Page 1

Publicaþie periodicã  12 pagini  1 LEU

Cronica Simeriei Luni, 4 iunie 2012

Din lac în puþ....

Locuitorii din Bãcia au scãpat de Iuda, dar riscã sã dea de tasu`

ãcia parcã a intrat în anul Apocalipsei. Când toatã lumea era fericitã cã a scãpat de Emil Rîºteiu, cunoscut în popor ca Iuda, (spre disperarea, însã, a simerienilor) asta dupã ce ºi-a trãdat oamenii din comunã visând sã ajungã în fruntea unui oraº, apare ca iepurele din pãlãrie.... Panþa.

B

PAGINA A 5-A Din ciclul Curvele politice au un nume: PSD Simeria

Trio-ul Felciuc-RusRîºteiu încearcã sã-i pãcãleascã încã o datã pe simerieni n urmã cu exact patru ani, în campania pentru alegerile locale, în cursa electoralã erau Zdrâncu, Toma ºi Jura. Vã mai aduceþi aminte, nu-i aºa? În turul al doilea au rãmas Toma ºi Jura, moment în care în joc intrã un anume Rîºteiu. >>> PAGINA A 4-A

Î

Petroi a dat REVA pe politicã icolae Petroi, directorul general al REVA Simeria ºi-a dat demisia din funcþia de conducere, dupã ce, la începutul campaniei electorale, acþionarii de la Bucureºti ai societãþii feroviare l-au pus sã aleagã între politicã ºi locul de muncã.

OMS, în rãzboi cu industria tutunului

Vezi câþi români mor de la fumat

N

>>> PAGINILE 8-9

n acest an, sloganul propus de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS), cu prilejul Zilei Mondiale fãrã Tutun este “Stop intervenþiei industriei tutunului!”.

Î

>>> PAGINA 11

Haos total! Munca la negru nu este monitorizatã oficial umãtate din persoanele aflate la vârsta la care pot sã lucreze nu existã în nici o statisticã, pentru cã autoritãþile nu monitorizeazã nici numãrul românilor care au plecat la muncã în strãinãtate... >>> PAGINA PAGINA 12

J


2 Actualitate

Cronica Simeriei |Luni, 4 iunie 2012

Haralambie Vochiþoiu, candidatul PP-DD la ºefia CJ Hunedoara:

Salvarea agriculturii este o prioritate pentru Partidul Poporului artidul Poporului este formaþiunea care se bucurã de cea mai mare simpatie în mediul rural. Conform preºedintelui PPDD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu, „Partidul Poporului este asaltat zilnic de sute de oameni de la sate ºi comune care îºi pun speranþele într-o viaþã mai bunã.

P

ªi datoritã acestor oameni am ajuns la 35%. Nu-i vom dezamãgi. Vom trata problemele lor cu seriozitate, vom asfalta drumurile din sate ºi comune, vom aduce utilitãþile (gaz, apã, canalizare) acolo unde acestea nu existã”, a punctat Vochiþoiu. Referindu-se la starea agriculturii, candidatul Partidului Poporului la ºefia Consiliului

Judeþean Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu, a explicat planurile de transformare a agriculturii într-o ramurã de bazã a economiei hunedorene. „Este de neimaginat faptul cã România importã masiv legume ºi fructe, în condiþiile în care suprafeþele de teren de care dispune þara noastrã ne-ar pemite nu numai sã asigurãm necesarul de consum pentru toþi românii, ci chiar sã exportãm. Am ajuns sã importãm pânã ºi lapte, deºi laptele românesc este cel mai bun din aceastã parte a Europei. De aceea, de îndatã ce

PP-DD va ajunge la putere vom schimba lucrurile din temelii: vom mãri subvenþiile pentru agricultori ºi fermieri, vom ieftini motorina pentru lucrãrile agricole ºi vom atrage bani europeni pentru a reporni agricultura”, a þinut sã adauge Haralambie Vochiþoiu. Liderul PP-DD Hunedoara a criticat ºi proiectul propus de Ministerul Agriculturii care vizeazã amendarea celor care nu îºi lucreazã terenurile agricole. „Dupã cum bine ºtiþi, guvernanþii au propus ca cei care deþin terenuri agricole nelucrate sã plãteascã amenzi. Este o

enormã nedreptate pentru cã acei oameni care nu-ºi lucreazã terenurile au motive extrem de întemeiate – costurile foarte mari de însãmânþare ºi de recoltare, subvenþiile fie foarte mici, fie inexistente, lipsa unor pieþe de desfacere ºi mai ales bãtrâneþea. Fiindcã este o realitate, mulþi oameni de la sate nu mai au posibilitatea de a lucra terenurile pentru cã nu mai sunt în putere ºi nu mai au sprijin. Noi, cei de la PP-DD, de îndatã ce vom ajunge la putere, vom anula aceste prevederi abuzive ºi vom face dreptate”, a încheiat Vochiþoiu.

SC REVA SA SIMERIA ORGANIZEAZÃ CURSURI DE CALIFICARE ÎN URMÃTOARELE MESERII:

• lãcãtuº mecanic • sudor oxigaz • vopsitor industrial

• strungar • frezor-rabotormortezor • curãþitor-sablator

CV-urile se pot depune la Biroul Resurse Umane

Relaþii la tel. 0254260402, int.23 sau www.revasimeria.ro

Suntem alãturi de problemele voastre ºi vã punem la dispoziþie paginile publicaþiei. Pentru orice reclamaþii, sesizãri, ºi da, chiar ºi gânduri bune ne puteþi contacta la adresa de e-mail

cronicasimeriei@gmail.com sau pe facebook la http://www.facebook.com/CronicaSimeriei

Cronica Simeriei Director Marius MITRACHE

Colectivul de redactie: Mir cea SANDA Oana STANCA STANCA Andr ei DUMITRU Luiza ENACHE C ãtãlina POPA POPA Clara POPESCU Raul IRINOVICI Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU PUBLICAÞIE REGIONALÃ CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA


Actualitate 3

Cronica Simeriei |Luni, 4 iunie 2012 urmare din numãrul trecut

SÃNÃTATE PUBLICÃ ªI ACTIVITÃÞI SOCIALE

5.

Sãnãtatea este bunul cel mai de preþ al omului, iar autoritatea publica locala trebuie sã se implice pentru a se asigura cele mai bune condiþii pentru desfãºurarea actului medical la nivelul oraºului Simeria. În acest sens consider: a) O atenþie constantã, permanentã trebuie acordatã Policlinicii, Spitalului General C.F.R., medicilor de familie, SMURD-ului pentru a fi sprijiniþi sã-ºi desfãºoare activitate la parametri de înaltã performanþã. b) Extinderea, modernizarea la nevoile actuale, a Centrului de zi pentru persoane vârstnice. c) Susþinerea Filialei Crucea Roºie, a ONG-urilor care desfãºoarã activitãþi sociale. d) Sprijinirea familiilor nevoiaºe ºi a celor cu mulþi copii. e) Organizarea de spectacole gratuite pentru pensionarii din oraºul Simeria. f) Realizarea de locuinþe sociale. g) Sprijinirea producãtorilor agricoli sã-ºi vândã produsele în piaþa agro-alimentarã a oraºului. h) Construirea unui azil pentru persoanele vârstnice.

TINERET SPORT ªI AGREMENT

6.

Tinerii ºi copii de azi sunt garanþia existenþei oraºului nostru în viitor. Dar dacã noi nu avem grijã de ei azi, dacã nu le creãm condiþiile pentru a învãþa, a locui ºi a lucra în Simeria, condamnãm oraºul la o moarte lenta, dar sigurã . Primãria trebuie sã se implice activ ºi eficient în crearea de oportunitãþi la nivelul oraºului, în aºa fel încât tinerii când terminã liceul sau facultatea sã nu fie obligaþi sã plece în alte localitãþi ale þãrii sau Europei, ci sã-ºi gãseascã cei mai mulþi, locuri de muncã în Simeria, sã se stabileascã aici ºi sã-ºi continue existenþa în zonã alãturi de pãrinþii ºi bunicii lor. De aceea îmi propun: a) Amenajarea parcurilor existente, ele sã devinã un loc de

VASILE HRIÞAC PROIECT ADMINISTRATIV SIMERIA 2012- 2016 (II) joacã pentru copii, de recreere pentru tineret ºi relaxare pentru persoanele vârstnice. b) Amenajarea unor parcuri de mici dimensiuni în zona blocurilor de locuit. c) Modernizarea bazei sportive din incinta complexului sportiv C.F.R. Simeria ºi a bazelor sportive din satele Simeria-Veche, Sîntandrei, Bîrcea-Mare ºi Uroi. d) Obþinerea de finanþãri pentru construirea de noi locuinþe pentru tineri. e) Punerea la dispoziþia tinerilor a suprafeþelor de teren necesare construirii locuinþei. f) Amenajarea în apropierea satelor Uroi pe malul râului Mureº ºi a satului Simeria-Veche pe malul râului Strei a zonelor de agrement conform cu legislaþia în domeniu. g) Modernizarea bazelor sportive din incinta ºcolilor ºi a liceului. h) Construirea unei sãli de sport (sau balon) ºi a unui teren de minifotbal cu suprafaþã sinteticã. i) Amenajarea ºi punerea în valoare a unor “lacuri” rãmase dupã lucrãrile de construcþie a autostrãzii. j) Promovarea miºcãrii sportive la nivel de oraº în cadrul unui proiect “SPORTUL PENTRU TOÞI”. k) Organizarea de competiþii la mai multe discipline sportive, cu participare localã, judeþeanã, naþionalã ºi internaþionalã. l) Punerea în valoare ºi promovarea Parcului Dentrologic ºi a Rezervaþiei Mãgura Uroiului prin organizarea de competiþii sportive. m) Asigurarea finanþãrii pentru copiii care reprezintã oraºul în competiþiile sportive.

DEZVOLTAREA SERVICIILOR PUBLICE LOCALE

7.

Administraþia publicã localã trebuie sã fie orientatã spre cetãþean ºi pentru cetãþean.

à BUIE CONDUS SIMERIA TRE FESIONALISM O R P I ª E IR U CU DÃR

NTRU E P I N E I R E M I CU S SIMERIENI plata

Primarul, consilierul local ºi funcþionarul trebuie sã înþeleagã cã sarcina lor principalã este de a rezolva problemele oamenilor, iar serviciile pe care le presteazã Primãria, Consiliul Local trebuie sã fie de cea mai bunã calitate ºi sã rãspundã nevoilor locuitorilor din Simeria. În cadrul Primãriei oraºului Simeria existã un corp de funcþionari publici experimentat ºi bine pregãtit ºi care printr-o bunã coordonare de cãtre primar poate sã rezolve toate problemele comunitãþii. Prioritare sunt: a) Curãþenia oraºului trebuie realizatã la cele mai exigente standarde de calitate. b) Asigurarea unei deratizãri, a unei dezinsecþii, dezinfecþii periodice la nivelul oraºului. c) Amenajarea zonelor verzi trebuie realizatã în întreg oraºul ºi aici se înþelege ºi satele aparþinãtoare. d) Alimentarea cu apã, canalizarea, colectarea gunoiului, sã fie reduse la preþurile cele mai mici posibile. e) Obþinerea unei adeverinþe, a unei autorizaþii sau aprobãri,

unui impozit sau eliberarea oricãrui alt document de cãtre Primãrie trebuie fãcute în cel mai scurt timp posibil. f) Introducerea sistemului online de platã a taxelor ºi impozitelor locale. g) Crearea unui forum online pentru discuþii ºi informare cu primarul, cu Primãria. h) Înfiinþarea Serviciului de Gospodãrire a Oraºului Simeria. i) Construirea, amenajarea unei sere pentru cultivarea florilor necesare plantãrii în oraºul Simeria. j) Asigurarea unei linii de transport local pentru cetaþenii din satele aparþinatoare spre ºi dinspre oraº.

