclusiv Odesa. Se presupune că după eşecul de la Odesa din 2 mai, Rusia va încerca ofensiva, spre capitala regiunii, de la periferii. Ismailul, ca punct de pornire, nu a mers, Renii - la fel.

Va urma Bolgradul - cel mai prorus raion din regiune? În cazul în care intră în joc Bolgradul, ofensiva s-ar putea să fie direcţionată nu doar spre Odesa, ci şi spre Taraclia şi Comrat, dacă ţinem cont că este cel mai vulnerabil segment de frontieră pe care-l avem cu Ucraina în sud.

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul şi corectitudinea anunţurilor publicate şi a articolelor de autor.

IMPORTANT Redacţia ZdG nu îşi asumă obligaţia să publice toate scrisorile primite, nu se obligă să răspundă la scrisori şi nu se angajează să le expedieze înapoi adresantului sau terţelor părţi.

Tipar Tipografia ÎM “edit tipar grup”, str. Feredeului, 4, Chişinău Comanda nr. 592 Tiraj. 5701 ex.

Ziarul este membru al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a Producătorilor (WAN IFRA)”

“Publicarea materialelor marcate cu semnul “BP” a fost achitată din bani publici”

Această publicaţie a fost tipărită cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni” (www.dprp.gov.ro). Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia oficială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

I 3

Politic pe scurt R. Moldova va semna Acordul de Asociere cu UE la 27 iunie.

Anuntul a fost făcut de preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, aflat în vizită la Chişinău. Diferendul transnistrean nu va fi un impediment pentru semnarea şi aplicarea Acordului, a mai spus Rompuy.

Moscova a ameninţat Chişinăul că ar putea rămâne fără Transnistria, dacă va semna Acordul de Asociere cu UE. Avertismentul a venit din partea vicepremierului rus D. Rogozin. Ambasadorul Rusiei la Chişinău, F. Muhametşin, a fost convocat pentru explicaţii la Ministerul de Externe al R. Moldova.

Rusia, pe picior de război.

Potrivit AFP, care citează mai mulţi oficiali ruşi, preşedintele Putin a cerut efectuarea mai multor teste cu rachete balistice continentale şi intercontinentale, în care a fost implicată flota Nordului şi Pacificului.

Kievul nu exclude eventualitatea unui regim de vize cu Rusia. ”Totul depinde de evoluţia relaţiilor ruso-ucrainene... Dacă tensiunile vor rămâne, nu este exclusă introducerea vizelor pentru Rusia”, a anunţat într-o conferinţă de presă S. Paşinski, şeful administraţiei prezidenţiale de la Kiev.

21700 de lei, venitul lunar al şefului CNI în 2013 Anatolie Donciu, preşedintele Comisiei Naţionale de Integritate (CNI), a avut în anul 2013 venituri de peste 260 de mii de lei (aproape 14 mii de euro). O mare parte din sumă i-a venit lui Donciu nu de la CNI, ci de la Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), drept pensie.

Declaraţiile cu privire la venituri şi proprietăţi ale membrilor CNI au apărut, de curând, pe site-ul instituţiei. Analizându-le, aflăm că preşedintele instituţiei a avut anul trecut venituri din patru surse. Astfel, acesta a primit 104,160 mii de lei din salariul de preşedinte al CNI, 30, 36 mii din calitatea de formator la Institutul Naţional al Justiţiei, alte 22,06 mii - de la Universitatea de Studii Europene din Moldova şi, atenţie, 103,78 mii din pensia acordată de către CNA, acolo unde Donciu a activat între 2002 şi 2007. Totodată, soţia acestuia, economistă la Eximbank, a adus acasă aproximativ 65 mii de lei. Donciu a mai indicat în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2014 că deţine o casă, despre care ZdG a scris încă în 2012, un apartament, un teren şi un automobil, Mercedes, fabricat încă 1995.

Victor Strătilă, adjunctul său, a indicat pe anul trecut, din salariul de la CNI, cele mai mici venituri, asta deşi, conform funcţiei ocupate, are al doilea salariu ca mărire, după cel al preşedintelui.

Astfel, Strătilă a indicat în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul trecut 76,8 mii lei din salariul de la CNI şi alte 3 mii, din calitatea de avocat. Acesta a mai obţinut 1300 de euro pentru că a vândut un automobil şi

Foto: Iurie Sanduta

1300 de lei din arenda unui teren.

Conform declaraţiei, Strătilă mai deţine patru terenuri şi un apartament, dar şi calitatea de cofondator la mai multe ONG-uri.

Dumitru Prijmireanu, un alt membru al CNI, a indicat pe anul trecut, din salariu, venituri de aproape 93 mii de lei, 1400 de lei din dobânda unui depozit bancar şi 25 de mii de lei din pensie. Prijmireanu este proprietarul unui teren, a unui apartament şi a unui automobil. El are mai multe conturi bancare deschise anul trecut, cel mai mare fiind de 20 mii de lei. Totodată, soţia acestuia a primit din pensie aproximativ 15 mii de lei.

Vera Lupu a primit un salariu de 91 mii de lei de la CNI, 76 mii de lei din vânzarea unui autoturism şi aproape 137 de mii de lei din locaţiunea unui imobil. Lupu a indicat că deţine două terenuri pomicole, un apartament şi o vilă, construcţia căreia a fost finalizată în 2012. Totodată, anul acesta, ea şi-a cumpărat cu 150 mii de lei o maşină, Volvo XC 90.

Un an foarte bun din punct de vedere financiar a avut şi un alt membru al CNI, Leonid Morari, venit în această instituţie de la FISC. Morari a indicat pe anul trecut venituri de 92 mii de lei din salariul de membru CNI şi 66 de mii, din pensie. Soţia acestuia a primit 2500

de lei din salariul de contabilă şi aproape 19 mii de lei, din pensie. În 2013, Morari a devenit proprietarul unei case de locuit şi a altor patru bunuri imobile, fără a le indica.

Anterior, acesta deţinea un apartament şi un garaj. Morari a mai declarat că deţine, încă din anul 2008, un automobil, Hyundai Santa Fe, prin procură, mai multe conturi unde ţine 15 mii de USD, tranferaţi din SUA anul acesta, şi 11 mii de lei.

De remarcat că, anul trecut, Morari indica că are garaj, dar se jura că nu deţine maşină. Totodată, acesta a mai indicat că deţine cinci terenuri, patru agricole şi unul intravilan, primit moştenire în 2013.

V.M.

ŞTIRI SOS pentru Georgia, Moldova şi Ucraina R. Moldova, Ucraina şi Georgia trebuie integrate rapid în UE. Doar „aşa le putem proteja de Rusia”.

Declaraţia a fost făcută în cadrul unei întâlniri electorale la Suceava de către europarlamentara Monica Macovei. „Preşedintele Putin a pornit refacerea URSS, iar răspunsul UE ar trebui să fie integrarea rapidă a R. Moldova, Ucrainei şi Georgiei... Asta-i soluţia”, a opinat Macovei. Deputata recunoaşte faptul că cei 3 candidaţi mai au de lucrat la reforme, dar „situaţia e una de criză politică”, „Rusia calcă cu bocancii pe frontieră şi pe tratate” şi deciziile UE „trebuie să fie şi ele pe măsura crizei”, spune Macovei. În opinia sa, UE poate institui „un mecanism special”, ca cele 3 candidate să promoveze reformele, însă ele nu trebuiesc lăsate în afară, altfel vor intra pe mâna Rusiei.

NATO avertizează Prin prisma crizei dintre Rusia şi Ucraina, suntem foarte îngrijoraţi de presiunea crescândă la care este expusă în prezent R. Moldova. Declaraţia aparţine adjunctului secretarului general NATO, Alexander Vershbow, care s-a aflat într-o vizită de trei zile

la Chişinău. Vershbow a apreciat faptul că „R. Moldova este partener al Alianţei de la începutul anilor ‘90”, perioadă în care relaţiile celor două părţi au progresat, şi a dat asigurări că NATO este gata să redimensioneze aceste relaţii, „pe măsura solicitărilor Chişinăului”. Cu referire la Transnistria, Vershbow a făcut apel la Rusia să respecte condiţia de suveranitate pentru R. Moldova. „Rusia trebuie să respecte intergritatea teritorială şi suveranitatea ţării. Am avea o poziţie negativă dacă s-ar depune eforturi pentru a apropia regiunea transnistreană de Federaţia Rusă”, a accentuat adjunctul secretarului general NATO. Rusia se agită Rusia a avertizat Chişinăul că semnarea Acordului de Asociere cu UE ar putea avea „consecinţe foarte grave asupra R. Moldova şi cetăţenilor săi”. „E paradoxal că elita politică de la Chişinău vrea să se apropie de Bruxelles, deşi peste 700 de mii de cetăţeni moldoveni lucrează pe teritoriul Rusiei”, a declarat vicepremierul rus Rogozin într-o conferinţă de presă la Moscova, după revenirea de la parada de 9 mai de la Tiraspol. Rogozin a ameninţat cu noi embargouri, dar

turc şi spiritul de solidaritate cu R. Moldova. Turcia este un „partener strategic pentru Moldova” şi „mă bucur să constat că avem aceleaşi viziuni şi abordări vizavi de această regiune”, iar semnarea „cât mai curândă a Acordului de comerţ liber cu Turcia va apropia şi mai mult relaţiile noastre”, a remarcat Corman..

Foto: www.obiectiv.info

Liderii Franţei şi Germaniei au ameninţat că vor aplica sancţiuni suplimentare Rusiei, dacă alegerile prezidenţiale din Ucraina, programate pentru 25 mai, „eşuează”.

şi cu recunoaşterea independenţei Transnistriei, care, spune emisarul lui Putin, ”este sub patronajul Rusiei”. „Pentru noi şi UE, şi NATO sunt blocuri străine. Dacă Moldova are de gând să meargă acolo, vom fi obligaţi să reacţionăm”, a comentat Rogozin decizia Chişinăului de asociere la UE. Turcia, alături de Moldova Locul Găgăuziei este acolo unde este şi locul R. Moldova, în UE şi NATO. O declaraţie în acest sens a fost făcută de preşedintele

Marii Adunări Naţionale a Turciei, Cemil Çiçek, aflat într-o vizită oficială în R. Moldova. „Pentru noi, R. Moldova este o ţară foarte importantă. Noi acordăm o atenţie deosebită relaţiilor bilaterale cu Moldova, respectăm integritatea teritorială şi unitatea ei politică, susţinem integrarea R. Moldova în UE şi NATO şi considerăm că locul Găgăuziei trebuie să fie acolo unde este...”, a declarat preşedintele Çiçek la întâlnirea cu presa. Şeful Legislativului, Igor Corman, a apreciat vizita omologului său

Armata, în cazarmă Liderii Franţei şi Germaniei au ameninţat că vor aplica sancţiuni suplimentare Rusiei, dacă alegerile prezidenţiale din Ucraina, programate pentru 25 mai, „eşuează”, scrie Adevărul cu referire la AFP. François Hollande şi Angela Merkel au convenit la Stralsund (nordul Germaniei) asupra unei declaraţii comune, în care cer atât Moscovei, cât şi Kievului să nu tensioneze situaţia în Ucraina înaintea scrutinului prezidenţial. Cei doi lideri au solicitat Moscovei să reducă „vizibil” personalul militar mobilizat la graniţa cu Ucraina, care, potrivit estimărilor NATO, se ridică la aproximativ 40.000 de soldaţi ruşi, iar Kievului - să nu demareze până la alegeri „acţiuni ofensive” asupra rebelilor proruşi din estul Ucrainei.

4 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

Actual cifra săptămânii

21% va constitui majorarea de salarii, de la 1 iulie, promisă de premierul Iurie Leancă asistentelor medicale din R. Moldova, de ziua lor profesională. „Această creştere salarială eu ştiu că nu o să schimbe dramatic viaţa

declaraţia săptămânii dumneavoastră, dar sper că, pas cu pas, din an în an, vom putea ajunge la salariile pe care le meritaţi din plin, mult mai bune”, a precizat prim-ministrul. Asistentele medicale spun că muncesc mult, dar nu sunt apreciate. Ele vor ca autorităţile să fie mai receptive la problemele lor şi să le creeze condiţii bune de muncă.

Ziua Internaţională a Nurselor este omagiată din 1965 în lume.

R

. Moldova este un actor-cheie, chemat să restaureze stabilitatea şi dezvoltarea în această parte a continentului. Toate eforturile depuse pentru implementarea valorilor europene fac din statul R. Moldova un partener important pentru Uniunea Europeană. R. Moldova este o ţară liberă şi suverană, perfect capabilă să-şi facă propriile alegeri. Noi respingem orice fel de presiune externă şi sprijinim cu fermitate integritatea şi suveranitatea R. Moldova în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internaţional.

Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, în cadrul vizitei întreprinse la Chişinău pe 13 mai 2014

Judecători de milioane

Foto: tribuna.md

Şef al MAI, trimis în judecată Vladimir Ţurcan, directorul Direcţiei generale analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor a Ministerului Afacerilor Interne, a fost trimis în judecată pentru fals în declaraţii. Este pentru prima dată când un funcţionar urmează să fie judecat pentru o asemenea infracţiune, în ţara noastră. Dosarul a fost pornit de procurori în baza sesizării parvenite de la Comisia Naţionala de Integritate (CNI). În sesizare se menţiona că funcţionarul, contrar statutului funcţiei deţinute, nu a declarat calitatea sa de administrator a SRL „Elat-Constructor”. De asemenea, nu a declarat calitatea de asociat în cadrul SRL „Euro Metal” şi de asociat în cadrul SRL „Tevas Grup”, dar

şi de fondator al A.O. „Împreună pentru Moldova”. Acesta nu a declarat venitul obţinut din deţinerea cotei-părţi în capitalul social al societăţilor comerciale SRL „Euro Metal” şi SRL „Tevas Grup” şi a admis ascunderea intenţionată a mijloacelor financiare impunătoare acordate la 20 iulie 20l0, cu titlu de împrumut, în folosul I.M. ..Elat” S.A. În acelaşi context, Ţurcan nu a declarat automobilul aflat în posesie de model Dacia Logan, conturile bancare curente şi de card deţinute, un bun imobil deţinut în proprietate de feciorul acestuia, care se află la întreţinerea sa. Conform legii, Ţurcan riscă amendă sau închisoare de până la 1 an.

Foştii procurori devin avocaţi Eugen Rusu, fost adjunct al procurorului general, s-a făcut avocat. La 8 mai, la şedinţa Comisiei de licenţiere din cadrul Uniunii Avocaţilor, cererea acestuia a fost acceptată.

Totodată, în cadrul acelei şedinţe, alţi doi procurori au fost admişi în profesia de avocat: Mariana Arabadji, care a activat până în luna martie în calitate de adjunct al procurorului Ciocana, şi Antonina Ivaşciuc, care a activat anterior în cadrul Procuraturii Edineţ.

Tot în şedinţa din 8 mai 2014, Comisia a decis să amâne luarea unei decizii în privinţa altui fost procuror care intenţionează să profeseze avocatatura. Este vorba despre

Vasile Leviţchi, fost adjunct al procurorului Procuraturii Anticorupţie. Natalia Moloşag, membră a Comisiei de Licenţiere, ne-a declarat că, în acest caz, Comisia mai are nevoie să facă unele verificări.

Amintim că Eugen Rusu a plecat din sistemul procuraturii, fiind demis, iniţial, după ce pe numele său fusese iniţiată o procedură disciplinară. Ulterior, acesta a contestat ordinul de demitere, doar că, atunci când Consiliul Superior al Procurorilor urma să analizeze solicitarea sa, Eugen Rusu îşi prezentase demisia. Despre Eugen Rusu, ZdG scria anul trecut că deţine două case de lux şi un apartament în Chişinău.

În primele patru luni ale anului 2014 au plecat benevol din sistem mai mulţi judecători decât în ultimii doi ani la un loc. Pe lângă motivele mai mult sau mai puţin ascunse care au stat la baza deciziei acestora de a părăsi mult râvnita meserie de judecător, se numără şi următorul: conform legii, nu mai puţin de 38 dintre ei urmează să primească indemnizaţii unice de concediere, care ajung, în unele cazuri, la peste 300 de mii de lei, bani care nu se regăsesc însă nici în bugetele judecătoriilor în care au activat aceştia, dar nici în haznaua statului.

Victor MOŞNEAG Conform datelor colectate de ZdG din hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în primele patru luni ale anului 2014 au plecat din funcţie nu mai puţin de 42 de magistraţi. Trei dintre aceştia au fost demişi, aşa că, nu vor beneficia de indemnizaţii unice la concediere, în cazul unuia, situaţia încă este neclară, iar în cazul a 38, lucrurile sunt mai mult decât evidente (VEZI TABELUL). Aceştia, conform art.

26 alin. 3 din legea cu privire la statutul judecătorului, care prevede că „judecătorului demisionat sau pensionat i se plăteşte o indemnizaţie unică de concediere egală cu produsul înmulţirii salariului său mediu lunar la numărul de ani complet lucraţi în funcţia de judecător”, urmează să beneficieze de indemnizaţii care depăşesc, în multe cazuri, suma de 300 de mii de lei (aproximativ 15 mii de euro).

Indemnizaţii pentru judecători compromişi

Avalanşa de plecări din sistemul judecătoresc a luat însă prin surprindere pe toată lumea. Aşa că, majoritatea instanţelor care, conform legii, urmează să plătească aceste indemnizaţii, din bugetele lor, nu dispun de resurse financiare. Până acum, în cazul a 10 magistraţi, patru preşedinţi de instanţe au apelat la CSM, solicitând să le fie alocate surse financiare suplimentare.

Prima care s-a adresat CSM-

ului a fost Zinaida Talpalaru, preşedinta Judecătoriei Comerciale de Circumscripţie (JCC). Aceasta a solicitat resurse financiare suplimentare pentru a plăti indemnizaţiile unice a patru magistraţi, pe care CSM anunţa la începutul acestui an că, de fapt, i-a demis pentru încălcări. Ulterior avea să se afle însă că respectivii au plecat din sistem pentru că nu mai erau locuri disponibile în cadrul instanţei în care activau. Este vorba despre Alexandru Rotari, căruia statul îi era, practic, dator cu 53, 2 mii de lei, Serghei Namaşco, căruia statul trebuia să-i achite 53,7 mii de lei, Liliana Andriaş, care avea de încasat 59,2 mii de lei, şi Iurie Ţurcan, care urma să primească o indemnizaţie unică de 162,5 mii de lei.

Alte trei hotărâri ale CSM

Gestul preşedintei JCC a fost preluat de către alţi trei preşedinţi de instanţă. În martie, Alexandru Gheorghieş, preşedintele Curţii de Apel Bălţi, s-a adresat CSM-ului, întrebând de unde să ia 1,16 mln. de lei pentru a plăti indemnizaţiile a patru magistraţi demisionari: Ninei Matveeva – 175,7 mii de lei, Valentinei Tripăduş şi lui Valeriu Ciornea – 334, 2 mii de lei, şi regretatului Mihail Nicolaev – 383, 6 mii de lei. Şi Vasile Şchipu, preşedintele Judecătoriei Ungheni, a venit cu o solicitare financiară către CSM pentru a acoperi plata indemnizaţiei de 306,7 mii de lei către judecătorul demisionar Tudor Gologan, bani care nu au fost planificaţi în bugetul Judecătoriei, or ultimul urma să demisioneze conform plafonului de vârstă în anul 2016. La începutul lunii trecute, CSM-ul s-a pronunţat şi pe marginea solicitării Aureliei Toderaş, preşedinta Judecătoriei Floreşti, care a cerut 119,3 mii de lei pentru indemnizaţia Liliei Gavriliuc, bani care, la fel, nu au fost incluşi în bugetul instanţei pe anul curent, pentru că judecătoarea urma să-şi dea demisia conform plafonului de vârstă anul viitor.

Unii mai aşteaptă, alţii au şi primit

Alexandru Gheorghieş, preşedintele CA Bălţi, susţine că, după demersurile sale, „am primit un răspuns destul de evaziv, zic eu, din partea Ministerului Finanţelor (MF), din care am înţeles că

nu sunt bani şi că va trebui să identificăm sumele necesare din economiile noastre. Până acum, niciun judecător de la Bălţi nu a primit banii. Absolut nu avem cum să plătim. Am să încerc acum, cu economiile pe care le facem pe lunile aprilie şi mai, să achităm ceva, iar după, dacă suma rămasă va fi mai mică, sperăm că vor fi alocaţi bani. Eu am vorbit cu judecătorii. Le-am explicat că nu avem bani şi că, dacă au dorit să plece din sistem anume în 2014, trebuiau să mă anunţe din timp.

Ei au înţeles şi nu vor face careva acţiuni”, ne-a spus acesta.

Zinaida Talpalaru, preşedinta JCC, susţine însă că judecătorii demisionari deja şi-au primit indemnizaţiile. „La noi problema e rezolvată. S-au luat bani din rezervele de care dispuneau instanţele de judecată. Se practică aşa ceva. Or, noi, comparativ cu alţii, am solicitat o sumă mică, pentru că au demisionat judecători care, în medie, au activat vreo 10 ani în sistem”, a menţionat aceasta.

Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, ne-a spus că banii din buget se alocă doar atunci când se cunoaşte dinainte că un judecător îşi prezintă demisia. „Când aceştia pleacă înainte de termen, procedura e următoarea: CSM ia decizia, o trimite la Ministerul Justiţiei (MJ), MJ la MF, care urmează să aloce bani. Eu nu cunosc cazuri când nu s-au alocat bani. Dar, evident că poate nu imediat, dar MF alocă şi trebuie s-o facă, aşa cum prevede legea”, zice ministrul, precizând că toţi magistraţii îşi vor primi, mai devreme sau mai târziu, banii. ZdG a contactat şi MF, însă până la această oră nu am primit o reacţie la acest subiect.

Milioanele care au luat prin surprindere sistemul

În următoarea perioadă, cu asemenea demersuri către CSM vor veni şi alte instanţe de judecată din ţară, care se vor găsi în situaţia să nu poate plăti indemnizaţiile celor care şi-au dat demisia. Deşi CSM-ul nu deţine o cifră exactă cu banii care sunt necesari pentru a acoperi aceste cheltuieli neprevăzute, experţi din domeniu estimează că, în total, sunt necesari aproximativ 10 mln. de lei, ţinând cont şi de faptul că magistraţii care pleacă onorabil din sistem au activat, majoritatea dintre ei, peste 20 de ani în sistemul judecătoresc.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

I 5

Actual Tortură în Penitenciarul 13

T

rei angajaţi ai Penitenciarului nr.13 vor fi judecaţi pentru tortură. În luna august 2013, şeful serviciului securitate, împreună cu doi ofiţeri ai serviciului regim şi supraveghere l-au torturat pe un deţinut al închisorii, aplicându-i circa 40 de lovituri cu pumnii, picioarele şi bastonul de cauciuc pentru pretinse acte de nesupunere. În rezultatul acţiunilor

violente, partea vătămată s-a ales cu leziuni pe tot corpul. Despre maltratările la care a fost supus deţinutul, procurorii au aflat din plângerea depusă de către victimă. Fiind audiaţi de procurori, învinuiţii nu şi-au recunoscut vinovăţia. Totuşi, procurorii susţin că deţin suficiente probe care indică asupra vinovăţiei celor trei angajaţi ai penitenciarului, inclu-

siv înregistrările de pe camerele video din interiorul închisorii, care au fixat momentul aplicării actelor de violenţă. Procurorii au înaintat un demers cu solicitarea suspendării provizorii din funcţie a celor trei colaboratori învinuiţi de tortură, tratamente inumane sau degradante, pentru care, Codul Penal prevede de la 8 până la 15 ani de detenţie.

internaţi

nal

UCRAINA. Un sondaj realizat pentru CNN arată că ucrainenii sunt mai puţin proruşi decât vor separatiştii ca lumea să creadă. Situaţia se înregistrează şi în regiunile de la frontiera cu Rusia, care ar fi votat „zdrobitor” pentru declararea independenţei faţă de Ucraina. Oamenii din Ucraina se simt mult mai loiali UE decât Rusiei, iar o majoritate susţine impunerea de sancţiuni economice Rusiei, potrivit unui sondaj cu participarea unui număr de 1.000 de persoane. Doi din trei ucraineni (67%) susţin aplicarea unor sancţiuni economice Rusiei, iar unul din trei (29%) le dezaprobă, relevă sondajul efectuat pentru CNN. Totodată, ucrainenii îl percep pe preşedintele rus, Vladimir Putin, ca pe un lider periculos, iar pe preşedintele SUA, Barack Obama, îl cred prietenos. Peste jumătate (56%) afirmă că se simt puternic loiali faţă de Europa, în timp ce 19% afirmă că se simt mai loiali Rusiei.

SUA. Statele Unite au reafirmat că se opun ca Franţa să vândă Rusiei două nave militare, în timp ce ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a sugerat că acest contract va fi suspendat în cazul adoptării de noi sancţiuni împotriva Moscovei. „Ne-am exprimat îngrijorările pe lângă Guvernul francez în legătură cu această vânzare. Vom continua să o facem”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat SUA, Jennifer Psaki, reluând un mesaj anterior al subsecretarului de Stat responsabil de Afaceri Europene, Victoria Nuland. Şeful diplomaţiei franceze a spus la CNN că Parisul va lua o „decizie în octombrie”, în ipoteza adoptării „de noi sancţiuni (...) în domeniile apărării, finanţelor şi energiei”. Franţa şi Rusia au semnat în 2011 un contract privind achiziţionarea de către Moscova a două nave de tip Mistral, prima urmând să fie livrată în octombrie 2014, iar a doua în 2015.

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

„Indemnizaţiile vor fi plătite în caz că vor fi acordate surse financiare suplimentare pentru instanţe”, afirmă Ioana Chironeţ, şefa Secretariatului CSM. „Din câte am înţeles, o să fie o rectificare de buget, iar după, CSM-ul ar urma să dea o notă prin care să reglementeze toate cazurile de acest fel. Au fost unele situaţii când parţial s-a achitat, dar în rest, rămâne de identificat bani în urma rectificării bugetare. MF nu a alocat bani. Ei ne-au spus să identificăm bani din surse proprii. Dar este foarte greu de făcut asta, deoarece, dacă există instanţe care au bani, ei deja au fost programaţi pentru anumite lucruri. Aceşti bani nu poţi să-i iei fără acordul acelei instanţe şi să-i dai la o alta. Au fost anumite cazuri când luăm bani de la o instanţă şi dăm la alta, cu acordul ei, iar atunci când va fi nevoie, vom lua de la alţii şi-i vom reîntoarce, dar ele sunt puţine”, afirmă Chironeţ. „La noi, dacă nu greşesc, planificarea era pentru a acoperi indemnizaţii pentru vreo nouă judecători, dar avem deja peste 30...”, remarcă aceasta.

De precizat că, în anul 2012, conform raportului anual al CSM, Consiliul a acceptat cererile de demisie depuse de către 19 judecători, iar anul trecut, cererile a 18 magistraţi. Cel mai probabil, demisiile in corpore ale magistraţilor au la bază recentele schimbări din legislaţie, care prevăd că, dacă judecătorii vor demisiona începând cu 1 iunie 2014, vor primit doar jumătate din indemnizaţia pe care o primesc dacă aleg să plece până la acea dată.

