Page 1

ELEVII CU REZULTATE ŞCOLARE DEOSEBITE:

cine sunt, de ce şi cum învaţă, ce interese au.

Autori: Balica Magdalena (Cercetător, Institutul de Științe ale Educației), Horga Irina (Cercetător, Institutul de Științe ale Educației), Iliescu Dragoş (Managing partner, D&D/ Testcentral)


CUPRINS

INTRODUCERE

1. Cine sunt elevii cu aptitudini speciale?

3

6

2. Oportunităţi şi obstacole în dezvoltarea elevilor cu aptitudini speciale

11

3. Identificarea aptitudinilor: factori, contexte, actori

13

4. Rolul şcolii în dezvoltarea intereselor şi aptitudinilor speciale ale elevilor

15

5. Contexte non-formale şi informale de învăţare pentru elevii cu aptitudini speciale

16

6. Şcoala de Valori – aşteptări şi propuneri ale elevilor cu aptitudini speciale

17

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

18

ANEXĂ. Ghid de interviu elevi

19


Introducere Raportul de faţă prezintă principalele rezultate, concluzii şi recomandări ale anchetei realizate în perioada septembrie - octombrie 2011, o micro-cercetare cu o componentă calitativă şi una cantitativă, la care au participat tineri cu performanţe deosebite din liceele bucureştene.

“Concluziile acestui raport vor fundamenta iniţiativele de îmbunătăţire a ofertei de educaţie non-formală şi informală pe care Şcoala de Valori a promovat-o cu succes începând cu anul 2010 în România.” Scopul anchetei a fost acela de a cunoaşte mai bine profilul tinerilor cu performanţe deosebite: cine sunt, ce îi motivează, ce visează, ce ar dori să înveţe şi în ce contexte, astfel încât potenţialul lor să fie maximal stimulat, valorizat, recunoscut. Concluziile acestui raport vor fundamenta iniţiativele de îmbunătăţire a ofertei de educaţie non-formală şi informală pe care Şcoala de Valori a promovat-o cu succes începând cu anul 2010 în România. Metodologia şi instrumentele de cercetare utilizate în cadrul anchetei, realizarea discuţiilor focalizate de grup, administrarea testelor de personalitate, precum şi analiza rezultatelor reprezintă efortul comun a 3 experţi în cercetare şi educaţie. Irina Horga şi Magdalena Balica sunt cercetătoare la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, cu o experienţă de peste 15 ani în studii şi cercetări cu privire la problematica educaţională. Dragoş Iliescu este conferenţiar universitar la Şcoala Naţională de Studii Politici şi Administrativ şi managing partner la D&D/ Testcentral. În realizarea anchetei, experţii Şcolii de Valori au oferit permanent sprijin, feedback şi informaţii, astfel încât cercetarea să răspundă cât mai bine nevoilor de îmbunătăţire şi de dezvoltare a activităţilor organizaţiei şi, implicit, ale tinerilor care beneficiază de acestea.

“Principalul criteriu de selecţie a fost acela al performanţelor deosebite, nu doar cele şcolare sau olimpice, ci şi cele care ţin de sport, muzică, voluntariat, proiecte sociale sau educaţionale”

4

EUROEDU / Școala de Valori


La anchetă au participat 55 de elevi de clasa a X-a si a XI-a, selectaţi la recomandarea cadrelor didactice din cadrul următoarelor licee bucureştene: -

Colegiul Naţional Bilingv “George Coşbuc”; Colegiul Naţional “Sfântul Sava”; Colegiul Naţional “Gheorghe Lazăr”; Colegiul Naţional “Gheorghe Şincai”; Colegiul Naţional “Mihai Eminescu”; Colegiul Naţional de informatica “Tudor Vianu”; Colegiul Naţional “I.L. Caragiale”; Liceul Internaţional de Informatica ICHB.

Principalul criteriu de selecţie a fost acela al performanţelor deosebite, nu doar cele şcolare sau olimpice, ci şi cele care ţin de sport, muzică, voluntariat, proiecte sociale sau educaţionale etc. Cei 55 de elevi au avut ocazia să îşi împărtăşească opiniile în cadrul a 5 discuţii focalizate de grup, moderate pe baza unui ghid de interviu care a cuprins următoarea tematică: • pasiunile şi interesele, realizările personale, experienţele reuşite şi „secretele” acestora; • percepţii privind barierele/obstacolele în calea reuşitei unor tineri cu potenţial deosebit; • opinii privind contextele şi factorii au favorizat identificarea aptitudinilor deosebite; • percepţii privind rolul şcolii în descoperirea şi cultivarea aptitudinilor speciale ale elevilor; • contexte, actori sau resurse de învăţare cu impact la nivel personal; • oportunităţi pentru implicare în activităţi în afara şcolii menite să sprijine dezvoltare intereselor şi talentelor personale; • resurse şi mecanisme motivaţionale care susţin învăţare şi dezvoltarea; • aşteptări şi propuneri privind oferta educaţională a Şcolii de Valori. Informaţiile obţinute prin discuţiile focalizate de grup au fost completate cu interpretarea rezultatelor obţinute de elevi la un chestionar de personalitate. Chestionarul utilizat analizează motivaţia pentru performanţă şi reuşită. Achievement Motivation Inventory (AMI; Schuler, Thornton, & Frintrup, 2004) este adaptat şi normat pentru populaţia României (Miclăuş & Iliescu, 2007) şi scorează în 17 scale motivaţionale, care măsoară pentru persoana testată (a) nivelul de motivaţie, (b) motivatorii şi (c) comportamentul manifestat atunci când este motivată.

Școala de Valori / EUROEDU

5


Cine sunt elevii cu aptitudini speciale?

1

Cine sunt elevii cu aptitudini speciale, cei cu rezultate deosebite, „elevii buni”? Este întrebarea de la care trebuie să pornească demersul de proiectare a unor situaţii de învăţare şi activităţi educaţionale destinate elevilor din această categorie. În contextul educaţional românesc, a fi “elev bun” are, de obicei, două accepţiuni: a fi elev cu rezultate şcolare performante la majoritatea disciplinelor de studiu sau a fi elev cu aptitudini manifeste în anumite domenii. Participanţii la discuţiile de grup organizate în prezenta investigaţie au făcut parte din ambele categorii. Pentru o caracterizare cât mai complexă a profilurilor acestor elevi, este necesară analiza informaţiilor din multiple perspective: - cum sunt percepuţi aceşti elevi în diferite medii educaţionale; - care este imaginea de sine; - ce experienţe de succes au avut până în prezent; - ce îi motivează să înveţe şi să îşi dezvolte propriul potenţial; - care este secretul reuşitei lor.

