Cronica Vaii Jiului by Romwald Chezu

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 109

Cronica Vãii Jiului Vineri, 20 aprilie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

În timp ce salariile au rãmas pe loc,

Scumpirile halucinante la întreþinere

au sãrãcit populaþia

Vochiþoiu (PPDD) confirmã: Dan Diaconescu vine în Valea Jiului! reºedintele filialei judeþene a Partidului Poporului, Haralambie Vochiþoiu a acordat un interviu publicaþiei noastre, abordând teme de interes în perspectiva alegerilor locale din 10 iunie.

>>> PAGINA A 3-A

Cum sunt plãtiþi ºi pontaþi liderii de sindicat de la Muntele? ai mulþi ortaci ne-au rugat, ca în numele lor, sã solicitãm conducerii Companiei Naþionale a Huilei un rãspuns public la o întrebare simplã, dar care îi cam macinã de ceva vreme încoace.

>>> PAGINA A 5-A

Scandal judeþean în USL ãtãlia aprigã ºi finalã, pentru liste separate ale partidelor din USL, a început ieri la nivel de judeþ. USL va merge pe liste comune doar în cazul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi al Primãriei Deva. Majoritatea liderilor din judeþ ºi-au spus cuvântul: NU.

>>> PAGINILE 6-7

ouã treimi dintre români susþin cã plata utilitãþilor a fost principalul motiv care a dus la acumularea datoriilor în general, utilitãþi care au crescut în ultimii 21 de ani ºi de 37.000 de ori, depãºind mult vehiculata ratã a inflaþiei ºi de 10 ori.

PAGINILE 6-7

Renegaþii propriilor partide intrã ca independenþi în cursa electoralã enegaþi, în marea majoritate, de propriile partide, tot mai mulþi politicieni hunedoreni îºi anunþã candidatura din postura de independent. Mulþi au ºanse minime, dar asta nu-i împiedicã sã candideze.

>>> PAGINA A 8-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 aprilie 2012

APEL UMANITAR ã numesc Puiu – Drãghicescu M Andreea, am 23 de ani, locuiesc în Petroºani, sunt studentã în anul III la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Timiºoara. În august 2010 am fost diagnosticatã cu o formã de cancer limfatic: limfom Hodgkin cu sclerozã nodularã stadiul III A. S-a intervenit chirurgical în vederea stabilirii diagnosticului, practicându-se minitoracotomie spaþiul IV intercostal, evacuarea pleureziei, biopsiei ºi evacuarea lichidului pericardic. Tratamentul iniþial a fost de chimioterapie. L-am efectuat la clinica de Hematologie a Spitalului Municipal din Timiºoara. PET/CT-ul efectuat în Oradea, în data de 13. 12. 2010, la 3 luni de la terminarea tratamentului de chimioterapie a arãtat cã nu s-a obþinut decât o remisie dimensionalã a tumorii din mediastin. A urmat tratamentul de radioterapie constând din 34 de ºedinþe fiind efectuat la clinica Strahlentzentrum din Hamburg, în perioada 18.04 – 12. 05. 2011. PET/CT-ul efectuat în 29.02.2012 în Hamburg a indicat cã mai existã o tumorã activã de circa 1 cm poziþionatã în mediastin. Recomandarea medicilor din Germania a fost pentru intervenþie chirurgicalã la Spitalul Asklepios din Hamburg, în vederea extirpãrii tumorii. Intervenþia este programatã în luna iulie 2012.

Costurile intervenþiei chirurgicale se ridicã la aproximativ 10.000 Euro. Pentru a fi ajutatã am deschis urmãtorul cont unde se poate contribui pentru salvarea mea. Cont curent RON este: RO58BTRL0220120156878 8XX Pentru orice detalii vã stau la dispoziþie la nr. de telefon: 0745 087512, 0731 035339 Sau adresa de e-mail: draghicescu.puiu@yahoo.ca Vã mulþumesc din suflet pentru înþelegere, pentru sprijinul material ºi pentru cã îmi sunteþi alãturi. Numãr de teledon Mesajul pe care îl transmiteþi cãtre alþii este: Puteþi dona ºi apelând numãrul de teledon (obþinut cu sprijinul Asociaþiei P.A.V.E.L. ºi suportul Romtelecom) pentru campania: “Ajutor copii“, în perioada 21 martie 2012 – 20 iunie 2012 0900 900 190 , 8 euro/apel (numãr apelabil doar din reþeaua Romtelecom) Linie de donaþii online pentru Andreea Aceasta este: https://secure.mobilpay.ro/bu y-product/1dydbt

VÂNZÃRI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Burlacul III (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Fotbal: Steaua - FC Vaslui 22:20 G.I. Jane 1:00 Noaptea e a noastrã

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 În numele regelui 23:30 Hell Ride 1:30 În numele regelui (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Crimele din Midsomer 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Trenuri ºi vieþi 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent

0:15 Dosarele X - Înfruntã viitorul

Prima TV 9:30 Focus Monden (r) 10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect

13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Furia apei 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Gloanþe ºi pasiune 22:30 Omul ºefului 0:30 Focus (r)

TVR 1 9:10 Legendele palatului: prinþul Jumong 10:20 Lumea modei 10:25 Dãnutz S.R.L. (r) Prima parte 11:20 Dincolo de celebritate 11:30 Dãnutz S.R.L. (r) Partea a doua 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 13:25 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 16:50 La vie en rose 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live) 21:00 O datã-n viaþã 22:00 O datã-n viaþã 23:10 Fantoma

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 aprilie 2012 reºedintele filialei judeþene a Partidului Poporului, Haralambie Vochiþoiu a acordat un interviu publicaþiei noastre, abordând teme de interes în perspectiva alegerilor locale din 10 iunie.

Vochiþoiu (PP-DD) confirmã: Dan Diaconescu vine în Valea Jiului!

Sunteþi un bun cunoscãtor al vieþii politice hunedorene. Care credeþi cã sunt ºansele Partidului Poporului în viitoarele alegeri? Am intrat în Partidul Poporului cu un obiectiv clar – acela de a oferi locuitorilor din judeþul Hunedoara o viaþa mai bunã, un viitor mai promiþãtor. Vreau sã vã spun ca Partidul Poporului poate nu are experienþa politicã a partidelor mari, însã vã asigur cã are entuziasmul ºi puterea de muncã a membrilor sãi. Este un partid activ, dinamic, un

partid format cu adevãrat din oameni din popor, nu din profitori ºi clientela politicã pe care o întâlnim la toate celelalte partide. Veþi fi uimiþi sã aflaþi

câtã simpatie este în jurul PP-DD, câþi oameni se înscriu zilnic în partid ºi câte speranþe îºi pun oamenii în Partidul Poporului Dan Diaconescu. Veþi vedea cã vom obþine peste 30% la alegerile locale în judeþul Hunedoara. PDL e deja istorie, o istorie pe care vrem sã o uitãm cât mai repede, iar PNL ºi PSD, aºa cum vedeþi, se cred deja câºtigãtori ºi au început sã se batã pe ciolan. Noi, PPDD-ul, nu vom lãsa judeþul pe mâna

ciocoilor ºi ne vom lupta pentru a aduce victoria de partea poporului. D-le Vochiþoiu, sunteþi preºedintele PP-DD Hunedoara ºi candidatul partidului la funcþia de preºedinte al Consiliului Judeþean. Cum vedeþi confruntarea cu ceilalþi contracandidaþi? Va fi o luptã dificilã pentru cã ceilalþi contracandidaþi au resurse financiare foarte mari. Important este cã noi avem de partea noastrã simpatia popularã. Mã

