Cozmîncă Smaranda, an 4
Propaganda și puterea în arhitectura totalitară
Propagandașiputereaînarhitecturatotalitară
Propaganda reprezintă diseminarea informațiilor pentru a influența opinia publică. Aceste informații pot avea grade diferite de adevăr și relevanță pentru subiectul susținut, iar subiectele variază în funcție de ideologia promovată. Accentul pus pe manipulare face diferența dintre exprimarealiberăaopiniilorșipropaganda.1
Arhitectura totalitară din secolul XIX a reprezentat o manifestare inovatoare și puternică a propagandei statelor totalitare din Europa, marcând un punct de răscruce în evoluția estetică și funcțională a orașelor sub regimurile autoritare din Germania, Italia și Uniunea Sovietică. Această formă de exprimare arhitecturală a servit drept vehicul pentru ideologiile politice, devenind uninstrumentesențialînmanipulareapercepțiilorpubliceșiînconsolidareacontrolului asupra societății. Prin simplificarea retorico-monumentală, utilizarea materialelor grandioase și crearea unei identități vizuale puternic asociate conducătorilor politici, arhitectura totalitară a contribuit semnificativ la construirea unui peisaj urban care să reflecte și să promoveze valorile și doctrinele regimurilor totalitare. În această privință, explorarea impactului propagandistic al arhitecturii totalitare în Europa secolului XIX dezvăluie nu doar aspecte estetice, ci și profunzimea instrumentalizăriispațiuluiconstruitpentruamodelașicontrolaconștiințacolectivă într-uncontextcaracterizatdeautoritarismșireprimareideologică.
Prima taxonomie a propagandei a fost introdusă de Jean Cazeneuve: propaganda de competiție, de integrare și de supunere. În propaganda de competiție, se urmărește schimbarea socială, în special schimbarea politică. Aceasta se dezvoltă ca un conflict organizat: în timpul campaniilor electorale, în jurul propagandei de guvernare sauadomeniuluideacțiunealdiferitelorideologii. Propaganda de integrare își propune să realizeze o înțelegere între obiceiuri și legi, între ideologie și structuri economice și politice. Propaganda de supunere servește unei organizații politice care își propune să obțină puterea prin forță. Nu servește unei ideologii democratice, ci uneianedemocratice.
Este relevantă de menționat și clasificarea lui Serghei Chakotin, care împărțea propaganda în rationala si rationala, coreland transmiterea informațiilor în mod rațional, democratic si in mod irrational, în regimurile totalitare. În cadrul propagandei, întâlnim alte trei tipuri demne de menționat: propaganda simbolică, propaganda tactică și propaganda strategică. Propaganda simbolică utilizează construcții alegorice, metaforice, imagini și reprezentări sensibile (uneori
1 Smith,BruceLannes."propaganda".EncyclopediaBritannica,21Jan.2024, https://wwwbritannicacom/topic/propaganda
Cozmîncă Smaranda, an 4
Propaganda și puterea în arhitectura totalitară chiar fictive). Se bazează pe afecte, pasiuni, resentimente, adresându-se straturilor obscure ale subconștientului. Propaganda tactică se caracterizează prin faptul că este concepută pe termen scurt pentru a obține efecte imediate. Propaganda strategică este planificată pentru a acționa pe termen scurt și este destinată să formeze sau să schimbe valorile, atitudinile de bază și concepțiile grupului țintă. Conform conținutului, propaganda poate fi: ideologică, politică, economică, morală, estetică, religioasă, etc. Conform formei, poate fi: orală, scrisă, vizuală, audio-vizuală,organizatorică.2
Propaganda a fost mereu o forma de comunicare a superiorității, fie ea a statului, a unui conducător sau unei religii. Inscripția Behistun, comandată de Darius I în jurul anului 515î.Hr., este adesea considerată unul dintre primele exemple de propagandă din istorie. Darius I a comandat ca inscripția să fie cioplită pentru a comemora ascensiunea sa la tron și pentru a-și legitima domnia. InscripțiapovesteșteversiuneaevenimentelorconformluiDariusînlegăturăcu o serie de revolte împotriva domniei sale, care au avut loc în diferite regiuni ale Imperiului Persan.Dariusseprezintăcaregeledreptșilegitim,carearestabilitordineașijustițiaînimperiu.