SIGURANÞA CETÃÞEANULUI

8.

Dacã pentru cetãþeni a se ºti în siguranþã este o necesitate, pentru primar siguranþa locuitorilor oraºului este o obligaþie pe care trebuie sã ºi-o asume din prima pânã în ultima zi a mandatului sãu. Siguranþa cetãþeanului trebuie asiguratã acasã, pe stradã, la ºcoalã ºi la locul de muncã. Este mult mai uºor sã previi actele de violenþã, distrugerile, furturile sau alte infracþiuni ºi de aceea trebuie direcþionate toate eforturile spre prevenire. Consider cã se impune: a) O bunã colaborare cu Poliþia oraºului Simeria pentru reducere infracþionalitãþii la nivelul oraºului Simeria. b) Asigurarea logisticii necesare îndeplinirii atribuþiilor de serviciu Politiei Locale a orasului. c) Asigurarea siguranþei în procesul educaþional prin prezenþa poliþiei locale în zona ºcolilor. d) Dezvoltarea unor Programe Parteneriale – pentru “SIGURANÞA ÎN ªCOLI”, “SIGURANÞA ÎN TRAFICUL RUTIER”, “SIGURANÞA PROPRIETÃÞII ªI A CULTURILOR AGRICOLE”- cu participarea Primãriei, Poliþiei Locale ºi a altor forþe din sistemul de ordine ºi siguranþã publicã. e) Instalarea în ºcoli ºi în grãdiniþe a “butoanelor de panica”. f) Îmbunãtãþirea relaþiei poliþist-cetãþean pentru creºterea siguranþei cetãþeanului, a bunurilor ºi valorilor comunitãþii. g) Rezolvarea problemei câinilor vagabonzi din oraºul Simeria. h) Implementarea unui sistem video de monitorizare a zonelor din oraº ºi din sate, zone cunoscute cu risc de producere a evenimentelor rutiere, antisociale etc.


4 Politic n urmã cu exact patru ani, în campania pentru alegerile locale, în cursa electoralã erau Zdrâncu, Toma ºi Jura. Vã mai aduceþi aminte, nu-i aºa? În turul al doilea au rãmas Toma ºi Jura, moment în care în joc intrã un anume Rîºteiu.

Î

Sãritor bãiat, mare om, mare caracter... Rîºteiu face o înþelegere cu Jura ºi uite aºa ajunge Jura baci la Simeria. Iar Simeria intrã din cauza lui într-o mare mizerie ºi sãrãcie. Acesta este adevãrul despre începutul dezastrului la Simeria. Dar sã revenim la zilele noastre...Preºedintele PSD - Felciuc Eduard, invitat la o dezbatere electoralã la un post de televiziune s-a aflat într-o posturã stânjenitoare în momentul în care moderatorul l-a invitat sã prezinte telespectatorilor proiectele susþinute ºi realizate de dânsul în calitate de consilier local ºi

Cronica Simeriei |Luni, 4 iunie 2012

Din ciclul Curvele politice au un nume: PSD Simeria

Trio-ul Felciuc-Rus-Rîºteiu încearcã sã-i pãcãleascã încã o datã pe simerieni

de preºedinte al partidului aflat în alianþã cu PNL-ul la conducerea Primãriei Simeria. Întrebarea l-a lãsat cu gura cãscatã pe d-nul Felciuc, nu pentru cã nu-ºi gãsea cuvintele, ci pentru cã în ultimii 4 ani de când se afla la conducerea PSD Simeria ºi este aliatul lui Jura la dezastrul instaurat de conducerea USL-ista, nu a realizat nimic pentru Simeria ºi pentru simerieni. ªi asta nu pentru cã l-a împiedicat ceva sau cineva, ci pentru cã d-nul Felciuc

pur ºi simplu nu se pricepe la nimic.

Ajuns din întâmplare la conducerea PSD Simeria, singura lui preocupare nu a fost binele simerienilor, ci doar binele propriu (al lui ºi al familiei sale). Dupã ce ºi-a negociat un post de director pentru el ºi unul pentru soþia sa, i-a fost extrem de uºor sã punã pe ultimul loc interesul ºi dorinþele simerienilor. Împreunã cu colegul sãu de partid Risteiu Emil Ioan ºi vicepreºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara - Rus Ioan i-au încredinþat lui Jura încã un mandat de calvar pentru simerieni. Astãzi, ei vin ºi spun simerienilor cât de rãu este Jura ºi ce dezastru au gãsit ei în Simeria când s-au trezit dupã un somn liniºtit de 4 ani. Uitã însã sã spunã cã au fost ºi sunt pãrtaºi la acest dezastru, ca ei l-au menþinut ºi susþinut pe Jura încã 4 ani la conducerea Simeriei, cã jocul lor mârºav a fãcut atâta rãu Simeriei ºi simerienilor. Acum, ei încearcã sã-i

TAªCÃU MIHAELA - candidat pentru Consiliul Local Simeria

„Alege-þi drumul” - se reînfiinþeazã scoala profesionalã!

Dacã pãtrunzi într-un locaº de învãþãmânt unde funcþioneazã clase de liceu tehnologic ºi stai de vorbã cu cadrele didactice de la aria curricularã „Tehnologie”, este imposibil sã nu îþi vorbeascã despre ce a însemnat desfiinþarea învãþãmântului profesional atât pentru ºcoalã, dar mai ales pentru elevii cu aptitudini practice, care nu îºi propun sã urmeze studiile în învãþãmântul superior ci vor sã se angajeze la terminarea liceului sãu chiar mai repede.

Asta s-a întâmplat ºi la Colegiul Tehnic de Transport Feroviar „Anghel Saligny” din Simeria, structura liceu tehnologic, unde începând cu anul ºcolar 2011-2012, nu mai exista clase de ºcoalã profesionalã, toþi elevii fiind obligaþi sã urmeze liceul timp de patru ani pentru a primi o calificare. În aceste condiþii am primit cu bucurie vestea reinfintarii ºcolilor profesionale, în cadrul programului de dezvoltare a învãþãmântului profesional ºi tehnic, derulat de Ministerul Educaþiei, „Alege-þi drumul.” Acesta reprezintã un nou început pentru învãþãmântul profesional în vederea integrãrii pe piaþa muncii a viitorilor absolvenþi, o alternativã atractivã pentru elevii care vor sã înveþe o meserie. În calitate de consilier în consiliul local al oraºului Simeria, mi-am propus sã trec la treabã ºi sã readuc în ºcoala noastrã elevii care vor sã înveþe o meserie, având

urmãtoarele argumente în acest sens:  sunt elevi care au aptitudini practice dezvoltate pe care doresc sã ºi le punã în valoare;  mulþi din elevii noºtri provin din familii cu probleme financiare ºi sunt nevoiþi sã se angajeze cât mai repede;  agenþii economici din oraº, cu care scoala colaboreazã , ne-au solicitat sã pregãtim elevi pentru a lucra în firmele lor;  avem în ºcoala laboratoare ºi ateliere foarte bine dotate pentru acest nivel de calificare, în domeniile mecanic ºi electromecanic, dar ºi cadre didactice bine pregãtite ºi cu multã experienþã.  elevii vor beneficia de susþinere financiarã, respectiv o bursã de studiu lunarã, în cuantum de 200 lei.  dupã finalizarea studiilor la clasele profesionale, elevii pot lucra ºi îºi pot continua studiile liceale în acelaºi timp.  la absolvire elevii vor primi un certificat de

muncitor calificat în domeniul pentru care s-au înscris, nivel de calificare 2, care este recunoscut la nivelul statelor Uniunii Europene. Având aceste argumente drept bazã de plecare ºi dupã consultarea cu agentul economic partener SC REVA SA, am decis sã solicitãm pentru anul ºcolar 20122013 o clasã de sudori. Îmi propun pentru viitor cã, împreunã cu conducerea ºcolii ºi cu sprijinul consiliului local, sã lãrgesc aria de consultare ºi cu alþi agenþi economici ºi sã acreditez ºi alte calificãri, pentru a veni în întâmpinarea dorinþelor elevilor noºtri ºi a pãrinþilor, dar ºi a agenþilor economici parteneri. Demersul este valabil ºi în domeniul formãrii adulþilor, în scopul de a oferi posibilitatea unei recalificãri pentru persoanele adulte, într-o altã meserie decât cea pe care au practicat-o pânã în momentul în care au fost disponibilizaþi.

pãcãleascã încã o datã pe simerieni cu jocurile lor necurate ºi cu “sforãriile” lor de politicieni mãrunþi, unii pozând în “independenþi” destoinici , iar alþii în susþinãtori înfocaþi ai alianþei socialisto-liberala. De fapt, domniile lor nu s-au despãrþit niciodatã, ei se întâlnesc pe “centura” politicii româneºti, acolo unde îi aduc mereu interesele lor de politicieni minusculi... Andr ei DUMITRU

- CLIªEU -

Door to Door - Simeria Veche 2 - USP


Politic 5

Cronica Simeriei |Luni, 4 iunie 2012 ãcia parcã a B intrat în anul Apocalipsei. Când toatã lumea era fericitã cã a scãpat de Emil Rîºteiu, cunoscut în popor ca Iuda, (spre disperarea, însã, a simerienilor) asta dupã ce ºi-a trãdat oamenii din comunã visând sã ajungã în fruntea unui oraº, apare ca iepurele din pãlãrie.... Panþa. Nicolae Panþa! Nimeni altul decât socru lui Rîºteiu. A dracu belea, scapi de Iuda, dar sã dai de tasu`... Mare ghinion pe sãrmanii locuitori ai Bãciei. Oameni buni, aºtia chiar vã iau de proºti!

ugetul local al primãriei Bãcia,...

B

..... adicã vaca de muls de vreo câþiva ani a famigliei Rîºteiu-Panþa nu trebuie lãsat din mânã.

Din lac în puþ....