lupt cu Moloþ ºi Mircia ºi voi câºtiga. Dupã cum bine ºtiþi, conform ultimului sondaj de opinie publicat în judeþul Hunedoara, am o intenþie de vot de aproape 27%, adicã pe locul al doilea, la doua procente în spatele actualului preºedinte al Consiliului Judeþean. Cred cã putem câºtiga Consiliul Judeþean pentru cã lumea e sãtulã de Moloþ sau Mircia, oameni care au condus judeþul ºi reºedinþa de judeþ ºi care ºi-au vãzut de afacerile lor, într-un dispreþ total faþã de locuitorii acestei zone. Eu vin din Valea Jiului ºi vã spun cã situaþia este foarte tristã. Oamenii nu au de muncã, sunt sãtui de promisiuni neonorate ºi vor schimbarea. Noi, cei din Partidul Poporului, putem schimba în bine viaþa oamenilor. În ultimele sãptãmâni aþi apãrut de mai multe ori la postul de televiziune OTV alãturi de Dan Diaconescu. Ce teme aþi abordat în cadrul emisiunilor respective? Într-adevãr, Dan Diaconescu acordã o atenþie deosebitã judeþului nostru ºi Vãii Jiului în mod special. Drept pentru care, în emisiunile la care am participat am vorbit despre problemele presante ale oamenilor de

aici. Avem un program pentru salvarea mineritului denumit „Huila Poporului” pe care Dan Diaconescu l-a apreciat ºi l-a promovat, avem programe ºi soluþii pentru domeniul siderurgiei ºi al celorlalte exploatãri, precum exploatarea aurului care este o temã de actualitate. Profit de ocazie pentru a le transmite hunedorenilor cã, în fiecare miercuri, începând cu ora 20:00, voi fi prezent la postul OTV alãturi de Dan Diaconescu pentru a discuta despre problemele noastre, ale celor din judeþul Hunedoara. Cum este omul Dan Diaconescu? Ce impresie v-a lãsat? Este un om de mare caracter. Este exact opusul politicienilor pe care i-aþi vãzut în România în ultimii ani. Este un om care înþelege problemele oamenilor, un om cinstit, un om dintr-o bucatã, un om din popor. Cei care doresc sã-l cunoascã personal vor avea ocazia pe 22 ºi 23 aprilie. Duminicã, 22 aprilie, Dan Diaconescu va veni în judeþul Hunedoara pentru a se întâlni cu oamenii de aici, pentru a le afla problemele ºi pentru a le oferi sprijinul. Luni, 23 aprilie, Dan Diaconescu va veni în Valea Jiului fiindcã îi pasã de cei de aici. Va coborî în minã, la Lupeni, pentru a vedea cu proprii ochi care sunt condiþiile de muncã ale minerilor.

Sondaj pe facebook pentru primãrie ostul viceprimar al ora;ului Aninoasa din Valea Jiului le cere pãrerea alegãtorilor pe facebook. Asta dupã ce miercuri a fost ultima lui zi de lucru la primãrie, iar acum face un sondaj ca sã afle cine îl mai vrea înapoi.

Mihãiþã Petru Nistor a apelat la prietenii ºi cetãþenii oraºului Aninoasa ca sã afle dacã ar mai trebui sã candideze la primãrie. El a postat pe facebook un sondaj de opinie, imediat dupã ce miercuri a fost ultima sa zi de lucru în calitate de viceprimar la Aninoasa. Nistor e nemulþumit cã a fost mazilit de USL, care nu l-a propus candidat la fotoliul de primar ºi acum ar candida chiar ºi inde-

pendent. “Stimaþi cetãþeni ai oraºului Aninoasa, de 10 ani sunt preºedintele organizaþiei PNL Aninoasa, din 2004 am ajuns cu votul dumneavoastrã în

Consiliul Local, în 2008 am fost ales viceprimar al oraºului Aninoasa. În datã de 4.04.2012 am demisionat atât din funcþia de viceprimar cât ºi din cea de preºedinte PNL

datoritã negocierilor din USL Aninoasa. Îmi cunoaºteþi poziþia, dar mai ales opoziþia faþã de administraþia localã. Singurii care au drept sã mã scoatã din politicã sunteþi d-voastrã, cetãþenii. De aceea, recurg la aceastã consultaþie publicã: SUNTEÞI DE ACORD SÃ CANDIDEZ INDEPENDENT LA FUNCÞIA DE PRIMAR AL ORAªULUI ANINOASA DA sau NU? Vã mulþumesc!”, scrie Mihãiþã Nistor pe facebook ºi rãspunsurile nu contenesc sã îi fie date pe aceeaºi cale. Cei mai mulþi îl încurajeazã sã intre în cursã, asta deºi Ioan Mircea Moloþ, ºeful PNL din Hunedoara, partid din care a fãcut ºi Mihãiþã Nistor parte pânã sãptãmâna trecutã, nu l-a susþinut. “Au fost fãcute sondaje în urma cãrora am decis sã nu îl susþinem pe Mihãiþã Nistor din partea USL”, a spus într-o conferinþã de presã Ioan

Mircea Moloþ, preºedintele PNL Hunedoara. La Aninoasa, Ilie Botgros (PDL) este primar de dupã Revoluþie ºi nimeni nu a reuºit sã-l învingã pânã acum. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 aprilie 2012

Minivacanþã de 1 mai în staþiunile balneare eek-end-ul prelungit de 1 Mai îi scoate pe locuitorii din Valea Jiului la iarbã verde sau în scurte vacanþe. Deja operatorii în turism vorbesc despre turiºti care vor sã plece în staþiunile balneoclimaterice din apropiere.

Picnic de 1 Mai fãrã restricþii entru cã nu au reuºit sã amenajeze spaþii pentru picnic, nicio administraþie publicã din Valea Jiului nu va da amenzi. Asta în situaþia în care oamenii vor ieºi la iarbã verde ºi grãtare de 1 mai, sau în week-end-ul de dinainte.

Nici un parc nu a fost dotat cu spaþii special destinate pentru grãtare. Nici zonele de agrement de pe malul apelor de munte nu poate fi folosit drept loc pentru picnic, însã, locuitorii din Valea Jiului sunt liberi încã sã întindã mesele, sã porneascã focul, sã aþâþe jarul ºi sã-ºi prãjeascã bucãþile de carne, ori micii. „Nu a fost amenajat nici un spaþiu destinat unor astfel de activitãþi, iar cei care vor dori sã iasã la iarbã verde o pot face deocamdatã. Nu vor fi amendaþi, deoarece nu li s-a creat o alternativã”, spune Nicu Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria din Petroºani. Conform Legii picnicului, votatã pe 21 februarie de Camera

Deputaþilor ºi promulgatã de preºedinte, autoritãþile locale au obligaþia de a amenaja spaþii speciale în parcuri sau în afara oraºelor pentru cei care doresc sã organizeze picnicuri, iar argumentul suprem este protejarea mediului, fiind bine ºtiut faptul cã în urma petrecãreþilor rãmân mai mereu munþi de resturi menajere, împrãºtiate peste tot. Aceste zone vor fi indicate în parcuri ºi în zonele limitrofe ale pãdurilor situate în intravilanul localitãþilor, iar cei care nu respectã câteva reglementãri vor fi chiar amendaþi. Persoanele care vor merge la picnic au urmãtoarele obligaþii: - sã nu distrugã,

Hunedoreni la Mureº Marathon a sfârºitul acestei sãpL tãmâni va avea avea loc ce-a de-a treia ediþie a concursului amator de rafting, caiac ºi canoe, numit ”Mureº Marathon” ºi concusrul de slalom pe ape repezi, la care vor participa doi hunedoreni.

modifice sau sã degradeze panourile informative, marcajele, indicatoarele, construcþiile, împrejmuirile sau orice alte amenajãri aflate în perimetrul zonelor; - sã nu foloseascã produse de igienã personalã la o distanþã mai micã de 30 m faþã de cursurile de apã; - sã nu spele obiectele care au deservit activitãþii de picnic în apele din vecinãtatea zonei special amenajate pentru activitãþile de picnic sau a zonei indicate pentru activitãþile de picnic. Împrãºtierea pe sol a apei uzate rezultate în urma activitãþii de picnic sau vãrsarea acesteia în apele din vecinãtatea zonei special amenajate pentru

