Transilvania Impact, Nr, 4, vineri 27 iulie 2012

Page 1

Săptămânal de Valea Jiului l Nr. 4 l vineri, 27 iulie 2012 l 20 pagini l 1 leu www.tivj.ro l transilvaniaimpactvj@gmail.com l 0769 068 102

Bolnavii de Parkinson, trataţi cu indiferenţă de statul român V-ați întrebat vreodată cum este să vreți să dați mâna cu cineva și braţul să vă tremure necontrolat, speriindu-i pe cei din jur? Sau să doriți să beți un pahar cu apă într-o zi călduroasă de vară și să o vărsați pe toată, fără a putea să vă ostoiţi setea? Aceste lucruri li se întâmplă frecvent celor aproximativ 2.000 de bolnavi de Parkinson din județul Hunedoara și celor peste 72.000 de bolnavi din întreaga țară. Diagnosticul se pune doar la două spitale din ţară, şi acelea private. Statul român plătește medicația bolnavilor de Parkinson, care, în cazul formelor mai grave, poate ajunge la 5.000 de lei pe lună. Şi atât. Nu face nimic pentru depistarea bolii în fază incipientă. PAGINILE 4-5

Comandant Gianina Tănase Politicienii hunedoreni, învingător de poliție, – povestea unui despre boicotul PDL PAGINA A 6-A acuzat că și-ar fi lovit un subaltern

PAGINA A 3-A

Î

n timp ce reprezentanții PDL au anunțat că vor boicota referendumul de duminică, parlamentarii USL susțin că această mișcare nu reprezintă nimic altceva decât ”o sfidare” a deciziei alegătorilor.

PAGINA A 8-A


2 Editorial este bun doar pentru că angajatorul lui să îşi atingă scopul, adică să facă banii, cât de mulţi şi cu orice preţ (şi aici nu am în veCam asta este statutul dere sectorul de stat, unde actual al muncitorului oamenii în general nu ştiu român prin democraţiile decât să frece menta, chiar u chiu cu vai, în în UE și se pare că Europa, hotelier și, bineînțeles, în europene, statut de sclav, dacă în ultima vreme şi urmă cu cațiva invadată de români, nu o îngrijirea bătrânilor și co- de robot, pe care şi-l acaici s-a împuţit treaba). ceptă cu proverbială reanișori, România mai dorește. Faptul în sine piilor. Adică tocmai doPentru că din punctul ăsta a intrat și ea în Europa, nu miră pe nimeni. Nici meniile unde fie se câștigă semnare, pentru că de vedere, patronul alternativă nu are. La masa român, adesea un fost mai timidă, mai speriată, măcar noi pe noi nu ne prea puțin, fie este o bogaţilor, în afara celor doritoare nevoie mare, dar dorim, darămite alții. Din muncă foarte grea sau, sclav, a intrat demult în ca stat cu drepturi depline, 2012, restricțiile pe piața vezi Doamne, sub demni- specializaţi în medicină, UE, ba chiar poate da lecnu e încă loc şi pentru el. nu că ar fi fost plecată muncii pe care 10 dintre tatea lor de europeni ţii de democraţie oricărui Drepturile lor nu există şi alt omolog european. între timp prin Australia țările UE, adică cele mai avansați. Neamț sau ausoricum nu interesează pe sau, cine știe, prin bogate, le-au menținut, în- triac care să lucreze în Şi atunci, dacă Europa America. cetează, cu posibilitatea ca agricultură… mai rar, sau nimeni dacă sunt respecnu îi mai vrea şi îi tratează tate. aceste țări să le mai predoar dacă e ceva mecaniCe a însemnat asta pen- lungească maxim doi ani, ca pe nişte paria, de care zat, foarte bine plătit și Mai trist decât atât este din păcate are nevoie, tru mioriticul de rând? adică până în 2014. Și evi- unde nu trebuie să faci faptul că inclusiv în proSimplu: posibilitatea de a dent că le vor prelungi, dacă propria ţară nu îi mai mai nimic. Italianca să pria ţară când se întoarce vrea (vezi Băse şi gaşca călători fără viză, adică de doar nu vor sta la același aibă grijă de un bătrân sau (sătul de atâta democraţie care îi goneşte dincolo să a vizita și a-și lărgi orizon- birou cu românașii și nu o bătrână, extrem de puțin aplicată) la locul de turile înguste, dar mai ales vor mânca suplimentul la scape de ei) şi îi tratează la probabil, pentru că ar fi muncă găsit cu chiu cu posiblitatea de a lucra din- comun. fel, unde să se ducă româsub demnitatea ei, plus că vai, este tratat tot ca un colo și de a câștiga și bani, nii ca să nu mai fie sclavi, se strică coafură, manisclav, că el ca om nu con- să le fie bine, să fie şi ei oabani adevărați și nu cioace Olanda a fost prima chiura, pedichiura şi, mai tează, nu există, că el nu precum în țară. care a deschis balul și a meni şi să ducă o viaţă ştii, poate bătrânii ăştia se are drepturi, nu are casă, strâmbat din nas în acest normală…? Că doar pamai şi cacă. Pentru toate Pentru hoți și cerșetori, nu are masă, nu are fami- troni şi politicieni nu pot an, la auzul veștii că româastea soluţia e la îndeaderarea României a echilie, nu are viaţă personală fi toţi… sclavii. nii ar putea lucra, chiar și mână, aduci un românaş valat cu deschiderea şi bineînţeles nici sentiîn domenii fără căutare la bun la toate, îi arunci porților Raiului și accesul Claudia NICHIȚELEA mente, nu că ar conta. El ei. Nici posibilitatea unor acolo nişte mărunţiş şi te la un izvor nesecat de minunezi de el ca de un bogății care așteptau doar sancţiuni pe care UE le-a vânturat în van și nici preanimal de casă. Trebuie să fie luate. Pentru aprigii siunile propriilor antrenumai să fii atent să citeşti noștri politicieni, doar prenori nu i-au speriat pe instrucţiunile de folosire, nu-i putem uita, s-a văzut politicienii batavi, care ca să nu ai surprize să fie ce a însemnat — un motiv s-au menținut fermi pe negru în cerul gurii, să îţi de a se bate cu pumnii în poziție. Asta dovadă clapieptul lat pentru măreața dea în cap, să te fure sau, sică de cojones nordice, lor realizare, umflări de cine ştie, să te iole(nte)ze. nu glumă… gușă și de cojones, cum Surpriza este că româcă, vezi Doamne, suntem Spania, una dintre țările nul nostru care vede în la masa bogaților și am incare nu a impus restricții Occident cheia la toate trat în clubul țărilor seromânilor pe piața munproblemele sale, află pe lecte. În fapt, și pentru ei o cii, se raliază în această propria piele că democraposibilitate în plus de a vară poziției celorlalte 10 ţia asta nu e ca la televizor, fura, o peșteră a lui Aladin, state restricționându-ne că programul de lucru unde nu trebuie decât să accesul, pentru că în scurt poate să fie şi de 15, dar știi formula corectă pentimp Franța, sora noastră poate ajunge şi la 20 de tru a o deschide. mai mare, dar de la un ore, constată că munca lui timp cam vitregă, să imEuroii nu au curs cum este cronometrată, că nu pună restricții noi. Majori- poate să deschidă gura că se aștepta marea majoritatea slujbelor rezervate tate a românilor și nici se trezeşte în stradă, că prea mulți deștepți în stare românașilor în cam toate oricât de bine ar munci tot țările UE sunt în general să îi acceseze nu au fost. nu e bine şi multe alte lecîn agricultură, în Dar nu asta e ideea. Nici ţii de democraţie avansată. nu a intrat Românica bine construcții, în domeniul Îşi descoperă cu stupoare

EDITORIAL Lecția de sclavie modernă

C

limitele fizice şi psihice şi se miră de faptul că poate rezista atât şi că se poate obişnui cu răul capitalist.


Comandant de poliție, acuzat că și-ar fi lovit un subaltern

R

omeo Amurăriței, comandantul Poliției municipiului Lupeni, este acuzat că și-a bătut un subaltern, luni noapte. Polițistul agresat, Iustinian Ivanciuc, povestește că motivul pentru care șeful său a sărit să-l bată în sediul poliției din Lupeni a fost că a refuzat să-i dea insigna. ”Eu m-am dus la muncă luni seara, la sediul Poliției Lupeni, iar acolo, în jur de ora 22:00, a apărut comandantul Amurăriței, în bermude, șlapi și o cămașă și mi-a spus că face un control, ca să vadă dacă avem legitimațiile și insignele la noi. Legitimația i-am arătat-o, iar el a spus că vrea săi arăt și insigna, care era acasă, pentru că nu le purtăm pe amândouă de obicei. M-a trimis s-o aduc acasă, am fost cu colegul Bolosin după ea, iar când m-am întors a vrut să mi-o ia. Eu am refuzat, i-am spus că mi-a dat-o domnul inspector șef și o voi returna lui, în anumite condiții. Atunci s-a repezit la mine, m-a prins cu brațele de la spate, m-a imobilizat și am intrat cu capul în zid. M-au trântit pe jos, comandantul și Cornel Bolosin și m-au trezit și cu o lovitură puternică în obraz”, a declarat Iustinian Ivanciuc.

Seceta face ravagii în judeţ

P

ompierii hunedoreni au cărat mii de litri de apă către localităţile hunedorene unde fântânile au secat aproape de tot. Dincolo de apă pentru băut, oamenii au avut nevoie şi de apă pentru treburile casnice. Fântâni goale

Numai miercuri, angajaţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Hunedoara au transportat, cu cisterna, 6.000 de litri de apă potabilă, devenilor de pe strada Aurel Vlaicu. De la începutul lunii, pompierii au făcut 14 drumuri cu apă menajeră şi potabilă în Brad, Luncoiu de Jos, Teliucu Inferior, Ormindea, Crişcior şi Deva.

„Autorităţile locale au apelat la ajutorul inspectoratului în urmă scăderii nivelului apei în fântânile hunedorenilor, situaţie generată de lipsa precipitaţiilor din ultima perioadă şi a instalării secetei. Transporturile de apă menajeră se execută cu autospecialele de lucru, din cadrul inspectoratului, având o capacitate de 9.000 de litri”, a decalrat purtătorul de cuvânt al ISU Hunedoara, locotenentul Anemona Doda. Apa potabilă se transportă cu o cisternă de 6.000 de litri şi doar după ca a fost controlată de către reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara. HunedoaraMea.ro

Actual 3 În replică, Romeo Amurăriței neagă faptul că l-ar fi agresat pe subalternul lui, dar a precizat că trebuia să îi ridice legitimația și insigna, deoarece Ivanciuc a fost demis din data de 19 iulie. Polițistul agresat susține însă că nu i-a fost adus la cunoștință faptul că în momentul de față este demis, dar că știa în urma ultimului consiliu de disciplină că urmează să fie dat afară din poliție. Reprezentanții IPJ Hunedoara precizează că la Poliția Lupeni va fi demarată o anchetă internă, pentru a se stabili faptele petrecute luni seara în sediul instituției. Mai mult, Romeo Amurăriței urmează a fi cercetat de către procurorii de la Curtea de Apel Alba iulia, întrucât Ivanciuc a depus o plângere penală pentru lovire împotriva lui. În urma altercației, Iustinian Ivanciuc a ajuns la Spitalul Municipal Lupeni, de unde a fost trimis la Spitalul de Urgență Petroșani, deoarece acuza dureri mari în zona capului, unde a fost internat la Secția de Neurochirurgie. Anamaria NEDELCOFF


4 Investigatii

Bolnavii de Parkinson, trataţi cu indiferenţă de statul român

V

-ați întrebat vreodată cum este să vreți să dați mâna cu cineva și braţul să vă tremure necontrolat, speriindu-i pe cei din jur? Sau să doriți să beți un pahar cu apă într-o zi călduroasă

de vară și să o vărsați pe toată, fără a putea să vă ostoiţi setea? Aceste lucruri li se întâmplă frecvent celor aproximativ 2.000 de bolnavi de Parkinson din județul Hunedoara și celor peste 72.000 de bolnavi

din întreaga țară. Diagnosticul se pune doar la două spitale din ţară, şi acelea private. Statul român plătește medicația bolnavilor de Parkinson, care, în cazul formelor mai grave, poate ajunge la 5.000 de lei pe lună. Şi atât. Nu face nimic pentru depistarea bolii în fază incipientă. De multe ori se ajunge într-un stadiu avansat al bolii, întrucât Parkinson este destul de greu de diagnosticat. Ne lipsesc specialiștii, lipsește aparatura necesară, lipsesc secții moderne de Neurologie. România nu are nici măcar un centru în care să se poată face teste legate de factorul genetic care poate duce la cântărirea probabilităților de a ajunge la Parkinson. Viața cu Parkinson Despre toate aceste lucruri ne povestește unul dintre oamenii care a învățat să trăiască cu Parkinson și care a obținut distincția ”Dr. Rana International Parkinson`s Community Service Award 2011”. ”Boala Parkinson este o

gratuite pe viață unui bolnav de Parkinson în stare gravă decât să ofere gratuități pentru diagnosticarea la timp a maladiei? Din cauză că nu trăim în vremurile unui sistem medical ideal. Aceasta este explicația pe care ne-o oferă Gabriela Grosu, președintele Comisiei de Evaluare a Persoanelor cu Handicap din județul Hunedoara. ”Parkinson este una dintre afecțiunile înalt invalidante și diagnosticul este foarte greu de stabilit la noi”, spune ea. Pe lângă lipsa specialiștilor și a aparaturii, Parkinson este și o boală ”În România există doar ”încăpățânată”, a cărei simpdouă aparate care fac anali- tomatologie diferă de la un caz la altul. zele speciale, un screening Cât despre motivul pentru complet, se cheamă tomocare statul preferă să pună grafia cu emisie de pozicarul înaintea boilor, de vină troni. O altă modalitate sunt tot bolnavii. ”Ce spuneți care să arate dacă ești predispus la această boală este dumneavoastră este posibil să faci analize genetice, dar într-un sistem medical românesc ideal. Și mai trebuie în România nu se fac deloc și ca cei de la casele de asianalize să depisteze dacă e de natură genetică sau nu”, gurări de sănătate să își dea acordul, să stabilească noi precizează bărbatul. priorități. Dar în primul rând, simptomele sunt ignoCarul înaintea boilor De ce preferă totuși statul rate de pacienți. Singurul simptom care-i aduce în să deconteze medicamente boală destul de greu de diagnosticat. Ea apare în diferite moduri și doar un om cu experiență poate să-și dea seama de această boală. La mine, la început, au crezut că am un accident vascular cerebral, au zis că e moștenire de familie și până la urmă s-a dovedit că am un sindrom parkinsonian, nu un Parkinson clasic, pentru că un Parkinson clasic este unul în care tremuri sau te înțepenești de nu mai poți să pleci din loc. La mine e o simbioză din cele două, ori tremur, ori mă blochez”, spune Dan Răican.


Investigatii 5 fața medicului este acel tremur, pe care oricum la început îl pun pe seama epuizării”, precizează Gabriela Grosu. În Europa, mii de bolnavi care au o formă avansată de Parkinson pot face operații pentru ameliorarea simptomelor sau chiar stoparea bolii. În România, anual, doar vreo 40 de oameni se bucură de revenirea la o viață normală, în timp ce alte câteva mii sunt pe listele de așteptare de ani buni. Justificarea statului? Nu sunt bani, căci o asemenea operație poate ajunge și la 20.000 de euro de pacient.

Universitar și la Bagdasar. Operațiile cu pompa de levodopa se fac la Spitalul Universitar și la Spitalul Cantacuzino din Capitală, la Spitalul Universitar din Timișoara, se lucrează la amenajarea unei secții special pentru asta la Brașov, iar la Spitalul Județean de Urgență din Deva sunt tatonări legate de un asemenea proiect.

