Issuu on Google+

C AIET DE LUCRU

+ 16 pagini caiet de lucru • concursuri

19.

AVIZAT DE

anul IV • nr. 2 Dec izia nr. 27939 / 9.03.2011

XA VI

ER

POSTER

animale

Delta Delt De elt lta Dunĉrii D Du un

HE

Á RN

NDEZ

EcoClass

7LEI99


Concurs

Planuri de vacanŔą – Abia aútept să vină vara! zise ùteffy. Mami úi tati vor să mă ducă într-un loc unde n-am mai fost niciodată. – Păi, ia să vedem, încercă Maia să ghicească. La mare ai fost, la munte ai fost, la bunici mergem cu toĠii... ùtiu! Te duci pe vreo insulă exotică sau la Polul Nord, nu-i aúa? – Ei, nici chiar aúa, râse ùteffy. Dar cu insula exotică ai nimerit-o oarecum. Vom merge în Delta Dunării. Am citit úi am auzit multe despre Deltă, am văzut úi poze, dar abia aútept să văd cu ochii mei că acest loc există cu adevărat! – Să-mi aduci úi mie o lebădă, glumi Maia. Sau mai bine un pelican creĠ. – Sigur, râse ùteffy. Ca să-l Ġii în cadă úi să-l hrăneúti cu peúte din conservă, nu? – Apropo de peúte, interveni Dani. Decât să-mi aduci vederi sau păsări, eu aú prefera niúte peúte proaspăt. E tare gustos când îl pregăteúte mama, cu mămăliguĠă! – Păi, dacă-mi aduce mie pelicanul cu guúa plină, peútele Ġi-l dau Ġie, glumi Maia. – Să văd eu pelicanul care păstrează peútele în cioc fără să-l mănânce! râse Dani.


Concurs – De ce nu vorbiĠi cu părinĠii voútri să mergem cu toĠii în Deltă? Nu de alta, dar nu pot să aduc cu mine úi Dunărea, úi sălciile, úi peútii, úi mirosul de mâl, úi egretele, úi raĠele, úi... – Ce idee grozavă! spuse Maia. Am auzit că vin acolo turiúti din toată lumea, în timp ce noi, care stăm aúa de aproape, n-am fost niciodată. – Aúa e, interveni Dani. ùi am mai auzit că tot mai multe specii dispar, pentru că oamenii nu útiu sau nu vor să le protejeze. Râdem noi de pelicanul din cadă, dar gândiĠi-vă că, dacă vegetaĠia din Deltă dispare, vor dispărea úi animalele care trăiesc acolo, pentru că nu se pot adapta în niciun alt loc. E ca úi cum am încerca noi să locuim sub apă sau în copaci. – Ai dreptate, spuse ùteffy. Sper ca oamenii să înĠeleagă asta úi să ne putem bucura de frumuseĠile Deltei încă mult timp de acum încolo!

Miss... Gâsca âsca cu gât roúu este una dintre cele ele mai rare specii de gâúte sălbatice din lume, fiind ind totodată úi cea mai mică. Trebuie să útiĠi că nicio altă gâscă nu are penele atât de frumos colorate. În Ġara noastră vine la sfârúitul lunii octombrie úi iernează în zona Dobrogei, rămânând aici până în luna martie. Din cauza braconajului, gâsca ca cu gât roúu este o specie pe cale de dispariĠie.

G

Delta Dunąrii –

Interesează-te care este zona umedă cea mai apropiată de locul în care locuieúti úi încearcă să găseúti cât mai multe specii de plante úi animale care trăiesc aici. Descrie într-o scurtă compunere ce ai învăĠat din această sarcină practică úi trimite-o într-un singur plic, împreună cu talonul EcoClass.

urii

onele umede cuprind supra feĠe întinse de mlaútini úi bălĠi úi găzdu iesc specii rare de păsări , peúti úi inse c te . Din acest motiv, e le sunt foarte im p ortante, iar dispariĠia lo r ar reprezenta o mare pierdere. Ziua de 2 februari e este Ziua Mondială a Z onelor Umed e . Cea mai mare zonă um edă din Româ nia, dar úi din Europa, este Delta Dunării. Totodată, ea este cea mai mare deltă europeană úi cea mai bine conservată. D intre peútii pe care îi întâlnim aici amintim somnul, cel m ai mare peúte de apă dulce de la noi, crapul, úalăul, plătica, morun ul. O frumuseĠe aparte a dobâ n d it Delta Dunării úi datorită păs ă ri lor care vieĠuiesc aici: egrete, p elicani, cormorani, lo pătari, lebede , p escăruúi. Pădurile din D elta Dunării a d ă postesc: mistreĠi, vulpi, lupi, pisici sălb atice, iepuri, cai sălb atici, căprioare .