Judecătorii plecaţi din sistem, în primele patru luni ale anului 2014, care trebuie să primească indemnizaţii unice 1

Ira Polişciuc

Judecătoria Leova

2

Valentina Tripăduş

Curtea de Apel Bălţi

Nina Matveeva Tatiana Troianovschi Ivan Ghilas Constantin Stănilă Aurelia Cazacliuc Gheorghe Gorun Vasile Gurin Valeriu Ceornea Tudor Gologan Vasile Rusu Lilia Gavriliuc Andrei Harghel Mihail Nicolaev Ion Arhiliuc Ion Vîlcov Constantin Gurschi Valeriu Harmaniuc Elena Lazareva Tamara Pelin Nicolae Chirtoagă Ion Raropu Ion Dandara Vasile Macrinici Mihail Dolghieri Tamara Anghel Iurie Guzun Mihail Buruian Andrei Neguriţa Gheorghe Ursan Ludmila Curca Tudor Culava Mihail Gavriliţă Gheorghe Ulianovschi Sergiu Namaşco Liliana Andriaş Alexandru Rotari Iurie Ţurcan

Curtea de Apel Bălţi Judecătoria Orhei Judecătoria Şoldăneşti Judecătoria Glodeni Judecătoria Criuleni Judecătoria Râşcani Curtea de Apel Chişinău Curtea de Apel Bălţi Judecătoria Ungheni Judecătoria Străşeni Judecătoria Floreşti Curtea Supremă de Justiţie Curtea de Apel Bălţi Curtea Supremă de Justiţie Curtea Supremă de Justiţie Curtea Supremă de Justiţie Curtea de Apel Bălţi Curtea de Apel Comrat Curtea de Apel Chişinău Judecătoria Briceni Judecătoria Călăraşi Judecătoria Sângerei Judecătoria Rezina Judecătoria Briceni Judecătoria Râbniţa Judecătoria Briceni Curtea de Apel Chişinău Judecătoria Ştefan-Vodă Judecătoria Teleneşti Judecătoria Cimişlia Judecătoria Străşeni Judecătoria Străşeni Curtea de Apel Comrat Judecătoria Comercială de Circumscripţie Judecătoria Comercială de Circumscripţie Judecătoria Comercială de Circumscripţie Judecătoria Comercială de Circumscripţie

3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39

Demişi fără dreptul la indemnizaţie unică 40 Victor Lanovenco Judecătoria Vulcăneşti 41 Vasile Gheţu Judecătoria Edineţ 42 Vasile Selevestru Judecătoria Orhei P.S. Recent, preşedintele R. Moldova a respins cererea de demisie a magistratului Valeriu Harmaniuc, care figurează într-un dosar penal, astfel încât nu se cunoaşte exact dacă, în final, acesta va beneficia sau nu de indemnizaţia unică de concediere.

Sursă info: www.csm.md

ISRAEL. Fostul premier israelian, Ehud Olmert, a fost condamnat marţi la 6 ani de închisoare pentru luare de mită, într-un răsunător scandal imobiliar pe când era primar al Ierusalimului (1993-2003), aceasta fiind prima condamnare cu executare a unui şef de guvern în Israel, relatează Reuters şi AFP. Potrivit sentinţei, Olmert (68 de ani) va trebui să achite şi o amendă de un milion de shekeli (210.000 euro). El este primul şef de guvern din istoria Israelului condamnat la închisoare cu executare şi, dacă avocaţii săi nu vor reuşi să conteste sentinţa la Curtea Supremă, va deveni al doilea înalt oficial israelian care stă la închisoare după ex-preşedintele Moshe Katsav, care execută o pedeapsă cu privarea de libertate într-un caz de viol. Acuzaţiile de corupţie au provocat demisia lui Olmert din funcţia de prim-ministru în 2008, achitarea sa poziţionându-l pentru o posibilă revenire pe scena politică.

SPANIA. 740 de persoane au fost arestate şi alte 1241 sunt puse sub acuzare pentru fraude de peste 20,5 mil. de euro la serviciile de asigurări sociale, prin crearea unor companii fictive. Operaţiunea record se datorează colaborării dintre Ministerul Muncii şi Ministerul de Interne, pentru detectarea angajărilor ilegale şi a fraudelor. Potrivit poliţiei, 135 de companii sunt puse sub cercetare, acestea având drept obiecte de activitate declarate servicii hoteliere, construcţii, mesagerie, curăţenie şi grădinărit în diferite localităţi spaniole. Printre cei arestaţi se numără 30 de administratori ai acestor companii false care, fără a activa real, înscriau angajaţi străini la serviciile de asigurări sociale pentru a obţine prestaţii sau permise de rezidenţă şi muncă. Astfel, ei angajaseră fictiv peste 8.400 de persoane, obţinuseră peste 2.100 de indemnizaţii de şomaj, iar 362 de străini îşi stabiliseră ilegal rezidenţa în Spania.

TURCIA. Trei zile de doliu naţional sunt anunţate în Turcia după accidentul minier survenit marţi în vestul ţării şi al cărui bilanţ a crescut la 205 morţi. „Ca urmare a catastrofei survenite în mina din Soma, a fost decretat un doliu naţional de trei zile, începând cu data de 13 mai”, a anunţat serviciul de presă al premierului Recep Tayyipr Erdogan, citat de AFP. Accidentul, provocat de o explozie urmată de un incendiu, s-a produs la mina de cărbune din Soma, oraş situat la 100 km de Izmir (vest, la Marea Egee). Aflat la locul accidentului, ministrul turc al energiei şi resurselor naturale, Taner Yildiz, a anunţat că bilanţul tragediei a crescut la 205 de morţi, adăugând că acesta este încă unul provizoriu şi că numărul morţilor ar putea fi şi mai mare. Un precedent bilanţ anunţat de acelaşi ministru indica 201 de morţi.

UCRAINA. Pierderea Crimeei, anexată în martie de Rusia, a costat Ucraina 100 de miliarde USD, a declarat preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov. „Ocupaţia Crimeei a cauzat pierderi de peste 100 de miliarde USD”, a anunţat Turcinov, adăugând că „agresiunea rusă nu s-a oprit” la Crimeea şi se extinde în estul ţării. Ucraina nu va ceda şantajului insurgenţilor care „dictează voinţa” Rusiei, a mai spus acesta în deschiderea primei mese rotunde vizând o „dezescaladare”. „Cei care, cu armele în mână, poartă un război împotriva propriei ţări (...), care ne dictează voinţa ţării vecine, vor răspunde în faţa legii. Nu vom ceda şantajului”, a declarat şeful statului.

GEORGIA. Pe 27 iunie, Georgia va semna Acordul de Asociere cu UE, a anunţat preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy. „Vom semna acordul la 27 iunie, la Bruxelles, în prezenţa şefilor de stat şi de Guvern din UE”, a declarat Herman Van Rompuy, într-o conferinţă de presă la Tbilisi. Georgia a parafat Acordul de Asociere în noiembrie 2013, la Summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, în acelaşi moment cu R. Moldova. Evenimentul a fost însă umbrit de refuzul Ucrainei de a semna acest acord, în favoarea unui parteneriat cu Rusia, ceea ce a provocat o criză care ameninţă în prezent integritatea teritorială a Ucrainei.

6 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

Dosar

Martori decedaţi în circumstanţe suspecte şi noi victime în dosarul violurilor de la Internatul din Bălţi tre lucrătorii internatului sau de către personalul medical. „M-a făcut mincinoasă, că n-am născut copilul viu. Mi-a spus că nu mai este naşa mea de botez”, îşi aminteşte femeia. La scurt timp după intimidarea acesteia, a fost anunţat decesul altei victime în circumstanţe suspecte.

S-a apropiat şi ne-a întrebat cine suntem. Ne-a privit neîncrezătoare, apoi, ne-a urmat, pas cu pas, oriunde ne duceam. Brusc, ne-a oprit. A zis că a durut-o mult şi că i-au rămas urme pe spate. Intonaţia şi privirea ei ne spuneau că ar trebui să-i cunoaştem istoria. În faţa noastră era încă o victimă, una necunoscută până acum.

Deces învăluit în mister

Olga BULAT Respira greu şi privea cu frică în părţi. Între timp, îşi depăna coşmarul vieţii. În timp ce relata, respiraţia i se înteţea. Rămăsese doar un pas până ca aceasta să facă o criză de epilepsie. Şi-a încleştat degetele în psihologul din faţa sa, care părea să fie singura ei salvare.

„Şi-a bătut joc de dânsa... cu de-a sila”

La 3 aprilie 2014, ZdG relata istoria câtorva dintre beneficiarele Internatului Psihoneurologic din Bălţi, care îl învinuiesc pe medicul terapeut, Stanislav Florea, de viol. Despre Veronica (nume schimbat), până acum, nu s-a ştiut nimic. Femeia are un iubit, cu care locuieşte pe teritoriul internatului. Acesta, uneori, iese în oraş, unde lucrează cu ziua, având, astfel, posibilitatea să facă un ban în plus. Veronica a fost abuzată în timp ce concubinul său absenta de la internat. A ieşit să arunce găleata la gunoi. Medicul terapeut ar fi chemat-o la el acasă. Veronica s-a dus, pentru că era obişnuită să se încredinţeze în personalul de la internat. Ceea ce a urmat, însă, s-a transformat în coşmarul vieţii sale.

Medicul ar fi dus-o la bucătărie, încuind uşa în urma ei, după care a silit-o să bea vin. „Acela nu era vin, era otravă. Otravă era. Eu nu ştiam”, spune tânăra vădit stresată.

Apoi, bărbatul a dezbrăcat-o, silind-o să se culce pe covor. „Şi-a bătut joc de mine. Mi-am ros spinarea de covor, că înghimpa. După aceea, nu mă puteam culca defel pe spate”, povesteşte Veronica. „Mi-a spus că el o punea să bea vin şi, pe urmă, şi-a bătut joc de dânsa... cu de-a sila”, spune concubinul femeii.

Medicul ar fi violat-o în mod pervers, ceea ce a avut urmări nu doar asupra psihicului, dar şi asupra stării sale fizice. „Nu mă puteam duce la veceu. Sângeram. Nu puteam nici să stau, nici să mă aşez”, spune Veronica tremurând. În timp ce povesteşte, respiraţia i se înteţeşte şi femeia îşi încleştează degetele în braţul psihologului, care, într-un final, reuşeşte s-o aşeze pe scaun şi s-o calmeze.

„Multe fete au păţit asta”

Prietenul Veronicăi s-a aşezat alături fără să spună un cuvânt,

Foto: Olga Bulat / Ziarul de Gardă

Beneficiarii Internatului Psihoneurologic din Bălţi au ieşit la „aer curat”, după cum spun ei. Unii dintre aceştia sunt şi cei care au fost internaţi în blocul II, care, pentru beneficiari, se asociază cu închisoarea.

doar privind-o cu milă şi netezindu-i mâna. S-a apropiat şi prietena ei, s-o netezească pe cap. Prietenul Veronicăi spune că „multe fete au păţit asta”. Numărul exact al victimelor nu-l poate divulga nimeni. E greu de depistat toate victimele, nu doar pentru că le este frică să vorbească, dar şi din cauza transferului beneficiarilor de la un internat la altul. „De fapt, nimeni nu a fost la acele internate sa discute cu beneficiarele. Dacă se efectua o investigaţie, vă asigur că s-ar găsi mult mai multe victime”, susţine avocata Violeta Gaşiţoi. Deşi, potrivit Veronicăi, dar şi altor beneficiari ai internatului, colaboratorii ştiau despre acest caz, fiind nevoiţi atunci să cheme salvarea, totuşi n-au anunţat poliţia. În timp ce discutam, una dintre victime, despre care am scris anterior, s-a apropiat cu o altă persoană, care, potrivit acesteia, de asemenea, a fost supusă violenţelor sexuale, dar nu figurează în dosar.

Elena (nume schimbat) povesteşte detaşată, ca şi cum ar vorbi despre altcineva. Te salută zâmbitoare, însă imediat cum atingi subiectul violului, devine serioasă, coboară privirea şi vorbeşte încet, ca să nu fie auzită de străini. Elena spune că a fost violată de două ori, de fiecare dată în oficiul medicului.

Bărbatul n-ar fi depus forţă fizică, pentru că Elena făcea tot ce i se cerea, fără a se opune.

MMPSF, despre blocul II

Elena ştie din proprie experienţă ce înseamnă blocul II. Susţine că a fost închisă acolo repetat. I-au rămas şi urme de la injecţiile administrate. Deşi pentru beneficiarii internatului blocul II se asociază

cu închisoarea, unde aceştia sunt supuşi unui tratament umilitor, potrivit Ministerului Sănătăţii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, „plasarea în blocul II se efectuează de către personalul de serviciu în cazul acutizării bolii de bază: agitări psihomotorii, agresivitate, acutizarea sindromului halucinator paranoid, alcoolizare sistematică, deoarece prezintă pericol pentru sine şi cei din jur”, susţine MMPSF. „Beneficiarul este plasat până la ameliorarea stării, iar în caz că tratamentul indicat nu este eficient, pacientul este spitalizat în spitalul municipal de psihiatrie”, adaugă MMPSF. Pe de altă parte, unii beneficiari sunt ţinuţi mai multe luni în blocul II, fără a li se permite să iasă afară, dar şi fără a fi redirecţionaţi la spital. Totodată, „preparatele neuroleptice, ca: halaperidol, amenazin, ţizarţin, triftazin, se administrează bolnavilor doar ca tratament în caz de acutizare a stării psihice, agitaţii psihomotorii, halucinaţii, idei suicidale, ce prezintă pericol pentru cei din jur”, comunică Lilia Melnic, actuala directoare a Internatului Psihoneurologic din Bălţi, în răspunsul său la solicitarea avocatei.

Beneficiarii internatului susţin, însă, că, în perioada în care director era Vasile Petic, ei erau închişi în blocul II în calitate de pedeapsă, şi nu pentru tratament. „Mi-au pus „ukol” (injecţie, n.r.) şi mi-a fost rău după aceea”, relatează Elena, care susţine că i-au rămas şi urme după multitudinea de injecţii administrate. Pe data de 3 aprilie 2014, când a fost publicată investigaţia „Violuri şi avorturi în internatul psihoneurologic”, în

care Vasile Petic neagă faptul că ar fi fost la curent cu cele petrecute în cadrul internatului, acesta a fost eliberat din funcţie, în baza ordinului 155-P „Cu privire la desfacerea contractului de muncă”, anunţă MMPSF.

Taina avorturilor de la internat

Amintim că Vasile Petic a negat cu vehemenţă că ar fi ştiut despre faptul că mai multor beneficiare de la internat li s-a întrerupt sarcina. „Nu ştiu. N-am auzit de aşa ceva”, a spus acesta, contactat de ZdG. Astăzi, aflăm că, potrivit MMPSF, în urma consultării de către medicul ginecolog, s-a depistat că patru beneficiare care figurează în dosar ar fi fost însărcinate. „Decizia de a întrerupe sarcina se execută prin acordul pacientului (Anexa nr. 3 la ordinul MS nr. 3 din 06.05.2010), Comisiei medicale interioare a Centrului Perinatal şi, nu în ultimul rând, conform legislaţiei în vigoare, la ordinul MS nr. 7820 din 21.09.2010, „Cu privire la efectuarea întreruperii voluntare a cursului sarcinii în condiţii de siguranţă”, anexa nr. 1 la ordinul MS nr. 647 din 21.09.2010”, anunţă MMPSF. Respectiv, potrivit acestei declaraţii, femeile şi-ar fi dat acordul pentru chiuretaj. Acestea, însă, spun că şi-au dorit să nască, iar două dintre ele susţin chiar că şi-au auzit copiii plângând atunci când i-au născut. Ulterior, una dintre victime a fost intimidată de un medic, care s-a dovedit a fi şi naşa de botez a acesteia. Majoritatea persoanelor care locuiesc la internat sunt botezate de că-

Laura (nume schimbat), una dintre victimele care figurau pe cazul penal în care este cercetat Stanislav Florea, a decedat pe 29 aprilie a.c. Potrivit personalului de la internat, aceasta ar fi avut un acces de epilepsie şi s-a înecat în cadă exact în ziua în care beneficiarii internatului se băiesc. Directorul internatului a refuzat să vorbească cu noi, afirmând că a oferit toată informaţi la MMPSF, după care a închis. În certificatul de deces al victimei este notat „asfixiere”. Mihaela, o altă victimă, care în prezent locuieşte într-un apartament protejat, nu crede că moartea Laurei a fost un accident. „A fost ajutată. Ea niciodată nu se băia de două ori. Nici acum n-a fost aşa. Ea s-a băit. Pe urmă, s-a dus să mănânce.

Avea părul ud. Eu nu trăiesc acolo, dar ştiu, că mi-au spus. Pe urmă, s-a dus în cameră. Ea nu se ducea să se băiască a doua oară. A fost ajutată”, este convinsă Mihaela.

Procurorul Oleg Reaboi nu a putut să ne ofere informaţii despre cauza morţii victimei. „Ştiu că au fost depuse la procuratură alte sesizări de către avocata părţilor vătămate. Cred că urmează să se cerceteze”, spune procurorul.

Amintim că aceasta este deja a doua victimă decedată care figurează în dosar. Prima a decedat la sfârşit de ianuarie 2014. Avocata Gaşiţoi a încercat să afle de la MMPSF numărul persoanelor decedate, în ultima perioadă, la Internatul Psihoneurologic din Bălţi, dar cererea sa a fost respinsă, pe motiv că ar fi vorba de date confidenţiale. Am aflat, totuşi, că din ianuarie 2014 până în prezent, la internat au decedat nouă persoane, cauza morţii, în majoritatea cazurilor, fiind „insuficienţa cardiacă”. În prezent, Stanislav Florea, medicul acuzat de mai multe beneficiare ale Internatului Psihoneurologic din Bălţi de viol, este cercetat în stare de libertate. Procurorul Oleg Reaboi nu a putut să ne spună de ce inculpatul e cercetat în stare de libertate, motivând că a început să lucreze la acest caz de curând, până acum cazul fiind cercetat de un alt procuror. „Dosarul a fost remis în judecată cu rechizitoriu.

Persoana a fost pusă sub învinuire. Instanţa urmează să stabilească care este probatoriul adus... În principiu, să nu fi fost aduse dovezi, dosarul nu ar fi fost trimis în judecată”, a adăugat Oleg Reaboi.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

I 7

Dosar

Dosarul fondurilor europene din off-shoruri şi firme-fantomă, tras pe linie moartă la Procuratură În toamna 2013, procurorii anunţau că mai multe organizaţii non-guvernamentale conduse de un tânăr, Igor Gavrilov, au obţinut şi utilizat în mod fraudulos bani veniţi de la Consiliul Europei, în cadrul mai multor proiecte. ZdG prezenta atunci, cu referire la mai multe documente din cadrul anchetei, faptul că procurorii deţineau informaţii că reprezentanţii ONG-urilor au apelat la firme-fantomă şi off-shoruri pentru a şterge urma banilor. La mai bine de jumătate de an de atunci, dosarul se pare însă că bate pasul pe loc. Procurorul care gestiona dosarul a fost transferat de la Procuratura Anticorupţie la cea în Transporturi, iar avocaţii a doi dintre învinuiţi susţin că, în acest an, în raport cu clienţii lor nu s-au întreprins acţiuni de urmărire penală.

Victor MOŞNEAG „În acest dosar nu se întâmplă nimic, nimic absolut. De mult nu au avut loc careva acţiuni de urmă-

rire penală. Anul acesta nu a avut loc niciuna”, ne-a declarat Oleg Mâţu, avocatul lui Igor Gavrilov, tânărul care era considerat anul trecut, de către procurori, „organizatorul schemei criminale”, fiind chiar şi reţinut. Mâţu urma să-l contacteze pe Gavrilov, iar ultimul, dacă dorea să discute despre dosar, urma să ne contacteze. Până la închiderea ediţiei, acest lucru nu s-a întâmplat, iar avocatul său nu a dorit să ne ofere şi alte detalii la subiect fără acordul procurorului care se ocupă de caz. Cert este că Gavrilov, după mai multe zile petrecute în arest, este acum în libertate.

„Cred că Procuratura a vrut doar să-şi facă PR”

„În dosar nu se întâmplă nimic”, relatează şi Violeta Gaşiţoi, avocata unei tinere care figurează în dosar, fiind considerată unul dintre cei doi complici ai lui Gavrilov. „Eu le-am trimis procurorilor vreo trei cereri, pentru a fi, eventual, informată despre cum se derulează investigaţia şi de ce dosarul încă nu este trimis în judecată. Clienta mea are statut de învinuit, iar la noi legea prevede că acest statut poţi să-l ai şi timp de 10 ani. Respectiv, am cerut să primesc informaţii, asta pe lângă faptul că am cerut să fie efectuată

şi expertiza grafologică, deoarece clienta mea a invocat faptul că semnătura de pe mai multe acte este falsă. Am primit un răspuns de la Procuratura Anticorupţie (PA) precum că nu se poate de efectuat expertiza, pentru că PA nu deţine originalele acelor acte. În concluzie, reiese că procurorii au pornit o cauză penală având la bază nişte xerocopii, nu acte în original. Nouă ni s-a spus doar că, dacă deţinem actele în original, ei vor efectua expertiza. Dar noi de unde să le luăm?”, se întreabă avocata. „Procurorii s-au grăbit cu nişte declaraţii, cu învinuiri aduse unor persoane nevinovate şi, până la urmă, s-au blocat. Nu poate fi pornită o urmărire penală pe baza unor copii de acte, care nu ştim de unde şi cum au fost obţinute. Cred că Procuratura a vrut doar să-şi facă PR, a vrut să arate că lucrează, deşi în dosar nu există probe pentru a demonstra vinovăţia celor implicaţi. Nu ştiu ce e cu ceilalţi, dar în cazul clientei mele, asta este o certitudine. Procurorii ar fi trebuit să nu tergiverseze, ci să emită o decizie de a o scoate de sub urmărire penală, or, bugetul statului va avea oricum ulterior de suferit, pentru că noi vom depune o plângere împotriva statului pentru încălcarea ter-

menului rezonabil la examinarea dosarului. Deja, ea are vreo 7-8 luni de când e pusă sub învinuire, iar acest lucru îi creează mai multe impedimente. Practic, acest dosar este o pată care îi creează impedimente şi suferinţe. Cred că e în interesul statului să nu-şi prejudicieze propriul buget şi să emită o decizie pe dosar cât mai curând”, atacă Violeta Gaşiţoi.

Procurorul face referire la informaţii confidenţiale

Dacă în octombrie 2013 de acest dosar se ocupa procurorul Ion Neguriţă, care promitea mai mult acţiuni de urmărire penală care să elucideze misterele acestui dosar, în mai 2014, dosarul este gestionat de un alt procuror. „Eu am fost delegat temporar de la PA la cea în Transporturi. Dosarul a revenit la procurorul Ina FrunzăBargan”, ne-a spus acesta.

La rându-i, Frunză-Bargan, după ce s-a interesat cine sunt avocaţii care ne-au relatat că pe dosar nu se întâmplă nimic, ne-a spus că „la moment se efectuează acţiuni de urmărire penală. Aici sunt antrenate proiecte străine, prezentate Consiliului Europei, iar acţiunile nu se reduc doar la limitele R. Moldova. Investigaţiile necesită timp. Nu e vorba de o zi-două. E nevoie de timp”. Între-

bată dacă e adevărat că Procuratura nu dispune de mai multe acte în original, importante în dosar, Frunză-Bargan ne-a spus că nu ne poate oferi asemenea informaţii, care ar putea fi obţinute doar prin intermediul Serviciului de Presă al Procuraturii Generale. „Informaţia în cauză încă reprezintă o informaţie confidenţială. De ce dispunem şi de ce nu dispunem, asta deja e informaţia organului de urmărire penală”. Ina FrunzăBargan a afirmat că, „desigur”, dosarul va fi trimis în instanţa de judecată, fără a preciza când anume, pentru că „nu depinde de mine”.

Precizăm că, printr-un comunicat de presă, pe 25 septembrie 2013, PA anunţa că a pornit o cauză penală pentru escrocherie, abuz de serviciu, evaziune fiscală şi spălare de bani, „fiind documentată o schemă ilegală de sustragere a granturilor”. Iniţial, pe acest caz au fost reţinute trei persoane care reprezentau ONGurile suspectate. Procurorii afirmau că acestea au fost reţinute „chiar atunci când împărţeau o tranşă de 16 mii de euro, obţinuţi prin fraudă”, şi că „unul dintre reţinuţi era organizatorul schemei criminale (Igor Gavrilov, n.r.), iar din banii obţinuţi anterior şi-ar fi cumpărat un apartament în centrul Chişinăului”.

Secretele dosarului Dan Vulpe

Poliţist pedepsit cu „10% din indemnizaţia lunară” examinarea medicală pentru stabilirea stării de ebrietate şi naturii ei...,ofiţerul de urmărire penală Iulian Chiţan a fost lipsit de 10% din indemnizaţia unică lunară pentru luna aprilie 2014”.

Iulian Chiţan, ofiţerul de urmărire penală care a efectuat urmărirea penală în dosarul lui Dan Vulpe, tânărul ucis în urma unui accident rutier comis în decembrie 2013 de către Sergiu Trofim, a fost pedepsit pentru erorile admise în gestionarea dosarului cu „10% din indemnizaţia unică lunară pentru aprilie 2014”.

Pe 27 februarie şi pe 20 martie 2014, ZdG scria despre „Secretele dosarului Dan Vulpe” şi despre încercările disperate ale unui tată, Constantin Vulpe, de a afla circumstanţele morţii fiului său, Dan, din noaptea de 14 spre 15 decembrie 2013. Atunci, Dan Vulpe, în timp ce traversa strada, pe bd. Dacia, aproape de intersecţia cu Teilor, a fost lovit mortal de un Mercedes, al cărui şofer, Sergiu Trofim, a fugit de la locul accidentului.

Pedepsit cu 10% din indemnizaţia unică lunară

Iniţial, dosarul a fost gestionat de către Procuratura mun.

Chişinău şi Departamentul Poliţie (DP) al mun. Chişinău. Ulterior, după ce Constantin Vulpe, prin intermediul ZdG, a tras alarmă vis-a-vis de încălcările care se

Şi tatăl, şi poliţistul, nemulţumiţi de pedeapsă

Dan Vulpe (s)

comit în cadrul dosarului, acesta a fost transmis Direcţiei Generale Urmărire Penală (DGUP) a Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi Secţiei conducere a urmăririi penale în organele centrale ale Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi ale Serviciului Vamal (SV). Între timp, Constantin Vulpe a solicitat pedepsirea celor care s-au ocupat de dosar la etapa iniţială şi care nu au recoltat probele biologice de la Sergiu Trofim, cel care a comis accidentul, şi care a întocmit o schemă care „demonstra” că şoferul se deplasa cu o viteză de doar 60-70

km pe oră, chiar dacă rezultatele expertizei medico-legale a decedatului arătau că viteza automobilului era cu mult mai mare.

Pe 16 aprilie 2014, tatăl lui Dan Vulpe a primit răspunsul la solicitarea sa de a fi pedepsit Iulian Chiţan. „Alegaţiile invocate în petiţie au fost examinate în cadrul unei anchete de serviciu, iniţiate de Direcţia Generală urmărire penală în privinţa ofiţerului de urmărire penală a DP, căpitan de poliţie Iulian Chiţan. În rezultatul controlului, pentru ignorarea prevederilor pct. 17 din Regulamentul privind modul de testare alcoolscopică şi

Răspunsul l-a nemulţumit pe Constantin Vulpe, care a adresat o plângere ministrului de Interne, Dorin Recean, şi procurorului general, Corneliu Gurin, prin care solicită răspuns la mai multe întrebări. „Cum poate fi administrată o asemenea sancţiune unei persoane care din start a condus ancheta pe o pistă greşită şi l-a disculpat pe făptaş în asemenea mod? În acest caz sunt evidente elementele de corupere. Nu putem vorbi nici despre neglijenţă în serviciu. Un ofiţer de urmărire penală în grad de căpitan să nu cunoască regulamentul amintit? Acţiunile lui au fost făcute conştient şi el trebuie să suporte o pedeapsă penală”, scrie Vulpe, atenţionând conducătorii instituţiilor de drept că „nu-mi rămâne decât să apelez la organele de competenţă internaţională, la ambasadele statelor care finanţează reformele din organele noastre... Am ferma convingere că, dacă făptaşii nu vor fi pedepsiţi, ei vor continua să muşamalizeze crimele, iar ucigaşii

să omoare în continuare, fără să le pese de vieţile curmate”.