”La neurostimulator, aparatul în sine costă 20.000 de euro, plus că trebuie o dotare a sălii de operație de cel puțin 50.000 de euro. Este nevoie de un cadru special care îți ține capul rigid, ghidează pe ”Tratarea Parkinsonului unde îți face găurile și toată în faze mai avansate se face operația se face cu anestezie locală, să poată vorbi medicu două tipuri de operații. Există operația cu neuroim- cul cu tine, ca să nu îți bage plant, care constă în faptul electrozii prin altă parte. că îți face două găuri în cap Știți, creierul nu doare și de aceea se face cu anestezie loși îți bagă niște electrozi în cală”, a mai spus Răican. creier, iar cu electrozii respectivi îți pune un stimulaCJ taie și spânzură tor care pulsează și creierul Legat de achiziționarea produce dopamină. A doua aparaturii necesare pentru operație este pompa de leoperațiile bolnavilor de Parvodopa, care înseamnă un aparat care îți dă levodopa kinson din județul Hunedoara, oficialii spun că totul (medicament care atedepinde de ce hotărâște nuează simptomele bolii – Consiliul Județean. Însă, n.r.) în mod controlat. chiar dacă CJ ar fi dispus să Prima operație costă finanțeze un asemenea pro20.000 de euro, iar a doua ajunge pe la 7.000 de euro”, iect, lipsesc medicii. specifică Răican. ”Este posibil un asemenea proiect, dar ai nevoie de În România sunt doar specialiști. Dar eu știu că două locuri în care se efectuează operația cu neuroim- cine îți dă aparatul te și plant, în Capitală, la Spitalul instruiește. Domnul Răican

ar vrea, dar totul depinde de conducerea spitalului”, declară dr. Ștefan Repede, medic-șef în cadrul Direcției de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara. Ioan Demeter, directorul medical al Spitalului Județean de Urgență Deva, spune că implementarea unui proiect care să-i ajute pe bolnavii de Parkinson din județ este binevenit, dar este nevoie de încă un neurochirurg. ”Avem un singur specialist în neurochirurgie. Aparatura nu este lipsită de importanță, am primit adrese de la asociația respectivă legate de achiziționarea ei. Se poate colabora pentru asta cu Ministerul Sănătății și Consiliul Județean. Locație avem, specialiști avem, dar ne-ar

proiecte, am câștigat bani europeni, de la Consiliul Local, de la Consiliul Județean, am început să Speranța bolnavilor câștig distincții după Totuși, viața obișnuită a distincții. Am renăscut din unui om diagnosticat cu Parkinson ia sfârșit. Nu mai propria cenușă ca pasărea poate munci, fiind declarat o Phoenix”, spune zâmbind persoană cu handicap și tre- bărbatul. buie să fie mulțumit cu 600 Bolnavii de Parkinson de lei pe lună. La toate acestea se adaugă partea psiholo- care se înscriu în asociație gică, de neputință, depresia, beneficiază de consiliere socială, de servicii sociale priprecum şi disperarea că s-a mare acreditate de transformat într-o legumă, Ministerul Muncii, de matefiind, în cele mai multe cariale informative și pot partizuri, părăsit de familie și cipa la diverse evenimente prieteni. care au ca temă boala Par”Parkinson este conside- kinson. Tot ei pot participa la congresul anual al bolnarată o dizabilitate și, în funcție de stadiul bolii, sta- vilor de Parkinson, unde au cazare gratuită, iar însoțitorii tul îți poate da 600 de lei, plătesc jumătate din tarif. dacă ai asistent personal, 400 de lei dacă ești bolnav Tot mai multe cazuri grav și 200 pentru ușor. Și În județul Hunedoara, în medicamentele gratuite. În ultimii doi ani, numărul bolafara țării, pe lângă medinavilor de Parkinson a crescamentele gratuite, cut îngrijorător. ”Dacă în indemnizația unui bolnav 2010 am avut un număr de de Parkinson, în funcție de 95 de aprobări noi, în 2011 gravitatea bolii, este de au fost 205, iar numai în 2.000–3.000 de euro”, primul trimestru al acestui explică Răican. an s-au înregistrat 64 de aprobări. CJAS finanțează Pentru a trece mai ușor tratamentele pentru boala peste boală și pentru a se simți util, Răican, fost anga- Parkinson, dar pentru patru dintre aceste medicajat al Serviciului Român de mente, comisia de la CAS Informații, a înființat în 2006 Asociația AntiParkin- aprobă referate care vin de la medicii de specialitate”, son. ”Am plecat cu 20 de declară dr. Dorinel Crișan, membri, fără niciun ban. medic șef în cadrul CJAS. Primii bani mi i-a dat un notar pentru a face actele Anamaria NEDELCOFF pentru asociație. După – Ziarul de Investigații aceea, am început să scriu

mai trebui un neurochirurg”, spune Demeter.


6 Oameni si fapte fost Olympus Marathon, din el, nu de performanță, dar să Grecia, unde a obținut locul facă. Pentru că făcând un sport, de autodisciplinezi, III. nu ai timp de calculatoare și A fost cea mai grea alte prostii”, este ea de competiție de până acum, părere. după cum ea însăși Cât despre o dietă anume, mărturisește. Gianina spune că nu ține, ”La Olympus Marathon dar că sportul, în general, te am obținut locul III, a fost îndeamnă să nu mănânci cea mai epuizantă cursă, prostii: ”Făcând sport, nu pentru că acolo urci la 2800 vei simți nevoia să mănânci metri, ori noi în țară nu prostii. Eu nu țin un regim avem altitudinea aceea. special, dar carne de porc nu După ce am trecut de 1.500 cumpăr niciodată, că e grea. de metri, am început să scad Eu gătesc vită, pește, pui, ritmul, dar am tras cât am legume”. putut, iar la finish am căzut Următorul concurs de pe jos, la propriu”, spune alergare montană la care Gianina. Gianina Tănase vrea să participe este cel de la Cindrel, Ultimele competiții la din 11 august. ”M-am încare s-a clasat pe prima poziție au fost Retezat Trail scris la Cindrel ÎnAlergare, la semimaraton, ca un fel de Race din iunie, Maraton Apuseni din 7 iulie și Marat- antrenament după 7500. Cred că în fiecare week-end hon 7500, de săptămâna este un concurs de acest trecută. gen, dar eu nu merg la toate. Cât se antrenează o mara- Merg dacă este într-o zonă tonistă de talia ei? Gianina frumoasă și dacă este bine Tănase spune că nu mult: organizat, organizarea ”Viața mea nu e alergatul, în contează foarte mult”. săptămânile bune merg și de Ce sfaturi are pentru cei trei ori pe săptămână, dar nu care se gândesc să se apuce am un program de armată. Dacă sunt după un concurs, de alergat? ”Este păcat că avem zone așa de frumoase mă simt obosită și alerg în țară și că sunt atâția oade alergat cinci kilometri, mi puțin, între 5 și 8 km, ceea u a făcut niciodată citată constant de cei care-i meni sedentari. Eu nu pot sport de se părea o distanță enormă, ce la început mi se părea admiră performanțele, da sfaturi decât din proprie performanță, este dar motivația a fost că primii puțin, este acum antrenaGianina Tănase are vorba experiență și eu știu că, angajat cu normă întreagă patru mergeau la un marasimplă și povestește, toată ment. Eu fac ceea ce fac de atunci când vrei să alergi, într-un domeniu care nu are un zâmbet, cât de minunat ton la Brașov. În 2007 am plăcere, cred că m-am trebuie să te gândești că nicio legătură cu alergatul și, poate fi să te transformi fost la primul meu concurs, născut cu anumite calități, poți, sportul îți creează pe deasupra, mai este și la aproape 27 de ani. Și de dintr-un om sedentar cu gene pe care le-am dependență. Cel mai greu e mamă și soție, îndeplinindu-și într-unul ahtiat după sport. moștenit de la tatăl meu”. atunci nu m-am mai oprit”. să te urnești, să faci primii toate îndatoririle cu succes. Tot ea recunoaște că alergapași. Eu, de exemplu, dacă De anul trecut, Gianina De asemenea, nu s-a oprit Cu toate acestea, Gianina tul, practicat cu regularitate, nu alerg o săptămână, mă este mămica lui Vlad, care nici din câștigat primele Tănase câștigă maraton dă dependență, dar una săpoziții, Gianina clasându-se de mic a fost familiarizat cu simt grasă, grea, nu mă simt după maraton aproape la nătoasă. bine”. muntele. ”Pe Vlad îl luăm întotdeauna pe poziții fiecare final de săptămână, peste tot cu noi. Eu vreau ca fruntașe. Totuși, cel mai ”Eu voiam de ani buni să alergând pe cărări de munte Anamaria fiul meu să facă ce sport vrea greu concurs pentru ea a mă duc la alergat, dar îmi era zeci de kilometri. NEDELCOFF aiurea să mă duc de una sin”Nu am făcut niciun sport gură, fiind și femeie. După de performanță când eram ce am terminat masterul, lmică. Și când am ajuns mare am cunoscut pe Alin (soțul m-am copilărit”, își începe ei – n.r.) într-un weekend la timișoreanca de 32 de ani munte. Am fost fascinată că povestea. în sfârșit am găsit pe cineva S-a apucat de alergat la 27 căruia îi place natura, muntele, căruia îi place să alerge”, de ani, când și-a întâlnit marea dragoste, care în scurt spune maratonista. timp i-a devenit și soț, iar Cum și când a începit să dragostea pentru mișcare și participe la competiții? În pentru munte a fost cea care 2007, când firma la care este i-a apropiat la început. programator IT a organizat Deși este admirată și feli- un concurs intern: ”Aveam

Gianina Tănase – povestea unui învingător

N


Administratie 7

Ion Stamin Purcaru: ”Mineritul nu trebuie închis după ureche”

D

eși chiar oficiali ai Guvernului recunosc faptul că unele dintre minele din Valea Jiului care au fost închise încă mai au huilă pentru

următorii 200 de ani, tot se insistă a se pune lacăt pe mineritul din județul Hunedoara. De anul acesta au fost incluse în programul de închidere, conservare și ecologizare trei mine din Valea Jiului, Petrila, Uricani și Paroșeni. Pentru că nu rentează, susțin șefii Conversmin, societatea subordonată Ministerului Economiei, care se ocupă de închiderea perimetrelor miniere din România.

”Eu am fost director la mina Bărbăteni și acolo încă este un zăcământ foarte mare, însă acea mină nu era rentabilă. La fel se întâmplă și cu cele trei mine ce sunt pe programul de închidere. Ca inginer minier, sunt și eu nostalgic, dar mineritul nici nu trebuie închis după ureche, nici deschis după ureche. El trebuie rentabilizat. Personal, vă spun că puteau fi salvate anumite mine din România, altele decât cele de cărbune”, a declarat Ion Stamin Purcaru, directorul general al Conversmin. Conform unui raport al statului român, pentru închiderea și ecologizarea perimetrelor din țară, s-au cheltuit, din 2004 până în prezent, nu mai puțin de 637.975.585 de lei, iar pentru conservarea acestora 143.089.668 de lei. În

timp ce guvernanții – indiferent de culoarea politică pe care o au – susțin că nu există bani pentru investiții care ar duce la dezvoltarea mineritului (sector care încă mai dispune de resurse naturale importante), statul român se pregătește ca de anul acesta până în 2035 să cheltuiască alți 54.117.080 lei

Au vrut bani, dar nu-i ridică

P

este 6.000 de foşti mineri din Valea Jiului au depus, anul trecut, cereri pentru acordarea gratuităţilor la curent electric şi cărbune. După depunerea tuturor actelor necesare, actualii pensionari minieri au fost invitaţi

să-şi ridice banii de la sediile exploatărilor miniere considerate drept neviabile, respectiv Petrila, Paroşeni şi Uricani. Dacă, în marea lor majoritate, foştii ortaci au intrat, deja, în posesia sumelor de bani solicitate, totuşi, mai sunt unii care nu s-au

prezentat la sediile celor 3 unităţi miniere. Mai exact, 338 de foşti mineri nu şi-au ridicat, încă, banii, deşi ar fi putut face acest lucru încă de acum o lună de zile. “Culmea este că aproape 350 de oameni nu s-au prezentat să-şi ridice banii acordaţi pen-

tru consumul de curent electric din anul 2011. Sunt stupefiat de acest fapt, ţinând cont de faptul că foştii mineri au cerut să li se respecte acest drept. Nu ştiu ce să spun dar, cred, că mulţi sunt plecaţi peste hotare, la rude sau la muncă. Altfel, nu pot să-mi explic de ce oamenii nu vin să-şi ridice banii pe care i-am obţinut în urma a nenumărate intervenţii din partea ligii noastre. Refuz să cred că respectivii au trecut la cele veşnice. Nu este posibil ca în 6 luni de zile 338 de oameni să treacă în eternitate…”, a declarat Ion Hortopan, preşedintele Ligii Sindicatului Pensionarilor Minieri din Valea Jiului. În altă ordine de idei, cu începere de luni, 23 iulie, foştii mineri din Valea Jiului vor putea intra în posesia banilor acordaţi pentru consumul de curent electric din primul semestru al anului 2012. Mircea NISTOR

pentru lucrările de conservare a perimetrelor miniere și 2.325.449.542 lei pentru cele de închidere și ecologizare. Iar pentru activitatea de ”monitorizare postînchidere”, același stat se pregătește să scoată din buzunar din 2012 până în 2035 peste un miliard de lei. Anamaria NEDELCOFF

Vine „titularizarea”

S

ăptămâna viitoare cadrele didactice vor intra în febra examenelor, fiind programată „proba” de titularizare. De la Colegiul Naţional „Dimitrie Leonida” din Petroşani s-au înscris la examen 11 profesori, cei mai mulţi la limba engleză şi anume 3. Până acum, cei 11 au trecut şi printr-o inspecţie la clasă, probă de care au trecut cu bine. „Lunga vară fierbinte continuă, la fel şi examenle, în data de 3 august urmând ca şi cadrele didactice să intre în focul examenelor pentru a ocupa un post de suplinitor sau titular în învăţământ. Profesorii care doresc să obţină postul au trecut deja prin inspecţia la clasă. Subiectele de la examenul de titularizare sunt elaborate de către minister iar corectarea lucrărilor va avea loc în câteva centre naţionale”, a precizat Atena Vlăduceanu, director Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida” Petroşani. Pe de altă parte, săptămâna trecută, dascălii hunedoreni au participat la examenul de definitivat. Dintre cei 94 de candidaţi doar 55 au obţinut „Definitivatul”. Mircea NISTOR


8 Politic

Politicienii hunedoreni, Î despre boicotul PDL

n timp ce reprezentanții PDL au anunțat că vor boicota referendumul de duminică, parlamentarii USL susțin că această mișcare nu reprezintă nimic altceva decât ”o sfidare” a deciziei alegătorilor. ”Este o decizie care s-a luat direct. Din punctul meu de vedere nu cred că partidul îi poate convinge pe oameni dacă să iasă sau nu din casă. Fiecare alegător va lua decizia când va analiza situația politică din ultimele luni. Referendumul a fost organizat cu costuri inacceptabile pentru starea actuală a României. Clasa politică ar trebui să lucreze cu alte instrumente pentru a-și atrage oamenii. Până la urmă, singurii care decid cum și dacă votează sunt oamenii, nu partidele”, a declarat Dorin Gligor, președintele PDL Hunedoara. Senatorul PSD Cosmin Nicula cataloghează decizia PDL de a boicota referendumul ca fiind ”un act nedemocratic,

Mircia Muntean a

Comisiile au fost ales funcția de definitivate consilier local al Devei

C

onsiliul Local Petroşani şi-a stabilit structura, componenţa şi preşedinţii comisiilor de specialitate. Astfel, comisia de cultură va fi condusă de către Valeriu Butulescu, cea de dezvoltare economică şi socială de Petru Drăgoescu iar cea de sănătate şi protecţie socială de către fostul lider de sindicat Costel Postolache. Fostul viceprimar Claudiu Cornea va coordona activitatea

comisiei de administraţie publică locală iar ex-inspectorul şcolar general al judeţului Hunedoara, Alexandru Lăutaru, va fi preşedintele comisiei pentru urbanism. Pe de altă parte, Ioan Rus, cel care s-a clasat pe locul doi în cursa electorală pentru desemnarea primarului Petroşaniului, va conduce comisia pentru servicii publice şi comerţ. Mircea NISTOR

M

ircia Muntean a renunțat la funcția de consilier județean și va rămâne consilier local al municipiului Deva.

care reprezintă PDL-ul cu care ne-am obișnuit în ultimii opt ani”. ”PDL nu poate conduce decât prin forță și constrângere, iar astăzi încearcă prin forță să boicoteze ceea ce clamau cu ani în urmă”, mai spune senatorul. ”Traian Băsescu și PDL ne anunță, practic, de pe acum, că nu vor recunoaște votul a milioane de români și că vor sfida decizia alegătorilor. Boicotul referendumului este un atentat la democrație, este un gest grav și iresponsabil de negare a democrației, un gest disperat, ultima încercare irațională a lui Băsescu de a se agăța cu orice preț de putere. Boicotul este o strategie a disperării din partea unui personaj politic care știe că va pierde și care știe că nu are niciun fel de șansă pentru a se întoarce la Cotroceni printrun vot democratic”, a declarat deputatul PNL Bogdan Țîmpău. Anamaria NEDELCOFF

Fostul primar al Devei a câștigat mandat de consilier și la județ și la Deva din partea USP. A fost validat în funcție în ambele foruri legislative locale și avea termen de 15 zile să renunțe la unul dintre mandate pentru a evita incompatibilitatea. “Sunt mai multe ședințe și cunosc mult mai bine problemele municipiului Deva pentru a candida la funcția de parlamentar în toamnă”, a declarat Mircia Muntean. (O.P.)