Concursul va avea loc pe Defileul Mureºului, iar traseul va porni din zona Meºtera ºi se va termina la Rãstoliþa, pe o lungime de 24 de km. ”În anii precedenþi concursul a fost unul de succes ºi de aceea îl organizãm ºi anul acesta. Locaþia rãmâne aceeaºi ca ºi anul trecut, respectiv valea Mureºului ºi sunt invitaþi sã participe toþi amatorii de rafting, caiac ºi canoe”, spun organizatorii competiþiei. Din Valea Jiului vor participa doi salvatori montani, Sorin

activitãþile de picnic ori a zonei indicate pentru activitãþile de picnic sunt interzise; - sã nu hrãneascã animalele sãlbatice; - sã nu arunce þigãri, chibrituri sau orice alte obiecte aprinse în alte locuri decât în cele special amenajate; - sã nu îndepãrteze, sã nu rãneascã sau sã nu distrugã plantele, animalele, rocile sau orice alte elemente ale cadrului natural ºi/sau construit; - sã nu posteze semne sau mesaje; - sã nu desfãºoare activitãþi de picnic în afara zonelor special amenajate pentru activitãþile de picnic ºi/sau a zonelor indicate pentru activitãþile de picnic; - sã arunce deºeurile

doar în locurile special amenajate; - sã depunã selectiv deºeurile de ambalaje în containerele inscripþionate corespunzãtor categoriei de deºeuri, în conformitate cu regulile privind colectarea selectivã; - sã aprindã focul doar în locurile special amenajate ºi sã-l supravegheze în permanenþã; - sã respecte orarul de desfãºurare a activitãþii de picnic corespunzãtor zonei respective; - sã lase locul în care au desfãºurat activitatea de picnic curat ºi nealterat; - sã parcheze autovehiculele doar în zonele special amenajate în acest scop; - sã foloseascã pentru satisfacerea necesitãþilor fiziologice doar locurile special amenajate; - sã pãstreze liniºtea ºi sã nu deranjeze comunitãþile locale, viaþa sãlbaticã sau alþi vizitatori; - sã respecte ordinea publicã ºi bunele moravuri, conform prevederilor legislaþiei în vigoare. Diana MITRACHE

Sanda ºi Alin Haidu, iar restul echipei va fi din Bucureºti. ”Pentru mine este o provocare ºi o relaxare sã particip la o asemenea competiþie, unde este vorba despre îndemânare, adrenalinã ºi bunã dispoziþie. Voi merge împreunã cu Alin Haidu, colegul meu de la Salvamont, care de abia aºteaptã, ca ºi mine, sã testeze apele Mureºului, întrucât este prima datã când fac rafting pe acest râu”, a declarat salvatorul montan Sorin Sanda. Anamaria NEDELCOFF

“Sunt deja oameni care au solicitat ofertele noastre. Au optat pentru staþiunile din zonã, Felix, Sovata sau Herculane. Aici preþurile sunt bune, dacã stãm sã analizãm cã 3 nopþi cu mic dejun inclus costã între 196 de lei de persoanã ºi ajung la maxim 380 de lei pe persoanã. Mai mult, e posibil ca oamenii sã vrea sã plece de vineri pânã marþi ºi atunci e ºi mai avantajos”, a spus Ioan Ceauºu, director al unei agenþii de turism din Valea Jiului.

Nu sunt lãsate deoparte nici ofertele din strãinãtate, dar aici preþurile cresc puþin, faþã de cele din þara noastrã. „Sigur cã avem ºi acum oameni plecaþi în strãinãtate, în acele oferte sociale, care sunt valabile pentru seniori, dar sunt ºi oameni care solicitã sã plece în Cipru. Un sejur aici costã 470 de euro de persoanã, cu demi-pensiune, la un hotel de 3 stele”, a mai adãugat Ioan Ceauºu.

Vacanþa de 1 mai ar putea fi prelungitã cu voie de la guvernanþi, care intenþioneazã sã ofere un liber ºi în ziua de 30 aprilie, deoarece 1 mai cade într-o zi de marþi. Diana MITRACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 aprilie 2012

Balint vrea Spitalul Vulcan upã ce nu i-a ieºit proiectul legat de înfiinþarea unui spital semiprivat în Petrila, omul de afaceri Cristian Balint – reprofilat brusc de la pazã la sãnãtate – vrea sã punã laba pe Spitalul Municipal Vulcan.

De aceea îºi doreºte desfiinþarea unitãþii spitaliceºti din Vulcan, pe care mai apoi sperã s-o obþinã, pentru a face cam ce voia la Petrila. ”Spitalul din Vulcan se va desfiinþa, îþi spun eu din sursã sigurã asta. ªi lumea va suferi foarte mult, cã la Petrila nu mai e spital, la Vulcan nu va mai fi spital. În curând, pânã în iunie, nu va fi spital la Vulcan ºi atunci vor avea nevoie de

mine, sã fac spital ºi la Vulcan”, a profeþit Cristian Balint. Însã oracolul care îl sfãtuieºte în ultima perioadã o face prost, ori intenþionat îi dã informaþii greºite, întrucât nu s-a pus problema ca Spitalul Municipal Vulcan sã se desfiinþeze, odatã cu apariþia noii Legi a Sãnãtãþii. Mai mult, cei care rãspuns de spitalul din Vulcan spun cã nu au auzit în viaþa lor de Cristian

Un judeþ plin de arii protejate fãrã stãpân

Balint. ”Nu se pune problema ca Spitalul Vulcan sã se desfiinþeze. Nu ºtiu cine e acest Balint, dar vorbeºte douã la leu. Cel care va hotãrî ce va face cu spitalul este Consiliul local, împreunã cu administraþia publicã localã. Iar spitalul nu are nevoie de vreo asociaþie care sã-l preia, fiindcã noi avem asociaþia noastrã, Avicena. Probabil cã acest Balint vrea sã bage ºi spitalul în faliment, dupã ce a

fãcut cu paza, acum nu are de lucru ºi e disperat. Dar el crede cã spitalul e firmã de pazã, sã facã ce vrea el?”, a declarat dr. Mariana Mateescu, managerul Spitalului Municipal Vulcan. Primarul municipiului Vulcan, Gheorghe Ile, îi recomandã lui Balint sã viseze în continuare ºi ”sã propunã proiecte de spitale pe unde o vrea, numai la Vulcan nu”.

M vem arii protejate din plin, dar cele mai multe nu au nici mãcar un custode care sã vegheze la respectarea normelor impuse de legislaþia în vigoare pentru aceste zone.

Peste 50% din suprafaþa judeþului Hunedoara este declaratã arie protejatã, adicã peste 3.500 de km pãtraþi dacã vorbim despre cifre. Hectare întregi de pãduri, goluri alpine, pãºuni alpine sunt cuprinse fie în parcurile naþionale, fie în situl Natura 2000, SCI (Sit de Importanþã Comunitarã) ori SPA (Sit de Protecþie Avifaunisticã) iar asta se întâmplã în toate zonele judeþului. Descurajant este faptul cã guvernanþii s-au ocupat de declararea ariilor protejate, dar mai le-au lãsat în voia sorþii. „Peste 50% din suprafaþa judeþului este arie protejatã, dar peste 75% din cele 50 la sutã nu are custode. Sunt anumite arii protejate care au administrator, respectiv Parcul Naþional Retezat, P.N. Grãdiºtea Muncelului – Cioclovina, P.N. Defileul Jiului ºi P.N. Defileul Mureºului. Mai sunt câteva care au custode, dar 75% nu are nimic”, a declarat Georgeta

Barabaº, directorul Agenþiei de Protecþie a Mediului Hunedoara. Altfel spus, acestea sunt ale nimãnui, deºi existã reglementãri clare în ceea ce priveºte ariile protejate ºi pot fi desfãºurate activitãþi. Cât se respectã aceste reglementãri este relativ, þinând cont cã la noi se taie arbori chiar ºi din zonele de protecþie totalã, unde orice intervenþie este interzisã. În schimb, cei care deþin terenuri în ariile protejate, trebuie sã se mulþumeascã, ciclic, cu promisiunea unor compensaþii financiare

hemaþi sã depunã cereri

În acest sens nu existã încã o hotãrâre de Guvern ori vreo reglementare legalã, dar proprietarii terenurilor sunt, din nou, chemaþi sã-ºi depunã cererile. De exemplu, Administraþia Sitului Parâng aduce la cunoºtinþa proprietarilor de terenuri aflate pe suprafaþa ariei protejate cã vor avea acces la compensaþii. Când se va întâmpla acest lucru? Probabil într-un viitor apropiat, pentru cã oficialii menþionaþi spun cã „modalitatea de solicitare, de calcul ºi de acordare a compensaþiilor se stabileºte prin Hotãrâre de Guven”. Car men COSMAN

