Page 1

L u n a r d e Va l e a J i u l u i  n r. 6  Vi n e r i , 1 9 A p r i l i e 2 0 1 3  1 2 P a g i n i  1 l e u w w w. t i v j . ro  t r a n s i l v a n i a i m p a c t @ g m a i l . c o m  0 7 6 9 0 6 8 1 0 2

Bătrâni ţepuiţi de escroci

Z

eci de hunedoreni, în special pensionari, au fost ţepuiţi de o societate de creditare nebancară din Deva. Oamenii s-au trezit peste noapte cu popriri pe pensii sau salarii, în calitate de giranţi ai unor oameni pe care nu i-au văzut niciodată. Mai mult, o parte dintre cei care apar ca beneficiari ai creditelor nu au habar cum au ajuns în situaţia de a primi bani de la respectiva societate, numită Omega IFN şi situată la parterul unui bloc de pe bulevardul Decebal. <<< Pag. 3

P l u m b , a u r u l ş i b ă n ă ţ e n i i . Deşeurile devenilor, E x p l o a t a r e a d e l a C e r t e j , salvarea romilor de prilej de sfadă poli ti că În timp ce aurul de la Certej aşteaptă să fie scos din nou la suprafaţă, autorităţile şi potenţialii investitori se războiesc în sălile de judecată. E impropriu spus că se războiesc, pentru că din procesul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti nu s-a parcurs nici măcar un pas, iar proiectul trenează de luni de zile. O afacere cu multe semne de întrebare, cu implicaţii la cel mai înalt nivel. <<< Paginile 6-7

la groapa de gunoi

Gunoiul nostru este salvarea lor. Ceea ce nouă nu ne mai trebuie şi aruncăm la gunoi, recuperează ei, dacă se poate, şi vând pe 20-30 de lei pe zi. Este vorba despre 200 de suflete de etnie romă care trăiesc într-o sărăcie lucie lângă groapa de gunoi din Deva, fără apă, energie electrică sau canalizare. Hainele şi le spală-n Mureş şi tot acolo se îmbăiază şi ei, când apucă sau au chef. <<< Pag. 4


Portaluri ale unor instituţii publice, platforme pentru afaceri private Site-urile mai multor direcţii judeţene pentru cultură (DJC) din ţară, inclusiv al celei din judeţul Hunedoara, dar şi portalul www.cultura-net.ro, care deserveşte direct Ministerul Culturii şi Cultelor, găzduiesc reclama unei firme private, care se ocupă cu vânzarea bijuteriilor din argint. oate paginile de Internet au fost realizate de firma ABT&Co, beneficiar fiind Ministerul Culturii. ATB&Co este o firmă controversată, ce aparţine lui Bogdan Popoviciu, director în cadrul Ministerului Educaţiei, firmă ce a făcut subiectul mai multor anchete jurnalistice, şi care a realizat site-urile mai multor instituţii publice, printre care cel al Inspectoratului General al Poliţiei Române, al Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, al Secretariatului de Stat pentru Culte sau Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. HunedoaraMea.ro a încercat să afle de ce site-urile unor instituţii publice promovează o afacere privată. La scurt timp, imaginea a dispărut de pe site-ul DJC Hunedoara. Link-ul activ către site-ul cu bijuterii de argint mai poate fi văzut pe paginile de internet ale DJC-urilor din Arad, Bacău, Brăila, Călăraşi, Cluj, Galaţi, Mehedinţi, Suceava, Tulcea, Vrancea şi pe www.cultura-net.ro.

T

Directorii direcţiilor de cultură habar n-au ce se întâmplă în ograda lor virtuală Reclama cu pricina întâmpină vizitatorul chiar pe prima pagină a portalelor DJC şi îl însoţeşte pe în orice secţiune. „Bijuteriile deosebite au viaţă. Culorile lor transmit ceea ce cuvintele nu reuşesc. Fii deosebită cu o bijuterie deosebită”. Poza este un link activ către site-ul bijuteriideosebite.ro, al firmei Silver Queens SRL, din Bucureşti. Contactat de HunedoaraMea.ro, directorul DJC Hunedoara, Călin Brânduşa, a declarat că el nu se prea uită pe site, doar secretara. „Nu ştiu de această reclamă. Vă mulţumesc că m-aţi anunţat. Mă voi interesa”. Aceeaşi declaraţie am primito şi de la Şeful Direcţiei de Cultură Galaţi, Cătălin Negoiţă. Şeful DJC Cluj, dr. Victor Cubleşan, era în temă şi a oferit şi o ipoteză. „Am văzut şi eu acea

reclamă, care nu este pusă de noi. Nu este cu acordul nostru. Site-ul nostru, precum şi cele ale tuturor direcţiilor de cultură, inclusiv, cultura-net.ro, au fost create de firma ABT&Co. Din câte ştiu, Ministerul Culturii mai are datorii la ei şi, cred eu, aşa încearcă ei să-şi recupereze banii. Nouă neau dispărut şi mailurile personalizate, iar acum folosim conturi de gmail”, a declarat Cubleşan. Nici reprezentanţii Ministerului Culturii nu ştiau că domeniile lor sunt folosite ca spaţiu de reclamă pentru o firmă privată, asta deşi www.culturanet.ro „deserveşte direct” instituţia. Menţiunea este făcută chiar pe site. După câteva ore solicitate pentru documentare a venit (şi nu prea) răspunsul. „Am dat nişte telefoane şi am aflat că nu direcţiile judeţene gestionează conţinutul site-urilor, ci firma care a făcut paginile. Nu am reuşit să dăm de societate. Probabil este vorba de un virus” a declarat pentru HunedoaraMea.ro responsabilul cu comunicarea al Ministerului Culturii.

De la stat la privat În timp ce responsabilii Ministerului Culturii nu au reuşit să-i contacteze pe reprezentanţii firmei IT, HunedoaraMea.ro a stat de vorbă cu ei. „Firma noastră nu mai are contract cu Ministerul Culturii, care nu are nici datorii la noi. Nu ştim cum

au ajuns acele reclame acolo”, a fost răspunsul primit de la un reprezentant al societăţii. ABT&Co are birouri pe strada Dâmboviţei, nr. 32, sector 6, Bucureşti, unde îşi sediul şi firma Silver Queens SRL. Legătura dintre cele două societăţi este însă mai strânsă. Andrei Radu este product manager la ABT&Co şi asociat la Silver Queens, cele două fiind, potrivit acestuia, ”firme partenere”. „Site-urile sunt întreţinute, gratuit, şi sunt actualizate, gratuit, de firma SC ABT&Co. Din cauza aceasta ei au dat, cu titlu gratuit, o reclamă. Deci, practic, pe site-urile respective nu se ia niciun ban. Noi putem să le închidem acum, dar le păstrăm şi le actualizăm”, a declarat pentru HunedoaraMea.ro Andrei Radu. Chiar dacă în momentul de faţă nu există niciun contract între Ministerul Culturii şi ABT&Co, statul este beneficiarul site-ului. „Ministerul Culturii a abandonat proiectele respective şi nu le mai finanţează, dar noi leam păstrat. ABT&Co nu încasează niciun ban pentru proiecte şi totuşi le ţine în viaţă şi le mai updatează cu ce cer diversele instituţii. Cu titlu gratuit”, a mai spus Andrei Radu. „Nişte site-uri publice, pe care noi le întreţinem cu titlu gratuit, şi de ce să nu am un beneficiu. Nu le-am închis, chiar dacă nu au mai fost finanţate, dar am consid-

erat că putem să punem şi ceva care să ne ajute pe noi. Hostingul şi updatarea lor implică resurse. Nu s-a încălcat nimic prin punerea acestor reclame pe siteuri. Noi putem să le închidem acum şi să nu mai existe, dar nu ni s-a părut corect pentru că este şi munca noastră şi până la urmă sunt nişte informaţii utile, publice”. Andrei Radu a promis că va reveni cu lămuriri la o serie de întrebări transmise deja de HunedoaraMea.ro. La scurt timp după discuţia avută cu asociatul firmei Silver Queens, reclama postată pe site-ul DJC Hunedoara a dispărut.

Contracte cu statul la nivel înalt Numele societăţii ABT&Co a apărut într-o serie de anchete jurnalistice publicate în presa centrală. Unul dintre articole este „Unde s-au dus banii Poştei?”, semnat de Dorian Cobuz şi publicat în 10 mai 2011 de jurnalul.ro. „O altă căpuşă politică ce a supt din vena Poştei Române este şi ABT&Co SRL, firma lui Bogdan Popoviciu, cu un contract de 280.000 de lei”, scria jurnalul.ro. În acelaşi an, HotNews.ro publica articolul „Cum a cheltuit ministerul Economiei 1,2 milioane euro pe un poartal nefuncţional destinat IMMurilor”, care urmărea traseul banilor şi istoricul afacerii. „De pe portalul de licitaţii publice mai

aflăm că în cadrul proiectului au mai fost realizate şi două licitaţii pentru achiziţionarea de calculatoare. Ambele contracte au fost adjudecate de compania ABT&Co. Cele două contracte însumează 415.000 lei”, potrivit HotNews.ro. În afara contractelor pentru paginile web ale DJC-urilor, portofoliul ABT&Co, potrivit site-ului firmei, cuprinde mai multe instituţii publice. Firma IT este responsabilă pentru proiecte precum Cultură pe Net, site-ul Consiliului Judeţean Călăraşi, site-ul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, site-ul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, site-ul Secretariatului de Stat pentru Culte. La secţiunea „Clienţi” găsim Inspectoratul General al Poliţiei Române, Centrul Naţional al Cinematografiei, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Bogdan Popoviciu apare pe site-ul Ministerul Educaţiei ca angajat cu funcţia de director al Direcţiei Modernizarea Patrimoniului, Informatizare şi Investiţii, iar potrivit declaraţiei de avere din 15 iunie 2012 deţine jumătate din acţiunile ABT&Co SRL. Mihai Radic – HunedoaraMea.ro


Bătrâni ţepuiţi de escroci Anamaria Nedelcoff

eci de hunedoreni, în special pensionari, au fost ţepuiţi de o societate de creditare nebancară din Deva. Oamenii s-au trezit peste noapte cu popriri pe pensii sau salarii, în calitate de giranţi ai unor oameni pe care nu i-au văzut niciodată. Mai mult, o parte dintre cei care apar ca beneficiari ai creditelor nu au habar cum au ajuns în situaţia de a primi bani de la respectiva societate, numită Omega IFN şi situată la parterul unui bloc de pe bulevardul Decebal.