Care este percepţia externă asupra elevilor cu aptitudini speciale? Participanţii la discuţiile de grup au fost selectaţi după criteriul “elevi buni”: Câteva caracteristici comune acestei categorii de elevi au fost sintetizate în discuţiile de grup: - provin din medii socioculturale favorizante, care au permis manifestarea şi dezvoltarea de aptitudini specifice, iar familiile au învestit încredere şi resurse în formarea lor; - au aptitudini şi competenţe recunoscute şi valorizate în plan social (familie, şcoală, alte contexte specifice de activitate); - până la această vârstă au obţinut rezultate de excepţie în plan şcolar sau în alte domenii de activitate extracurriculară, aşadar potenţialul aptitudinal este unul manifest; - sunt înscrişi în licee de elită, care recrutează elevii după criteriul performanţei şi susţin dezvoltarea acestora, prin crearea de medii competitive şi stimulative; - sunt elevi cu care de obicei familiile şi şcoala se mândresc.

Ce părere au elevii despre ei? Analiza părerii personale a elevilor despre propriile performanţe evidenţiază diferenţe în funcţie de o varietate de factori: aptitudini mai mult sau mai puţin manifeste; imaginea de sine; încrederea în propriul potenţial de reuşită; feed-back-ul dat din exterior etc. Toate aceste aspecte trebuie contextualizate la specificul vârstei adolescenţei, ca perioadă de răscruce care “reprezintă un element al adevărului în dezvoltarea elementelor cuprinse în matricea excelenţei”1. 1

6

Gardner, H., Inteligenţe multiple. Noi orizonturi, Bucureşti: Ed. Sigma, 2006, p. 59.

EUROEDU / Școala de Valori


De obicei, elevii cu rezultate şcolare performante la majoritatea disciplinelor de studiu nu se percep neapărat ca elevi de excepţie.

Am venit astăzi la această discuţie, dar eu sunt un elev obişnuit, nu am talent la ceva anume. Nu am ceva ieşit din comun cu care să mă laud, precum alţi colegi… (interviu de grup elevi). Aceştia sunt elevi cu inteligenţă logico-matematică sau lingvistică deosebită – aspecte supralicitate şi valorificate de majoritatea disciplinelor şcolare. Faptul că aptitudinile lor se disipează la nivel de performanţă în mai multe domenii nu susţine, de cele mai multe ori, construirea unei imagini de sine specifică elevilor cu aptitudini superioare. Mai mult, uneori imaginea acestor elevi se asociază cu etichetări de genul tocilar din partea colegilor. La polul opus sunt elevii cu aptitudini manifeste în domenii specializate. Aceştia au o imagine de sine mai bine conturată: ştiu “la ce sunt buni”, îşi cunosc şi recunosc propriile aptitudini, au avut deja performanţe deosebite valorizate în plan şcolar sau social, iar opţiunea pentru dezvoltarea profesională şi personală viitoare este mai clară. În majoritatea situaţiilor, aceşti elevi se percep ca fiind “mai altfel”, ca având nişte atuuri în planul dezvoltării personale.

Sunt o persoană complexă, trei ore nu îmi ajung să mă caracterizez (interviu de grup elevi). Ce experienţe de succes au avut elevii până în primii ani de învăţământ liceal? Analiza experienţelor de succes înregistrate de elevi până în prezent a avut ca rol identificarea contextelor de învăţare în care aptitudinile elevilor au devenit manifeste, ca exemple posibile pentru construirea de activităţi viitoare. Experienţele de succes precizate de aceştia fac referire, de cele mai multe ori, la rezultatele obţinute la activităţile din afara şcolii: expoziţii (pictură, invenţii), cercuri (poezie, literatură, limbi străine), concursuri şcolare, proiecte educaţionale de grup (ştiinţe, matematică).

Desenez, am avut propria expoziţie. Mi se spune poeta. Scriu bine. Mă implic în toate proiectele posibile, reuşesc tot ceea ce îmi propun. Am chiar şi invenţii personale la un cerc de fizică aplicată.Sunt pasionat de teatru. Am făcut teatru din clasa a V-a până acum…Sunt actorul şcolii. Fac handbal de performanţă şi atletism. Am avut rezultate destul de bune. Am fost aleasă cel mai bun portar. Sunt pasionată de lectură şi îmi încerc mâna la scris. Sunt pasionat de facebook, sunt cel mai bun. Sunt sportiv de performanţă. Fac carate. Mă menţin în primii patru sportivi ai ţării. Îmi plac foarte mult sporturile. Îmi place să mă implic în proiecte noi şi activităţi. Aici sunt cel mai bun din şcoala mea. Cânt într-o trupă şi mai cânt şi ocazional... (interviu de grup elevi)

Școala de Valori / EUROEDU

7


În foarte puţine cazuri, elevii au făcut referire la succesul şcolar, care nu este considerat ca o experienţă de succes personal, ci mai degrabă ca o îndatorire care derivă din statutul de elev.

Astăzi am luat un 10, dar nu consider această notă ca reuşită personală, l-am luat uşor, fără prea mult efort…, o reuşită cere efort, dăruire. Învăţ bine la majoritatea materiilor, dar asta nu e ceva nemaipomenit. Aşa trebuie, ca elev, să înveţi. (interviu de grup elevi) Acesta este un aspect critic, câtă vreme “a fi elev” este activitatea de bază în viaţa tinerilor la vârsta adolescenţei, care le ocupă cel mai mult timp şi în care ar trebui să îşi regăsească interesele, nevoile de cunoaştere, dorinţele de dezvoltare. Aşadar, ”a fi un elev deosebit” este o chestiune de auto-etichetare şi autopercepţie. Nu toate dintre talentele auto-atribuite de elevi pot fi verificate sau susţinute în plan practic, însă cei care îşi prescriu astfel de talente au sentimentul că (a) sunt foarte buni făcând acel lucru şi că (b) acel lucru este unul extra-curricular. Aspectele strict ;colare nu intră în sfera în care elevii etichetează o performanţă drept deosebită. Pe de o parte, separarea succesului personal de viaţa şcolii poate fi determinată de calitatea educaţiei în şcoala de masă şi de măsura în care aceasta reuşeşte sau nu să ofere demersuri personalizate, în acord cu aşteptările acestei categorii de elevi. Pe de altă parte, putem vorbi de o anume imagine preconcepută despre şcoală, ca instanţă de activitate cu caracter obligatoriu, net diferită de interesele personale, care au caracter opţional.