Propaganda de război este cea mai reprezentativă forma a manifestării propagandei în scopul favorizarii deciziilor statului sau ale partidului în cazul regimurilortotalitare.ÎntimpulPrimului Război Mondial, s-aintensificatfolosireapropagandeicainstrumentdemobilizareșimanipulare a opiniei publice. Guvernele au folosit afișe, ziare, filme și discursuri pentruasusțineefortulde război, promovând patriotismul și demonizând inamicul. Propaganda a jucat un rol crucial în al Doilea Război Mondial, cu țările implicate investind masiv în campanii de informare și influențare. Radioul a devenit un instrument important, cu emisiuni precum "Vocea Americii" sau "Deutsche Welle" transmițând mesaje propagandistice către populațiile inamice. În războiul din Vietnam,propaganda a fost intens folosită în eforturile de justificare a implicării SUA. Imagini și rapoarte de război au fost manipulate pentru a susține poziția guvernului american și pentru amenținesprijinulpublic.SeobservășiastăzipropagandăîncazulrăzboiuluidinUcraina și cel din fâșia Gaza,manifestându-seprinfenomenulde‘’fakenews’’,comunicareaevoluândla nivelulrețelelordesocializareșiatingândmultmaimulțioameni.
Astfel, în contextul războiului, se poate face o legatura extrem de clară între propaganda prin artele vizuale, mai ales arhitectura, și ideea de putere a statului. Transformate în unelte ce influențează opiniile publice, monumente de arhitectura fascista, nazista sau comunista sunt si astazi embleme ale imagini ce si-o dorea statul la momentul respectiv: abundenta, intelepciune, control si mai ales putere. Putem clasifica astfel propagandă din timpul regimurilor totalitare ca internă - afectand oasele teritoriilor respectivei țări, sau internă - manifestată în afarateritoriilor țării. Astfel poate fi introdusa Expozitia Internațională de Arhitectura de la Paris, 1925. Ca un context politic, la acel moment în USSR murise Lenin, astfelconsolidândregimul,după3anila
2 Vlăduţescu,Ştefan.(2014).CommunicationalTypesofPropaganda.InternationalLettersofSocialandHumanistic Sciences 33 41-49 1018052/wwwscipresscom/ILSHS3341
Cozmîncă Smaranda, an 4
Propaganda și puterea în arhitectura totalitară
putere, Mussolini impune regimul totalitar, iar Hitler se pregătește de instaurarea regimului nazist după 4 ani de conducere a partidului național socialist german. Lista țărilor care au participat la expoziția nu le include pe Germania, care nu a fostinvitatășiStateleUnite,careau ales să nu participe oficial din motive economice. URSS a fost invitată în ultimul moment, la câteva zile după ce Franța a recunoscut guvernul sovietic la 1 noiembrie 1924, în urma recunoașterii britanice și italiene a guvernului URSS. Nu este întâmplător faptul că pentru construirea pavilionului său, URSS a primit un teren situat lângă șantierele de construcție britaniceșiitaliene.
Înainte de a examina pavilioanele sovietic și italian, este important să ne concentrăm pe scurt asupra programului acestui eveniment parizian. Titlul, Exposition Internationale des Arts Décoratifs et Industriels Modernes, indica o comparație între arta decorativă cunoscută sub numele de Art Nouveau, Jugendstil, Secession, Arts and Crafts, Stile floreale, care s-a impus la sfârșitul secolului al XIX-lea în Europa, și producția industrială de obiecte de mobilier pentru gospodărie. Prin urmare, Parisul a găzduit pavilioane ale magazinelor mari Grand Magasins du Printemps (proiectat de Henry Sauvage, George Wybo), Magasin au Bon Marché (de Louis H. Boileau) și Galeries Lafayette (de Joseph Hiriart, Georges Triboud și Georges Beau), împreună cu standuri de design interior cum ar fi Fumoir d'une ambassade française organisée par la Société des artistes décorateurs (de Jean Dunand) și Maison d'un collectionniste (de Jacques-ÉmileRuhlmann).