Z

Li s-au pus popriri pe pensii Constantin Buţă, din Lupeni, nu-şi mai primeşte pensia întreagă din decembrie, anul trecut. Când s-a interesat la Casa Judeţeană de Pensii (CJAS) Hunedoara ce sa întâmplat, a aflat că l-a girat pe un cetăţean din Petrila, pe care nu l-a văzut în viaţa lui. „Este vorba despre o firmă care dă

credite, Omega. E la parterul unui bloc din Deva. Am aflat şi eu, când nu mi-am mai primit pensia întreagă, că cineva a scos bani de la ei şi m-a pus pe mine girant. Suntem vreo 10 oameni din Valea Jiului în situaţia asta. Mie mi-au oprit deja din decembrie din pensie. Am încercat să aflu despre cine e vorba şi am aflat că e vorba despre un om din Petrila. Nu l-am văzut în viaţa mea. Cum aş fi putut să-l girez? Şi cum au obţinut cei de la Omega actele mele? Sunt semnături false peste tot“, susţine bărbatul. Un alt girant al petrileanului este Adriana Her, din Vulcan, tot pensionară. „Acum un an, am scos un credit de la banca Omega sau ceo fi aia. Dar anul trecut, mi s-a spus că sunt şi girant, iar eu nu am girat pe nimeni. Nu ştiu pe cine am girat şi cine a luat creditul. E vorba despre peste 4.000 de lei, care urmează să-mi fie mie traşi din pensie. Aceeaşi chestie a

păţit-o şi concubinul meu, îi vin şi lui acasă somaţii tot pentru firma

Ciardaş.

Şeful de la Omega IFN nu vrea să vorbească La sediul societăţii de creditare nebancare Omega IFN se înfiinţează, zilnic, câţiva nemulţumiţi, care se simt traşi pe sfoară. Firma funcţionează la parterul

lei din pensie. Eu m-am dus să văd ce se întâmplă şi de la pensii m-au trimis la Omega. Eu nu am girat pe nimeni pentru Omega, nici nu ştiam că există. Ar trebui să aibă semnătura mea, să vin eu să semnez, să ştiu“, spune bărbatul. După aproape o jumătate de oră de aşteptare, apare şi directorul Omega IFN, Remus Pitaru, care a refuzat să dea vreo declaraţie, explicând că „nu am timp să vorbesc cu presa“. Dar are timp să-i explice lui Rusalin Filan că persoana care a luat credit este o anume Sofina Nedelcu, din Haţeg. Pe care, evident, bătrânul no cunoaşte.

Bani luaţi cu acte şi semnături false

Omega, că ar fi girat. Eu am pensie 1.000 de lei. Ce mă fac dacă-mi iau toată pensia?“, se întreabă, plângând, femeia. În schimb, petrileanul bănuit că a luat credit cu acte false, Ionel Ciardaş, se jură că n-a avut de-a face cu Omega IFN şi nici nu-şi poate da seama cum datele lui de identificare au ajuns în mâinile escrocilor. „Cineva a luat credit pe numele meu, iar acum îmi sar mie oamenii în cap. Habar nu am cine a luat credit şi cum au ajuns datele mele la ei. Eu nu am scos acei bani, nu aveam cum, că mai am un credit la o bancă serioasă şi nu mai puteam să scot din altă parte. Eu sunt dispus să mă duc şi la tribunal, şi la poliţie, şi să arăt că nu e vina mea“, susţine Ionel

blocului R de pe bulevardul Decebal, din Deva. Numele Omega apare doar pe o hârtie lipită pe uşa sediului, iar programul cu publicul începe la ora 12:00. Acolo i-am întâlnit pe Rusalin Filan, pensionar, de 75 de ani, din Haţeg şi pe Eva Varga, muncitoare cu două clase la Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva. Rusalin Filan ne-a prezentat o poveste asemănătoare cu a ţepuiţilor din Valea Jiului. „De cinci luni, mi se trage câte 100 de

Halucinant este că Sofina Nedelcurecunoaşte că a comis o ilegalitate, dar nu pare să aibă remuşcări. „L-am pus girant pe Rusalin Filan fără ca el să ştie, da. Da, am făcut asta. Am avut copie după buletin de la o prietenă a fiicei lui. Eu am avut nevoie pentru o refinanţare şi asta este. Dar l-am chemat pe om să vină să-i plătesc. Nu, nu a trebuit ca el să fie acolo ca să semneze, am făcut-o noi. Pe Rusalin Filan îl ştiu din vedere“, recunoaşte femeia. În acelaşi timp, la uşa firmei a aşteptat în zadar şi Eva Varga, care a avut un singur contract de credit cu Omega IFN, iar mai târziu s-a trezit cu alte două contracte de creditare, în valoare totală de aproximativ 4.500 de lei, sumă pentru care are

poprire pe salariu. „Eu am luat mai demult de la ei 3.000 de lei. Dar mi-a venit la spital poprire pe salariu, că nu am plătit încă două contracte. Iar la contractele astea nu sunt adeverinţele de salariu, nu este semnătura mea, nu este nimic. A profitat că eu am două clase“, precizează femeia.

La Poliţie, plângerile se înmulţesc La Inspectoratul Judeţean de Poliţie Hunedoara, există mai multe plângeri pe numele şefului Omega, Remus Pitaru, care riscă, dacă se va dovedi că e vinovat, până la 15 ani de închisoare. „Biroul de Investigare a Fraudelor are un dosar de cercetare penală pentru înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Plângerile cresc de la o zi la alta. Modul concret de operare trebuie stabilit şi trebuie făcute expertize. Dacă va fi găsit vinovat, respectivul riscă pedeapsa cu închisoarea între trei şi 15 ani“, a declarat Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al IPJ Hunedoara.

La Casa de Pensii vin executările silite Ilie Toma, directorul Casei Judeţene de Pensii Hunedoara, precizează că păgubiţii ar putea scăpa de popriri, dacă ar înainta o cerere în acest sens. „La Casa Judeţeană de Pensii Hunedoara, au venit hotărâri de executare şi de aceea li s-a pus poprire pe pensii. Dar ei pot face o cerere la noi prin care să solicite suspendarea popririi până la soluţionarea cazului“, a declarat Ilie Toma, directorul Casei Judeţene de Pensii.


Deşeurile devenilor, salvarea

ro m il or de la gr oa pa de gu no i Anamaria Nedelcoff

Gunoiul nostru este salvarea lor. Ceea ce nouă nu ne mai trebuie şi aruncăm la gunoi, recuperează ei, dacă se poate, şi vând pe 20-30 de lei pe zi. Este vorba despre 200 de suflete de etnie romă care trăiesc într-o sărăcie lucie lângă groapa de gunoi din Deva, fără apă, energie electrică sau canalizare. Hainele şi le spală-n Mureş şi tot acolo se îmbăiază şi ei, când apucă sau au chef. Şi spun că le este teamă, pentru că din mai ar putea să rămână şi fără aceste adăposturi, încropite de ei din gunoaie. Copii, printre munţi de gunoaie În fiecare zi, în timp ce bărbaţii comunităţii se aflau pe groapa de gunoi pentru a strânge cutii de metal, sticle de plastic ori alte gunoaie care lor le-ar fi de folos sau ar putea să le vândă, în cartierul construit ad-hoc mai erau femeile au grijă de copii. Copii care se joacă nestingheriţi, pe jumătate dezbrăcaţi, printre munţi de gunoaie şi maidanezi leşinaţi de foame. De la naştere au fost condamnaţi la o viaţă de nomad, fiind nevoiţi să se mute din loc în loc, acolo unde ar putea să găsească ceva de lucru, departe de ochii autorităţilor şi de cartierele în care civilizaţia a pătruns. La şcoală unii dintre ei s-ar duce, dar nu au îmbrăcăminte, nu au caiete sau pixuri, iar mamele lor se plâng din cauza lipsurilor. "Copiii noştri merg la şcoală o săptămână da şi două nu, că nu am cu ce să-i îmbrac. Nu am nici bani de caiete sau de pixuri, iar bursele sociale se dau cu întârziere. Nu-mi permit să-mi trimit copiii la şcoală", declară Mirela Almaciu, mamă singură cu trei copii. Cum şi-i creşte? Numai Dumnezeu ştie.

Şi-a pierdut copilul în Paris Irina Popelia, de 31 de ani, a devenit mamă la o vârstă fragedă. În urmă cu şase ani şi-a pierdut o fată, care avea atunci 12 ani. Era la cerşit în Paris.

"Ca să fac bani pentru ţigani", susţine ea. "Am dus fata dincolo, la Paris, ca să fac bani pentru ţigani, dar mi-au furat-o sau am pierdut-o. Nu am mai găsit-o de atunci. Am fost pe la ziare, pe la poliţie, nimeni nu mi-a mai găsit fata", spune femeia, care mai apoi se plânge că angajaţii primăriei nu vor să-i facă ajutor social. "M-am dus la primărie să-mi fac ajutor social. Mi-au spus că nu, că sunt gravidă. Da, sunt gravidă. Dar acum dacă mi-s tânără şi mă întâlnesc cu un domn frumos şi-mi dă bani, nu mă duc cu el? Normal că mă duc. Şi aşa se fac copiii", ne explică Irina Popelia filozofia ei de viaţă. "N-avem apă, n-avem curent, nu avem nimic. Ne spălăm în Mureş. Aici ne spălăm şi hainele. Apă de băut şi de mâncare luăm din oraş, încărcăm bidoanele în căruţe şi mergem la izvoare sau cerem de la oameni, că li se face milă de noi", declară şi Alexandra Rotar, care la 25 de ani are deja patru copii.