Z

Activitate practicô

o bijuterie a nat

1


Calendar

P

ovesteam zilele acestea cu Maia şi cu Dani despre ziua Sfântului Valentin şi despre Dragobete. Despre ce asemănări, dar şi ce deosebiri există între aceste două sărbători. Ştiţi că sunt foarte apropiate în calendar într şi amândouă se referă la sentimentul dragostei. Maia adusese vorba că anul trecut primise nişte felicitări de Drogobete şi că părinţii ei i-au vorbit atunci de tradiţiile populare şi de obiceiurile care se leagă de acestea, respectiv de importanţa păstrării tradiţiilor noastre. Au avut dreptate! Dar i-am dreptate şi lui Dani care spunea că i se pare şi mai important să arătăm afecţiune pentru cei dragi. Să nu ne temem să ne exprimăm dragostea şi să ne purtăm în aşa fel, încât cei pe care-i iubim să simtă acest lucru – indiferent de sărbătoare, zi de zi! O idee extraordinară, nu-i aşa?

Februarie

FFąurar

7 Răsar ghioceiii úi prim primele mele brânduúe brânduúe. 7 Se începe însămânĠarea culturilor timpurii ca: ridichile, spanacul, salata, gulioarele, varza timpurie. 7 Dacă vremea este bună, terenurile agricole pot fi arate. 7 În tradiĠia populară se crede că, dacă piĠigoii vor cânta vesel în această lună, primăvara va sosi devreme. 7 Pentru că are doar 28 sau 29 de zile, luna februarie este considerată sora mai mică a luni lunilor anului.

Din cup cuprins Cutiuŗa cu pove C poveüti pov

EEschimos ppentru o orą În societate e

PPrizoniera din copacc LLumea în patru labe

PPanda

6


CutiuĦa cu poveüti

Eschimos pentru o orą – Ura, mergem în excursie!!! strigă Dani, imediat ce autocarul porni din faĠa úcolii. – Abia aútept să ajungem la munte! spuse Maia. Aici s-a topit zăpada, dar acolo sunt sigură că ne vom putea bulgări. Atmosfera din autocar era atât de veselă încât copiii nici nu-úi dădură seama când parcurseră sutele de kilometri care îi despărĠeau de destinaĠie. După câteva opriri, iată-i ajunúi în faĠa cabanei. Doamna învăĠătoare îi repartiză în camere, apoi le spuse: – Copii, vă aútept la cină peste două ore! Între timp, puteĠi să vă odihniĠi puĠin. – Să mă odihnesc? râse ùteffy când rămăseseră singuri. Doar n-am venit la odihnă úi tratament, ca bunica... E atât de frumos afară, încât nu mă pot abĠine să nu dau o tură. Ce ziceĠi, veniĠi cu mine? – Sigur, răspunseră Maia úi Dani într-un glas. ùi, în timp ce restul copiilor îúi desfăceau bagajele sau cercetau interiorul cabanei, cei trei prieteni ieúiră să admire peisajul. La câteva zeci de metri de cabana lor, descoperiră niúte nămeĠi mari, formaĠi din zăpada adunată din împrejurimi. – Oau, de când visam să-mi fac un iglu úi să trăiesc ca eschimoúii! zise Dani, cu ochii strălucind de încântare. Acum am zăpadă din plin. Aú putea să-mi construiesc unul. – O să-Ġi îngheĠe mâinile cu tot cu mănuúi! îl avertiză Maia. – Nu contează, spuse Dani. Nu vreau să ratez ocazia. Am văzut la televizor cum se face, aúa că nu-mi va fi greu, mai ales dacă fac rost de un făraú cu care să sap în zăpadă. AmuzaĠi de ideea lui, ùteffy úi Maia se oferiră să-l ajute úi, încetul cu încetul, căsuĠa începu să prindă contur. Dar timpul trecea úi frigul devenea tot mai pătrunzător. – Dani, cred că e timpul să mergem la căldură, spuse Maia. Eu, una, am îngheĠat de tot. Abia dacă-mi mai simt picioarele.