Tot în luna aprilie, Constantin Vulpe a trimis o solicitare şi către Dispensarul Republican de Narcologie, pentru a afla de ce medicii nu i-au recoltat lui Sergiu Trofim probele biologice. În răspunsul semnat de către Mihai Oprea, directorul instituţiei, se spune, printre altele, că „poliţistul, în îndreptare, nu face referire la accidentul rutier care s-a soldat cu victime şi nici Sergiu Trofim nu a comunicat medicului despre acest fapt. Astfel, odată ce nu au fost depistate semne ale stării de ebrietate, necesitatea recoltării probelor de sânge nu a existat”.

Contactat de ZdG, Iulian Chiţan ne-a declarat că nu este de acord cu „pedeapsa” aplicată. El a menţionat că încă nu a contestat-o, dar că mai are timp s-o facă.

Chiţan ne-a mai spus că nu are ceşi reproşa privind modul în care a investigat circumstanţele accidentului rutier soldat cu decesul lui Dan Vulpe şi că a făcut tot ce era necesar în timpul urmăririi penale pentru a afla adevărul.

P.S. Urmărirea penală în dosarul privind accidentul rutier este în plină desfăşurare. ZdG va reveni la subiect după finalizarea tuturor investigaţiilor procurorilor.

V.M.

8 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

Viaţa redacţiei DE joi până joi Vineri, 9 mai Ne-a telefonat din Italia o cititoare, supărată că ZdG nu aprobă comentariile sale, pe care le lasă la rubrica respectivă de pe www.zdg.md. Şi pe această cale ne anunţăm cititorii că mesajele vulgare, scrise într-un limbaj agramat sau brutal, nu vor fi aprobate de moderatorii site-ului. Fără supărare.

Luni, 12 mai Dintr-un mesaj expediat la adresa redacţiei aflăm că, pe 15 mai, la ora 9.30, în faţa sediului Parlamentului va avea loc o acţiune publică în sprijinul adoptării cât mai grabnice a Legii despre protecţia animalelor. Iniţiatorii acţiunii amintesc despre faptul că, în decembrie 2013, parlamentarii au promis adoptarea acestei legi, dar, constată aceştia, nici la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare legea nu a fost adoptată. Organizatorii insistă ca deputaţii să nu plece în vacanţa de vară până nu vor adopta legea respectivă.

Marţi, 13 mai Elena Albu a telefonat la redacţie să ne întrebe dacă poate semna şi ea petiţia iniţiată de Centrul pentru Jurnalism Independent, în susţinerea soluţionării problemei privind accesul jurnaliştilor în sala de şedinţe a Parlamentului. „Vreau şi eu să semnez, pentru că, după ce jurnaliştii au fost scoşi din sală, nu mai ai ce vedea la ştiri”, ne-a spus cititoarea.

De altfel, petiţia poate fi semnată de toţi cei care apără şi promovează libertatea presei şi accesul la informaţie.

Miercuri, 14 mai Chiar dacă în repetate rânduri am anunţat cititorii ZdG că în zilele de miercuri, când pregătim numărul pentru tipar, nu avem timp pentru discuţii, de obicei, cele mai multe solicitări vin anume în această zi. Ieri, un agent economic ne aştepta cu noaptea în cap, îngrijorat că îşi pierde afacerea, din cauza „unui atac raider”, cum s-a exprimat acesta. Vom reveni la subiect. În scurt timp, alt vizitator, un abonat al ZdG, a venit la redacţie îngrijorat că procurorii au iniţiat o anchetă penală, suspectându-l că ar fi abuzat un copil, fiul unei chiriaşe. „Am alungat-o din gazdă, pentru că nu mai achita pentru chirie, iar ea, supărată, a decis să se răzbune. Mă mir că procurorii i-au dat atât de simplu ascultare”, ne-a spus bărbatul.

Legea teritoriilor ocupate Alina radu alina.radu@zdg.md

Ieri, 14 mai 2014, în Ucraina a fost publicată şi a intrat în vigoare “Legea cu privire la teritoriile ocupate”. Legea se referă, în fond, la determinarea acţiunilor întreprinse de către Federaţia Rusă în Crimeea şi alte regiuni ale Ucrainei şi la asigurarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor care locuiesc “pe teritoriile temporar ocupate ale Ucrainei”. Potrivit legii în cauză, “teritorii temporar ocupate sunt Crimeea şi Sevastopol, apele interne şi parte de mare care scaldă hotarele Ucrainei, de asemenea fundul mări şi zăcămintele asupra cărora deţine Ucraina suveranitatea, dar şi spaţiul aerian deasupra teritoriilor ucrainene”.

Cetăţenilor Ucrainei le sunt recunoscute drepturile şi libertăţile şi le sunt garantate acestea în afara teritoriilor ocupate. De asemenea, legea spune că atribuirea forţată cetăţenilor ucraineni de pe teritoriile ocupate a cetăţeniei altor state este considerată ilegală. Legea stipulează ieşirea şi intrarea liberă a cetăţenilor ucraineni pe teritoriul zonelor ocupate, nu însă şi pentru cetăţenii altor ţări.

Republica Moldova nu are aşa o lege. Dar are teritorii pe

care staţionează ilegal o armată străină. Chiar dacă are o lege supremă, Constituţia, care prevede că pe teritoriul său acoperit de neutralitate nu pot staţiona forţe armate străine.

Republica Moldova nu are o lege a teritoriilor ocupate, dar deţine mai multe documente care probează exhaustiv ocupaţia străină.

Guvernul Regatului Olandez, desemnat ca depozitar al Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa, a primit în luna noiembrie 1999 spre păstrare originalul Actului Final al Summitului OSCE de la Istanbul din 17-19 noiembrie 1999, prin care Federaţia Rusă a semnat următorul angajament stabilit de comun cu toate statele-membre ale OSCE, inclusiv R.Moldova: “Federaţia Rusă va retrage complet forţele ruseşti de pe teritoriul Moldovei până la sfârşitul anului 2002.” Documentul se păstrează şi azi în regatul olandez, devenind, între timp, o mostră de act semnat şi ignorat de Federaţia Rusă.

Republica Moldova nu are o lege a teritoriilor ocupate, dar are la mână un alt document internaţional, prin care se stabileşte că Rusia este responsabilă de grave încălcări ale drepturilor omului în regiunea transnistreană a R.Moldova. Este vorba de Decizia CEDO cu privire la Grupul Ilaşcu din 8 iulie 2004, în care se spune:

Republica Moldova nu are o lege a teritoriilor ocupate, dar are la mână un alt document internaţional, prin care se stabileşte că Rusia este responsabilă de grave încălcări ale drepturilor omului în regiunea transnistreană a R. Moldova.

“Armata Rusă a staţionat pe teritoriul R.Moldova în contradicţie cu angajamentele de a se retrage complet, stabilite în 1999 şi 2001. (...) În zonă au continuat să fie aduse trupe în mod ilegal şi să fie produse arme în contradicţie cu Acordul (de încetare a războiului ruso-moldovenesc n.r.) din 21 iulie 1992. Toate acestea demonstrează că “RMN” rămâne sub autoritatea efectivă şi sub influenţa decisivă a Rusiei”, spune CEDO, o instituţie internaţională din care face parte atât Federaţia Rusă, cât şi R.Moldova.

Deci, Republica Moldova dispune de toate actele necesare pentru a declara o parte a sa, regiunea transnistreană, ocupată de forţele Armate ale Federaţiei Ruse. Din câte observăm, despre

ocupaţia rusească se vorbeşte la Chişinău tot mai rar şi mai rar.

Retragerea trupelor ruseşti este enunţată cu jumătate de voce, iar încălcarea drepturilor cetăţenilor R.Moldova în această regiune nu mai este pedepsită de nimeni. În schimb, Federaţia Rusă vorbeşte tot mai mult şi mai curajos despre anexarea regiunii transnistrene la teritoriul său. Şi nu doar vorbeşte. În toţi aceşti ani în care Rusia nu şi-a retras armata, în această regiune au fost pompate toate mijloacele posibile pentru control rusesc definitiv. Regiunea transnistreană a fost izolată de întreg teritoriul R.Moldova prin vămi artificiale, sistemul educaţional este adaptat curriculei ruseşti, spaţiul mediatic este exclusiv rusesc, cetăţenii sunt determinaţi să ia cetăţenia Federaţiei Ruse, libertăţile şi drepturile fiind extrem de limitate, fapt stabilit şi de către raportorul ONU după vizitele de monitorizare din regiune. A părut aproape natural faptul ca Dmitri Rogozin să vină la Tiraspol via Chişinău, ca în loc să îşi ia acasă armata staţionată ilegal şi neconstituţional, să ia încolo o decizie tot de el adusă şi impusă - decizia de a alipi regiunea moldovenească transnistreană la Federaţia Rusă.

Nu cred că acţiunile de ocupaţie se vor opri aici. Acţiunile de ocupaţie au trecut de mult Nistrul. Legea rusească de ocupare a teritoriilor se pare că funcţionează fără greş.

Ultimatumurile din următoarele 42 de zile Aneta Grosu aneta@zdg.md

Peste 42 de zile, pe 27 iunie, R. Moldova va semna Acordul de Asociere şi de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Va fi un sfârşit de săptămână, o zi de vineri. Evenimentul ar trebui să ne aducă o stare de optimism, în pofida campaniilor de diminuare sau chiar de denigrare a acestuia, iniţiate şi desfăşurate în R. Moldova de către forţe oculte. În cele 42 de zile câte au rămas până la eveniment, euroscepticii vor continua să semene neîncredere, deziluzii sau chiar frică faţă de viitorul european al R. Moldova. Poveştile de groază vor fi multiplicate, fiind prezentate pe la posturi TV, în presă, pe panouri publicitare sau chiar pe gardurile unor şantiere. Şi nu ar fi vreo problemă dacă aceşti euro-sceptici ar fi singuri, printre noi, dacă nu ar fi sprijiniţi de marile puteri anti-europene.

Ei vor înjura Europa şi forţele pro-europene din R. Moldova, fără a sufla vreun cuvânt despre proprietăţile lor din Occident, despre bursele de care beneficiază copiii lor în prestigioase universităţi europene sau despre conturile în care îşi păstrează banii „agonisiţi” din fondurile acor-

date de Rusia pentru destabilizarea situaţiei din R. Moldova. În 42 de zile, câte au mai rămas până la eveniment, se pot întâmpla multe, bune şi rele, iar noi, cu toţii, ar trebui să ţinem cont de asta. Igor Dodon va umfla baloane roşii şi va încuraja lumea să-şi ţintească privirile spre Rusia. Ultimele sale acţiuni, în care au fost investite sume mari de bani, demonstrează că acestea vor continua cu şi mai mare amploare. Şi alte partide de stânga, mici sau mari, vor continua „să se bată” pentru simpatia şi credibilitatea Moscovei, înjurând Europa în care se bucură de cele mai frumoase vacanţe.

27 iunie va fi o zi de vineri, un sfârşit de săptămână. De altfel, în R. Moldova, zilele de vineri, în special în cea mai recenta perioadă comunistă, erau nişte zile sinistre, lăsate pentru răzbunări, ameninţări şi arestări.

Nu sunt adepta numerologiei, dar, constatam în ajun că, în istorie, ziua de 27 iunie 1940, în urmă cu 74 de ani, a fost una în care, la fel ca şi în 2014, ne era determinată soarta.

Atunci, în noaptea de 27 iunie, Guvernul sovietic îi expedia Guvernului României a doua Notă ultimativă, cerându-i următoarele: „1. În decurs de 4 zile, începînd de la ora 14:00, după ora Moscovei, la 28 iunie, să se evacueze teritoriul Basarabiei şi Bucovinei de trupele româneşti.

2. Trupele sovietice, în acelaşi timp, să ocupe teritoriul Basarabiei şi partea de Nord a Bucovinei.

3. În decursul zilei de 28 iunie, trupele sovietice să ocupe punctele Cernăuţi, Chişinau, Cetatea Albă.

4. Guvernul Regal al României să ia asupra sa răspunderea în ceea ce priveşte păstrarea şi nedeteriorarea căilor ferate, a parcurilor de locomotive şi vagoane, podurilor, depozitelor, aerodromurilor, întreprinderilor industriale, uzinelor electrice, telegrafului.

Fracţiunea parlamentară a PCRM i-a înaintat şefului statului un ultimatum dur, care expiră peste două săptămâni. Prin ultimatumul de ieri se cere demisia actualului Guvern, iniţierea alegerilor parlamentare anticipate, înainte de semnarea Acordului de Asociere. Totodată, autorii ultimatumului cer organizarea unui referendum, în cadrul căruia cetăţenii şi-ar spune intenţiile lor legate de aderarea la UE.

5. Să numească o comisie alcătuită din reprezentanţi ai Guvernelor român şi al URSS, câte doi din fiecare parte, pentru lichidarea chestiunilor în litigiu în legătură cu evacuarea armatei române şi instituţiilor din Basarabia şi partea de Nord a Bucovinei”.

De neuitat tot ce a urmat după 27 iunie 1940...

Ieri, pe când scriam amintind despre acest ultimatum sovietic, de acum 74 de ani, aflam despre alt ultimatum, mai recent, impus de comunişti preşedintelui Timofti. Fracţiunea parlamentară a PCRM i-a înaintat şefului statului un ultimatum dur, care expiră peste două săptămâni.

Prin ultimatumul de ieri se cere demisia actualului Guvern, iniţierea alegerilor parlamentare anticipate, înainte de semnarea Acordului de Asociere. Totodată, autorii ultimatumului cer organizarea unui referendum, în cadrul căruia cetăţenii şi-ar spune intenţiile lor legate de aderarea la UE. Să nu uităm că ultimatumurile reprezintă astăzi cea mai utilizată metodă de „comunicare” în Ucraina, Federaţia Rusă fiind, de fapt, autoarea celor mai multe somaţii. În cele 42 de zile câte au mai rămas până la 27 iunie 2014 – să uităm de vacanţe, pentru că ultimatumurile ne pândesc libertatea.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

I 9

Viaţa redacţiei

Pensionarii cu pensii mici sunt discriminaţi În fiecare an, aşteptăm cu sufletul la gură şi cu mare îngrijorare cu cât se va majora pensia în raport cu devalorizarea leului. Dar, de fiecare dată după majorare, rămânem cu aşteptări şi regrete. De ce? Pentru că din start ni se spune una, dar la sfârşit ne alegem cu altceva. Părerea noastră, a celor care trăim din pensii, e că la noi calculul pensiilor şi majorarea lor este gândită pentru altcineva, şi nu pentru oamenii de rând. Am obosit de atâta informaţie despre pensiile care ne vor ajuta să ne bucurăm de o viaţă decentă.

Promisiuni false...

Haideţi să analizăm în ce condiţii fiecare dintre noi a contribuit la economia R. Moldova şi cu cât.

Cât munceam în sistemul sovetic, ni se spunea că orice profesie e o cinste. Adevărat, fiecare la locul unde a muncit a contribuit cu cât a putut.

Contribuind la economia statului, eram remuneraţi cu o anumită rată. Erau cazuri când cel care muncea era remunerat după efortul depus. De exemplu: măturătorul, inginerul, medicul, învăţătorul,

savantul şi mulţi alţii erau remuneraţi după rată. Să analizăm cum era remunerat un pedagog, profesie foarte râvnită pe atunci, fiind considerată de prestigiu. În primul an de muncă, rata era de 18 ore pe săptămână, ca şi tânăr specialist. Mai departe, dacă erau ore în plus, erau repartizate pedagogilor cu vechime în muncă, nu mai mult de 2 ore pe săptămână.

Când se apropia vârsta de pensionare, pedagogul trebuia să aibă mai multe ore, ca să primească o pensie mai mare. Dacă erau ore şi direcţia şcolii se învoia să-ţi repartizeze câteva în plus, era bine.

Dar dacă în instituţia dată nu erau ore, „dragul” meu învăţător rămânea cu aşteptarea. Acum mă întreb şi vă întreb: când omul lucrează cu entuziasm, în tinereţe sau la bătrâneţe?

Iată aşa, domnilor conducători, aţi gîndit, aţi calculat pensia „dragului învăţător”.

Acest exemplu e aplicabil şi altor profesii: inginer, savant, muncitor sau colhoznic. Dragi conducători de toate culorile, ne vorbiţi nu de pensiile mari şi pensiile

mici, dar ne vorbiţi de pensiile medii.

Acuma daţi să vorbim ce categorii de pensonari avem şi ce pensii primesc.

URSS ne-a îmbogăţit cu o mulţime de pensionari militari şi muncitori care au lucrat în regiunile nordice ale URSS. Aceştia au pensii de la 3 la 7 mii de lei. Dar aceşti pensionari n-au contribuit cu nimic la economia R. Moldova.

Să vedem acum care sunt pensiile băştinaşilor, cei care au contribuit la economia acestui stat. De la 400 până la 2000 de lei.

Ne adresăm conducătorilor, spunând că e greşit să acordaţi pensii mai mari celor care nu le merită. Şi metodologia de calculare a pensiei este greşită. Astăzi, majorarea pensiilor în procente, bucură pe cei cu pensiile mari şi sărăceşte pe cei cu pensii mici.

Voi încerca să explic printr-un calcul simplu cum se majora pensia pe când la guvernare erau comuniştii şi cum se majorează pensia azi, când la putere sunt democraţii. După asta, voi prezenta un calcul simplu, dar efectiv, făcut de un oarecare moş Ion.

Să comparăm două pensii medii, nu neapărat cea mai mare şi cea mai mică. Să ne referim la majorarea pensiei cu 20%, efectuată de comunişti timp de 5 ani.

Pensia în lei

I an

II an

III an

IV an

V an

5000 700

6000 840

7200 1008

8640 1209

10368 1451

12441 1741

Calculăm diferenţa dintre pensii: 12441 – 1741 = 10700 Iată calculul pensiei când la putere erau comuniştii.

Acuma voi face un calcul la majorarea pensiei cu 8% timp de 5 ani, când la guvernare sunt democraţii.

Pensia în lei 5000 700

I an 5400 756

II an 5832 816

III an 6298 881

IV an 6802 952

V an 7346 1028

Calculăm diferenţa dintre pensii: 7346 – 1028 = 6318 Acuma vom face un calcul după logica lui moş Ion. Moş Ion zice: “Fiecare a contribuit la pensie cum a putut, care mai mult, care mai puţin, şi a primit pensia meritată. Dar după ce ieşim la pensie noi toţi suntem egali. Fie că erai director sau ministru, muncitor sau măturător, majorarea pensiei ar trebui făcută cu o sumă egală, pentru toţi pensionarii. Moş Ion propune ca pensiile să fie majorate cu o sumă concretă tuturor. Bunăoară, cu 200 de lei, că suntem săraci şi mai mult nu avem de unde. Calculăm.

Pensia în lei 5000 700

I an 5200 900

II an 5400 1100

III an 5600 1300

IV an 5800 1500

V an 6000 1700

Calculăm diferenţa dintre pensii: 6000 – 1700 =4300 Iată calculul pensiei după logica lui Moş Ion. Acuma să vedem când statul R. Moldova procedează astfel încât şi lupul să fie sătul, şi oaia întreagă. Să vedem care este rezultatul peste 5 ani în cheltueli şi când poporul va fi mai mulţumit.

1.După calculul comuniştilor diferenţa dintre pensia de 5000 şi pensia de 700 este de 10700.

2.După calculul democraţilor diferenţa dintre pensia de 5000 şi pensia de 700 este de 6318.

3.După calculul lui Moş Ion diferenţa dintre pensia de 5000 şi pensia de 700 este de 4300.

Concluzia: Calculul lui Moş Ion ne arată că după 5 ani statul face economie de 2018 lei. Acum vrem să aflăm ce zic pensionarii care au început de la pensia de 700 lei.

Dumitru Zapolschi, din partea mai multor pensionari care au sfătuit şi au ticluit acest text şi care speră că de el va ţine cont şi Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale

10 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

Exclusiv Interviu cu Lucia Spoială, directoare

a Biroului Naţional de Statistică al R. Moldova

SUNTEM NUMĂRAŢI: Fiecare cifră contează

În perioada 12-25 mai, în R. Moldova se desfăşoară recensământul populaţiei şi al locuinţelor. Biroul Naţional de Statistică (BNS) este responsabil de organizarea şi de desfăşurarea recensământului.

Acţiunea prevede înscrierea datelor şi informaţiilor despre persoane, gospodării casnice, locuinţe şi clădiri. În premieră, la recensământul din 2014 se vor colecta informaţii despre unităţile de locuit şi spaţiile colective de locuit, indiferent de tipul şi condiţiile ocupării acestora.

Finanţarea lucrărilor de organizare şi de efectuare a recensământului, de generalizare şi de publicare a rezultatelor se efectuează din contul mijloacelor bugetului de stat şi din surse externe.

Timp de două săptămâni, circa 12 mii de recenzori vor chestiona cetăţenii şi vor înregistra locuinţele.

— Care sunt prognozele legate de rezultatele recensământului general al populaţiei?

— Pentru prima dată, la desfăşurarea recensământului, R. Moldova respectă prevederile europene şi internaţionale despre organizarea recensămintelor.

Suntem singurul stat din arealul post-sovietic care realizează, concomitent cu recensământul populaţiei, un recensământ al locuinţelor.

Noi am respectat şi prevederea de demarare a recensămintelor o dată la 10 ani, ultimul recensământ în R. Moldova desfăşurându-se în 2004. Aşteptăm nu atât date legate de numărare, cât de cartografierea situaţiei actuale din R. Moldova. Astfel, pentru a obţine o imagine cât mai clară a situaţiei, în chestionar au fost incluse subiecte importante, identificate în urma recensământului de probă, cum ar fi migraţia, implicarea persoanelor în alte activităţi economice decât cele aprobate în clasificatorul activităţilor. Nu în ultimul rând, vom avea date despre implicarea persoanelor cu dizabilităţi în aceste activităţi şi despre condiţiile de care beneficiază aceste persoane. În colaborare cu Fondul ONU pentru Populaţie, pe parcursul ultimilor 2 ani, am încercat să identificăm eventualele riscuri de reticenţă, de neparticipare la referendum, de trişare sau de camuflare a datelor, încercând să le diminuăm.

— Cum anume combateţi reticenţa, eventualele falsuri sau tentative de camuflare a datelor?

— A fost constituit un Consiliu Internaţional Consultativ, din care fac parte 5 experţi internaţionali, profesionişti în domeniul demografic şi al recensămintelor. Au fost demarate 3 misiuni ale acestui Consiliu, la care au fost evaluate toate etapele de pregătire şi de respectare

a planului de organizare a recensământului.

— Chiar credeţi că 5 experţi, fie şi internaţionali, pot face faţă combaterii eventualelor fraude, care ar putea avea loc în orice localitate a R. Moldova?

— Aceşti 5 experţi sunt preocupaţi de implementarea mecanismelor de reglementare şi de ajustare, pentru a evita riscurile depistate la recensământul din 2004.

— Este sau nu monitorizată activitatea recenzorilor?

— Da, este monitorizată, atât la nivelul conducerii R. Moldova, cât şi de către experţi ai Fondului ONU pentru Populaţie.

— Ori de câte ori a fost abordat subiectul organizării unui recensământ în R. Moldova, s-a vorbit mult despre riscurile implicării politicului în acest proces. În perioada comunistă, chiar s-a încercat evitarea organizării oricăror „numărători”, pe motiv că rezultatele puteau fi afectate de interese politice... Şi de această dată, mai multe partide încearcă să exercite presiuni asupra cetăţenilor, inoculându-le anumite răspunsuri la întrebări importante din chestionar...

— În scopul excluderii unor probleme sensibile, am şi decis constituirea Consiliului Internaţional Consultativ, care ar asigura respectarea regulamentelor de organizare a recensămintelor. Amintesc aici şi contribuţiile donatorilor străini, interesaţi de desfăşurarea unui recensământ corect, profesionist şi cât mai exact.

— De altfel, suntem într-un an electoral, iar normele internaţionale nu recomandă desfăşurarea unor astfel de activităţi în perioade electorale. De ce, în R. Moldova, acest lucru a devenit posibil?

— Experţii, într-adevăr, recomandă evitarea

Foto: Ziarul de Gardă

recensămintelor în ani electorali. În cazul R. Moldova, anul 2014 este ultimul an în care mai putea fi organizat acest recensământ. Pentru runda din 2020, vor fi alte regulamente, alte rigori, alte reguli de joc. În aceste circumstanţe, comunitatea internaţională ne-a susţinut în demersul nostru de a organiza recensământul în 2014.

— Cum au trecut primele zile ale recensământului?

— Mai încercăm să excludem eventualele riscuri de reticenţă a cetăţenilor faţă de acest proces. Supraveghem excluderea oricăror probleme care pot să apară în procesul de completare a chestionarelor.

Totodată, ar trebui excluse orice fel de presiuni asupra persoanelor, în procesul de completare a chestionarelor.

Suntem cu ochii pe astfel de subiecte, pentru a le evita în cel mai redus timp.

— Ce fel de probleme au sesizat recenzorii în primele zile de recensământ?

— S-au ciocnit cu unele cazuri de reticenţă, de refuz de a deschide uşa sau de a răspunde la întrebări. Pentru a evita aceste probleme, Biroul Naţional de Statistică a iniţiat deschiderea mai multor secţii staţionare, în care persoanele pot răspunde la întrebările din chestionare, evitând accesul recenzorilor în locuinţele sau gospodăriile lor.

— Cea mai mare problemă pare a fi, totuşi, reticenţa cetăţenilor faţă de deschiderea către un dialog cu recenzorii. Din ce cauză a lipsit o campanie mai eficientă de informare, care ne-ar fi ajutat să înţelegem că participarea la recensământ nu reprezintă vreun pericol?

Până la urmă, ce avantaje pot avea cetăţenii care participă la recensământ?

— Este una dintre puţinele posibilităţi reale de a comunica direct cu autorităţile locale sau centrale. Datele

furnizate le vor permite autorităţilor să elaboreze politici cât mai eficiente în sprijinul oamenilor. Fiecare trebuie să înţeleagă că el contează în acest amalgam de date şi de cifre.

— Credeţi că pentru majoritatea cetăţenilor este suficient de convingător argumentul că, prin intermediul recensământului, ei comunică cu autorităţile?

— Este foarte important ca autorităţile să cunoască exact câţi suntem astăzi în R. Moldova şi câţi suntem plecaţi, ce fel de activităţi economice sunt prestate în momentul de faţă în raport cu cele prestate acum 10 ani.

— Cum sunt reflectate în aceste anchete nevoile oamenilor?

— Din anchetele despre locuinţe vom cunoaşte situaţia legată de cea mai importantă problemă pentru orice familie – un loc de trai. În prezent, spaţiul colectiv de locuit este un subiect sensibil în R. Moldova. În mai multe spaţii locuiesc mai multe persoane care nu au posibilitatea de a-şi cumpăra un loc de trai. Totodată, vom cunoaşte date despre veniturile salariale, despre condiţiile de trai, despre piaţa muncii. Va fi clar în ce măsură salariaţii se pot încadra în condiţiile minime de existenţă.

— În condiţiile în care, în R. Moldova, există multă corupţie inclusiv în cazul salarizării cetăţenilor, şi mă refer aici la contabilităţile duble, ce garanţii există că datele anchetelor vor fi adevărate?

— Există întrebări referitoare la activităţile economice în care se încadrează respondentul, după care urmează chestiuni de control, cum ar fi cele legate de sursa de venit. Eventualele discrepanţe ne vor permite să înţelegem cât de sincere au fost răspunsurile.

De altfel, cetăţenii ar trebui

Cum îi identificăm pe recenzori?

Pentru autentificare, recenzorii dispun de o legitimaţie specială.

