Cronica Simeriei, Nr. 6 by Romwald Chezu

Publicaþie periodicã 12 pagini 1 LEU

Cronica Simeriei Luni, 28 mai 2012

Curvele politice au un nume:

PSD SIMERIA n USL Simeria sunt multe curve politice... Cum ar fi normal când închei o alianþã toþi cei implicaþi ar trebui sã se ajute între ei, sã lucreze ca o echipã. La USL Simeria nu se întâmplã aºa ceva.

PAGINA A 5-A

Copiii se 3 milioane de Douã proiecte De ce sã votez nasc cu aripi, lei, donaþii pentru echipa USP? profesorii îi hiar aºa, de ce sã votez cãtre partide simerieni, echipa USP? Ce au ei în plus C ersoanele fizice mai cu dare învaþã sã zboare faþã de ceilalþi? Cred cã sunt P de mânã decât cele juridice. irectorul Colegiului tehnic propuse de întrebãri pe care vi le puneþi Partidele politice din þarã au D de transport feroviar fiecare dintre voi. Am studiat lista beneficiat de donaþii în valoare “Anghel Saligny” Simeria, ing. doi candidaþi propusã de USP pentru consiliul Steici Marius Silviu propune un totalã de peste 3 milioane de lei. local Simeria ºi cred sincer cã toþi Cele mai multe donaþii au ajuns la interesant program educaþional USP Uniunea Social Liberalã. cei înscriºi meritã sã fie votaþi. pentru noua administraþie localã. >>> PAGINA A 4-A

>>> PAGINA A 5-A

>>> PAGINILE 6-7

>>> PAGINILE 8-9

2 Actualitate

Cronica Simeriei |Luni, 28 mai 2012

Cunoscutul site www.econtext.ro confirmã:

Haralambie Vochiþoiu (PP-DD), principal favorit la ºefia CJ Hunedoara U na dintre cele mai credibile surse pe tema alegerilor locale confirmã ierarhiile politice prezentate în sondajele din judeþ.

Astfel, conform site-ului www.econtext.ro, candidatul PP-DD la alegerile pentru conducerea CJ Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu este cotat cu cele mai mari ºanse la victorie. Analiza celor de la Econtext îl plaseazã pe Mircea Moloþ pe prima poziþie, însã

aceasta nu þine cont de recenta decizie a Agenþiei Naþionale de Integritate (ANI) de la începutul sãptãmânii prin care actualul preºedinte al CJ Hunedoara a fost declarat incompatibil cu funcþiile publice. Astfel, cele 33 de procente din dreptul lui Mircea Moloþ sunt în realitate drastic diminuate ca urmare a scandalului privind incompatibilitatea liberalului. Pe acest fond,

se confirmã cã principalul favorit la câºtigarea alegerilor pentru CJ Hunedoara devine candidatul Partidului Poporului, Haralambie Vochiþoiu care depãºeºte astfel 35%. Mai multe detalii pot fi gãsite

SC REVA SA SIMERIA ORGANIZEAZÃ CURSURI DE CALIFICARE ÎN URMÃTOARELE MESERII:

• lãcãtuº mecanic • sudor oxigaz • vopsitor industrial

• strungar • frezor-rabotormortezor • curãþitor-sablator

CV-urile se pot depune la Biroul Resurse Umane

Relaþii la tel. 0254260402, int.23 sau www.revasimeria.ro

Suntem alãturi de problemele voastre ºi vã punem la dispoziþie paginile publicaþiei. Pentru orice reclamaþii, sesizãri, ºi da, chiar ºi gânduri bune ne puteþi contacta la adresa de e-mail

cronicasimeriei@gmail.com sau pe facebook la http://www.facebook.com/CronicaSimeriei

Cronica Simeriei Director Marius MITRACHE

Colectivul de redactie: Mir cea SANDA Oana STANCA STANCA Andr ei DUMITRU Luiza ENACHE C ãtãlina POPA POPA Clara POPESCU Raul IRINOVICI Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU PUBLICAÞIE REGIONALÃ CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Cronica Simeriei |Luni, 28 mai 2012 REABILITAREA STRÃZILOR, PARCÃRILOR ªI A ZONELOR VERZI