Cum, cititorul nostru e stãpânul nostru nu puteam sã-i refuzãm pe oameni. Întrebarea ar fi: Cum sunt plãtiþi ºi pontaþi liderii de sindicat de la Muntele, adicã Bebe Nica&Co., în condiþiile în care aceºtia sunt mai tot timpul vãzuþi la sediul de la Salvamin ºi mai puþin pe la locurile lor de muncã de la unitãþile miniere. Spre exemplu, un miner de la mina Livezeni ne-a sunat ieri la redacþie în jurul orei 13.00 sã venim sã-i vedem

”Balint sã-ºi vadã de treabã ºi sã nu mai vorbeascã prostii, cã nu se desfiinþeazã niciun spital. Spitalul va trece la primãrie ºi noi vom avea grijã de el. Balint sã îºi vadã de ale lui, ce, nu mai are ce suge ºi vrea acum spitalul din Vulcan? Sã propunã proiecte de spitale pe unde o vrea, numai la Vulcan nu”, a precizat Gheorghe Ile. Anamaria NEDELCOFF

pe sindicaliºtii de la Muntele cum stau ca ciorchinii la sediu. Acum, nu ºtim dacã în acelaºi timp erau pontaþi ºi la minã, dar acest lucru s-ar putea foarte uºor afla de cei din CNH. Dacã erau la sediul Muntele de la Salvamin, logic, Bebe Nica&Co. nu erau la muncã, deci nu trebuie sã aparã pontaþi. Mai mult, un alt miner de la Livezeni ne-a sesizat faptul cã Adrian Jurca ar fi trebuit ca ieri sã fie la proces pe undeva pe la o instanþã de judecatã de prin þarã, deci, logic, nici el nu ar trebui sã figureze pontat. În altã ordine de idei revenim la o mai veche chestiune semnalatã în paginile Cronicii Vãii Jiului prin care solicitam conducerii CNH sã nu mai opreascã cotizaþiile minerilor ºi mai apoi sã le vireze sindicatelor, ci sã-i lase pe mineri sã decidã unde vor sã cotizeze. Majoritatea minerilor sunt de acord cu aceastã variantã, cu atât mai mult cu cât sunt din ce în ce mai multe voci care susþin cã sindicaliºtii de la Muntele nu le apãrã interesele lor ci îi preocupã doar propria lor bunãstare materialã. Administraþia CNH oare nu e de acord cu aceastã dorinþã a oamenilor? Marius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 aprilie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

În timp ce salariile au rãmas pe loc,

Scumpirile halucinante la întreþinere au sãrãcit populaþia Potrivit datelor puse la dispoziþie de Institutul Naþional de Statisticã, mai mult de jumãtate din primele zece categorii de produse ºi servicii cu cele mai mari scumpiri înregistrate în 2011 comparativ cu octombrie 1990 sunt tarife din sectorul public ºi preþuri controlate sau reglementate de stat. Astfel, daca rata inflaþiei a fost de 375.288,6%, tarifele la apã, canalizare ºi salubritate au crescut în aceasta perioada cu 3.713.336%, adicã de peste 37.000 de ori faþã de preþurile din 1990. Astfel, aceste servicii au suferit cele mai mari scumpiri din ultimii 20 de ani. Concomitent, tarifele la gaze naturale ºi gaze lichefiate au urcat de peste 12.000 ºi 15.000 de ori, iar preþul

ouã treimi dintre D români susþin cã plata utilitãþilor a fost principalul motiv care a dus la acumularea datoriilor în general, utilitãþi care au crescut în ultimii 21 de ani ºi de 37.000 de ori, depãºind mult vehiculata ratã a inflaþiei ºi de 10 ori. Apa, salubritatea, gazele, caldura ºi electricitatea au suferit cele mai multe scumpiri de-a lungul ultimilor 21 de ani. Preþurile reglementate de stat au crescut faþã de 1990 ºi de 37.000 ori, de 2 pânã la 10 ori peste rata inflaþiei din 1990 ºi pânã în prezent.

Scandal judeþean în USL ãtãlia aprigã ºi B finalã, pentru liste separate ale partidelor din USL, a început ieri la nivel de judeþ. USL va merge pe liste comune doar în cazul Consiliului Judeþean Hunedoara ºi al Primãriei Deva. Majoritatea liderilor din judeþ ºi-au spus cuvântul: NU.

COLÞUL LUI DENIS

În foarte multe localitãþi din judeþul Hunedoara, la nivelul organizaþiilor locale PSD, PNL ºi PC, nu se doresc liste comune la alegerile din luna iunie. Ieri, a avut loc, la Deva, o ºedinþã a Biroului Executiv al USL ºi nu a fost deloc una liniºtitã pentru cã liderii organizaþiilor locale ºi-au spus rãspicat cuvantul: NU. Ca urmare, tot ieri, dar dupã amiazã, s-au întâlnit din nou comisiile de negociere ale celor trei partide, adicã ºi din partea PC, care are la rândul sãu nemulþumiri majore. Aceste nemulþumiri se referã la paritatea stabilitã, dar îndelung negociatã, negociere care nu a dat rezultate. Fiecare partid þine la numãrul de consilieri pe locuri eligibilile ºi fiecare crede cã nu vor putea trage umãr la umãr la aceeaºi cãruþã fiind vorba de moduri de gândire diferite. Conducerea judeþeanã a USL, respectiv a celor trei partide – PSD, PNL ºi PC împreunã cu liderii zonali au luat în calcul ºi listele separate pentru

Mai puþini ºomeri în Hunedoara Hunedoara are mai puþini ºomeri sau, J udeþul cel puþin, asta spun cifrele statistice. În luna martie, numãrul ºomerilor a scãzut comparativ cu luna trecutã cu 0,28 puncte procentuale, aratã datele Agenþiei Judeþene de Ocupare a Forþei de Muncã Hunedoara. Astfel, la sfârºitul lunii martie rata ºomajului a fost de 5,86 la sutã, mai puþin cu 1,07 procente faþã de luna februarie. „În cursul lunii trecue, în evidenþele Agenþiei au fost înregistraþi 2.508 de ºomeri, dintre care 481 provin din disponibilizãri curente de personal. La finele lunii martie 2012, numãrul total al ºomerilor din judeþul Hunedoara era de 11.420, din care 5.926 ºomeri indemnizaþi ºi 5.494 ºomeri neindemnizaþi”, a declarat directorul AJOFM Hunedoara, Vasile Iorgovan. Cei mai mulþi ºomeri sunt în municipiul Hunedoara - 1.668, iar pe urmãtoarele locuri se situeazã municipiile Orãºtie (1.636) ºi Deva (1.373). Car men COSMAN

a pãstra unitatea Uniunii ºi dupã alegerile locale în vederea celor generale. O mãsurã rigidã este riscantã. Ca urmare, este posibil ca în localitãþile din judeþul Hunedoara, USL sã intre în scrutin pe liste separate ºi sã fie pãstrate listele comune doar pentru Consiliul Judeþean ºi Primãria Deva, pentru a fi pe linie cu protocolul semnat între cele trei partide ale structurii politice. ”Eu nu sunt în judeþ, dar

ºtiu cã existã discuþii în acest sens. Vor fi probabil multe surprize în judeþ pe aceastã idee”a declarat prim vicepreºedintele PSD Hunedoara, Sorin Vasilescu. ”Este posibil sã mergem la Petroºani pe liste separate. Încã nu ºtim sigur. Dupã amiazã de vor întâlni comisiile de negociere ºi se va stabili concret”- a declarat vicepreºedintele PNL Hunedoara, Alin Simota. Sâmbãtã, delegaþiile permanente ale celor trei partide trebuie sã valideze candidaþii pentru primãrii ºi listele cu consilierii locali, dupã care va avea