3


CutiuĦa cu poveüti

4


CutiuĦa cu poveüti – O, Maia, doar nu vrei să renunĠ chiar acum? zise Dani. Du-te dacă vrei, eu rămân. ân. Dacă eschimoúii pot trăi la – 40 de grade Celsius, eu de ce n-aú rezista la – 5? ùi Ġine cont că la ei noaptea durează úase luni, nu ca la noi, câteva ore. Am văzut la televizor un hotel de gheaĠă în care turiútii dorm fără nicio problemă. Eu de ce n-aú putea? Degeaba încercară Maia úi ùteffy să-l convingă că nu e o idee bună. Dani era decis să-úi probeze noua casă. Ba mai mult, îi rugă pe cei doi ca, în numele prieteniei dintre ei, să-l mai ajute cu ceva. În cazul în care doamna învăĠătoare îi observă lipsa, ei să-i spună că e în camera lui úi nu va servi cina, fiind foarte obosit. ùteffy úi Maia se depărtară puĠin, apoi, fără ca Dani să observe, se ascunseră după niúte copaci, curioúi să vadă cum se descurcă prietenul lor eschimos. Zgribulit, Dani intră în iglu úi încercă să se aúeze comod. Uúor de zis... Spre deosebire de eschimoúi, el n-avea blănuri de focă, nici haine atât de călduroase, iar locul era atât de strâmt, încât avea impresia că se sufocă. În timp ce se foia, încercând să-úi găsească locul, privi afară úi văzu că se întunecase de-a binelea. Deúi nu era departe de cabană, frica începu să-i dea târcoale. „I-auzi, îúi zise, urlă un câine în depărtare. Dar dacă e lup úi nu câine? Cum ar fi să mă atace lupii? Nu, mai bine nu mă gândesc la asta... O să ies puĠin ca să fac câteva genuflexiuni, poate aúa mă încălzesc. Dar dacă mă văd lupii? Sau urúii... Mai útii că nu sunt úi din ăútia, că doar suntem la munte? Offf, úi ce foame m-a luat! Aú mânca úi broccoli sau mai útiu eu ce legumă din aia ciudată la care mă strâmb de obicei. Măcar dacă-mi luam un sandviú cu mine.. sau niúte ceai cald...” În timp ce se gândea aúa, un câine începu să urle prelung chiar în spatele „căsuĠei” lui. Îngrozit, Dani Ġâúni afară din iglu úi nu se mai opri decât în holul cabanei. – Dani, ce-i cu tine? îl întrebă învăĠătoarea. Pari speriat úi îngheĠat. ùi uite cum gâfâi... – Am ieúit să mă plimb puĠin úi... ce credeĠi? M-am întâlnit cu un lup. Era mare, fioros, cu ochii ca două fulgere úi cu niúte colĠi... A vrut să mă atace, dar nici eu nu m-am lăsat. M-am repezit hotărât spre el, am aruncat cu bulgări úi a fugit mâncând pământul. L-am alergat până la capătul străzii, ca să mă asigur că a plecat. Nu cred că mai vine vreodată pe aici. Copiii zâmbiră amuzaĠi, la fel úi învăĠătoarea, dar nimeni nu îndrăzni să-l contrazică. Între timp, în hol intrară Maia cu ùteffy, însoĠiĠi de un pui de câine-lup. – Al cui e câinele? întrebă rebă Dani, mângâindu-l pe frunte. – Îl cheamă Lord úi este căĠelul administratorului, spuse e ùteffy cu voce tare, după care adăugă în úoaptă: El e lupul cel fioros ros care te-a făcut să-Ġi abandonezi donezi căsuĠa de zăpadă. Dar stai liniútit, rămâne între ntre noi. N-o să mai spunem em nimănui. Important e că te-ai hotărât să ieúi de acolo înainte să te îmbolnăveúti. – Ei, asta e, spuse Dani ruúinat. N-am reuúit să dorm în iglu, dar măcar l-am construit. Chiar úi aúa, pot să spun că am fostt eschimos pentru o oră.