"Nu-mi place să stau la bloc. Dacă ne cad copiii în cap?" După toate aceste probleme, a mai apărut una. Riscă să-şi piardă sursa

de venit de la groapa de gunoi pentru că, din ce ştiu ei, primăria ar vrea să-i mute în altă parte. "De la 1 mai au zis cei de la primărie că ne dărâmă. Cum să plecăm departe de groapa de gunoi? Acolo ne căutăm o cutie, o tablă şi luăm 20-30 de lei pe ele. Da, ni se îmbolnăvesc copiii, dar să ne dea un loc undeva, că ne ridicăm noi o casă cum putem, cu ce putem", spune unul dintre romii din cartier. Însă, dacă va fi vreodată ca primăria să-i mute în alt loc, exclud din start locuitul la bloc. "Au venit de la primărie şi au zis că de la 1 mai bagă buldozerul şi dărâmă tot. Unde o să ne ducem atunci? Ei ziceau că ne mută într-un bloc. Dar noi mergem cu corturile în faţa primăriei, că acolo este loc. Eu nu am stat niciodată la bloc. Noi acolo trebuie să plătim apă, chirie, curent, avem găini, porci, cai, cu caii ne facem noi treaba. Nu-mi place să stau la bloc. Dacă ne cad copiii în cap?", argumentează romii din zonă, referitor la potenţiala mutare într-un bloc de locuinţe.

Autorităţile caută soluţii Angajaţii de la Salubritate SA au însă alte variante legate de activitatea

romilor din zonă. "Se ocupă cu orice, dar numai legal nu. La un moment dat mergeau la autostradă şi furau zgură de acolo. Nu era săptămână să nu se bată cu agenţii de pază. Vin şi aici, pe groapa de gunoi, ca să ia sticle de plastic şi doze. Dar noi avem o evidenţă a lor, când intră, când ies. Mulţi dintre ei n-au buletin, sunt de la groapa de gunoi de la Sibiu, care s-a închis şi au venit aici. Probabil când se va da drumul şi la staţia de sortare de aici, se vor muta în altă parte", spun aceştia. Andrei Nistor, purtătorul de cuvânt al Primăriei Deva, susţine că nimeni nu intenţionează să le dărâme romilor casele, dar că se caută un teren pentru a-i muta în siguranţă. "Nimeni nu le dărâmă nicio casă. Astea sunt poveşti de-ale lor. S-a dat sarcină arhitectului şef să găsească o zonă în care romii de la groapa de gunoi să poată fi mutaţi astfel încât să aibă condiţii minime de civilizaţie. Acolo e un focar de infecţie. Deocamdată nu avem încă o soluţie, dar căutăm, fiindcă nu se poate trăi aşa", precizează Andrei Nistor.


COLEGIUL TEHNIC MIHAI VITEAZUL VULCAN :

punct de vedere la articolul Liceu „la mâna” Interlopilor, publicat în Cronica Văii Jiului în data de 12.04.2013. CÂNTECUL DE LEBĂDĂ LA AMURGUL ZEILOR sau

Cine zice… acela este… interlop

Acesta nu este un drept la replică. Este punctul de vedere al administraţiei locale din Vulcan şi al conducerii Colegiului Tehnic Mihai Viteazul adresat tuturor acelora care se întreabă în mod firesc: Cine doreşte să se răzbune pe cei ce educă

elevii Colegiului ? Articolul, semnat ( de cel căruia îi este frică pentru ceea ce îi va aduce viitorul) cu anonimul Amurgul Zeilor şi publicat în Cronica Văii Jiiului, este expresia stării de frustrare şi de

furie personală şi probabil şi „actul de justiţie” tot personală a unui nemulţumit. Am putea chiar spune că tot ceea ce înşiră acest individ ca fiind în percepţia lui ,,negativul,, Colegiului Tehnic Mihai Viteazul este ca şi cum ai privi într-o oglindă în care nu se vede nimic.

Nici unul dintre cei ce îşi fac meseria cu dăruire şi competenţă în cadrul acestui colegiu, nu se poate identifica cu aceste descrieri cu puternice accente schizoide şi paranoice. La fel cum nici elevii excepţionali ai colegiului nu au nici un reper de recunoaştere în această prezentare. De aici se ridică o întrebare: despre cine vorbeşte acest individ laş şi rău-voitor, atunci când face referiri la adresa acestui locaş de educaţie şi învăţământ? În virtutea unei înţelegeri simple cine judecă, se judecă. Deci, Amurgul Zeilor este el însuşi un interlop, un degenerat, un factor de dezechilibru şi de regres social, un individ care nu produce nimic bun în societate. Amalgamul de informaţii eronate prezentate tendenţios, vorbesc despre un individ cu comportament puternic antisocial, pentru care vendeta în anonimat este cea mai potrivită armă. Bâta cu care crede că loveşte în imaginea colegiului nostru şi implicit în imaginea comunităţii Vulcanului - are două capete, ca orice bâtă. Ceea ce dorim să se cunoască foarte bine este că nu

poţi distruge fără să fii distrus. Că nu poţi lovi fără să fii lovit. Că nu poţi judeca fără să fii judecat. Noi toţi cei ce susţinem colegiul cu toate rezultatele acestuia, facem front comun în jurul oamenilor minunaţi de aici. Facem front comun în jurul tuturor rezultatelor excepţionale ale elevilor care ne reprezintă comunitatea cu mândrie în concursuri, competiţii, festivaluri, olimpiade. Suntem uniţi în jurul acestui simbol de educaţie al comunităţii noastre şi nimeni nu va reuşi să altereze prin minciună, calomnie şi răzbunare acest simbol, care înseamnă zeci de generaţii de profesori devotaţi meseriei lor şi elevi cu performanţe deosebite în toate disciplinele şi materiile predate aici. Acesta este adevărul în care credem şi îi invităm pe toţi oamenii cu bun-simţ să îmbrăţişeze acest adevăr. Singurul lucru pe care îl putem recunoaşte în limbajul acestui individ este cântecul de lebădă al unui interlop din ce în ce mai mic şi mai slab. Administraţia Publică Locală şi Colegiul Tehnic „Mihai Viteazul” Vulcan

Spitalul din Vulcan

,

acreditat cu nivel de încredere ridicată Sfârşitul săptămânii trecute a adus o veste bună pentru Spitalul Municipal Vulcan din partea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor : hotărârea adoptată de Comitetul Director al acestei Comisii privind încadrarea în categoria de acreditare a spitalului. aportul de Acreditare pentru această unitate spitalicească a condus Comitetul Director al Co.N.A.S. la adoptarea hotărârii conform căreia: Spitalul Municipal Vulcan se încadrează în categoria de „ACREDITAT CU NIVEL DE ÎNCREDERE

R

RIDICATĂ.” În judeţul Huneodoara sunt doar două spitale care au obţinut această acreditare: cel din Vulcan şi cel din Hunedoara. Traducerea în câteva cuvinte a acestei hotărâri înseamnă că toate aspectele legate de organizarea activităţilor tuturor secţiilor din spital răspund cerinţelor pentru acreditare. Această hotărâre vine să confirme interesul administraţiei locale de menţinere a activităţii spitaliceşti la Vulcan, precum şi rezultatul pozitiv al managementului spitalicesc. „ Este o etapă esenţială din tot ceea ce avem de făcut pentru spitalul nostru. Faptul că avem această confirmare din partea

Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor, ne motivează şi mai mult în tot ceea ce este de rezolvat în continuare, pentru ca să asigurăm pentru cetăţenii din Vulcan

dar şi pentru cei din întreaga Vale a Jiului, servicii medicale de cea mai bună calitate”, a declarat Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan.


Plumb, aurul şi bănăţenii. Exploatarea de la Certej, prilej de sfadă politică devastator asupra mediului. În plus, opozanţii proiectului susţin că în emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 milioane de metri cubi de apă din râul Mureş, defrişarea a 187 de hectare de pădure şi suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 - ROSPA 0132 Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de 108 hectare.

Acuzaţii de şpagă la nivel înalt

În timp ce aurul de la Certej aşteaptă să fie scos din nou la suprafaţă, autorităţile şi potenţialii investitori se războiesc în sălile de judecată. E impropriu spus că se războiesc, pentru că din procesul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti nu s-a parcurs nici măcar un pas, iar proiectul trenează de luni de zile. O afacere cu multe semne de întrebare, cu implicaţii la cel mai înalt nivel.