Puncte cardinale 9

Valea Jiului, amintiri din secolul trecut. Jubileu.

75 de ani (1935) de când Coloana Infinitului

a prins viață cu Brâncuși la Petroșani

Î

n anul 1937, Ștefan GeorgescuGorjan era inginer-șef la Atelierele Centrale Petroșani (A.C.P.), fost URUMP sau IUMP. Avea pe atunci 32 de ani, era fiul lui Ion Georgescu-Gorjan, unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Constantin Brâncuși, căruia marele artist i-a modelat un bust în anul 1902. Cu câteva intermitențe, inginerulșef de la A.C.P. a urmărit în perioada 1935-37 procesul de creștere a Coloanei, opera capitală a lui Brâncuși, pentru a trăi apoi intens, alături de artist toate căutările și încercările de conturare a capodoperei, fiind și conducător al colectivului de proiectare, execuție și montare a Coloanei la Tg. Jiu. Cameră modestă, viață de spartan Iată cum povestește inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan despre perioada petrecută de Constantin Brâncuși la Petroșani. Ștefan Georgescu-Gorjan (19051985) absolvă în 1927 cursurile Şcolii Politehnice din Bucureşti. În anii 1924 şi 1925 a urmat, timp de trei semestre, şi cursurile Facultăţii de Filozofie, precum şi ale Facultăţii de Litere (lingvistică). A audiat de asemenea conferinţe de Istoria Artei, ţinute în fiecare joi seara de prof. Tzigara-Samurcaş, în amfiteatrul Fundaţiei. A practicat, în principal, profesiunea de inginer, din 1928 până în 1941, ca şi după 1949, până la pensionare. A fost fiul unuia din cei mai buni prieteni ai lui Brâncuşi – Ion Georgescu Gorjan (1869-1951), al cărui bust modelat de Brâncuşi în 1902 se găseşte în patrimoniul „Muzeului de Artă al României”. A fost inginer şef la Atelierele Centrale Petroşani (azi Consorţiul C.B.C.) şi neoficial – ajutorul directorului atelierelor, ing. Matei Bălănescu; l-a cunoscut pe Brâncuşi încă din 1914 şi a colaborat cu el începând din 1935. În 1937 a conlucrat cu marele artist la realizarea operei capitale – „Coloana Infinită”, în calitate de conducător al colectivului de proiectare, execuţie şi montare a Coloanei la Târgu Jiu. „Am urmărit – îşi aminteşte Şte-

fan Georgescu-Gorjan – pe o perioadă îndelungată (din 1935 până în 1937), dar cu mari intermitenţe: ianuarie 1935 (Paris), decembrie 1936 (Paris), începutul lui iulie 1937 (Paris), procesul de creaţie al operei capitale a lui Brâncuşi, pentru a trăi apoi, cu intensitate, împreună cu artistul, toate căutările acestuia, toate încercările de conturare a capodoperei, secondându-l în august 1937, când am locuit în aceeaşi casă, zi de zi, oră cu oră. Da, am lucrat cu Brâncuşi, asistându-l, supus şi cu veneraţie clipă de clipă. M-am frământat odată cu el, am împărtăşit cu el emoţiile, căutările, dar şi clipa iluminată când a atins ceea ce el credea că este – şi este! – soluţia perfectă”. „...I-am oferit artistului, – continuă ing. Ştefan Georgescu -Gorjan – în locuinţa mea din Petroşani, strada Cloşca nr. 2, camera de oaspeţi, dar el a preferat să doarmă pe un divan în „camera de zi” – o odaie simplu mobilată în care se găsea o masă mare, pe care se puteau întinde uriaşele coli de hârtie de desen sau calc, decupate din suluri”. „Alegerea camerei celei mai modeste era în concordanţă cu modul de viaţă aproape spartan, al sculptorului. Tot atât de simplu trăia el şi la Paris, în atelierul din Impasse Ronsin. Chiar de-a doua zi, „rosturile” casei mele de burlac erau complet răsturnate: intrase în vigoare convenţia potrivit căreia, pe tot timpul cât avea să-mi fie musafir, Brâncuşi prelua rolul de conducător exclusiv al gospodăriei. Această măsură revoluţionară a fost resimţită, în sensuri cu totul diferite, de femeia de serviciu şi de „mezinul” casei. Femeia de serviciu, care era o excelentă bucătăreasă, şi-a văzut încălcate toate atribuţiile, rolul ei reducându-se la acela de purtătoare a coşului de cumpărături, când îl însoţea pe Brâncuşi la piaţă, în fiecare dimineaţă, după plecarea mea la Ateliere. „Mezinul”, favorizat în mod nesperat de prezenţa artistului, era un frumos căţel „Spitz”, de rasă pură, căruia până la venirea lui Brâncuşi, îi era interzis accesul în camerele de locuit, fiind admis numai în vestibul şi în bucătărie. Căţelul, care răspundea la banalul nume de „Pufi”, s-a văzut, de la o zi la alta, ridicat la rangul de favorit al sculptorului – mare iubitor de animale. „Pufi” îi amintea de căţeluşa lui, Polaire. Timp de o lună, rântaşurile, gulaşurile, şniţelele cu sos de smântână, papricaşurile de pui ardeleneşti, au fost detronate şi înlocuite cu mâncăruri frugale, compuse din legume şi zarzavaturi fierte sau crude, din fripturi la grătar, mămăliguţă pripită cu brânză şi smântână, salate şi fructe. În camera lui Brâncuşi, scrumierele erau veşnit ticsite cu mucuri de

ţigări, iar cafelele turceşti, vestitele cafele pregătite de el, se succedau la intervale scurte. Primele zile ale lunii august au fost ocupate cu o serie de încercări de stabilire a dimensiunilor Coloanei, pornind de la un anumit „modul” – sau dimensiune de bază – a elementului. Brâncuşi folosea pentru element şi denumirea sugestivă de „mărgea”. După definitivarea proporţiilor modelului, tâmplarii de modele de la ATELIERELE CENTRALE Petroşani au primit o schiţă cu dimensiunile elementului brut, având lăsat în plus un destul de mare adaos, care avea să permită sculptorului să scoată din bardă curburile imperceptibile ale suprafeţelor laterale ale „mărgelei”. ”La plecarea din Petroșani, Brâncuși nu avea nici bani de tren!” Brâncuşi şi-a petrecut multe zile în mijlocul muncitorilor din atelierul de tâmplărie, de modele, ataşat turnătoriei, până a reuşit să dea modelului de lemn „fini”ul dorit. El avea o extraordinar de mare răbdare: când lucra, făcea impresia că oficiază – ca un sacerdot, ca un iluminat. Nu se pripea, chibzuia fiecare mişcare a mâinilor, ca şi unghiul de atac şi intensitatea de izbire a instrumentului tăietor. Era foarte prietenos cu muncitorii, cu care lucra cot la cot, îmbrăcat într-o bluză scurtă de atelier. Îndemânatic la orice, vechi absolvent al unei Şcoli de Meserii, Brâncuşi se socotea – şi era – tot atât meşteşugar, cât şi artist. Sunt bine cunoscute conştinciozitatea, migala, răbdarea nesfârşită, pe care le punea, le cheltuia până la epuizare, în tot ce făcea: ele oglindesc grija şi strădania artistului de a obţine linii, contururi, su-

prafeţe perfecte şi acordate cu sensibilitatea sa vibrantă, cu legile asteticii sale proprii, care avea să revoluţioneze sculptura, aflată în echilibru instabil la cumpăna dintre vechi şi foarte nou. În timpul celor peste 30 de zile cât m-am bucurat de prezenţa şi inti-

mitatea unuia dintre cei mai mari artişti ai vremii noastre, l-am cunoscut pe Brâncuşi aşa cum era: un om blând, potolit, dar foarte hotărât şi uneori susceptibil, ducând un trai simplu şi sănătos şi având un umor de rară calitate. Brâncuşi era un minunat povestitor: seri întregi mi-a descris amănuntele şederilor sale în Statele Unite, mi-a zugrăvit cu un haz irezistibil viaţa de fast a milionarilor în dolari, în contrast izbitor cu obiceiurile sale simple, la care nu înţelegea să renunţe nici în somptuoasele reşe-

dinţe ale Venderbilţilor sau Mellonilor. Cu toate acestea adoptase, de la americani, un obicei: acela de a coresponda prin telegrame (el le spunea „depeşe”). Cât timp a stat la Petroşani, a întreţinut un schimb aproape zilnic de telegrame cu o prietenă a sa din Franţa. Telegramele şi le ducea singur la poştă, la scurt timp după ce poştaşul cu telegrame îi aducea o proaspătă „depeşă”. Dar zilele în care am trăit sub semnul lui Brâncuşi au trecut repede. A venit ora plecării, marcată de un fapt banal, dar semnificativ pentru dezinteresarea materială a artistului în legătură cu acel ansamblu fără preţ pe care el l-a dăruit Gorjului. Brâncuşi, la plecarea din Petroşani, nu avea nici bani de tren! Mi-a cerut un împrumut 2.000 de lei, sumă pe care mi-a restituit-o ulterior. La despărţire mi-a făcut din nou numeroase recomandări, cu privire la turnarea de probă a elementelor, la materializarea lor, la precizia îmbinării şi la alte amănunte referitoare la Coloană. Ne-am revăzut la Târgu Jiu, peste două luni, în noiembrie...”. „Dar – conchide Ştefan Georgescu-Gorjan – în afară de emoţiile transmise de Brâncuşi am trăit intens şi emoţiile mele proprii. Am fost copleşit de marea răspundere ce apăsa asupra mea când, după ce Brâncuşi a părăsit Petroşanii şi ţara, la 2 septembrie 1937, pentru a nu reveni decât spre începutul lui noiembrie acelaşi an, m-am găsit singur responsabil (în adevăratul sens al cuvântului) de execuţia rapidă şi în bune condiţiuni a Coloanei...”. Genu TUȚU


10 Hunedoara noastra

Hunedoara noastra 11 mea aceea, Avram Iancu se număra printre fruntaşii intelectualităţii româneşti, fiind totodată unul dintre organizatorii adunărilor de la Blaj şi liderul armatelor de ţărani şi mineri din Munţii Apuseni. Din cauza faptului că guvernul ungar nu a aprobat acordarea libertăţi naţionale românilor transilvăneni ci, dimpotrivă, a mizat pe unirea Transilvaniei cu Ungaria, ţărănimea din spaţiul Apusenilor s-a ridicat la luptă, iar Avram Iancu a devenit conducătorul armatei transilvănene împotriva revoluţiei maghiare. Alături de ţăranii săi, Avram Iancu a respins multe atacuri ale maghiarilor în perimetrul acestor munţi, inamicii fiind mult mai mulţi la număr şi mult mai bine înarmaţi. Astfel şi-a câştigat Avram Iancu renumele de Crai al Munţilor.

În ţara lui Avram Iancu

Z

arandul, o ţară mică aflată în inima alteia mai mari, se întinde la poalele şi pe culmile Apusenilor cu capitala în Ţebea, satul hunedorean ce a desăvârşit pagini întregi ale istoriei naţionale. Hotarele acesteia se întrepătrund cu Ţara Moţilor, cunoscută şi sub denumirea de Ţara de Piatră, răsfirată la poalele şi pe culmile Apusenilor, fiind parte integrantă a acestor munţi ce cuprind

extremităţile mai multor judeţe: Alba, Cluj, Arad, Bihor şi, fireşte, Hunedoara. Cei aflaţi pe văile Crişului se mai numesc şi “crişeni” însă comunităţile umane din zona Bradului, a Ţebei, a Vaţei – fie ea de Jos ori de Sus – se proclamează moţi, din neamul eroului Avram Iancu, dar şi crişeni, urmaşi de-ai răsculaţilor Horia, Cloşca şi Crişan. Renumele acestei comunităţi de oameni simpli este încununat

de vitejia moţilor care s-au răzvrătit împotriva nobilimii asupritoare, în numele libertăţii. În onoarea eroilor care au luptat pentru neatârnarea neamului din “Tara de piatră”, a fost delimitat simbolic “Panteonul Moţilor”, ce reuneşte în perimetrul său mormintele oştenilor morţi în luptele din Primul Război Mondial. În centrul acestui spaţiu sacru se află, insă, monumentul funerar al liderului revoluţiei de eliberare naţională a românilor

transilvăneni, fruntaş al intelectualităţii romaneşti ardelene de la 1848, Crăişorul Munţilor Apuseni – Avram Iancu. Acesta îşi poartă mai departe nemurirea între filele istoriei autohtone şi-n urma lui reverberează încă idealul libertăţii. Pentru hunedoreni, însă, Avram Iancu înseamnă mult mai mult decât istorie – pentru aceştia, comandantul armatei transilvănene de la 1848, a rămas peste timp amfitrionul acestor meleaguri, martore tăcute ale luptei pentru independenţa naţională. Aşa cum în Ţebea mormântul îndrăgitului revoluţionar desăvârşeşte panteonul Zarandului, Valea Arieşului îşi are templul său, Casa Iancului. Cel ce avea să îndemne transilvănenii în lupta pentru neatârnare s-a născut în anul 1824, în comună Vidra de Sus, fiu al pădurarului Alexandru Iancu, promovat mai târziu jude domenial. Destinul tânărului nici nu putea fi altul: fratele bunicului său a fost însuşi Horea, unul dintre conducătorii răscoalei ţărăneşti de la 1784 din Transilvania. În casa unde Avram a crescut, timpul şi-a aflat popasul istoric, iar pereţii între care odinioară eroul din Apuseni a devenit bărbat, sunt astăzi iconostas pentru moţii

liberi şi sanctuar al identităţii transilvănene, ferită de lăcomia revoluţionarilor maghiari, ce au râvnit munţii, plaiurile, şesurile şi apele noastre. Tânărul Avram Iancu şi-a desăvârşit studiile în cadrul Facultăţii de Drept din Cluj, iar în anul 1848 a luat cu brio examenul de avocat. Pe vre-

S-a spus despre Avram Iancu că după 1850 şi-ar fi pierdut minţile şi cutreiera pădurile Apusenilor cântând din fluier. Acest lucru este contrazis de însuşi propriul său testament, scris cu luciditate, coerenţă şi multă profunzime, în iarna anului 1850 – “Unicul dor al vieţii mele fiind ca să-mi văd naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acuma, durere fără mult succes, ba tocma acuma cu întristare văd, că speranţele mele