La şcoală mă duc pentru că trebuie; la teatru, pentru că îmi place mie, nu mă obligă nimeni… (interviu de grup elevi) Ce îi motivează să înveţe? Motivaţia reprezintă motorul învăţării, componenta care conduce, ghidează şi menţine un comportament într-un anume domeniu de activitate. Studiile în domeniul ştiinţelor educaţiei1 evidenţiază în mod explicit rolul motivaţiei ca factor determinant al succesului. Analiza aspectelor care îi motivează pe elevii cu rezultate şcolare deosebite este relevantă, în contextul investigaţiei de faţă. Ca la oricare altă categorie de subiecţi, discuţiile cu elevii au permis identificarea unui evantai de motivaţii ale învăţării, unele mai evidente şi mai conştientizate de aceştia, altele mai ascunse şi mai greu de identificat. În acelaşi timp, anumite categorii de motivaţii îi determină pe elevi să înveţe la majoritatea disciplinelor şcolare, altele – să fie foarte selectivi în ceea ce priveşte învăţarea. Un prim motiv identificat de elevi este plăcerea de a învăţa, pasiunea pentru a anume activitate. Astfel, unii dintre elevi susţin faptul că învaţă din pasiune, numai ce le place şi pentru că le place. Elevii cu rezultate deosebite învaţă pentru că le place să afle lucruri noi, în mod special în domeniul ales. 1 Popenici, S. (coord.). Motivaţia învăţării şi reuşita socială. Bucureşti: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2011; Learners for life. Students approaches for learning: results from PISA 2000. OECD, 2003.

8

EUROEDU / Școala de Valori


Sunt persoane însetate de cunoaştere, care investesc, din proprie iniţiativă, timp şi efort pentru a învăţa lucruri noi şi pentru a se dezvolta în continuare, în propriul lor domeniu de specialitate. Apreciază acumularea de cunoştinţe noi, chiar şi în lipsa unui folos nemijlocit, legat de acestea. Plăcerea pentru studiu este determinată fie de aptitudini specifice pentru anumite domenii de cunoaştere (IT, poezie, sport etc.), fie de interese de cunoaştere mai pregnante pentru anumite arii:

Calculatorul este pasiunea mea, de aceea învăţ şi depun efort, Când ai o pasiune, înveţi fără să îţi dai seama, numai din plăcere. Mă interesează domeniul istoriei, mă fascinează, îmi place. Nu ştiu dacă am o aptitudine pentru istorie, dar îmi place. (interviu de grup elevi) Un al doilea factor motivaţional foarte puternic prezent la elevii cu rezultate deosebite este reprezentat de dorinţa de cunoaştere. Astfel de elevi sunt pasionaţi de cunoaştere, iar a şti cât mai multe reprezintă un obiectiv de dezvoltare personală.

Învăţ pentru a şti de toate, pentru a-mi forma o cultură generală vastă; Învăţ pentru că astfel mă simt bine. Plăcerea de a învăţa, de a afla lucruri noi, de a fi mereu la curent cu ce se întâmplă, de a avea o cultură generală (interviu de grup elevi). În mod explicit, alţi elevi sunt motivaţi de preferinţa pentru dificultate, de dorinţa de a depăşi bariere cognitive prin învăţare. Aceştia preferă sarcinile dificile şi problemele pretenţioase, care necesită un nivel înalt de pricepere. După soluţionarea cu succes a unor astfel de sarcini, ei îşi măresc de obicei nivelul exigenţelor. O provocare deosebită pentru aceşti elevi o reprezintă sarcinile în cazul cărora există posibilitatea eşecului; problemele survenite în astfel de situaţii sunt mai degrabă stimulatoare decât inhibitoare. De exemplu, o notă excelentă, obţinută prea uşor, nu generează satisfacţie, căci satisfacţia nu provine din notă, ci din cucerirea obstacolului.

Sunt ambiţios, îmi place să mă lupt cu problemele, să le înving Cel mai mult îmi place când reuşesc să rezolv anumite lucruri dificile, îmi place gustul victoriei (interviu de grup elevi). În acelaşi sens, reuşita şi stările emoţionale pozitive relaţionate cu succesul sunt motivaţii ale învăţării. O sursă a motivaţiei se regăseşte aşadar în necesitatea de a trăi, în mod repetat, stările emoţionale pozitive relaţionate cu succesul. Dorinţa de a resimţi consecinţele afective ale situaţiilor în care au performanţă este tipică pentru aceşti elevi, care îşi menţin astfel activ sentimentul propriei valori.

Eram într-o clasă cu elevi mult mai buni ca mine şi eram întotdeauna dezamăgit de mine şi nu luam atunci nici premii. Dar când am câştigat mi-am dat seama că pot să fiu printre cei mai buni. Şi mi-am câştigat încrederea în mine; Dacă ai rezultate – ai mai multă încredere în tine. Am văzut colegi care ratează într-un an, se pierd fără rezultate… (interviu de grup elevi). La majoritatea elevilor cuprinşi în cercetare apare orientarea spre status ca factor motivaţional de factură extrinsecă. Orientarea spre status descrie