Actualitate 3

În Simeria, o mare problemã o reprezintã infrastructura stradalã care se aflã într-o stare jalnicã. Sunt strãzi care nu au fost modernizate niciodatã, iar altele se aflã într-o stare de degradare accentuatã în special în zonele de la marginea oraºului dar ºi din satele aparþinãtoare. Parcãrile sunt insuficiente, iar zonele verzi sunt puþine ºi nu sunt bine întreþinute, fac excepþie doar cele din centrul oraºului. Va fi o prioritate pentru mine refacerea strãzilor din oraºul nostru, dupã cum urmeazã: a) Modernizarea strãzilor Traian, Ciocîrliei, Griviþei, Plevnei, I. Slavici, Constantin Brâncoveanu, A. Vlahuþã, Pãcii, Streiului, Victoriei ºi altele. b) Reabilitarea tuturor strãzilor, aleilor din zona blocurilor cu fonduri atrase de la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. c) Reabilitarea strãzilor din satele Sîntandrei, Sãuleºti, Bîrcea-Mare, Simeria-Veche, Uroi ºi Carpiniº. d) Realizarea infrastructurii stradale în toate zonele oraºului unde s-au construit case sau urmeazã a se construi locuinþe. e) Modernizarea Canalului Strei. f) Reabilitarea trotuarelor pe strãzile 1 Decembrie (de la ªoseaua Naþionalã- Atelierului), Atelierului, Gh. Doja, Petru Maior, Retezat ºi altele. g) Amenajarea unor noi parcãri în zona blocurilor (atât din Simeria cât si din Bârcea Mare) precum ºi la S.C.REVA S.A. Sectorul II, Colegiul Tehnic de Transport Feroviar Anghel Saligny, Stadion C.F.R., Staþia C.F.R., Depoul de Locomotive, ºi în alte locaþii. h) Amenajarea unor zone verzi între blocuri ºi întreþinerea, punerea în valoare a zonelor verzi existente. i) Refacerea locurilor de joacã, având în vedere sigu-

VASILE HRIÞAC PROIECT ADMINISTRATIV SIMERIA 2012- 2016

ranþa copiilor, pe lângã distracþia ºi divertismentul pe care-l conferã aceste locuri de joacã. j) Rezolvarea problemei poluãrii Canalului Strei. k) Realizarea unui studiu privind circulaþia rutierã în oraº.

MODERNIZAREA SISTEMELOR DE APÃ-CANAL ªI COLECTARE DEªEURI MENAJERE

Asigurarea unor servicii de alimentare cu apã, canalizare ºi colectare a gunoiului menajer, servicii de calitate pentru toþi locuitorii, indiferent de zona în care locuiesc. Asigurarea acestor servicii este o dovadã de minim respect pentru cetãþenii oraºului. De aceea ne propunem: a) Sprijinirea societãþii de salubrizare pentru a presta servicii de calitate ºi la preþuri mici pentru toþi cetãþenii oraºului. b) Investiþii permanente în extinderea ºi modernizarea reþelei de apa potabilã a oraºului. c) Realizarea canalizãrii în oraº ºi în satele aparþinãtoare ºi modernizarea staþiei de epurare actualã. d) Dotarea cu europubele a tuturor caselor din Simeria. e) Amenajarea punctelor de colectare a gunoiului din zona blocurilor conform normelor legale de protecþia mediului. f) Realizarea prin investiþie privatã a unei staþii de sortare a gunoiului menajer. g) Finalizarea alimentãrii cu apã potabilã a caselor din satele aparþinãtoare. h) Sprijinirea acþiunilor de colectare selectivã a deºeurilor. i) Amplasarea unui numãr corespunzãtor de “coºuri” pe

Ã BUIE CONDUS SIMERIA TRE M OFESIONALIS R P I ª E IR U R CU DÃ

PENTRU I N E I R E M I S CU SIMERIENI spre

strãzile intens circulate, între blocuri, în zona bazelor sportive, parcãrilor ºi în alte locuri unde se impune.