Locuitorii din Bãcia au scãpat de Iuda, dar riscã sã dea de tasu` Cum sã ajungã un om cinstit sã conducã destinele oamenilor din Bãcia.... Cuplul Rîºteiu-Panþa, ginere-socru au transformat Bãcia într-o afacere de familie cu puternic iz de ilegalitate. Ar fi deranjant pentru cei doi sã piardã controlul primãriei ºi sã iasã la luminã afacerile cu pãmânt derulate de Rîºteiu (achiziþii de terenuri agrigole, deposedãri de terenuri, ori divergenþele cu cele douã composesorate, Tâmpa ºi Totia). Vã daþi seama ce combinaþie ar fi cu Rîºteiu primar la Simeria ºi socrul sãu, Panþa, primar la Bãcia. Parcã ºi vãd un scenariu de film de genul celor cu mafioþi italieni ºi grupurile acestora de interese. Oare locuitorii din Bãcia nu s-au sãturat

I nformaþia bombã...

ca din sudoarea muncii lor sã continue sã se îmbogãþeascã famiglia Rîºteiu-Panþa? Oare nu v-a deranjat ºi nu v-aþi simþit înºelaþi când aþi primit cota parte din recolta de produse agricole? Vã spune ceva toate lucrãrile acelea suportate

MENS SANA IN CORPORE SANO ajoritatea oamenilor doresc sã îºi petreacã timpul liber alãturi de familie ºi prieteni într-un loc frumos, relaxant ºi plin de energie pozitivã.

M

Pe scurt vã voi prezenta proiectul meu, care va fi pe placul tuturor oamenilor indiferent de vârstã, sex sau religie, deoarece toatã lumea se poate bucura de petrecerea timpului liber pe malul Mureºului. Împreunã cu partenerii privaþi din zona “Uroi” vom amenaja pe malul Mureºului o bazã de agrement conform legislaþiei în vigoare care va cuprinde teren de fotbal, de volei, mese de tenis, loc de joacã pentru copii special amenajat cu mini piscinã ºi securizat, mese de ºah ºi table, pistã pentru role ºi biciclete.Toate acestea vor fi la dispoziþia tuturor, dacã în 10 iunie veþi lua decizia corectã! Aceastã bazã va pune la dispoziþia

notorietate ºi toatã comuna o ºtie. Parcã Inspectoratul Judeþean de Poliþie are o campanie legat de mita electoralã... Alo, 112 e cineva acolo? ....Cât despre faptul cã la famiglie ar fi, spun apropiaþii, o practicã munca la negru, ori intimidarea celor care au studii superioare pentru a nu le fi contestatã cumva autoritatea putem spune cã nu sunt altceva decât reminiscenþe comuniste.

de primãrie ºi angajate cu firmele agreate ca de exemplu pavajele, comerþul cu materialele de construcþie, lemn, confecþii textile ºi tot aºa.... ªi sã nu mai vorbim despre controlul pe care famiglia Rîºteiu-Panþa îl avea asupra consiliului parohial. Ce spuneþi, onorabili membri ai consiliului parohial de un control asupra modului în care s-au folosit fondurile? Nu existã niciun raport, nu-i aºa? Dar sã revenim ºi la lucrurile cu miros penal ºi pentru care unele autoritãþi ar trebui sã se ºi sesizeze. Numai întrebãm, nu dãm cu parul, cum este posibil ca maºinile agricole perfor-

mante sã circule dar sã nu fie înmatriculate, ori cum este posibil ca inventarul agricol sã nu fie declarat ºi nu în ultimul rând veniturile sã nu fie declarate, în special cele rezultate din arendã ºi comerþul cu cereale? Oare Bãcia nu face parte tot din România, ori famiglia Rîºteiu-Panþa are legile proprii?

ª

i lucrurile nu se opresc aici...

... În contul votului cicã se practicã mai nou livrarea unor produse, cã despre accesul ºi consumul gratuit pentru apropiaþii lui Rîºteiu-Panþa la restaurantul Diana este deja de

....am lãsat-o la final. Scenariul cuplului RîºteiuPanþa este ca în cazul în care Rîºteiu pierde la Simeria, lucru care se va ºi întâmpla conform ultimelor sondaje, urmeazã ca Panþa sã se dea bolnav ºi sã demisioneze pentru a-i permite lui Rîºteiu sã candideze din nou la Primãria Bãcia prin noi alegeri. Interesant nu-i aºa, cum Rîºteiu-Panþa îi ia de proºti atât pe locuitorii din Bãcia, cât ºi pe cei din Simeria? Marius MITRACHE Nota autorului: La începutul campaniei electorale am spus cã nu ne vom amesteca în ciorba niciunui candidat atâta timp cât lucrurile nu degenereazã. Cum candidatul Emil Rîºteiu are o “gurã pãcãtoasã” ºi nu joacã fair play am decis sã schimbãm ºi noi regulile, deºi suntem chiar în timpul jocului.

DÃRÃBANÞ IOAN

Obiectivele mele, ca ºi candidat la Consiliul Local Simeria dumneavoastrã distracþii diverse, unele “surse sigure de energie ºi adrenalinã”, altele “relaxare ºi liniºte”. Depinde doar de dumneavoastrã ºi de stare de spirit pe care o aveþi cã sã alegeþi distracþia potrivitã. Vã doriþi sã evadaþi din cotidian pentru clipe de relaxare ºi bunã dispoziþie? Atunci fi alãturi de noi în 10 iunie ºi vã vom reda zâmbetul pe buze ºi bunã dispoziþie! Cu mult drag, Sirmai Gheorghe

 Amenajarea la Strei (zona camping Simeria Veche) a unui loc pentru petrecerea timpului liber dotat cu - plajã amenajatã - locuri pentru grãtar - locuri de joacã pentru copii - toalete ecologice  Amenajarea sã fie conformã cu prevederile legii privind desfãºurarea activitãþii de picnic. Încasãrile rezultate din folosirea acestor facilitãþi (amenajãri) sã se întoarcã în sat (Simeria Veche) sub forma unor investiþii în infrastruictura.  Amenajarea ºi întreþinerea drumurilor agricole pentru bunã exploatare a terenurilor, posibilitatea deplasãrii utilajelor agricole la toate solele (fãrã a mai fi nevoie sã se deplaseze pe DN, unde accesul lor este interzis).  Colectarea selectivã a deºeurilor prin montarea unor pubele pentru plastic, sticlã, hârtie; colectarea cu ajutorul primãriei, o datã pe lunã, a deºeurilor de altã naturã decât cele menþionate (moloz, cauciucuri, crengi etc) pe care firma de salubritate nu le primeºte.  Construirea reþelei de canalizare în satele aparþinãtoare Simeriei, modernizarea ºi extinderea reþelei existente în oraº; lipsa reþelei de canalizare genereazã grave probleme de mediu,

datoritã faptului cã locuitorii care nu au canalizare deverseazã apa menajerã în locuri neamenajate, aceasta ajungând în pânzã de apã freaticã, rezultând o gravã poluare a acesteia.


Cronica Simeriei |Luni, 4 iunie 2012

6 Politic hiar aºa, de ce sã votez echipa USP? Ce au ei în plus faþã de ceilalþi? Cred cã sunt întrebãri pe care vi le puneþi fiecare dintre voi. Am studiat lista propusã de USP pentru consiliul local Simeria ºi cred sincer cã toþi cei înscriºi meritã sã fie votaþi.

C

Politic 7

De ce sã votez echipa USP? Toþi sunt oameni serioºi, oameni de bazã pentru comunitate, cu experienþã, buni gospodari, ºi cel mai important lucru este cã lor le pasã cu adevãrat de Simeria ºi de simerieni.

Sunt o persoanã care se impresioneazã mai greu, dar echipa propusã de USP pentru Consiliul Local chiar m-a impresionat. Înainte sã votaþi la 10 iunie, voi,

alegãtorii care pânã acum aþi contat în ochii politicienilor doar odatã la 4 ani, trebuie sã aveþi cât mai multe informaþii, iar cine meritã sã ajungã în fruntea comunitãþii noastre pe acela sã-l

votaþi. Eu vã propun aceºti oameni pentru care pot chiar sã garantez cã îi veþi vedea mai des decât pe rudele voastre. De ce? Pentru cã sunt oameni oneºti

ºi loiali, iar odatã ce spun cã doresc un viitor mai bun pentru Simeria ºi pentru noi, cu siguranþã aºa va fi. Oamenii sunt trecãtori, faptele însã rãmân. Pânã acum de pe urma gaºtii PeNaLe nu au rãmas decât afaceri ilegale, mizerie, ºi multã sãrãcie. E timpul pentru o schimbare ºi la Simeria. Cred cã a venit vremea USP! Andr ei DUMITRU

Legea care ”abuzeazã” salariaþii va fi schimbatã

“Este un act norma1) STEICI MARIUS SILVIU 51 ANI PROFESOR DIRECTOR COLEGIUL TEHNIC ANGHEL SALIGNI SIMERIA LOCUL 5 ÎN LISTA DE CONSILIERI

9) TOMESC CLAUDIU IONUÞ 30 ANI ECONOMIST REPREZENTANT VÂNZARI SC MARMOSIM SA SIMERIA - LOCUL 19

2) BODEAN GABRIEL REMUS 45 ANI INGINER TOPOGRAF ADMINISTRATOR FIRMÃ PRIVATÃ - LOCUL 6

10) OPREAN ELENA 59 ANI BARMAN-OSPÃTAR / ADMINISTRATOR FIRMÃ PRIVATÃ - LOCUL 11

3) GYENGE EUGEN IOSIF 44 ANI INGINER CONSTRUCTOR ªEF ªANTIER - LOCUL 21 4) TAªCÃU MIHAELA 52 ANI INGINER PROFESOR COLEGIUL ANGHEL SALIGNI SIMERIA - LOCUL 13 5) IGNAT EMIL CONSTANTIN 42 ANI INGINER SILVIC DIRECTOR DIRECÞIA SILVICÃ HUNEDOARA LOCUL 9 6) DOSAN LIVIU SORIN 39ANI SILVICULTOR ICAS- SIMERIA (PARCUL DENDROLOGIC SIMERIA) - LOCUL 4 7) ADAM REMUS NICOLAE 40 ANI AUTOPSIER SPITALUL JUDEÞEAN HUNEDOARA - LOCUL 16 8) ICHIM ELENA PAULINA 42 ANI INGINER SC MARMOSIM SA SIMERIA - LOCUL 10

11) SIRMAI GHEORGHE 55 ANI MAISTRU SC REVA SA - LOCUL 15 12) ASAN VALENTIN 31 ANI INGINER DIRECTOR COMERCIAL FIRMÃ PRIVATÃ - LOCUL 17 13) SARAFINCEAN MARIUS 27 ANI ECONOMIST MACARAGIU SC INTERVENÞII FEROVIARE SA LOCUL 1 14) DANCIU MARCELA ELENA 44 ANI CONSILIER JURIDIC AUDITOR INTERN SC MARMOSIM SA SIMERIA - LOCUL 2 15) TOMA FLORIAN 48 ANI ELECTRONIST CÃI FERATE - ªEF DE DISTRICT CN CF CFR SA - LOCUL 3 16) COLF ADRIANA 45 ANI MEDIC SEF DE SECTIE SPITALUL CFR SIMERIA - LOCUL 20

17)MAEREAN IOAN 52 ANI INGINER MANAGER - LOCUL 7 18) CHIRU LUMINIÞA 42 ANI PROFESOR PSIHOLOG PROFESOR ªCOALA WALDORF SIMERIA LOCUL 18 19) TOSCUTA TIMOTEI ANDREI 38 ANI SUBINGINER PROIECTANT GAZE NATURALE - LOCUL 14 20) RAICU MIHAI 72 ANI MEDIC LOCUL 8 21) DÃRÃBANÞ IOAN, INGINER AGRONOM

tiv (Codul Muncii – n.n.) care a generat ºi genereazã în continuare abuzuri. O persoanã care este datã afarã nu primeºte nici o motivare prin care eventual sã se poatã adresa instanþei. A crea o protecþie pentru angajat nu ar fi o piedicã pentru mediul de afaceri ºi nici nu l-ar perturba”- Mariana Câmpeanu, deputat PNL de Hunedoara, ministrul Muncii ºi Familiei. Deputatul PNL de Hunedoara ºi ministrul Muncii ºi Familiei, Mariana Câmpeanu, a declarat, cu ocazia lansãrii candidaþilor USL la Consilului Judeþean ºi la primãriile din Valea Jiului, cã multe dintre tãierile aberante ale fostei guvernãri privind protecþia socialã vor fi reparate, inclusiv creºterea salariului minim pe economie va trebui sã creascã, punctul de pensie indexat ºi Codul Muncii schimbat.