”Politica e-n toate ºi-n cele ce sunt”… are bãtãlie mare nu numai în M precampania electoralã, care seamãnã a campanie de-a binelea, pentru funcþii. Adicã prinderea unui loc în fruntea bucatelor publice. ªi la case mai mici se poartã, mai ales cele care merg bine ºi unde se bãnuieºte cã e vorba de mulþi bani cu care ”sã te joci”. Într-o discuþie cu oameni politici din Petrila am aflat cã postul de preºedinte al Casei Pensionarilor ºi CAR din Petrila este mult râvnit ºi cã încordarea unora pentru a câºtiga teren pânã joi, 26 aprilie, este chiar bolnãvicioasã. Crize de nervi, jigniri între susþinãtorii actualei conduceri ºi doritori de conducere. Chiar ºefi de partide, deºi

loc conferinþa comunã pentru ca listele ºi înscrisurile sã ajungã în timp util la centru. Ileana FIRÞULESCU

instituþia este declaratã apoliticã, îºi doresc sã facã parte din structurile administrative. ªi, fireºte cum tot ce merge este fãrã politicã, politicul îºi bagã coada. În ultimii patru ani, sediul ºi activitatea Casei Pensionarilor Petrila au cunoscut transformãri majore ca urmare a unui proiect cu finanþare europeanã ºi prin modalitãþi de atragere a cetãþenilor pentru a deveni membri ai aceste Case. Zona aratã înfloritoare ºi este tentantã pentru doritorii de funcþii. ”Da, am auzit ºi simþit ºi eu presiunile. Eu ce am avut de dovedit, am dovedit. Joia viitoare se va stabili conducerea pentru urmãtorii patru ani. Mai mult nu am ce sã vã spun”- a declarat Martin Borºa, actualul preºedinte al Casei Pensionarilor CAR Petrila. Ileana FIRÞULESCU

biletelor CFR a crescut de aproape 9.000 de ori. Faþã de octombrie 1990, energia termicã s-a scumpit de 8.500 de ori, iar energia electricã de aproape 7.000 de ori.

Top scumpiri 1990 - 2011 1) Apã, canal, salubritate – de 37.134 ori 2) Cazare ºcolarã – de 34.205 ori 3) Gaz lichefiat – de 15.194 ori 4) Gaze naturale – de 12.495 ori 5) Chirie – de 9.545 ori 6) Tutun ºi þigãri – de 8.781 ori

7) Transport C.F.R. – de 8.659 ori 8) Energie termicã – de 8.477 ori 9) Transport urban în comun – 8.087 ori 10) Energie electricã – de 6.853 ori Aproape douã treimi din românii care au datorii au declarat ca au ajuns în aceastã situaþie mai ales din cauza utilitãþilor, aratã o cercetare de piaþã realizatã de TNS CSOP, la cererea Companiei KRUK International. Astfel, plata utilitãþilor - întreþinere, apã, gaze, etc.- este principalul motiv pentru acumularea de datorii de cãtre persoanele fizice. Facturile la utilitãþi sunt pe primul loc în topul plãþilor aflate în târziere. 66% dintre romani au spus cã plata utilitãþilor a fost principalul motiv care a dus la acumularea datoriilor. Împrumuturile de la bãnci au fãcut ca 54% dintre români sã aibã datorii, iar plata ratelor ipotecare i-au afectat pe 45% dintre ei. Ileana FIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 aprilie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

În timp ce salariile au rãmas pe loc,

COLÞUL LUI DENIS

loc conferinþa comunã pentru ca listele ºi înscrisurile sã ajungã în timp util la centru. Ileana FIRÞULESCU

biletelor CFR a crescut de aproape 9.000 de ori. Faþã de octombrie 1990, energia termicã s-a scumpit de 8.500 de ori, iar energia electricã de aproape 7.000 de ori.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 aprilie 2012

Depolitizarea candidaþilor duce la apariþia unor pseudoindependenþi. Vorbim despre „pseudo” pentru cã în cazul unora nu existã certitudinea independenþei, ci se spune cã ar fi o miºcare a partidelor

politice din care candidaþii s-au retras de a juca pe douã fronturi. Primul care ºi-a anunþat intenþia de a intra drept independent în cursa electoralã este actualul primar al comunei Bãcia, Emil Rîºteiu. Râºteiu a fost pânã de curând membru al PSD ºi chiar vicepreºedinte al organizaþiei judeþene, dar partidul a taxat anunþul fãcut de el privind intenþia de a candida la Primãria Simeria ºi l-a dat afarã. Tot ca independent va merge în alegeri ºi primarul Hunedoarei, Ovidiu Hada (PNL). Organizaþia judeþeanã a PNL Hunedoara a decis sã nu-l mai susþinã pentru încã un

mandat ºi asta pentru în sondajele de opinie Hada a fost creditat cu doar 16% din voturi. Dacã va avea sau nu susþinerea vreunui partid, rãmâne de vãzut, dar edilul hunedorean este, cel puþin pânã acum, decis sã-ºi mai încerce o datã lansa în alegeri. Paradoxal, la Hunedoara USL susþine tot un independent, adicã pe directorul Spitaluluidin Hunedoara, Barna Bende (UDMR). În sudul judeþului mai avem doi independenþi. Primul este administratorul public al oraºului Petrila, Dorin Curtean. Organizaþia PDL Petrila a decis

Pãducel, în faþa altui meci politic arius Heljiu, consilierul local de la Petrila care ºi-a dat demisia din PDL zilele trecute, îºi motiveazã gestul, precizând cã nu se poate lucra cu primarul Ilie Pãducel, care impunea proiecte de hotãrâre pe bandã rulantã.

”Divergenþe în partid erau de multã vreme, cei de acolo au vrut ei sã mã dea afarã, dupã aceea s-au rãzgândit... Iar acum sunt membru PSD din 14 aprilie. Eu am plecat din PDL pentru cã nu mi-a plãcut modul de lucru al lui Ilie Pãducel. Te trezeai în ºedinþele de consiliu local cu proiecte pe care trebuia sã le votezi cã erai din PDL, chiar dacã nu þi se pãreau în regulã. El ne punea în faþa faptului

împlinit, ori aºa ceva nu se face”, a declarat Marius Heljiu. Pãducel neagã acuzaþiile lui Heljiu ºi spune cã acesta a plecat la PSD pentru ”a le face cafele celor de acolo”. ”Eu vreau sã spun cã pot demonstra cã toate proiectele depuse spre dezbatere de mine au fost pentru binele ºi în interesul petrilenilor. Nu ºtiu care sunt acele proiecte care ar fi fost impuse de mine ºi nu vizau bunul mers al cetãþenilor din Petrila. Deci domnul Heljiu a plecat fãrã motiv, nu mi-a spus de ce, dar eu am observat cã a fost foarte încântat sã le facã cafele celor din PSD”, a precizat Ilie Pãducel. Anamaria NEDELCOFF

ca el sã fie viitorul candidat, ºi nu actualul primar Ilie Pãducel. Dar Pãducel a fost impus de la Deva, aºa cã Dorin Curtean a demisionat din PDL; în timp ce negocia cu liberalii. Nu a fost sã fie, iar pentru Petrila liberalii merg pe mâna actualului viceprimar Constantin Ramaºcanu. Aºa cã, ºi din postura de independent, Curtean este decis sã intre în cursa electoralã, chiar dacã este creditat cu ºanse minime. ªi ultimul, dar nu cel din urmã, este Mihãiþã Nistor, cel care tocmai ºi-a încheiat cariera de viceprimar al oraºului Aninoasa, dupã ce a demisionat din funcþie. A vrut sã fie

candidatul PNL la funcþia de primar, mai ales cã era ºeful organizaþiei locale, dar colegii lui de partid au decis sã meargã pe mâna candidatului PSD. Aºa cã Nistor a renunþat la fotoliul de viceprimar, dar ºi-a dat demisia ºi din funcþia de preºedinte al PNL Aninoasa. Nu a renunþat la liberalism, dar ar vrea sã candideze totuºi, ca ºi independent ºi, ca sã îºi mãsoare ºansele, îºi consultã prietenii de pe Facebook ªi, cum pânã la alegeri mai este ceva timp, lista „independenþilor” rãmâne deschisã. Sã vedem cine se va mai supãra pe propriul partid… Car men COSMAN