Nu s-au respectat procedurile, s-a modificat legislaţia sau sunt alte interese la mijloc? Sunt doar câteva dintre întrebările neelucidate de care se leagă scandalul proiectului aurifer de la Certej din judeţul Hunedoara. Un scandal izbucnit, paradoxal, într-un moment în care toţi ochii erau aţintiţi asupra exploatării aurifere de la Roşia Montană. Mult mai puţin mediatizat, proiectul de la Certej a reuşit să se „strecoare” şi să obţină avizul de mediu de la

Plumb, principala stavilă în calea aurului

Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Timişoara. Practic, proiectul minier de la Certej, judeţul Hunedoara, a fost propus de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation, prin intermediul societăţii Deva Gold. Cu acordul în mână, cei de la Deva Gold ar fi putut să demareze lucrările în vederea exploatării minereului aurifer, numai că povestea ţinută bine la secret a fost descoperită de ecologiştii care sau răsculat şi au dinamitat proiectul. La începutul lunii septembrie a anului trecut, trei asociaţii de protecţie a mediului au protestat faţă de acest acord de mediu şi au susţinut că se creează un precedent extrem de periculos pentru România, pentru că exploatarea se va face tor pe bază de cianuri. Este vorba despre Asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation, ai căror reprezentanţi au declarat că proiectul Certej reprezintă prima exploatare a aurului la scară largă pe bază de cianuri din România. În plus, ei spun că începerea exploatării aurifere va avea un impact

Protestul lor nu rămâne fără ecou, iar în problemă a intervenit imediat ministrul Mediului, Rovana Plumb, care a cerut de urgenţă verificarea condiţiilor în care s-a acordat avizul de mediu şi anularea lui. Intervenţia Guvernului a lovit direct în beneficiarul actului oficial, adică Eldorado Gold Corporation, care este o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver, ce operează şi în Grecia, Turcia, China şi Brazilia. Compania minieră a preluat, în decembrie 2011, European Goldfields, care deţinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din acţiuni fiind deţinute şi acum de Minvest Deva. Lucrurile nu s-au oprit aici, iar activiştii de mediu s-au legat cu lanţuri de poarta Guvernului pentru a opri exploatarea auriferă de la Certej. Şi a început balul. În ecuaţie a intervenit şi premierul Victor Ponta, care a acuzat în şedinţă de Guvern fosta guvernare PDL că a luat şpagă pentru a autoriza proiectul de exploatare a aurului de la Certej, asta după ce i-a cerut tot ministrului Mediului, Rovana Plumb, să explice ce anume s-a întâmplat acolo. „Asta înseamnă să guvernezi cu oamenii PDL-ului, nu? PDL, când e vorba de o şpagă, ei dau orice. Vă rog să luaţi măsuri imediat şi să ne propuneţi pe cât posibil. Cine e cu PDL să meargă la PDL şi să îşi ia banii acolo, nu pe spinarea României şi nu pe spinarea nerespectării reglementărilor noastre privind protecţia mediului", a afirmat Ponta. Intervenţiile dure ale Guvernului s-au finalizat cu un control făcut la Certej, care a vizat verificarea procedurilor urmate în legătură cu acest acord de mediu. De asemenea, directorul executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara a fost demis pe motiv că nu a informat autoritatea de mediu în legătură cu emiterea acor-

dului pentru acest proiect, având în vedere că este vorba de un obiectiv de interes naţional şi internaţional.

S-au parcurs toţi paşii legali

De cealaltă parte, persoanele acuzate că au încălcat legislaţia se apără şi susţin că totul s-a făcut perfect transparent şi legal. Fostul director al Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara, Gabriela Lambrino, a declarat că agenţia a urmat toţi paşii legali până la emiterea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej, iar legislaţia nu prevede informarea autorităţii de mediu în astfel de cazuri. Ea a mai precizat că nu exista nici un motiv pentru a fi demisă din funcţie. De asemenea, Nicolae Stanca, directorul Deva Gold, spune că, dacă cineva îşi imaginează că lucrurile au mers repede, se înşeală. „Suntem în procedură din anul 2009, iar în toată această perioadă au fost comisii peste comisii şi au avut loc o serie de dezbateri publice cu populaţia din zonă şi întâlniri cu responsabilii din Ungaria. Acolo se va construi totul de la zero. Este ca o casă fără fundaţie. Exploatarea propriu zisă ar putea începe după vreo doi ani şi jumătate de la emiterea avizului de mediu”, a explicat el. Nu ştie unde este problema reală şi spune că a cerut clarificări la Ministerul Mediului, dar nu au primit răspuns nici în ziua de astăzi.

Procesul blochează investiţia

Până lucrurile se vor lămuri, toate părţile implicate trebuie să treacă mai întâi printr-un proces deschis de ANPM la cererea Ministerului Mediului şi care se află pe rolul Tribunalului Bucureşti. ANPM a cerut instanţei anularea avizului de mediu acordat pentru proiectul aurifer de la Certej, pe care ministrul Rovana Plumb l-a considerat drept „ilegal şi iresponsabil”. Aceasta a precizat că, în urma verificărilor efectuate în perioada 4-12 septembrie, s-a constatat faptul că acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej eliberat de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara este ilegal, oficialii susţinând că încalcă atât legislaţia românească, cât şi pe cea europeană. Ministrul a mai precizat că obligaţiile de mediu de dinaintea privatizării nu au fost transferate în acordul de mediu, cum prevede legea, iar ARPM Timişoara nu era îndreptăţită să iniţieze această procedură, competenţa

în acest caz fiind a ANPM. Numai că Tribunalul Bucureşti a fixat primul termen de judecată abia la 1 octombrie 2013, ceea ce blochează orice iniţiativă şi întârzie implementarea proiectului. Nicolae Stanca a declarat că, prin intermediul unei firme de avocatură, vor încerca să preschimbe acest termen. „Este o întârziere foarte mare a proiectului. Vom face demersurile să vedem dacă putem să primim un alt termen. Este ciudat, pentru că iniţial ni s-a spus că se va judeca în regim de urgenţă”, a spus Stanca. E xploatarea auriferă de la Certej se va întinde pe o suprafaţă de 456 ha, iar proiectul presupune procesarea a 45 milioane de tone de minereu cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă, precum şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani. Reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 ha.

Proiectul întârzie, şomajul rămâne

În timp ce autorităţile se răfuiesc pe aurul moţilor în sălile de judecată, în judeţul Hunedoara mii de oameni aşteaptă demararea proiectului, estimat la 200 milioane de euro. Cei mai mulţi sunt foşti mineri, cărora acest proiect le-ar

aduce înapoi locurile de muncă. În faza de construcţie aici ar urma să fie angajate 800 de persoane. Alţi 550 de oameni vor lucra în faza de exploatare, pentru o perioadă de 20 de ani. Primarul din Certej, Petru Câmpian, speră că, odată cu implementarea programului, să se reducă şomajul din comună, care a ajuns la 32%. „M-aş fi bucurat să înceapă lucrările miniere. Sunt peste 500 de cereri de angajare depuse numai din comună şi din satele învecinate”, a precizat Câmpian. Primarul spune Gabriela Lambrina că s-ar rezolva şi probceva în acest sens”, susţine Câmpian. lema actualei poluări, ale cărei cote sunt inimaginabile: „E o poluare exce- Oricum, licitaţia pentru atribuirea lucrărilor de „Închidere, punere în sigusivă, pentru că nu s-a efectuat nici un ranţă şi ecologizare al obiectivului fel de ecologizare a perimetrului exminier Mina Certej - Iazurile Valea ploatabil. Vorbim despre vechea mină”. Poluarea are drept cauză gurile Mireşului si Valea Mealu, în judetul Hunedoara", a fost anulată de Minisde mină, incorect închise, prin care la terul Economiei, alături de alte trei licsuprafaţă ajung apele toxice care omoară fauna piscicolă. „Au început să itaţii similare, pentru mai multe nereguli. închidă gurile de mină, dar asta nu Carmen COSMAN – Ziarul de înseamnă că au şi tratat acel complex Investigaţii chimic dăunător. Eu sper ca noul in(www.ziaruldeinvestigatii.ro) vestitor să facă

Închiderea gurilor de mină s-a făcut româneşte


Plumb, aurul şi bănăţenii. Exploatarea de la Certej, prilej de sfadă politică devastator asupra mediului. În plus, opozanţii proiectului susţin că în emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 milioane de metri cubi de apă din râul Mureş, defrişarea a 187 de hectare de pădure şi suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 - ROSPA 0132 Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de 108 hectare.

Acuzaţii de şpagă la nivel înalt

În timp ce aurul de la Certej aşteaptă să fie scos din nou la suprafaţă, autorităţile şi potenţialii investitori se războiesc în sălile de judecată. E impropriu spus că se războiesc, pentru că din procesul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti nu s-a parcurs nici măcar un pas, iar proiectul trenează de luni de zile. O afacere cu multe semne de întrebare, cu implicaţii la cel mai înalt nivel.

Nu s-au respectat procedurile, s-a modificat legislaţia sau sunt alte interese la mijloc? Sunt doar câteva dintre întrebările neelucidate de care se leagă scandalul proiectului aurifer de la Certej din judeţul Hunedoara. Un scandal izbucnit, paradoxal, într-un moment în care toţi ochii erau aţintiţi asupra exploatării aurifere de la Roşia Montană. Mult mai puţin mediatizat, proiectul de la Certej a reuşit să se „strecoare” şi să obţină avizul de mediu de la

Plumb, principala stavilă în calea aurului

Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Timişoara. Practic, proiectul minier de la Certej, judeţul Hunedoara, a fost propus de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation, prin intermediul societăţii Deva Gold. Cu acordul în mână, cei de la Deva Gold ar fi putut să demareze lucrările în vederea exploatării minereului aurifer, numai că povestea ţinută bine la secret a fost descoperită de ecologiştii care sau răsculat şi au dinamitat proiectul. La începutul lunii septembrie a anului trecut, trei asociaţii de protecţie a mediului au protestat faţă de acest acord de mediu şi au susţinut că se creează un precedent extrem de periculos pentru România, pentru că exploatarea se va face tor pe bază de cianuri. Este vorba despre Asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation, ai căror reprezentanţi au declarat că proiectul Certej reprezintă prima exploatare a aurului la scară largă pe bază de cianuri din România. În plus, ei spun că începerea exploatării aurifere va avea un impact

Protestul lor nu rămâne fără ecou, iar în problemă a intervenit imediat ministrul Mediului, Rovana Plumb, care a cerut de urgenţă verificarea condiţiilor în care s-a acordat avizul de mediu şi anularea lui. Intervenţia Guvernului a lovit direct în beneficiarul actului oficial, adică Eldorado Gold Corporation, care este o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver, ce operează şi în Grecia, Turcia, China şi Brazilia. Compania minieră a preluat, în decembrie 2011, European Goldfields, care deţinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din acţiuni fiind deţinute şi acum de Minvest Deva. Lucrurile nu s-au oprit aici, iar activiştii de mediu s-au legat cu lanţuri de poarta Guvernului pentru a opri exploatarea auriferă de la Certej. Şi a început balul. În ecuaţie a intervenit şi premierul Victor Ponta, care a acuzat în şedinţă de Guvern fosta guvernare PDL că a luat şpagă pentru a autoriza proiectul de exploatare a aurului de la Certej, asta după ce i-a cerut tot ministrului Mediului, Rovana Plumb, să explice ce anume s-a întâmplat acolo. „Asta înseamnă să guvernezi cu oamenii PDL-ului, nu? PDL, când e vorba de o şpagă, ei dau orice. Vă rog să luaţi măsuri imediat şi să ne propuneţi pe cât posibil. Cine e cu PDL să meargă la PDL şi să îşi ia banii acolo, nu pe spinarea României şi nu pe spinarea nerespectării reglementărilor noastre privind protecţia mediului", a afirmat Ponta. Intervenţiile dure ale Guvernului s-au finalizat cu un control făcut la Certej, care a vizat verificarea procedurilor urmate în legătură cu acest acord de mediu. De asemenea, directorul executiv al Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara a fost demis pe motiv că nu a informat autoritatea de mediu în legătură cu emiterea acor-

dului pentru acest proiect, având în vedere că este vorba de un obiectiv de interes naţional şi internaţional.