Î

þi mai vine sã faci copii

Una dintre aceste tãieri aberante ale fostei guvernãri sunt ºi indemnizaþiile pentru mame, ministrul Muncii declarând cã a luat în calcul sã anuleze plafonul maxim al indemnizaþiilor ºi sã revinã la vechea formulã de calcul, respectiv 85% din media salariilor obþinute pe ultimele 12 luni. ”Nu se ºtie deocamdatã dacã vom avea în buget aceºti bani, noi fiind de prea puþin timp la guvernare” – a declarat Mariana Câmpeanu. În prezent, circa 200.000 de familii beneficiazã de indemnizaþia de creºtere a copilului,iar 90.000 se descurcã doar cu 600 de lei ºi numai 3.000 se încadreazã la plafonul maxim. Indemnizaþia de 85% din venit, dar care sã nu depãºeascã suma

de 4.000 de lei a intrat în vigoare în ianuarie 2009. Un an mai târziu, statul a aplicat însa o reducere de 15%. În ianuarie 2011, Guvernul a stabilit ca pãrinþii care stau acasã cu nou nãscuþii doar un an, vor lua 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni. Adicã nu mai puþin de 600 de lei ºi nu mai mult de 3.400 lei.

P

rotecþia salariatului nu existã

La cererea sindicatelor privind dialogul social, punctul de pensie ºi modificarea, din nou, a Codului Muncii mai ales în ce priveºte protecþia angajatului, Mariana Câmpeanu a declarat cã va declanºa iniþierea schimbãrii Codului Muncii, însã în cea de-a doua parte a anului, pentru cã mai întâi trebuie asiguratã funcþionarea Consiliului Economic ºi Social ºi modificatã legislaþia privind dialogul social. Aceasta a mai repetat, la Lupeni, ceea ce a declarat ºi cu ocazia conferinºei “CEO Survey Perspective economice ºi tendinþe pe piaþa forþei de muncã din România în 2012”, organizatã de Ziarul Financiar ºi PwC, ºi anume cã acest Cod al Muncii creeazã multe probleme. “Este un act normativ care a generat ºi genereazã în continuare abuzuri. O persoanã care este datã afarã nu primeºte nici o motivare prin care eventual sã se poatã adresa instanþei. A crea o protecþie pentru angajat nu ar fi o piedicã pentru mediul de afaceri ºi nici nu l-ar perturba”a precizat Mariana Câmpeanu. Ministru a mai spus cã Inspecþia Muncii este ineficientã ºi va trebui fãcutã o analizã a activitãþii acestei instituþii, dar ºi a personalului. În plus, ministrul considerã cã actualul nivel al salariului minim pe economie este inadmisibil sã rãmânã aºa ºi ca urmare, categoric va fi majorat. Clara POPESCU


Cronica Simeriei |Luni, 4 iunie 2012

6 Politic hiar aºa, de ce sã votez echipa USP? Ce au ei în plus faþã de ceilalþi? Cred cã sunt întrebãri pe care vi le puneþi fiecare dintre voi. Am studiat lista propusã de USP pentru consiliul local Simeria ºi cred sincer cã toþi cei înscriºi meritã sã fie votaþi.

C

Politic 7

De ce sã votez echipa USP? Toþi sunt oameni serioºi, oameni de bazã pentru comunitate, cu experienþã, buni gospodari, ºi cel mai important lucru este cã lor le pasã cu adevãrat de Simeria ºi de simerieni.

Sunt o persoanã care se impresioneazã mai greu, dar echipa propusã de USP pentru Consiliul Local chiar m-a impresionat. Înainte sã votaþi la 10 iunie, voi,

alegãtorii care pânã acum aþi contat în ochii politicienilor doar odatã la 4 ani, trebuie sã aveþi cât mai multe informaþii, iar cine meritã sã ajungã în fruntea comunitãþii noastre pe acela sã-l

votaþi. Eu vã propun aceºti oameni pentru care pot chiar sã garantez cã îi veþi vedea mai des decât pe rudele voastre. De ce? Pentru cã sunt oameni oneºti

ºi loiali, iar odatã ce spun cã doresc un viitor mai bun pentru Simeria ºi pentru noi, cu siguranþã aºa va fi. Oamenii sunt trecãtori, faptele însã rãmân. Pânã acum de pe urma gaºtii PeNaLe nu au rãmas decât afaceri ilegale, mizerie, ºi multã sãrãcie. E timpul pentru o schimbare ºi la Simeria. Cred cã a venit vremea USP! Andr ei DUMITRU

Legea care ”abuzeazã” salariaþii va fi schimbatã

“Este un act norma1) STEICI MARIUS SILVIU 51 ANI PROFESOR DIRECTOR COLEGIUL TEHNIC ANGHEL SALIGNI SIMERIA LOCUL 5 ÎN LISTA DE CONSILIERI

9) TOMESC CLAUDIU IONUÞ 30 ANI ECONOMIST REPREZENTANT VÂNZARI SC MARMOSIM SA SIMERIA - LOCUL 19

2) BODEAN GABRIEL REMUS 45 ANI INGINER TOPOGRAF ADMINISTRATOR FIRMÃ PRIVATÃ - LOCUL 6

10) OPREAN ELENA 59 ANI BARMAN-OSPÃTAR / ADMINISTRATOR FIRMÃ PRIVATÃ - LOCUL 11

3) GYENGE EUGEN IOSIF 44 ANI INGINER CONSTRUCTOR ªEF ªANTIER - LOCUL 21 4) TAªCÃU MIHAELA 52 ANI INGINER PROFESOR COLEGIUL ANGHEL SALIGNI SIMERIA - LOCUL 13 5) IGNAT EMIL CONSTANTIN 42 ANI INGINER SILVIC DIRECTOR DIRECÞIA SILVICÃ HUNEDOARA LOCUL 9 6) DOSAN LIVIU SORIN 39ANI SILVICULTOR ICAS- SIMERIA (PARCUL DENDROLOGIC SIMERIA) - LOCUL 4 7) ADAM REMUS NICOLAE 40 ANI AUTOPSIER SPITALUL JUDEÞEAN HUNEDOARA - LOCUL 16 8) ICHIM ELENA PAULINA 42 ANI INGINER SC MARMOSIM SA SIMERIA - LOCUL 10

11) SIRMAI GHEORGHE 55 ANI MAISTRU SC REVA SA - LOCUL 15 12) ASAN VALENTIN 31 ANI INGINER DIRECTOR COMERCIAL FIRMÃ PRIVATÃ - LOCUL 17 13) SARAFINCEAN MARIUS 27 ANI ECONOMIST MACARAGIU SC INTERVENÞII FEROVIARE SA LOCUL 1 14) DANCIU MARCELA ELENA 44 ANI CONSILIER JURIDIC AUDITOR INTERN SC MARMOSIM SA SIMERIA - LOCUL 2 15) TOMA FLORIAN 48 ANI ELECTRONIST CÃI FERATE - ªEF DE DISTRICT CN CF CFR SA - LOCUL 3 16) COLF ADRIANA 45 ANI MEDIC SEF DE SECTIE SPITALUL CFR SIMERIA - LOCUL 20

17)MAEREAN IOAN 52 ANI INGINER MANAGER - LOCUL 7 18) CHIRU LUMINIÞA 42 ANI PROFESOR PSIHOLOG PROFESOR ªCOALA WALDORF SIMERIA LOCUL 18 19) TOSCUTA TIMOTEI ANDREI 38 ANI SUBINGINER PROIECTANT GAZE NATURALE - LOCUL 14 20) RAICU MIHAI 72 ANI MEDIC LOCUL 8 21) DÃRÃBANÞ IOAN, INGINER AGRONOM

tiv (Codul Muncii – n.n.) care a generat ºi genereazã în continuare abuzuri. O persoanã care este datã afarã nu primeºte nici o motivare prin care eventual sã se poatã adresa instanþei. A crea o protecþie pentru angajat nu ar fi o piedicã pentru mediul de afaceri ºi nici nu l-ar perturba”- Mariana Câmpeanu, deputat PNL de Hunedoara, ministrul Muncii ºi Familiei. Deputatul PNL de Hunedoara ºi ministrul Muncii ºi Familiei, Mariana Câmpeanu, a declarat, cu ocazia lansãrii candidaþilor USL la Consilului Judeþean ºi la primãriile din Valea Jiului, cã multe dintre tãierile aberante ale fostei guvernãri privind protecþia socialã vor fi reparate, inclusiv creºterea salariului minim pe economie va trebui sã creascã, punctul de pensie indexat ºi Codul Muncii schimbat.

Î

þi mai vine sã faci copii

Una dintre aceste tãieri aberante ale fostei guvernãri sunt ºi indemnizaþiile pentru mame, ministrul Muncii declarând cã a luat în calcul sã anuleze plafonul maxim al indemnizaþiilor ºi sã revinã la vechea formulã de calcul, respectiv 85% din media salariilor obþinute pe ultimele 12 luni. ”Nu se ºtie deocamdatã dacã vom avea în buget aceºti bani, noi fiind de prea puþin timp la guvernare” – a declarat Mariana Câmpeanu. În prezent, circa 200.000 de familii beneficiazã de indemnizaþia de creºtere a copilului,iar 90.000 se descurcã doar cu 600 de lei ºi numai 3.000 se încadreazã la plafonul maxim. Indemnizaþia de 85% din venit, dar care sã nu depãºeascã suma

de 4.000 de lei a intrat în vigoare în ianuarie 2009. Un an mai târziu, statul a aplicat însa o reducere de 15%. În ianuarie 2011, Guvernul a stabilit ca pãrinþii care stau acasã cu nou nãscuþii doar un an, vor lua 75% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni. Adicã nu mai puþin de 600 de lei ºi nu mai mult de 3.400 lei.