Este important să amintim șipavilionulL'espritNouveauproiectatdeLeCorbusier,carealansat unprogramsupranaționalîmpotrivaExpozițieiînsine:Nierl'ArtDécoratif,careagăzduitlucrări de artă ale artistului lituanian Jacques Lipchitz și ale pictorului spaniol Juan Gris. Pavilionullui Le Corbusier includea și lucrări proprii, precum și piese de mobilier austriac și englezesc (de Thonet și Marple). Poziția lui Le Corbusier părea destul de radicală, la fel ca ideeaextremistăa lui Konstantin Melnikov pentru pavilionul URSS. Acesta era celmaitânărdintreceiunsprezece arhitecți ruși care au primit invitația să prezinte o propunere pentru clădirea care, conform unui document dinaceaperioadă,trebuiasă"comunicecaracterulcompletdiferitalRusieiSovietice"; prin urmare, clădirea trebuia să "adere la spiritul unei arhitecturi pur moderne și, dintr-un punct de vedere ideologic, să reprezinte URSS ca o țară a țăranilor și muncitorilor, și ca o uniune frățeascăadiferitelornaționalități". 3
Arhitectura stalinistă, la fel ca oricare tip de arhitectură din regimurile totalitare, avea o anume grandoare. In acest sens, se poate discuta despre impactul social al proiectului ‘’Cele șapte surori’’, reprezentat de șapte clădiri care imprejmuiesc centrul Moscovei și stârnesc atât entuziasm, cât șiteamă,atâtpentrumărețialorimpunătoare,câtșipentruceeacereprezintăcând au fost construite pentru prima dată. Cele Șapte Surori sunt un grup de zgârie-nori de stil gotic,
3 Architectureaspropagandaintwentieth-centurytotalitarianregimes:historyandheritage-Hökerberg,Håkan, editor
Cozmîncă Smaranda, an 4 Propaganda și puterea în arhitectura totalitară comandați de fostul lider sovietic Iosif Stalin pentru a celebra splendoarea comunistă. Se înalță deasupra zonelor comerciale, podurilor și blocurilor de apartamente. Multe dintre ele sunt încă de o importanță vitală pentru oraș, fiecare devenind la fel de emblematicăcaoricarealtăclădire dinMoscova,iaristorialorestelafeldefascinantăprecumtragică.
Victoria în cadrul celui de-aldoileaRăzboiMondialaadusînprimplanproblememaicotidiene, cum ar fi turismul. In fata acestuifapt,Stalinaconsideratdeimportantamajoraconstruireaunor clădiri care sa impresioneze vizitatorii Moscovei. Primele fundații aleCelorȘapteSuroriaufost puse în 1947, la 800 de ani după ce Moscova a fost înființată. Construite în șase ani, ele simbolizează ambiția imperiului sovietic și a oamenilor pe ale căror spate a fost construit. Zgârie-norii îndeplineau o serie defuncții:doierauhoteluri,doieraubirouriguvernamentale,iar doi erau blocurideapartamentepentruelitaURSS.Alșaptelea,ClădireaUniversitățiideStatdin Moscova, a rămas un centru academic de-a lungul întregii sale istorii. A fost cea mai înaltă clădire din lume în afara New York-ului la momentul construcției și cea mai înaltă clădire din Europa până în 1990, când a fost depășită deMesseTurmdinFrankfurt.Laaproape30deanide la căderea Uniunii Sovietice, Cele Șapte Surori au devenit puncte focale pentru nostalgia comunistă, dar indiferent de moștenirea lor, Cele Șapte Surori sunt o prezențăiconicăînorașși, caatare,reprezintăopartedeneratataoricăreicălătoriiîncapitalarusăastăzi.