S-au parcurs toţi paşii legali

De cealaltă parte, persoanele acuzate că au încălcat legislaţia se apără şi susţin că totul s-a făcut perfect transparent şi legal. Fostul director al Agenţiei Regionale de Mediu Timişoara, Gabriela Lambrino, a declarat că agenţia a urmat toţi paşii legali până la emiterea acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej, iar legislaţia nu prevede informarea autorităţii de mediu în astfel de cazuri. Ea a mai precizat că nu exista nici un motiv pentru a fi demisă din funcţie. De asemenea, Nicolae Stanca, directorul Deva Gold, spune că, dacă cineva îşi imaginează că lucrurile au mers repede, se înşeală. „Suntem în procedură din anul 2009, iar în toată această perioadă au fost comisii peste comisii şi au avut loc o serie de dezbateri publice cu populaţia din zonă şi întâlniri cu responsabilii din Ungaria. Acolo se va construi totul de la zero. Este ca o casă fără fundaţie. Exploatarea propriu zisă ar putea începe după vreo doi ani şi jumătate de la emiterea avizului de mediu”, a explicat el. Nu ştie unde este problema reală şi spune că a cerut clarificări la Ministerul Mediului, dar nu au primit răspuns nici în ziua de astăzi.

Procesul blochează investiţia

Până lucrurile se vor lămuri, toate părţile implicate trebuie să treacă mai întâi printr-un proces deschis de ANPM la cererea Ministerului Mediului şi care se află pe rolul Tribunalului Bucureşti. ANPM a cerut instanţei anularea avizului de mediu acordat pentru proiectul aurifer de la Certej, pe care ministrul Rovana Plumb l-a considerat drept „ilegal şi iresponsabil”. Aceasta a precizat că, în urma verificărilor efectuate în perioada 4-12 septembrie, s-a constatat faptul că acordul de mediu în cazul proiectului de la Certej eliberat de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara este ilegal, oficialii susţinând că încalcă atât legislaţia românească, cât şi pe cea europeană. Ministrul a mai precizat că obligaţiile de mediu de dinaintea privatizării nu au fost transferate în acordul de mediu, cum prevede legea, iar ARPM Timişoara nu era îndreptăţită să iniţieze această procedură, competenţa

în acest caz fiind a ANPM. Numai că Tribunalul Bucureşti a fixat primul termen de judecată abia la 1 octombrie 2013, ceea ce blochează orice iniţiativă şi întârzie implementarea proiectului. Nicolae Stanca a declarat că, prin intermediul unei firme de avocatură, vor încerca să preschimbe acest termen. „Este o întârziere foarte mare a proiectului. Vom face demersurile să vedem dacă putem să primim un alt termen. Este ciudat, pentru că iniţial ni s-a spus că se va judeca în regim de urgenţă”, a spus Stanca. E xploatarea auriferă de la Certej se va întinde pe o suprafaţă de 456 ha, iar proiectul presupune procesarea a 45 milioane de tone de minereu cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă, precum şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1.653 tone pe an, timp de 16 ani. Reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 ha.

Proiectul întârzie, şomajul rămâne

În timp ce autorităţile se răfuiesc pe aurul moţilor în sălile de judecată, în judeţul Hunedoara mii de oameni aşteaptă demararea proiectului, estimat la 200 milioane de euro. Cei mai mulţi sunt foşti mineri, cărora acest proiect le-ar

aduce înapoi locurile de muncă. În faza de construcţie aici ar urma să fie angajate 800 de persoane. Alţi 550 de oameni vor lucra în faza de exploatare, pentru o perioadă de 20 de ani. Primarul din Certej, Petru Câmpian, speră că, odată cu implementarea programului, să se reducă şomajul din comună, care a ajuns la 32%. „M-aş fi bucurat să înceapă lucrările miniere. Sunt peste 500 de cereri de angajare depuse numai din comună şi din satele învecinate”, a precizat Câmpian. Primarul spune Gabriela Lambrina că s-ar rezolva şi probceva în acest sens”, susţine Câmpian. lema actualei poluări, ale cărei cote sunt inimaginabile: „E o poluare exce- Oricum, licitaţia pentru atribuirea lucrărilor de „Închidere, punere în sigusivă, pentru că nu s-a efectuat nici un ranţă şi ecologizare al obiectivului fel de ecologizare a perimetrului exminier Mina Certej - Iazurile Valea ploatabil. Vorbim despre vechea mină”. Poluarea are drept cauză gurile Mireşului si Valea Mealu, în judetul Hunedoara", a fost anulată de Minisde mină, incorect închise, prin care la terul Economiei, alături de alte trei licsuprafaţă ajung apele toxice care omoară fauna piscicolă. „Au început să itaţii similare, pentru mai multe nereguli. închidă gurile de mină, dar asta nu Carmen COSMAN – Ziarul de înseamnă că au şi tratat acel complex Investigaţii chimic dăunător. Eu sper ca noul in(www.ziaruldeinvestigatii.ro) vestitor să facă

Închiderea gurilor de mină s-a făcut româneşte


Marin Condescu dă cu mopul la complexele energetice itele aprobate în Bugetele de Venituri şi Cheltuieli”. Şi de la CE Rovinari au plecat bani mulţi către trupa lui Condescu. În perioada 2009-2011, societatea Turism Sind Min SRL (una dintre firmele celebre ale şefului sindicaliştilor gorjeni) a încasat 2.812.847 de lei. Peste 4,5 milioane de lei a primit şi firma Olservmin SRL, iar Minprest Serv SA Rovinari a avut contracte de peste opt milioane de lei. De asemenea, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia nu a mai acordat sponsorizări echipelor de fotbal, ci a fost descoperit un nou termen: ”cheltuieli sociale pentru finanţarea activităţilor sportive”. ”Ca membru fondator al Clubului Sportiv Pandurii Tg Jiu, în baza aprobării Adunării Generale a Acţionarilor, SNLO SA Târgu Jiu a alocat pentru finanţarea acestuia din cheltuielile sociale cu activităţile sportive, următoarele sume: - anul 2009 5.700.000 lei - anul 2010 6.100.000 lei - anul 2011(tr.I) 1.700.000 lei”, se arată într-un document semnat de fostul ministru al Economiei, Ion Ariton. Desigur, toate acestea, conform prevederilor legale în vigoare.

În timp ce firmele sindicaliştilor conduşi de Marin Condescu iau bani grei de la stat şi se pregătesc să căpuşeze şi nou înfiinţatul Complex Energetic Oltenia (CEO), mai marii sindicatelor umblă să câştige nu mai puţin de 56 de sporuri. Din 2009 până acum, firmele controlate de Condescu în mineritul gorjean au câştigat milioane de euro. Ai nevoie de cineva care să se ocupe de curăţenie, drenare de apă în cariere sau perimetrele tehnologice sau care să-ţi repare role? Firmele sindicaliştilor fac de toate, după cum o arată şi datele transmise de Ministerul Economiei fostului deputat de Gorj Dan Morega. Mai mult, societăţile sindicaliştilor olteni le fac concurenţă serioasă celor ale administraţiei fostei Societăţi Naţionale a Lig-

nitului Oltenia (SNLO) şi iau sume grase de la stat. Deşi lucrările efectuate există doar pe hârtie, după cum susţin contestatarii lui Condescu. În perioada 2009 – 2011, Complexul Energetic Turceni a avut contract cu firmele Minprest SA (firmă deţinută de administraţie în proporţie de 95% şi de sindicate – 5%), Olservmin SA şi Sind Jilţ.

”Cu aceste firme CE Turceni a avut contracte încă din anul 2005, iar valoarea contractelor a fost la nivel apropiat cu cel al anului 2009”, se arată într-o adresă oficială a Ministerului Economiei. În 2009, Minprest a primit 6.560.996,26 lei, Olservmin SA a contractat lucrări în valoare de 1.373.944,91 lei, iar Sind Jilţ a fost cea mai talentată în a câştiga bani de la stat, obţinând 8.596.093,40 lei. Nici 2010 nu a fost un an prost pentru cele trei firme, chiar dacă sumele în-

casate au fost mai mici. Astfel, Minprest a încasat 5.333.320,72 lei, Olservmin – 1.483.447,74 lei, iar Sind Jilţ 6.367.599,61 lei. În primele patru luni ale anului 2011, Minprest a câştigat 869.451,8 lei, Olservmin 291.190 lei, iar Sind Jilţ 1.157.090,4 lei.