P

rotecþia salariatului nu existã

La cererea sindicatelor privind dialogul social, punctul de pensie ºi modificarea, din nou, a Codului Muncii mai ales în ce priveºte protecþia angajatului, Mariana Câmpeanu a declarat cã va declanºa iniþierea schimbãrii Codului Muncii, însã în cea de-a doua parte a anului, pentru cã mai întâi trebuie asiguratã funcþionarea Consiliului Economic ºi Social ºi modificatã legislaþia privind dialogul social. Aceasta a mai repetat, la Lupeni, ceea ce a declarat ºi cu ocazia conferinºei “CEO Survey Perspective economice ºi tendinþe pe piaþa forþei de muncã din România în 2012”, organizatã de Ziarul Financiar ºi PwC, ºi anume cã acest Cod al Muncii creeazã multe probleme. “Este un act normativ care a generat ºi genereazã în continuare abuzuri. O persoanã care este datã afarã nu primeºte nici o motivare prin care eventual sã se poatã adresa instanþei. A crea o protecþie pentru angajat nu ar fi o piedicã pentru mediul de afaceri ºi nici nu l-ar perturba”a precizat Mariana Câmpeanu. Ministru a mai spus cã Inspecþia Muncii este ineficientã ºi va trebui fãcutã o analizã a activitãþii acestei instituþii, dar ºi a personalului. În plus, ministrul considerã cã actualul nivel al salariului minim pe economie este inadmisibil sã rãmânã aºa ºi ca urmare, categoric va fi majorat. Clara POPESCU


Cronica Simeriei |Luni, 4 iunie 2012

8 Actualitate

icolae Petroi, directorul general al REVA Simeria ºi-a dat demisia din funcþia de conducere, dupã ce, la începutul campaniei electorale, acþionarii de la Bucureºti ai societãþii feroviare l-au pus sã aleagã între politicã ºi locul de muncã.

N

Divinitatea începe ”r e p r ogramar e a ” omului ºi a Pãmântului âþiva oameni ai Vãii Jiului, cu înaltã pregãtire ºi experienþã de viaþã ºi profesionalã din cadrul CNH, INSEMEX, UP ºi medici, cred ºi sperã într-o tranformare în bine a omenirii, exclamând: aºa nu mai merge, ceva trebuie sã se producã! NASA, Pentagonul, laureaþi Nobel, mayaºi, chinezi, azteci etc., spun cã acest lucru se va produce, sau va începe în jurul datei de 21.12.2012.

C

În ultimele douã sãptãmâni, cinci persoane cu studii superioare ºi cu experienþã de viaþã ºi profesionalã din Valea Jiului au încheiat dezbaterile pe diverse teme – politice, de mentalitate, de moralitate, de loialitate etc. –, cu fraza: ”Trebuie sã se întâmple ceva cã aºa nu mai poate merge. O schimbare rapidã a oamenilor ºi omenirii este necesarã precum aerul. Ceva de genul 21.12.2012. Numai Dumnezeu ºtie ce ºi cum”. Acest lucru aratã cã oamenii chiar cred cã în 2012, 2013 sau oricând, dar în scurt timp este necesarã o reorganizare a lumii ºi a omului. Aceastã problemã exitã de

când Isus a deschis o nouã etapã, care se pare cã se încheie ºi urmeazã alta în evoluþia omenirii.

N etapã

ASA ºi Pentagonul despre o nouã

Nu doar mayaºii, ci ºi aztecii, ºi hinduºii, chinezii, misticii evrei, cercetãtori ºi scriitori ortodocºi vorbesc de un sfârºit al lumii, doar cã interpretãrile sunt diferite. Este vorba de sfârºitul unui ciclu, a unui mod de viaþã. NASA a lansat ºi ea o adevãratã campanie de combatere a apocalipsului din 2012. “Nici un om de ºtiinþã demn de crezut din lume nu vorbeºte despre o ameninþare legatã de decembrie 2012”, a insistat NASA, care reaminteste ca Terra exista de peste patru miliarde de ani. În ceea ce priveºte calendarul Maya, acesta nu se opreºte în 21 decembrie 2012. Este vorba doar despre sfârºitul unui ciclu ce este urmat de un altul, explicã Agenþia. “Pe masurã ce ne apropiem de anul 2012, vor avea loc mai multe schimbãri la nivelul planetei, care vor provoca modificãri radicale ºi relativ bruºte de clima, timpul va ajunge la zero, clima se va schimba dramatic, iar ADN-ul uman va fi reprogramat” se aratã într-un raport al Pentagonului din anul 2009.

Doar cã percepþia acestor schimbãri este slabã pentru cã omul, în general, are alte preocupãri ºi nu-ºi pune întrebãri. Teoria este susþinutã de mayasi, care prevãd cã “sfârºitul timpului” va avea loc pe 21 decembrie 2012. Excepþionali matematicieni ºi astronomi au conceput unul dintre cele mai precise calendare cunoscute de om, mai exact chiar ºi decât cel gregorian utilizat azi. Calendarul lor a fost alcãtuit în urma observãrii minuþioase a Soarelui, a planetelor ºi a stelelor din Calea Lactee. Astronomii Maya cunoºteau locaþia exactã a centrului galaxiei, dând o importanþã deosebitã naºterii ºi dispariþiei stelelor. Bazându-se pe o combinaþie între divinaþii ºi calcule matematice, indienii Maya au aflat, încã de acum 4.000 de ani, cã pe 21 octombrie 2012 va începe alinierea Soarelui nostru cu Ecuatorul Galactic ºi cu stelele din centrul Cãii Lactee. Astronomii moderni au confirmat cã, la data solstiþiului de iarnã, în 21 decembrie 2012, Soarele se va afla în aliniament galactic, pe aceeaºi linie cu Ecuatorul Galactic (linia care împarte în doua Calea Lactee, divizând-o în doua emisfere; centrul galactic este la 27 grade sãgetãtor), calendarul Maya terminându-se la aceastã datã.

Chiar dacã nu au trecut testul anului 2000, teoriile sfârºitului lumii cunosc acum un reviriment legat de anul 2012. Se pare cã tot mai multe argumente converg spre concluzia cã în acest an ceva cu totul surprinzãtor ºi inimaginabil se va petrece cu planeta noastrã ºi implicit cu noi, locuitorii ei. Înainte de a accepta sau a respinge aceste teorii, e bine sã le cunoaºtem.

izicienii explicã ”Revelaþia” sau F ”Apocalipsul” Potrivit mayaºilor, anul 2012 nu va fi sfârºitul lumii, ci momentul când adevãrul ne va fi revelat. Toate aceste schimbãri dramatice vor avea efecte serioase ºi asupra ADN-ului uman, care va fi suferit o reprogramare ºi va fi îmbunãtãþit, având 12 spirale în loc de douã. Oamenii vor depãºi tehnologia, aºa cum e cunoscutã azi. Cea de-a cincea Lume se sfârºeºte în 1987. A ºasea Lume începe în 2012. Deci, acum suntem între douã Lumi. Acest timp este numit “Apocalipsa” sau “Revelaþia”. Acest lucru înseamnã cã Adevãrul ne va fi revelat, nicidecum “Sfârºitul Lumii”. Planeta Terra se comporta ca un imens circuit electric. Între suprafaþã ºi ultimul strat al ionosferei, la aproximativ 55 de km distanþã de suprafaþã, existã un fel de cavitate electromagneticã. Proprietãþile rezonante ale acestei cavitãþii magnetice au fost descoperite de fizicianul german W. O. Schumann, între 1952-1957 ºi permit mãsurarea frecvenþei vibratorii medii a planetei Terra. Timp de mii de ani, Rezonanþa Schumann sau pulsul Terrei, a fost de 7,83 cicli pe secundã. Însã, din 1980, rezonanþa a început sã creascã încet, acum fiind de 12 cicli pe secundã. Creºterea frecvenþei vibratorii a planetei noastre face ca 24 de ore de viaþã pe Terra sã corespundã de fapt cu numai 16 ore reale, în termenii timpului terestru. Este o explicaþie plauzibilã pentru criza acutã de timp cu care ne confruntãm.

Curgerea timpului terestru se va mai accelera, pe mãsura ce ne apropiem de “Punctul Zero”, momentul în care planul Sistemului Solar, se va suprapune pe planul Galaxiei.

altul omului nou S într-o altã dimensiune Deci dacã 24 de ore ale zilei reprezintã acum 16 ore efective, diferenþa dintre acestea se va mãri exponenþial, astfel încât la trecerea prin “Punctul Zero”, 24 de ore din anul 1980 vor corespunde la 0 ore efective. Altfel spus, timpul terestru nu va mai exista! Consecinþele acestui fenomen sfideazã orice putere de imaginaþie: întreaga planetã ºi toþi locuitorii ei vor trece într-o altã dimensiune! Omul este supus, ca toate creaturile Terrei, efectelor acestei schimbãri : simptome fizice cum ar fi migrenele, oboseala cronicã, crampele musculare, simptome ale gripei, vise intense mai degrabã fanteziste decât minunate. ªi mai cu seamã, corpul uman devine din ce în ce mai sensibil. Modificarea cea mai spectaculoasã are loc însã la nivelul ADN-ului uman, care pare a fi acum reprogramat de Inteligenþa Cosmicã, Divinitatea. Ca urmare, intuiþia se dezvoltã mai repede, ca ºi toate capacitãþile paranormale ce derivã din ea. Al treilea ochi începe sã se deschidã ºi chiar ochii fizici se transformã pentru a se adapta Luminii ºi frecvenþelor ei mult mai elevate. Reprezentanþi ai cultelor nu resping aceastã teorie spunând cã poate fi o formã de schimbare a lumii de cãtre Forþa Supremã, Dumnezeul tuturor, indiferent cum este El numit de religii, având în vedere direcþia distructivã spre care se îndreaptã omenirea. Pare a fi un nou mod de salvare de la Isus încoace, o întorcere cãtre adevaratele valori cu un alt om, mult mai evoluat ca structurã materialã ºi divinã. Luiza ENACHE

Actualitate 9

Petroi a dat REVA pe politicã unei societãþi private, fie ea ºi una de top din România. “Nu puteam sã fac politicã în cadrul societãþii ºi am decis sã renunþ la funcþia de conducere. Trebuie sã recunosc cã am renunþat cu greu la REVA, dar colegii de la PNL Vulcan au nevoie mai mare de mine aici decât are acum REVA. REVA este pe un trend pozitiv ºi mã bucur cã am reuºit sã aduc ºi eu un plus de valoare acestei societãþii cu tradiþie din România”, a

Se pare cã pentru Nicolae Petroi satisfacþiile care le-ar putea avea de pe urma politicii sunt mai mari decât cele pe care le avea din funcþia de director al

declarat Nicolae Petroi. Nicolae Petroi a preluat conducerea REVA în anul 2009, iar financiar a reuºit, deºi în timp de crizã, ca Reva sã-ºi dubleze profiturile. Astfel, dacã în 2009, REVA avea un profit de 2,5 milioane lei, în 2010, profitul a fost de 4,2 milioane de lei, pentru ca în 2011 sã ajungã la 6,5 milioane de lei. REVA Simeria este cel mai important reparator din þarã, acþionarul majoritar fiind SC GRAMPET SA Bucuresti. Reva este cea mai veche societate din Simeria ºi a fost înfiinþatã pentru deservirea materialului rulant care circula pe ruta Petroºani-Simeria. Marius MITRACHE

Din “coºmarul ºoferilor” Nu ºtiu cã pot primi despãgubiri în caz de accidente s-a transformat în “deliciul ºoferilor” A proape 90 la sutã dintre victimele unui accident de circulaþie nu ºtiu cã pot primi despãgubiri, chiar dacã ºoferul implicat în accident nu are asigurare. Pentru astfel de cazuri existã Fondul de protecþie a victimelor strãzii, însã oamenii nu au de unde sã afle aceste lucruri.