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 aprilie 2012

„Gruparea Saºa”, luatã din izmene de mascaþi embrii unui clan interlop M din cartierul Saºa – Petroºani au fost ridicaþi din paturi de mascaþi, în urma unei acþiuni cu efective mãrite derulate joi dimineaþã. La acþiune au participat criminaliºti, poliþiºti de la TF ºi mascaþii de la DPIR, iar de la domiciliile suspecþilor au fost ridicate

mai multe bunuri susceptibile cã ar proveni din furturi. Ca din oalã au fost luaþi cei 8 membri ai „Grupãrii Saºa”, peste care au nãvãlit zeci de poliþiºti ºi mascaþi încã de la 7 dimineaþa. Suspecþii au fost luaþi din pat ºi duºi la audieri, iar de la domiciliile lor au fost ridicate mai multe bunuri acre ar putea proveni din furturi. „Acþiunea a demarat la

ora ºapte ºi a fost una cu efective mãrite la care au participat poliþiºti de la Investigaþii Criminale Petroºani, de la Transporturi Feroviare ºi din cadrul DPIR. Au fost vizaþi opt suspecþi care se ocupau cu sustragerea de bunuri de pe infrastructura de cale feratã, din locuinþele din zona Sãlãturc, Aninoasa ºi de pe platforma industrialã Livezeni. Ei sunt audiaþi ºi au fost ridicate mai multe

bunuri despre care urmeazã sã stabilim provenienþa, bunuri cum ar fi aparaturã electronicã, motoare electrice, drujbe sau diferite unelte”, a declarat comisarul ªtefan Ciucã din cadrul Poliþiei Petroºani. Suspecþii ar putea face parte dintr-o grupare mult mai mare, cu încrengãturi în mai multe judeþe, iar oamenii legii spun cã multe dintre bunurile furate au fost deja plasate în alte zone ale þãrii cum ar fi piaþa de vechituri din Tg. Jiu. Poliþiºtii spun cã, faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut, în Petroºani numãrul furturilor de subzistenþã a crescut cu aproximativ 20%, iar astfel de acþiuni vor mai urma. O altã grupare de hoþi, care îºi avea cartierul general tot în Saºa, a fost destructuratã anul trecut de poliþiºti. Car men COSMAN

Colonia, „raiul” hoþilor de materiale refolosibile ãrbãtorile de Paºte au S adus ºi o micºorare a „zestrei imobiliare” a cartierului Colonie. Probabil, pentru a pune pe masã un ou sau un cozonac, unii dintre locuitorii zonei ºi-au înteþit atacurile asupra celor douã parcuri din zonã ºi a „depozitului” de materiale de construcþie amplasat în incinta fostei unitãþi militare. Imobilul pe care primãria intenþioneazã sã-l transforme în bloc de locuinþe sociale a mai pierdut un pic din înãlþime, riscând sã disparã (cu totul) pânã când edilii locali vor primi avizul

ºi banii necesari pentru reamenajarea acestuia. „Din pãcate, nu putem asigura paza la acest obiectiv aºa cã furturile continuã în ritm susþinut. Noi am depus documentaþia solicitatã pentru obþinerea fondurilor necesare transformãrii clãdirii într-un bloc de locuinþe sociale ºi aºteptãm sã ne vinã un rãspuns”, a precizat Tiberiu Iacob – Ridzi, primarul municipiului Petroºani. În ceea ce priveºte cele douã parcuri din Colonie, unul a fost complet ras, chiar ºi de ultimul gram de fier, iar celãlalt (amenajat cu 20.000 de lei) mai are doar 2 tobogane ºi un panou de baschet. Acestea au scãpat pentru cã au în componenþã mai

mult material plastic decât fier... „Ne confruntãm, nu numai în Colonie, cu acest fenomen de distrugere a mobilierului urban”, a mai spus Tiberiu Iacob – Ridzi. Mobilierul urban din parcuri sau clãdirile fostei unitãþi de vânãtori de munte au început sã disparã dupã ce Poliþia Localã nu a mai putut asigura paza acestora, în urma reducerii de personal. Mir cea NISTOR

Ultima zi pentru depunerea dosarelor ineri, 20 aprilie, este ultima zi în care foºtii mineri îºi mai pot depune actele pentru a obþine gratuitãþile.

Aceasta, dupã ce Compania Naþionalã a Huilei din Petroºani a prelungit termenul de verificare a dosarelor pensionarilor minieri care beneficiazã de subvenþii la energia termicã ºi electricã. Ortacii trebuie sã ajungã pânã la data de 20 aprilie la minele de unde au ieºit la pensie cu toate actele, în caz contrar vor rãmâne fãrã ajutor. „Campania de depunere a dosarelor pensionarilor beneficiari ai facilitãþilor la tariful de energie electricã ºi alocaþii de cãrbune se va

încheia la data de 20 aprilie 2012. Având în vedere necesitatea încadrãrii costurilor reprezentate de facilitãþile acordate pensionarilor în bugetul de venituri ºi cheltuieli al CNH pentru anul 2011, pensionarii care nu vor fi luaþi în evidenþã pânã la aceastã datã nu vor mai putea beneficia de contravaloarea facilitãþilor la tariful de energie electricã aferente anului 2011, în limita celor 3000 de

kW”, au precizat reprezentanþii CNH. Peste 10.000 de pensionari care au muncit în minerit în Valea Jiului sunt beneficiari de subvenþie, atât la energia termicã, cât ºi la cea electricã. Mir cea NISTOR

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 aprilie 2012

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

HOROSCOP

20 aprilie 2012

S-ar putea sã plecaþi într-o scurtã delegaþie, anunþatã în ultimul moment. În ciuda dificultãþilor, reuºiþi sã vã descurcaþi foarte bine. Relaþiile sentimentale sunt puþin tensionate. Aveþi rãbdare cu partenerul de viaþã, pânã vã înþelege ºi vã acceptã situaþia.

Dimineaþa, o veste bunã: urmeazã sã primiþi bani. Puteþi sã vã faceþi planuri de viitor ºi sã vã întâlniþi cu prietenii. Staþi excelent la capitolul comunicare. Nu-i neglijaþi pe cei mici. E timpul sã puneþi mai mult accent pe viaþade familie ºi pe cea personalã.

Sunteþi puþin indispus din cauza problemelor financiare. Aveþi un randament foarte bun, mai ales în activitãþile intelectuale. Dedicaþi-vã studiului, proiectelor de viitor sau consolidãrii relaþiilor de afaceri. Sunt ºanse sã vã faceþi noi prieteni. Puteþi sã vã bazaþi pe intuiþie.

Sunteþi foarte inventiv ºi vã descurcaþi foarte bine în afaceri. Investiþiile pe care le aveþi în vedere vã pot aduce mari satisfacþii în curând. Nu trataþi cu superficialitate problemele partenerului de viaþã. Spre searã, aveþi ocazia sã discutaþi mai mult. Ar fi bine sã fiþi obiectiv.

Astãzi sunteþi plin de energie. Dacã sunteþi invitat într-o excursie, nu pierdeþi ocazia. Nu vã mai gândiþi la cheltuieli! Meritaþi puþinã relaxare. Evitaþi cearta cu o rudã mai în vârstã! Acordaþi-vã atenþie mai multã atenþie ºi nu încercaþi sã vã epuizaþi prea mult.

Apar rezultatele bunei colaborãri cu un partener de afaceri. Împreunã, reuºiþi sã terminaþi o lucrare importantã. Dupã-amiazã sunteþi nemulþumit din cauza relaþiilor sentimentale. Un prieten vã ajutã sã treceþi mai uºor peste acest moment. Acordaþi mai mult timp odihnei ºi activitãþilor.