DEZVOLTAREA ECONOMICÃ

Un oraº se poate dezvolta ºi prospera doar dacã locuitorii lui au unde sã lucreze ºi sunt bine plãtiþi pentru munca prestatã. Primarul trebuie sã facã tot ce-i stã în putinþã pentru a crea locuri de munca în oraºul pe care îl conduce. Consider ca fiind prioritare urmãtoarele obiective: a) Primãria ºi Consiliul Local trebuie sã fie parteneri corecþi ºi oneºti pentru toate societãþile comerciale din oraºul Simeria. b) Asigurarea utilitãþilor pentru orice agent economic care doreºte sã investeascã în Simeria. c) Sprijinirea agenþilor economici din oraº, cu respectarea prevederilor legale în materie de achiziþii publice. d) Modernizarea cãilor de acces spre zonele industriale ºi

autostradã. e) Înfrãþirea oraºului Simeria cu oraºe din alte þãri pentru a promova ºi desface produsele ºi serviciile întreprinzãtorilor din oraº. f) Vânzarea tuturor terenurilor concesionate atât cãtre societãþile comerciale cât ºi cãtre persoanele fizice. g) Construirea, amenajarea unui punct turistic, muzeu în vederea promovãrii turistice ºi a valorificãrii potenþialului istoric, cultural, culinar si cinegetic al zonei. h) Promovarea producþiei, a desfacerii produselor obþinute din marmurã prin “TIRGUL MARMURARILOR “.

ÎNVÃÞÃMÂNT, 4. CULTURÃ ªI CULTE Dacã ne dorim sã avem o comunitate puternicã trebuie sã asiguram un învãþãmânt de calitate copiilor noºtri ºi sã ne bazãm pe valorile creºtine. În acest sens îmi propun: a) Acordarea unui sprijin permanent pentru modernizarea, întreþinerea ºi dezvoltarea structurilor ºcolare (clãdiri, aparaturã tehnicã, mobilier etc.). b) Asigurarea numãrului necesar de locuri în grãdiniþe prin modernizarea celor existente ºi construirea unei grãdiniþe noi. c) Crearea unui club al copiilor. d) Crearea de centre tip “after-school”. e) Implicarea Primãriei în premierea atât a elevilor cu rezultate deosebite, cât ºi a profesorilor. f) Reabilitarea cãminelor culturale din satele Sãuleºti ºi Sîntandrei. g) Sprijinirea ºi promovarea activitãþii scriitorilor ºi artiºtilor din Simeria. h) Susþinerea activitãþii copiilor la ansamblurile folclorice ºi activitãþile culturale. i) Realizarea unui parteneriat cu toate ONG-urile din Simeria în vederea promovãrii actului cultural în oraºul Simeria. j) Sprijinirea tuturor cultelor religioase din oraº þinând cont de nevoile ºi ponderea lor în cadrul populaþiei. k) Sprijinirea construirii de biserici noi, aparþinând tuturor cultelor creºtine.

continuare în numãrul viitor

4 Actualitate

Cronica Simeriei |Luni, 28 mai 2012

3 milioane de lei, donaþii cãtre partide ersoanele fizice mai cu dare de mânã decât cele juridice. Partidele politice din þarã au beneficiat de donaþii în valoare totalã de peste 3 milioane de lei. Cele mai multe donaþii au ajuns la Uniunea Social Liberalã.

Valoarea publicatã de Autoritatea Electoral Permanentã este de 1.146.470 de lei. Donaþiile persoanelor fizice însumeazã peste un milion de lei, în timp ce persoanele juridice au donat doar 59 de mii de lei. USL este compusã din PSD ºi ACD, adicã PNL ºi PC. Partidul Social Democrat a

beneficiat de donaþii în suma de 225 de mii de lei, în timp ce PNL a primit cu puþin mai mult, ºi anume 264 de mii de lei. ªi Partidul Conservator a primit donaþii în suma de 102 mii de lei. La polul opus al donaþiilor se situeazã Uniunea Ucrainienilor din România care a primit doar 251 de lei. Sumele au fost publicate la data de 17 mai de Autoritatea Electoral Permanentã.

usþinere hunedoreanã

Partidul Social Democrat a fost susþinut financiar în anul 2011 cu aproape 7 milioane de lei, bani care provin din cuantumul total al veniturilor din cotizaþii. Din donaþii confi-

- CLIªEU -

Door to Door - Simeria Veche 2 - USP

denþiale s-au strâns 5000 de lei, iar din alte surse aproape un milion de lei. Existã însã ºi persoane fizice care au susþinut Partidul Social Democrat cu diferite sume de bani. Membrii de partid care au plãtit cotizaþii

în anul 2011 a cãror valoare cumulatã depãºeºte 10 salarii minime brute pe þara a fost publicatã în Monitorul Oficial. La nivelul judeþului Hunedoara douã persoane au susþinut financiar partidul.