Arhitectura și urbanismul, aflate pe locul doi în lista priorităților partidului, au avut un efect incalculabil în consolidarea ideologiilor regimului și transmiterea acestorapopulațieidinCoreea de Nord. Calitatea construcțiilor nu trebuie să fie lastandardemondiale:oameniitrebuiedoarsă creadă că este. Controlul nivelului de informații face imposibilă comparația cu structurile altor țări, iar cetățenii sunt convinși că clădirile lor reprezintă vârful puterii și prosperității mondiale. După Războiul Coreean, țara a fost distrusă, iar liderul Kim Il Sung a văzut oportunitatea de a reconstrui nu doar fizic, ci și ideologic. Planul urban al orașului Pyongyang, realizat cuajutorul armatei sovietice, a avut scopul de a transmiteideiputernicepopulației.Clădiriletrebuiedoarsă captureze o idee arhitecturală pentru a convinge oamenii de o noțiune de putere, progres sau bogăție. Deși calitatea vieții în oraș nu corespunde idealurilor inițiale, arhitectura continuă să susținăpovesteadeprosperitateșiforță.
Cu colapsul Uniunii Sovietice, sprijinul financiar a dispărut, iar construcțiile au devenit tot mai slabe,darimpresiadecreștererapidăpersistăînochiicetățenilor.ArhitecturadinCoreeadeNord reflectă izolarea țării și evoluează într-un mod proprie. Cu deschiderea treptată către lumea exterioară, regimul încearcă să țină pasul cu vecinii asiatici și să devină un concurent internațional în turism, tehnologie și comerț. Arhitectura "modernă" este adesea o interpretare retro futuristă a ceea ce ar trebui să fie arhitectura modernă. Proiecteletrebuiesăseconformeze valorilor partidului și să obțină aprobarea conducerii, iar arhitecții sunt limitați în aplicarea propriilor idei. Deși sunt relatate povestiri despre repercusiuni grave pentru arhitecți care nu respectă viziunealideruluiKimJongUn,autenticitateaacestorinformațiiesteadeseadiscutabilă.
Cozmîncă Smaranda, an 4 Propaganda și puterea în arhitectura totalitară
Arhitecții nord-coreeni sunt obligați să producă propagandă care menține controlul guvernului asuprapopulației. 4
Hitler își imagina Berlinul ca o capitală mondială, comparabilă cu realizărileEgiptenilorAntici, Romanilor și Babilonienilor. Germania trebuia să ofere imperiului mai larg al germanilor din Noua Ordine o capitală care să insufle un sentiment de unitate printre cei de descendență germanică. Istoricilor le sugerează că Hitler a formulat pentru prima dată planuri pentru Germania încă din mijlocul anilor1920,cândadesenatschițealeunormonumenteelaborateșia menționatreconstrucțiaorașelorgermaneînmanifestulsăuautobiografic"MeinKampf".Hitlera propus pentru prima dată conceptul arhitectului Albert Speer în primăvara anului 1936, un om ambițios care crescuse în importanță în cadrul Partidului Nazi datorită realizărilor sale arhitecturale, ceea ce l-a dus să fie numit în funcția de „Inspector General de Construcții al Capitalei Reich-ului” (GBI) în 1937 și însărcinat cu aducerea laviațăaviziuniiluiHitlerdespre unnouBerlin.