Ei sunt echipaţi cu o jachetă, purtând o geantă cu logoul recensământului. Toate interviurile au loc în baza chestionarelor de recensământ: 1CL – Chestionar clădire locuinţă; 2P – Chestionar persoană; 3SCL – Chestionar spaţiu colectiv de locuit; 4S – Chestionar pentru persoana cu şedere temporară pe o durată de până la 12 luni. Recenzorii vor apela cetăţenii în intervalul 08.00-20.00, iar pentru completarea chestionarelor vor avea nevoie de circa 40 de minute. să înţeleagă că nişte răspunsuri exacte vor permite identificarea ulterioară a resurselor destinate dezvoltării localităţilor, învăţământului, sănătăţii etc.

— Cum pot utiliza partidele politice rezultatele recensământului?

— Cred că la nivel politic mai puţin. Doar pentru identificarea problemelor sociale sau de alt ordin, pe care, ajungând la guvernare, ar trebui să le soluţioneze.

— Cât de eficiente pot fi aceste secţii sau activitatea recenzorilor în sediile primăriilor locale, în condiţiile în care, de obicei, primarii sunt afiliaţi politic? Cum poate fi respectată confidenţialitatea persoanelor, în astfel de condiţii?

— Nu primarii sunt cei care răspund de corectitudinea şi de confidenţialitatea completării chestionarelor.

Primăriile servesc doar ca şi locaţii, nu ca instituţii.

Totodată, BNS a insistat ca persoanele implicate în recensământ să nu fie angajate în cadrul primăriilor, aşa cum s-a întâmplat în recensământul din 2004. Recenzorii au fost instruiţi ca persoanele intervievate să nu fie incomodate de terţe persoane.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

I 11

Exclusiv — Dar ce garanţii există că recenzorii nu falsifică datele din chestionare?

— Pe toate chestionarele, la sfârşit, este o rubrică în care respondentul îşi notează numele, prenumele şi confirmă, prin semnătură, că datele sunt exacte.

— Chestionarele nesemnate nu sunt valabile?

— Da, chestionarele nesemnate sunt respinse. Din acest motiv, fiecare trebuie să aibă grijă ca recenzorul să includă în chestionar datele furnizate de respondent.

— În acest caz, de ce se vorbeşte despre confidenţialitate?

— Confidenţialitatea este respectată la prezentarea ulterioară a datelor, atunci când sunt generalizate, devenind statistici oficiale. Semnăturile sunt necesare doar pentru a exclude dubiile că răspunsurile din chestionare ar putea fi falsificate.

— Oricum, există riscuri că informaţiile pot transpare, fiind urmate de eventuale acţiuni de intimidare sau de persecutare a persoanelor pe criterii economice, politice sau legate de etnie...

— Pentru a evita astfel de nereguli a fost deschisă o Linie Verde a BNS. Astfel, respondenţii sunt în drept să telefoneze, să aducă la cunoştinţa BNS toate problemele pe care le-au sesizat în procesul de desfăşurare a recensământului. Deocamdată nu am avut asemenea sesizări.

— Potrivit unor informaţii, chiar în prima zi de recensământ, în unele localităţi ar fi lipsit chestionarele. De ce?

— E o inexactitate şi vă spun de ce. Pentru prima

dată, BNS a eliberat aceste chestionare la termenul stabilit. Mai mult, în acest an, chestionarele tipărite sunt documente cu regim special.

Acestea conţin mai multe semne de protecţie, pentru a evita orice fel de falsuri. În acest an, chestionarele completate nu mai sunt depozitate până la finalizarea recensământului, dar, pe etape, acestea sunt transmise controlorilor inspectori, care le verifică, după care eliberează cealaltă parte de anchete. Aşa va fi până la 25 mai.

— Cât de transparent sunt gestionaţi banii alocaţi din bugetul de stat şi de către instituţiile internaţionale?

— Şi în acest context încercăm să respectăm prevederile Legii cu privire la organizarea recensământului. În prealabil, în colaborare cu Fondul ONU pentru Populaţie am identificat donatorii, implicându-i în recensământ.

Acum, fiecare donator are sectorul său de activitate.

Toate cheltuielile sunt supuse unui audit extern, iar la finele recensământului va fi implementată pentru prima dată o anchetă de control, Lista eventualelor condiţii de fraudare 1. Implicaţiile politice în procesul de desfăşurare a recensământului 2. Afilierea politică a unor primari 3. Achiziţii logistice netransparente 4. Informarea insuficientă a cetăţenilor 5. Atitudinea rezervată a participanţilor la recensământ 6. Stilul iresponsabil al unor recenzori 7. Lipsa unei monitorizări eficiente a procesului de intervievare 8. Profesionismul insuficient al operatorilor

pentru verificarea calităţii datelor obţinute în procesul recensământului.

— Cât costă recensământul?

— Costurile se ridică la aproximativ 90 de milioane de lei, în condiţiile în care regiunea transnistreană nu este supusă recenzării.

— Cum vor fi implicaţi în recensământ cei circa 1 milion de cetăţeni care, potrivit unor date, s-ar afla în afara R. Moldova?

— Am mai spus că, pentru prima dată, în chestionare figurează şi subiectul migraţiei.

Astfel, cei care au apropiaţi peste hotare vor indica în anchete câte persoane din familie sunt plecate, de cât timp, în ce scop şi dacă acestea intenţionează să revină. Totodată, va fi indicată ţara în care aceste persoane sunt plecate. Aceste date ne vor permite, ulterior, să deţinem date mai exacte referitoare la procesul migraţional din R. Moldova.

— Cum sunt plătiţi recenzorii?

— În funcţie de volumul de muncă. În prealabil, a fost măsurată încărcătura statistică ce revine unui recenzor – circa 110-120 de locuinţe. Dat fiind că lucrul la un chestionar a fost estimat la peste 2 USD, a fost calculată remunerarea fiecărui participant la acest proces.

Vorbim astăzi de 2500 de lei şi mai mult, în funcţie de volumul de muncă efectuat.

— Când vom afla câţi suntem?

— Potrivit regulamentului, datele vor fi cunoscute la şase luni după încheierea recensământului, adică, în prima săptămână a lunii decembrie.

— Vă mulţumim.

Pentru conformitate, A.G.

Ian McFarlane, reprezentant UNFPA în R. Moldova:

Datele recensământului pot asigura o guvernare eficientă şi bunăstarea populaţiei Recensământul este cel mai important şi mai semnificativ exerciţiu statistic naţional, care oferă o imagine clară asupra situaţiei ţării, asupra numărului şi dinamicii populaţiei, asupra condiţiilor de trai. Devin cunoscute şi alte detalii utilizate în elaborarea politicilor economice şi sociale.

Participarea fiecărei persoane, inclusiv a celor din grupuri vulnerabile, asigură ca acest proces de “scanare” statistică să ofere date veridice despre situaţia populaţiei. Recensământul oferă şi o descriere detaliată a populaţiei în funcţie de sex, vârstă, alte caracteristici demografice, sociale şi economice la nivel naţional, regional, dar şi în localităţile mici, la nivel local. Toţi cetăţenii R. Moldova trebuie să simtă că sunt parte a acestui exerciţiu naţional, căci fiecare contează.

Sunt câteva principii care fac un recensământ credibil şi de succes. Unul dintre acestea e confidenţialitatea şi obiectivitatea în procesul de colectare a datelor. În acest context, persoanele trebuie să se simtă libere, neinfluenţate în auto-declararea acestora, inclusiv la întrebări ce ţin de religie, limbă sau etnie. La fel de importantă e procesarea şi diseminarea ulterioară a rezultatelor recensământului. UNFPA a oferit asistenţă tehnică internaţională pentru BNS, în scopul racordării metogologiei, manualului de Recensământ şi chestionarelor la standarde internaţionale, pentru a asigura că principiile cu privire la recensământ sunt în totalitate aplicate şi în R. Moldova. Datele colectate în cadrul recensământului pot asigura o guvernare eficientă şi bunăstarea populaţiei.

12 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

Reporter special Poliţist condamnat, lăsat la libertate Radu Starinschi, fost şef al Poliţiei Criminale în cadrul Comisariatului de Poliţie Centru, condamnat la doi ani de închisoare cu executare, se află încă în libertate. Acesta va rămâne liber, cel puţin, încă o lună, până la pronunţarea motivată a deciziei de condamnare, deşi deciziile Curţii de Apel sunt executorii.

Victor MOŞNEAG Marţi, 13 mai 2014, un complet de judecători ai Curţii de Apel (CA) Chişinău, format din Alexandru Şpac, Dina Rotarciuc şi Nichifor Corochii, ultimii doi, până nu demult, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a decis condamnarea poliţistului Radu Starinschi la doi ani de închisoare cu executare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcţii în organele Ministerului Afacerilor Interne (MAI) pe un termen de doi ani.

Conform legii, sentinţa CA este una executorie. Totuşi, acesta nu a fost încătuşat în sala de judecată, magistraţii indicând în decizie că pedeapsa urmează a fi calculată din momentul reţinerii inculpatului.

Radu Starinschi

Sergiu Creţu Colaj: Ziarul de Gardă

Condamnatul era plecat la serviciu

A doua zi, victima a avut telefonul deconectat

Sergiu Creţu susţine că a mers la şedinţa programată la CA Chişinău pentru ora 09.30 fără prea mari speranţe că Radu Starinschi va fi condamnat. El spune că, după comportamentul omului legii, nici acesta nu se aştepta la o astfel de decizie. „Înainte de şedinţă râdea, făcea chiar glume pe seama mea. Zicea că eu, de obicei, veneam la costum, iar azi am venit altfel. Apoi, după decizie, parcă nu-i venea a crede ce s-a întâmplat. Repeta uimit: doi ani, doi ani...”, povesteşte Sergiu. ZdG stabilise cu acesta o întâlnire pentru ziua de miercuri, 14 mai, doar că, în această zi, după ce iniţial nu a răspuns la telefon, Sergiu a avut tot timpul telefonul deconectat. „Undeva, în adâncul conştiinţei, speram anume la aşa o decizie.

Faptul că noi de trei ori am fost aruncaţi la Curtea de Apel, unde am trecut prin diverse proceduri, inclusiv incorecte, mă gândeam că până la urmă va fi achitat. Dar, speranţa moare ultima, iar la noi ea nu a murit... Aşa cum a dus acest colegiu şedinţele de judecată, nu le-a dus nimeni. Ei au respectat procedura legală, au dat cuvânt tuturor părţilor. Au examinat aşa cum trebuia să fie examinat un dosar, fără abuzuri şi intimidări”, precizează Natalia Moloşag, avocata lui Sergiu Creţu. „Sper că, până la urmă, decizia rămâne în vigoare la Curtea Supremă de Justiţie (CSJ), iar mai apoi, noi vom încerca, la nivel naţional, să-l reabilităm pe Sergiu, inclusiv pentru prejudiciul moral care i-a fost cauzat”, punctează aceasta.

Rechizitoriu: Zeci de lovituri ale poliţistului

Procurorii au cerut pentru Radu Starinschi, care în timpul evenimentelor din aprilie 2009

pronunţare, nu era aplicată, Radu Starinschi fiind la libertate. Reprezentanţi ai Departamentului Instituţii Penitenciare (DIP) ne-au declarat că, miercuri, Starinschi nu fusese încarcerat.

Conform procedurii, acest lucru se va întâmpla doar după ce decizia judecătorilor va fi redactată şi pronunţată public, lucru care urmează să se producă abia pe 12 iunie, adică peste o lună. „Atunci, judecătorii de la Apel vor trimite dosarul în prima instanţă, respectiv, la Judecătoria Centru, care va trimite spre organele poliţieneşti decizia de a pune în aplicare pedeapsa. Asta-i procedura”, ne-a explicat reprezentantul DIP. Procedura ne-a fost confirmată şi de către reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie Botanica (IPB), sector în care locuieşte Starinschi. „De asta e şi lege, că e ciudată. Ştiţi doar cum se fac legile la noi. E clar că există riscul ca el să fugă. Dacă se va întâmpla asta, va fi dat în căutare”, ne-a spus un şef al IPB. „E straniu că instanţa nu a decis ca acesta să fie luat direct din sala de judecată”, opinează un procuror.

Alexandru Spac

Dina Rotarciuc

Nichifor Corochii

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

ocupa funcţia de şef al Poliţiei Criminale în cadrul Comisariatului de Poliţie Centru, trei ani de închisoare cu executare şi interdicţia de a ocupa funcţii în MAI pe o perioadă similară. Conform rechizitoriului, Starinschi este învinuit de faptul că, „având grad special - căpitan de poliţie, fiind şef şi persoană cu funcţie de răspundere, a comis intenţionat acte de tortură asupra lui Creţu Sergiu. Conform aceluiaşi document, Starinschi l-a scos din celulă pe Sergiu, cu scopul de a-l escorta în birou, iar în această perioadă, pentru a-l intimida, i-a aplicat circa 10 lovituri cu pumnul în regiunea capului. Ajungând la etajul cinci în biroul de serviciu nr. 505, amplasat în CPS Centru, Starinschi, urmărind scopul provocării unei dureri fizice şi suferinţe psihice, pentru a obţine mărturisiri referitor la participarea lui Creţu la dezordinile în masă din PMAN, a continuat aplicarea violenţei, însoţită cu acţiuni de tortură”. În rechizitoriu se mai spune că Starinschi, fără a stabili temeiurile şi circumstanţele în care a fost reţinut Creţu, i-a aplicat acestuia o lovitură cu piciorul în regiunea gâtului, cinci lovituri cu piciorul în regiunea abdomenului şi circa 10-15 lovituri cu pumnul în regiunea capului, chiar dacă, în timpul maltratării, Sergiu acuza

dureri în regiunea mâinii stângi.

Tot în document se precizează că Starinschi, acţionând intenţionat, în scopul agravării suferinţelor fizice şi intimidării părţii vătămate, i-a aplicat circa 10 lovituri cu piciorul la mâna stângă în partea superioară. „În urma acţiunilor violente, părţii vătămate i-au fost provocate dureri fizice, precum şi acţiuni de tortură, fapt ce a determinat deplasarea fragmentelor osului şi suferinţe psihice – în formă de „Tulburare de stres posttraumatică. Sindromul anxios-depresiv”, se mai spune în actul procurorilor.

faptele incriminate lui Starinschi Radu. Totodată, nu a fost stabilită participaţia sub vreo formă a inculpatului Starinschi la săvârşirea infracţiunilor imputate, fiindcă, potrivit declaraţiilor părţii vătămate, acesta era îmbrăcat în uniformă de poliţist, pe când s-a stabilit cu certitudine că Starinschi, făcând parte din poliţia criminală, nu era în uniformă”.

La sfârşit de 2013, cinci judecători de la CSJ au trimis cazul din nou la CA Chişinău, depistând în soluţia de achitare adoptată mai multe erori. Aici, acuzarea de stat a fost reprezentată de procurorul de nivelul Curţii de Apel, Radu Sâli, care a reuşit să-i convingă pe magistraţi, Şpac, Corochii şi Rotarciuc, de vinovăţia lui Starinschi. „Eu doar mi-am onorat obligaţiile de serviciu, aşa cum prevede legea. Colegii mei, care anterior au lucrat pe dosar, au făcut, probabil, un volum mult mai mare de lucru şi au, poate, mai multe merite”, spune procurorul. Conform statisticii Procuraturii Generale, în dosarele 7 aprilie, Starinschi este doar al treilea poliţist condamnat la închisoare reală.

Dosarul, de trei ori la Apel

Totuşi, Judecătoria Centru, în iunie 2011, judecător Vladimir Braşoveanu, l-a achitat pe poliţist, pe motiv că fapta nu ar fi fost comisă de el. În aprilie 2012, la CA Chişinău, acea sentinţă era casată, iar poliţistul - condamnat la doi ani de închisoare, cu suspendare. În noiembrie, acelaşi an, CSJ trimitea cazul la rejudecare. În aprilie 2013, un alt complet de la Apel menţinea sentinţa de achitare emisă de judecătorul Braşoveanu cu doi ani mai devreme. Magistraţii de la Apel menţionau că „nu există niciun semn caracteristic torturii, ori nu este arătată legătura cauzală între leziunea corporală depistată la partea vătămată şi

„Ştiţi doar cum se fac legile la noi”

Totuşi, deşi decizia CA Chişinău este, conform legii, executorie, nici la 48 de ore de la

Pentru a lămuri lucrurile, am încercat să vorbim şi cu judecătorii care au luat decizia, dar - fără succes. Grefiera Dinei Rotarciuc ne-a confirmat însă faptul că condamnarea va fi pusă în executare abia după pronunţarea motivată a deciziei, care va avea loc peste o lună. „Codul de procedură penală prevede că decizia e executorie din momentul adoptării, nu din momentul pronunţării ei motivate. Se agaţă de nişte chestii pe care nu le interpretează corect”, spune Natalia Moloşag, avocata lui Creţu. Totuşi, alţi jurişti cu care am discutat ne-au explicat că, într-adevăr, decizia urmează să fie executată după pronunţarea ei motivată. „Aşa-i legea. Şi procedura va dura mai mult de o lună”, spune un avocat. Cu referire la dosar, acesta susţine că urma să fie aplicat termenul de prescripţie, iar dosarul trebuia încetat.

ZdG a încercat să discute şi cu Radu Starinschi. Iniţial, Laura Urschi, avocata acestuia şi totodată fiica umoristului Gheorghe Urschi, nu a dorit să discute despre condamnarea clientului său. „În legătură cu dosarul care vă interesează, vă declar că am o clauză de confidenţialitate şi nu sunt în drept să vorbesc despre el”. Apoi, am telefonat la locul de trai al lui Starinschi. Ne-a răspuns o doamnă, soacra sa, care ne-a anunţat că acesta a plecat dimineaţa la serviciu şi că nu cunoaşte coordonatele lui. La Inspectoratul de Poliţie Centru am fost anunţaţi că Starinschi nu mai activează acolo, în timp ce unele surse susţin că acesta ar lucra în serviciul de pază al unui magazin. În 2011, când a fost achitat, Starinschi se declara nevinovat şi spunea că acuzaţia ce i-a fost adusă ar fi neîntemeiată, ilegală şi lipsită de temei juridic.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

I 13

Reporter special 1

6

2

3

4

5

7

8

9

Cerşetorii, între copii şi alcool

Banii cerşiţi pentru copii bolnavi, cheltuiţi pe băutură Reuşesc cu uşurinţă să obţină mila trecătorilor, mai ales atunci când invocă drama unor copii bolnavi. În timpul sesiunii de cerşit par trişti, săraci, flămânzi şi neajutoraţi. După – îşi schimbă hainele, dar şi starea de spirit, trăgând un păhărel-două la vânzătorii de alcool din stradă.

Nicu Guşan, ŞSAJ Zilnic, la intersecţia dintre strada Ismail şi bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău, trecătorii sunt întâmpinaţi de cerşetori, care cer bani invocând tot felul de drame: pentru îngrijiri medicale, pentru nevoi legate de creşterea copiilor, pentru bolnavi, săraci, înfometaţi. Cel mai sigur efect au plângerile cu privire la copiii bolnavi pentru care nu există bani de medicamente.

Femeia din imaginile alăturate cerşeşte, practic, zilnic în intersecţia menţionată. Motivul pentru care cere bani de la trecători este

unul convingător. Spune că are un copil mic, care este grav bolnav şi are nevoie de un tratament foarte costisitor, explicând că ea este pensionară şi nu dispune de suficiente resurse financiare pentru a salva viaţa micuţului. (Foto) Povestea este dureroasă şi oamenilor li se face milă atunci când trec pe alături. „Când am, le dau câte un leu-doi, vai de capul lor, săracii”, îşi motivează o trecătoare gestul după ce lasă ceva bănuţi femeii care cerşeşte.

Am încercat să monitorizăm cazul acestei persoane, pentru a stabili veridicitatea istoriei cu copilul bolnav. Ca şi în celelalte zile, ea a sosit la oră matinală, în acelaşi loc. Se vede că ştia bine ce are de făcut, avea înscrisă pe o bucată de carton istoria cu copilul bolnav. Mulţi trecători se aplecau şi îi ofereau bani. De dimineaţă până după-amiază, aceasta a fost singură. În jurul orei 15, cerşetoarea şi-a întrerupt activitatea de colectare a banilor. Părăsind locul cerşitului, şi-a schimbat şi aspectul. Broboada veche care îi acoperea ochii şi îi adumbrea faţa a fost ascunsă.

Femeia care se plângea de faptul că este singură şi îngrijeşte un copil grav bolnav nu a mai fost singură din acel moment. Un bărbat a însoţit-o tot timpul după ce şi-a încheiat sesiunea de cerşit. (Foto) Primul popas al celor doi a fost chiar în spatele unui chioşc din preajma aceleiaşi intersecţii.

Acolo, bărbatul a luat banii pe care i-a cerşit pe parcursul zilei femeia. Au mâncat ceva şi au fumat câte o ţigară, apoi au luat troleibuzul spre gara de trenuri.

La gară au şi cheltuit o parte din banii cerşiţi pentru copilul bolnav. (Foto)

Cei doi nu au intrat la farmacie, la medic, iar prin procurările făcute şi banii consumaţi pentru obiecte personale şi alcool sau ţigări nu au dovedit că ar fi deranjaţi de situaţia vreunui copil bolnav.

Pe ce sunt cheltuiţi banii cerşiţi pentru copilul bolnav?

Pentru că toţi banii se aflau la bărbatul care o însoţea pe femeia-cerşetoare, acesta a şi făcut cumpărăturile. Şi-a cumpărat o pereche de pantofi, pentru care a plătit aproape 200 de lei, apoi – o pereche de şlapi, care l-au costat vreo 50 de lei. (Foto) A urmat un nou popas. Cei doi au cumpărat şi au consumat alcool de la femeile care vând chiar în piaţa de vechituri de lângă gară.

S-au aşezat lângă ele şi s-au servit în voie. (Foto) Apoi au luat un bilet pentru doi la trenul cu direcţia Călăraşi.

Deşi aveau un singur bilet, au fost lăsaţi să treacă.

După ce au numărat banii acumulaţi în capitală, bărbatul s-a apucat de cerşit şi în tren. De această dată, cerşea cu o altă bucată de carton, dar avea pe ea, la fel, povestea unui copil mic. Mulţi călători îl cred şi îi pun bani în pungă. (Foto) Odată ajunşi în gara oraşului Călăraşi, bărbatul se face nevăzut cu toţi banii acumulaţi, iar femeia se opreşte la prima cârciumă de

lângă gară. Petrece acolo aproximativ 20-30 de minute, timp în care a consumat mai multe pahare de tărie.

Cei doi nu au intrat la farmacie, la medic, iar prin procurările făcute şi banii consumaţi pentru obiecte personale şi alcool sau ţigări nu au dovedit că ar fi deranjaţi de situaţia vreunui copil bolnav.

Potrivit legislaţiei R. Moldova, cerşitul nu este o crimă, decât în cazul minorilor sau al exploatării prin cerşit. Presa din R. Moldova şi de peste hotare a prezentat numeroase cazuri în care cerşetorii fac uz de fals pentru a obţine bani de la persoane binevoitoare, trucând diverse handicapuri sau folosind istorii ale unor copii bolnavi, care nu există în realitate. Organizaţiile turistice, dar şi cele religioase din lume prezintă ghiduri prin care indică persoanelor care vor să ajute cerşetorii să nu le dea bani, pentru a evita riscul ca aceştia să facă abuz de alcool sau droguri, ci să le ofere produse alimentare neperisabile sau să îi transporte la centre specializate pentru persoane fără adăpost sau fără venituri.

14 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

Oameni OAMENII săptămânii

P

atru elevi din R. Moldova participă la finala internaţională Intel ISEF, de la Los Angeles, SUA. La cea mai mare competiţie şcolară de proiecte ştiinţifice din lume s-au prezentat 1700 de elevi din 70 de ţări. Echipa R. Moldova e formată de Diana Marusic, clasa a X-a, LT „Ion Creangă” (proiectul „Mediul de dezvoltare integrat vocal pentru persoanele cu deficienţe de vedere”); Dumitru Savva, clasa a XI-a, LT „Orizont” (cercetarea despre integrarea unui limbaj compilat în mediul unui limbaj interpretat) şi Anastasia Jeleznîi şi Dumitru Gânju, clasa a X-a, LT „Mihai Marinciuc”, şi clasa a IX-a, LT „D. Alighieri” (proiectul „Viţa-de-vie sănătoasă fără metale grele”).

Proiectele din R. Moldova au fost acceptate de comitetul ştiinţific al Concursului. Câştigătorii vor fi anunţaţi pe 16 mai.

T

imp de trei zile, 13-15 mai, Londra a devenit scena Festivalului Transilvania, o iniţiativă de anvergură a Fundaţiei româno-britanice ADEPT, realizată cu sprijinul Ambasadei României şi al Institutului Cultural Român din capitala britanică. Proiectul a cuprins expoziţii, prelegeri, concerte, demonstraţii culinare, reunind protagonişti români şi britanici de prim-plan. Festivalul Transilvania şi-a propus să celebreze frumuseţea naturală şi patrimoniul cultural ale uneia dintre cele mai diverse şi atractive provincii istorice româneşti. Invitat de onoare al evenimentului a fost Alteţa Sa Regală Prinţul de Wales, un admirator al peisajelor şi tradiţiilor transilvănene, promotor constant al iniţiativelor de conservare a patrimoniului natural şi construit al Transilvaniei. Prinţul a participat la vernisajul „Pictori britanici în Transilvania”.

B

aletul „Lacul lebedelor” de P.I. Ceaikovski, în interpretarea Teatrului Clasic de Balet pe Gheaţă din Moscova, va fi prezent pentru prima oară la Sala Palatului din Bucureşti, pe 29 mai, informează organizatorii într-un comunicat remis AGERPRES. Cu ajutorul a zeci de profesionişti, efecte speciale şi nu mai puţin de trei tone de fulgi de gheaţă, scena Sălii Palatului se va transforma pe 29 mai întrun patinoar. Spectacolul va fi jucat şi la Constanţa, pe 31 mai, la Casa de Cultură a Sindicatelor, şi la Iaşi, pe 3 iunie, la Teatrul Naţional.

Regalul Baletului Rus „Lacul lebedelor” e un show ce nu trebuie ratat.

Teatrul Clasic de Balet pe Gheaţă din Moscova a evoluat pe cele mai mari scene ale lumii, susţinând spectacole în ţări precum Spania, Argentina, Chile, Ecuador, Peru, Columbia, Venezuela, Caraibe, Panama, Costa Rica etc.

Î

n zilele de 15 şi 16 mai, la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău este jucat, în premieră absolută, spectacolul „În largul mării” de Slawomir Mrozek, în regia lui Petru Hadârcă. Traian Şoimu, care a montat acelaşi spectacol la Bucureşti, scria despre esenţa acestei lucrări: „Ce foame doare mai tare decât foamea de mâncare?

Foamea de putere. Ce foame ucide mai repede decât foamea de putere? Foamea de libertate. Am încercat un spectacol despre relaţiile în jurul puterii şi neputinţa ce rezultă în urma pierderii ei. Despre inutilitatea sincerităţii în contextul necesităţii supravieţuirii”. Acţiunea are loc pe o plută, în largul mării. Trei naufragiaţi în costume negre, elegante, în cămăşi albe, cravate înnodate impecabil... Stau pe trei scaune şi discută despre foame, în condiţiile în care rezervele s-au terminat, iar ei se află în largul mării.

publicitate

STUDIUM cursuri de limbă engleză, germană, română, italiană Doriţi să studiaţi o limbă străină?

Experienţa de 20 de ani pe piaţa Republicii Moldova ne dă posibilitatea să implementăm metode de învăţare moderne care vor facilita asimilarea limbii străine alese în timp record. Noi vă aşteptăm!

STUDIUM VĂ oferă cursuri de engleză on-line eficiente şi de calitate.

Avantaje: economie de timp alegând locaţia care vă convine comoditate (Cursuri de limbi străine Chişinău on-line), aşezaţi comod în fotoliu acasă sau la serviciu actualitate Neajunsuri nu sunt! Sunaţi, înscrieţi-vă la cursuri de engleză!