Școala de Valori / EUROEDU

9


efortul de a ocupa un rol important în câmpul social si un loc de frunte în ierarhia sociala. Majoritatea acestor elevi resimt şi această motivaţie: caută să obţină recunoaşterea socială a performanţelor lor, aspiră să ocupe funcţii de răspundere şi au întotdeauna în vedere promovarea lor socială şi profesională prin intermediul activităţilor la care excelează. Din această perspectivă, elevii învaţă: - pentru a-şi păstra statutul de lider al grupului sau statutul de “elev bun”: Şcoala românească promovează imaginea elevului bun, care trebuie să aibă rezultate bune la toate disciplinele de studiu. Sub presiunea acestei etichetări, mulţi dintre elevii investigaţi susţin faptul că învaţă la majoritatea disciplinelor, chiar dacă pentru unele dintre acestea nu au interese speciale. - pentru a-i mulţumi pe părinţi: Majoritatea elevilor provin din familii implicate activ în educaţia propriilor copii, au părinţi care au făcut eforturi mari (financiare, de timp) pentru a susţine parcursul de excepţie al propriilor copii. - pentru a-i mulţumi pe profesori, care au aşteptări înalte şi permanente faţă de aceşti elevi; - pentru succesul social viitor – În unele situaţii, nici aptitudinile, nici interesele nu sunt pe deplin conştientizate de către elevi. De aceea, elevii învaţă pentru că nu ştiu care le va fi viitorul social şi profesional, pentru a şti multe din multe domenii, pentru a se putea adapta ulterior.

Mie îmi place domeniul IT. Dar, fiind la secţia de germană, trebuie să învăţ şi germana, deşi nu îmi place în mod deosebit; Eu sunt cel mai bun din clasă, nu mă pot face de ruşine, trebuie să învăţ. Vreau să îi mulţumesc pe părinţii mei, care au făcut eforturi deosebite pentru mine. Au încredere în mine şi nu vreau să îi dezamăgesc. Eu nu ştiu încă la ce sunt cel mai bun. De aceea învăţ la toate obiectele. Îmi va fi mai uşor mai târziu, când trebuie să aleg ce vreau de la viaţă. Învăţ pentru a nu-i dezamăgi pe profesori şi pentru că îi respect pe ceilalţi. (interviu de grup elevi) În general, putem susţine ideea că elevii cu rezultate şcolare deosebite sunt motivaţi de un complex de aspecte pentru a învăţa, întotdeauna şi de motive intrinseci, mai pregnante şi în forme mai variate decât la alte categorii de elevi. Important este, din acest punct de vedere, exersarea conştientizării motivaţiei învăţării şi a identificării propriilor motive care susţin efortul pentru învăţare.

Care este secretul reuşitei lor? Global, elevii cu rezultate deosebite explică secretul reuşitei personale ca efect cumulat al mai multor factori: pasiunea pentru ceea ce fac, interesul pentru cunoaştere şi automotivaţia.

Am avut succes pentru că am muncit. Am lucrat cu plăcere şi au ieşit lucruri bune. Cea mai importantă pentru succes este încrederea în tine, automotivaţia. Unii ar putea să facă ceva, dar nu au încredere în ei. Trebuie să fii ca un tren pe şine, să te duci înainte orice s-ar întâmpla, să ai încrederea în tine.(interviu de grup elevi) 10

EUROEDU / Școala de Valori


Important este faptul că o cauză majoră a reuşitei este considerat a fi efortul şi perseverenţa. Am avut succes pentru că am muncit (interviu de grup elevi). Acumularea de experienţă şi efortul pentru învăţare sunt consideraţi a fi determinanţi ai succesului, de la teoreticienii clasici ai educaţiei (Ovid Decroly, teoria interesului) până la analiştii contemporani (Howard Gardner, teoria inteligenţelor multiple). Aşadar, aceşti elevi au un loc al controlului intern. Prin internalitate se înţelege convingerea generalizată privind faptul că rezultatele lor sunt mai degrabă autocauzate, fiind generate şi influenţate de acţiunea personală, în loc să fie atribuite unor cauze externe (noroc, şansă, divinitate). Nu în ultimul rând, reuşita personală a elevilor este uneori asumată parţial de către aceştia, fie ca urmare a insuficientei încrederi în sine, fie ca efect al conştientizării parţiale a eforturilor personale. Astfel, unii dintre elevi consideră că o parte a reuşitei se datorează şansei, uneori întâmplării. Niciodată însă nu atribuie şansei mai mult decât crearea conjuncturii în care să îşi fi putut manifesta talentele, puterea de muncă sau ambiţia.

2 Oportunităţi şi obstacole în dezvoltarea elevilor cu aptitudini speciale

Discuţiile focalizate de grup au arătat că există o serie de contexte, actori şi resurse care favorizează şi susţin elevii cu talente deosebite în dezvoltare. Acestea sunt: familia, unele cadre didactice din şcoală, organizaţiile nonguvernamentale cu oferte de învăţare sau de voluntariat pentru tineri, un grup de covârstnici sau o persoană apropiată.

Familia În cele mai multe cazuri, susţinerea familiei este considerată foarte importantă pentru elevi, în măsura în care primesc încurajările şi resursele necesare pentru alege cu adevărat activităţile de învăţare care le fac plăcere. În aceeaşi măsură, există situaţii în care familia se constituie ca un obstacol pentru dezvoltarea talentelor, mai ales atunci când unele dintre activităţile elevilor par pentru aceştia mai puţin importante decât şcoala, sau când alegerile elevilor ar conduce spre cariere mai puţin valorizate social şi financiar. În opinia elevilor, cel mai important este ca părinţii să se asigure că le oferă copiilor cât mai multe contexte în cât mai multe domenii, astfel încât şansele de identificare a aptitudinilor să crească. Aşa se face că mulţi dintre elevii intervievaţi au trăit deja experienţe de învăţare în domenii diverse: sport, dans, muzică sau ştiinţe, etc. În opinia majorităţii elevilor, cu cât te implici în mai multe activităţi, cu atât ai mai mari şanse de a te apropia de ceea ce te interesează cu adevărat.