5


În societate

Prizoniera din copac upă o zi d de úcoală, Maia úi ùteffy se întorc acasă. Chiar când se apropie de blocul lor, aud sirene úi văd cum o maúină de pompieri opreúte la câĠiva metri în faĠa lor. – Să nu-mi spui că e incendiu! se sperie Maia. Oare unde arde? – Ce palpitant! tresare ùteffy. N-am văzut niciodată o operaĠiune de salvare. Pompierii sar din maúină, scot scările úi se apropie de... un copac înalt. NedumeriĠi, cei doi copii privesc în sus. În vârful copacului, o pisicuĠă speriată úi îngheĠată de frig miaună cu voce stinsă. „A speriat-o un câine, le explică o bătrânică. Am tot încercat să o chem de acolo, dar degeaba.” După ce salvează pisicuĠa, pompierii îúi strâng scările úi pleacă grăbiĠi spre alt caz. – N-am crezut niciodată că pompierii se pot deplasa pentru atâta lucru, spune Maia. Ce frumos din partea lor că le pasă úi de animale! – Aceasta este meseria lor, spune bătrânica, mângâind pisica încă speriată. Ei intervin de fiecare dată când e nevoie să salveze oameni, animale sau case, când izbucneúte un incendiu sau se produc explozii sau accidente. –M Mi-ar i-a ar plă plăcea ăcea să fiu ca ei, spun spune ne ù ùteffy. teffy y. E o me m meserie ese s ri rie ie ri risc riscantă, isc s an antă antă ă, d dar nobilă. da bilă

D

5

Pentru a ne salva, pompierii îúi riscă ..........

IN FLOR F1 F2

ALIN

6

F3

A

HORI

2

Furtunurile pompierilor s-au încurcat foarte tare. Ajută-i să le descurce.


În societate De cine s-a speriat pisica?

13

1

4

ûtiai û tiai cĉ ĉ

SEPTEMBRIE

În România, Ziua Pompierilor este sărbătorită în data de 13 septembrie. Răspunsuri: 1. Curaj, condiĠie fizică bună, spirit de sacrificiu; 2. Alin-F1, Horia-F2, Florin-F3; 3. De un câine; 4. a, c, d; 5. ViaĠa.

3

Încercuieúte calităĠile de care ai nevoie ca să fii pompier: comoditate, egoism, curaj, nehotărâre, condiĠie fizică bună, ureche muzicală, spirit de sacrificiu.

Încercuieúte răspunsurile corecte. Pompierii intervin atunci când are loc: a. un incendiu; b. o zi de naútere; c. un accident rutier; d. o scurgere de substanĠe periculoase; e. o petrecere.

!

SFAT Nu suna niciodatĆ la 112 doar pentru a te amuza!

Gândeüte-te cĆ, în timp ce tu te joci, cineva a are cu adevĆrat nevoie de e ajutor.

7


Joc de societate

8

Regulile jocului sunt simple: 1. Fiecare jucător are câte 9 jetoane, pe care le aúază pe rând în punctele marcate de pe tablă. 2. După această etapă, în ordinea deja stabilită, fiecare jucător îúi mută câte un jeton, dintr-un punct al tablei într-un punct învecinat (legat printr-o linie) care este liber. 3. Când un jucător reuúeúte o linie de 3 jetoane, anunĠă că a făcut „o moară” úi are dreptul să elimine un jeton al adversarului, care nu face parte dintr-o moară.


Joc de societate

4. Cel care rămâne cu 3 jetoane pe tablă are dreptul să sară cu câte unul în oricare punct liber doreúte. Pierde jucătorul care a rămas cu 2 jetoane sau cel care nu-úi poate muta niciuna dintre piese, adică este blocat. DistracĠie plăcută! Jetoanele úi Tabela de Punctaj se decupează de pe coperta revistei.

9


Lumea în patru labe

Panda

Unde trąieúte? răieúte solitar în pădurile úi zonele muntoase din sud-vestul Chinei. Este activ tot timpul anului, dar se miúcă foarte încet, fiind lipsit de e ne energie din cauza hranei sărrăcăcioase. ăccă

T

10


Lumea în patru labe

Cum aratą?

orpul este acoperit cu blană albă, mai puĠin zona din jurul ochilor, urechile, labe le úi umerii, care su nt de culoare neagră. FaĠa este rotu ndă, la fel úi urechile. Blana este groasă, pentru a-l putea apăra de frig. La maturitate, m asculii pot măsura 150–180 de centimetri în înălĠime úi pot cântăr i până la 150 de kg, în n timp ce femelele câ cân ntă nt ărre esscc îîn n jur d de 80–120 de kg.