Studiaţi!

Detalii: 022-24-47-94, 022-496-444

Brandul lui Cătălin Hrimiuc: lucrările din sticlă optică Lucrările sale au colindat practic toată lumea. Este un adevărat scenograf al sculpturii. Îşi proiectează fiecare piesă cu scrupulozitate de invidiat.

A devenit cunoscut datorită sculpturilor sale în cristal optic.

Este considerat deschizător de drum în acest gen de artă în România. Criticii consideră lucrările sale un mesaj pentru viitor.

Un artist canonic pentru sticla optică

Cătălin Hrimiuc a absolvit Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”. A debutat în 1980 la Galeria Curtea Sticlarilor din Bucuresti. ,,Nu a avut un profesor care să-i zică ,,fă aşa sau fă altfel”, toate acestea le-a însuşit de unul singur”, explică Tudor Braga, preşedintele Secţiei de Critică a Uniunii Artiştilor Plastici. Cătălin Hrimiuc a dedicat 25 de ani explorării cristalului optic, nobil şi pur material, care cere artistului viziune în abordare, concentrare în execuţie, perfecţiune în finisare şi, peste toate, imaginaţie.

Pe parcursul activităţii sale, a obţinut diverse premii şi distincţii: Premiul Mac Constantinescu (1993); Premiul UAP pentru tineret (1994); Menţiune de onoare „Aveiro”, Portugalia (1997); Premiul „Ambient”, acordat de către UAP pentru Programul HAR (1998); Distincţie acordată de Fundaţia LOBYART (2001); Premiul III împreună cu grupul MIRON la Concursul pentru monumentul Revoluţiei Române (2004); Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Cavaler; Membru

al Uniunii Artiştilor Plastici din România; Membru al Societăţii de Colaborare Interbalcanică. „În curând, cred că va deveni un artist canonic pentru sticla optică, cel puţin în spaţiul românesc”, consideră Doina Mândru, muzeograf.

A organizat mai multe expoziţii personale: Hanul cu Tei, Bucureşti (1987), Galateea, Bucureşti (1989), Căminul Artei, Bucureşti (1989), Galeria ArnoldJotzu, Germania (1990), Rathaus, Bad Homburg (1991), Zeunix Studio, Bruxelles, Belgia (1992), Geldrop, Olanda (1993-1994), Centrul Cultural Arcuş, România (2011). A participat şi la expoziţii de grup atât în ţară, cât şi peste hotare: Salonul de artă decorativă, Bucureşti (1985-1990), Artişti sticlari din România, Salonul sticlei (1997-2011); Quadrienala de arte decorative, Erfurt, Germania (1986), Bienala internaţională de la Kanazawa, Japonia (1988-1998), Sculptură în piatră, Den Steenen Poort, Walkenswaard, Oland (1992), Expoziţie şi târg internaţional de artă, Moscova (2011), European Glass Context, Bornholm, Danemarca (2012) ş.a.

Mesajul sculpturilor lui Hrimiuc

Cătălin Hrimiuc este considerat pionierul sau, altfel zis, deschizătorul de drum în zona sculpturii în sticlă. „Lucrările în sticlă optică sunt brandul lui Cătălin Hrimiuc în România. Fiecare dintre lucrările sale este un monument sau o schiţă de monument care, oricând, poate să fie ridicat, mărit la scară şi plasat în oricare dintre punctele nodale ale unei

capitale mari, ale unei metropole şi poate să transmită mai mult decât un bronz sau o marmură”, subliniază Adrian Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei. „Sticla lui Hrimiuc concentrează datele unei ştiinţe a meşteşugului acestuia complicat care aminteşte pe artistul Renaşterii, niciodată mulţumit de ceea ce izbutea să smulgă focului; el caută, încearcă, experimentează mereu, vrând să desluşească alte înfăţişări ale transparenţei. Înnobilat de flacără, umilul nisip devine la el lumină şi transparenţă”, spune criticul de artă Dan Grigorescu.

Nu trebuie trecute cu vederea nici calităţile de scenograf ale lui Cătălin Hrimiuc, care „îşi proiectează cu mare-mare atenţie soclurile în funcţie de piesă. Este un om care ştie să găsească ideea în material. Fiecare scrijelitură înseamnă ceva, este un mesaj, pe care Cătălin Hrimiuc ştie să-l transmită cu foarte mare acuitate către un prezent şi, mai ales, către o viitorime. Piesele sale sunt, fără discuţie, destinate viitorului”, accentuează Adrian Silvan Ionescu.

Artistul şi-a expus lucrările atât în România, cât şi în străinătate: Rusia, Japonia, Germania, Franţa şi Danemarca, o parte dintre lucrările acestuia regăsindu-se în colecţii private din România, Italia, Germania şi Olanda. Pe 7 mai, în incinta Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, s-a desfăşurat vernisajul expoziţiei personale a lui Cătălin Hrimiuc, prezentând 21 de lucrări de sculptură realizate în cristal optic. Expoziţia va dura până pe data de 25 mai.

Redactare: Olga BULAT

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

I 15

Trăind de gardă

Satul Marşeniţa, оn care s-a născut Sofia Rotaru

Aurica Toacă, fosta colegă de şcoală a Sofiei Rotaru

Reportaj cu „Melancolia” Sofiei Rotaru În satul de baştină al Sofiei Rotaru, Marşeniţa (în ucraineană Marşinţi) din regiunea Cernăuţi, rudele şi consătenii păstrează amintiri frumoase cu fata harnică şi deşteaptă care, înainte de a reuşi pe marile scene, a reuşit să fie prima la prăşit în colhoz, la competiţii sportive şi la învăţat bine. Când revine, rudele o aşteaptă cu melodiile familiei, dar şi cu bucatele care o încântă: mămăligă cu peşte şi răcituri.

A fost prima interpretă care a cântat imnul Chişinăului, „Oraşul meu”. Imn şi şlagăr a devenit mai târziu. Astăzi mulţi percep ca pe nişte imnuri mai multe piese ale interpretei: „Ioane, Ioane”, „Melancolie”, „Romantică”, „Codrii mei frumoşi”.

Celebra cântăreaţă cu origini basarabene, Sofia Rotaru, s-a născut pe 7 august 1947 în satul Marşeniţa, raionul Noua Suliţă, regiunea Cernăuţi. Primul învăţător de muzică i-a fost chiar tatăl său, Mihai Rotaru, un îndrăgostit de muzică populară. A lucrat ca brigadier, dar a avut auz muzical absolut şi o voce minunată, pe care au moştenit-o şi cei şase copii ai familiei. Şi astăzi Sofia cântă piesele învăţate de la el.

Fraţii, surorile şi cumnaţii cântăreţei care mai locuiesc la Marşeniţa nu ştiau că acele cântece de familie vor deveni celebre în timp. „Tătica a venit de la armată cu o listă de cântece. Cântece vechi, frumoase, pe care nu le-am auzit la altcineva. Când ne adunam cu toţii, el începea să cânte, iar noi îl susţineam”, îşi împărtăşeşte amintirile Tatiana, cumnata Sofiei Rotaru, în timp ce stă rezemată de speteaza unui scaun amplasat în curtea casei din Marşeniţa în care s-a născut viitoarea artistă.

Chiar şi astăzi în familia Rotaru răsună acele piese care s-au cântat cât bătrânul Mihai a fost în viaţă. Tatiana susţine că atunci

când Sofia vine acasă, nu se scapă din vedere nicio piesă din repertoriul tatălui, care în casa lor se cântă mai des decât cele pe care le interpretează solista. Toţi cântă, fără excepţie.

Mămăliga şi răciturile – bucatele preferate

Familia, dar şi prietenii îi zic Sonia. Aşa i-au zis părinţii şi aşa au cunoscut-o vecinii şi prietenii. După ce ambii părinţi au decedat, Sonia vine tot mai rar acasă. „De fiecare dată când ne vizitează, mă strădui să se simtă ca acasă, să simtă că este aşteptată. Mămăliga, peştele, brânza cu smântână, răciturile din picior de porc sunt mâncărurile ei preferate, care nu lipsesc de la masă”, îmi spune Tatiana în timp ce se uită spre casă şi încearcă să îşi amintească când a fost cântăreaţa ultima dată acasă. Chiar dacă vine rar, fraţii, surorile şi nepoţii se întâlnesc în fiecare an de ziua ei de naştere.

Sofia Rotaru a început să cânte încă din copilărie, participând la concursuri locale. A cântat în diverse formaţii artistice de amatori, urmând şcoala medie de muzică din Cernăuţi şi Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chişinău.

Câţiva ani a fost solistă a Filarmonicii din Cernăuţi şi din Italia. A devenit cunoscută în Republica Moldova cu piesele semnate de cei mai buni compozitori moldoveni: Eugen Doga, Anatol Chiriac, Ion Aldea-Teodorovici, Petre Teodorovici şi alţii.

Artistă a Poporului din Ucraina şi Artistă a Poporului din Republica Moldova, Sofia Rotaru a primit şi titlul de Artistă a Poporului din URSS. Tatiana îşi aminteşte că ultimul concert la care a fost să o vadă şi să o asculte pe Sonia a avut loc la Cernăuţi. „Era un timp friguros.

Ploua. Am mers cu toţii să o susţinem. Pe scenă pare a fi un om străin. Nu seamănă cu Sonia noastră.

Se transformă. Ea singură spune că parcă ar îmbrăca o mască. Este aşa cum ar trebui să fie văzută pe scenă”, e de părere cumnata.

Sofia, Aurica şi Elena la absolvirea celor 8 clase

Sofia, Aurica şi Elena оn excursie la Chişinău, 17 mai 1959

Elena Ştefanesa consideră că scena a schimbat-o mult pe fosta sa colegă de bancă, dar şi prietenă de copilărie. Scena a impus-o să fie puternică, dar şi să aibă o ţinută de invidiat. S-au întâlnit la Cernăuţi după un concert al interpretei.

Au schimbat câteva vorbe. Sonia şi Elena au împărţit aceeaşi bancă timp de opt ani, au participat împreună la concursuri, iar deseori mergeau în vizită una la alta. Fosta sa prietenă spune că nu era nicio sărbătoare fără ca interpreta să nu cânte şi să prezinte concertele care se organizau în şcoală. „Ea a fost mândria clasei. Era prietenoa-

să şi învăţa foarte bine. Participa la toate concursurile. Ea cânta, iar eu dansam. Deseori fredona o piesă despre primăvară. Cânta în română şi în ucraineană”, sunt amintiri din copilăria Elenei.

Călătoria la Chişinău, ca un premiu

Aurica Toacă păstrează şi astăzi amintirile legate de fosta sa colega de şcoală, fotografiile, dar şi diplomele pe care le-au obţinut. Împreună au participat şi la întreceri sportive. „Le-am povestit nepoţilor că am învăţat împreună, dar ei nu mă credeau. Le-am arătat

fotografii ca să se convingă”, spune Aurica. Sofia, Aurica şi Elena au fost unele dintre cele mai active eleve. Acestea nu doar că învăţau bine, dar erau şi cele mai harnice. „La şcoală ne duceau să ajutăm colhozul. Prăşeam, strângeam roada.

Pentru că am dat dovadă de rezultate bune, colhozul ne-a organizat, pentru vreo 12 elevi, o excursie pentru câteva zile la Bălţi, Orhei şi Chişinău. Am mers la muzee, am văzut monumente şi ne-am fotografiat”, povesteşte Aurica în timp ce îmi arată poze vechi.

Consăteanca mai spune că Sonia era veselă, îndrăzneaţă şi muncitoare. A moştenit aceste trăsături de la ambii părinţi.

Tatăl său a lucrat în colhoz, iar mama sa a avut grijă de copii şi de gospodărie. Erau oameni vestiţi în sat. Despre tatăl interpretei se mai spune că atunci când şuiera, se auzea în tot satul. „Am avut un profesor de muzică care a susţinut-o foarte mult pe Sonia şi care i-a spus că profesia de cântăreaţă este bucata ei de pâine. Mă bucur că ea a înţeles acest lucru şi a urmat acest drum. Cel mai tare apreciez la ea că nu a uitat de unde vine. Ţin minte că am fost la înmormântarea tatălui său şi ne-am întâlnit la poarta cimitirului. Ea m-a recunoscut. Am stat de vorbă. Unica schimbare la ea este că au trecut anii. Când vine în sat, îşi pune o batistă pe cap şi munceşte alături de rudele sale”, concluzionează Aurica.

RT

E

16 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

INTEGRITATE Problemele justiţiei în timpul reformei

Foto: Victor Moşneag / Ziarul de Gardă

„Şefii” justiţiei din R. Moldova. Mihai Poalelungi, preşedintele CSJ, Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, şi Dumitru Visternicean, preşedintele interimar al CSM, la Adunarea Generală a Judecătorilor

Sistemul judiciar din R. Moldova se confruntă cu o serie de probleme, chiar dacă este supus unui şir de reforme, menite să-l salveze de corupţie şi incompetenţă. Reforma Judiciarului nu a luat amploarea cuvenită, iar instituţiile statului s-au axat doar pe promulgarea de legi, dar nu şi pe aplicarea lor în practică.

Acestea sunt doar câteva concluzii care pot fi desprinse din evaluarea făcută de Transparency International (TI) Moldova Judiciarului din R. Moldova, inclus în cadrul celor 13 piloni din cadrul Sistemului Naţional de Integritate (SNI).

Edificarea unui sector al justiţiei accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist şi responsabil faţă de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului, se declară una dintre priorităţi în guvernare, constată TI Moldova.

Totuşi, Judiciarul în R. Moldova, compus din instanţele judecătoreşti, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Procuratura Generală (PG) şi Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), continuă să se confrunte cu probleme majore.

Opinia publică tratează justiţia ca una dintre instituţiile cu cel mai înalt nivel de corupţie. Potrivit Barometrului Global al Corupţiei pe anul 2013, efectuat de TI, justiţia şi poliţia sunt considerate cele mai corupte instituţii în R. Moldova, ele fiind urmate de Parlament şi partidele politice. Această percepere, susţin autorii studiului, afectea-

ză şi nivelul de încredere acordat justiţiei. Potrivit Barometrului de opinie publică din noiembrie 2013, doar 15,5% dintre respondenţi au foarte multă încredere şi oarecare încredere în justiţie.

Reforma – fără amploarea cuvenită

Judiciarul parcurge un proces de reformare, demarat în anul 2012, ghidat de Strategia de Reformare a Sectorului Justiţiei (SRSJ) pentru anii 2011-2016. La general, reformarea sectorului justiţiei nu a luat amploarea cuvenită, relatează TI Moldova.

Potrivit Raportului trimestrial nr. 4 de monitorizare a SRSJ, elaborat de Asociaţia Promo-LEX şi Asociaţia pentru Guvernare Eficientă şi Responsabilă (AGER), „din 257 de acţiuni planificate pentru a fi realizate până la finele anului 2013, 144 au fost realizate, iar 113 sunt în continuare nerealizate. Din cele 45 de acţiuni care urmau a fi finalizate în trimestrul IV, 2013, doar 11, sau 24%, au fost realizate”, constată TI Moldova.

Autorii evaluării au ajuns la concluzia că autorităţile continuă să se concentreze pe acţiuni de ordin legislativ, fără a asigura punerea în aplicare a legilor adoptate, dar şi că intervenţiile legislative sunt dezechilibrate. Astfel, la finele anului 2013, Parlamentul a adoptat mai multe proiecte de legi ce ţin de sectorul justiţiei, printre care cel care se referă la salarizarea judecătorilor, la testarea integrităţii profesionale, confiscarea extinsă sau îmbogăţirea ilicită. „Impactul acestor legi poate fi evaluat doar după punerea normelor în aplicare. Totuşi, pornind de la formula notorie a corupţiei, nivelul de corupţie în sectorul justiţiei nu poate fi diminuat fără mecanisme eficiente de responsabilizare, inclusiv – disciplinară, a judecătorilor”, afirmă TI Moldova.

Banii din justiţie

Autorii evaluării mai constată că, la general, există legi care ar asigura salarii şi condiţii de muncă în Judiciar. Totuşi, deşi acestea există, ele nu sunt lipsite de carenţe, gestionarea bugetului alocat instanţelor judecătoreşti fiind atribuită, în mod confuz, mai multor autorităţi, şi CSM-ului, şi Ministerului Justiţiei, constată experţii, care au depistat probleme şi mai grave în cadrul CSP. În cazul acestui organ, legea nu prevede dotarea cu buget propriu, membri detaşaţi, personal auxiliar şi sediu, iar din acest motiv, CSP nu a reuşit să se afirme ca organ veritabil de autoadministrare. „În pofida majorărilor de buget, Judiciarul continuă să semnaleze ca problemă asigurarea neadecvată a finanţării, deşi problema de bază pare a fi gestionarea ineficientă a resurselor alocate, inclusiv – capacitatea insuficientă a sistemului, la nivel individual şi instituţional, de a asigura planificarea şi evaluarea reală a necesităţilor bugetare”, se mai spune în evaluarea TI Moldova.

Totodată, experţii consideră că este necesară şi o reformă în domeniul salarizării procurorilor, care au, acum, salarii mult mai mici decât cele ale judecătorilor.

Judiciarul, transparent şi nu prea

Independenţa sistemului judiciar este asigurată, într-o anumită măsură, prin modul de numire a judecătorilor şi procurorilor. La general însă, se menţionează în evaluare, Judiciarul nu este perceput ca sistem independent, percepţiile publicului demonstrând, în mod special, o dependenţă faţă de politic. Percepţiile sunt determinate şi de modul în care prevederile legale se pun în aplicare, în special de modul în care Parlamentul efec-

tuează numirea membrilor CSM şi CSP din rândul profesorilor de drept, afirmă TI Moldova.

Relativ la transparenţa organelor de drept, autorii evaluării consideră cadrul legal naţional ca fiind unul suficient pentru a asigura publicului accesul la diferite informaţii. Totuşi, constată TI Moldova, în practică, prevederile legale privind transparenţa nu se pun în aplicare, şi inclusiv SRSJ a reţinut nivelul insuficient al transparenţei Judiciarului, cum ar fi: aplicarea insuficientă a tehnologiilor informaţionale, dar şi transparenţa insuficientă a instituţiilor de autoadministrare. „Transparenţa CSM, în practică, necesită sporită prin îmbunătăţirea modului de prezentare a informaţiei şi a conţinutului paginii web a CSM, în special prin plasarea şi actualizarea constantă a informaţiei şi introducerea unui sistem performant de căutare a hotărârilor CSM şi a altor informaţii de pe pagina web, publicarea pe site-ul CSM, de rând cu agenda şedinţei CSM, a materialelor adiţionale care urmează a fi supuse examinării în cadrul şedinţei CSM şi a proceselor-verbale ale şedinţelor CSM, transmiterea on-line a şedinţelor CSM pe pagina web a CSM, precum şi arhivarea acestora pentru accesare ulterioară”, propune TI Moldova, care constată şi faptul că „transparenţa CSP rămâne redusă, organul neavând un website propriu.

Integritatea actorilor din sistem

Cadrul legal naţional conţine prevederi menite să asigure integritatea judecătorilor şi procurorilor. În practică însă, constată TI Moldova, în pofida reglementărilor, există numeroase cazuri de eşec de integritate a reprezentanţilor Judiciarului, acestea fiind semnalate

în mod constant şi de mass-media.

Totodată, judecătorii şi procurorii se supun verificărilor de către SIS, doar că, se menţionează în studiu, „îngrijorează faptul că, în pofida semnalărilor SIS, sunt promovaţi sau menţinuţi în funcţii judecători şi procurori cu o reputaţie deteriorată. Cel mai recent caz cu rezonanţă este cazul adjunctului procurorului municipiului Chişinău, menţinut în funcţie în pofida avizului negativ al SIS”, menţionează TI Moldova.

Totodată, organele de autoadministrare nu întotdeauna reuşesc să convingă publicul că veghează cu adevărat asupra integrităţii. TI Moldova aminteşte aici de „cel mai cu rezonanţă caz de eşec al integrităţii, cazul „Pădurea Domnească” de la finele anului 2012, când Procurorul General a fost demis, însă acest lucru s-a întâmplat, mai degrabă, sub presiunea societăţii civile, decât sub presiunea valorilor de integritate, asupra cărora Judiciarul nu insistă în practică”, remarcă autorii evaluării.

TI Moldova precizează că încrederea diminuată a publicului în Judiciar este determinată şi de faptul că judecătorii rareori sunt traşi la răspundere penală pentru infracţiunile de corupţie, investigaţiile în acest sens fiind rare şi în cazul procurorilor. Deşi în ultimul an au existat mai multe asemenea anchete, inclusiv condamnarea unui judecător, „eforturile sunt percepute drept unele minore, senzaţia generală fiind că Judiciarul îşi protejează personalul, mai multe persoane cu grave probleme de integritate rămânând în funcţii de conducere”.

Recomandări pentru sistemul de drept

În acest context, TI Moldova vine cu mai multe recomandări.

Astfel, se recomandă consolidarea rolului CSM în procesul de gestionare a resurselor alocate Judiciarului, inclusiv prin eliminarea competenţelor MJ în acest sens, completarea cadrului legal cu prevederi exprese, prin care s-ar prevedea dotarea CSP cu buget propriu, eficientizarea gestionării, în practică, a resurselor alocate, inclusiv sporirea capacităţii sistemului, la nivel individual şi instituţional, de a asigura planificarea şi evaluarea reală a necesităţilor bugetare, consolidarea sistemului de securitate în sediile instanţelor judecătoreşti prin asigurarea funcţionalităţii poliţiei judecătoreşti, eventuala reformare a sistemului de salarizare a angajaţilor Procuraturii, examinarea şi adoptarea de către Parlament a proiectului de Lege cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, dar şi punerea în aplicare plenară a prevederilor legale în partea ce ţine de răspundere, inclusiv răspunderea individuală a judecătorilor şi procurorilor.

Precizăm că evaluarea Judiciarului face parte din proiectul TI Moldova „National Integrity System Assessments in European Neighbourhood East Region”, desfăşurat în cinci ţări membre ale Parteneriatului Estic (Armenia, Azerbaijan, Georgia, Ucraina şi Moldova), proiect finanţat de Comisia Europeană şi Fundaţia Est-Europeană.

V.M.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

I 17

acasă

Obiceiurile zilnice care îţi distrug ficatul.

Ce combinaţie să nu accepţi niciodată Ficatul uman este un organ extrem de important şi adesea neglijat. Vezi cum îţi omori ficatul zilnic, înghiţind substanţe toxice, medicamente şi combinând greşit alimentele.

Alcool şi medicamente.

Atât consumul de alcool, cât şi majoritatea medicamentelor forţează ficatul să lucreze în plus. Pe lângă munca depusă şi efortul suplimentar, ficatul trebuie să ajute la descompunerea unor substanţe care îi fac rău. Toxicitatea la nivelul ficatului este cu atât mai mare, cu cât consumăm mai multe subtanţe toxice simultan.

Fast food. Grăsimile rele, zahărul în exces, coloranţii şi substanţele menite să facă o mâncare săracă în nutrienţi mai gustoasă sunt un cocktail foarte nociv pentru ficat. Având în vedere că orice substanţă chimică ajunge în ficat şi îl răneşte, mâncarea de tip fast food trebuie evitată cât mai mult posibil.

Paracetamol şi cafea. Combinaţia substanţelor din paracetamol cu cofeina din cafea forţează ficatul să elibereze o enzimă care atacă celulele sănătoase. Cu alte cuvinte, combinaţia de cafea cu paracetamol îţi forţează ficatul să se otrăvească signur.

Sare. Sarea în exces creşte presiunea arterială, dar sigur nu ştiai că îngraşă nesănătos ficatul.

Cum îţi distrugi căsnicia fără să-ţi dai seama Nici nu îţi dai seama cum unele gesturi cu care te-ai obişnuit sau pe care le faci de multă vreme, puţin câte puţin îţi distrug relaţia de cuplu sau căsnicia. Află care sunt acestea şi cum poţi scăpa de ele!

Nu vorbeşti cu soţul Este simplu să comunici cu partenerul tău pentru a rezolva problemele de cuplu, însă nu toată lumea se gândeşte să facă acest lucru. Atunci când te deranjează un lucru pe care el îl face, spune-i şi nu lăsa gândurile negative să se adune până când explodezi şi începeţi o ceartă fără sfârşit. Energia pe care o consumi purtând o discuţie sinceră este o nimica toată pe lângă certurile şi supărările ce urmează, din cauza frustrărilor adunate.

Munca înaintea familiei Dacă atunci când ajungi acasă nu mai laşi laptopul sau telefonul din braţe, deşi luaţi cina împreună sau aţi hotărât să petreceţi seara împreună, puţin câte puţin îţi distrugi relaţia cu partenerul tău, pentru că şi aceasta are nevoie să fie hrănită şi trebuie să depuneţi amândoi efort ca s-o faceţi să meargă. Dacă nu investeşti timp în relaţia sau căsnicia ta, cu siguranţă o vei pierde.

Sursa: unica.ro

Foto: farmaciaardealul.ro

Dacă sarea vine împreună cu grăsimi rele, cum ar fi din mezeluri grase, sau mâncare semipreparată, ficatul depune grăsimi în jurul lui şi se îmbolnăveşte. Îndulcitori artificiali. Sigur, vrei să mănânci sănătos şi să slăbeşti şi bei numai sucuri fără zahăr, pentru că au mai puţine

calorii. Dar ficatul tău trebuie să lupte cu substanţele chimice şi cu zahărul din aceste sucuri. Îndulcitorii artificiali au o structură foarte complexă, iar ficatul se luptă din greu să o descompună, pentru a digera produsul.

Oboseală şi energizante.

Oboseala acumulată, nopţile ne-

dormite şi consumul de alcool fac un rău excesiv ficatului tău.

Dacă ai nevoie să fii fresh după o noapte pierdută, încearcă măcar să eviţi băuturile pline de chimicale, cofeină şi taurină, care sunt otravă curată pentru ficatul deja afectat.

Unica.ro

Dieta cu fructe şi legume purpurii – cea mai în vogă reţetă de slăbit

Dieta „purpurie”, care promovează consumul de fructe şi legume cu această gamă de nuanţe, a devenit cea mai în vogă tendinţă în curele de slăbire, datorită conţinutului bogat în antocianine al acestor alimente, antioxidanţi cu efect protector al celulelor. Dieta, extrem de uşor de urmat, permite doar consumul de legume colorate în purpuriu, albastru şi violet - cum ar fi cartofii, conopida şi morcovii mov, precum şi de fructe violet, precum afinele, informează dailymail.co.uk.

Unul dintre motivele pentru care reţeta a devenit atât de populară este acela că fructele şi legumele purpurii conţin antocianină, un puternic antioxidant

care protejează celulele şi ar putea preveni cancerul. Se crede, de asemenea, că antocianinele au efecte antiîmbătrânire şi previn bolile cardiovasculare prin efectele lor anticoagulante.

Această dietă îmbunătăţeşte sănătatea inimii, previne cancerul şi energizează organismul.

Prunele, de exemplu, conţin vitamina C şi fibre, iar cartofii mov sunt bogaţi în potasiu, fier şi conţin acelaşi nivel de antioxidanţi ca napii.

Afinele, pe care nutriţionistul James Duigan le descrie drept „superalimentele pe care ar trebui să le consumăm mai des”, sunt o sursă eficientă de antioxidanţi şi contribuie la combaterea artritei,

a problemelor de memorie asociate cu vârsta şi a dificultăţilor de vedere.

De asemenea, „afinele reglează nivelul de zaharuri în sânge, deoarece au un indice glicemic scăzut”. „Consumul de afine contribuie la reducerea nivelului de grăsimi din sânge, reduce nivelul colesterolului şi scade tensiunea arterială. Studiile au mai arătat că afinele reduc grăsimea de la nivelul abdomenului”, a afirmat James Duigan.