şi jertfă adusă se prefac în nimica. Nu ştiu câte zile mai pot avea ; un fel de presimţire îmi pare că mi-ar spune, ca viitorul este nesigur. Voiesc dar şi hotărât dispun, ca după moartea mea, toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul naţiunii, pentru ajutor la înfiinţarea unei academii de drepturi; tare crezând, ca luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile naţiunii mele.” Câmpeni, 20 dec. 1850 În 10 septembrie 1872, cântecul lui Avram Iancu din legendarul fluier avea să fie ascultat doar de îngerii ce l-au însoţit în grădina lui Dumnezeu. Nouă, românilor de astăzi, descendenţi liberi şi cu puterea democratică în mâini, ne-a mai rămas doar mormântul acestui vizionar pentru care deplinătatea dreptului civil şi politic a fost un ideal îndrăzneţ şi admirabil. Simbolurile istorice care reliefează piatra mortuară aşezată deasupra trupului său vorbesc de la sine despre ceea ce reprezintă Avram Iancu în memoria colectivă a românilor. Un etalon al sacrificiului, identităţii naţionale şi cutezanţei, ce poartă pentru eternitate pecetele regeşti ale preţuirii supreme sabia şi cununa de lauri. Revoluţia în care Avram Iancu a crezut şi la care a îndemnat armata românilor transilvăneni a constituit, practic, un angajament asumat în numele libertăţii, iar lupta a fost purtată sub protecţia bunului Dumnezeu. Semn al credinţei de nestăvilit în divinitate, lângă mormântul Craiului din Apuseni veghează şi astăzi crucea singurului lăcaş de cult transilvănean ce pe vremea dominaţiei străine avea zugrăvit pe boltă tricolorul românesc, dovadă a instinctului de conservare a identităţii naţionale şi religioase de care au dat dovadă oamenii Apusenilor. Un alt simbol al trecutului istoric îl constituie Crucea de piatră din Pădurea Bouarie – ridicată de localnici în memoria

celor sacrificaţi în numele idealului de libertate. Crucea marchează drumul spre locul numit „La Furci”, situat la marginea pădurii Bouarie, unde au fost spânzuraţi mai mulţi fruntaşi ai revoluţionarilor români de la 1848 – 1849. Pelerinajul istoric nu poate ocoli Casa Muzeu “Avram Iancu” din Baia de Criş, ridicată pe locul în care s-a aflat brutăria lui Ioan Stupina şi unde Avram Iancu şi-a dat ultima suflare în toamna anului 1872. Muzeul reuneşte mai multe obiecte ce amintesc de viaţa Crăişorului Munţilor, întrunind o veritabilă expoziţie de istorie naţională. Mai multe documente vechi şi fotografii de epocă expuse în acest mic muzeu reliefează rolul lui Avram Iancu în revoluţia din 1848-1849, iar diversele obiecte - de mobilier, uz casnic, îmbrăcăminte şi ţesături vorbesc de la sine despre specificul şi unicitatea istorică şi culturală a Ţării Zarandului. Poposim din nou în Panteonul Moţilor, vegheat de biserica satului, a cărei cruce purtată de veacuri deasupra cimitirului stă mărturie credinţei de neclintit în Dumnezeu. Lângă sfântul lăcaş se odihneşte pentru eternitate viteazul Iancu, troiţa să dominând ieşirea dinspre Apus a bisericii, flancată de două tunuri ce străjuiesc simbolic eroul moţilor. Spre a desăvârşi solemnitatea acestui templu consacrat cutezătorilor sacrificaţi pe altarul libertăţii, panteonul

adăposteşte Gorunul lui Horea, martorul tăcut al durerilor, nedreptăţilor şi speranţelor acestor oameni hăituiţi de clasele privilegiate. În anul 1784, Vasile Ursu Nicola, unchi de-al Crăişorului Munţilor, şi-a îndemnat la luptă iobagii moţi, de sub coroanele gorunului din Ţebea. Vicisitudinile vremii au doborât arborele, insă simbolul său s-a încăpăţânat să rămână vertical sub greutatea veacurilor. În urmă cu peste 80 de ani a fost legat cu cercuri de oţel şi cimentat în interior, insă o furtună puternică i-a învins nemurirea. În prezent, cofragul de beton a preluat atributele simbolice ale fostului gorun, lângă care au fost plantaţi alţi puieţi spre a purta pe ramurile lor paginile trecutului din Ţebea, capitala moţilor, “inimă de neam şi de ţară”. Ţinutul Zarandului înfiripa un areal inegalabil al tării nostre, cu multe avuturi naturale, rustice, cu intonaţii patriarhale,

neschimbate sub graba timpului. Aparenta izolare a moţilor în codrii aspri dar protectori a fost mai mult decât prielnică, ocrotindu-le identitatea spirituală şi înfăţişându-i drept vajnici păstrători ai conştiinţei trecutului naţional. În casele clădite de oamenii locului, meşteşugite cu suflet şi trudă, cresc astăzi pruncii Apusenilor, moţii de mâine, urmaşii lui Horea şi lui Iancu. Potrivit istoricilor, pe la 1860, Ilie Măcelariu, unul dintre prietenii lui Avram Iancu, l-a invitat pe eroul moţilor să participle la o întâlnire a foştilor revoluţionari naţionalişti. „Dar numai la Alba Iulia, şi nu mai departe!” a convenit Iancu. În momentul plecării, însă, moţii l-au rugat stăruitor pe Crăişor să rămână alături de el, implorând: “Tu să rămâi la noi şi să ţii cu noi, nimeni să nu te ducă de aici!”… Iar Iancu a rămas cu ei, pe vecie! Claudia NICHIȚELEA


10 Hunedoara noastra

Hunedoara noastra 11 mea aceea, Avram Iancu se număra printre fruntaşii intelectualităţii româneşti, fiind totodată unul dintre organizatorii adunărilor de la Blaj şi liderul armatelor de ţărani şi mineri din Munţii Apuseni. Din cauza faptului că guvernul ungar nu a aprobat acordarea libertăţi naţionale românilor transilvăneni ci, dimpotrivă, a mizat pe unirea Transilvaniei cu Ungaria, ţărănimea din spaţiul Apusenilor s-a ridicat la luptă, iar Avram Iancu a devenit conducătorul armatei transilvănene împotriva revoluţiei maghiare. Alături de ţăranii săi, Avram Iancu a respins multe atacuri ale maghiarilor în perimetrul acestor munţi, inamicii fiind mult mai mulţi la număr şi mult mai bine înarmaţi. Astfel şi-a câştigat Avram Iancu renumele de Crai al Munţilor.

În ţara lui Avram Iancu

Z

arandul, o ţară mică aflată în inima alteia mai mari, se întinde la poalele şi pe culmile Apusenilor cu capitala în Ţebea, satul hunedorean ce a desăvârşit pagini întregi ale istoriei naţionale. Hotarele acesteia se întrepătrund cu Ţara Moţilor, cunoscută şi sub denumirea de Ţara de Piatră, răsfirată la poalele şi pe culmile Apusenilor, fiind parte integrantă a acestor munţi ce cuprind

extremităţile mai multor judeţe: Alba, Cluj, Arad, Bihor şi, fireşte, Hunedoara. Cei aflaţi pe văile Crişului se mai numesc şi “crişeni” însă comunităţile umane din zona Bradului, a Ţebei, a Vaţei – fie ea de Jos ori de Sus – se proclamează moţi, din neamul eroului Avram Iancu, dar şi crişeni, urmaşi de-ai răsculaţilor Horia, Cloşca şi Crişan. Renumele acestei comunităţi de oameni simpli este încununat

de vitejia moţilor care s-au răzvrătit împotriva nobilimii asupritoare, în numele libertăţii. În onoarea eroilor care au luptat pentru neatârnarea neamului din “Tara de piatră”, a fost delimitat simbolic “Panteonul Moţilor”, ce reuneşte în perimetrul său mormintele oştenilor morţi în luptele din Primul Război Mondial. În centrul acestui spaţiu sacru se află, insă, monumentul funerar al liderului revoluţiei de eliberare naţională a românilor

transilvăneni, fruntaş al intelectualităţii romaneşti ardelene de la 1848, Crăişorul Munţilor Apuseni – Avram Iancu. Acesta îşi poartă mai departe nemurirea între filele istoriei autohtone şi-n urma lui reverberează încă idealul libertăţii. Pentru hunedoreni, însă, Avram Iancu înseamnă mult mai mult decât istorie – pentru aceştia, comandantul armatei transilvănene de la 1848, a rămas peste timp amfitrionul acestor meleaguri, martore tăcute ale luptei pentru independenţa naţională. Aşa cum în Ţebea mormântul îndrăgitului revoluţionar desăvârşeşte panteonul Zarandului, Valea Arieşului îşi are templul său, Casa Iancului. Cel ce avea să îndemne transilvănenii în lupta pentru neatârnare s-a născut în anul 1824, în comună Vidra de Sus, fiu al pădurarului Alexandru Iancu, promovat mai târziu jude domenial. Destinul tânărului nici nu putea fi altul: fratele bunicului său a fost însuşi Horea, unul dintre conducătorii răscoalei ţărăneşti de la 1784 din Transilvania. În casa unde Avram a crescut, timpul şi-a aflat popasul istoric, iar pereţii între care odinioară eroul din Apuseni a devenit bărbat, sunt astăzi iconostas pentru moţii

liberi şi sanctuar al identităţii transilvănene, ferită de lăcomia revoluţionarilor maghiari, ce au râvnit munţii, plaiurile, şesurile şi apele noastre. Tânărul Avram Iancu şi-a desăvârşit studiile în cadrul Facultăţii de Drept din Cluj, iar în anul 1848 a luat cu brio examenul de avocat. Pe vre-

S-a spus despre Avram Iancu că după 1850 şi-ar fi pierdut minţile şi cutreiera pădurile Apusenilor cântând din fluier. Acest lucru este contrazis de însuşi propriul său testament, scris cu luciditate, coerenţă şi multă profunzime, în iarna anului 1850 – “Unicul dor al vieţii mele fiind ca să-mi văd naţiunea mea fericită, pentru care după puteri am şi lucrat până acuma, durere fără mult succes, ba tocma acuma cu întristare văd, că speranţele mele

şi jertfă adusă se prefac în nimica. Nu ştiu câte zile mai pot avea ; un fel de presimţire îmi pare că mi-ar spune, ca viitorul este nesigur. Voiesc dar şi hotărât dispun, ca după moartea mea, toată averea mea mişcătoare şi nemişcătoare să treacă în folosul naţiunii, pentru ajutor la înfiinţarea unei academii de drepturi; tare crezând, ca luptătorii cu arma legii vor putea scoate drepturile naţiunii mele.” Câmpeni, 20 dec. 1850 În 10 septembrie 1872, cântecul lui Avram Iancu din legendarul fluier avea să fie ascultat doar de îngerii ce l-au însoţit în grădina lui Dumnezeu. Nouă, românilor de astăzi, descendenţi liberi şi cu puterea democratică în mâini, ne-a mai rămas doar mormântul acestui vizionar pentru care deplinătatea dreptului civil şi politic a fost un ideal îndrăzneţ şi admirabil. Simbolurile istorice care reliefează piatra mortuară aşezată deasupra trupului său vorbesc de la sine despre ceea ce reprezintă Avram Iancu în memoria colectivă a românilor. Un etalon al sacrificiului, identităţii naţionale şi cutezanţei, ce poartă pentru eternitate pecetele regeşti ale preţuirii supreme sabia şi cununa de lauri. Revoluţia în care Avram Iancu a crezut şi la care a îndemnat armata românilor transilvăneni a constituit, practic, un angajament asumat în numele libertăţii, iar lupta a fost purtată sub protecţia bunului Dumnezeu. Semn al credinţei de nestăvilit în divinitate, lângă mormântul Craiului din Apuseni veghează şi astăzi crucea singurului lăcaş de cult transilvănean ce pe vremea dominaţiei străine avea zugrăvit pe boltă tricolorul românesc, dovadă a instinctului de conservare a identităţii naţionale şi religioase de care au dat dovadă oamenii Apusenilor. Un alt simbol al trecutului istoric îl constituie Crucea de piatră din Pădurea Bouarie – ridicată de localnici în memoria

celor sacrificaţi în numele idealului de libertate. Crucea marchează drumul spre locul numit „La Furci”, situat la marginea pădurii Bouarie, unde au fost spânzuraţi mai mulţi fruntaşi ai revoluţionarilor români de la 1848 – 1849. Pelerinajul istoric nu poate ocoli Casa Muzeu “Avram Iancu” din Baia de Criş, ridicată pe locul în care s-a aflat brutăria lui Ioan Stupina şi unde Avram Iancu şi-a dat ultima suflare în toamna anului 1872. Muzeul reuneşte mai multe obiecte ce amintesc de viaţa Crăişorului Munţilor, întrunind o veritabilă expoziţie de istorie naţională. Mai multe documente vechi şi fotografii de epocă expuse în acest mic muzeu reliefează rolul lui Avram Iancu în revoluţia din 1848-1849, iar diversele obiecte - de mobilier, uz casnic, îmbrăcăminte şi ţesături vorbesc de la sine despre specificul şi unicitatea istorică şi culturală a Ţării Zarandului. Poposim din nou în Panteonul Moţilor, vegheat de biserica satului, a cărei cruce purtată de veacuri deasupra cimitirului stă mărturie credinţei de neclintit în Dumnezeu. Lângă sfântul lăcaş se odihneşte pentru eternitate viteazul Iancu, troiţa să dominând ieşirea dinspre Apus a bisericii, flancată de două tunuri ce străjuiesc simbolic eroul moţilor. Spre a desăvârşi solemnitatea acestui templu consacrat cutezătorilor sacrificaţi pe altarul libertăţii, panteonul

adăposteşte Gorunul lui Horea, martorul tăcut al durerilor, nedreptăţilor şi speranţelor acestor oameni hăituiţi de clasele privilegiate. În anul 1784, Vasile Ursu Nicola, unchi de-al Crăişorului Munţilor, şi-a îndemnat la luptă iobagii moţi, de sub coroanele gorunului din Ţebea. Vicisitudinile vremii au doborât arborele, insă simbolul său s-a încăpăţânat să rămână vertical sub greutatea veacurilor. În urmă cu peste 80 de ani a fost legat cu cercuri de oţel şi cimentat în interior, insă o furtună puternică i-a învins nemurirea. În prezent, cofragul de beton a preluat atributele simbolice ale fostului gorun, lângă care au fost plantaţi alţi puieţi spre a purta pe ramurile lor paginile trecutului din Ţebea, capitala moţilor, “inimă de neam şi de ţară”. Ţinutul Zarandului înfiripa un areal inegalabil al tării nostre, cu multe avuturi naturale, rustice, cu intonaţii patriarhale,

neschimbate sub graba timpului. Aparenta izolare a moţilor în codrii aspri dar protectori a fost mai mult decât prielnică, ocrotindu-le identitatea spirituală şi înfăţişându-i drept vajnici păstrători ai conştiinţei trecutului naţional. În casele clădite de oamenii locului, meşteşugite cu suflet şi trudă, cresc astăzi pruncii Apusenilor, moţii de mâine, urmaşii lui Horea şi lui Iancu. Potrivit istoricilor, pe la 1860, Ilie Măcelariu, unul dintre prietenii lui Avram Iancu, l-a invitat pe eroul moţilor să participle la o întâlnire a foştilor revoluţionari naţionalişti. „Dar numai la Alba Iulia, şi nu mai departe!” a convenit Iancu. În momentul plecării, însă, moţii l-au rugat stăruitor pe Crăişor să rămână alături de el, implorând: “Tu să rămâi la noi şi să ţii cu noi, nimeni să nu te ducă de aici!”… Iar Iancu a rămas cu ei, pe vecie! Claudia NICHIȚELEA


12 Regional

Ron, omul care a legat Australia de Cluj

Povestea incredibilă a iubirii pentru o motocicletă

A

pornit din Australia și vineri pe la apus a ajuns în Turda. Motocicliștii de aici, prietenii lui, l-au adus pe drumuri ocolite, peste dealurile de la Buru, ca să nu-l lovescă tirurile. A doua zi aveau parada motocicletelor de Epocă. Seara, s-au adunat în jurul lui Ron și până târziu au depănat povești despre motociclete. De fapt, povești despre câte lucruri poate face un om când vrea cu adevărat ceva. Ron pleacă singur la drum. Întotdeauna singur. Are și el șaptezeci de ani, dar îi place să trăiască intens această experiență. Doar el și motocicleta lui, cea mai veche motocicletă funcțională din lume, face suta de ani! Descoperă oameni, locuri neștiute, vede și simte într-o călătorie cât încă întro viață. Așa că Ron are mai multe vieți: India, Nepal, Iran, Pakistan, Bulgaria, Turcia, România… Călătoriile lui seamănă cu ale lui Don Quijote. Încalecă pe Effie (e numele pe care i l-a dat motocicletei) și pornește în căutarea necunoscutului. Așa a ajuns și în România, o țară despre care nu

știa mai nimic, dar care l-a surprins plăcut pentru că peste tot oamenii îl întâmpinau zâmbind și vorbeau cu el, ca și cu unul de-al lor. „Aveți o țară splendidă!” spune Ron și ochii i se luminează. „Am văzut locuri care m-au uluit și pe care n-o să le uit până la sfârșitul vieții, iar după aceea, poate că tot n-o să le uite Effie…”

Effie și Ron, o poveste incredibilă de dragoste și călătorie Effie este o motocicletă. Are suta de ani. Fiind cea mai bătrână motocicletă funcțională din lume, putem spune că este mai mult un miracol, decât un vehicul. Dacă ați vedea-o, ați iubi-o pe loc. Deși pare slăbuță, poate chiar scheletică, i se văd toate măruntaiele, are un aer sobru, de iapă pur-sânge ajunsă la bătrânețe. Noblețea i se vede pe chip! S-a născut dintr-un motor pe care un prieten i l-a dat lui Ron, cu mulți, mulți ani în urmă. Apoi, garajul lui Ron a ajuns un fel de burtă din care, după

patruzeci de ani, s-a născut Effie. Atâta i-a luat lui Ron să culeagă bucățile trupului ei risipite prin lume și să i le pună la loc. Vă dați seama, ce mult trebuie să o iubești ca să o aștepți patruzeci de ani? După ce a fost gata, australianul a pornit să-i arate lumea despre care el însuși auzise doar din povești. De atunci, Ron și Effie, ultima motociccletă „vie” care a ieșit acum un veac pe porțile Fabrique Nationale din Belgia, trăiesc împreună aventura plecării și întoarcerii din lunga lor călătorie. Asemeni lui Ulise, Ron găsește întotdeauna drumul spre casă și locul unde se odihnește Effie. Pentru ca apoi să pornească din nou la drum, chemați de forța nevăzută a pasiunii. Ron s-a născut în Noua Zeelandă. I-ar plăcea ca şi motorul, dacă ar ajunge într-un muzeu, să fie unul de acolo, de la el de acasă. Dar nu prea curând, Effie încă mai poate „trăi” înainte să ajungă într-un muzeu!Sentimentele de adrenalină oferite de motoarele puternice, mari, îl atrag, însă rămâne fanul motoarelor de aceeaşi vârstă cu el.