C

Ce mąnâncą? e hrăneúte în general cu frunze úi muguri de bambus úi foarte rar cu bulbi sau rădăcini de plante, flori sălbatice, ouă, peúti sau mamifere mici. Pentru că bambusul nu este o hrană consistentă, panda are nevoie de 30 de kg de bambus pe zi, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a zilei úi-o petrece mâncând. Noaptea se odihneúte în arbori înalĠi sau în peúteri.

c uc pe lume iul emelele ad naútere, pu a L i. n a 3 2– d mărimea dată la de n â v a , lb a omplet apar abia re g este orb, c e n le ter. Pete unui hams vin tămână. an, puii de după o săp n u e d e bin După mai Ġi. independen

F

ûtiai tiai cĉ

? e t ú e Ŕ l u m n î e Cum s o âte un pui

FOTO: © PHOTOLAND/AGE FOTOSTOCK

S

“ Datorită hranei pe care o consumă, i se spune úi ursul de bambus. “ Ursul panda este simbolul speciilor aflate pe cale de dispariĠie. “ Deúi este un animal mare, panda este foarte jucăuú úi îi place să facă tumbe. “ Panda are un fel de al úaselea deget, care-l ajută să prindă mai uúor tulpinile de bambus. “ Trăieúte în jur de 20 de ani.

11


FOTO: © PHOTOLAND/CORBIS IMAGES

Xavier HERNÁNDEZ


FOTO: © SHUTTERSTOCK.COM - 11374684

uN-i a úa cą sunt în form ą?


Hai sĆ ne jucĆm! Dezleagă mesajul cu ajutorul codului următor:

1

e

iar

es

de

lu

te

fe

ri

bru

a

2

Cu ajutorul literelor care sunt deja scrise, completează rebusul alăturat cu următoarele cuvinte:

îngheĠ zăpadă vifor nămeĠi derdeluú patinoar iglu

14


Hai sĆ ne jucĆm!

Răspunsuri: 1. Februarie este lună de iarnă; 4. D.

3

Ajută-l pe ùteffy să-l prindă din urmă pe Dani. AtenĠie, ùteffy poate să meargă doar pe căsuĠele cu fulgi de zăpadă.

A

4

B

C

D

Găseúte urma identică cu cea dată.

15


ûtiinĦe

Focul din mijlocul furtunii neori, în timpul furtunilor, atunci când se creează o tensiune electrică între nor úi pământ sau între straturile aceluiaúi nor, se produc descărcări electrice, numite trăsnete. Trăsnetul este însoĠit de o lumină, numită fulger, úi de un zgomot puternic, numit tunet. În unele situaĠii, trăsnetul provoacă incendii úi pagube. Pentru a te feri de trăsnete, nu te adăposti niciodată în timpul unei furtuni sub copaci înalĠi, în zone mlăútinoase, pe lacuri, dealuri, munĠi sau sub poduri, antene úi schele. Te poĠi adăposti în clădiri, mai ales dacă acestea sunt dotate cu paratrăsnet, în maúini, cu ferestrele bine închise, sau, dacă eúti în natură, în văi sau în râpe.

U

2

Completează spaĠiile libere: Ieri, în timpul furtunii, am văzut cum un _________ a brăzdat cerul úi am auzit un _________ puternic.

3

1 16

Focul arde bine în prezenĠa: A. apei; B. aerului; C. nisipului; D. aburului.

Unde e bine să te adăposteúti în timpul unei furtuni? a. sub masă; b. sub un copac înalt; c. în casă; d. pe vârful unui munte; e. într-o râpă.