Planurile lui Albert Speer pentru Berlin nu erau utopice, ci un proiect de construcție concret.În calitate de Inspector General de Construcții, arhitectul a proiectat axe largi și clădiri monumentale de dimensiuni enorme de care urmau să demonstreze pretențiile sistemului nazist la putere. Berlinul nu ar mai fi servit ca un spațiu de trai pentru locuitorii săi, ci caunspațiude reprezentare pentru regim. Pentru realizarea planurilor, Speer a cerut și a susținut expulzări, deportări și muncă forțată. În noul orașpropus,viziuneașicrimăeraulegateînmodinextricabil. 5
Construcția Germaniei a început în 1938 cu demolarea clădirilor din districtele Alsen și Tiergarten, unde mulți locuitori ai Berlinului au fost evacuați din casele lor și relocați în proprietăți confiscate de la familii evreiești (ceea ce a dus la mutarea multor evrei din Berlin în ghetouri și, în cele din urmă, în lagărele de concentrare și exterminare). Mai multe proiecte de construcții anterioare urmau să fie incorporate în Germania, printre care Aeroportul Tempelhof, stadionul olimpic renovat, Ministerul Aerului, Sala de Expoziții (parte a Centrului Internațional de Convenții), vechea Cancelarie extinsă și Ministerul Propagandei, precum și sediul Frontului MuncitorescGerman.
Centrul Berlinului urma să fie reorganizat de-a lungul unei axi nord-sud, cunoscută sub numele de "Prachtallee", care pornea de la vest de Aeroportul Tempelhof și se întindea de la nouaGara de Sud. Aceasta și o axa est-vest ar fi împărțit centrul Berlinului în patru părți, unde rutele
4 ArchitectureisPropaganda:HowNorthKoreaTurnedtheBuiltEnvironmentintoaToolforControl,Writtenby AlexDavidson,PublishedonSeptember06,2016, https://wwwarchdailycom/794767/architecture-is-propaganda-how-north-korea-turned-the-built-environment-into-a -tool-for-control
5 GordonA Craig,InsidetheThirdReich:Memoirs,byAlbertSpeer,RichardWinston,ClaraWinstonandEugene Davidson,PoliticalScienceQuarterly,Volume87,Issue2,June1972,Pages290–292, https://doiorg/102307/2147840
Cozmîncă Smaranda, an 4
Propaganda și puterea în arhitectura totalitară
principale ar fi fost închise pentru parade, iar vehiculele ar fi fost redirecționate pentru a utiliza autostrăzi subterane. Către capătulsudicalbulevarduluiarfifostunarcdetriumfbazatpeArcul de Triumf din Paris, care ar fi adăpostit numele a 1.800.000 de soldați germani care aumuritîn Primul Război Mondial. Arcul urma să șteargă rușinea Tratatului de la Versailles din 1919, transformând în schimb înfrângerea din 1918 într-o victorie care ar fi marcat începutul ascensiuniiGermanieipentruadominaEuropa.
Arhitectura a avut unrolsemnificativînpromovareaidealurilorșipropagandeiregimuluifascist.
Guvernul lui Mussolini a folosit arhitectura ca instrument pentru a evidenția puterea, forța și măreția statului fascist. Unul dintre proiectele arhitecturale cheie a fost construcția de clădiri monumentale și spații publice, cum ar fi Foro Mussolini (mai târziu redenumit Foro Italico)din Roma. Aceste structuri au fost concepute pentru a evoca un sentiment de uimire și admirație, accentuândautoritatearegimuluișicontrolulasuprapopulațieiitaliene. 6
În plus, regimul fascist a comandat construcția de orașe noi și proiecte rezidențiale, cum ar fi districtul EUR din Roma. Aceste proiecte urmăreausădemonstrezeangajamentulregimuluifață de modernitate și progres, în timp ce promovau, de asemenea, un sentiment de unitate și identitate națională printre populație. Mai mult, arhitectura a fost folosită pentru a glorifica liderul fascist, Benito Mussolini. Construcția Palazzo della Civiltà Italiana (cunoscut și sub numele de Colosseumul Piața) din Roma a fost destinată să fie un simbol alviziuniișilegatului luiMussolini.