18 ani am avut prima motocicletă pe care am dus-o acasă. Părinţii nu pot spune că m-au aprobat sau înţeles

mai mult ea m-a găsit pe mine. Atunci lucram la atelier de reparaţii şi într-o zi a venit un client. Văzând că am mai multe motociclete vechi m-a întrebat dacă aş fi interesat de motorul de FN. M-am dus împreună cu el, l-am văzut, mi-a plăcut şi atunci mi l-a dat mie. Aşa a început totul. Apoi am început să caut piese peste tot în lume. Am găsit treptat fiecare părticică, am văzut-o pe bucăţele. A fost un proces care a durat 40 de ani.

Faimosul Old Bloke trece prin România cu motocicleta lui pentru a participa la Întalnirea Est-Europeană a motocicletelor de Epocă la Turda. A pornit din Australia cu o motocicletă de 100 de ani - considerată cea mai veche motocicletă funcțională din lume. A străbătut Nepal, India, Pakistan, Iranul, Turcia, Bulgaria și vine în România. Dar cine e Old Bloke (tipul în vârstă)? Ron Fellowes se apropie de 70 de ani. Spune că asta nu îl face mai înțelept, dar dovedește că s-a dat puțin cu motorul la viața lui, în jurul blocului de vreo cateva ori și a și căzut. În anii ‘80 a călătorit cu soția 200.000 de km prin 24 de țări. Acum călărește un FN (Fabrique Nationale) din 1910, făcută în Belgia. Călătorește din Australia spre Belgia pentru a sărbători cei 100 de ani ai motocicletei lui în țara ei de baștină. Îl va întâmpina regele Belgiei pentru a-l felicita.

– Ron, cum ai descrie sentimentul pe care îl ai pe motocicletă? – E ca un drog legal! Prima motocicletă am avut-o la 13 14 ani, fără ştirea părinţilor, am cumpărat-o de la un prieten şi o ţineam la el în garaj, iar de fiecare dată când aveam ocazia să plec de acasă, mergeam şi o luam de acolo şi mă plimbam. Asta se întâmpla cam o dată pe săptămână. La

niciodată complet, în ciuda faptului că şi tatăl meu a avut o motocicletă la vârsta de 17 ani. De motocicleta asta nu am dat eu,

– Dacă ești atât de statornic în pasiunea pentru motoare, cum a fost cu femeile? – Pe soţia mea am întâlnit-o în urmă cu 47 de ani. Eram şofer de tir atunci. Prima dată am trecut pe lângă ea şi am claxonat-o, a doua oară am claxonat-o şi i-am tras cu ochiul, iar a treia oară am invitat-o în oraş şi ea a acceptat. După trei săptămâni ne-am căsătorit. A fost o conexiune imediată.

– Cu cine călătorești? Nu ți-e teamă de necunoscut? – Călătoresc singur. Îmi place să trăiesc intens această experienţă, să simt natura. E o evadare din realitate. Să călătoreşti în grup este mai dezavantajos, nu toţi membrii merg cu aceeaşi viteză, fiecare vrea să oprească pentru diferite necesităţi şi astfel drumul nu mai are acelaşi ritm. A fi un motociclist nu te îndepărtează de oameni, din contră, te apropie. De fiecare dată când opreşti undeva cu motorul, oamenii sunt interesaţi, atraşi şi mereu vin să


Regional 13 te întrebe diverse chestii legate de motor. Aşa cunoşti lumea, chiar dacă eşti singur la drum. Soţia mea mă înţelege, chiar dacă ei îi e frică să conducă singură, iar acest motor e prea bătrân pentru a merge împreună pe el. Totuşi, uneori mă însoţeşte la drum, cu alt mijloc de transport. Astfel ne întâlnim la destinaţie şi fiecare are propria poveste cu privire la drumul parcurs.

– Care ar fi destinaţia de vis, poate cea care ar marca sfârşitul călătorului-motociclist? – Mi-ar plăcea să ajung în China, da. Dacă ar trebui să aleg acum dru-

”Când am ajuns în ţară am avut parte de cea mai frumoasă întâmpinare. Oameni pe care eu nu îi cunoşteam m-au primit cu zâmbete şi pregătiţi. Eu nu îi cunoşteam, dar ei pe mine da. Am primit chiar şi un steag pe care l-am pus pe ghidonul motocicletei”.

– Și România, cum ai descrie-o? – Ei, am venit în România crezând că drumurile sunt foarte rele, aşa auzisem, am mai fost şi în Pakistan şi credeam că e ca acolo, dar spre surprinderea mea, aici sunt mult mai bune.

– Cât vei sta la noi? – Voi sta în România aproximativ trei săptămâni, am o hartă cu locuri care mi-au fost recomandate pentru a le vizita. Nu am un loc preferat, din câte am văzut până acum totul este minunat, oamenii sunt foarte ospitalieri, iar drumurile nu sunt nicidecum aşa de rele pe cum m-am aşteptat. Când am ajuns în ţară am avut parte de cea mai frumaosă întâmpinare. Oameni pe care eu nu îi cunoşteam m-au primit cu zâmbete şi pregătiţi. Eu nu îi cunoşteam, dar ei pe mine da. Am primit chiar şi un steag pe care l-am pus pe ghidonul motocicletei. Din fiecare ţară am primit câte unul, însă din nefericire, în urma drumului sunt prea murdare şi distruse, aşa că nu le pot păstra. Dacă ar fi să aleg între oameni şi motociclete, le-am alege pe amândouă. După fiecare călătorie de 6-7 luni în care sunt doar eu şi motocicleta, simt nevoia de a mă întoarce în realitate. A călători pe motocicletă e cu totul o evadare din cotidian, din realitate, intri într-o altă lume, aşa că la final simt nevoia de a mă întoarce acasă, de a sta puţin printre oameni. – Cui îi va rămâne motocicleta? – Am un fiu, însă el nu îmi împărtăşeşte această pasiune. Dacă va dori, îi voi lăsa lui moştenire motocicleta, dacă nu, aş vrea să găsesc o persoană care să o conducă în continuare. Nu mi-aş dori să ajungă într-un muzeu, nu încă. Încă mai poate fi condusă. Nu e chiar atât de greu să mergi pe motocicletă, totul vine din interior, trebuie să simţi. Dacă ştii să mergi pe bicicletă, cam la fel e şi cu motocicleta.

mul pentru ultima călătorie, China ar fi. Mi se pare un loc minunat. Nu cred că voi ajunge de vârsta motocicletei mele, nu pentru că nu mi-aş dori, dar sunt toate aceste impedimente fizice, ele survin inevitabil odată cu înaintarea în vârstă. 80 de ani mi se pare o vârstă la care m-aş putea retrage din „acest sport”. Am fost acum 4 zile pe Transfăgărăşan. E minunat ce am văzut acolo. Am rămas complet uimit! Am filmat cu o cameră ataşată de cască. Voi pune filmuleţele pe blogul meu, dacă mi-au ieşit bine. Sper că sunt la fel de frumoase precum a fost experienţa mea. A fost un pic dificil să urmez acest traseu, însă Adrian (din Bulgaria) m-a ajutat, mai ales la urcare, atunci când se încălzea motorul. Adrian este şi el un fan al motoarelor de epocă, acum are unul de 25 de ani. Nu l-ar da pe unul nou, chiar

dacă acelea sunt mai puternice, nu oferă acelaşi sentiment. – De ce ai nevoie pentru a pleca la drum în afară de motor, hartă şi sentimente? – De urările şi gândurile celor pe care îi întâlneşti în drumul tău. Aşa afli de cele mai frumoase locuri, fiecare om ştie despre un loc ascuns, inedit şi acelea se dovedesc a fi cele mai minunate locuri.După România, voi merge pe traseu prin Ungaria, Bulgaria, tot ce urmează, iar în septembrie voi merge la ultima întâlnire FN, din Germania. Şi acolo acest motor va fi cel mai vechi, va fi un fel de bunic al motoarelor. În octombrie va ajunge în Belgia pentru aniversarea motocicletei. Riscul este acela că nu se ştie niciodată unde se va opri. Dar din acest risc rezultă mereu un sentiment plăcut.

atâta amar de ani. Două poșetuțe laterale prinse de ghidon, o inscripție între roți și un steag al României în față. Effie ne rabdă să o sâcâim, o tragem de claxon, ne pozăm cu ea. În câteva minute în jurul nostru se adună lume. Ilie l-a cunoscut deja pe Ron, aseară, au făcut schimb de mailuri. Au povestit despre motociclete, are și el acasă una, o Mobră din 72. Participă în fiecare an la ziua motocicliștilor, nu scapă nici o ocazie. Și de vreo 10 ani de când Alin Todea, liderul lor, a avut ideea, se organizează în fiecare a treia duminică din iulie, parada motocicletelor de Epocă. Balul Doamnelor! Grupul lor, vreo treizeci de

lui îi plac motoarele, stă tot timpul lângă motocicletă. Poate vă surprinde, dar în Turda este un microb al motocicletelor, care bântuie de ani buni, poate chiar de pe vremea comunismului. „Și la Europa Liberă s-a vorbit despre noi”, spune Kepes Antal, aparent un vânzător de miere de albine, în realitate un colecționar de motoare, împătimit al lor. Are mai multe acasă, a avut o Jawa „în vremurile bune”, acum are trei, între care un Hoinar… Hoinarul este prima motocicletă românescă liberă de după căderea comunismului. Domnul Antal are rețineri însă față de motoarele puternice: „Te distrug, sunt moarte curată! Am mers cu așa ceva, îți smulg mâinile pur și simplu, așa de puternice sunt! Te doare inima, îți dau palpitații! Iar drumurile noastre sunt nesigure, avem cei mai necivilizați șoferi! Mai ales cei de tir! Se bagă în tine, te împing pînă la marginea drumului, te omoară!” Adalbert vine la restaurant, dar se oprește să mai tragă un ochi spre Effie. O studiază cu atenție și ne mărturisește că are și el acasă o Kawasaki Ninja, ceva special. „Aici, la noi, în Turda e o modă cu motocicletele, așa s-a pomenit, din generație în generație! De copil mă jucam cu ele!” Chiar și Angela, care servește cafeaua de dimineață pentru motocicliștii care au venit să-l vadă pe Ron, spune că fata ei are un prieten motociclist și Doamne, cât s-a speriat la început că s-o urca pe dihania aia și-o păți ceva! Dar încet-încet s-a obișnuit, acum nu i se mai pare nimic ciudat! „Cred că le vedeam așa pentru că scot un zgomot urât, dar motocicletele sunt și frumoase și urâte, la fel ca și stăpânii lor!” spune Angela. Iar bărbații se întorc surprinși spre ea: Ia te uită ce spune femeia asta!

S-a născut în Noua Zeelandă. I-ar plăcea ca şi motorul, dacă ar ajunge într-un muzeu, să fie unul de acolo, de la el de acasă. Sentimentele de zbor, adrenalina oferită de motoarele puternice, mari îl atrag, însă rămâne fanul motoarelor de aceeaşi vârstă cu el. Numele motorului este Effie pentru că seamănă, ca pronunție, cu FN. Printre destinaţiile din ţară unde vrea să ajungă, se numără Sibiu, Bucureşti, Piatra Neamţ.

– Ce i-ar sfătui Ron pe tinerii motociclişti? – Să plece la drum şi să simtă. Ne adunăm într-o curte umbroasă lângă Effie. Ne uităm la ea uluiți. Are claxon de alamă, aceeași șa de piele maronie cu urmele purtării omului,

motocicliști, are și un sediu, pe strada Coșbuc, unde se mai întâlnesc seara și discută. Chestiuni tehnice și de distracție! Anul acesta Ron le-a tăiat răsuflarea. „Este atât de curajos! Să ai un motor ca al lui și să pleci la drum atât de lung trebuie să fii tare de tot!”, crede Ilie. Pe umeri își poartă băiatul, pe Andrei. Și

Ruxandra Hurezean, Andrada Lăutaru – Transilvania Reporter


14 Cultura

Inspirație D

in când în când trebuie să mă opresc din scris şi să folosesc ascuţitoarea. Asta înseamnă un pic de suferinţă pentru creion, dar până la urmă, va fi mai ascuţit. Deci, să ştii să suporţi unele dureri, pentru că ele te vor face mai bun”, spunea Paolo Coelho în Povestea Creionului. Creionul a fost dintotdeauna folosit ca şi instrument principal în dezvăluirea imaginaţiei omului. Cu ajutorul lui, artistul reuşeste să transpună pe hârtie gândurile, emoţiile sau dorinţele sale, transmiţând astfel privitorului diferite trăiri şi stări emoţionale. La început creionul era confecţionat doar din grafit. Atingerea directă a grafitului făcea ca cel ce-l folosea să aibă o conexiune directă între el şi natură. Am spus natură, deoarece creioanele se mai numeau şi “pietre de însemnare” . Ne putem imagina că această denumire ar fi putut proveni şi din cauza faptului că lăsa urme serioase pe mâinile celui ce-l folosea sau doar pentru că proveneau din inima naturii.

Primele creioane erau de fapt nişte bucăţi de grafit tăiate sub forma unor mici baghete cu colţuri drepte. Ulterior, s-a apelat la înfăşurarea lor în sfoară, iar mai apoi s-au introdus în scobitori realizate din lemn, făcându-se astfel o separare între mină şi mâna utilizatorului. Datorită utilizării în masă a acestui instrument, resursele naturale de grafit au început să se diminueze considerabil, şi aşa, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, stocurile naturale se epuizau, făcând astfel loc creionului confecţionat dintr-un amestec de argilă moale şi pulbere de grafit care necesita arderea în cuptor. Creionul a suferit modificări semnificative, fiind astfel într-un fel sau altul şlefuit ca un suflet încercat prin flacăra focului. Natura este singura formă reală si pură de exprimare a unei opere de artă in-

CE MAI CITIM...

contestabile. Ea a fost şi este pentru toţi artiştii unica sursă de inspiraţie şi nu numai, oferind artistului chiar şi uneltele de care are nevoie in exprimarea sa. Natura, sau mai bine zis Dumnezeu, este cel care ne inspiră, uimindu-ne de fiecare dată prin complexitatea creației sale. Artistul, de cele mai multe ori, fiind inspirat de unicul Creator, ajunge să atingă o cotă a succesului atât de mare, încât uită cu uşurinţă de unde-i vine inspiraţia, încercând să renege sursa principală a succesului său, căutand şi bâjbâind aievea.

Creionu-n mână e tăcut Şi planşa încă este goală, Am început de mult să uit Natura ce mă înconjoară.

Creionu-n mână este altul Şi planşa bine conturată, Am început din nou să cred Ca viaţa este colorată.

Încep din nou să exersez, Dorinţa-n mine acum zace, Linii strâmbe eu trasez Şi gândurile nu-mi dau pace. De-ar fi viaţa un desen, M-aş strădui puţin mai tare Conturul să îl fac corect Si valoraţia mai încrezătoare.

“La creion nu este important lemnul sau forma lui exterioară, ci mina de grafit din interior. Tot aşa, îngrijeşte-te de ce se întâmplă înlăuntrul tău.” Paolo Coelho . Ioana GEORGESCU

Desenez şi apoi iar şterg, Încep să-mi pierd răbdarea, Foaia încep să o rulez Şi-o iau pe urmatoarea.

Pivnițele Vaticanului – Andre Gide

D

e ceva vreme, m-a tot frământat următoarea curiozitate: cum se face că o asemenea intrigă, un astfel de cumul de aventuri, nu au fost traspuse într-un film?

