Page 1

Memoria vie a satului transilvanean

LE P A ETHN RC NATI O „RO OGRAPH NAL MUL US V IQUE UIA”

PARCUL NAŢIONAL ETNOGRAFIC „ROMULUS VUIA”


Muzeul Etnografic al Transilvaniei este primul muzeu etnografic din România, înfiinţat la iniţiativa Ministerului Artelor. Le Musée Ethnographique de Transylvanie est le premier musée de ce type de Roumanie, fondé à l’initiative du Ministère des Arts. Planul tematic al Parcului Naţional Etnografic (secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei), cu o suprafaţă iniţială de 75 de hectare, a fost elaborat în anul 1929 de profesorul Romulus Vuia, primul director al muzeului. Le plan thématique du Parc National Ethnographique (la section en plein air du Musée Ethnographique de Transylvanie), qui, à l’origine, s’étendait sur 75 hectares, a été élaboré en 1929 par le professeur Romulus Vuia, le premier directeur du musée.


În prezent, parcul se întinde pe o suprafaţă de 16 hectare, într-o structură care include două sectoare care sugerează un sat tradițional răsfirat: I. Instalaţii tehnice şi ateliere meşteşugăreşti II. Tipuri zonale de gospodării şi monumente de arhitectură populară A présent, le parc couvre une surface de 16 hectares, et il est organisé en deux secteurs, à l’image d’un village traditionnel dispersé : les installations et ateliers artisanaux, et les maisons et monuments d’architecture populaire de la région.


Gospodăriile zonale ţărăneşti sunt reprezentative pentru zonele etnografice distincte din Transilvania secolelor XVII-XX: Maramureş, Oaş, Năsăud, Câmpia Transilvaniei, Zarand, Podgoria Alba, Mocănimea Munţilor Apuseni, Depresiunea Călăţele, Bran, Bistriţa, Secuime şi Gurghiu. Selectate riguros, în urma unor îndelungate campanii de cercetare, de către trei generaţii de muzeografi etnografi, atât casele cât şi construcţiile economice anexe, echipate cu întregul inventar gospodăresc necesar, se numără printre cele mai vechi şi mai valoroase monumente de arhitectură din patrimoniul etnografic naţional. Les habitations sont représentatives des différentes zones ethnographiques de la Transylvanie des XVIIe - XXe siècles: Maramureș, Oaș, Năsăud, la plaine transylvaine, Zarand, les vignobles d’Alba, les monts Apuseni, la dépression de Călățele, Bran, Bistrița, le Pays sicule et Gurghiu. Rigoureusement sélectionnées au cours de longues recherches effectuées par trois générations de muséographes ethnographes, les maisons et leurs dépendances, munies de tous les objets nécessaires à la vie courante, comptent parmi les plus anciens et les plus précieux monuments d’architecture du patrimoine ethnographique national.


Bisericile de lemn din Transilvania erau caracteristice satelor româneşti de rit ortodox sau greco-catolic. Ele erau construite prin efortul comunităţilor şi reflectau – prin dimensiuni, grad de ornamentare şi calitatea picturii – situaţia demografică şi economică a acestora. Les églises en bois de Transylvanie étaient un élément spécifique des villages roumains orthodoxes ou grecs catholiques. Elles étaient bâties par l’effort des communautés et témoignaient – par leurs dimensions, leur degré d’ornementation et la qualité de leur peinture – de la situation démographique et économique du village.


Una din atracţiile Parcului şi una din cele mai frumoase biserici de lemn din Transilvania este Biserica din CizerSălaj, construită în 1773 de Nicola Ursu, cunoscut sub numele de Horea, unul din conducătorii răscoalei ţărăneşti din 1784 (Răscoala lui Horea, Cloşca şi Crişan). Un des points d’attraction du Parc et l’une des plus belles églises en bois de Transylvanie est l’église de Cizer, département de Sălaj, construite en 1773 par Nicola Ursu, mieux connu sous le nom de Horea, l’un des leaders de la révolte paysanne de 1784, dite aussi la révolte de Horea, Cloșca et Crișan.


Instalaţiile tehnice şi atelierele meşteşugăreşti ilustrează tehnicile şi meşteşugurile folosite de ţăranii din satele transilvănene în sec. XVIII-XX, de la obţinerea aurului, confecţionarea roţilor de car şi a vaselor de lemn pe care moţii le dădeau la schimb pe cereale, în zonele de câmpie, până la măcinarea cerealelor şi obţinerea uleiului comestibil. Les installations et ateliers artisanaux illustrent les techniques et les métiers traditionnels pratiqués par les habitants des villages transylvains du XVIIIe au XXe siècle : l’extraction de l’or, la fabrication de roues et de vaisselle en bois, qui étaient ensuite échangées par les montagnards des Apuseni contre les céréales produites dans la plaine, ou encore des moulins à blé et à huile.


Cluj-Napoca 2020, Capitală Culturală Europeană - oraș candidat Cluj-Napoca 2020, Capitale Culturelle Européenne – ville candidate


Primăria municipiului Cluj-Napoca Strada Moților, Nr. 3, Cluj-Napoca Telefon: 0264 452 244 Fax: 0264 450 090 E-mail: office@visitcluj.ro www.primariaclujnapoca.ro www.visitcluj.ro

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013 Strada Apolodor Nr. 17, sector 5, Bucureşti Telefon: 0372 111 409 E-mail: info@mdrt.ro www.mdrt.ro

Direcţia Gestionare Fonduri Comunitare pentru Turism Organismul Intermediar pentru Turism Bd. Dinicu Golescu, nr.38, sector 1, Bucureşti Telefon: 0372 144 000 Fax: 0372 144 001

Legendă fotografii: imaginile au fost realizate în cadrul Muzeului Etnografic al Transilvaniei Investim in viitorul tău! Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională. LA PAS PRIN ORAȘUL COMOARĂ, CLUJ-NAPOCA Primăria municipiului Cluj-Napoca, Ianuarie 2012 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

© Copyright Primăria municipiului Cluj-Napoca

Muzeul Etnografic Cluj-Napoca (ro-fr)  

Muzeul Etnografic Cluj-Napoca (ro-fr)

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you