Dieta se bazează, de asemenea, pe consumul de cartofi mov, bogaţi în antocianine şi provitamina A, care controlează nivelul glicemiei, sau de conopidă mov, cunoscută pentru conţinutul bogat în antioxidanţi care combat cancerul.

Pe de altă parte, nutriţioniştii recomandă consumarea unui „curcubeu” de fructe şi legume zilnic. „Consumul exclusiv de alimente purpurii nu este recomandat, deoarece reprezintă, în general, o dietă dezechilibrată, dar, în orice caz, includeţi în alimentaţie fructe şi legume purpurii de câte ori aveţi ocazia - ideal în fiecare zi - pentru a beneficia de aceşti nutrienţi benefici”, a declarat Elouise Bauskis, expert în nutriţie şi diete naturiste.

Sursa: romanialibera.ro

Socata, băutură pentru întreaga familie Socata este o băutură tradiţională românească, degustată şi apreciată de multe generaţii.

Din aromele copilăriei fiecăruia nu lipseşte gustul minunat al acestei băuturi răcoritoare.

Pentru că, din iunie, începe sezonul socului, puteţi să vă bucuraţi copilaşii din familie cu tradiţionala băutură românească.

Se poate prepara şi în extrasezon din flori uscate de soc, care se păstrează în pungi de hârtie, ţinute la loc răcoros.

Trebuie ţinut cont că se mai pierde din aroma florilor prin procesul de uscare, de aceea se pun în plus încă 2-3 flori uscate la reţeta de socată.

Florile de soc sunt recomandate că terapie pentru combaterea multor afecţiuni: digestive (au proprietăţi diuretice şi laxative), respiratorii (răceală, gripă şi bronşită), oculare, dermatologice, reumatice, cardiace sau de nutriţie (în cura de slăbire).

Iată cea mai simplă reţetă de preparare a socatei.

Ingrediente 10-12 flori mari de soc (se pot adaugă şi mai multe dacă va place sucul mai concentrat) 1 kg de zahăr (se poate înlocui cu miere) 2-3 lămâi mari 8 gr drojdie proaspătă 8 litri de apă rece un borcan de 10 litri

Foto: libertatea.ro

Mod de preparare Se spăla florile de şoc şi se pun pe fundul borcanului.

Se adaugă zahărul şi sucul de lămâie, plus cojile de lămâie tăiate felii (se poate pune şi coajă de lămâie rasă). Apoi se pune apă cât să acopere totul şi se lasă până a două zi la măcerat.

A două zi se umple borcanul cu apă rece, se amestecă, se adaugă drojdia (care ajută la fermentare), se acoperă cu un tifon şi se mai lasă 2 sau 3 zile într-un loc cald şi însorit (depinde cât de cald este în locul de depozitare). În fiecare zi se amestecă lichidul din borcan, dimineaţa şi seara. Că să vă asiguraţi că totul decurge bine, gustaţi amestecul, în felul acesta veţi şti când este gata. Atunci când a ajuns la nivelul de aciditate dorit, strecuraţi socata, puneţi-o în sticle şi depozitaţi-o în frigider.

Socata se serveşte rece.

O cură de 2 săptămâni, cu câte 1 litru de socată pe zi, are efecte remarcabile la persoane cu surmenaj nervos, astenie.

Sursa: libertatea.ro

18 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

la marginea europei Interviu cu Siegfried Mureşan,

candidat la europarlamentarele din 25 mai pe lista Partidului Mişcarea Populară

Combaterea corupţiei e la fel de importantă în statele bogate şi în cele sărace

— Sunteţi un tânăr instruit în Europa, iar mai nou reprezentaţi o ţară membră a UE. Cât de mult sunt aşteptaţi în Europa tinerii din ţările post-sovietice?

— Sunt din Hunedoara, România, mi-am făcut studiile la Bucureşti, după care – în Germania. Ulterior am avut o bursă de stagiu în Parlamentul Germaniei, unde am şi rămas să muncesc. Am lucrat şi la Parlamentul European, şi la Partidul Popular European (PPE), unde acum sunt consilier principal pe afaceri economice.

Aşa am avut şansa să văd că Europa îţi dă libertatea de a călători, de a studia unde vrei.

Asta e Europa – mai multe libertăţi. Şi cetăţenii R. Moldova vor beneficia de aceste libertăţi.

Au şi început să profite, odată cu liberalizarea regimului de vize. Vor veni şi alte beneficii, cum ar fi dreptul la muncă.

Toate – treptat. România e membră a UE de 7 ani, dar abia începând cu 2014 avem dreptul să muncim în UE fără permise de muncă. Aceasta e calea pe care o va parcurge şi R. Moldova.

— De ce aţi decis să candidaţi pentru Parlamentul European?

— Deoarece ştiu că pot fi un parlamentar european. Peste tot pe unde am fost, în Parlamentul Germaniei sau în Parlamentul European, am încercat să fiu un bun ambasador al României, să prezint realităţile aşa cum sunt. La Bruxelles, pentru a reuşi, trebuie să poţi discuta cu reprezentanţi ai 27 alte state.

Trebuie să discuţi cu ei, să-i înţelegi, să fii principial, dar şi să accepţi compromisuri. De-a lungul vieţii şi activităţii mele în instituţiile europene, am învăţat că, reprezentând o ţară, în cazul meu – România, trebuie să ştii să-ţi urmăreşti interesul, dar şi să respecţi priorităţile altor ţări. Într-o UE formată din 28 de state, dacă vrei să ajungi la un acord, trebuie să ţii cont şi de cel cu care negociezi. Aşa cum noi vrem să facem bine pentru România, aşa şi ei vor să facă doar bine pentru oamenii din ţările lor.

— În opinia dvs., ce componenţă ar putea avea noul Parlament European?

— Au fost făcute mai multe sondaje. În ultimele luni, au fost constatate două mari tendinţe: PPE – care constituie o familie de partide de centru-dreapta, şi Partidul Socialiştilor Europeni, care constituie familia mare de partide de centru-stânga. De fapt, cele două mari formaţiuni sunt aproape pe poziţii egale.

E corect să recunoaştem acum că lupta e încă foarte strânsă.

Nimic nu e hotărât şi fiecare vot contează. Probabil, niciuna dintre cele două formaţiuni nu va putea constitui o majoritate distinctă cu alte forţe de centrudreapta. La fel şi socialiştii nu vor reuşi să facă acest lucru.

Având în vedere că şi grupările naţionaliste, eurosceptice, vor câştiga puţin teren, iar PPE ar putea avea cu câteva mandate mai mult decât socialiştii, în următorul Parlament va trebui să funcţioneze o coaliţie între popularii europeni şi socialiştii europeni, conducerea fiind din partea partidului care va avea cel puţin un mandat în plus faţă de alte formaţiuni. În următorii 5 ani Europa va trebui să fie guvernată stabil de această mare coaliţie. Este important, totuşi, cine va fi „cel mai mare” în grup. Cât ne priveşte, PPE este formaţiunea care a guvernat Europa de-a lungul crizei economice. Am depăşit cea mai gravă criză economică. Aceasta este realitatea. Acum, lucrurile se redresează. Şomajul scade, se creează noi locuri de muncă, vin investiţii, iar investitorii au încredere în statele europene.

Să nu uităm că ţările care s-au confruntat cu cea mai mare criză economică au fost guvernate de socialişti, înainte de criză. Deci, socialiştii le-au adus la criză, iar PPE le-a scos din criză, una câte una. Noi ne dorim o economie în care să nu cheltuim mai mult decât ne putem permite. PPE insistă ca banii să fie cheltuiţi pe economii reformate, iar socialiştii vor ca banii să fie cheltuiţi pe structuri ineficiente ale trecutului.

Diferenţe mari între noi şi socialişti sunt şi în chestiuni de politică externă, cum ar fi relaţiile cu Federaţia Rusă.

PPE a avut întotdeauna o voce fermă în raport cu felul în care Federaţia Rusă îşi urmăreşte interesele. PPE întotdeauna a spus că R. Moldova aparţine spaţiului european, are viitor în UE. Acum 3 săptămâni a fost adoptată o rezoluţie care sprijină perspectiva europeană a R. Moldova. Socialiştii au votat pentru această rezoluţie, dar au făcut-o foarte greu. Astfel, este important cine va câştiga alegerile europene şi care va fi cea mai puternică voce în Parlamentul European.

— R. Moldova, nefiind încă membră a UE, ar putea avea reprezentanţii săi în PE. Ce înseamnă, de fapt, această şansă?

— Sunt pentru a treia oară în Chişinău, în ultimele 10 zile, dar încă din 2006

mică. În România, instituţiile de combatere a corupţiei au început să funcţioneze. Astăzi descoperim oameni politici din toate partidele care în trecut au comis fapte dincolo de lege şi acum sunt sancţionaţi pentru asta.

— Presa a scris că modelul dvs. de politician e Angela Merkel.

De ce anume Angela Merkel?

— Angela Merkel înţelege în ce direcţie se îndreaptă lumea. Ea este pregătită să dea răspunsul potrivit la toate provocările politice actuale.

Ea nu este un politician închistat într-un anumit model.

Preocuparea sa e cum să răspundă nevoilor oamenilor.

Dacă vremurile se schimbă, ea încearcă să vină cu soluţii noi la problemele noi. Tot ce a reuşit să realizeze, a fost pe baze solide, nu superficiale.

Foto: Ziarul de Gardă

Vestea bună e că UE va avea acum un mecanism de monitorizare a corupţiei în toate statele membre. Pentru R. Moldova e important să coopereze cât mai strâns cu statele europene în care corupţia e cea mai mică. Ar trebui să analizeze ce a făcut Finlanda, Danemarca, Suedia, astfel încât corupţia să fie cea mai mică.

sunt preocupat de situaţia din R. Moldova, am un ataşament profund faţă de românii din R. Moldova. Am încercat să determin mai mulţi reprezentanţi ai unor state europene să manifeste o atitudine specială faţă de R. Moldova. După liberalizarea regimului de vize este important să fie semnat, dar şi ratificat Acordul UE – R. Moldova. După aceste etape, urmează implementarea acestor documente, iar în acest proces R. Moldova va trebui ajutată. Pe

de altă parte, cred că Guvernul trebuie să-şi îndeplinească toate obligaţiile ca R. Moldova să devină membră a UE. Doar după asta aderarea va fi una firească.

— Cunoaşteţi vreo soluţie pentru combaterea corupţiei în state sărace, cum e şi R. Moldova?

— Combaterea corupţiei e la fel de importantă în statele bogate şi în cele sărace. Oricare ar fi statul, atunci când un agent economic nu-şi plăteşte taxele, cetăţenii sunt cei care le achită, din contul lor.

Cetăţenii plătesc taxe mai mari, iar el face fraudă, evaziune.

Frauda vamală, evaziunea, nu sunt probleme specifice R. Moldova sau României, ele sunt probleme transfrontaliere, de acea avem nevoie de o soluţie internaţională. Vestea bună e că UE va avea acum un mecanism de monitorizare a corupţiei în toate statele membre. Pentru R. Moldova e important să coopereze cât mai strâns cu statele europene în care corupţia e cea mai mică. Ar trebui să analizeze ce a făcut Finlanda, Danemarca, Suedia, astfel încât corupţia să fie cea mai

— Au fost publicate imagini ale casei de vacanţă a Angelei Merkel. O cunoaşteţi personal? Într-adevăr trăieşte atât de modest?

— Da, am cunoscut-o personal. Dacă aţi cunoaşte-o, aţi vedea că e foarte modestă, are un umor foarte bun, pe care mulţi nu îl percep. La Berlin locuieşte într-o locuinţă pe care o are de când era parlamentar.

Ca şi cancelar, ar putea avea o reşedinţă oficială în sediul Cancelariei, dar nu are. A rămas în locuinţa sa din centrul Berlinului. Are vecini, cu care comunică la fel ca şi oricare dintre noi. Despre casa de vacanţă... Am văzut casa ei de vacanţă. E la vreo oră distanţă de Berlin, într-un sat care nu are decât o singură stradă, e o regiune foarte frumoasă, cu multe păduri, e foarte verde. Înţeleg exact de ce a ales să aibă acea casă de vacanţă acolo.

E exact oaza de linişte de care are nevoie.

— Cine sunt prietenii dvs. în R. Moldova?

— Când am studiat la Academia de Studii Economice am avut mulţi prieteni din R. Moldova. Şi în camera de cămin am avut doi colegi din R. Moldova. De la ei am învăţat multe lucruri. Şi în asociaţiile studenţeşti am cunoscut mulţi basarabeni. Şi la Bruxelles primesc mulţi tineri din R. Moldova. Când am vreo solicitare din R. Moldova, întotdeauna o onorez şi aşa voi face şi în Parlamentul European.

— Mulţumim.

Pentru conformitate, A.G.

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

I 19

realitatea Ei vor să aibă o mamă, a lor „Oricât de bun ar fi centrul, fiecare copil vrea să fie iubit şi să aibă mama lui” Anual, sute de copii ajung în grija statului după ce sunt părăsiţi de părinţi. Procesul de identificare a unei tutele este destul de anevoios pe alocuri, iar adopţia e tărăgănată de birocraţie.

Există cereri pentru înfieri, dar nu sunt suficienţi copii cu statut pentru adopţie.

Din 2014, a intrat în vigoare o lege nouă, care prevede limitarea termenului destinat determinării statutului, dar lipsesc mecanismele de responsabilizare.

Raisa Răzmeriţă Se joacă liniştit cu un avion colorat.

Apoi trece la altă jucărie - o maşină al cărei volan a fost rupt de altcineva. Se apropie de o casă muzicală, dar nici aceasta nu-i captivează interesul. Probabil e plictisit de jucării, pentru că, aici, acestea sunt cele mai importante obiecte în activitatea lor. Toţi îi spun Constantin. E numele pe care i l-au pus angajatele Centrului de plasament şi reabilitare pentru copii de vârstă fragedă, unde locuieşte de vreun an. A fost zărit într-o dimineaţă de duminică la poarta Centrului. Nu avea nici doi ani. Bărbatul care l-a observat a bătut la poartă şi a întrebat dacă nu cumva a ieşit din ograda lor. A fost anunţată poliţia, dar nimeni nu s-a mai interesat de copilul fără identitate. Urmează să i se facă acte. Va purta numele Cosmescu, la fel ca şi strada pe care a fost găsit.

La Centrul de plasament şi reabilitare pentru copii de vârstă fragedă, pe vechi – Casa de copii din strada Cosmescu, sunt circa 160 de copii. Anual, încoace vin şi se duc aproximativ 100 de copii. Numărul lor e în descreştere, pentru că formele alternative instituţionalizării au început să dea rezultate. Deşi aici copiii au condiţii bune, privirile lor sunt triste. „Obiectivul nostru e ca fiecare copil să fie reabilitat şi întors, pentru că după 8-9 luni lui deja nu-i este bine aici. Pentru unii această etapă este chiar binevenită, pentru că ajung aici copii cu râie, tuberculoză şi alte boli, iar noi ne străduim să-i punem pe picioare”, spune Maria Ţăruş, directoarea Centrului.

„Nu avea nici 14 ani când a rămas gravidă”

Pentru a preveni separarea co-

piilor de mame, în cadrul acestor instituţii au fost create servicii menite să ajute mamele ajunse în impas. O formă alternativă instituţionalizării este şi Centrul Maternal, unde sunt găzduite mamele care nu au unde pleca după naştere.

Stau aici câte patru luni sau şi mai mult. Aproape un an a fost găzduită şi Anastasia, o tânără care avea 14 ani când a născut, rămânând însărcinată după ce a fost violată de fratele şi de vărul mamei sale. Ambii au fost condamnaţi la câte şapte ani de închisoare, iar Anastasia a rămas în braţe cu o fetiţă, Nicoleta.

Anastasia urmează să fie transferată la alt centru. Deşi ea singură e încă un copil, spune că va depune efort să crească fata, ca ea să nu-i repete destinul. „E o mamă tânără, dar e responsabilă. Viaţa ei e complicată. Nu avea nici 14 ani când a rămas gravidă. Ea n-a văzut altceva. În halul acesta nu putea fi externată. Sora mamei ei va face tutelă şi o va avea în vizor, până atunci o vom duce la alt centru maternal.

Sperăm să reuşească”, spune şefa secţiei maternale, Vera Coptu.

„Copiii aceştia au de toate, dar nu şi o mamă care să-i ţină la piept”

Aceeaşi atmosferă descoperim şi la Casa municipală pentru copiii de vârstă fragedă. „Copiii aceştia au de toate, dar nu şi o mamă care să-i ţină la piept, să-i iubească, să tremure pentru dânşii. Oricât de bun ar fi centrul, fiecare copil vrea să fie iubit, să aibă o mamă, a sa”, spune Maria Jechiu, managera instituţiei. Mesajul ei este întrerupt de o bătaie în uşă. Intră o persoană cu câteva pachete în mână şi spune că a adus copiii. Sunt trei. Doi fraţi şi o verişoară a lor. Cel mai mare are şapte ani, iar cel mai mic doi.

Pe Ana, mama celor doi fraţi, am găsit-o într-o suburbie a Chişinăului. Are peste 30 de ani şi locuieşte împreună cu mama sa, cu tatăl vitreg, fraţii, soţiile şi copiii acestora. După ce i-au fost luaţi copiii, ar vrea să închirieze un spaţiu în oraş, ca să-i reîntoarcă. E speriată şi nu ştie ce ar trebui să facă. A primit o citaţie prin care este chemată în judecată, unde se va examina posibila decădere a sa din drepturi părinteşti. „Doar eu ştiu cum i-am crescut până acum, cum i-am hrănit şi îmbrăcat, ca să

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

ajung acum să mi-i ia. Da, a fost o perioadă când beam, dar acum n-o mai fac şi vreau copiii înapoi”, spune Ana plângând.

Există cerere pentru adopţie, dar mai puţină ofertă

Majoritatea copiilor care ajung în instituţii provin din familii vulnerabile. Fie că mamele sunt tinere şi nu au susţinerea familiei, fie au fost violate şi nu vor să-i crească, fie sunt luaţi cu forţa de la părinţii care nu le oferă un mediu bun pentru dezvoltare. Sunt însă şi copii cu diverse handicapuri, pe care părinţii biologici îi aduc aici pentru că nu ar face faţă nevoilor. Ei sunt şi cei mai greu de scos de aici, pentru că se întâmplă mai rar să vină cineva şi să vrea să adopte un copil cu cerinţe speciale. „Caracteristic pentru familiile naţionale este că vor să adopte copii de la 0 până la cel mult 3-4 ani şi sănătoşi. De obicei, copiii ajung în aceste instituţii cu un bagaj întreg de probleme. Cererea pentru adopţii e mare, dar alta e situaţia copiilor care pot fi adoptaţi”, susţine Angela Ganea, specialistă în cadrul Direcţiei Municipale pentru Protecţia Copilului. „Cel mai greu sunt adoptaţi copiii cu dizabilităţi şi grupurile de fraţi. Cei mici nu pot fi adoptaţi fiindcă nu au statutul, care poate fi obţinut în cel mai bun caz după un an. Oamenii vor să înfieze, dar noi nu avem atât de mulţi copii de înfiat. Cum se obţine statut, în câteva luni el pleacă în familie”, precizează Maria Ţăruş.

Deseori, procesul este tărăgănat pentru că copilul nu a obţinut statut pentru adopţie. Acesta poate fi acordat atunci când rudele copilului până la gradul patru refuză să-l ia sub tutelă. Identificarea rudelor durează, între timp, copilul rămâne în custodia statului. Este o regulă acceptată de specialişti, dar, uneori, aşteptarea durează ani de zile. În acest sens, la începutul anului curent a intrat în vigoare Legea nr. 140 privind protecţia specială a copiilor aflaţi în situaţie de risc şi a copiilor separaţi de părinţi, prin care termenul pentru determinarea statutului copilului nu ar trebui să depăşească şase luni. Astfel, autoritatea tutelară teritorială în custodia căreia este copilul, în cooperare cu autoritatea tutelară locală, trebuie să întreprindă diverse acţiuni pentru (re)integrarea în familie a copilului sau pentru stabilirea statutului copilului în termen de până la şase luni.

Prevederile pot schimba situaţia, dar lipsesc mecanismele de responsabilizare a funcţionarilor care vor depăşi termenul, spune juristul organizaţiei Copil Comunitate Familie (CCF) Moldova, Octavian Vârlan. „Nici până azi nu au fost stabilite în Codul Contravenţional, în cel Penal sau în alt regulament intern al ministerului sancţiunile pentru autorităţile care nu se conformează acestor prevederi”, explică juristul. În prezent, în evidenţa direcţiei municipale pentru Protecţia Drepturilor Copilului sunt 97 de copii adoptabili.

Foto: Raisa Răzmeriţă / Ziarul de Gardă

Numărul copiilor abandonaţi la naştere Anul

Nr. copiilor

2001

217

2005

106

2007

58

2011

44

2013

13

Numărul copiilor din serviciile de plasament în municipiul Chişinău la sfârşit de 2013 Categorii Servicii de tip familial

total în evidenţă 1224

Sub tutelă/curatelă

727

Adopţie

452

Asistenţă parentală profesionistă

30-34

Copii plasaţi în şcoli de tip internat

240

Centre de plasament

407

Copii plasaţi în centre maternale

27

Sursa date: Direcţia Municipală pentru Protecţia Drepturilor Copilului

Unde trebuie să se adreseze persoanele care vor să adopte un copil?

- Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei - Secţiile/direcţiile de asistenţă socială şi de protecţie a familiei şi Direcţia municipală pentru protecţia drepturilor copilului, Chişinău Cine poate deveni părinte adoptiv?

Persoanele care au capacitate deplină de exerciţiu, au împlinit 25 de ani şi sunt cu cel puţin 18 ani mai în vârstă decât cei pe care doresc să-i adopte, dar nu cu mai mult de 48 de ani.

Este suficient ca doar unul dintre soţi să aibă 25 de ani împliniţi.

Adopţia copilului este permisă doar dacă mariajul durează cel puţin 3 ani până la momentul solicitării adopţiei.

Cetăţenii străini şi apatrizii cu domiciliul în R. Moldova pot adopta copii conform procedurii de adopţie naţională, dacă domiciliază în R. Moldova de cel puţin 3 ani până la depunerea cererii de adopţie.

Tutorele sau curatorul, părintele educator din casa de copii de tip familial, asistentul parental profesionist au dreptul prioritar de a adopta copilul pe care îl au în îngrijire sau în plasament, cu excepţia cazurilor în care el este adoptat de rudele sale de până la gradul IV inclusiv.

Ce acte trebuie să conţină dosarul de adopţie?

O cerere depusă la autoritatea teritorială din raza domiciliului Certificatul ce confirmă depunerea cererii.

La cererea de adopţie se anexează: a) copia actului de identitate; b) copia certificatului de naştere; c) copia certificatului de căsătorie, în cazul adopţiei de către un cuplu căsătorit, sau copia certificatului de divorţ, dacă este divorţat; d) certificat de la locul de muncă despre funcţia deţinută şi despre cuantumul salariului sau copia de pe

declaraţia de venituri, sau alt act similar, pentru ultimele 12 luni; e) copia autentificată a unui act ce confirmă dreptul de proprietate sau dreptul de folosinţă a unui spaţiu locativ; f) cazierul judiciar; g) certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat în modul stabilit de Ministerul Sănătăţii, în care se indică aptitudinea de a adopta din punct de vedere medical; - Autoritatea teritorială de la domiciliul adoptatorului care a primit cererea de adopţie poate solicita şi alte documente permise de lege, pentru a se constata că adoptatorul îndeplineşte garanţiile morale şi condiţiile materiale necesare adopţiei.

Cum sunt selectaţi potenţialii părinţi?

Nu pot adopta copii persoanele: Decăzute din drepturile părinteşti; A căror stare de sănătate nu le permite îndeplinirea obligaţiilor şi responsabilităţilor privind creşterea şi educarea copiilor; Care se eschivează de la exercitarea obligaţiilor părinteşti, inclusiv de la plata pensiei de întreţinere a copiilor biologici; Care au adoptat anterior copii, însă nu şi-au exercitat corespunzător obligaţiile şi sunt decăzuţi din drepturi sau copilul este luat din grija lor în temeiul unei hotărâri judecătoreşti, fără decădere din drepturi; Exonerate de obligaţiile de tutore sau de curator din cauza îndeplinirii necorespunzătoare a obligaţiilor; Care au prezentat documente sau informaţii false; Care au fost condamnate pentru comiterea unor infracţiuni intenţionate: contra vieţii şi sănătăţii persoanei; contra libertăţii, cinstei şi demnităţii persoanei; referitoare la viaţa sexuală; contra familiei şi copiilor.

Extrase din Legea RM nr. 99 privind regimul juridic al adopţiei

20 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

Rogozin ducea pachete cu lenjerie la Kremlin

nu erau foiţe cu cereri, ci lenjerie folosită de politicienii transnistreni care trebuia analizată în laboratoarele de la Kremlin. Acum laboratoarele stau fără lucru, iar Agenţia Itar-tass caută să facă ştiri şi despre lenjeria intimă a Chişinăului şi a întregii Moldove.

Psihologii spun că lenjeria lui Rogozin nu e simplă, ci de-a dreptul explozivă. Nu e vorba că ar avea vreun mic reactor între cusături, ci că vicepremierul rus are mereu de furcă cu praful de puşcă. Şi asta deoarece fiul său, Alexei Rogozin, este director general al Combinatului Chimic Alexinskii, din Rusia, care produce, în fond, praf de puşcă. Astfel, praful de puşcă în familia Rogozin este peste tot - în discuţii, în cartuşe, în zaharniţe, şi de ce nu - în lenjerie. Mai mult, Rogozin are mereu praful de puşcă în gândurile şi în dorinţele sale. Aşa a ajuns să ţină în avionul său nu lucruri personale curate, ci lenjerie intimă impregnată cu exploziv.

Geniştii Armatei Federaţiei Ruse se pregătesc acum să dezamorseze lenjeria lui Rogozin, pentru a evita o explozie de impact. Chiloţii, ciorapii şi hârtiile lui Rogozin vor fi încărcate într-un bombardier şi transportate la staţia spaţială de la Baikonur, unde vor fi expediate cu o capsulă specială în spaţiu. Acolo lenjeria îl va aştepta pe Rogozin până când acesta va deveni o stea pe cerul Rusiei, pentru merite deosebite de a strica aerul CSI şi a intoxica întreaga lume politică şi civilă. Pe capsula cu lenjerie va fi scris cu litere chirilice: “Mostre de lenjerie folosită.

Proprietar - politician rus, fiu de general rus, căsătorit cu fiică de general al KGB-ului rusesc. Apropiat al lenjeriei lui Vladimir Putin”.

Marţi, 13 mai, agenţia de presă de la Moscova, Itar-Tass, a remis o ştire îngrijorătoare cu privire la vicepremierul rus Vladimir Rogozin. În ştirea unisursă Rogozin a declarat că “a avut loc o incursiune la bordul avionului, unde nu a fost admis nici măcar ambasadorul sau lucrătorii consulari, a avut loc sustragerea bagajelor”. Oficialul rus a explicat ce era în bagaje. Cităm: “În legătură cu aceasta el a amintit că foiţele cu semnăturile cetăţenilor din Transnistria pentru alipirea la Federaţia Rusă, adunate de Uniunea comunităţilor ruseşti, “au fost oformate ca bagaje personale”. În plus, vicepremierul a declarat cu zâmbet: “mi-a dispărut pachetul cu lenjerie folosită”.

Agenţia de ştiri Itar-Tass, care indică pe pagina sa web că are 110 ani de activitate şi că respectă cu sfinţenie principiile şi standardele jurnalistice, nu s-a obosit să solicite o a doua sursă şi, desigur, să solicite opinia statului acuzat de furt de lenjerie. Pe pagina web a acestei agenţii am fost doar informaţi că “Itar-Tass este o agenţie informaţională de stat de top şi legenda jurnalismului de ştiri autohton. În cei 110 ani de muncă, colaboratorii agenţiei au transmis milioane de ştiri din cele mai diverse colţuri ale globului pământesc. Cu noi ştirile devin evenimente, iar evenimentele - istorie”.