Școala de Valori / EUROEDU

11


Părinţii lui erau setaţi să facă altceva în viaţă…mai degrabă facem ce ne place. Eu dacă nu aş face dans cred că nici nu aş învăţa la şcoală. Am învăţam pentru ca părinţii mei să mă lase la dans… dar apoi îmi plăcea cam 40% din ce se făcea la şcoală. Eu zic că părinţii ar trebui să vadă dacă copilului îi face plăcere. Echilibru în activităţile realizate este secretul. (interviu de grup elevi) Şcoala Acelaşi principiu se aplică şi cadrelor didactice din şcoală, deşi în cazul acestora cei mai mulţi elevi susţin că, în prezent, în şcoala românească nu există o diversitate de experienţe de învăţare pe elevii ar putea să le exploreze. Mai mult, supraîncărcarea programului şcolar şi lipsa oportunităţilor de alegere a domeniilor de interes pentru studiu se constituie în bariere pentru cultivarea intereselor elevilor.

Sunt foarte multe materii care nu îţi folosesc… trebuie să înveţi prea multe domenii… aş vrea să am opţiunea de a alege ce să învăţ. Există materii care nu ne ajută la nimic…ar trebui să se predea în alt mod, să te înveţe şcoala ce să faci în viaţă într-o situaţie dificilă… Să nu insiste să învăţăm…teste predictive cu subiect unic. Vreau să fac materiile care îmi plac. (interviu de grup elevi) La aceste aspecte se adaugă lipsa unor servicii de consiliere şi orientare în şcoli, care să îi ajute pe elevi să îşi identifice aptitudinile personale şi să găsească cele mai relevante activităţi de dezvoltare a acestora. În ciuda imaginii general negative pe care o are şcoala în viziunea majorităţii elevilor intervievaţi, în discuţiile focalizate de grup au fost relatate numeroase exemple în care şcoala a reprezentat un spaţiu de cultivare a intereselor lor. Secretul acestor activităţi a constat în unele cazuri în implicarea deosebită a unor cadre didactice care i-au susţinut. În alte situaţii, iniţiativa a aparţinut elevilor, dar şcoala a fost cea care a susţinut activităţi precum: revista şcolii, echipe de teatru, cluburi ale elevilor etc.

Alte bariere În cadrul discuţiilor de grup elevii au identificat şi alte bariere importante în calea exersării potenţialului deosebit: - incapacitatea sau imposibilitatea de a-şi urmări interesele în mod independent:

Ştiu ce aş vrea să fac, dar nu pot să mă dedic complet acelui lucru. Trebuie totuşi să ţin cont de familie, [...] de ceea ce alţii aşteaptă acum de la mine (interviu de grup elevi);

- încrederea mai scăzută în propriile forţe:

Ei pot să facă ceva, dar nu au încredere în ei. Sunt de părere că trebuie să fii ca un tren pe şine… să te duci orice s-ar întâmpla. Încrederea în sine e importantă (interviu de grup elevi);

12

EUROEDU / Școala de Valori


- orgoliul:

Ajungi la un moment dat la performanţă şi crezi că eşti cel mai tare şi rămâi acolo, te plafonezi (interviu de grup elevi); - lipsa unor mecanisme de recunoaştere socială:

Recunoaştere, încurajări… găseşti ceva ce îţi place şi apoi vezi dacă eşti bun… Realizările obţinute m-au motivat. Părinţii m-au susţinut foarte mult (interviu de grup elevi); - dificultăţile de adaptare în grupurile de covârstnici: Integrarea în grupuri de covârstnici este uneori dificilă – atunci când elevii cu aptitudini speciale nu au competenţe de socializare dezvoltate şi sunt etichetaţi în grupul de prieteni sau colegi (“tocilarul”, “trăsnitul”, “leneşul”, “ciudatul”, “poeta”, “străinul” etc.); alteori, integrarea este favorizată de statutul de “coleg deştept”, lider formal al grupului, cu care ceilalţi vor să devină prieteni. Relatările elevilor evidenţiază o nevoie imperioasă de integrare într-o comunitate, determinată atât de specificul vârstei adolescenţei, cât şi de căutarea unor grupuri de învăţare cu interese pentru cunoaştere. Aşadar, să nu uităm: în ciuda tuturor trăsăturilor pozitive, aceşti elevi sunt încă doar adolescenţi. Au o seamă de puncte care necesită dezvoltare sistematică, pentru a nu constitui obstacole în calea dezvoltării personale. Aceşti elevi tind să aibă probleme în perseverenţă, nu sunt destul de independenţi şi nu au întotdeauna capacitatea de a lucra sistematic. Lipsa de independenţă se reflectă uneori într-o atitudine pasivă, descrisă de dorinţa lor de a primi acces la resurse, de a fi invitaţi să se alăture unor proiecte etc.; puţini dintre ei au ajuns la nivelul de independenţă şi activism care să susţină iniţiativa lor pentru a propune proiecte, pentru a genera resurse etc. Autodisciplina în ciuda atracţiilor frivole, perseverenţa în pofida obstacolelor şi capacitatea de a lucra concentrat asupra unei probleme pentru perioade lungi de timp, absorbit de sarcină şi ignorând distractorii – toate acestea sunt abilităţi critice pentru performanţa lor viitoare, iar aceste abilităţi trebuie învăţate, antrenate, deprinse.

3

Identificarea aptitudinilor factori, contexte, actori

“Eşti un elev bun, cu rezultate deosebite, cu aptitudini speciale. Cine şi când ţi-a spus acest lucru?” – Răspunsurile elevilor la această întrebare au fost variate. Analiza datelor calitative evidenţiază faptul că identificarea aptitudinilor elevilor este un moment variabil de la caz la caz, în funcţie de tipul abilităţilor şi de contextele de viaţă. Astfel, unele aptitudini sunt mai uşor identificabile şi se manifestă la unii dintre copii încă de la vârste fragede. Alte aptitudini rămân ca potenţial mai multă vreme sau se manifestă sub forme ascunse, mai puţin conştientizate de către persoana în cauză sau de către cei din jur. Contextele şi actorii care au contribuit la identificarea potenţialului elevilor care au participat la discuţiile de grup au fost, de asemenea, variate. În cele mai multe dintre situaţii, aptitudinile elevilor au fost identificate de către părinţi, mai ales dacă acestea au fost unele specifice, manifeste încă din primii ani ai copilăriei. Școala de Valori / EUROEDU

13


Astfel, părinţii elevilor talentaţi au investit ample resurse de timp, emoţionale, materiale şi financiare pentru dezvoltarea elevilor. De asemenea, şcoala şi profesorii au jucat un rol foarte important în identificarea potenţialului anumitor elevi. Prin rezultatele pe care elevii le obţin, prin interesele exprimate în diferite contexte de învăţare, mulţi dintre elevi au fost susţinuţi de către profesori, prin: - oferirea de modele prin propria activitate şi atitudine faţă de cunoaştere şi faţă de ceilalţi; - organizarea de activităţi curriculare şi extracurriculare care au promovat diferite interese de cunoaştere ale elevilor; - orientarea şcolară şi profesională a elevilor către filiere de formare care au corespuns aptitudinilor şi competenţelor acestora; - consilierea elevilor cu aptitudini deosebite pentru asigurarea integrării lor optime în grup, precum şi a părinţilor acestora. În alte situaţii, descoperirea talentului sau motivarea pentru un anume domeniu de studiu a fost rezultat al întâmplării, urmare a experienţelor de viaţă din contexte informale.