Preºedinþii secþiilor, desemnaþi pânã în 31 mai esemnarea preºedinþilor ºi locþiitorilor preºedinþilor secþiilor de votare se va face, prin tragere la sorþi efectuatã de cãtre preºedintele tribunalului, cel mai târziu pe data de 31 mai.

Dupã stabilirea preºedinþilor ºi locþiitorilor secþiilor de votare, numele, prenumele, datele de contact ale acestora ºi secþiile la care au fost stabiliþi vor fi comunicate de

cãtre preºedintele tribunalului, cu sprijinul prefecþilor ºi al preºedinþilor birourilor electorale de circumscripþie judeþeanã (respectiv a Municipiului Bucureºti), cãtre preºedinþii birourilor electorale ale circumscripþiilor comunale, orãºeneºti, municipale sau de sector, în funcþie de aria teritorialã unde se regãseºte secþia de votare. Pânã cel mai târziu la data de 1 iunie, ora 24,00, birourile electorale de circumscripþie ale comunelor,

Preºedintele PSD Petrila, Gheorghe Bobar, este unul dintre cei doi social-democraþi care au cotizat cu diferite sume de bani pentru susþinerea partidului. În cursul anului trecut el a cotizat cu 14.500 de lei. Cotizaþiile au fost fãcute în trei tranºe, adicã în luna mai, iulie ºi august. Un alt social democrat hunedorean care a cotizat cu sume care depãºesc 10 salarii minime brute pe þara este Ioan Vãlean. El a oferit partidului suma de 7.200 de lei. Acesta este directorul Colegiului Tehnic Agricol Gheorghe Borza din Geoagiu. Câmpul politic nu-i este strãin lui Vãlean, acesta fiind membru-fondator al organizaþiei cu trei trandafiri, din Geoagiu. Raul IRINOVICI oraºelor ºi municipiilor (respectiv sectoarelor municipiului Bucureºti) vor comunica preºedinþilor birourilor electorale ale secþiilor de votare numãrul de candidaþi propuºi de fiecare formaþiune politicã în respectiva circumscripþie ºi vor afiºa acest numãr la sediul circumscripþiei, în loc vizibil. Pânã cel mai târziu la data de 2 iunie, preºedinþii birourilor electorale ale secþiilor de votare vor proceda la completarea biroului electoral al secþiei de votare cu reprezentaþii formaþiunilor politice ce au desemnat astfel de reprezentanþi. Clara POPESCU

Pompierii verificã secþiile de votare nspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã “Iancu de Hunedoara” al Judeþului Hunedoara a demarat acþiunea de verificare a spaþiilor unde vor fi amenajate cele 526 secþii de votare. Deja au fost gãsite nereguli, care au fost remediate din mers.

Perioadã de foc pentru jandarmi andarmii hunedoreni sunt prezenþi mai mult ca oricând în stradã în aceastã perioadã.

Sãptãmânal, ei au peste 20 de evenimente ºi adunãri publice la care trebuie sã asigure permanenþa ºi ordinea publicã. „Noi vom asigura ordinea publicã la toate manifestãrile care se desfãºoarã în pieþe, în spaþiul public sau în aer liber ºi vom fi prezenþi în apropierea celor care

ne solicitã acest lucru pentru buna desfãºurare a adunãrii publice. Pentru a putea sã aibã jandarmi în apropiere, orice organizator trebuie sã ne solicite în mod expres acest lucru, sã obþinã o autorizaþie de la administraþia publicã localã, iar în acest fel vom putea fi acolo. Neinformându-ne asupra unei adunãri publice, ei îºi asumã rigorile legii”, ne-a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt I.J.J. Hunedoara. Cu toate acestea, însã, numãrul forþelor de intervenþie nu a fost încã suplimentat. Luiza ANDRONACHE

