- abordarea individuală a procesului educativ. În cadrul acestui proiect am confirmat practic informația cum că grupurile restrânse vor pune în centru elevul mai mult decât colectivele largi.
- elevii devin mai conștienți de activitățile în care sunt implicați. Copiii cu care am lucrat au devenit mai atenți, dornici de a fi mai buni în activitățile pe care le realizează. Cel mai bine s-a evidențiat această caracteristică în cadrul atelierului de olărit-ceramică. Primele lucrări s-au înscris în seria de experimente, ultimele clasându-se în seria creațiilor artistice. Am lăsat dovezi de lut peste tot unde am fost, inclusiv în liceele din Oslo, departe de București.
- elevii devin mai responsabili față de petrecerea timpului liber. Timpul este singura resursă irecuperabilă, însă este și acel element pe care nu poți să îl oprești. El va curge fie că ne place sau nu. Aceast sentiment am vrut să îl transmitem și să îl insuflăm beneficiarilor. Timpul liber este cel care face diferența între su-
Evident, vor fi mereu acei elevi la care aceste tipuri de proiecte nu vor ajunge, iar aici cauzele pe care le-am identificat: - reticența instituțiilor educaționale; - comoditatea responsabilului de proiecte; - inexistența efectivă a unui responsabil de proiecte; - păstrarea informațiilor la dosar; - evaluarea superficială a elevilor (dacă este neatent la oră nu merită/nu va fi bun să participe la proiecte); - valorificarea redusă a rezultatelor proiectului; - teama unității de învățământ de a nu fi surclasate, în urma activităților extrașcolare; - lupta cu volumul foarte mare de aprobări.
Ce e de făcut:
- Deschiderea discuțiilor cu unitățile de învățământ; - Realizarea de cursuri de familiarizare a cadrelor didactice cu proiectele cultural-educaționale;
4
perficial și prietenie adevărată, între cultivarea unei pasiuni și a rămâne la stadiul de flirt cu un obiect de interes. Este cel pe care îl putem aloca spre a face ceea ce ne place sau pentru a ne strica ochii și coloana vertebrală jucându-ne pe calculator.
- identificarea de noi oportunități în favoarea elevului. Din păcate un drum care să funcționeze perfect nu există în România. Lipsa de interes este alimentată de lipsa de informații într-un cerc viciios. Am ajuns cu informații privind accesul la cultură, la istoria românilor și la oportunitățile de astăzi, de care ne bucurăm grație istoriei.
- creșterea autonomiei propriei opinii. Nu există un singur adevăr. Nu există o singură variantă corectă, restul fiind incorecte. Am transmis în fiecare zi acest mesaj, mesaj care contribuie la creșterea toleranței independent de subiect, etnie, persoană, culoare și a respectului față de interlocutor.
- Implicarea activă a profesorilor în activitățile educaționale; - Identificarea de vectori de opinie în unitățile de învățământ; - Menținerea unei relații permanente cu părinții; - Consolidarea mijoacelor educaționale în direcția introducerii de activități extrașcolare în unitățile de învățământ; - Aplecarea spre parteneriate între diferite unități educaționale din diferite zone geografice; - Introducerea dimensiunii internaționale în experiența practică a elevului prin aplicarea spre diferite proiecte care susțin mobilitatea în afara României. - Ni se pare normal ca orice unitate de învățământ să evalueze calitatea proiectului și a potențialului partener. Nu ni se pare normal, însă, ca o comoditate banală să stea între proiecte și elevii – beneficiarii direcți ai acestora.