ûtiinĦe

rPietenii úi duúmanii focului

tă să atingi oate úi tu ai vrut vreoda abĠinut, ai o flacără. Dacă te-ai nu, ai aflat scăpat teafăr, iar dacă că te joci cu pe propria piele că, da aprinde un focul, te arzi. Pentru a eriale sau foc, este nevoie de mat rind uúor substanĠe care se ap e uscate, – lemn, hârtie, paie, alg de o sursă gaz, benzină etc. – úi it, brichetă de căldură – chibr zultată prin sau chiar scânteia re . Focul arde ciocnirea a două pietre lui, de aceea, bine în prezenĠa aeru foc de tabără, atunci când se face un lemnele să nu fie trebuie avut grijă ca t focul să se „sufoce” îngrămădite, astfel încâ celor lăsăm aceasta în grija úi să se stingă. Dar să lemnele. Cei contact mare ajutor strângând de fi m vo i no i, stingătoare. Intrând în ar din m a mai um sp úi l ipu nis iectul care i ai focului sunt apa, i. Aburul înconjoară ob ulu mai cunoscuĠi duúman ur ab iĠia ar ap úi rii la stingerea flăcă cu focul, acestea duc l se stinge. rului curat, úi astfel focu ae l su ce ac d ân dic pie arde, îm

P

ûtiai û tiai cĉ ĉ

a Descoperirea focului a fost una dintre cele mai mari descoperiri ale omenirii. a Trăsnetele de pe alte planete sunt de 80 de ori mai rare decât cele de pe Pământ, dar de 100 de ori mai puternice.

ûi tu poŗi...

Răspunsuri: 1.

Împreună cu familia sau cu doamna np lan învăĠătoare úi cu colegii, realizează un plan de evacuare în caz de incendiu pentru ru pe e clasa, respectiv casa ta úi afiúează-l p e perete, într-un loc vizibil. Pentru a úti cce trebuie să faci în cazul unui incendiu,, puteĠi puteĠi te eĠiĠi face chiar úi o simulare.

17


PoliteĦe

De ce s-a ars

Dani?

Câte gogoúi sunt pe tavă

raba stric G

ą treaba

n drum spre parc, Maia, Dani úi ùteffy au trecut pe lângă o gogoúerie rie úi n-au putut rezista tentaĠiei. După ce le-a urat „Poftă bună”, vânzătoarea i-a avertizat că gogoúile sunt încă fierbinĠi. Ca úi când n-ar fi auzit-o, Dani a muúcat cu poftă din gogoaúă. Imediat după aceea, faĠa i s-a înroúit, iar bunătatea de gogoaúă i-a căzut pe trotuar. Curios, Bisqit s-a apropiat de ea, a mirosit-o, după care s-a retras indiferent. „Vezi dacă n-ai răbdare? l-a mustrat ùteffy. Era de aúteptat. Hai că-Ġi iau eu altă gogoaúă, ca să-Ġi treacă supărarea.” Apoi, cei trei prieteni s-au aúezat pe o bancă úi úi-au savurat gogoúile pe îndelete, bineînĠeles, după ce s-au asigurat că nu mai sunt fierbinĠi. – N-a minĠit cine a zis că „Graba strică treaba.”, a zis Dani. După ce că am scăpat gogoaúa pe jos, m-am ars atât de tare, încât celei de-a doua nici nu i-am mai simĠit gustul. – ùtii ce mi se pare amuzant? a zis Maia. Că până úi Bisqit úi-a dat seama că e fierbinte úi nu s-a atins de ea. Probabil s-o fi ars úi el vreodată úi a învăĠat lecĠia.

el puĠin c e n u p S erb un prov ăbdare. despre r

Î

Ƈ Cine se fr ige cu ciorbă sufl ă úi în iaurt.

Răspunsuri: 1. Pentru că n-a avut răbdare să aútepte ca gogoaúa să se răcească; 2. 6; 3. Cu răbdarea treci úi marea.

18

rPover:b


Povestioare cu tâlc

Cioara úi urciorul adaptare după Esop

cioară, foarte însetată, găsi un urcior care fusese odată plin cu apă, dar în care acum mai erau doar câteva picături. Îúi băgă capul în urcior, însă nu reuúi nicicum să ajungă la apă úi aproape că se dădu bătută. Apoi o străfulgeră un gând: luă o pietricică úi-o aruncă în urcior, apoi încă una úi încă una până când văzu că apa se ridică. După ce mai aruncă încă vreo câteva pietricele, putu în sfârúit să-úi potolească setea.

O

Morala: Cu răbdarea ajungi departe.

19


Benzi desenate

20


Benzi desenate

21


PorĦia de râs

Copii veseli,

copii iste

Ŕi

– CâĠi ani trăieúte o vrăbiuĠă? – Depinde de pisică.