Informaþia a fost fãcutã publicã de un avocat din Timiºoara, care a ajuns sã pledeze ºi în Hunedoara, la solicitarea unor clienþi. „Oamenii nu-ºi cunosc drepturile în cazul unor accidente

fost nevoie de aproape 10 ani de muncã ºi mai mulþi constructori schimbaþi succesiv pentru ca DN 66, Petroºani – Simeria sã se transforme din „coºmarul ºoferilor” în „deliciul ºoferilor”.

A

„Dacã toate drumurile din România ar fi aºa, nici nu am mai simþi cã circulãm. Nu ne-am mai rupe maºinile”. Este afirmaþia unui ºofer care a tranzitat DN 66, Petroºani – Simeria. Dar cu greu s-a ajuns la acest punct ºi cu multe miliarde investite. Practic, acum se mai lucreazã doar la vreo 3 podeþe de pe tronsonul Baru – Petroºani pentru ca sã putem spune cã lucrarea este în sfârºit finalizatã, dar a fost nevoie de mai bine de 9 ani ca sã se ajungã în acest punct, ce mulþumeºte pe toatã lumea. Istoria drumului este plinã de amânãri de termene ºi schimbãri de constructori. În 19 martie 2003, Administraþia Naþionalã a Drumurilor, actuala Companie Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale, a contractat aceastã

lucrare cu trei constructori, pentru fiecare tronson câte unul. Iniþial, termenul limitã de finalizare a lucrãrilor a fost vara anului 2006, dupã care s-a prelungit pânã în toamna lui 2007, ulterior termenul a fost stabilit la 31 martie 2010, apoi pentru septembrie 2011, iar mai apoi s-au mai dat câteva luni în plus pentru execuþie, cã oricum drumul nu era finalizat. Acum, singura grijã a conducãtorilor auto, care îºi fac cruce cã au scãpat în mare parte de drumari ºi semafoare, este ca asfaltul sã fie de calitate ºi sã se pãstreze în stare bunã mãcar vreo 2 ani. Cãtãlina POPA POPA

rutiere. Din ce am vãzut pe portalul instanþelor de judecatã, foarte multe pãrþi vãtãmate din accidente rutiere nu-ºi cunosc drepturile de a se constitui pãrþi civile. Atunci când existã o asigurare valabilã, asiguratorul trebuie sã rãspundã ºi sã plãteascã. Când nu existã o asigurare, existã un fond de protecþie a victimelor strãzii, care funcþioneazã de ani de zile ºi are fonduri suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile materiale ºi morale. Oamenii, dacã ar fi informaþi ar putea sã apeleze la toate aceste ajutoare în sprijinul drepturilor care li se conferã”, a declarat av. Ioana Frateº,

Baroul Timiº. Judeþul Hunedoara este unul greu încercat în ceea ce priveºte numãrul accidentelor rutiere cu consecinþe grave. Statisticile aratã cã, doar în primele patru luni ale acestui an, pe ºoselele din judeþul Hunedoara s-au produs 54 de accidente rutiere, în urma cãrora opt oameni au murit, iar alþi 47 au fost rãniþi grav. Victimele supravieþuitoare ale accidentelor, ori rudele celor decedaþi, ar fi putut primi mãcar un sprijin financiar, dacã ar fi ºtiut cã se poate ºi nu numai de la ºoferul vinovat, ci ºi din acest fond, prea puþin cunoscut în aceastã zonã. Mircea Mircea SANDA


Cronica Simeriei |Luni, 4 iunie 2012

8 Actualitate

icolae Petroi, directorul general al REVA Simeria ºi-a dat demisia din funcþia de conducere, dupã ce, la începutul campaniei electorale, acþionarii de la Bucureºti ai societãþii feroviare l-au pus sã aleagã între politicã ºi locul de muncã.

N

Divinitatea începe ”r e p r ogramar e a ” omului ºi a Pãmântului âþiva oameni ai Vãii Jiului, cu înaltã pregãtire ºi experienþã de viaþã ºi profesionalã din cadrul CNH, INSEMEX, UP ºi medici, cred ºi sperã într-o tranformare în bine a omenirii, exclamând: aºa nu mai merge, ceva trebuie sã se producã! NASA, Pentagonul, laureaþi Nobel, mayaºi, chinezi, azteci etc., spun cã acest lucru se va produce, sau va începe în jurul datei de 21.12.2012.

C

În ultimele douã sãptãmâni, cinci persoane cu studii superioare ºi cu experienþã de viaþã ºi profesionalã din Valea Jiului au încheiat dezbaterile pe diverse teme – politice, de mentalitate, de moralitate, de loialitate etc. –, cu fraza: ”Trebuie sã se întâmple ceva cã aºa nu mai poate merge. O schimbare rapidã a oamenilor ºi omenirii este necesarã precum aerul. Ceva de genul 21.12.2012. Numai Dumnezeu ºtie ce ºi cum”. Acest lucru aratã cã oamenii chiar cred cã în 2012, 2013 sau oricând, dar în scurt timp este necesarã o reorganizare a lumii ºi a omului. Aceastã problemã exitã de

când Isus a deschis o nouã etapã, care se pare cã se încheie ºi urmeazã alta în evoluþia omenirii.

N etapã

ASA ºi Pentagonul despre o nouã

Nu doar mayaºii, ci ºi aztecii, ºi hinduºii, chinezii, misticii evrei, cercetãtori ºi scriitori ortodocºi vorbesc de un sfârºit al lumii, doar cã interpretãrile sunt diferite. Este vorba de sfârºitul unui ciclu, a unui mod de viaþã. NASA a lansat ºi ea o adevãratã campanie de combatere a apocalipsului din 2012. “Nici un om de ºtiinþã demn de crezut din lume nu vorbeºte despre o ameninþare legatã de decembrie 2012”, a insistat NASA, care reaminteste ca Terra exista de peste patru miliarde de ani. În ceea ce priveºte calendarul Maya, acesta nu se opreºte în 21 decembrie 2012. Este vorba doar despre sfârºitul unui ciclu ce este urmat de un altul, explicã Agenþia. “Pe masurã ce ne apropiem de anul 2012, vor avea loc mai multe schimbãri la nivelul planetei, care vor provoca modificãri radicale ºi relativ bruºte de clima, timpul va ajunge la zero, clima se va schimba dramatic, iar ADN-ul uman va fi reprogramat” se aratã într-un raport al Pentagonului din anul 2009.

Doar cã percepþia acestor schimbãri este slabã pentru cã omul, în general, are alte preocupãri ºi nu-ºi pune întrebãri. Teoria este susþinutã de mayasi, care prevãd cã “sfârºitul timpului” va avea loc pe 21 decembrie 2012. Excepþionali matematicieni ºi astronomi au conceput unul dintre cele mai precise calendare cunoscute de om, mai exact chiar ºi decât cel gregorian utilizat azi. Calendarul lor a fost alcãtuit în urma observãrii minuþioase a Soarelui, a planetelor ºi a stelelor din Calea Lactee. Astronomii Maya cunoºteau locaþia exactã a centrului galaxiei, dând o importanþã deosebitã naºterii ºi dispariþiei stelelor. Bazându-se pe o combinaþie între divinaþii ºi calcule matematice, indienii Maya au aflat, încã de acum 4.000 de ani, cã pe 21 octombrie 2012 va începe alinierea Soarelui nostru cu Ecuatorul Galactic ºi cu stelele din centrul Cãii Lactee. Astronomii moderni au confirmat cã, la data solstiþiului de iarnã, în 21 decembrie 2012, Soarele se va afla în aliniament galactic, pe aceeaºi linie cu Ecuatorul Galactic (linia care împarte în doua Calea Lactee, divizând-o în doua emisfere; centrul galactic este la 27 grade sãgetãtor), calendarul Maya terminându-se la aceastã datã.

Chiar dacã nu au trecut testul anului 2000, teoriile sfârºitului lumii cunosc acum un reviriment legat de anul 2012. Se pare cã tot mai multe argumente converg spre concluzia cã în acest an ceva cu totul surprinzãtor ºi inimaginabil se va petrece cu planeta noastrã ºi implicit cu noi, locuitorii ei. Înainte de a accepta sau a respinge aceste teorii, e bine sã le cunoaºtem.

izicienii explicã ”Revelaþia” sau F ”Apocalipsul” Potrivit mayaºilor, anul 2012 nu va fi sfârºitul lumii, ci momentul când adevãrul ne va fi revelat. Toate aceste schimbãri dramatice vor avea efecte serioase ºi asupra ADN-ului uman, care va fi suferit o reprogramare ºi va fi îmbunãtãþit, având 12 spirale în loc de douã. Oamenii vor depãºi tehnologia, aºa cum e cunoscutã azi. Cea de-a cincea Lume se sfârºeºte în 1987. A ºasea Lume începe în 2012. Deci, acum suntem între douã Lumi. Acest timp este numit “Apocalipsa” sau “Revelaþia”. Acest lucru înseamnã cã Adevãrul ne va fi revelat, nicidecum “Sfârºitul Lumii”. Planeta Terra se comporta ca un imens circuit electric. Între suprafaþã ºi ultimul strat al ionosferei, la aproximativ 55 de km distanþã de suprafaþã, existã un fel de cavitate electromagneticã. Proprietãþile rezonante ale acestei cavitãþii magnetice au fost descoperite de fizicianul german W. O. Schumann, între 1952-1957 ºi permit mãsurarea frecvenþei vibratorii medii a planetei Terra. Timp de mii de ani, Rezonanþa Schumann sau pulsul Terrei, a fost de 7,83 cicli pe secundã. Însã, din 1980, rezonanþa a început sã creascã încet, acum fiind de 12 cicli pe secundã. Creºterea frecvenþei vibratorii a planetei noastre face ca 24 de ore de viaþã pe Terra sã corespundã de fapt cu numai 16 ore reale, în termenii timpului terestru. Este o explicaþie plauzibilã pentru criza acutã de timp cu care ne confruntãm.