Uneori, talentul ţi-l descoperi singur, accidental. Eu eram mică, aveam 5 ani şi am fost la o nuntă. Dansam, un profesor de dans invitat acolo m-a văzut şi i-a spus mamei că am talent…. Am devenit o buna dansatoare. O doamnă, doctorul meu de familie… am cunoscut-o când eram mic, m-a întrebat mai multe lucruri despre mine şi mi-a spus: tu o să te faci chirurg. Şi asta m-a motivat… (interviu de grup elevi) Intuitiv, elevii participanţi la cercetare au evidenţiat relaţia dintre talent, efort de învăţare şi opţiune personală: - Talentul este un potenţial care, fără exerciţiu şi fără un context favorabil de identificare şi valorizare, se poate pierde. - De asemenea, lipsa sau insuficienta dezvoltare a anumitor aptitudini se poate compensa prin exerciţiu. - Nu în ultimul rând, rămâne opţiunea persoanei dacă alege materializarea talentului personal într-o activitate sau profesie specifică sau optează pentru alt parcurs de dezvoltare profesională şi socială, lăsând talentul numai ca o preocupare a vieţii personale. Unii dintre ei au sentimentul mulţumirii faţă de şansa pe care au avut-o pentru a-şi descoperi talentul. Uneori se gândesc că sunt alţi, poate mulţi, elevi, care nu au avut norocul acesta. Alteori, se gândesc că este posibil ca de fapt chiar ei să aibă şi alte talente, nedescoperite încă. Conjunctura care a dus la descoperirea talentului, precum şi mediul general propice acestei descoperiri şi impulsionării talentului detectat, sunt privite drept ingrediente cruciale. Din păcate, este văzut cu claritate faptul că nu există un sistem care să ducă fără tăgadă la aceste descoperiri: pentru ei, catalizatorul a fost unul mai mult sau mai puţin întâmplător, fie că a fost reprezentat de familie (”dacă părinţii nu ar fi făcut asta?”), un profesor (”nu neapărat la ora lui, ci remarcând un talent extern şcolii”), sau altă persoană semnificativă din viaţa lor, sau uneori chiar pasager întâlnită (”dacă nu aş fi întâlnit-o?”).

14

EUROEDU / Școala de Valori


4

Rolul şcolii în dezvoltarea intereselor şi aptitudinilor speciale ale elevilor

În cadrul dezbaterilor de grup cu elevii a fost abordată problematica şcolii româneşti contemporane, din perspectiva măsurii în care aceasta stimulează cu adevărat potenţialul, talentul şi pasiunile tinerilor. În funcţie de experienţele personale acumulate pe parcursul şcolar, de interese şi aşteptări, opiniile elevilor au fost variate. Unii dintre elevii participanţi la discuţiile de grup au avut opinii pro-şcoală, probabil pornind de la experienţe şcolare de succes. Pe de o parte, majoritatea şcolilor din care provin aceşti elevi sunt cele bune unităţi şcolare din Bucureşti, care oferă oportunităţi variate de studiu şi cunoaştere. Pe de altă parte, unii dintre elevi nu au aşteptări foarte înalte numai de la şcoală, fiind de părere că nu numai aceasta ar trebui să ofere oportunităţi personalizate, ci părinţii sau elevii înşişi să le caute în mediile extraşcolare. Însă, destul de mulţi dintre elevi au fost de părere că şcoala nu oferă suficiente contexte care să valorifice potenţialul fiecărui elev şi să răspundă intereselor acestora: - Şcoala românească se adresează elevului mediu, cu solicitări medii, intelect mediu şi aşteptări medii; nu răspunde aşteptărilor elevilor speciali, cu interese speciale. - Activitatea şcolară este rutinieră, şcoala nu blochează creativitatea, dar nici nu o susţine. Solicitările şcolii sunt uniforme şi nu lasă loc pentru activităţi mai puţin formale, mai flexibile, mai deschise către interese specifice:

Trebuie să înveţi la toate materiile în toate zilele (interviu de grup elevi). - Parcursul şcolar al elevului nu este unul suficient de flexibil -

Orarul şcolar este prea încărcat. Sunt foarte multe materii care nu îţi folosesc. La liceu sunt prea multe materii… ar fi bine să îţi poţi alege anumite materii, să ai opţiunea de a alege ce să învăţ. Să fie mai puţine... unele ar trebui să fie obligatorii…dar altele, nu (interviu de grup elevi). - Nu toţi profesorii sunt bine pregătiţi, dedicaţi profesiei lor -

Unii dintre profesori nu îşi fac treaba cum trebuie, vin la şcoală nepregătiţi. Metodele sunt uneori plictisitoare... (interviu de grup elevi). - Activitatea şcolară se bazează pe teorie, mai puţin se face apel la experienţa practică şi la aplicarea în viaţa de zi cu zi a celor învăţate:

Școala de Valori / EUROEDU

15


La noi nu prea se pune accentul pe aplicaţii, pe experimente…Înveţi şi nu ştii pentru ce înveţi... şcoala trebuie să fie mai atractivă, e vina sistemului că nu avem mai multe activităţi legate de viaţă (interviu de grup elevi). - Şcoala susţine numai anumite competenţe, sunt privilegiate anumite discipline de studiu (de exemplu, matematica, limba şi literatura română):