De la mineri, pentru fotbalişti

Şi, pentru că echipa de fotbal patronată de Condescu trebuia să trăiască din ceva, Complexul Energetic Turceni a cotizat pentru Clubul Sportiv Pandurii Târgu Jiu sume importante. În perioada 2009 – 2011, ca membru asociat, CE Turceni a “încris” la Pandurii nu mai puţin de şapte milioane de lei, la care s-au adăugat sponsorizări de peste trei milioane de lei. Desigur, fiind prevăzători, şefii de la Turceni, conform declaraţiilor de la minister, au arătat că ”aceste sume au fost prevăzute şi s-au încadrat în lim-

Dan Morega

Miniştrii dau răspunsuri bâlbâite

Şi, în timp ce pe vremea democrat liberalilor nu se întâmpla mai nimic, pe vremea USL au fost începute controalele. Cu ce rezultat? Nimeni nu ştie. Cert este că, oficial, acestea au existat. Astfel, un alt fost ministru al Economiei, Daniel Chiţoiu, anunţa în luna decembrie a anului trecut că ”au fost demarate controale succesive la operatorul economic Complexul Energetic Oltenia şi subsidiarelor acestuia. Inclusiv în prezent se află un control în desfăşurare”. De asemenea, Chiţoiu mai anunţa că, ”pentru faptele de natură infracţională constatate în legătură cu contractele derulate între Complexul Energetic Oltenia şi societăţile nominalizate în interpelări a fost sesizat Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”. Cât despre finanţarea echipei de fotbal Pandurii Tg. Jiu, fostul ministru al Economiei a dat un răspuns evaziv: ”Cu privire la finanţarea echipei de fotbal de la SNL Oltenia SA, Curtea de Conturi a constatat că finanţările sunt nelegale (pentru anul 2011), constatarea fiind contestată, dar încă nes-

Marin Condescu

oluţionată. La celelalte entităţi (CE Rovinari şi CE Turceni) documentele de control ale acestei instituţii nu au consemnat ca abatere finanţarea cluburilor sportive. Prin urmare nu există un punct de vedere unitar al instituţiilor

de control abilitate de lege în ceea ce priveşte legalitatea finanţării cluburilor sportive de către unităţile verificate”.

Ortacii vor şi 56 de sporuri

Fostul deputat Morega încearcă să lămurească lucrurile, însă precizează că s-a ajuns din nou într-un punct mort. ”Nu ştiu care este rezultatul acestor controale, fiindcă n-am primit nici un răspuns. Mafia sindicală nu poate fi pusă la pământ aşa de uşor. Dar cert este că toate aceste hoţii vor face ca CEO să funcţioneze cu personal puţin. Manţog şi Condescu au distrus mineritul din Oltenia”, spune Dan Morega. Chiar dacă a renunţat să mai candideze pentru un nou mandat de parlamentar, Morega precizează că va continua lupta cu sindicatele lui Marin Condescu. ”Vreau să înfiinţez un institut de analiză şi investigaţii publice, pentru a putea pune capăt jafului din minerit”, declară el. Constantin Creţan, liderul Federaţiei Naţionale a Muncii şi singurul oponent pe linie sindicală al lui Marin Condescu, a declarat pentru ”Jurnal de Investigaţii” că toţi banii veniţi de la complexele energetice au fost pentru servicii existente doar pe hârtie. ”S-au câştigat bani foarte mulţi din aceste aşa zise lucrări de deservire. A fost cam un milion de euro de fiecare exploatare

minieră. Ce fac ei? Fac curăţenie, drenări de ape în cariere sau perimetre miniere sau se fac că repară ceva role numai pe hârtie. Iar tarifele firmelor sindicaliştilor sunt cele mai mari, făcând concurenţă serioasă firmei de prestări servicii a administraţiei”, susţine Creţan. Totodată, liderul FNM vorbeşte şi despre cei care căpuşează în continuare fostele complexe energetice: ”Olservmin este o firmă care are lucrări în toate fostele complexe, Turceni, SNLO. Firma a asta a căpuşat permanent şi a inventat lucrări”. Iar în tot acest timp, pe lângă treaba legată de căpuşat, trupa lui Condescu se pregăteşte să-şi acorde 56 de sporuri, cum ar fi cel de conducere de 90% din salariu sau cel pentru cunoaşterea unei limbi străine. ”Vor 56 de sporuri, care nu sunt pentru angajaţi, ci pentru cei de la birouri. Neşansa lor este că sunt eu la negocieri. Vor spor de conducere de 90%, şi spor pentru o limbă străină. Ei nu ştiu să vorbească bine româneşte şi se dau poligloţi. Mai dau spor de mobilitate pentru jurişti. Păi, sunt 120 de jurişti la ei, dar la procese se prezintă numai casele mari de avocatură”, mai spune Constantin Creţan. În ciuda insistenţelor noastre, Marin Condescu nu a putut fi contactat. Anamaria Nedelcoff – Ziarul de Investigaţii (www.ziaruldeinvestigatii.ro)


Marin Condescu dă cu mopul la complexele energetice itele aprobate în Bugetele de Venituri şi Cheltuieli”. Şi de la CE Rovinari au plecat bani mulţi către trupa lui Condescu. În perioada 2009-2011, societatea Turism Sind Min SRL (una dintre firmele celebre ale şefului sindicaliştilor gorjeni) a încasat 2.812.847 de lei. Peste 4,5 milioane de lei a primit şi firma Olservmin SRL, iar Minprest Serv SA Rovinari a avut contracte de peste opt milioane de lei. De asemenea, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia nu a mai acordat sponsorizări echipelor de fotbal, ci a fost descoperit un nou termen: ”cheltuieli sociale pentru finanţarea activităţilor sportive”. ”Ca membru fondator al Clubului Sportiv Pandurii Tg Jiu, în baza aprobării Adunării Generale a Acţionarilor, SNLO SA Târgu Jiu a alocat pentru finanţarea acestuia din cheltuielile sociale cu activităţile sportive, următoarele sume: - anul 2009 5.700.000 lei - anul 2010 6.100.000 lei - anul 2011(tr.I) 1.700.000 lei”, se arată într-un document semnat de fostul ministru al Economiei, Ion Ariton. Desigur, toate acestea, conform prevederilor legale în vigoare.

În timp ce firmele sindicaliştilor conduşi de Marin Condescu iau bani grei de la stat şi se pregătesc să căpuşeze şi nou înfiinţatul Complex Energetic Oltenia (CEO), mai marii sindicatelor umblă să câştige nu mai puţin de 56 de sporuri. Din 2009 până acum, firmele controlate de Condescu în mineritul gorjean au câştigat milioane de euro. Ai nevoie de cineva care să se ocupe de curăţenie, drenare de apă în cariere sau perimetrele tehnologice sau care să-ţi repare role? Firmele sindicaliştilor fac de toate, după cum o arată şi datele transmise de Ministerul Economiei fostului deputat de Gorj Dan Morega. Mai mult, societăţile sindicaliştilor olteni le fac concurenţă serioasă celor ale administraţiei fostei Societăţi Naţionale a Lig-

nitului Oltenia (SNLO) şi iau sume grase de la stat. Deşi lucrările efectuate există doar pe hârtie, după cum susţin contestatarii lui Condescu. În perioada 2009 – 2011, Complexul Energetic Turceni a avut contract cu firmele Minprest SA (firmă deţinută de administraţie în proporţie de 95% şi de sindicate – 5%), Olservmin SA şi Sind Jilţ.

”Cu aceste firme CE Turceni a avut contracte încă din anul 2005, iar valoarea contractelor a fost la nivel apropiat cu cel al anului 2009”, se arată într-o adresă oficială a Ministerului Economiei. În 2009, Minprest a primit 6.560.996,26 lei, Olservmin SA a contractat lucrări în valoare de 1.373.944,91 lei, iar Sind Jilţ a fost cea mai talentată în a câştiga bani de la stat, obţinând 8.596.093,40 lei. Nici 2010 nu a fost un an prost pentru cele trei firme, chiar dacă sumele în-

casate au fost mai mici. Astfel, Minprest a încasat 5.333.320,72 lei, Olservmin – 1.483.447,74 lei, iar Sind Jilţ 6.367.599,61 lei. În primele patru luni ale anului 2011, Minprest a câştigat 869.451,8 lei, Olservmin 291.190 lei, iar Sind Jilţ 1.157.090,4 lei.

De la mineri, pentru fotbalişti

Şi, pentru că echipa de fotbal patronată de Condescu trebuia să trăiască din ceva, Complexul Energetic Turceni a cotizat pentru Clubul Sportiv Pandurii Târgu Jiu sume importante. În perioada 2009 – 2011, ca membru asociat, CE Turceni a “încris” la Pandurii nu mai puţin de şapte milioane de lei, la care s-au adăugat sponsorizări de peste trei milioane de lei. Desigur, fiind prevăzători, şefii de la Turceni, conform declaraţiilor de la minister, au arătat că ”aceste sume au fost prevăzute şi s-au încadrat în lim-

Dan Morega

Miniştrii dau răspunsuri bâlbâite

Şi, în timp ce pe vremea democrat liberalilor nu se întâmpla mai nimic, pe vremea USL au fost începute controalele. Cu ce rezultat? Nimeni nu ştie. Cert este că, oficial, acestea au existat. Astfel, un alt fost ministru al Economiei, Daniel Chiţoiu, anunţa în luna decembrie a anului trecut că ”au fost demarate controale succesive la operatorul economic Complexul Energetic Oltenia şi subsidiarelor acestuia. Inclusiv în prezent se află un control în desfăşurare”. De asemenea, Chiţoiu mai anunţa că, ”pentru faptele de natură infracţională constatate în legătură cu contractele derulate între Complexul Energetic Oltenia şi societăţile nominalizate în interpelări a fost sesizat Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”. Cât despre finanţarea echipei de fotbal Pandurii Tg. Jiu, fostul ministru al Economiei a dat un răspuns evaziv: ”Cu privire la finanţarea echipei de fotbal de la SNL Oltenia SA, Curtea de Conturi a constatat că finanţările sunt nelegale (pentru anul 2011), constatarea fiind contestată, dar încă nes-

Marin Condescu

oluţionată. La celelalte entităţi (CE Rovinari şi CE Turceni) documentele de control ale acestei instituţii nu au consemnat ca abatere finanţarea cluburilor sportive. Prin urmare nu există un punct de vedere unitar al instituţiilor

de control abilitate de lege în ceea ce priveşte legalitatea finanţării cluburilor sportive de către unităţile verificate”.