Curgerea timpului terestru se va mai accelera, pe mãsura ce ne apropiem de “Punctul Zero”, momentul în care planul Sistemului Solar, se va suprapune pe planul Galaxiei.

altul omului nou S într-o altã dimensiune Deci dacã 24 de ore ale zilei reprezintã acum 16 ore efective, diferenþa dintre acestea se va mãri exponenþial, astfel încât la trecerea prin “Punctul Zero”, 24 de ore din anul 1980 vor corespunde la 0 ore efective. Altfel spus, timpul terestru nu va mai exista! Consecinþele acestui fenomen sfideazã orice putere de imaginaþie: întreaga planetã ºi toþi locuitorii ei vor trece într-o altã dimensiune! Omul este supus, ca toate creaturile Terrei, efectelor acestei schimbãri : simptome fizice cum ar fi migrenele, oboseala cronicã, crampele musculare, simptome ale gripei, vise intense mai degrabã fanteziste decât minunate. ªi mai cu seamã, corpul uman devine din ce în ce mai sensibil. Modificarea cea mai spectaculoasã are loc însã la nivelul ADN-ului uman, care pare a fi acum reprogramat de Inteligenþa Cosmicã, Divinitatea. Ca urmare, intuiþia se dezvoltã mai repede, ca ºi toate capacitãþile paranormale ce derivã din ea. Al treilea ochi începe sã se deschidã ºi chiar ochii fizici se transformã pentru a se adapta Luminii ºi frecvenþelor ei mult mai elevate. Reprezentanþi ai cultelor nu resping aceastã teorie spunând cã poate fi o formã de schimbare a lumii de cãtre Forþa Supremã, Dumnezeul tuturor, indiferent cum este El numit de religii, având în vedere direcþia distructivã spre care se îndreaptã omenirea. Pare a fi un nou mod de salvare de la Isus încoace, o întorcere cãtre adevaratele valori cu un alt om, mult mai evoluat ca structurã materialã ºi divinã. Luiza ENACHE

Actualitate 9

Petroi a dat REVA pe politicã unei societãþi private, fie ea ºi una de top din România. “Nu puteam sã fac politicã în cadrul societãþii ºi am decis sã renunþ la funcþia de conducere. Trebuie sã recunosc cã am renunþat cu greu la REVA, dar colegii de la PNL Vulcan au nevoie mai mare de mine aici decât are acum REVA. REVA este pe un trend pozitiv ºi mã bucur cã am reuºit sã aduc ºi eu un plus de valoare acestei societãþii cu tradiþie din România”, a

Se pare cã pentru Nicolae Petroi satisfacþiile care le-ar putea avea de pe urma politicii sunt mai mari decât cele pe care le avea din funcþia de director al

declarat Nicolae Petroi. Nicolae Petroi a preluat conducerea REVA în anul 2009, iar financiar a reuºit, deºi în timp de crizã, ca Reva sã-ºi dubleze profiturile. Astfel, dacã în 2009, REVA avea un profit de 2,5 milioane lei, în 2010, profitul a fost de 4,2 milioane de lei, pentru ca în 2011 sã ajungã la 6,5 milioane de lei. REVA Simeria este cel mai important reparator din þarã, acþionarul majoritar fiind SC GRAMPET SA Bucuresti. Reva este cea mai veche societate din Simeria ºi a fost înfiinþatã pentru deservirea materialului rulant care circula pe ruta Petroºani-Simeria. Marius MITRACHE

Din “coºmarul ºoferilor” Nu ºtiu cã pot primi despãgubiri în caz de accidente s-a transformat în “deliciul ºoferilor” A proape 90 la sutã dintre victimele unui accident de circulaþie nu ºtiu cã pot primi despãgubiri, chiar dacã ºoferul implicat în accident nu are asigurare. Pentru astfel de cazuri existã Fondul de protecþie a victimelor strãzii, însã oamenii nu au de unde sã afle aceste lucruri.

Informaþia a fost fãcutã publicã de un avocat din Timiºoara, care a ajuns sã pledeze ºi în Hunedoara, la solicitarea unor clienþi. „Oamenii nu-ºi cunosc drepturile în cazul unor accidente

fost nevoie de aproape 10 ani de muncã ºi mai mulþi constructori schimbaþi succesiv pentru ca DN 66, Petroºani – Simeria sã se transforme din „coºmarul ºoferilor” în „deliciul ºoferilor”.

A

„Dacã toate drumurile din România ar fi aºa, nici nu am mai simþi cã circulãm. Nu ne-am mai rupe maºinile”. Este afirmaþia unui ºofer care a tranzitat DN 66, Petroºani – Simeria. Dar cu greu s-a ajuns la acest punct ºi cu multe miliarde investite. Practic, acum se mai lucreazã doar la vreo 3 podeþe de pe tronsonul Baru – Petroºani pentru ca sã putem spune cã lucrarea este în sfârºit finalizatã, dar a fost nevoie de mai bine de 9 ani ca sã se ajungã în acest punct, ce mulþumeºte pe toatã lumea. Istoria drumului este plinã de amânãri de termene ºi schimbãri de constructori. În 19 martie 2003, Administraþia Naþionalã a Drumurilor, actuala Companie Naþionalã de Autostrãzi ºi Drumuri Naþionale, a contractat aceastã

lucrare cu trei constructori, pentru fiecare tronson câte unul. Iniþial, termenul limitã de finalizare a lucrãrilor a fost vara anului 2006, dupã care s-a prelungit pânã în toamna lui 2007, ulterior termenul a fost stabilit la 31 martie 2010, apoi pentru septembrie 2011, iar mai apoi s-au mai dat câteva luni în plus pentru execuþie, cã oricum drumul nu era finalizat. Acum, singura grijã a conducãtorilor auto, care îºi fac cruce cã au scãpat în mare parte de drumari ºi semafoare, este ca asfaltul sã fie de calitate ºi sã se pãstreze în stare bunã mãcar vreo 2 ani. Cãtãlina POPA POPA

rutiere. Din ce am vãzut pe portalul instanþelor de judecatã, foarte multe pãrþi vãtãmate din accidente rutiere nu-ºi cunosc drepturile de a se constitui pãrþi civile. Atunci când existã o asigurare valabilã, asiguratorul trebuie sã rãspundã ºi sã plãteascã. Când nu existã o asigurare, existã un fond de protecþie a victimelor strãzii, care funcþioneazã de ani de zile ºi are fonduri suficiente pentru a acoperi toate cheltuielile materiale ºi morale. Oamenii, dacã ar fi informaþi ar putea sã apeleze la toate aceste ajutoare în sprijinul drepturilor care li se conferã”, a declarat av. Ioana Frateº,

Baroul Timiº. Judeþul Hunedoara este unul greu încercat în ceea ce priveºte numãrul accidentelor rutiere cu consecinþe grave. Statisticile aratã cã, doar în primele patru luni ale acestui an, pe ºoselele din judeþul Hunedoara s-au produs 54 de accidente rutiere, în urma cãrora opt oameni au murit, iar alþi 47 au fost rãniþi grav. Victimele supravieþuitoare ale accidentelor, ori rudele celor decedaþi, ar fi putut primi mãcar un sprijin financiar, dacã ar fi ºtiut cã se poate ºi nu numai de la ºoferul vinovat, ci ºi din acest fond, prea puþin cunoscut în aceastã zonã. Mircea Mircea SANDA


10 Electoral

Cronica Simeriei |Luni, 4 iunie 2012


Cronica Simeriei |Luni, 4 iunie 2012 n acest an, sloganul propus de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS), cu prilejul Zilei Mondiale fãrã Tutun este “Stop intervenþiei industriei tutunului!”.

Î

Fapt divers 11

OMS, în rãzboi cu industria tutunului.

Vezi câþi români mor de la fumat

Campania OMS are ca scop informarea grupurilor þinta cu privire la încercãrile industriei tutunului din ce în ce mai agresive de a submina mãsurile pentru implementarea Conventieicadru a OMS privind controlul tutunului ºi contracararea acestor încercãri, din cauza pericolului grav pe care îl reprezintã pentru sãnãtatea publicã, se arãta într-un comunicat al Agenþiei Naþionale Antidrog (ANA) remis, joi, Ziare.com. Convenþia Cadru de Control a Tutunului reprezintã instrumentul cel mai puternic de control al consumului de tutun, fiind singurul tratat negociat ºi adoptat sub auspiciile Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, acest fapt reprezentând un pas important în

politicile de sãnãtate publicã. Prin legea nr. 332/2005, România a ratificat Conventia-cadru a Organizatei Mondiale a Sãnãtãþii pentru controlul tutunului (publicatã în Monitorul Oficial nr. 1088 din 2 decembrie 2005). Ziua Mondialã Fãrã Tutun din acest an (31 mai) a încercat sã atragã atenþia factorilor politici de decizie ºi opiniei publice asupra tacticilor de intimidare ale industriei tutunului, în vederea controlului consumului de tutun la nivel mondial.

în F umatul, România

Conform Studiului în Populaþia Generalã privind prevalenta consumului de droguri la nivel naþional, realizat de Agenþia Naþionalã Antidrog ºi cuprins în Raportul Naþional privind situaþia drogurilor în România 2011, în scãdere faþã de anul 2004 ºi în creºtere faþã de 2007, fumatul produselor din tutun înregistreazã cel de-al doilea nivel al prevalentei consumului de droguri în

populaþia României: mai mult de jumãtate dintre cei intervievaþi (56,9%) au fumat cel puþin o datã de-a lungul vieþii. În ultimele 30 de zile, au declarat cã fumeazã o treime dintre subiecþi (30,3% - în scãdere faþã de studiile anterioare: 36,5%, respectiv 33,7%), iar unul din patru (24,7%) cã a fumat zilnic. Comparativ cu studiile anterioare, se observã: pe grupe de vârsta - pentru 35 - 44 de ani, cea mai mare valoare pentru consumul de-a lungul vieþii (63,4%) ºi creºtere faþã de studiul anterior, din

2007. Pentru grupa de vârsta 15 - 24 de ani, continua scãderea prevalentei celor care au fumat cel puþin o datã de-a lungul vieþii, iar pentru 25 - 34 de ani se înregistreazã, ca ºi în 2004 ºi 2007, cele mai mari valori pentru consumul recent (35,8%) ºi consumul actual (35,5%). Raportul între populaþia fumãtoare de sex masculin ºi cea de sex feminin rãmâne de aproximativ 2:1. În funcþie de mediul de rezidenþa, se observa menþinerea tendinþei înregistrate în studiile anterioare: cele trei prevalente au cea mai mare valoare în zonele urbane mari ºi cea mai micã în cele rurale. Pentru respondenþii care au declarat cã au fumat în ultimele 30 de zile nu se observa diferenþe majore. Între rezultatele celor trei studii în privinþa numãrului de þigãri fumate zilnic media vârstei de debut pentru consumul de tutun are aceeaºi tendinþã: o

Plante-pansament pentru rãni minore ã sperãm cã ploile vor mai înceta ºi temperaturile vor reveni la normã termicã specificã perioadei în care ne aflãm pentru cã astfel sã putem ieºi mai des în parc, la plimbare, la iarbã verde ºi, mãcar în weekend, la munte sau la mare.