Pe mine mă fascinează logica, psihologia. Sunt foarte puţine ore, uneori nici acestea nu se ţin... Profesorii văd doar creierul…nu se pune deloc pe accentul pe caracter… (interviu de grup elevi). Pentru remedierea acestor aspecte critice, elevii au făcut o serie de propuneri importante – unele dintre acestea fiind deja elemente de proiectare a curriculumului românesc, dar mai puţin prezente în practica şcolară, altele constituind priorităţi ale viitoarei reforme curriculare. Astfel, elevii au următoarele aşteptări de la şcoala de mâine: - flexibilitate în alegerea cursurilor, mai ales la liceu, unde programul de formare nu trebuie să fie alocat numai specializării; - mai multe ore interactive, de lucru în grup; - mai multă practică, aplicare a cunoştinţelor teoretice; - evaluări mai rare, mai ample, care să verifice nu memorarea, ci ceea ce ştii să faci şi să aplici din ce ai învăţat; - probe de identificare a aptitudinilor şi orientare şcolară şi profesională a elevilor; - o ofertă bogată de activităţi extraşcolare, care să fie incluse în orarul elevilor şi al profesorilor; - noi modalităţi de selecţie a profesorilor (criteriile prioritare fiind competenţele de relaţionare cu elevii, comunicarea democratică, utilizarea de metode noi şi inovative). Propunerile elevilor merg până la a propune “o şcoală în care să nu fii nevoit să înveţi decât ceea ce îţi place”.

Contexte non-formale şi informale de învăţare pentru elevii cu aptitudini speciale

5

Relatările elevilor intervievaţi au arătat că unul dintre cele mai importante roluri pentru dezvoltarea propriilor aptitudini sau interese l-au avut activităţile extraşcolare. Dar majoritatea dintre acestea au fost organizate tot de către şcoli, de către profesori, în cadrul ofertei anuale. În puţine cazuri elevii au demonstrat că au abilităţile necesare pentru a căuta contexte de învăţare în afara şcolii, în rândul ONG-urilor sau al grupurilor de prieteni. În vederea participării la astfel de activităţi non-formale şi informale de educaţie, elevii au fost solicitaţi să menţioneze aspecte care ar susţine sau, dimpotrivă, ar împiedica participarea. Astfel, aspectele motivante care i-ar determina pe elevii cu rezultate deosebite să participe la ativităţi non-formale şi informale sunt:

16

EUROEDU / Școala de Valori


- dorinţa de a cunoaşte alţi oameni; - dorinţa de a cunoaşte şi a experimenta lucruri noi, pe care viaţa în şcoală sau în mediul familial nu le oferă; - dorinţa de a petrece timpul liber în contexte variate (alt spaţiu, altă localitate, alte activităţi). La pol opus, aspectele care ar constitui piedici în participarea la astfel de activităţi sunt: - constrângeri de timp, care pot să apară dacă aceste activităţi se suprapun peste activităţile de timp şcolar (în timpul săptămânii); - nevoia de timp liber pentru odihnă, mai ales :

Pentru mine vara este un timp al odihnei, îmi place să dorm mai mult, să lenevesc, să stau la soare. Tot timpul anului sunt foarte activă, vara vreau să fie a mea (interviu de grup elevi).

6 Şcoala de Valori – aşteptări şi propuneri ale elevilor cu aptitudini speciale

Aşteptările personale privind oferta de activităţi propuse de Şcoala de valori sunt diferite, în funcţie de experienţe anterioare de învăţare, stil personal de învăţare, aptitudini şi motivaţie. Sintetic, cei mai mulţi dintre elevii participanţi la dezbateri îşi doresc: - organizarea unor activităţi cu persoane din România şi din afara ţării – pentru a crea diferite contexte de socializare, pentru a cunoaşte interese ale elevilor din alte judeţe / ţări; - realizarea unor activităţi care pot fi valorificate în portofoliul personal al elevului – Unii dintre elevi doresc să îşi continue studiile (universitare) în străinătate, de aceea sunt interesaţi încă de pe acum de realizarea unui portofoliu de activităţi relevant în acest sens ; - realizarea unor activităţi pentru petrecerea timpului liber, relaxante, fără accent pe competiţie, care este destul de exacerbată la nivelul şcolii. Tipuri de activităţi concrete propuse de elevi fac referire la următoarele aspecte:

- activităţi de voluntariat; - proiecte de micro-cercetare pe teme interdisciplinare (IT – sport, ITliteratură, ştiinţe integrate); - proiecte de dezvoltare personală (centrate pe metode de autocunoaştere, pe strategii de dezvoltare a încrederii în sine, pe activităţi de dezvoltare a stilului personal de învăţare şi de muncă); - activităţi de consiliere şi orientare în carieră (teste de identificare a aptitudinilor speciale, întâlniri cu personalităţi în diferite domenii, relatarea de istorii personale etc.). Se poate afirma că, în general, există un consens al preferinţelor elevilor participanţi al discuţiile focalizate de grup pentru activităţi cu aplicabilitatea practică, care să presupună comunicare în grup, lucru în echipă, experimentare, simulare, strategii de învăţare în situaţii limită. Proiectele sociale sunt mai rar menţionate ca zonă de interes pentru elevii cuprinşi în anchetă.

Școala de Valori / EUROEDU

17


CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI • Încredere şi interes pentru activităţile de învăţare informale şi nonformale – o bună premisă pentru legitimarea obiectivelor Şcolii de valori Discuţiile focalizate de grup au arătat un consens cu privire la faptul că activităţile de învăţare informală şi nonformală sunt esenţiale pentru dezvoltare aptitudinilor, talentelor, intereselor. Tinerii cu performanţe superioare sunt conştienţi că au nevoi diferite decât cele care sunt adresate în şcoală. Tocmai de aceea, cele mai importante experienţe de succes personal sunt contextualizate în afara şcolii.