Poate căutările mele au fost minimaliste şi există un film bazat pe romanul lui Andre Gide, însă probabil că a fost mediocru transpus de vreme ce „Pivniţele Vaticanului” se pierd în umbra simbolurilor browniene. În principiu, a fost vorba despre o lectură de viteză, şi nu maraton. După primele 30-50 de pagini, parcurse într-un ritm aşezat, întrerupt, firul epic a luat parcă foc iar cărţulia a devenit indispensabilă până la marele deznodământ, care, dacă tot veni vorba, m-a dezamăgit în parte. Intriga: sub pre-

textul că Papa ar fi întemniţat de masoni şi un impostor i-ar ţine locul, o încrengătură de escroci adună bani de la cei bogaţi, în numele unei cruciade pentru eliberarea Sfântului Părinte.

din literatura universală au fost menite să se purifice, să evolueze în mai bine, în urma unei crime comise cu sânge rece. Pe Lafcadio, însă, crima aceasta parcă l-a umanizat, l-a metamorfozat dintr-unul rău într-altul mai puţin rău.

Lafcadio Wluiki, personajul cel mai bine evidenţiat în paginile cărţii, deşi nu are nimic de-a face cu Papa, cruciada ori masonii, deloc pios, dar nici hoţ, bastard de viţă nobilă născut în Bucureşti, este hărăzit de autor cu rolul cheie de a comite o crimă spontană, fără motiv, mobil sau logică, însă decisivă. Pentru acţiunea cărţii, pentru soarta cruciadei, pentru noi, cititorii, dar mai ales, pentru el însuşi. Poftim justificare: „-Nu ştiu… Nu părea fericit… Cum vrei să-ţi explic ce nu-mi pot explica mie însumi?”

Cartea te ţine în suspans până la ultima pagină, iar acţiunea se termină brusc, mai ceva ca un pod peste doar jumătate de apă. Cartea se vrea a fi o „şotie”, o satiră scrisă cu umor fin, un haz de necazul societăţii şovăitoare între polii liberului arbitru şi al Dumnezeului dictat de biserică. Ce s-a-ntâmplat cu concetăţeanul Lafcadio? Dacă s-a sinucis, predat sau convertit pe calea pioşeniei? Parafrazând autorul, „aici începe o nouă carte”. Oricum ar fi, merită! Lectură plăcută!

Practic, nu ştiu câte personaje

Claudia NICHIȚELEA


Sport15

Singurul meci inter-țări în Valea Jiului România – Cehoslovacia, la Petroșani!

S

ezonul internațional de fotbal în ediția 1984-85 a fost unul marcat de un număr de partide într-o creștere sensibilă. Tocmai de aceea F.R.F. a ales mai multe orașe din țară – Sibiu, Cisnădie, Brașov, Slobozia, C-lung Muscel – unde echipele naționale de juniori să poată fi văzute de o arie cât mai largă de spectatori. Echipa de juniori A2 (sub 17 ani) a României intrase în circuitul fotbalistic internațional din anul 1969, 0-0 cu Iugoslavia la Karlovac pe 8 mai 1969. Fusese concepută ca o echipă de perspectivă, urmând un program intens de jocuri în vederea participării la competițiile în sezonul viitor. Echipa de juniori B1 (categoria de vârstă 16-17 ani) și-a început activitatea în 1975, la un turneu organizat în Ungaria. Desigur, cea mai mare performanță a juniorilor români rămânea acel memorabil Campionat Mondial din Australia (1981), atunci când generația lui Rednic, Gabor, Costel Ilie, Viscreanu, Bolba sau Lasconi aduceau de la antipozi medalia de bronz! La momentul verii 1985, echipa națională de juniori, sub conducerea antrenorului federal Gheorghe Ola, era angrenată în lupta calificării – grupa a 7-a – la turneul final al Campionatului European, fiind pe locul 2, la egalitate de puncte cu Cehoslovacia. Echipa României înregistrase rezultatele: 10 cu Turcia, 0-2 cu Cehoslovacia și 3-2 cu U.R.S.S. Meciul programat la Petroșani de către F.R.F. urma să vină ca o

revanșă... amicală a acelui 0-2 de la 1 mai, din Cehoslovacia.

Prunea, Gică Popescu, Sabău și Sorin Ghițan! Antrenorul Gheorghe Ola convocase pentru meciul de la Petroșani, ce urma să aibe loc pe 27 iunie 1985, un lot de 21 de jucători, printre care viitorii mari internaționali Prunea, Gică Popescu, Neluțu Sabău dar și pe

portarul Jiului, Sorin Ghițan, un tânăr de aproape 17 ani (n. 3 oct. 1968) și de 1,84 m! El, alături de Sulyok de la FC Baia Mare și Prunea de la

Dinamo formau corpul de portari ai naționalei de juniori ai României. Meciul de la Petroșani era socotit al 55-lea al naționalei de juniori B1 (sub 16 ani), startul fiind

socotit acel România – Cehoslovacia 1-1 din 13 august 1975, la Sifok (Ungaria). A fost un joc echilibrat în prima repriză, 0-0, dar în final, cehoslovacii, mai bine dotați fizic – în echipă se afla și viitorul celebru fundaș Pivarnik – au învins cu 2-1. În repriza secundă a apărat și tânărul portar al Jiului, Sorin Ghițan.

lotul național de juniori în 1984, în turnee cu U.R.S.S. și R. D. Germană, eram familiarizat cu naționala. Aveam o echipă valoroasă, cu Nuță, Sabău, Gică Popescu, Prunea, Costăchescu, Stoicov, Cristi Pojar, Neagoe, toți ajunși ulterior cunoscuți ai divizionarei A și chiar în echipa națională de seniori. Am fost încurajați tot timpul de public, deși era în cursul săptămânii ”Aveam o echipă (n.n. joi, 27 iunie 1985) valoroasă” au venit vreo 5000 de ”Îmi aduc aminte acele spectatori! Cehoslovacia momente – povestește era o echipă puternică, portarul junior de atunci i-am rezistat o repriză, al Jiului, Sorin Ghițan apoi ne-au învins cu 2-1. știu că a fost un moment După meci fiecare a pledeosebit pentru fotbalul cat de pe unde era. petroșenean. Oricum, a fost o întâlnire Stadionul arăta foarte eveniment, care până la bine, fusese dat în ora aceea nu a mai avut folosință abia de trei ani, loc la acest nivel în Valea tocmai de aceea F.R.F. l-a Jiului” a spus Sorin desemnat ca gazdă a acelui Ghițan. joc. Eu mai fusesem la Genu TUȚU


16 Program TV

Grila de programe LUNI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – ORA DE SĂNĂTATE (R) Cu Narcisa Chiorean 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – POVESTILE TRANSILVANIEI (R) cu Sabin Gherman 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-21.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 21.00-22.00 – FOTBAL LOOK cu Sergiu Penciu 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

MARŢI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – FOTBAL LOOK (R) Cu Sergiu Penciu 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – PROTEST (R) cu Catalin Berindean 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-22.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

MIERCURI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – TRANSEUROPA (R) cu Elena Stanciu 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – POVESTILE TRANSILVANIEI (R) cu Sabin Gherman 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-22.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

JOI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – ORA DE SĂNĂTATE (R) Cu Narcisa Chiorean 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – TRANSEUROPA cu Elena Stanciu 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-21.00 – LA RAPORT cu Raul Chiș 21.00-22.00 – FOTBAL LOOK cu Sergiu Penciu 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – PRESA DE LA A LA Z cu Sabin Gherman 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

VINERI 8-10 – PRIMA ȘTIRE cu Anca Dinu și Andi Daiszler 10.00-11.00 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 11.00-12.00 – Transilvania CITY cu Dan Brie 12.00-12.10 – ȘTIRI Cu Ada Prundar 12.10-13.00 – FOTBAL LOOK (R) Cu Sergiu Penciu 13.00-14.00 – Domnule Primar cu Marius Bența 14.00-15.00 - ȘTIRI Cu Ada Prundar și Cătălin Vlăsceanu 15.00-15.10 - ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 15.10-16.00 – POVESTILE TRANSILVANIEI (R) cu Sabin Gherman 16.00-17.00 – ȘTIRI Cu Cătălin Vlăsceanu 17.00-18.00 – DE LA 5 LA 6 Cu Elena Nicolae 18.00-18.45 – ȘTIRILE TRANSILVANIA L!VE Cu Dana Berinde 18.45-19.00 – ȘTIRILE DIN SPORT cu Patrice Podină 19.00-20.00 – PUNCTUL PE Z! Cu Dana Berinde 20.00-21.00 – SINTEZA SAPTAMANII cu Dana Berinde 21.00-21.30 – SPEED 21.30 – PLAY IT cu Marian Chinciusan 22.00-22.15 – ȘTIRI cu Anda Cordoș 22.15-23.00 – TRANSEUROPA cu Elena Stanciu 23.00-23.15 – ȘTIRILE NOPŢII cu Anda Cordoș 23.15-24.00 - UNU ȘI UNU cu Adrian Ardelean și Tudor Runcanu

Omul de pe sticla

cu Genu TUŢU

”Sticla” nu îți dă girul că ești ”beton” deunăzi, un cioban de pe Transalpina, drum de rege, spunea despre niște unii de la tv-ul din Valea Jiului că au venit și glomerația de te- au întrebat despre ”rolul leviziuni locale, transumanței, disponinaționale și pla- bilizările din minerit”?! netare, a dat la un moMai bine ar fi întrebat ment dat impresia că despre disponibilizările cineva ar putea să le și din oierit, că la câtă ”acopere”, din punct de minte au fetele tv-iste... vedere al producțiilor mergea ș-așa! de pe ”sticlă”. Și ca să-i dau ciobanuȘi uite așa, au apărut, lui dreptate deplină, am mai ales în plan local, ”selecționat” câteva televizioniști care nu și- perle absolut superbe au găsit locul de muncit din ”zicerile” făcătorilor în altă parte, ș-atunci hai de text și cititoarelor de în deal, ori hai în vale, știri din peisajul de stinimeni nu ne stă în cale, clă al Văii Jiului. I-auziți colea: că noi suntem telestari. •”vizitatorii au putut Sau mai ales, telestarurmări o colecție de inlete. Nu-i de mirare că

A

signe” •”a avut loc un concurs în localitatea Lonea” •”ultima ispravă pozitivă a echipei Jiul a fost o victorie cu Gloria Reșița” •”no păi, io nu m-am pricepu` la asta cu peștele” •”până pe data de 3 iunie se vor organiza tot felul de manifestări” Păi hai, fetelor, să urmărim colecția de insigne, din localitatea Lonea, ca o ultimă ispravă pozitivă, că tot nu ne-am pricepu` la organizarea a tot felul de manifestări. Dați-i cu spor c-aveți umor. Sticla suportă orice!

Program televiziunea parâng luni – vineri, ora 19.00 Știri TVP ora 19.15 V.J. pe față și pe dos Emisiuni: Luni, 19.30 – ARENA (realizator Genu Tuțu) Marți, ora 19.30 – ANALIZĂ FINALĂ (realizator A. Vlad) Miercuri, ora 19.30 – ARENA (realizator Genu Tuțu) 20.30 – PUNCTE CARDINALE (realizator Genu Tuțu) Joi, 19.30 – OAMENI ȘI FAPTE (realizator Ștefan Nemecsek) Vineri, 19.30 – PUNCTE CARDINALE (realizator Genu Tuțu) De luni până vineri, reluări, orele 9-11

În curând, la TV Parâng, emisiuni noi!

LIVE IS LIVE LA LOCUL POTRIVIT Nu rata la TV Parâng! Vineri, 27 iulie, ora 19.30

PUNCTE CARDINALE

Castelul Bran, între adevăr și legendă Un loc fascinant, un loc cu povești și legende, un loc al peisajului și imaginii. Un loc ce a creat un mit în închipuirea multor oameni, dar de fapt, un loc având o istorie cât se poate de concretă, cu o cronologie clară, evidentă


Publicitate 17

GARSONIERE: Garsonieră confort 1, zona Hermes Bulevard, etaj 1, suprafață mare, gaz, standard, preţ 13 000 euro neg. Garsonieră confort 1, etaj 2/4, Petroșani Nord-îmbunătățiri, geamuri termopan, parchet, baia amenajată, instalații noi, uși schimbate, poziționată pe mijloc, preț 10 000 euro. Garsonieră zona Primăriei Petroșani - la cheie, mobilată și utilată, centrală termică, amenajări interioare, preț 55 000 lei neg. Garsonieră confort 1, etaj 2/4, bine întreținută, zonă liniștită Petroșani, poziționată la soare, preț 38 000 lei neg. Garsonieră C.Mille, et.1/4,multiple amenajări și îmbunătățiri,bucătărie mobilată, geamuri termopan, parchet laminat, baia amenajată, pereți izolați, instalații noi, preț 65 000 lei sau schimb cu apartament 2 camere zona centrală cu diferență discutabilă. Garsonieră Unirii, parter, la stradă, poziționată pe mijloc, standard, preț 25 000 lei . 9. Garsonieră confort 1, Aviatorilor, la stradă, et.2/4, bine întreținută, mobilată complet, parchet laminat, geamuri și balcon închis în termopan, uși și instalații schimbate, preț 13 000 euro neg. 10. Garsonieră confort 1, Aeroport, la strada Aviatorilor, mobilată, amenajări-geamuri termopan, gresie și faianță, baia amenajată, preț 34 000 lei sau în rate - 38 000 lei. 11. Garsonieră Aeroport - Aviatorilor, la stradă, multiple amenajări interioare și îmbunătățiri, centrală termică, geamuri termopan, - eventual mobilată - vând sau schimb cu garsonieră zona centru - Unirii, preț 60 000 lei neg. 12. Garsonieră Aeroport, blocurile noi, standard, bine întreținută, preț 5 500 euro . AP. 2 CAM: 1. Apartament 2 camere, Dimitrov, etaj 2, standard, suprafață mare, geamuri termopan, boxă, zonă liniștită, preț 15 000 euro. 2. Apartament 2 camere, Aviatorilor, la stradă, dec, hol pătrat, etaj 3/4, amenajări interioare, bine întreținut preț 65 000 lei sau schimb cu garsonieră plus diferența. 3. Apartament 2 camere, Aeroport - zona Dacia, standard, etaj 10, preț 20 000 lei. 4. Apartament 2 camere, etaj 1- zona Hermes-Dragalina, standard, bine întreținut, poziționat la soare, baia mărită, parchet,

branșat termoficare, preț 70 000 lei . 5. Apartament 2 camere, Unirii, etaj 2, mobilat, multiple amenajări interioare și îmbunătățiri, totul nou, uși și instalații schimbate, geamuri și balcon închis termopan, centrală termică, baia amenajată, foarte bine întreţinut, preț 21 000 Euro sau 25 000 euro mobilat. 6. Apartament 2 camere, zona Parâng, etaj 1/4, amenajări și îmbunătățiri, centrală termică, geamuri și balcon închis în termopan, izolație exterioară, zonă foarte liniștită sau schimb cu apartament 3-4 camere cu diferență discutabilă, preț 19 000 euro neg.. 7. Apartament 2 camere mobilat, Independenței, dec, etaj 1/4, amenajat, centrală termică, geamuri termopan, parchet clasic și parchet laminat în bucătărie și hol, baia amenjată, izolat termic interior/exterior, preț 90 000 lei neg. 8. Apartament 2 camere, zona Hermes-Bulevard, etaj 6, mobilat și utilat, centrală termică, geamuri termopan, gresie și faianță, 2 balcoane și garaj zona Slătinioara, (teren proprietate, curent-380 V, apă, canal), preț 22 000 euro neg +5 000 euro garaj. 10. Apartament 2 camere, Dimitrov, standard, Aleea Florilor, zonă liniștită, parter, preț 90 000 lei neg. 11. Apartament 2 camere, Dimitrov, etaj 1/3, boxă, standard, bine întreținut, poziționat la soare și pe mijloc, preț 18 000 euro neg. 12. Apartament 2 camere mobilat, zona Astral Petroșani, etaj 4/10, suprafață mare, îmbunătățiri și amenajări interioare, centrală termică, panoramă, preț 32 000 euro 13. Apartament 2 camere, etaj 3/10, zona Hermes, standard, gaz, balcon 7 m, călduros, preț 75 000 lei. 14. Apartament 2 camere, Piața Petroșani, etaj 1/4, standard, la stradă, centrală termică, bine întreținut, preț 33 000 euro neg.. 15. Apartament 2 camere, zona Piață-Poliție Petroșani, etaj 7, amenajări interioare, uşi şi instalaţii schimbate, centrală termică,geamuri termopan, bine întreţinut , prêt 68 000 lei sau schimb cu garsonieră plus diferenţa.. 16 Apartament 2 camere, zona Primărie, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firme, birouri,cabinete medicale,geamuri termopan, uşă metal, standard, prêt 20 000 euro neg.. 17.Apartament 2 camere, Aeroport, blocurile noi, etaj 2/4, la starda, geamuri termopan, 2 focuri gaz, balcon închis, bine întreţinut, prêt 65 000 lei.neg. 18.Apartament 2 camere, Constructorului, amenajări şi îmbunătăţiri, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, poziţionat la soare/schimb cu apartament 3-4 camere plus