Ortacii vor şi 56 de sporuri

Fostul deputat Morega încearcă să lămurească lucrurile, însă precizează că s-a ajuns din nou într-un punct mort. ”Nu ştiu care este rezultatul acestor controale, fiindcă n-am primit nici un răspuns. Mafia sindicală nu poate fi pusă la pământ aşa de uşor. Dar cert este că toate aceste hoţii vor face ca CEO să funcţioneze cu personal puţin. Manţog şi Condescu au distrus mineritul din Oltenia”, spune Dan Morega. Chiar dacă a renunţat să mai candideze pentru un nou mandat de parlamentar, Morega precizează că va continua lupta cu sindicatele lui Marin Condescu. ”Vreau să înfiinţez un institut de analiză şi investigaţii publice, pentru a putea pune capăt jafului din minerit”, declară el. Constantin Creţan, liderul Federaţiei Naţionale a Muncii şi singurul oponent pe linie sindicală al lui Marin Condescu, a declarat pentru ”Jurnal de Investigaţii” că toţi banii veniţi de la complexele energetice au fost pentru servicii existente doar pe hârtie. ”S-au câştigat bani foarte mulţi din aceste aşa zise lucrări de deservire. A fost cam un milion de euro de fiecare exploatare

minieră. Ce fac ei? Fac curăţenie, drenări de ape în cariere sau perimetre miniere sau se fac că repară ceva role numai pe hârtie. Iar tarifele firmelor sindicaliştilor sunt cele mai mari, făcând concurenţă serioasă firmei de prestări servicii a administraţiei”, susţine Creţan. Totodată, liderul FNM vorbeşte şi despre cei care căpuşează în continuare fostele complexe energetice: ”Olservmin este o firmă care are lucrări în toate fostele complexe, Turceni, SNLO. Firma a asta a căpuşat permanent şi a inventat lucrări”. Iar în tot acest timp, pe lângă treaba legată de căpuşat, trupa lui Condescu se pregăteşte să-şi acorde 56 de sporuri, cum ar fi cel de conducere de 90% din salariu sau cel pentru cunoaşterea unei limbi străine. ”Vor 56 de sporuri, care nu sunt pentru angajaţi, ci pentru cei de la birouri. Neşansa lor este că sunt eu la negocieri. Vor spor de conducere de 90%, şi spor pentru o limbă străină. Ei nu ştiu să vorbească bine româneşte şi se dau poligloţi. Mai dau spor de mobilitate pentru jurişti. Păi, sunt 120 de jurişti la ei, dar la procese se prezintă numai casele mari de avocatură”, mai spune Constantin Creţan. În ciuda insistenţelor noastre, Marin Condescu nu a putut fi contactat. Anamaria Nedelcoff – Ziarul de Investigaţii (www.ziaruldeinvestigatii.ro)


Dan Terteci, şeful Cancelariei Prefectului: ”Prefectul încă este confundat cu primul secretar de partid” Reporter: Ce faci tu, mai exact, la Prefectură? Dan Terteci: Un răspuns direct ar fi – nu? – stau, că sunt bugetar, aşa se spune. Nicidecum nu stau. Funcţia de director al Cancelariei prefectului presupune multe atribuţii. Unele văzute, altele mai puţin nevăzute. În principal eu mă ocup de organizarea agendei prefectului, organizarea întâlnirilor prefectului, avem chiar şi atribuţii de soluţionare a unor petiţii ale acelora pe care prefectul le redirecţionează către Cancelarie. Desigur, unele petiţii sunt mai sensibile, sunt subiecte mai delicate care trebuie analizate mai în profunzime din punct de vedere al impactului social, al impactului economic uneori, acolo unde ar trebui împletite atribuţiile funcţionarului public cu cele ale politicianului. Pentru că, de fapt, această funcţie pe care o ocup este una de conţopist, o struţo-cămilă, de funcţionar public şi politician, deşi nu-mi place deloc să spun lucrul acesta, să mă apropii de fenomenul politic. Nu-mi place în sensul de a o practica, nu de a-l accepta. Consider totuşi că această activitate pe care o desfăşurăm în momentul de faţă şi-a pus amprenta asupra Instituţiei Prefectului, în sensul relaţionării cu petenţii. Încerc şi sper să şi reuşim să fim mult mai deschişi faţă de oamenii care ne trec pragul. Reporter: Vorbeai de oamenii care vin cu petiţii sensibile. Care ar fi aceste petiţii sensibile? Dan Terteci: E vorba de oameni care reclamă că autorităţile sunt dezinteresate pentru crearea de locuri de muncă, sesizarea unor agenţi economici cu privire la modul în care constructorii autostrăzii înţeleg să desfăşoare lucrările în zonă şi afectează terenurile care nu au fost expropriate. Sunt lucruri delicate, care trebuie până la urmă finalizate cu punerea la masă a tuturor părţilor implicate, găsirea unor soluţii logice, normale, coerente, de bun simţ, astfel încât activitatea economică să se desfăşoare, iar interesul dreptului de proprietate al cetăţeanului să fie apărat. De asemenea, în ceea ce priveşte analiza globală a unor problematici, cum ar fi crearea locurilor de muncă, o analiză asupra politicii fiscale, ce nu este în competenţa noastră. Un dialog permanent presupune aflarea problematicii sociale. O afli, o sintetizezi şi o prezinţi prefectului

pentru a lua decizii cu privire la aspectele semnalate de către cetăţeni. Reporter: Câte dintre aceste petiţii reuşiţi voi să le soluţionaţi? Dan Terteci: Acum depinde ce înţelegi prin soluţionat. Dacă un răspuns la aceste petiţii se dă obligatoriu, ordonanţa 27 privind soluţionarea petiţiilor te obligă ca în termen de 30 de zile să-i răspunzi petentului. Majoritatea sunt petiţii care trebuie redirecţionate, pentru că sunt greşit adresate. Din păcate, oamenii încă nu ştiu foarte bine – şi cred că asta este o vină a instituţiilor publice, că nu au informat cetăţenii – ce anume este prefectul şi ce atribuţii are el. Încă îl confundă cu primul secretar de partid, care punea mâna pe telefon şi îl înjura pe un primar sau dădea o dispoziţie unui poliţist să facă sau să nu facă ceva. Prefectul, mai degrabă, pe lângă controlul de legalitate al actelor pe care le adoptă şi emit autorităţile publice locale, coordonează direcţiile deconcentrate aleministerlor. Şi aş vrea să subliniez acest aspect: coordonează, nu le conduce. Coordonarea presupune urmărirea implementării programului de guvernare şi nicidecum conducerea efectivă a direcţiei respective. Prefectul urmăreşte implementarea programului de guvernare, urmăreşte realizarea unui climat socio-economic sănătos. Adică, de câte ori apar probleme, prefectul se implică prin construirea unor grupuri de analiză şi de studiu la faţa locului. Este o problematică foarte complexă. Practic, într-o singură persoană, se regăseşte la nivel judeţean, activitatea unui organism complex, care este Guvernul României. De aceea este foarte greu să răspund la o singură întrebare cu privire la ceea ce înseamnă activitatea prefectului. Reporter: Care au fost cele mai ciudate petiţii? Dan Terteci: Pentru mine nu sunt ciudate. Am avut la un moment dat un domn, care spunea că se numeşte Prinţul William, care ne-a cerut casă, masă şi costumaţie, pentru a participa la nunta Elenei Băsescu. Am un preot din Orăştie care mă blesteamă periodic, la două săptămâni, pentru că nu îi acordăm noi 12,8 milioane de euro despăgubiri pentru o presupusă eroare judiciară. I-am spus că, şi dacă ar să aibă dreptate, nu este de competenţa noastră. Erorile

judiciare tot instanţele trebuie să le reţină şi să oblige statul la despăgubirea petentului vătămat printr-o hotărâre judecătorească emisă, pronunţată cu încălcarea legii sau în mod abuziv. Reporter: Cum priveşti acum activitatea instituţiilor de stat, fiind în interior, comparativ cu perioada în care ai fost jurnalist? Dan Terteci: Eu nu privesc foarte diferit, pentru că şi înainte de a fi în această funcţie, am mai lucrat în sistemul public. Am fost secretarul comunei Vidra din judeţul Ilfov, timp de aproape patru ani. Doar anvergura implicării mele în spaţiul administraţiei publice locale este alta. Chiar şi în perioada în care eram jurnalist, evitam să cataloghez la modul general un sistem că e bun sau rău. Nici acum nu pot să spun dacă sistemul din care fac parte este bun sau rău. Ştiu că siguranţă că el este unul util şi ar putea fi îmbunătăţit. Reporter: Cum ar putea fi îmbunătăţit? Dan Terteci: Subiectul acesta suportă foarte multe discuţii. Blamăm acest sistem public, dar atât tu, Anamaria Nedelcoff, cât şi eu, Dan Terteci, s-ar putea ca la un moment dat când avem o problemă, s-ar putea sigur să căutăm ”o pilă”, ca să putem s-o rezolvăm. O pilă care să nu încalce legea în mod obligatoriu, ci să ne asigure un acel ”easyway”, acel concept uşor de rezolvare a problemelor. Avem o cunoştinţă în interiorul sistemului, ne rezolvă treaba, nu stăm la coadă şi plecăm acasă. Deci acest sistem blamat reprezintă până la urmă şi o pârghie şi un mijloc de rezolvare a problemelor cetăţean-