• Nevoia unor activităţi de autocunoaştere şi orientare Motivaţia intrinsecă este difuză şi neconştientizată în unele cazuri, dublată uneori de lipsa unor contexte care să favorizeze un exerciţiu profund de autocunoaştere şi chestionare a propriilor interese reale. Reflecţiile asupra factorilor care au dus la succes dovedesc uneori o motivaţie puternică şi un interes conştientizat pentru domeniu, dar în unele cazuri se întâmplă ca motivaţiile să fie de tip extrinsec. Părinţii, un profesor bun, faptul că sunt apreciaţi pentru abilităţi generale de a învăţa stau uneori baza implicării în eforturi care duc la performanţe. În acest context, majoritatea elevilor resimt nevoia unor activităţi care să susţină demersul lor de autocunoaştere şi orientare şcolară şi profesională.

• Nevoia unor întâlniri semnificative cu personalităţi de succes Discuţiile focalizate de grup au evidenţiat un consens real privind nevoia de modele profesionale şi personale care să le orienteze alegerile. Acestea sunt căutate fie cu referire la experienţelor românilor care au plecat în străinătate şi care au avut succes, fie la nivelul întâlnirilor semnificative cu personalităţi de succes din România. Astfel de nevoi răspund, de altfel, specificului vârstei adolescenţei.

• Nevoia de informare cu privire la ofertele de educaţie din străinătate În ponderi de peste 90%, elevii au luat decizia de a studia în străinătate. Cea mai mare dificultate este legată de accesul limitat la resurse informaţionale despre ofertele educaţionale şi eventual a contactului direct cu practici ale unor colegi mai mari care au absolvit deja. Activităţi prin care elevii să fie învăţaţi să caute şi să acceseze astfel de informaţii sunt aşteptate cu interes.

• Nevoia unor activităţi de socializare, comunicare şi lucru în grup Cele mai multe propuneri au pus accentul pe activităţi pragmatice, care să implice colaborarea în echipă şi să se finalizeze cu rezultate concrete. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi organizarea unor contexte de socializare cu tineri cu preocupări similare sau diferite sunt aspecte de maxim interes pentru elevii cu performanţe deosebite.

18

EUROEDU / Școala de Valori


ANEXĂ. Ghid de interviu elevi 1. Se spune adesea că tinerii reprezintă cea mai importantă resursă de talent a unei societăţi. Ei reprezintă viitorul, iar de modul în care potenţialul tinerilor este dezvoltat şi valorificat depind schimbările în bine ale lumii de mâine. Dacă ar fi să vă gândiţi la pasiunile şi interesele voastre personale, la realizările personale de pană în acest moment, cu siguranţă există cel puţin o experienţă, o reuşită cu care sunteţi mândri. Aţi putea sa ne povestiţi pe scurt un moment din viaţa voastră în care aţi simţit că aţi reuşit să vă puneţi în valoare potenţialul şi calităţile personale? Care credeţi că a fost secretul reuşitei voastre? 2. Din punctul vostru de vedere, există categorii de tineri care au un potenţial real, dar care nu reuşesc să şi-l cultive şi să îl valorifice? Din experienţa voastră, care ar fi cele mai importante bariere/obstacole în calea reuşitei unor tineri cu potenţial deosebit? 3. Faceţi parte dintr-o categorie de tineri aparte, cu aptitudini şi interese speciale. Care au fost contextele şi factorii care v-au ajutat să vă identificaţi aptitudinile? Cum va-ţi integrat în grupurile şi comunităţile din care aţi făcut parte (şcoală, grup de prieteni etc.)? Care au fost aspectele care v-au favorizat integrarea? Dar obstacolele? 4. Există păreri care spun că şcoala din zilele noastre nu mai este suficientă pentru a stimula cu adevărat potenţialul, talentul şi pasiunile tinerilor. Sunteţi de acord cu această opinie? Care ar fi argumentele pro sau contra unei asemenea afirmaţii? Ce vă oferă şcoală de astăzi în acest sens? Ce v-aţi dori să ofere mai mult în viitor? 5. Din experienţa personală, ce alte contexte, actori sau resurse aţi experimentat pentru a învăţa mai mult despre propriile interese şi pasiuni? Care dintre acestea au avut cel mai important impact la nivel personal (Internetul, reţelele de socializare online, activităţi derulate în cadrul unor organizaţii, personalităţi modele cu care sunteţi în contact, unii profesori, prieteni sau colegi etc.?) 6. În eventualitatea în care vi s-ar oferi oportunitatea unor activităţi în afara şcolii menite să vă sprijine în a vă dezvolta interesele şi talentul personal, aţi prefera ca la acestea să participe tineri cu interese şi pasiuni diferite sau aţi prefera ca participanţii să împărtăşească acelaşi interese şi pasiuni ca şi voi? 7. Cel mai adesea, dorinţa de a învăţa este susţinută de diferite motivaţii. În cazul vostru, ce anume aspecte vă determină să învăţaţi sau să căutaţi informaţii noi, contexte noi de învăţare? 8. Organizaţia noastră a oferit n ultimii ani oportunităţi de învăţare nonformală pentru tinerii cu potenţial deosebit. Aceste activităţi s-au bucurat de succes şi experienţele trăite de către participanţi au fost apreciate ca fiind extrem de utile şi de interesante. (se oferă câteva exemple de astfel de activităţi). Ce v-ar determina să participaţi la un astfel de program? Ce credeţi că ar putea să vă reţină în a participa? 9. În eventualitatea în care vă doriţi să participaţi la astfel de activităţi, care ar fi aşteptările personale? Ce aţi dori să se întâmple astfel încât să simţiţi că aveţi posibilitatea să împărtăşiţi, să învăţaţi, să vă valorificaţi interesele şi potenţialul? 10. Sunt aspecte importante despre care aţi fi dorit să discutăm astăzi şi pe care consideraţi că nu le-am atins în suficientă măsură în discuţia noastră? Acum în încheiere, vă rugăm să ne spuneţi care sunt aspectele e care aţi fi dorit să le discutăm? Școala de Valori / EUROEDU

19


TALENTUL LUMINEAZĂ ATUNCI CÂND AJUNGE UNDE TREBUIE.

Acest material este proprietatea Asociației Școala de Valori și nu poate fi reprodus sau distribuit fără acord prealabil. Conținutul materialului poate fi citat integral sau parțial numai cu specificarea sursei și link către www.scoaladevalori.ro.

Studiu EUROEDU  

Elevii cu rezultate şcolare deosebite: cine sunt, de ce şi cum învaţă, ce interese au.

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you