Pe durata regimului fascist din Italia, urbanizarea a fostutilizatăcamijlocdepropagandăpentru promovarea ideologiei de antiurbanizareșiplanificareruralăaorașelor.Regimulîșipropuneasă restaureze vechile ierarhii sociale și să descurajeze creșterea maselor proletare urbanizate. Guvernul lui Mussolini a emis dispoziții legislative pentru a influența creșterea și distribuția demografică, încurajând migrația către provinciile mai puțin populate din sud și de pe insule. Regimul a implementat, de asemenea, măsuri pentru controlul populației în provincii și pentru crearea unui rețele teritorială de servicii. Propaganda sublinia importanța zoneiruraleșiefectele negativealeurbanizării.
În anii 1930, urbanizarea era privită ca o disciplină modernă care cuprindea aspecteeconomice, politice și sociale ale fenomenelor urbane. Eugenio Fuselli a publicat o serie de articole evidențiind necesitatea unui plan urbanistic extins pentru Italia. Au apărut diferite teorii,cumar fi "urbanizarea corporativă" propusă de Gaetano Ciocca și Ernesto Nathan Rogers, care își propunea să rationalizeze conflictul dintre oraș și teritoriu. Propunerea lui Marcello Piacentini privind medierea între interesele economice, politiceșiculturaleafost,deasemenea,discutată.
6 AFascistCentury,editedbyMatthewFeldman,essaysbyRogerGriffin,2008
Cozmîncă Smaranda, an 4 Propaganda și puterea în arhitectura totalitară
Dezbaterile teoretice s-au concentrat pe găsirea unui echilibru între capital și forța de muncă și relațiadintreorașeșimediulrural.
Planul de dezvoltare urbană pentru Brescia atrecutprinmaimultepropunerișiobstacoleînainte de a fi implementat în totalitate sub influența puterii centrale și a Partidului Fascist. Planul implica construcția unei noi Piețe a Victoriei și transformareaclădirilordinoraș.AugustoTurati și Marcello Piacentini au jucat roluri semnificative în punerea în aplicare a planului, Piacentini fiind desemnat arhitectul responsabil. Intervențiile din Brescia reflectă dinamica puterii dintre guvernulcentral,administrațialocalășiantreprenori.
Acțiunile și campaniile de propagandă pornescdelaideeacăcelmairelevantefecttrebuiesăfie crearea unei opinii publice. Mijloacele și forțele alcătuiesc dispozitivul propagandistic. Baza activității de propagandă este informația despre ținta propagandei, constând în special în cunoașterea aspirațiilor, dorințelor, temerilor și nevoilor grupului-țintă. Aspirațiile și temerile masei țintă formează scopul către care se îndreaptă cea mai importantă operație a propagandei: seducția. Aspirațiile intelectuale vor fi atacate prin capitalizarea mitului și se vor concretiza în monumenteatemporalecusimbolisticaprofundapentrunațiuneacele-aexperimentat.
Bibliografie
- Smith,BruceLannes."propaganda".EncyclopediaBritannica,21Jan.2024, https://www.britannica.com/topic/propaganda.
- Vlăduţescu, Ştefan. (2014). Communicational TypesofPropaganda.InternationalLetters of Social and Humanistic Sciences. 33. 41-49. 10.18052/www.scipress.com/ILSHS.33.41.
- Architecture is Propaganda: How North Korea Turned the BuiltEnvironmentintoaTool for Control, Written by Alex Davidson, Published on September 06, 2016, https://www.archdaily.com/794767/architecture-is-propaganda-how-north-korea-turned-t he-built-environment-into-a-tool-for-control
- Gordon A. Craig, Inside the Third Reich: Memoirs, by Albert Speer, Richard Winston, Clara Winston and Eugene Davidson, Political Science Quarterly, Volume 87, Issue 2, June1972,Pages290–292,https://doi.org/10.2307/2147840
- AFascistCentury,editedbyMatthewFeldman,essaysbyRogerGriffin,2008