Dimineaþa aveþi multe probleme de rezolvat. Chiar dacã sunteþi în formã ºi aveþi spor, nu refuzaþi ajutorul celor din jur. Spre searã, primiþi de la o persoanã mai în vârstã din familie un cadou sau o sumã de bani care va fi mai mult decât binevenitã pentru situaþia în care vã aflaþi.

Cu farmecul dumneavoastrã deosebit, atrageþi admiraþia celor din jur. Aveþi mari ºanse de reuºitã în activitãþi comerciale. Sunt favorizate ºi investiþiile pentru casã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu cu o persoanã mai în vârstã din familie. Trebuie sã aveþi iniþiativã.

Se pare cã începeþi pregãtirile pentru concediu sau pentru o excursie. O rudã din partea partenerului de viaþã reuºeºte sã vã indispunã pe moment. Ascultaþi-o, pentru cã sfaturile sale ar putea sã vã fie utile! Spre searã, când se mai liniºtesc apele, sunteþi dispus sã plecaþi într-o scurtã vizitã.

Dupã o perioadã nu tocmai favorabilã, lucrurile merg mai bine pe plan sentimental. S-ar putea sã vã îndrãgostiþi la prima vedere. Fiþi sincer. Spre searã, mergeþi în vizitã la prieteni. Încercaþi sã nu monopolizaþi discuþiile! Ar fi bine sã vã pãstraþi calmul.

Dimineaþa sunteþi foarte bine dispus ºi aveþi succes în activitãþile casnice ºi în societate. S-ar putea sã nu fiþi prea mulþumit de situaþia financiarã. Seara, sunteþi în centrul atenþiei la o petrecere. Evitaþi glumele ce ar putea sã deranjeze. O glumã nevinovatã ar putea face mult rãu.

Începeþi o activitate care vã va aduce câºtiguri frumoase ºi satisfacþii profesionale. La serviciu sunteþi în formã ºi munciþi mai mult, spre nemulþumirea colegilor. Nu încercaþi sã vã depãºiþi limitele! Riscaþi sã vã îmbolnãviþi sau sã vã accidentaþi. Pãstraþivã echilibrul în tot ceea ce faceþi.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 aprilie 2012

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Diferenþa dintre cretani ºi... cretini

Om m-am fãcut! Am cumãtru la PP-DD! Acuma e acuma! Dragi tovarãºi ºi naº` Google, om m-am fãcut! Mã tot miram de ce mama lu’ proces verbal nu m-am pricopsit ºi eu pânã la vârsta asta. Rele n-am fãcut la viaþa mea. N-am ucis, n-am furat, n-am dezvirginat. De minþit am mai minþit, cândcum, mai ales în scris, dar asta nu se pune, fiindcã, de aproape 40 de ani, face parte din „fiºa postului”. Ba, chiar am minþit atât de frumos, încât, uneori, îmi venea ºi mie sã cred...

În Grecia anticã, nu ºtiu care filosof, ba staþi cã ºtiu (sã trãiascã Google, n-a mâncat, n-a bãut, sã vinã ºi la botez!) Epimenide a „bãgat-o” pe aia cu paradoxul, strigând în Agora – adicã piaþa publicã – „Toþi cretanii sunt mincinoºi!”. Normal cã nu l-a crezut nimeni, întrucât el însuºi era cretan. Aºa cã fac ºi eu ca Epimenide ãsta, mint cã vã mint pe dumneavoastrã. ªi, dacã tot vã mint, mãcar sã vã mint frumos...

Am descoperit de unde o sã mi se tragã mie pricopseala. Gata! Acum e momentul sã mã îmbogãþesc. Am un cumnat, sau cumãtru, cum vreþi sã-i spuneþi, care e membru marcant la partidul senzaþional PP-DD. În direct, indirect ºi în reluare, cu 60 la sutã, mumã-sa sã-l... pupe! Drept e, cã de mama sa (adicã soacrã-mea) nu prea îi pasã, de-asta am eu grijã, dar, de când am auzit cã e la Domnu` Dan în partid, nu ºtiu ce sã fac sã mã dau bine

pe lângã cumnatul meu. Poate mã pune ºi pe mine ceva ºef de scarã (ãºtia câºtigã bine, 10 lei pe lunã de familie, numai sã ducã citirea contoarelor la ApaServ!), dacã mã port frumos poate mã pune chiar ºef de bloc, de Asociaþie de proprietari... Deci, rãmâneþi pe OTV, cãci nici nu ºtiþi ce pierdeþi, se îmbogãþeºte Buji ºi vã dã la toþi. Câte-o bere la halbã, doar nu vã gândeaþi la altceva. Altceva dã Dan Diaconescu. El vã va da câte 20.000 de Euro. La Bucureºti a dat deja vreo 10.000 de repartiþii de apartamente... Etc, etc. Bã, nene, ãºtia sunt normali? Se pare cã nu. Doar faptul cã, la Petroºani, domnul Hary va

defila cu „nimfele” sale politice PP-DD, adicã Pleºcan, Popescu – Dorina, Doina ar trebui sã ne îngrijoreze. Pe mine mã doare la bascã. Sã vinã Domnul Dan la putere ºi sã ne dea euroii ãia, plus case, plus ce-o mai da. Eu am deja pile mari. Sunt tare ca fularul de mohair! Om mã face cumnatu-meu! ...E trecut de miezul nopþii. Având o vârstã, butonez la TV. Dau peste Dan Diaconescu. Minte bãiatul ãsta de-mi îngheaþã berea în pahar. Epimenide era cretan. DD spune cã toþi cretinii se vor preºedinþi. Ce uitã sã spunã, e cã ºi el vrea. Acum înþeleg de ce carul cu proºti s-a rãsturnat la Caracal...

Weekend încãrcat de spiritualitate ºi credinþã fârºitul acestei sãptãmâni Luminate este marcat, începând cu vineri 20 aprilie, de curãþenie sufleteascã ºi trupeascã prin sãrbãtoarea creºtinã “Izvorul Tãmãduirii”.

Este un praznic închinat Maicii Domnului, menit sã arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor. Numele de Izvorul Tãmãduirii aminteºte de o serie de minuni sãvârºite la un izvor aflat în apropierea Constantinopolului. Potrivit tradiþiei, Leon cel Mare, cu puþin timp înainte de a ajunge împãrat, se plimba printro pãdure din apropierea Constantinopolului. Întâlneºte un bãtrân orb care îi cere sã-i dea apã ºi sã-l ducã în cetate. Leon

va cãuta în apropiere un izvor, dar nu va gãsi. La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spunându-i: “Nu este nevoie sã te osteneºti, cãci apa este aproape! Pãtrunde, Leone, mai adânc în aceastã pãdure ºi luând cu mâinile apa tulbure potoleºte setea orbului ºi apoi unge cu ea ochii lui cei întunecaþi”. Leon va face ascultare ºi astfel, va gãsi un izvor din care îi va da orbului sã bea. Îi va spãla faþa cu aceastã apã, iar orbul va începe sã vadã. Dupã ce a ajuns împãrat, Leon a construit lângã acel izvor o bisericã. Mai târziu, împãratul Justinian (527-565), care suferea de o boalã grea, s-a vindecat dupã ce a bãut apã din acest izvor. Ca semn de mulþumire a construit o bisericã ºi mai mare. Aceastã bisericã a fost distrusã de turci în anul 1453. De-a lungul timpului, apa acestui izvor a vinde-

cat multe boli ºi a tãmãduit diferite rãni ºi suferinþe. Creºtinii ortodocºi vin în aceastã zi la bisericã pentru a lua parte la slujba de sfinþire a apei, cunoscutã ºi sub numele de Aghiasma Micã. Dupã ce preotul a sfinþit apa, îi stropeºte pe credincioºi în timp ce se cântã troparul: “Mântuieºte, Doamne, poporul Tãu, ºi binecuvânteazã moºtenirea Ta, biruinþa binecredincioºilor creºtini asupra celui potrivnic dãruieºte, ºi cu crucea Ta pãzeºte pe poporul Tãu”. Astfel, s-a reþinut în popor cã scopul urmãrit prin aiasmã este de a alunga “arãtarea urâtã ºi rea”, adicã duhul cel rãu. În aceastã zi, în unele zone ale þãrii, tinerii adolescenþi fac legãmântul juvenil. Acest legãmânt se fãcea, cu sau fãrã martori, în casã, în grãdini sau în jurul unui copac înflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente

rituale prin care fãceau jurãmântul respectiv: pronunþarea cu voce tare a jurãmântului, schimbul colacului ºi al altor obiecte cu valoare simbolicã, de obicei o oalã sau o strachinã din lut, însoþite întotdeauna de o lumânare aprinsã, îmbrãþiºarea frãþeascã, ospãtarea cu alimente rituale ºi dânsul. Începutul sãptãmânii viitoare este, de asemenea încãrcat de spiritualitate, începând cu Duminica Tomii (Paºtele Mic) ºi marcat de sãrbãtorirea Sfântului Gheorghe - purtãtorul de biruinþã, luni 23 aprilie. Ziua numitã Duminica Tomii, pentru cã în aceastã zi ucenicul îndoielnic, Toma, l-a întâlnit pe Domnul ºi a fost vindecat de necredinþa lui. Îndoiala lui Toma este una mãrturisitã sincer. În popor, Duminicii Tomii i se mai spune Paºtele mic. Toma nu vroia sã fie fãþarnic, una

sã arate în afarã ºi alta sã fie în realitate. Îndoiala lui nu era una premeditatã, în care-i place sã se complacã, aºa cum sunt atâþia oameni. Ei se complac în starea de necredinþa pentru cã le convine aceasta ca sã-ºi justifice astfel modul de viaþã. Toma se îndoieºte, dar el cautã ºi e dispus sã accepte adevãrul cu privire la Învierea lui Hristos. În aceastã a opta zi, Toma trãieºte o metamorfozã radicalã în viaþa sa, care-l aduce în final într-o relaþie personalã ºi unicã în felul ei cu Domnul Iisus. Sfânta Evanghelie de astãzi îl aratã pe Sfântul Toma în aceste douã stãri, a credinþei ºi a necredinþei. El se îndoieºte de învierea Domnului ºi Mântuitorului Hristos ºi nu a vrut sã creadã cã ºi ceilalþi apostoli. Dar dupã ce a pipãit coasta Mântuitorului ºi

semnele cuielor, s-a încredinþat pe deplin ºi a mãrturisit cu credinþa cã nimeni altul. “Domnul meu ºi Dumnezeul meu!? Mãrturisirea lui înfocatã ºi evlavioasã ne opreºte ºi pe noi de a mai fi necredincioºi, îndemnându-ne a fi credincioºi”, aratã Toma. Apostolul nu s-a mulþumit sã recunoascã în cuvinte faptul Învierii ºi divinitatea lui Hristos, ci a ieºit sã propovãduiascã pe Hristos în lume. Toma a mers sã vesteascã Evanghelia la mezi, la perºi, chiar ºi în þinuturile cele mai îndepãrtate ale Indiei, unde a întemeiat biserici în numele lui Hristos. Acolo el a rãsturnat idoli pãgâni ºi a convertit milioane de necredincioºi. Apostolul Toma a pecetluit cu sânge credinþa sa, adicã a suferit moarte de martir, fiind strãpuns cu suliþa de duºmanii Crucii. Bolog Junior

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 20 aprilie 2012

Lãpugiu, ultimul posibil drum al deºeurilor eponeul ecologic de la Hunedoara intrã într-o nouã etapã, dar rãmâne încã la faza de proiect. Practic, oficialii cautã acum un nou amplasament unde hunedorenii sã poatã depozita deºeurile menajere, asta dupã ce firma de consultanþã a mimat, de fapt, cã îºi face treaba pentru care a încasat suma de 9 milioane de RON.

În data de 26 aprilie, la Bucureºti, la sediul Autoritãþii de Mediu a Programului Operaþional Sectorial de Mediu va avea loc o nouã întâlnire a factorilor responsabili, în vederea identificãrii unui nou amplasament pentru viitorul deponeu ecologic care sã deserveascã judeþul Hunedoara. Georgeta Barabaº, directorul Agenþiei de Protecþie a Mediului Hunedoara, a declarat cã se încearcã identi-

ficarea unei noi locaþii care sã nu fie atât de contestatã, cum s-a întâmplat cu cea din comuna Boºorod. La întâlnire cor participa reprezentanþii APM, ai Consiliului Judeþean Hunedoara în calitate de beneficiar final al proiectului, dar ºi

ai firmei de consultanþã cu care Ministerul Mediului a încheiat un contract generos pentru gãsirea unui teren care sã corespundã cerinþelor legale. Noul amplasament este situat în Lãpugiu de Jos ºi, cel puþin pânã acum, nu au fost depuse

contestaþii. Problema trebuie urgentatã, în condiþiile în care judeþul Hunedoara riscã sã piardã finanþarea nerambursabilã de 70 de milioane de euro, tocmai pentru cã încã nu putem vorbi despre acel amplasament. Iniþial se vorbea

„Cadou” de la Guvern rimãria municipiului Petroºani a primit din Fondul de rezervã bugetarã aflat la dispoziþia Guvernului 816.000 lei.

Aproape 500.000 de lei, din suma respectivã, urmeazã a acoperi lucrãrile de construcþie a grãdiniþei amplasate

pe strada Constructorul care a fost inauguratã în toamna anului trecut. Ceilalþi bani sunt destinaþi acoperirii unor cheltuieli legate de iluminatul public (232.000 de lei) respectiv amenajarea unor strãzi (90.000 de lei). Mir cea NISTOR

Turiºtii vin, dar nu rãmân în Hunedoara vem hoteluri ºi obiective turistice aproape degeaba, pentru cã nu ºtim sã atragem turiºtii sau, mai ales, nu ºtim sã îi þinem la noi. Cam aceasta ar fi trista con-

cluzie dacã privim la gradul de ocupare al hotelurilor care împânzesc judeþul Hunedoara. Judeþul Hunedoara se poate mândri cu o serie de obiective turistice numai bune de atras vizitatorii, fie cã vorbim despre ariile protejate, staþiunile montane, ori monumentele istorice. Cifrele oficiale plaseazã Hunedoara abia pe locul 19 la nivel naþional în ceea ce priveºte gradul de ocupare al hotelurilor, care pe parcursul anului trecut s-a situat abia la 25 de

procente. Oricum, la nivel naþional situaþia nu este deloc îmbucurãtoare, iar România este trimisã la coada clasamentului european în privinþa serviciilor din turism. Cifrele aratã cã, la nivelul întregii þãri, în anul 2011 gradul de utilizare a unitãþilor de cazare a fost de aproape 30%, ceea ce înseamnã cã judeþul Hunedoara se situeazã sub medie. Asta deºi avem Parângul, Straja ºi Retezatul pentru iubitorii sporturilor de iarnã sau a drumeþiilor montane, Castelul Corvinilor, Cetatea Devei, Cetatea Colþ, complexul cetãþilor dacice din Munþii Orãºtiei, ori multe biserici – monument, care pot suscita interesul vizitatorilor. Car men COSMAN

despre douã deponee ecologice, unul pe Valea Jiului, iar celãlalt pe Valea Mureºului, dar consilierii PSD din Petrila – unde urma sã fie amenajatã noua groapã de gunoi, au fost de neînduplecat când a fost vorba sã punã terenul la dispoziþie. Aºa cã s-a mers pe ideea unui singur deponeu, la Boºorod, dar aici a intervenit opoziþia localnicilor din Grid, de lângã Cãlan. Ei spun cã groapa de gunoi, fie ea ºi ecologicã, se va construi sub nasul lor ºi nu sunt de acord în ruptul capului, deºi au avut mai multe runde de discuþii purtate de reprezentanþii firmei de consultanþã, ai Agenþiei de Protecþie a Mediului Hunedoara ºi ai Consiliului Judeþean. Singurii care ies avantajaþi din aceastã odiseee fãrã de sfârºit sunt reprezentanþii firmei de consultanþã cu care Ministerul Mediului a încheiat ºi achitat un contract în valoare de 9 milioane de RON, fãrã TVA. Car men COSMAN