S

Doar ca ºi în aceste ieºiri, absolut necesare pentru recreere, te poþi alege, câteodatã, din neatenþie, cu o juliturã, tãiere sau vânãtaie ori înþepãturi de insecte. Dacã nu-i grav ºi nu presupune intervenþia de urgenþã a unui medic specialist, ai la îndemânã plantele care îþi pot fi de un real folos. Nici o ranã, tãietura sau zgâri-

eturã, oricât de micã ºi neînsemnatã þi s-ar pãrea, nu trebuie lãsatã la voia întâmplãrii. Înainte de toate, spal-o bine cu apã ºi sãpun ºi dezinfecteaz-o cu apã sãratã, dupã care aplica, pe locul afectat o compresã sau sau un pansament din plante. Florile de galbenele au efect cicatrizant ºi antibacterian. Se poate prepara o infuzie din douã linguri de plantã, bine uscatã ºi mãrunþita, peste care se toarnã o canã de apã fierbinte. Se acoperã vasul ºi se lasa 10, 15 minute la infuzat, apoi se filtreazã. La nevoie, când speli rana, foloseºte un pahar de apã în care ai pus 10 ml de tinctura de galbenele ºi eºti sigur cã aceasta nu se va infecta. Tinctura de galbenele se obþine turnând o jumãtate de litru de alcool alimentar de 70 de grade peste douã zeci de linguri de pulbere de flori de galbenele. Vasul se închide ermetic ºi se lasã la macerat, într-un loc cãlduros, timp de douã sãptãmâni. Dupã ce se filtreazã, tinctura rezultatã se pune în sticle mici, închise la culoare care se pãstreazã la rece, în locuri întunecate. Tinctura se poate folosi timp de doi ani de la data la care au fost culese florile. În caz de vânãtãi, arnica, datoritã proprietãþilor sale antiseptice, antiinflamatoare, antibacteriene, antifungice ºi decongestionanate, îþi poate fi de un real folos. Tinctura

scãdere a pragului mediu de debut pentru generaþia tânãrã (15 - 34 ani), în raport cu generaþia adultã (35 - 64 ani) ºi cu valoare mai micã pentru persoanele de sex masculin (în 2010 - 17,57 ani), faþã de cele de sex feminin (în 2010 -19,46 ani). Tutunul cauzeazã anual moartea a peste 6 milioane de oameni, dintre care peste 5 milioane sunt fumãtori ºi foºti fumãtori. În România, 15% dintre decese sunt cauzate de fumat: 24% în cazul bãrbaþilor ºi 6% în cazul femeilor. Mortalitatea prin cancer pulmonar, boala despre care 98,3% dintre adulþii romani ºtiu cã este provocatã de fumat, aproape s-a triplat în ultimii 25 de ani. Factorii de risc care conduc la consumul de tutun sunt: debutul timpuriu al consumului de tutun, normele sociale favorabile comportamentelor de consum, disponibilitatea produselor din tutun, atitudini ºi comportamente familiale permisive faþã de consumul de tutun, absenþa unor legãturi familiale de tip emotionalsuportiv, anturajul.

Reþetã franþuzeascã de dovlecei cu þelinã

de arnica poate fi procurata de la farmacii, plafar sau magazinele de produse naturiste, dar poate fi preparatã ºi în casã. Într-un borcan se pun flori proaspete de arnica, peste care se toarnã alcool alimentar, votcã sau þuica fãcutã în casã, cât sã le acopere. Vasul se închide bine ºi se lasa 14 zile la macerat, la cald, dupã care lichidul obþinut se filtreazã ºi se pãstreazã la rece, în sticle mici, de culoare închisã. Se pun în apã 10, 20 gr de tinctura, se amestecã bine, pânã la omogenizare, ºi se pune pe locul afectat sub formã de comprese. Înþepãturile de insecte pot fi adesea foarte periculoase de aceea este cazul sã acþionezi imediat, sã nu laºi cã locul afectat sã se umfle sau infecteze. Nu te scãrpina! Taie un cãþel de usturoi în douã ºi freacã bine locul unde ai fost înþepat. La fel de bunã este ºi ceapã sau oþetul ori o frunzã de mentã proaspãtã.

Curãþã dovleceii ºi taie-i în felii groase. Toacã pãtrunjelul ºi usturoiul. Punele pe toate într-un vas încãpãtor. Adãugã douã linguri de ulei, pasta de tomate ºi roºiile cherry întregi. Pune sare, piper ºi amesteca, folosind o lingurã, toate legumele. Unge un vas relativ adânc, care merge la cuptor cu puþin ulei ºi tapeteazã-l cu o lingurã de pesmet. Aºazã toate legumele în tavã pentru copt. Adãugã câteva linguri cu apã, acoperã cu o folie de aluminiu ºi da vasul la cutor (bine încins în prealabil), pentru 15-20 de minute, la foc mic. În acest timp, transforma în firmituri miezul celor douã felii de pâine. Amestecã-le cu coajã de lãmâie ºi parmezanul râs. Presara deasupra legumelor acest topping dupã ce trece prima etapã de stat în cuptor. Întoarce legumele în cuptor, la foc iute, pentru încã 5-10 minute, pânã ce legumele fac o crustã frumos rumenita.

SUDOKU


12 Actualitate umãtate din persoanele aflate la vârsta la care pot sã lucreze nu existã în nici o statisticã, pentru cã autoritãþile nu monitorizeazã nici numãrul românilor care au plecat la muncã în strãinãtate, dar nici fenomenul muncii la negru, a cãrui dimensiune nu poate fi estimatã oficial.

Cronica Simeriei |Luni, 4 iunie 2012

Haos total! Munca la negru

J

Deºi noua legislaþie a muncii a înãsprit pedepsele pentru angajatorii care folosesc munca la negru - închisoare de la 1 la 2 ani sau amendã penalã, sancþiunea primitã de un angajator care are mai mult de 5 angajaþi la negru -, fenomenul rãmâne de proporþii. La un an de la intrarea în vigoare a noului Cod al muncii, economia nu a reuºit sã recupereze decât 100.000 de locuri de muncã din cele peste 650.000 pierdute în perioada crizei. În continuare, unul din trei angajaþi români lucreazã fãrã forme legale, iar evaziunea fiscalã rezultatã din neplata impozitelor ºi a contribuþiilor

nu este monitorizatã oficial

sociale costã economia peste 2,7 miliarde de euro pe an, potrivit estimãrilor ZF. În primele 11 luni ale anului trecut, inspectorii de muncã au fãcut aproape 100.000 de controale pentru

depistarea muncii la negru - cu 15% mai multe decât în 2010 - ºi au gãsit peste 9.700 de angajatori care foloseau munca la negru - cu 11,9% mai mulþi faþã de anul anterior. Amenzile acordate acestor angaja-

tori, care au acceptat 29.000 de salariaþi fãrã forme legale, au fost în valoare de 24,5 milioane de euro, cu 126% mai mari decât în anul anterior. La un an de la intrarea în vigoare a noului Cod al muncii, economia nu a reuºit sã recupereze decât 100.000 de locuri de muncã din cele peste 650.000 de locuri pierdute în perioada crizei. În continuare, unu din trei angajaþi români lucreazã fãrã forme legale, iar evaziunea fiscalã rezultatã din neplata impozitelor ºi a contribuþiilor sociale costã economia peste 2,7 miliarde de euro pe an,

Contra-performanþã: Licee cu promovabilitate zero n opt licee din judeþul Hunedoara, promovabilitatea la simularea examenului de Bacalaureat a fost zero!

Î

Pentru reprezentanþii Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, aceste rezultate nu sunt o surprizã, cu atât mai mult cu cât procentul de promovabilitate a acestei simulãri, la nivel de judeþ, este de aproximativ 25 la sutã. Pe liusta liceelor cu promovabilitate zero de învãþãmânt din Deva, Petroºani, Lupeni, Orãºtie, Ilia, Ghelari ºi Criºcior. Reprezentanþii ISJ susþin cã, deºi dupã rezultatele dezastruoase de la BAC de anul trecut s-au luat anumite mãsuri, probabil în aceste cazuri este vorba despre dezinteres. „S-a decis efectuarea de meditaþii gratuite la clasã, s-au realizat grafice de recuperare,

dar degeaba. Elevii lipsesc constant de la aceste activitãþi. Chiar ºi la simularea de Bacalaureat prezenþa a fost redusã, în unele licee lipsind jumãtate din cei înscriºi la examen”, a declarat purtãtorul de cuvânt al ISJ Hunedoara, Livia Vlad. Gabriela RIZEA

potrivit estimãrilor ZF. În prezent, în economie existã 4,2 milioane de salariaþi, însã numãrul persoanelor care muncesc la negru depãºeºte 2,3 milioane de persoane, potrivit calculelor Consiliului Fiscal. În contextul în care datele statistice aratã cã în ultimii ani ºi-au pierdut locurile de muncã angajaþii care aveau salarii mai mici - ponderea celor cu venituri mari dublându-se, de exemplu, în perioada 2010-2011, ZF a fãcut un calcul luând în considerare un salariu mediu lunar de 800 de lei (180 de euro). Astfel, pentru fiecare

angajat care lucreazã la negru pe un salariu de 180 de euro, statul “rateazã” la colectare câte 100 de euro/angajat din neîncasarea impozitului pe venit ºi a contribuþiilor sociale pensii, sãnãtate, ºomaj -, adicã aproape 2,76 miliarde de euro pe an. Jumãtate din persoanele aflate la vârsta la care pot sã lucreze nu existã în nici o statisticã, pentru cã autoritãþile nu monitorizeazã nici numãrul românilor care au plecat la muncã în strãinãtate, dar nici fenomenul muncii la negru, a cãrui dimensiune nu poate fi estimatã oficial. Statisticile existente aratã cã numãrul de salariaþi a crescut cel mai mult în industrie, construcþii ºi comerþ, iar datele de la Inspecþia Muncii aratã cã tocmai în aceste sectoare existã probleme ºi unde se aplicã cele mai multe amenzi pentru munca la negru. În judeþul Hunedoara, Ispectoratele de Muncã Locale, cu Poliþia Economicã, Jandarmeria, Garda Financiarã, au acþionat concertat ºi au depistat 195 de firme care au sãvârºit 207 contravenþii ºi au plãtit amenzi în valoare de 903.700 lei, adicã peste 9 miliarde lei vechi, pânã în data de 10 mai. Clara POPESCU

Cronica Simeriei, Nr. 7  

Publicatie periodica

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you