diferenţa discutabilă, prêt neg. 19.Apartament 2 camere, blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, amenajări, bucătărie modificată,2 focuri gaz, geamuri termopan, parchet laminat,uşi şi instalaţii schimbate, preţ 80 000 lei. 20.Apartament 2 camere, Independenţei, decomandat, zona deosebită, etaj 1/4,centrală terrmica, geamuri termopan, îmbunătăţiri, preţ 19 000 euro neg. 21 Apartament 2 camere, zona Primăriei Petroşani, etaj 3/4,mobilat şi utilat, bine întreţinut, parchet laminat, poziţionat la soare şi pe mijloc, 2 focuri gaz.,prêt 20 000 euro. AP. 3 CAM: 1.Apartament 3 camere, Aeroport, blocurile noi, pretabil locuit sau sedii firme, suprafaţă mare, balcon bine întreţinut,preţ 15 000 euro. 2.Apartament 3 camere Petroşani Nord, Bulevard,bloc BCA, etaj 3/8, 2 bai-una amenajată complet, poziţionat la soare,suprafaţă mare, 2 focuri gaz, amenajări interioare,uşi şi instalaţii schimbate,parchet laminat, geamuri termopan, balcon închis, preţ 150 000 lei neg. 3.Apartament 3 camere, Petroşani Nord, la stradă, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, geamuri şi balcoane termopan, centrală termică, etaj 2/4/ schimb cu apartament 2 camere cu diferenţă discutabilă, preţ 140 000 lei. 4. Apartament 3 camere, zona Mignon-Billa, suprafaţă mare, centrală termică, amenajări şi îmbunătăţiri, geamuri termopan, bine întreţinut(evantual mobilat, bine întreţinut, preţ 40 000 euro. 5.Apartament 3 camere, mobilat şi utilat Independenţei, decomandat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri,centrală termică, geamuri şi balcon închis în termopan, uşi şi instalaţii schimbate, parchet laminat,baia amenajată, preţ 18 000 euro. 6.Apartament 3 camere, Aviatorilor-Piata Dacia, etaj 3/4, centrală termică,bucătărie mare,balcon mare, poziţionat la soare, bine întreţinut, preţ 70 000 lei neg. 7 Apartament 3 camere, Petroşani Nord, zona Bulevard,etaj 1/4, standard, 2 bal;coane, centrală termică, geamuri termopan,bine întreţinut, prêt 35 000 euro neg. 8.Apartament 3 camere, pretabil locuit sau sedii firme, zona Piaţa Petrosani- Aleea Poporului, poziţionat pe mijloc, bine întreţinut, geamuri termopan,centrală termică, gresie şi faianţă,uşi schimbate, parchet laminat, preţ 125 000 lei- posibil rate. 9.Apartament 3 camere, Bulevard-Petrosani Nord, etaj 3/4, multiple amenajări interioare, centrală termică, geamuri termopan, parchet laminat, băi amenajate, instalaţii schimbate, mobilat complet, vedere Bulevard

şi în spate, preţ 40 000 euro, posibil rate.. 10Apartament 3 camere, blocurile noi Aeroport,decomandat, hol pătrat,central termică, geamuri termopan, bine întreţinut, 2 balcoane, intalatie apă individuală, preţ 90 000 lei neg. 11.Apartament 3 camere, zona Parâng, bloc cărămidă, poziţionat la soare,amenajări şi modificări,curat, luminos, geamuri termopan, pardoseală şi pereţi izolaţi, uşi şi intalatii schimbate,baia amenajată, centrală termică, mobilier bucătărie şi hol, preţ 90 000 lei. 12.Apartament 3 camere, Parâng,zonă liniştită, etaj 1/4, standard, centrală termică,, mobilat, bine întreţinut., prêt 80 000 lei neg 13.Apartament 3 camere ,Independenţei, decomandat, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri,centrală termică, geamuri şi balcon închis în termopan, uşi şi instalaţii schimbate, parchet laminat,baia amenajată, prêt 18 000 euro. 14.Apartament 3 camere, blocurile noi Aeroport, etaj 2/4, îmbunătăţiri şi amenajări interioare,poziţionat la soare,bine întreţinut, instalaţii schimbate(eventual mobilat), prêt 28 000 euro neg.. 15.Apartament 3 camere, Petroşani Nord, parter înalt, bloc foarte călduros, centrală termică proprie, balcon inchis-.beci, geamuri termopan, parchet laminat, instalaţii noi, bine întreţinut, preţ 100 000 lei. 16.Ap. 3 cam., Petroșani Nord-Zorilor, etaj 3/4, geamuri termopan, 2 focuri gaz, preț 32.000 euro (eventual garaj lângă bloc preţ neg. 17. Ap. 3 cam., Independenței, decomandat, 2 balcoane, instalații noi, canalizare separată, zugrăvit, gresie și faianță, preț 85.000 lei . 18. Apartament 3 camere şi spaţiu comercial pentru orice fel activităţi, zona Piaţa Petroşani,la stradă, văd comercial foarte bun, geamuri termopan, modificări şi îmbunătăţiri multiple, preţ 150 000 lei. 18. Ap. 3 cam., zona Bulevard, Petroșani Nord, poziție ideală panoramă, centrală termică, geamuri termopan, 2 bi, 2 balcoane, preț 25.000 euro. AP.4 CAM: 1Apartament 4 camere, Dimitrov, suprafaţă mare, etaj 2/3, balcon, izolat termic, bine întreţinut, geamuri termopan, centrală termică, zona şi scară foarte liniştite, poziţionat pe mijloc şi la soare, prêt 45 000 euro şi garaj 5000 euro. 2.Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 1/4, îmbunătăţiri,bucătărie mobilată, centrală termică,geamuri şi 1 balcon închis în termopoan, parchet,intalatii schimbate, foarte bine întreţinut,prêt 35 000 euro.. 3.Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 2/4, amenajări şi

îmbunătăţiri multiple, baie mărită şi modificată, centrală termică, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate,poziţionat pe mijloc şi la soare, prêt 48 000 euro. 4.Apartament 4 camere, Uricani- Brazilor, etaj 1/4, decomandat, 2 balcoane, suprafaţă mare, standard, prêt 10 000 euro. 5.Apartament 4 camere, zona Mignon- Billa, suprafaţă mare, standard, gaz, 2 balcoane, preţ 45 000 euro / schimb cu 2 camere plus diferenţă discutabilă. 6.Apartament 4 camere, Petroşani Nord, zona CARREFOUR, etaj 3/4, foarte călduros, hol pătrat, centrală termică, 2 balcoane, prêt 44 000 euro neg / schimb cu apartament 2 camere plus diferenţa discutabilă. 7.Vând/schimb cu apartament 2 camere Petroşani ,zona centrală, apartament 4 camere şi garaj în Iscroni, suprafaţă mare, etaj 2/4, bine întreţinut, parchet, gaz, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, 2 băi,2 balcoane, bine întreţinut, preţ 80 000 lei neg. 8 Apartament 4 camere, Aeroport blocurile noi, suprafaţă mare-112 mp,panoramă, amenajări interioare şi îmbunătăţiri multiple, centrală termică,geamuri termopan, băi amenajate( una cu cadă ,una cabină duş), mobilat şi utilat comple, preţ 32 000 euro neg. 10.Apartament 4 camere, Piaţa Petroşani, etaj 2/4, centrală termică, îmbunătăţiri şi amenajări, geamuri termopan, poziţionat la soare, preţ 150 000 lei neg sau schimb cu apartament 2 camere + diferenţă discutabilă. 12 Ap. 4 cam., Bulevard-zona Bancpost, îmbunătățiri, gresie și faianță, uşi interioare schimbate, hol pătrat, modificări, geamuri termopan, instalații schimbate, 2 focuri gaz, preţ 150 000 lei neg/ schimb cu ap. 2 cam. plus diferenţa. TERENURI: 1.Teren Vulcan- Valea Ungurului, 1100 mp, acces auto, posibilităţi multiple case,case vacanţe, construcţii, zona pitorească şi liniştită, apă,current, prêt 6000 euro 2.Teren zona industrială Livezeni, intravilan, acces auto şi cale ferată, suprafaţa 1300 mp, front stradal 50 m, utilităţi, posibilităţi multiple, prêt 30 euro/mp neg. 3.Teren Vulcan- Valea Ungurului, 13 000 mp(eventual parcelat), acces auto, posibilităţi multiple case,case vacanţe, construcţii hale, zonă pitorească şi liniştită, apă,current, prêt 7 euro/mp neg. 4.Teren Livadia-intravilan-950 mp, cu casă veche (casă şi anexele necesită renovare completă),apă,curent,acces auto,stradă betonată, prêt 10 000 euro. 5.Teren Cimpu lui Neag-Valea de Brazi, 6000 mp, intravilan, drept, acces auto,front stradal 200 m, apă, curent + căsuţă veche


18 Publicitate lemn, zonă pitorească,panoramă, ideal construcţii case, case vacanţă, prêt 25 000 euro neg 6. Teren zona cabanei Rusu, intravilan, 600 mp, acces auto, utilităţi, prêt 12 000 euro. 7 . Casă mică cu 1 cameră,bucătărie, hol, baie ,cămară, mansardă, zona centralazona ISEMEX Petroşani,la stradă, acces auto, utilităţi, 200 mp curte, pomi fructiferi, zonă foarte liniştită, prêt 11 000 euro. 8.Teren + căsuţă vacanţă mobilată şi utilată,, zonă pitoreasaca Lupeni, 1800 mp,drept, acte, ieşire indiviziune, posibil construcţii case,case vacanţă, acces auto,utilităţi, prêt 14 000 euro neg. 9.Teren intravilan- Maleia, 6000 mp drept, acces auto ,acteiesire din indiviziune, curent,apă, prêt 25 euro/mp. 10. Teren intravilan -1000 mp, la drum Aninoasa, utilităţi,drept, posibil construcţii case,asigurare, acces auto, prêt 8 euro/mp neg. 11.Vând 3 ha teren extravilan, zonă Roşia, posibilităţi multiple, curent în apropiere, acces auto, prêt 3 euro/mp neg. 12.Teren intravilan 4000 mp,la sosea- Nucşoara, Valea Hategului, drept ,utilităţi, pretabil orice fel de construcţii case,pensiuni, prêt 10 euro/mp 13.Teren la intrarea în Petroşani - zona DaranestiPestera Bolii,posibilităţi multiplecontructii case,case vacanţă,pensiuni, suprafaţă 2300 mp,apă curgătoare, o parte drept,o parte în pantă, acces auto, posibilităţi racordare,apă,curent, acte,ieşire din indiviziune, preţ 15 euro/mp. 14.Teren Valea Ungurului Vulcan, 3000 mp, acces auto, zonă pitorească, drept,apă curgatoere, pretabil construcţii case ,case vacanţă, preţ 10 euro/mp neg sau 6500 mp- 6 euro/mp neg. . CASE DE VACANȚĂ: 1.Teren Cimpu lui Neag-Valea de Brazi, 6000 mp, intravilan, drept, acces auto,front stradal 200 m, apă, curent + căsuţă veche lemn, zonă pitorească,panoramă, ideal construcţii case, case vacanţă, prêt 25 000 euro neg. 2.Casă vacanţă pt familie,mobilată şi utilată, Parâng,zona căsuţei din poveşti P+1, la parter living,bucătărie,cameră,baie,scară interioară, etaj- cameră mare-30 mp, teren concesionat 190 mpposibilitate extindere, beci, acces auto, preţ 45 000 euro neg. 3.Casă vacanţă,zona Cimpu lui Neag-Cheile Buţii, la drum,suprafaţă 120 mp, P+M, zidărie +lemn, 6 camere, 2 băi, bucătărie, debara, curte amenajată,grătar,600 mp teren, preţ 160 000 lei. 4.Casă vacanţă zona Rusu, suprafaţă construită 100 mp,P+E, la parter living şi bucătărie ,scară interioară, la etaj 2 dormitoare, balcon, mobilată şi utilată, acces auto, panoramă, preţ 42 000 euro. 5. Casă vacanţă Parâng, cota

1600, P+M, construcţie 2006-la parter-living,2 camere, 2 băi,bucătărie, la mansarda-3 camere matrimoniale şi 1 cameră cu 3 paturi,2 băi, living,terasă, mobilată şi utilată, preţ 110 000 euro neg. 6.Casă vacanță, Parâng, construcție nouă, zona pârtiilor teren concesionat, 55 mp, P+1+M (demisol - cameră, bucătărie dotată, baie serviciu, centrală termică, P – cameră + baie, et. - 2 cam. + baie, M cameră), construcție BCA, preț 130.000 euro neg. 7.Case de vacanță, în Strajă, primă cu P+E+M, la parter bucătărie, baie, la etaj 2 cam., baie, la mansardă 1 cameră, sobe, dușumele, gresie și faianță, ușa metalică la intrare, construcție din cărămidă, din anul 2002, acoperită cu țiglă, cea de-a doua la roșu, preț total 60.000 euro. 8.Casă de vacanță în stațiunea Strajă, P+E, cu 8 cam. - 27 locuri cazare, 2 livinguri, bucătărie, băi, magazie de lemne, centrală pe combustibil solid, teren în suprafață de 130 mp, concesiune pe 49 de ani, construcție de lemn și piatră, din anul 2004, mobilată și utilată, preț 150.000 euro neg. SPAȚII COMERCIALE : 1.Construcţii cu teren , zona pitorească Vulcan, posibilităţi multiple- pretabil turism, casa,casă de vacanta-pensiuneactivităţi agrement, , teren 6300 mp, apă curgătoare, piscină, garaje , cramă , anexe, ( construcţie pe 2 nivele, 7 camere cu baie şi terasă + casă separat, încălzire centrală) , amenajări şi îmbunătăţiri multiple casă şi teren, prêt 120 000 euro neg sau separate neg.. 2.Spaţiu comercial amenajat la parter de bloc, 70 mp, 2 intrări exterioare, 1a stradă - zona centrală Petrila, pretabil activităţi comerciae, sedii firme, cabinete medica1e, preţ 22 000 euro neg. 3.Spaţiu comercial ultracentral,construcţie nouă - P+E pretabil activităţi comerciale, birouri,sedii firme, cabinete medicale şi/sau locuit amenajat complet,gaz, centrală termică,loc parcare. 4. Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani,amenajat la parter de bloc, scări exterioare, pretabil activităţi birouri, firme, cabinete medicale, preţ 200 euro/lună. 5 Spaţiu comercial zona Piaţa Petroşani,pretabilactivitati comerciale de orice fel, depozite,suprafta 67 mp, vitrină, grup sanitar, acces auto,curent trifazic, preţ 12 euro/mp neg. 6. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firmă sau locuit în zona ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 camere, bucătărie, baie,hol, gaz, centrală termică, preţ 75 000 euro neg. 7.Spaţiu comercial amenajat,Petroşani Nord, suprafaţa 170 mp (eventual compartimentat),grupuri sanitare, acces auto, la stradă, pretabil activităţi comerciale,depozite,sedii firme,

cabinete pentru vânzare sau închiriere. 8.Spaţiu comercial, Aeroport blocurile noi- zona Nicusor Gociu, multiple amenajări interioare şi îmbunătăţiri, 2 intrări, pretabil l sedii firme,cabinete medicale,birouri, preţ 10 000 euro. 9 Spaţiu pentru chirie sau vânzare Petroşani, 125 mp, 3+1 încăperi, acces auto, curent,posibilitate mansardare, pentru depozite, producţie etc.,preţ 100 000 lei sau 200 euro/lună. 10 Spațiu comercial zona Spital Petroșani, suprafață 80 mp, pretabil birou, cabinet medical, 3 încăperi, baie, gresie, geamuri termopan, preț 25.000 euro. 11 Spaţiu comercial,AeroportAviatorilor, zona pieţei mici, la stradă, amenajat la parter de bloc,preatbil orice fel activitate, geamuri termopan, 2 încăperi cu gresie,grup sanitar, scară exterioară, preţ 25 000 euro neg sau 250 euro/lună. 12 Hală în zona Iscroni, la șosea, utilități, acces auto, suprafață 1500 și 400 mp, anexe, curte, teren proprietate – aprox. 4000 mp, preţ neg. 13 .Spațiu pentru vânzare, în Vulcan, zonă centrală-M.Viteazu, suprafața de 80 mp,vitrină 10m, scări exterioare și interioare, gaz, CT, pardoseală granit,pretabil activităţi diverse, preț 55.000 euro neg. CASE : 1.Construcţii cu teren , zonă pitorească Vulcan, posibilităţi multiple- pretabil turism, casă,casă de vacanta-pensiuneactivităţi agrement, , teren 6300 mp, apă curgătoare, piscină, garaje , cramă , anexe, ( construcţie pe 2 nivele, 7 camere cu baie şi terasă + casă separat, încălzire centrală) , amenajări şi îmbunătăţiri multiple casă şi teren, prêt 120 000 euro neg sau separate neg.. 2.Casă mică cu 1 cameră,bucătărie, hol, baie ,cămară, mansardă, zonă centralazona ISEMEX Petroşani,la stradă, acces auto, utilităţi, 200 mp curte, pomi fructiferi, zonă foarte liniştită, prêt 11 000 euro. 3.Casă veche cu teren Livadiaintravilan-950 mp, (casă şi anexele necesită renovare completă),apă,curent,acces auto,stradă betonată, prêt 10 000 euro. 4Casa în Ponor- Pui, 3 camere, cămară,hol, din cărămidă,acoperită cu ţiglă, anexe,şură cu 2 grjduri, curte 720 mp, acces auto, prêt 140 000 lei neg.. 5. Casă cu 1000 mp teren în Uricani, 4 camere, bucătărie,baie,2 holuri,2 intrări + 3 holde teren agricol, acces auto, prêt 30 000 euro neg. 6.Casă zonă centrală, pretabil locuit sau activităţi comerciale,birouri firme,cabinete medicale,la starada, acces auto,2 camere, hol mare, bucătărie, pivniţă, încălzire centrală, preţ 43 000 euro neg.