Exact aşa s-a întâmplat şi cu această ştire despre dispariţia bagajului cu cererile locuitorilor regiunii transnistrene de a se alipi la Rusia şi lenjeria intimă a lui Rogozin. Surse de la Kremlin susţin că, de fapt, Rogozin folosea aceste cereri în calitate de lenjerie.

Alţi martori oculari la împachetarea bagajelor lui Rogozin susţin că, de fapt, în acele pachete nici



în gura târgului     Jurnalişti din Moldova, decoraţi de Putin Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat un decret prezidenţial prin care a acordat sute de înalte distincţii de stat unui grup de jurnalişti „pentru obiectivitate în reflectarea evenimentelor din Crimeea”. Potrivit unor surse bine informate, distincţiile acordate de Putin au fost însoţite şi de sume de bani, oferite drept recompensă pentru „servicii mediatice acordate Federaţiei Ruse”. Aceleaşi surse susţin că, din grupul celor decoraţi, fac parte şi jurnalişti din alte state, inclusiv din R. Moldova, care promovează politica Rusiei în teritoriile locuite în prezent de ei.

Legendă:



un simplu zvon



    Cu cine a discutat, neformal, guvernatorul?

Guvernatorul BNM a recunoscut, acum o săptămână, că „BNM a aprobat dreptul companiei Veb Capital de a cumpăra un pachet de acţiuni de până la 25%, în conformitate cu solicitarea făcută de către aceasta la sfârşit de februarie 2014. „Sisteme Informaţionale Integrate”, o companie controlată de o persoană din Rusia, a renunţat la pachetul său. Astfel, în mare parte structura acţionarilor nu s-a schimbat”, a declarat Drăguţanu. Întrebat dacă a consultat alte instituţii ale statului cu privire la această tranzacţie, guvernatorul a spus că nu era necesar, admiţând, totuşi, că a purtat „discuţii neformale”. 

mai mult decât un zvon

/ / / / /







zvon cu sâmbure de adevăr





    Banii lui Dodon Sumele fabuloase de bani cheltuite de socialişti la diverse acţiuni politice ar veni din afară şi din afaceri tenebre, susţin membri ai Partidului Socialiştilor, dezvăluind că toate activităţile formaţiunii constituie o campanie de spălare de bani şi de creieri. „Nimeni nu respectă normele contabile. Nimeni nu ştie exact cât costă drapelele, tricourile, ziarele clandestine sau tinerii angajaţi să le distribuie”, susţin surse din rândul socialiştilor, decise să dezvăluie aceste cazuri instituţiilor de anchetă, dacă acestea ar vrea să descopere fraudele liderului socialist.

     Cine sunt militarii lui Klimenko?

Liderul Ravnopravie, Valeri Klimenko, a spus pentru deschie. md că i-a scris preşedintelui Ucrainei, Alexandr Turcinov, anunţându-l că e decis să trimită 4000 de militari ruşi din R. Moldova pentru „apărarea populaţiei rusofone”. Potrivit unor surse, Klimenko nu are structuri militare în formaţiunea sa, iar militarii despre care vorbeşte ar fi din Rusia. Ei ar ajunge în Ucraina sub „pavilionul” R. Moldova. „O porcărie. Klimenko nu are nici militari, nici bani ca să-i înroleze. E o înţelegere cu Rusia, pentru a implica Moldova într-un conflict cu Ucraina”, spun surse competente.

    Rogozin, persona non grata? „Vicepremierul Federaţiei Ruse, Dmitri Rogozin, trebuie să fie declarat persona non grata pe teritoriul R. Moldova”, a declarat preşedintele Partidului LiberalReformator, Ion Hadârcă. El a anunţat că intenţionează ca acest subiect să fie abordat în cadrul celei mai apropiate şedinţe a Coaliţiei de guvernare. Hadârcă crede că Rogozin a pierdut controlul asupra celor vorbite. „Trebuie să studiem situaţia şi să intervenim”, a mai precizat Hadârcă. Alte voci din Coaliţia de la guvernare sunt decise să se solidarizeze cu Rogozin, blamând intenţiile lui Hadârcă şi ale formaţiunii acestuia. 



zvon cu aere de adevăr

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate





\\\\\







zvon mai mult decât veridic

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

I 21

horoscop Berbec Revin în forţă unele probleme mai vechi legate de muncă sau cel puţin de relaţiile colegiale. Nu prea ştii cum să reacţionezi la tirul de vorbe deloc înţelepte pe care le spun unii. Întreaga situaţie de la muncă te transformă într-o persoană destul de ursuză, care comunică greu şi doarme tot mai puţin. Ar fi cazul să îţi faci mai puţine griji legate de muncă, pentru că şi familia are nevoie de atenţie în egală măsură.

Taur Oscilezi între momente de bucurie şi panică. Te bucuri de o reuşită, dar imediat începi să îţi faci griji legate de cursul evenimentelor viitoare. Totuşi ai parte de momente excelente la muncă, pentru că ţi se recunosc nişte merite şi primeşti mici atenţii de la superiori. Pe plan familial ar fi bine să fii atent la aceea ce înseamnă secrete ascunse.

Gemeni În ultima vreme ai tot fost dezamăgit de unii prieteni şi acum faci ce faci şi te descotoroseşti de ei spunându-le ceea ce te deranjează. Stârneşti valuri de uimire şi desigur că nu atragi vreo simpatie în mod special. La muncă ai aceeaşi atitudine destul de încrâncenată la adresa celor cu care la un moment dat ai avut ceva divergenţe.

Caricatură: Alex Dimitrov

*** Horoscop: Sănătate: astrele îţi surâd.

Bani: astrele îţi surâd şi mai tare.

Dragoste: astrele deja fac pe ele de râs. *** Era Ion în timpul războiului şi nemţii veneau peste el. De frică să nu fie prins, se aruncă într-o fântână. Apare un neamţ. Se uită în fântână şi întreabă: - E cineva aici?

Ion, făcând pe ecoul, spuse: E cineva aici?

Neamţul: Mai bine caut în pădure.

Ion: Mai bine cauţi în pădure!

Neamţul: Da, mai bine arunc o grenadă!

Ion: Mai bine te duci în pădure! *** Un arab se urcă într-un taxi.

Taximetristul porneşte la drum.

Arabul: Vă rog să închideţi radioul. Să ascult muzică este împotriva legilor lui Allah.

Taximetristul: Păi, cum aşa?

Doar şi voi aveţi muzică.

- Da, dar muzica noastră e religioasă. Pe timpul Profetului nu exista muzică din asta comercială.

Asta e pentru necredincioşi.

Taximetristul închide radioul, trage pe dreapta, deschide politicos portiera şi-i spune arabului: - Vă rog frumos să coborâţi şi să aşteptaţi o cămilă. Pe timpul Profetului tău, nici taxiuri nu existau. *** Stomatologul întreabă o pacientă: - De când au început să vă cadă dinţii?

- Imediat dupa nuntă! *** Un avion se prăbuşeşte în Alaska. Pilotul se salvează, dar îl prind inamicii. La sediu, interogatoriu: - Băi, ce sistem de radiolocaţie folosiţi voi?

- !?!

- Băi, ce sistem de propulsie aveţi?

- !?!

- Băi, dacă nu ne descrii aparatura de bord, te fac arşice! Îl iau

doi la tăbăcit, dar pilotul nimic.

După o vreme, când la un schimb de prizonieri ajunge acesta acasă, îl întreabă colegii: - Ia spune, cum a fost în captivitate?

- Băi băieţi, puneţi mâna pe carte şi învăţaţi aparatura de bord, că dacă vă prind aceştia şi nu ştiţi, vă tăbăcesc de trei ori pe zi! *** Femeia-matematician bea până la infinit. Femeia-chimist bea până la dispariţia reacţiei. Femeia-medic bea până la dispariţia pulsului.

Astfel, să cinstim pentru femeiafizician, care bea până la dispariţia rezistenţei! *** În cabinetul medicului intră un tip. Se împiedică de prag, cade, îşi rupe mâna, se loveşte cu capul de muchia unui scaun, îşi sparge nasul şi doi dinţi, după care, abia ridicându-se, se apropie de masă: - Doctore, eu de fapt intrasem să întreb dacă lucraţi şi sâmbăta. *** Un cititor îi scrie unui cunoscut umorist: „Vă rog să mă iertaţi, dar glumele pe care le publicaţi sunt atât de penibile, încât n-aş râde nici dacă mi le-ar spune şeful meu!” *** În timp ce Vasile se plimba pe stradă, s-a ciocnit faţă-n faţă cu un trecător. Enervat, Vasile îi spune: - De ce nu te uiţi pe unde mergi?

Trecătorul, calm, îl întrebă: - Da dumneata de ce nu mergi pe unde te uiţi? *** - Iubitule, îmi iei şi mie un telefon?

- Păi, şi celălalt?

- Celălalt îmi ia tabletă! *** Un poliţai opreşte un tip beat.

- Domnule, vă rog să suflaţi în fiola asta.

- Nu pot să fac asta.

- De ce?

- Pentru că sunt astmatic şi, dacă suflu, s-ar putea să am o criză care mi-ar putea fi fatală. / / / / /

- Bine, atunci mergem la spital şi vă facem o analiză a sângelui.

- Nici asta nu se poate. Am hemofilie şi, dacă mă înţep, sângerez până mor.

- E în regulă, atunci vă vom lua o probă de urină.

- Mă tem că nici asta nu pot s-o fac. Am şi diabet şi, în acest caz, mi-ar creşte foarte mult nivelul zahărului din sânge.

- Atunci, vă voi ruga ceva mult mai simplu: coborâţi din maşină şi mergeţi pe dunga asta albă.

- Regret, domnule poliţist, dar nici asta n-o pot face.

- De ce?

Pentru că sunt prea beat! *** Logodnicul meu continuă să se laude tuturor că se va însura cu cea mai frumoasă fată din lume!

- Auzi la el, nesimţitul! Şi pe tine, dragă, de ce te mai ţine încurcată? *** Într-un proces de divorţ, judecătorul o întreabă pe reclamantă: - Doamnă, sunteţi sigură de ceea ce cereţi? Doriţi divorţul pentru compatibilitate de caractere? Nu ar putea fi contrariul?

Femeia răspunde: - Nu, domnule judecător! Este pentru compatibilitate: mie îmi plac filmele, soţului meu la fel! Îmi place să merg la plajă şi lui de asemeneal! Îmi place să merg la teatru, lui la fel! Mie îmi plac bărbaţii şi lui la fel! *** Băiatul către fată: - Îngeraş, te-a durut când ai căzut din cer?

- Nu, de ce?

- Pentru că arăţi de parcă ai fi aterizat cu faţa... *** După crearea femeii, descoperirea băuturii a fost doar o chestiune de timp. *** - I-am dăruit soţiei cartea „Cum să economiseşti bani”.

- Şi care este rezultatul?

- Am lăsat fumatul şi am slăbit cu 10 kilograme.

Rac Îi convingi foarte uşor pe cei din jur să îţi urmeze calea. Găseşti cuvintele potrivite şi mobilizatoare chiar şi pentru colegii mai puţin activi de la muncă. Confuzia îşi face târziu loc în acest interval, atunci când deciziile îţi sunt puse la îndoială şi se aduc argumente contra lor. Pe plan amoros treci de la extaz la agonie extrem de uşor.

Leu Ar fi bine ca în acest interval să îţi asculţi intuiţia când vine vorba despre finanţe, pentru că mergi pe drumul cel bun. Obstacole apar ca din senin în a doua parte a săptămânii şi îţi sunt puse în cale de colegii de muncă, iar tu dai dovadă de extrem de multă răbdare. Pe plan profesional treci cu bine peste orice, te preocupă în mod special doar sfera relaţiilor de prietenie.

Fecioară Din prima zi a săptămânii nu eşti prea dornic de a ieşi în lume şi deloc vorbăreţ, ca şi cum ai avea nevoie de timp doar pentru tine şi de meditaţie asupra unor evenimente trecute care nu îţi dau pace. Te preocupă nişte momente în care crezi că ai greşit în faţa unei persoane şi îţi doreşti să dai timpul înapoi. Deocamdată nu găseşti curajul să îi ceri iertare şi uite aşa nu îţi găseşti liniştea.

Balanţă Îţi pui sub semnul întrebării toate principiile şi valorile. Ai senzaţia că unele lucruri te depăşesc, de aceea ai nevoie de ceva schimbări importante. Starea meditativă te ţine departe de anturaj şi chiar de familie, ba chiar trezeşte multe suspiciuni. Abia după ziua de joi tensiunea mai dispare, pentru că şi tu îţi mai schimbi un pic starea de spirit, redevenind vorbăreţul plăcut de toţi.

Scorpion Intri fără să vrei într-o polemică de zile mari cu cei din familie. Unitatea familiei este distrusă de diferenţa evidentă dintre tine şi cei mai bătrâni, care se tem pentru viitorul tău. Ai în vedere absolut toate riscurile şi nu le înţelegi temerile.

Pe de altă parte, te străduieşti să vezi partea plină a paharului, chiar şi atunci când pierzi.

Săgetător În acest interval ar trebui să fii un pic mai deschis la nou, pentru că la muncă o situaţie evoluează rapid şi nu ai încotro decât să te adaptezi din mers. Dacă o vei face, atunci te poţi considera în tabăra câştigătoare, pentru că asta aşteaptă şefii de la tine. Sfârşitul săptămânii este destul de tensionat în familie, iar tu nu îl poţi preveni sub nicio formă. Te asiguri că cei din jur sunt prudenţi în tot ceea ce fac.

Capricorn Consideri că este momentul potrivit să profiţi de unele abilităţi pe care le-ai ţinut ascunse până acum. Ştii că ai capacitatea de a manipula oamenii, şi asta fără prea mult efort. Cu un zâmbet ca al tău este greu să treci neobservat, de aceea apar începând de miercuri tot felul de flirturi interesante.

Vărsător Ar fi momentul să priveşti cu atenţie dinamica relaţiilor familiale. Vei fi surprins să afli că de fapt motivele schimbărilor din familie sunt unele tensiuni mai vechi la care nu ai găsit soluţii la momentul potrivit. Schimbări se întrevăd şi în relaţia de iubire, pentru că partenerul nu mai pare mulţumit doar de vorbele tale, ci are nevoie şi de ceva fapte din partea ta.

Peşti Ţi-ai pus în minte să fii mai concentrat pe ceea ce înseamnă carieră, dar, din păcate, dragostea îţi dă totul peste cap. Apare în viaţa ta o persoană care îţi sparge toate tiparele şi brusc puterea ta de concentrare scade spre zero. Brusc, devii mai puţin interesat de ceea ce se petrece. De aici şi până la a visa cu ochii deschişi întreg weekend-ul mai este un singur pas: Familia nu se poate declara mulţumită de ceea ce se întâmplă, mai ales că se ivesc tot felul de probleme financiare.

Sursa: horoscop.ro

Supliment de satiră politică, umor negru şi bancuri deocheate

\\\\\

22 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

programe tv LUNI, 19 MAI Moldova 1 06:05 ŞTIRI (r) 06:15 Baştina Magazin agricol (R) 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa!

08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

09:00 ŞTIRI (rus) 09:10 AGRODOLCE Ep. 161 09:45 SANDOCAN Desen animat 10:20 Reporterul de gardă (R) 10:50 Profil de savant St. Groppa (R) 11:00 Bună seara! (R) 12:00 Art club (rus) (R) 12:30 World Stories (R) 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi (R) 14:20 O LUME DISPĂRUTĂ 15:05 LEGENDA LUI ZORRO 15:30 FRUMOASA ADORMITĂ 16:00 Magazinele FIFA 16:25 Săptămâna sportivă (R) 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Accente economice 20:25 Vectorul European 21:00 ŞTIRI 21:25 AGRODOLCE Ep. 162 21:50 Filler UE pe înţelesul tuturor 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 Regizorul Mihai Timofte 22:50 G. Pârlea la 70 de ani 00:05 ŞTIRI TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului Ep. 3 09:45 Legendele palatului Ep. 4 10:30 Ultima ediţie (R) 11:30 Profesioniştii (R) 12:20 Opinii fiscale 12:30 In grădina Danei (R) 13:00 Germana... la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul războiului Ep. 103 17:30 Zeul războiului Ep. 104 18:10 Vreau să fiu sănătos!

18:45 Dincolo de celebritate 18:50 Alegeri europarlamentare 2014 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Între bine şi rău 22:30 Biziday 23:20 Pe scurt: despre orice 23:30 Magazin UEFA 24:00 Nocturne 01:00 Ora regelui (R) ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Lecții pentru mamă (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshoping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit 15:00 Film: Adela Blanc Sec (r) 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Dracula şi pocalul blestemat 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja.

23:05 Serial: CSI: New York ep.12 00:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 00:30 O seară perfectă Jurnal TV

MARŢI, 20 MAI Moldova 1 06:05 ŞTIRI (r) 06:15 Cuvintele credinţei (R) 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa!

08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

09:00 ŞTIRI (rus) 09:10 AGRODOLCE Ep. 162 09:45 SANDOCAN Desen animat 10:20 Aniversări Efim Tarlapan (R) 11:00 Accente economice (R) 11:30 Baştina (R) 12:15 La noi în sat (R) 12:55 Filler UE – pe înţelesul tuturor 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi (R) 14:20 O LUME DISPĂRUTĂ 15:05 Imperiul aurului Ep. 3 16:00 Colecţia design Documentar 16:30 Unda Bugeacului 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Moldova în direct 21:00 ŞTIRI 21:25 AGRODOLCE Ep. 163 21:50 De la „cortina de fier” la libera circulaţie 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 Dialog social 22:40 G: Pârlea la 70 de ani 23:55 ŞTIRI 00:05 ŞEF ŞI CEVA MAI MULT Film TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului Ep. 5, 6 10:30 Biziday (R) 11:20 Pe scurt: despre orice 11:30 Nocturne (R) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Alegeri europarlamentare 2014 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul războiului Ep. 105, 106 18:10 Interes general 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 În linia întâi 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 Dr. House Ep. 7 21:50 Pe scurt: despre orice 22:00 La birou Ep. 1 S. 2 22:30 Biziday 23:20 Pe scurt: despre orice 23:30 Film Mighty Celt 01:00 Interes general (R) ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Mai mult decât un joc 13:00 Știrile PROTV 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:00 Film: Clubul guvernantelor 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep.10, sezon 3 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:00 MasterChef (continuare) 23:30 Promotor (r) 00:00 Serial: CSI: New York ep.13 01:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) Jurnal TV

MIERCURI, 21 MAI Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Unda Bugeacului (R) 06:45 Cântec, dor şi omenie 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa!

08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

09:00 ŞTIRI (rus) 09:10 AGRODOLCE Ep. 163 09:45 SANDOCAN Desen animat 10:15 Videoteca copiilor 10:30 Natura în obiectiv (R) 11:00 Moldova în direct (R) 12:00 Cultura azi (R) 12:45 Tezaur (R) 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi (R) 14:25 O LUME DISPĂRUTĂ 15:15 Fii tânăr! (R) 16:00 Magazinul copiilor (R) 16:30 Svitanok 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Cine vine la noi 18:55 Publicitate 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Moldova în direct 21:00 ŞTIRI 21:25 AGRODOLCE Ep. 164 21:50 2014 Anul Dumitru Matcovschi 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 Avangaraj 23:20 F. Poulenc „Vocea umană” 00:15 ŞTIRI TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului Ep. 7, 8 10:30 Biziday (R) 11:20 Pe scurt: despre orice 11:30 Garantat 100% (R) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Vreau să fiu sănătos! (R) 13:00 Opre Roma - Ora romilor 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Convieţuiri 16:50 Zeul războiului Ep. 107, 108 18:10 Europa mea 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 Alegeri europarlamentare 2014 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 Dosar România 22:00 O ţară mai bună 22:30 Biziday 23:20 Pe scurt: despre orice 23:30 Drumul spre Brazilia Ep. 11 00:10 La şcoala stelelor 01:50 Garantat 100% (R) ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Clubul guvernantelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:30 Film: BD la munte şi la mare 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Film: Destinul unui războinic 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:05 Serial: CSI: New York, ep.14 00:00 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) 00:30 O seară perfectă Jurnal TV

JOI, 22 MAI Moldova 1 06:05 ŞTIRI (r) 06:15 Svitanok (R) 06:45 Antonio Vivaldi Concertul nr. 11 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa!

08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

08:30 Domnului să ne rugăm 10:00 AGRODOLCE Ep. 164 10:30 Vectorul European (R) 11:00 Moldova în direct (R) 12:00 O seară în familie (R) 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi (R) 14:25 O LUME DISPĂRUTĂ 15:10 Erudit cafe (R) 15:55 Părinţi şi copii (R) 16:30 Sub acelaşi cer 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Cine vine la noi 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 Moldova în direct 20:50 Super – loto „5” din „35” 20:55 Publicitate 21:00 ŞTIRI 21:15 Meteo 21:25 AGRODOLCE Ep. 165 21:50 Filler Europa la noi acasă 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 Reporterul de gardă 22:45 „Un sfert de vorbă” 23:05 LUMEA E MINUNATĂ Film 00:50 ŞTIRI TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului Ep. 9, 10 10:30 Biziday (R) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Exclusiv în România (R) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Alegeri europarlamentare 2014 13:00 De joi până joi 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:30 Akzente 16:50 Zeul războiului Ep. 109, 110 18:10 Lozul cel mare 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:10 Joi la 9 22:30 Biziday 23:20 Pe scurt despre orice 23:30 Maşini: teste şi verdicte 24:00 Dosar România (R) 01:00 Premiile Muzicale Radio România ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: BD la mare și la munte (r) 13:00 Știrile PROTV 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit 15:00 Film: Un million de probleme 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:45 Las Fierbinți, ep.13, sezon V 21:45 Serial: Altă săptămână nebună 22:30 Ştirile Pro Tv cu S. Obreja 23:05 Serial: CSI: New York ep.15 00:00 Serial: Politiștii din Houston, ep.4 01:00 Ştirile ProTv cu An. Loghin (r) Jurnal TV

VINERI, 23 MAI Moldova 1 06:05 ŞTIRI (r) 06:15 Sub acelaşi cer (R) 06:45 Cinemateca universală (r) 07:00 ŞTIRI 07:10 Bună dimineaţa!

08:00 ŞTIRI 08:15 Bună dimineaţa!

09:00 ŞTIRI (rus) 09:10 AGRODOLCE Ep. 165 09:45 SANDOCAN Desen animat 10:35 Publicitate + Promo 10:40 „Un sfert de vorbă” (R) 11:00 Moldova în direct (R) 12:00 Dor (R) 12:30 Brazilia FIFA 2014 13:00 ŞTIRI 13:10 Cine vine la noi (R) 14:25 O LUME DISPĂRUTĂ 15:10 Chişinăul de ieri şi de azi (R) 15:30 Ring Star (R) 16:30 Stil nou (R) 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 SANDOCAN Desen animat 17:45 Cine vine la noi 18:55 Publicitate 19:00 MESAGER 19:40 Poveste 19:55 „Acasă, în Marienfild” Doc 21:00 ŞTIRI (rom) 21:25 AGRODOLCE Ep. 166 21:55 Publicitate 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 Fii tânăr!

23:05 UN PREOT PRINTRE NOI Ep. 7 00:40 ŞTIRI TVR 1 06:00 Telejurnal matinal 09:00 Legendele palatului Ep. 11, 12 10:30 Biziday (R) 11:20 Pe scurt despre orice 11:30 Politică şi delicateţuri (R) 12:20 Opinii fiscale 12:30 Alegeri europarlamentare 2014 13:00 Beneficiar România (R) 13:30 M.A.I. aproape de tine 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor care muncesc în Ro 15:00 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Alegeri europarlamentare 2014 16:50 Zeul războiului Ep. 111, 112 18:10 Finanţe şi afaceri 18:45 Clubul celor care muncesc în Ro 18:50 În linia întâi 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor care muncesc în Ro 21:00 O dată-n viaţă 00:10 Film Stander 02:10 Politică şi delicateţuri (R) ProTV 07:00 Ştirile PROTV 10:05 Teleshoping 10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un million de probleme (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshoping 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruță 17:00 Știrile ProTV cu A. Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu C. Gheiceanu 20:30 Fotbal Cupa României Finala: Steaua Astra 22:30 Film: Frați vitregi 00:45 Ştirile ProTv cu A. Loghin (r) Jurnal TV

06:00; 07:00; 08:00; 13:00 (ex); 17:00; 19:00; 19:40 (sp); 22:30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Dr. House, S 08 Ep. 20 09:45 Cucerirea Planetei Ep. 1 10:45 Patrula Jurnal TV 12:00 Ora expertizei 13:30 Teoria Big Bang, S 03 Ep. 23 14:00 Numai tată să nu fii! S 03 Ep. 17 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones, S 06 Ep. 04 16:45 Teleshopping 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 Castle S 03 Ep. 13 20:30 Film Copiii sunt bine-mersi 22:55 Mai pe scurt 23:00 Supernatural S 04 Ep. 01 00:00 Film 11:14

06:00; 07:00; 08:00; 13:00 (ex); 17:00; 19:00; 19:40 (sp); 22:30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Dr. House, S 08 Ep. 21 09:45 Cucerirea Planetei Ep. 2 10:45 Ora de ras 12:00 Ora expertizei 13:30 Teoria Big Bang, S 04 Ep. 01 14:00 Numai tată să nu fii! S 03 Ep. 18 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones, S 06 Ep. 05 16:45 Teleshopping 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 Castle S 03 Ep. 14 20:30 Film Etajul 13 22:55 Mai pe scurt 23:00 Supernatural S 04 Ep. 02 00:00 Film Ușuraticul

06:00; 07:00; 08:00; 13:00 (ex); 17:00; 19:00; 19:40 (sp); 22:30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Dr. House, S 08 Ep. 22 09:4 Cucerirea Planetei Ep. 3 10:45 Paparazzi 12:00 Ora expertizei 13:30 Teoria Big Bang, S 04 Ep. 02 14:00 Serial TV 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones, S 06 Ep. 06 16:45 Teleshopping 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 Castle S 03 Ep. 15 20:30 Film Al naibii tratament!

22:55 Mai pe scurt 23:00 Supernatural S 04 Ep. 03 00:00 Film Omul cu masca de fier

06:00; 07:00; 08:00; 13:00 (ex); 17:00; 19:00; 19:40 (sp); 22:30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Serial TV 09:45 Cucerirea Planetei Ep. 4 10:45 Asfalt de Moldova Revenire Acasă 12:00 Ora expertizei 13:30 Teoria Big Bang, S 04 Ep. 03 14:00 Serial TV 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones, S 06 Ep. 07 16:45 Teleshopping 17:15 Emisiunea Veranda 18:55 Meteo 19:35 Mai pe scurt 19:50 Castle S 03 Ep. 16 20:40 Cabinetul din Umbră 22:55 Mai pe scurt 23:00 Supernatural S 04 Ep. 04 00:00 Film Fantoma de la Operă

06:00; 07:00; 08:00; 13:00 (ex); 17:00; 19:00; 19:40 (sp); 22:30 Jurnal 06:30 Deşteptarea!

07:05 Deşteptarea!

08:05 Deşteptarea!

09:00 Serial TV 09:45 Teleshopping 10:00 Film Aquamarine 12:00 Ora expertizei 13:30 Teoria Big Bang, S 04 Ep. 04 14:00 Serial TV 14:45 Acasă Devreme 16:00 Bones, S 06 Ep. 08 16:45 Teleshopping 16:58 Earth TVi 17:15 Прямой Разговор 18:55 Meteo 18:58 Earth TV 19:50 În mintea criminalului, S 05 Ep. 21 20:30 Film Lantana 23:00 Film Demon 00:30 Прямой Разговор R

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

Prime Первый канал

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!”