– Victor, învăĠătoarea mi-a telefonat că mergi cu temele nefăcute, administratorul mi-a telefonat că ai spart geamul, colegul tău mi-a telefonat că l-ai bătut. Spune-mi, ce-i de făcut? – Tăticule, desfiinĠează telefonul!

– Mihai, ce animal poate sări mai sus decât casa? – Toate, doamna învăĠătoare, deoarece casa nu sare.

– Maria, te rog spune-mi data naúterii! – 25 mai. – În ce an? – În fiecare an.

22


Regulamentul concursurilor Trimite toate taloanele de concurs la care doreúti să participi, într-un singur plic! Completează taloanele citeĠ, cu majuscule! ATENğIE la data limită a poútei: 5 martie! Numai taloanele originale, decupate din revistă, participă la concurs! Câútigătorii vor fi anunĠaĠi în numărul 21 al revistei noastre. Premiile se acordă prin tragere la sorĠi úi vor fi expediate prin poútă.

19

TA L O N D E C O N C U R S

Câştigă cu

!

Răspunde la întrebări! Decupează talonul, completează-l cu datele tale personale şi trimite-l pe adresa redacţiei. Alege ce-ţi doreşti cel mai mult şi vei participa astfel la tragerea la sorţi! Răspunsurile la întrebări le afli citind revista!

Întrebări: 1. De cine s-a speriat pisica? Răspuns: ......................................................................... 2. De ce s-a ars Dani? Răspuns: ......................................................................... ........... 3. Cum i se mai spune ursului panda? Răspuns: ......................................................................... ............

JOC TRIDIMENSIONAL MAŞINUŢĂ TELEGHIDATĂ LEGO CITY PĂPUŞĂ BARBIE CARTE

RedacĠia îúi rezervă dreptul de a folosi materialele primite fără nicio obligaĠie faĠă de autori.

cod: 540147.

Mult succes!

10× Jucăriile şi cărţile din imagini sunt cu titlu de prezentare!

Numele ..................................................................................................................................................................... Localitatea ....................................................................................................... str. ................................................ ................................................. nr. ....... bl. ........ sc. ....... et. ..... ap. ...... sector/judeţ ................................ cod ............................... e-mail ........................................... Şcoala .................................................................... ............................................................................ Clasa ........ vârsta ...... Telefon ............................................... Nu uita să alegi ce-Ġi doreúti cel mai mult, bifând căsuĠa corespunzătoare!

Câútigątooriii concurssului din numąrul 17:



!

ATENĥIE, COPII! TreceĦi pe plic, citeĦ, urmĆtoarea adresĆ: S. C. Norand S. R. L., O. P. 2, C. P. 210, Târgu Mureü,

Spinean Deian, ReúiĠa, ùc. Gen. Nr. 12 (LEGO); DrăguĠ Ovidiu, Bârlad, ùc. Gen. Nr. 2 „Vasile Pârvan” (MAùINUğA); Cojocaru Bianca-Nicoleta, Costuleni, ùc. Gen. Costuleni (JOC 3D); Dan Norina-Maria, Baia de Arieú, Grup ùcolar „Lazăr Chirilă” (BARBIE). CÂùTIGĂTORII CĂRğILOR: Baciu Alberto-Andrei, Drobeta-Turnu Severin, ùc. Gen. „Alice Voinescu”; Patroane Radu, Lovrin, Grupul ùcolar „Romulus Paraschivoiu”; Bouleanu Claudia-Sorina, Negoeúti, ùc. Gen. Negoeúti; Savin Andreea, Oneúti, ùc. Gen. „George Călinescu”; Paúcalău Alex-Florin, Borod, ùc. Gen. Borod; Drăgan Vanessa, Fărcaúa, Grupul ùcolar Fărcaúa; Iftimie Rahela, Suceava, ùc. Gen. Nr. 10; Nicula ùtefana-Teodora, Avrig, Lic. Teoretic „Gheorghe Lazăr”; Cocoúatu Eduard-Dumitru, Târgoviúte, ùc. Gen. Nr. 13 „Matei Basarab”; Gherghinoiu Vlad-Mihai, Izvoarele, ùc. Gen. „Traian Săvulescu”.

c) útrandurile; … d) bălĠile úi mlaútinile. … 5. În Ġara noastră, cea mai cunoscută zonă umedă este: a) Lunca Mureúului; … b) Insula Mare a Brăilei; … c) Delta Dunării; … d) Lacul Techirghiol. … 6. Gâsca cu gât roúu este: a) cea mai mică dintre speciile de gâúte; … b) cea mai frumoasă dintre speciile de gâúte; … c) cea mai rară specie de gâúte; … d) cea mai mare dintre speciile de gâúte. … 7. La noi în Ġară iernează în zona: a) CarpaĠilor; … b) Mării Negre; … c) Dunării; … d) Dobrogei. … AtenĠie! Întrebările pot avea mai multe răspunsuri!i!!