7. Căsuţă tip vila- P+1 9(2 case), Viitorului, 2 garaje, curte amenajată, zonă liniştită, amenajări, geamuri termopan, preţ 45 000 euro neg 8. Casă cu 800 mp teren, drept, zonă retrasă şi liniştită Petroşani,pretabi activităţi turism, pensiune sau locuit, 6 camere, 2 băi, bucătărie, beci, fântână în curte şi apă curentă, garaj, acces auto, preţ 50 000 euro neg. 9. Casă pretabil spaţii comerciale, sedii firmă sau locuit în zonă ultracentrală Petroşani, 400 mp teren, 2 camere, bucătărie, baie,hol, gaz, centrală termică, preţ 85 000 euro neg. 10. Vilă zona Maleia,mobilată şi utilată, construcţie nouă,din cărămidă, suprafaţă construiră 350 mp, 120 mp amprentă sol, parter- living, hol,bucătărie,baie,etaj - 3 dormitoare, baie, mansardă nefinisată, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, izolată termic, acces auto, centrală termică combustibil solid,fosă septică, curent 380 V, 2 beciuri, cramă, anexe, preţ 125 000 euro neg. 11.Casă zonă centrală, Petroşani Nord, construcţie nouă, mobilată şi utilată complet, totul nou, impecabil, multiple amenajări interioare,parter- living, bucătărie,baie,debara, scară interioara- la etaj-3 dormitoare,baie,dresing, balcon mare, curte amenajată, acces auto, garaj, preţ neg. 12.Casă zonă colonie formată din 2 corpuri- 3 camere, bucătărie, baie + 3 camere, bucătărie,baie,garaj,curte 80 mp, anexe, acces auto, centrală termică pe combustibil solid, amenajări interioare preţ 43 000 euro neg 13. Casă liniştită Petroşani P+M, acces auto, 2 intrări, 800 mp teren, 7 camere, bucătărie la demisol, mansarada amenajată (un apartament separat), garaj, centrală termică combustibil solid, amenajări, geamuri termopan, parchet, ţiglă schimbată,acces auto 2 străzi, prêt 85 000 euro neg. 14 Casă veche cu 400 mp teren drept-(posibil construcţie nouă)în zonă centrală şi liniştită Petroşani, acces auto,canalizare, utilităţi,preţ 20 000 euro. 15 Casă zonă centrală Petrosani-Bulevard, pretabil locuit sau spaţiu comercial, suprafaţă constr 80 mp,2 camere, bucătărie, baie,hol,boxă,pivniţă, centrală termică gaz, curte 164 mp, acces auto uşor, preţ 55 000 euro neg. 17 Casă zonă liniştită Petroşani, P+1, 4 cam., living, bucătărie, baie, cu scară interioară, terasă mare, panoramă, 1400 mp teren, centrală termică, anexe, zonă foarte liniștită Petroșani, preț 280.000 lei neg. . SCHIMBURI: Schimb casă la ţară cu 4800 mp teren,Gorj - zona Cărbuneşti - 3 camere, bucătărie, anexe, apă, gaz,fântâna în curte, la starada cu apartament în Petroşani sau vând

35 000 lei. Schimb garsonieră Petroşani Nord , etaj ¼, multiple îmbunătăţiri şi amenajări cu apartament 3 camere Petroşani Nord cu diferenţa discutabilă. Schimb apartament 3 camerePetrosani Nord, zona ENEL, etaj 2/4, centrală termică,geamuri termopan, îmbunătăţiri cu apartament 2 camere Aeroport blocurile noi sau garsonieră zonă centrală plus diferenţă. Schimb casă zonă liniştită Petroşani, 2 camere, bucatrie, hol, anexe, terasă, centrală termică pe combustibil solid, 260 mp curte, canalizare, renovată, amenajări interioare, geamuri termopan, uşi şi instalaţii schimbate, baia amenajată, cu apartament 2 camere central + diferenţa sau vând preţ 180 000 lei neg Schimb cu apartament 2 camere Petroşani Nord, cu diferenţa discutabila- casă Petroşani Nord, P+ E, la parterliving, bucătărie, 2 camere, 2 băi, scară interioară, la etaj- 2 camere, baie, debara, 2 terase (1 închisă), 2300 mp teren, curte amenajată, centrală termică, garaj, sală sport, anexe, acces auto.sau vând preţ 110 000 euro neg.. Schimb cu garsonieră Petroşani sau vând teren pt.construcţii case, case de vacanţă,intravilan, 3300 mp, zona Haţeg, sat Onciuc- drept, front stradal-12 m, acces auto la şosea, ieşire la lac,proiect, curent, acte,ieşire din indiviziune, preţ 15 000 euro. Schimb/ vând apartament 2 camere cu apartament 4 camere + diferenţa discutabilă - Petroşani Nord, Bulevard, etaj 2/4, mobilat şi utilat sau nemobilat, amenjari şi îmbunătăţiri multiple ,totul impecabil, prêt neg CHIRII: 1Apartament 3 camere, Petrosanmi Nord, Bulevard, sau Piaţă –Aleea poporului mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, curat, bine întreţinut, preţ 200 euro/lună+garanţie neg 3.Apartament 3 camere, Piaţa Petroşani, posibil locuit sau sedii firme,geamuri termopan,parchet laminat, gresie şi faianţă, 2 baiuna amenajată, preţ 200 euro/lună +garanţie.. 4.Apartament 2 camere, Independenţei, mobilat şi utilat, centrală termică, geamuri termopan, zonă foarte liniştită, amenajări şi îmbunătăţiri multiple, preţ 200 euro/lună +garanţie. 6..Apartament 3 camere, zona Primărie Petroşani, parter la stradă, pretabil locuit sau sedii firmă, amenajări şi îmbunătăţiri, parţial mobilat, preţ 250 euro/lună +garanţie. 7.Apartament 2 camere,zona Parang- Oituz, etaj 3,mobilat, bine întreţinut, centrală termică, preţ 500 lei/lună+garanţie. 8.Casă – curte, zonă ultracentrală Petroşani,la stradă, acces auto, pentru locuit sau sedii firme, depozite, spaţii comerciale,preţ 300 euro/lună


Diverse 19

HOROSCOP

21-28 Iulie

Săptămâna aceasta îți va aduce schimbări la locul de muncă, ceea ce poate însemna pentru tine un succes important. Este necesar să nu uiți că modestia îl face pe om mai bun și mai puțin vulnerabil.

Munca în colectiv va da roade până la sfârșitul săptămânii acesteia, iar tu vei fi în stare să găsești ajutor și înțelegere mai ușor. Poți deveni (sau dacă vrei și în mod legal) un lider ”fără forme”.

Minim de muncă și maxim de odihnă – acesta ar fi motto-ul săptămânii. Angajează-te să faci ceva care nu cere prea mult efort intelectual. Nu te încărca cu activități monotone și nu-ți asuma riscuri.

Încearcă să fii foarte atent la serviciu. Ar fi mai bine să te abții de la noi acțiuni. În relațiile de afaceri trebuie să te ghidezi după bunul simț și intuiție (dacă nu intră în conflict unul cu celălalt).

Săptămâna aceasta va fi favorabilă pentru diverse afaceri și pentru rezolvarea oricăror posibile probleme. Toată lumea se poartă drăguț cu tine, iar dacă ai nevoie de ajutor, fii sigur că îl vei primi.

Săptămâna asta este favorabilă schimbărilor în plan profesional. Încearcă să fii mai sensibil. Trebuie să înțelegi situația din domeniul afacerilor în detaliu. Privește lucrurile din perspectiva realistică.

Săptămâna aceasta va da peste tine melancolia. Nu o lăsa să te cuprindă. Dacă vrei ca starea ta de spirit să fie perfectă, amintește-ți de vacanță. Săptămâna aceasta poți să te gândești să-ți schimbi slujba.

Este timpul să-ți rezolvi problemele pe care le-ai tot amânat. Ar fi bine să nu mai aduni o mulțime de probleme care să te preseze. Altfel, te vei transforma într-un vas plin de probleme nerezolvate.

S-ar putea să ai probleme la serviciu din cauza instabilității emoționale. Fii mai discret în relațiile cu prietenii și colegii. Oricum, încearcă să eviți extremele. Vei lua lucrurile mult mai ușor.

Vei fi în formă de zile mari săptămâna aceasta. Toate problemele și neînțelegerile se vor rezolva de la sine, fără vreun efort din partea ta. O mai veche dorință secretă se va îndeplini în viitorul apropiat.

Săptămâna asta îți cere maxim de efort și încordare. Nu uita de îndatoririle profesionale, dă atenție celui mai mic amănunt. Șeful va pune la încercare zelul tău, dar va fi un fenomen temporar.

Săptămâna asta va fi plină de conflicte și necazuri. Încearcă să eviți o judecată prea aspră asupra relațiilor tale, așa nu îți vei irosi forțele în van. Situația îți cere o cât mai mare precizie la locul de muncă.

Redactor șef: Anamaria NEDELCOFF 0726191341 Redacția: Claudia NICHIȚELEA Mircea NISTOR Genu TUȚU Ana Maria ZILAI Ioana GEORGESCU Website: www.tivj.ro e-mail: transilvaniaimpactvj@gmail.com Adresa: Str. Avram Iancu, bl. 12, Petroșani, jud. Hunedoara Desktop publishing: Romwald CHEZU Publicație editată de SC MEDIA SS VALEA JIULUI SRL ISSN: 2285 – 3839 Tipărită la PRODCOM Tg. Jiu


20 Advertorial

Cindrel în alergare – 11 august, Păltiniș S

âmbătă, 11 august, hunedorenii iubitori ai competițiilor de alergare montană sunt așteptați să participe la ediția inaugurală a maratonului Cindrel – ÎnAlergare, care va avea loc la Sibiu. Până în prezent, pe lista de înscrieri, pe lângă cei peste 100 de alergători din toată țara, s-au trecut șapte hunedoreni, însă organizatorii competiției speră ca numărul acestora să crească, odată cu apropierea zilei de 11 august. ”Cu toate că acest tip de competiție montană are o prezență relativ modestă la Sibiu, comparativ cu scena întrecerilor de profil din țară, anul acesta mizăm pe un adevărat reviriment pe plan local și nu numai a acestui dificil, dar în același timp minunat sport montan”, a declarat, pentru Transilvania Impact, Ioan Bebeleșea, orga-

Echipamentul recomandat plinit vârsta de 16 ani şi sunt apte de efort susţinut din punct de către organizatori cuprinde, de vedere medical. Minorii vor dar nu se limintează la: putea participa numai dacă fac - pantofi de alergare montană dovada scrisă a acordului părinţilor (dovadă legalizată de către - haină de ploaie ”Pentru semi-maratoniști un notar public). am pregătit un traseu mai com- bidon de apă, primat, dar la fel de inreresant, Categorii de concurs: având punctul de start și de - căciulă sau bandană Atât la maraton cît și la semisosire comun cu cel al maraÎn funcție de starea vremii tonului, și anume stațiunea maraton vor fi următoarele caechipamentul poate deveni turistică Păltiniș. Chiar dacă tegorii de concurs: obligatoriu nu la fel de dur… cu siguranță Feminin: satisfacția încheierii unei astfel Înscrierea în concurs şi valide întreceri merită împărtășită General Feminin(Open) darea înscrierilor: și premiată de către noi”, mai spune Ioan Bebeleșea. 16 – 29 ani Înscrierea se face prin com-

un traseu pentru cei care încă nu se simt pregătiți să lupte cu Ce oferă Cindrel – ÎnAler- muntele pe o distanță de 44 de gare amatorilor de alergare km, la maraton, preferând semimontană? maratonul. nizatorul concursului.

”Am reușit să închegăm un traseu mai mult decât interesant pentru maratonul din acest an. Pe lângă faptul că munții Făgăraș, Cozia, Lotru, Șureanu, Parâng, Retezat și Apuseni sunt incluși în pachetul panoramic și coloristic al locației, punctul de maxim interes și anticipație pentru concurenți va fi reprezentat de către ascensiune spre vârful Cindrel, la altitudinea de 2.244 de metri. O urcare dură și nemiloasă direct prin căldarea lacului glaciar Iezărul Mare, care cu siguranță va avea un cuvânt important de spus în deciderea câștigătorului acestei ediții inaugurale”, precizează Ioan Bebeleșea. Organizatorii s-au gândit și la

Date tehnice

30 – 39 ani

Maraton Cindrel - ÎnAlergare este o competiţie sportivă de alergare montană organizată de Asociația PeDale Sibiu. Competiţia are două probe de concurs:

40+

- proba de maraton, cu o lungime totală a traseului de aproximativ 40 km - proba de semi-maraton, cu o lungime totală a traseului de aproximativ 20 km.

Masculin General Masculin(Open) 16 – 29 ani 30 – 39 ani 40+

pletarea formularului de înscriere de pe site-ul www.inalergare.ro . După completarea formularului, persoana înscrisă va primi un email de confirmare a înscrierii. Atenţie: înscrierea devine activă numai după efectuarea dovezii achitării taxei de înscriere! Fiecare înscris va trebui să achite o taxă de participare în valoare de:

Vor fi premiate doar categoriile pentru care există minim 5 concurenţi. Dacă la o categorie - 80 de RON dacă va fi achise înscriu mai puţin de 5 concutată între 1 iulie şi 1 august renţi, aceasta va fi comasată cu categoria precedentă. - 100 de RON, dacă va fi achitată după 1 august, inclusiv Cronometrarea la faţa locului în data de 10 -11 Cronometrarea se va face la august. secundă, de către arbitrii aflaţi Anamaria NEDELCOFF în punctele de control. Va fi declarat câştigător cel care va ajunge în cel mai scurt timp la punctul de Sosire după parcurgerea integrală a traseului pentru proba la care participă.

Ambele trasee se desfăşoară pe drumuri publice, drumuri forestiere, poteci turistice marcate, poteci de munte nemarcate şi vor fi semnalizate corespunzător de către organizatori. Startul şi sosirea vor fi în Staţiunea Păltiniș din Munții Cin- Echipament: drel, județul Sibiu Co n c u re n t u l are obligaţia de a Participare: purta numărul de Atât la mara- concurs într-un ton, cât şi la semi- mod vizibil, pe faţa maraton pot tricoului, pe toată participa persoa- durata concursunele care au îm- lui.


Turn static files into dynamic content formats.

Create a flipbook
Issuu converts static files into: digital portfolios, online yearbooks, online catalogs, digital photo albums and more. Sign up and create your flipbook.