13:25 “Дело ваше...”

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “В наше время” 16:20 “Они и мы” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 фильм “Второе дыхание” 00:15 “Primele stiri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!”

13:25 “Дело ваше...”

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “В наше время” 16:20 “Они и мы” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 фильм “Второе дыхание” 00:15 “Primele stiri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!”

13:25 “Дело ваше...”

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “В наше время” 16:20 “Они и мы” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 фильм “Второе дыхание” 00:15 “Primele stiri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!”

13:25 “Дело ваше...”

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “В наше время” 16:20 “Они и мы” 17:10 “Наедине со всеми” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:50 “Давай поженимся!”

19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 фильм “Второе дыхание” 00:15 “Primele stiri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант”

07:00 “Prima Ora” 09:00 “Primele stiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele stiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Контрольная закупка” 12:50 “Время обедать!”

13:25 “Дело ваше...”

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele stiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 “В наше время” 16:20 “Они и мы” 17:10 “Жди меня” 18:00 “Primele stiri” (rus) 18:10 Вечерние новости 18:50 “Человек и закон” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:35 “Время” 22:10 “ДОстояние РЕспублики: Ирина Аллегрова” 00:05 “Вечерний Ургант”

SÂMBĂTĂ, 24 MAI Moldova 1 06:05 ŞTIRI (r) 06:15 F. Poulenc „Vocea umană” 07:10 Cinemateca universală (r) 07:25 AVENTURIEIRII Film artistic 09:00 LEGENDA LUI ZORRO 09:30 FRUMOASA ADORMITĂ 10:00 Ştiinţă şi inovare 10:30 Global 3000 DW Germania 11:00 Casa mea 11:30 Stil nou 12:00 Ora stelelor (R) 13:00 Ştiri pozitive 13:20 Parteneriate pentru fiecare copil (R) 13:40 Publicitate 13:45 Concursul Naţional al interpreţilor instrumentişti „Barbu Lăutaru” 15:30 Portrete în timp S. Ghimpu 16:00 Euroboxx DW Germania 16:30 Artelier 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 În ritm de dans 17:45 La drum! Drive it!

18:10 Erudit cafe 19:00 MESAGER 19:35 Poveste 19:50 O seară în familie 20:50 2014 Anul Dumitru Matcovschi 21:00 ŞTIRI 21:25 Destine de colecţie (R) 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 Prin muzică în Europa 23:50 Cursa Olimpică 00:10 ŞTIRI TVR 1 06:00 Anii Mitterand 07:00 O dată-n viaţă (R) 08:00 O dată-n viaţă (R) 09:00 O dată-n viaţă (R) 10:00 Gala „Bun de tipar” 10:30 Maşini: teste şi verdicte (R) 11:00 Gala umorului (R) 12:00 Tezaur folcloric (R) 13:00 Ora regelui 14:00 Telejurnal 14:35 37°C 15:25 ANDOnevralgicul de sâmbătă 15:30 37°C 16:00 Fotbal Liga 2 la TVR 18:00 Exclusiv în România 18:50 Teleenciclopedia 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Studio fotbal UEFA 21:40 Fotbal UEFA 24:00 Studio fotbal UEFA 00:40 Film Kobi şi Leila 02:20 Pe scurt despre orice 02:30 Telejurnal (R) ProTV 07:00 Ştirile PRO TV 10:15 I like IT 10:35 Ce se întâmplă, doctore?

11:00 Promotor 11:30 Film: Maestrul deghizărilor 13:00 Știrile PRO TV 13:05 Teleshoping 13:20 Film: Măscăriciul 15:15 Film: Atât de aproape de cer 17:00 Film: Fostele iubite ale iubitului meu 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Recompensa cu bucluc 23:00 Film: Tranzit 00:30 O seară perfectă Jurnal TV 06:00 Jurnal 06:30 Desene animate Bambi 1 08:00 Deşteptarea de week-end 08:58 Earth TV 09:00 Deşteptarea de week-end 10:00 Teleshopping 10:15 Desene animate Năzdrăvanii din Pădure 11:45 Mai pe scurt 12:00 Film Micul Manhattan 14.00 Povestea Indiei Ep. 4 14:58 Earth TV 15:00 Dirty Sexy Money S 01 Ep. 01 15:45 Teleshopping 16:00 Film Iepuraşul casei 18:00 Patrula Jurnal TV 18:58 Earth TV 19:00 Jurnal 19:30 Film Înfruntarea 21:30 Film Cursa 23:30 Film Cowboys și extratereștri 01:30 Film Înfruntarea

DUMINICĂ, 25 MAI Moldova 1 06:05 ŞTIRI 06:15 Portrete în timp Alexei Marinat 06:45 Colecţia design Documentar 07:15 Cuvintele Credinţei 08:00 Portrete în timp (R) 08:40 Dialog social (R) 09:00 Moldovenii de pretutindeni 09:30 Natura în obiectiv 10:00 Ring Star (R) 11:00 Părinţi şi copii 11:35 La datorie (R) 12:00 Festivalul Tradiţiilor Dulci “Mai dulce” 13:00 Profil de savant 13:15 Cultura azi 14:00 Baştina: Magazin agricol 14:45 Tezaur 15:00 Festivalul Tradiţiilor Dulci “Mai dulce” 16:30 World Stories 17:00 ŞTIRI (rus) 17:15 Festivalul Tradiţiilor Dulci “Mai dulce” 18:00 Evantai folcloric 18:40 Loteria „Milioane pentru Moldova” 18:50 De la „cortina de fier” la libera circulaţie 19:00 MESAGER 19:35 Poveste 19:50 Fotbal Cupa Moldovei 22:00 ŞTIRI (rus) 22:20 Săptămâna sportivă 22:55 O EPOCĂ FRUMOASĂ Film 00:40 ŞTIRI TVR 1 06:00 Teleenciclopedia (R) 06:55 Zestrea românilor (R) 07:30 Universul credinţei 08:20 Simbolica 08:30 Universul credinţei 09:30 Pro patria 10:00 In grădina Danei 10:35 Viaţa satului 11:50 Minutul de agricultură 12:00 Viaţa satului 13:00 Ultima ediţie 14:00 Telejurnal 14:30 Politică şi delicateţuri 15:30 Tezaur folcloric 16:30 Magazin Mondial FIFA 2014 17:00 Sport plus 18:00 Lozul cel mare 18:30 Festivalul de Circ de la Massi 18:50 Gala umorului (R) 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Ediţie specială 23:00 Garantat 100% 24:00 O dată-n viaţă (R) ProTV 07:00 Ştirile PRO TV Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshoping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Mascariciul (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshoping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Atât de aproape de cer (r) 16:00 Film: Dansul dragostei 18:00 România, te iubesc!

19:00 Știrile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: S-a furat mireasa 22:45 Film: Cădere liberă 00:45 O seară perfectă Jurnal TV

06:00 Jurnal 06:30 Desene animate Bambi 2 07:58 Earth TV 08:00 Deşteptarea de week-end 08:58 Earth TV 09:00 Deşteptarea de week-end 10:00 Teleshopping 10:15 Asfalt de Moldova 11:00 Documentar BBC 12:00 Film Spionul din vecini 13:58 Earth TV 14:00 Povestea Indiei Ep. 5 15:00 Dirty Sexy Money S 01 Ep. 02 15:45 Teleshopping 16:00 Film Paşaport spre închisoare 18:00 Paparazzi 18:58 Earth TV 19:00 Jurnal 19:30 Film Fântâna 21:15 Ora de ras 22:15 Film Casa conspirativă 00:30 Film Blitz

Prime Первый канал

Prime Первый канал

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 фильм “Сувенир для прокурора” 08:20 “Играй, гармонь любимая!”

09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:30 “Смак” 11:05 “Вячеслав Шалевич. Любовь немолодого человека” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Идеальный ремонт” 13:10 “Абракадабра” 14:55 “ДОстояние Республики” 16:40 комедия “Ищите женщину” 18:00 Вечерние новости 18:15 “Ищите женщину”. Прод.

19:30 “Угадай мелодию” 20:00 Премьера. “Чувство юмора” 21:00 “Primele stiri” (rom) 21:10 “Время” 21:30 Футбол. Лига чемпионов UEFA Финал. “Реал” - “Атлетико М” Прямая трансляция 23:40 “Сегодня вечером” 01:20 Премьера. “Новенькие”

06:00 Новости 06:10 “Никита Богословский. “Я умер. Я приветствую Вас!”

07:05 фильм “Репортаж” 08:35 “Служу Отчизне!”

09:05 “Здоровье” 10:00 Новости 10:30 “Непутевые заметки” 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 “Госпожа удача Павла Луспекаева” 12:50 фильм “Голубая стрела” 15:00 “Любовь Полищук. Женщина-праздник” 16:05 комедия “Ширли-мырли” 17:45 Вечерние новости 18:05 “Ширли-мырли”. Прод.

19:00 “Replica” 20:00 “100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza saptamanii” (rom) 21:35 Воскресное “Время” 22:40 “Точь-в-точь” 01:30 “По серпантину”. Концерт Валерии

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

I 23

avizier

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Concursul ”Moştenire”, etapa finală În atenţia participanţilor la Concursul ”Moştenire”!

anunţă concurs de angajare în funcţia de Metodist coordonator, Secţia Programe de Dezvoltare, Direcţia Relaţii Externe şi Integrare Europeană

Etapa finală a Concursului Naţional ”Moştenire”, ediţia XXI-a (interviul) va avea loc duminică, 18 mai 2014, în blocul Facultăţii de Litere a Universităţii de Stat din Chişinău (str.

M.Kogălniceanu colţ cu Puşkin), începând cu ora 9.00.

La interviu sunt invitaţi următorii concurenţi, care au ieşit învingători în prima etapă a Concursului: La Istoria Românilor: Papana Diana (Cahul), Ciobanu Ion (Nisporeni), Postica Daniela (Anenii Noi), Vdovicenco Viorica (Călăraşi), Vacarciuc Daniel (Chişinău), Manolache Tamara (Cahul), Baran Ecaterina (Sângerei), Cobzac Cristina (Chişinău), Chiciuc Victor Cahul), Chirica Livia ( Chişinău), Osopciuc Iulia (Chişinău), Cunichevici Maria (Bălţi), Gaivas Irina (Bălţi), Gorgan Doina (Anenii Noi), Melega Teodora (Chişinău), Fărâmă Maria (Nisporeni), Voroneanu Cristina (Chişinău), Cojucari Tatiana (Sângerei), Badrajan Vladimir ( Chişinău), Melnic Mihaela (Chişinău), Rogac Daniel (Cahul), Chiriţa Răzvan (Anenii Noi), Eşanu Zinaida (Nisporeni), Ianachevici Ilie (Chişinău), Diuţă Roman ( Chişinău), Robu Valeria ( Nisporeni), Ipatii Margareta (Anenii Noi).

La Istoria Literaturii Române: Golban Maria (Chişinău), Bunescu Cristian (Soroca), Păduraru Mariana (Nisporeni), Zlatova Magdalina (Cahul), Rabei Andrei (Anenii Noi), Ciorici Victoria (Nisporeni), Vârlan Tatiana (Chişinău), Cribincea Vasile (Chişinău), Morari Valeria (?), Rotaru Cătălina (Drochia), Şestacov Tatiana (Chişinău), Bunu Vlad (Chişinău), Dilan Cristina (Chişinău), Mogâldea Cătălin (Chişinău), Maimescu Dorina (Chişinău), Cheptene Maria (Chişinău).

P.S.: Din păcate, o lucrare nu a fost semnată (Alexandru Macedonski, un autor pe deplin modern al literaturii române ).

Totuşi, Comisia a decis ca autorul să fie invitat la interviu.

Vă aşteptăm şi vă dorim succes!

Comitetul Organizatoric al Concursului ”Moştenire”

Atribuţiile funcţiei: participă la procesul de identificare a posibilităţilor de aplicare de proiecte educaţionale, mobilitate academică, cercetare şi investiţionale; organizează şi monitorizează procesul de desfăşurare a proiectelor implementate în cadrul USMF „Nicolae Testemiţanu”; dezvoltă activitatea de cercetare în domeniul identificării de fonduri şi posibilităţi de aplicare pentru proiecte şi granturi a personalului academic şi administrativ al USMF „Nicolae Testemiţanu”; oferă servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică personalului academic şi administrativ al USMF „Nicolae Testemiţanu” în vederea formulării aplicaţiei şi gestionării proiectelor; participă la organizarea procesului de informare şi instruire în domeniul aplicării şi managementul proiectelor; participă la selectarea şi înnoirea informaţiei relevante pentru aplicare de proiecte pe pagina Web a USMF „Nicolae Testemiţanu”; analizează şi propune posibilităţi de dezvoltare strategică a USMF „Nicolae Testemiţanu” şi extindere a activităţilor de colaborare internaţională în corespundere cu Strategia de Dezvoltare a USMF „Nicolae Testemiţanu”; studiază necesităţile sistemului de instruire medicală universitară şi postuniversitară din Republica Moldova şi experienţa universităţilor de medicină de peste hotare şi propune noi proiecte de dezvoltare, cercetare, colaborare şi parteneriat la nivel naţional şi internaţional; execută dispoziţii şi însărcinări înaintate de către şeful Secţiei Programe de Dezvoltare, directorul Direcţiei Relaţii Externe şi Integrare Europeană, prorectorul pentru Relaţii Internaţionale. studii superioare, de preferat în unul din domeniile – relaţii internaţionale, limbi moderne, management; experienţă, cel puţin doi ani, în unul din domeniile – relaţii internaţionale, protocol, fundraising, organizarea logistică a evenimentelor; cunoaşterea fluentă a limbilor română, engleză şi rusă. Cunoaşterea unei alte limbi străine este un avantaj. analiză, planificare, organizare, coordonare, creativitate, cunoaşterea calculatorului la nivel de utilizator. autoritate, responsabilitate, disciplină, comunicare, spirit de echipă, iniţiativă, exemplu personal, axa valorică decentă, rezistenţă psihică şi fizică la solicitări, spirit diplomatic.

Persoanele interesate sunt rugate să transmită CV-ul (în limbile română şi engleză) la adresamacovei.viorica@gmail.com până la data de 31 mai, 2014.

ASISTENT MANAGER IN DOMENIUL MEDICAL Cerinţe faţă de candidaţi: 1. Studii Superioare in Management; 2. Cunoasterea fluenta a limbilor romana, rusa, engleza; 3. Abilităţi de prelucrare şi structurare a informaţiei; 4. Abilităţi de organizare şi planificare; 5. Cunoştinţe avansate de operare MS Office 6. Abilitati de lucru cu clientii; Constituie un avantaj: 1. Experienţă de munca asimilara; 2. Studii superioare in Management, Turism; Cunostinte Medicale; Responsabilitati 1. Recepţionarea apelurilor telefonice; 2. Comunicarea cu clientii companiei ; 3. Primirea, înregistrarea, repartizarea corespondenţei în interiorul organizaţiei şi expedierea corespondenţei la destinatari 4. Elaborarea scrisorilor oficiale, asigurarea şi gestionarea comunicării interne şi externe - Organizarea întîlnirilor, şedinţelor de lucru, evenimentelor din cadrul companiei; 5. Redactarea documentelor; 6. Organizarea şi structurarea documentaţiei clientilor si corporative; 7. Asigurarea oficiului cu materialele necesare; 8. Dezvoltarea noi colaborari; Calitati personale: 1. Interes faţă de lucru care implică comunicare intensă 2. Abilităţi de învăţare (asimilarea rapidă a informaţiilor necunoscute şi transpunerea acestora în practică) ; 3. Rezistenţă la stres (în situaţii de incertitudine, la lipsă de timp); 4. Atenţie sporită asupra detaliilor; Oferim: 1. Salariu stabil si motivant; 2. Condiţii avantajoase de muncă ; 3. Oportunităţi de dezvoltare; 4. Echipă tânără, dinamic CV-urile expediaţi la adresa natalia.ceppt@gmail.com Doar candidaţii selectaţi vor fi invitaţi la interviu.

MARATON PENTRU ACCESIBILITATE Voluntarii Asociaţiei „MOTIVAŢIE” organizează un maraton pentru a evalua accesibilitatea infrastructurii pentru persoanele cu dizabilităţi. Evenimentul va avea loc la 17 mai 2014 şi se va desfăşura în mai multe sectoare ale capitalei. Startul maratonului se va da la ora 09:00. În cadrul maratonului vor participa 15 voluntari, care vor forma 4 echipe. În fiecare echipă va fi şi cîte un utilizator de scaun rulant, care va verifica accesibilitatea clădirilor ce se află pe aceste două străzi din capitală.

Organizatorii îşi propun să atenţioneze locuitorii din capitală, dar şi autorităţile în privinţa problemelor de deplasare pe care trebuie să le facă faţă utilizatorii de scaun rulant: clădiri ce nu sunt dotate cu rampe de acces sau care nu corespund standardelor, uşi prea înguste ale instituţiilor publice, borduri prea înalte ce devin obstacole pentru a ajunge spre locul destinaţiei. „Fiecare dintre noi este responsabil de asigurarea unui mediu adaptat pentru ceilalţi şi fiecare dintre noi poate fi un promotor al ideii unui mediu integrant”, a menţionat Ludmila Iachim, coordonatoarea proiectului. Astfel, maratonul din 17 mai va sensibiliza opinia publică în privinţa necesităţii asigurării unei infrastructuri accesibile pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii, dar şi pentru părinţii cu copii în cărucior sau bătrâni. Începând cu 1 octombrie 2013, Asociaţia „MOTIVAŢIE” din Moldova implementează proiectul „Acces pentru toţi”, care are scopul să diminueze fenomenul de discriminare a persoanelor cu dizabilităţi locomotorii prin facilitarea / îmbunătăţirea accesului fizic la infrastructura socială. Proiectul este implementat de Asociaţia „MOTIVAŢIE” din Moldova şi finanţat de către Fundaţia Soros-Moldova/ Programul Egalitate şi Participare Civică.

WELLNESS LAND este ceea la ce aţi visat! „Wellness Land” înseamnă mai mult decât o simplă sală de sport.

Situat în Centrul oraşului, echipat cu cele mai moderne aparate sportive, clubul nostru vă oferă un spectru larg de servicii, totul pentru comfortul şi frumuseţea Dumneavoastră!

Pentru a putea beneficia de toate serviciile oferite, trebuie să deveniţi membri ai clubului, prin procurarea unui abonament. Vă propunem două tipuri de abonamente: Individuale şi Corporative.

Servicii, incluse în abonament:  Sală de forţă întreaga aparatură din sala “Wellness Land” poartă marca “Technogym” şi a fost aleasă astfel încât să întrunească şi cele mai exigente cerinţe

 Sală cardio cu 3 benzi de alergare, biciclete  Săli pentru antrenamentele de grup  Mai mult de 15 tipuri de antrenamente în grup  Sală Cycle (Bike)  Sală Kinesis  Saună infraroşie  Dulap individual pentru perioada antrenamentului  Safeu pentru depozitarea lucrurilor preţioase  Antrenor de serviciu  Parcare

Servicii contra plată suplimentară:  Antrenor personal  Masaj (general, anticelulitic, împachetări cu ciocolată, miere etc.)

 Wellness key  Salon de frumuseţe  Solar  Program de nutriţie  SPA  Fitness bar  Fitness shop  Fitness pentru copii

Vă aşteptăm pe str. M.Varlaam, 46 Luni Vineri 7.00 23.00 Sîmbătă 9.00 21.00 Duminică 10.00 18.00 Contacte Chişinău, str. Mitropolit Varlaam 46 tel. +373 22 54-60-80; +373 22 54-66-99 e-mail: info@wellnessland.md

Mişcarea Ecologistă din Moldova vă invită să participaţi la Concursul şcolar internaţional „Fii un Artist al Dunării 2014”! „Fii un Artist al Dunării” este un concurs care se desfăşoară anual şi care are ca scop să contribuie la educaţia ecologică a copiilor prin implicarea lor într-un mod creativ în descoperirea frumuseţilor naturii.

Mişcarea Ecologistă din Moldova este organizatorul naţional al concursului.

24 I

www.zdg.md

Ziarul de Gardă I nr. 17 (470) joi, 15 mai 2014

ultimA PAGINĂ Noaptea Europeană a Muzeelor la Chişinău Ziua Internaţională a Muzeelor, ediţia 2014, va fi sărbătorită la Chişinău sâmbătă, 17 mai. Evenimentul de inaugurare va vea loc la Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei, începând cu ora 11:00. Cu această ocazie, şi în acest an este organizată Noaptea Muzeelor, care vine să anticipeze Ziua Internaţională a Muzeelor, organizată anual pe 18 mai în peste 3000 de muzee din întreaga lume.

Ceremonia de inaugurare a Nopţii Europene a Muzeelor va avea loc sâmbătă, 17 mai, la 17:00, în faţa Teatrului Republican de Păpuşi „Licurici” din Chişinău. Programul evenimentelor va include şi prezentarea teatralizată a celor trei muzee naţionale.

Tot aici va fi lansat şi proiectul „Cartierul muzeelor”, vor avea loc mai multe decernări şi un recital susţinut de formaţia „Trigon”.

Muzeele din R.Moldova participă pentru al nouălea an consecutiv la această manifestare de amploare, reuşind să atragă un public tot mai numeros şi mai divers. La ediţia din 2013, muzeele naţionale au înregistrat peste 25 mii de vizitatori. În 2014, evenimentul este organizat pentru prima dată sub patronajul Ministerului Culturii al R. Moldova.

„Lucian Blaga - Poemele luminii”, la Galeria la Rond Pentru a marca ziua de naştere a marelui scriitor român Lucian Blaga (9 mai 1895) Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău în colaborare cu Primăria Chişinău şi în parteneriat cu Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Cluj, şi Societatea Culturală „Lucian Blaga” Cluj-Napoca organizează expoziţia „Lucian Blaga - Poemele luminii”.

Evenimentul este dedicat marelui scriitor român şi operei sale poetice, dramaturgice şi filosofice şi conţine fotografii, date biografice, fragmente din operă şi aprecieri ale criticilor.

Vernisajul are loc în cadrul manifestărilor dedicate Zilei Europei în R. Moldova, anunţă Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău.

Remarcabilă personalitate culturală a României antebelice, poet, dramaturg, filozof, profesor universitar şi diplomat, Lucian Blaga s-a născut la 9 mai 1895 în localitatea Lancrăm (jud. Alba).

El şi-a legat de Sibiu o parte a vieţii şi activităţii sale.

S-a lansat în literatură publicând în ziarul sibian Tribuna poezia Pe ţărm (1910). Tot la Sibiu, nouă ani mai târziu, a publicat placheta de versuri Poemele luminii. După terminarea studiilor, se stabileste la Cluj. Este membru fondator al revistei Gândirea (aparută în 1921), de care se desparte în 1942, şi înfiinţează, la Sibiu, revista Saeculum (1942-1943). O lungă perioadă (1926-1939), a activat în diplomaţie, fiind, succesiv,

ataşat de presă şi consilier la legaţiile României din Varşovia, Praga, Berna şi Viena, ministru plenipotenţiar la Lisabona. Îşi continuă activitatea literară şi ştiinţifică, publicând în tot acest timp volume de versuri,

eseuri filozofice şi piese de teatru. În 1936 este ales membru al Academiei Române.

Poeziile nepublicate în timpul vieţii au fost grupate de autor în patru cicluri: Vârsta de fier, 1940-1944, Corăbii de

cenuşă, Cântecul focului, Ce aude unicornul (volumul Poezii, 1962). Dramaturgia, alcatuită din poeme dramatice, porneşte de la miturile şi legendele autohtone sau de la evenimente ale istoriei şi culturii naţionale (Zamolxe, 1921), Tulburarea apelor 1923, Meşterul Manole, 1927, Cruciada copiilor, 1930, Avram Iancu, 1934, Daria, Fapta şi învierea, 1925, Arca lui Noe, 1944, Anton Pann, 1965.

Opera filozofică este organizată în patru trilogii (a cunoaşterii, a culturii, a valorilor şi trilogia cosmologică): Filozofia stilului (1924), Cunoaşterea luciferică (1933), Spaţiul mioritic (1936), Geneza şi sensul culturii (1937).

Câteva culegeri de aforisme (Discobolul, 1945) şi eseuri, alături de memorialistica din Hronicul şi cântecul vârstelor şi de romanul autobiografic Luntrea lui Caron, ambele publicate postum, şi lucrarea Pietre pentru templul meu (1919), întregesc imaginea uneia dintre cele mai complexe personalităţi ale culturii române moderne. Inaugurată cu Poemele luminii (1919), opera poetică antumă a lui Blaga cuprinde, până în 1943, încă şase volume: Paşii profetului (1921), În marea trecere (1924), Laudă somnului.

Se stinge din viata la 6 mai 1961 şi este înmormântat în satul natal.

Lansarea expoziţiei va avea loc joi, 15 mai 2014, la ora 14.00, la Rondul din preajma statuii lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişinău.

Festivalul Tinerilor Ecologişti şi-a desemnat câştigătorii Cea de a doua ediţie a Festivalului Tinerilor Ecologişti, „Iubeşte-ţi râul!”, a avut loc sâmbătă, 10 mai, la Teatrul „Eugen Ionesco” din Chişinău. Evenimentul, care îşi propune formarea unei reţele naţionale a tinerilor ecologişti, care ar milita pentru protecţia râurilor din R. Moldova, a adunat circa 400 de tineri. Tot aici, reprezentanţi ai Consiliului Tinerilor „Iubeşte-ţi râul!”, constituit în 2013, au lansat o adresare către instituţiile statului, prin care solicită implicare în soluţionarea problemelor cu care se confruntă râurile R. Moldova.

Totodată, au fost anunţate şi rezultatele concursului naţional „Iubeşte-ţi râul!”, iniţiat de Centrul Naţional de Mediu în aprilie 2014.

Astfel, din cele 65 de secvenţe video participante la concurs, au fost desemnaţi primii trei câştigători şi acordate trei menţiuni. Filmele câştigătoare au fost rulate pe ecranul mare. Locul I la categoria „Video” i-a revenit echipei „Nistrenii” a LT „Ştefan Vodă” din Vadul lui Vodă, care s-au învrednicit de un premiu de 3000 de lei.

Premiul mare al evenimentului, în valoare de 4000 de lei, a ajuns la echipa Liceului Teatral Orăşenesc din Chişinău, care au adus în scenă un dans despre râuri şi apă. În cadrul festivalului, a fost organizat şi un flash-mob dansant prin care tinerii au vrut să transmită un îndemn către întreaga societate, chemând-o să mediteze asupra stării râurilor şi a beneficiilor pe care ni le oferă apa pentru menţinerea vieţii pe pământ.

Evenimentul a fost organizat de Centrul Naţional de Mediu cu susţinerea financiară a Ambasadei SUA la Chişinău şi cofinanţat de fundaţia americană „EcoCatalyst Foundation”.

„Copiii foametei”, la Teatrul “Mihai Eminescu” „Copiii foametei”, de A. Vakulovski, în regia Luminiţei Ţâcu, constituie o tristă relatare a suferinţelor omeneşti din perioada 1946-47, când foamea „înghiţea” fără milă mii de oameni.

E un subiect cutremurător, care scoate la iveală întâmplări, cazuri, amintiri ale celor care au fost victime ale acelor timpuri, din satul Antoneşti, baştina autorului.

Rădăcini de papură, turte din lobodă, scoici, coajă de co-

pac, iarbă, şobolani, ciori, pantofi, cizme... astea ajungeau să potolească foamea oamenilor în acea vreme.

Tânăra regizoare Luminiţa Ţâcu are curaj să transpună în scenă subiecte care până nu demult au fost tabu, încercând să dezvăluie problema şi să ofere o bună lecţie generaţiilor de azi.

Premiera va avea loc în zilele de 27 şi 28 mai, la Sala Studio „Valeriu Cupcea”.