 

Numele ........................................ Prenumele ................................................ Localitatea ....................................................... str. .......................................................................................... nr. ................ bl. ............. sc. ............. et. ........... ap. ............... sector/judeĠ ........................... cod ...................... e-mail ................................................ Telefon ............................................. ùcoala ............................................................................................. Clasa ........................................ vârsta ........................... Completează citeĠ, cu majuscule, talonul de concurs úi trimite-l, împreună cu compunerea ta, într-un singur plic, pe adresa redacĠiei S. C. Norand S. R. L., O. P. 2, C. P. 210, Târgu Mureú, cod: 540147, până la data poútei 5 martie. Rezultatele vor fi afiúate pe www.ecoclass.ro Caută-ne úi pe www.facebook.com

EDIĥIA A II-A

1. ùteffy vrea să meargă în vacanĠă: a) la munte; … b) la mare; … c) în Delta Dunării; … d) la bunici. … 2. Ce-ar dori Maia să-i aducă ùteffy din vacanĠă? a) o barcă; … b) un pelican creĠ; … c) o raĠă; … d) o fotografie. … 3. Dani, în schimb, ar prefera să primească: 3 a) peúte; … b) vederi; … c) o undiĠă; … d) o plasă pentru ĠânĠari. … 4. În categoria zonelor umede intră: 4 a) marea; … b) izvoarele; …

TALON DE CONCURS

TALON

DE CONCURS EDIĥIA A II-A




www.editurakreativ.ro

19

99

LEI

4

50

LEI

+ imaoglainnite

autoc

4

50

LEI

+ imaoglainnite

autoc

Revistă úcolară de cultură generală úi jocuri distractive Redactor-úef: Andrei Timar

Redactor: Attila Farczádi Editor-corector: Diana Drăgan IlustraĠii: Eugenia Ilieú Gabriella Fábián Art Director: Cristina MoĠoiu

Colaboratori: Aurelia ùeulean Marioara Minculescu Elena Oltean Medana Croitoru CodruĠ Crososchi

Design & DTP: György Donáth-Nagy

2500 LEI

Editat de: S. C. NORAND S. R. L. O. P. 2, C. P. 210, Târgu Mureú, tel: 0748/238.740 e-mail: redactie@steffy.ro • www.steffy.ro ©Drepturile de autor pentru texte úi imagini aparĠin Editurii KREATIV. Reproducerea parĠială sau integrală se poate face numai cu acordul scris al editurii. Tiparul executat la INFOPRESS, Odorheiu Secuiesc I. S. S. N. 2066-7582


de la

Breloc cu lanterną Sunt sigur că Ġi s-a întâmplat úi Ġie să fii în întuneric úi să găseúti cu greu gaura cheii. Nu-i aúa că e neplăcut? Nici nu vreau să-mi amintesc cum a fost ultima oară când s-a ars becul de pe scara blocului úi nu reuúeam nicicum să introduc cheia în yală. Dar gata, s-a terminat! Am primit de curând un cadou de la prietenii mei, Maia úi Dani: un BRELOC CU LANTERNĂ! Pare o jucărie, dar mi-e atât de folositor, încât nici n-am cuvinte să-Ġi explic. ùi, ca să nu mă bucur singur, îĠi ofer úi Ġie în dar un breloc exact ca al meu. De azi înainte, ia-Ġi adio de la întuneric! Lanterna ataúată brelocului îĠi va fi de folos odată cu lăsarea serii, poate pe scara blocului rămasă fără lumină, în faĠa uúii de la apartament sau în lift, sau poate chiar cu ocazia unor drumeĠii prelungite până seara, aju ajutându-te utându u te să aj ajungi g în siguranĠă g acasă.

Brelocul cu lanternă • reprezintă un cadou pe care îl primesc toĠi cei care cumpără revista! • se poate obĠine doar odată cu revista!


STEFFY NR. 19