ului, iar cetăţeanul, la rândul lui, alimentează acest sistem. Sigur că o să nemulţumească pe foarte mulţi ceea ce am spus acum. Dar repet, nu putem să eradicăm un anume fenomen atâta timp cât noi îl alimentăm. Pe româneşte, nu putem stinge focul cu benzină. Reporter: De ce ai acceptat postul de director al Cancelariei Prefectului? Dan Terteci: Pfuu… Sincer, nu ştiu. Poate că a fost o provocare, poate că simţeam la un moment dat că voiam să mai schimb ceva în viaţa mea. Cert este că eu pe prefect nu l-am cunoscut până să-şi depună jurământul de învestitură. L-am cunoscut atunci, ne-am mai întâlnit o dată la constituirea Consiliului Local Hunedoara şi a doua zi după această şedinţă m-a invitat să bem o cafea şi m-a întrebat dacă vreau să fiu directorul lui de cancelarie. I-am spus că este o glumă, pentru că astfel de posturi se dau lipitorilor de afişe din campania electorală, ori eu nu am avut nicio legătură cu campania electorală în care să fi fost implicat. Mai ales că nu ne cunoşteam, repet. Am aflat după aceea că s-a interesat, având nevoie de un director de cancelarie, şi am avut nişte recomandări din partea unor oameni care mă cunoşteau. Şi aşa am ajuns acolo. Am acceptat încercând să mă implic. Acum, chiar dacă sună uşor politicianist, schimbarea începe cu tine. Dacă tot am stat pe dreapta şi am criticat, fără sămi asum o răspundere, criticândui pe cei din sistemul bugetar, hai să mă şi implic, să văd cum este atunci când îţi asumi răspunderea pentru anumite decizii. Şi nu este

uşor, dar este frumos în măsura în care reuşeşti să echilibrezi tendinţele în activitatea ta. Pentru că presiunile există, din mediul social, politic, economic. Şi când spun presiuni, mă refer la cele legitime. Pentru că cele ilegitime sper să pot face faţă dacă vor apărea vreodată. Reporter: Cum e relaţia de acum cu presa, mai ales că am observat că unii colegi nu te-au iertat, fiind subiectul unui pamflet, la un moment dat? Dan Terteci: Nu ştiu de ce să mă fi iertat. Eu aş avea să le reproşez ceva. Că uneori nu sunt atât de incisivi pe cât ar trebui. Când făceam un pamflet ca jurnalist, mă aşteptam de la cel care era vizat să nu se supere, să trateze ca atare o asemenea manieră de a atrage atenţia cu privire la lucrurile care eu consideram că nu merg normal. Ar fi aberant ca eu să am o atitudine inconsecventă, iar eu să mă supăr pe un fost coleg de presă care vine să mă înjure. Ba să mă înjure! Singura dorinţă a mea ar fi ca atunci când suntem înjuraţi să ne şi informăm, că poate obţin informaţii care ne susţin înjurătura. Cred că ar fi bine să existe un dialog şi mai solid între noi şi jurnalişti şi de aceea prefectul a acceptat la un moment dat ideea mea pe care i-am propus-o, să se întâlnească săptămânal, în cazul unor întâlniri informale, în care să discute despre activitatea lui din săptămâna care s-a încheiat şi activitatea pe care preconizează s-o desfăşoare în săptămâna care abia începe, aceste întâlniri având loc luni, la sediul prefecturii. A consemnat Anamaria Nedelcoff


Circuitul închis al banilor – Fratele deputatului Cristian Resmeriţă i-a fost consilier personal în mandatul trecut Proverbul „frate-frate, dar brânza e pe bani” nu are aplicabilitate în Valea Jiului mai ales când brânza e plătită din bani publici. Fraţii lucrează la acelaşi cabinet parlamentar-unul deputat, celălalt angajat cu contract de colaborare, soţul şi soţia sunt în aceeaşi primărie, unul primar celălalt consilier personal al primarului. Dacă în Gorj, edilul care şi-a angajat soţia este cercetat de ANI, în Hunedoara lucrurile par mai mult decât normale, criteriul angajărilor în sistemul public fiind dictat de gradul de rubedenie. ei doi fii ai primarului din Lupeni dau dovadă de o legătură familială strânsă. Unul deputat, celălalt profesor la liceu şi mai apoi director de liceu au conlucrat împreună, pe banii statului. Primul din postura de şef, celălalt din postura de subaltern, mai exact angajat al cabinetului parlamentar. Actualul director al Colegiului de Informatică Carmen Sylva din Petroşani, Lucian Resmeriţă, a fost în mandatul trecut 2008-2012 consilier la cabinetul parlamentar al fratelui său Cristian Resmeriţă. Relaţia contractuală este confirmată, printr-un răspuns remis Gazetei de Dimineaţă de către Camera Deputaţilor. Potrivit acestui răspuns Marius Lucian Resmeriţă a fost colaborator cu contract civil pe perioadă determinată în cadrul biroului parlamentar al lui Cristian Resmeriţă. Mai exact profesorul de fizică de la Liceul de Informatică a fost „angajat” la cabinetul fratelui său în perioada 19.01.2009-19-12.2012. Deputatul Cristian Resmeriţă a declarat marţi, pentru Gazeta de Dimineaţă, că Lucian Remeriţă nu a fost angajat al cabinetului parlamentar. „Nu a fost angajat. Un om care lucrează

C

trebuie să aibă carte de muncă. A avut contract de colaborare (Lucian Resmeriţăn.r.)”, a declarat Cristian Remeriţă. Deputatul a refuzat să spună cu ce exact s-a ocupat fratele lui în perioada în care a avut, potrivit Camerei Deputaţilor, contract civil la cabinetul parlamentar. „Nu comentez ceea ce lucrează cei din jurul meu”, spune Cristian Resmeriţă. Cristian Resmeriţă nu a precizat nici dacă fratele lui, Lucian, a fost remunerat pentru activitatea prestată în cadrul cabinetului parlamentar, afirmând doar că persoanele de la acest cabinet „au lucrat foarte bine dovadă că au obţinut 70 la sută din voturi”. Colaborator cu contract civil de muncă înseamnă implicit venituri, adică Lucian Resmeriţă a luat bani pentru calitatea sa. Potrivit Legii nr. 96/2006 – Lege privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor – art. 38, alin.(6) “ Angajarea personalului birourilor parlamentare ale deputaţilor şi senatorilor se face prin încheierea unui contract de muncă pe durată determinată sau a unui contract civil. În cazul angajării pe baza unui contract de muncă pe durată determinată, încadrarea salariaţilor se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputaţilor sau al Senatului, după caz, la propunerea deputaţilor sau a senatorilor în cauză, iar în cazul contractului civil, acesta se încheie între deputaţii sau senatorii în cauză şi persoana fizică.” Puţin mai la vest de Lupeni, la Uricani, primarul Dănuţ Buhăescu o are ca şi consilier personal pe propria soţie, Adriana Buhăescu. Situaţia nu este de azi, de ieri, ci de câţiva ani, Adriana Buhăescu ajungând consilier personal al primarului după ce iniţial a fost poliţist comunitar în cadrul administraţiei locale condusă de Buhăescu. „Rubedinismul” este o modă în statul românesc. Administraţiile locale sunt sufocate de soţi-soţii, părinţi-copii, naşi şi fini, unchi şi mătuşi. Ilegalitatea în unele dintre cazuri dar şi imoralitatea în celelalte multe nu a fost contestată de nimeni, iar moda s-a

perpetuat de la o guvernare la alta. În judeţul vecin, Gorj, primarul comunei Albeni este cercetat de Agenţia Naţională de Integritate după ce s-a constatat că există un conflict de interese. Edilul şi-a angajat soţia ca şi consilier şi a semnat atât decizia de numire cât şi contractul de muncă: “La data de 29.12.2008, CORNEA VICTORA AFRODITA CARMEN, soţia acestuia, a fost numită în funcţia de consilier în cadrul Primăriei Comunei Albeni. Atât dispoziţia de numire în funcţie, cât şi contractul individual de muncă al acesteia, au fost semnate de CORNEA VICTORA DUMITRU, în calitatea sa de Primar al Comunei Albeni. Folosul material constă în veniturile salariale obţinute de către CORNEA VICTORA AFRODITA CARMEN, în perioada deţinerii funcţiei de consilier în cadrul Primăriei Albeni (29.12.2008 – prezent). Astfel, au fost identificate

elemente în sensul încălcării legislaţiei privind regimul juridic al conflictului de interese în materie administrativă”, se arată în comunicatul ANI. Potrivit legislaţiei, primarul riscă eliberarea din funcţie însă are posibilitatea să conteste decizia ANI.

Claudia Nichiţelea Ioana Georgescu Mihai Radic Luana Năstase Sorin Sanda


Arcul carpatic, în alergare şi pe schi de turã

După ce anul trecut a traversat Carpaţii Meridionali de la est la vest pe jos, fostul campion al României la schi-alpinism, Lucian Clinciu, din Zărneşti, şi-a

Lucian Clinciu

propus să alerge întreg arcul carpatic într-o lună.

„Startul va fi în data de 13 aprilie 2013, dimineaţa devreme, din Sarmisegetuza Regia. Prima etapă va fi alergarea unei distanţe aproximative de 60 de kilometri până la Ampoiţa, poarta Apusenilor. Lucian şi-a propus să străbată întreg arcul carpatic într-o lună, plus-minus două, trei zile, în alergare şi pe schi de tură”, a declarat Andreea Dan, soţia lui Lucian Clinciu. Pe traseu, cei care doresc să-l susţină, pot alerga alături de el, atât cât le permit picioarele şi timpul. „Cine vrea

să-l susţină, poate alerga pe anumite porţiuni alături de el, ca să-l susţină şi să-i ţină de urât”, spune Andreea Dan. De ce a ales un astfel de traseu? „În acest proiect,

Lucian aleargă pentru a atrage atenţia asupra numeroaselor destinaţii eco-turistice din România, pentru o viaţă petrecută aproape de natură şi pentru plăcerea de a descoperi încă o

dată frumuseţea ţării noastre, pentru a fi luat exemplu şi a încuraja alţi pasionaţi în a-şi urma visele”, precizează Andreea Dan. Anamaria Nedelcoff

Transilvania Impact, Nr. 11  

Publicație lunară de investigații și anchete

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you