Acþiunea de verificare a secþiilor de vot are ca scop preîntâmpinarea, reducerea sau eliminarea riscurilor de producere a situaþiilor de urgenþã ºi a consecinþelor acestora, protecþia populaþiei, mediului, bunurilor ºi valorilor. Inspectorii ISU verificã dacã sunt respectate: condiþiile de securitate la incendiu ºi/sau protecþie civilã, dotarea cu mijloace de primã intervenþie pentru stingerea incendiilor (stingãtoare, accesorii la panourile de incendiu) ºi starea acestora, starea cãilor de acces ºi evacuare (interioare ºi exterioare), precum ºi existenþa rezervoarelor de apã pentru incendiu. Totodatã, se verificã

ºi modul de întreþinere ºi exploatare a instalaþiilor electrice, gaze, încãlzire, climatizare, etc. „Pânã acum au fost verificate 71 de secþii de votare. Pe timpul acþiunilor desfãºurate, inspectorii din cadrul Inspecþiei de Prevenire au identificat mai multe deficienþe, care au fost înlãturate pe timpul controalelor”, a declarat Claudiu Achim, inspector ºef ISU Hunedoara. Cele mai frecvente nereguli se referã la exploatarea instalaþiilor electrice cu defecþiuni sau improvizaþii, dotarea incompletã a panourilor de incendiu cu accesoriile p.s.i specifice (gãleþi, lopeþi, târnãcoape, cãngi), neîntocmirea ºi neafiºarea planului de evacuare în caz de

incendiu, nemarcarea cãilor de evacuare cu indicatoare de orientare astfel încât traseul acestora sã poatã fi recunoscut cu uºurinþã de cãtre utilizatori ºi lipsa stingãtoarelor. Totodatã, lucrãtorii inspecþiei de prevenire, din cadrul I.S.U. Hunedoara, vor verifica respectarea mãsurilor de prevenire ºi stingere a incendiilor atât la locul de depozitare a buletinelor de vot cât ºi la circumscripþiile electorale de unde buletinele vor fi distribuite cãtre secþiile de votare. Asta dupã ce sãptãmâna trecutã a avut loc un puternic incendiu la o tipografie unde se tipãreau buletinele de vot. Cãtãlina POPA POPA

Politic 5

Cronica Simeriei |Luni, 28 mai 2012

Curvele politice au un nume: PSD Simeria n USL Simeria sunt multe curve politice... Cum ar fi normal când închei o alianþã toþi cei implicaþi ar trebui sã se ajute între ei, sã lucreze ca o echipã.

La USL Simeria nu se întâmplã aºa ceva. Dacã PNL- iºtii sunt oneºti ºi îºi respectã înþelegerea, PSD- iºtii au trãdat. ªi cum în cazul trãdãtorilor

nu poþi vorbi de onoare ori de loialitate, PSD-iºtii simerieni ar trebui sã aibã mustrãri de conºtiinþã (care conºtiinþã?) atunci când prin metode murdare, demne de dispreþul simerienilor, îºi fauleazã colegii de alianþã ºi pe candidatul USL la primãria Simeriei, Adrian Bozdog. PSD-iºtii noºtri, în stilul caracteristic “ ciumei roºii” umblã ca niºte cãþeluºi pe lângã Adrian Bozdog, dar pe la spate îl sapã ºi îi fac campanie lui....Emil Rîºteiu. Care Rîºteiu, deºi

pozeazã ca mare independent nu s-a lepãdat niciodatã de carnetul sãu de PSD-ist.... Mare om, mare caracter... Riºteiu ar fi prost sã nu profite de sprijinul pe care-l primeºte din partea colegilor lui din PSD, deºi ceea ce fac aceºtia nu este tocmai moral. Dar, cum politica este plinã de curve ºi trãdãtori, iar Simeria din nefericire are parte din plin de ...PSDiºti, moralitatea este o noþiune care nu existã în conºtiinþele acestora. Marius MITRACHE

Douã proiecte pentru simerieni, propuse de doi candidaþi USP Dragã prietene,

Un proiect pentru “BUNICUL MEU” …ºi pentru cã bunicul meu nu se mai poate bucura ºi mândri de proiectul meu care îmi doresc din tot sufletul sã-l pot duce la bun sfârºit, vreau sã ofer liniºte sufleteascã altor bunici. Departe de zgomotul citadin, <Casa Bunicului Meu>, un loc unde persoanele vârstnice ºi singure se vor simþi ca acasã. Amplasatã într-o zonã inundatã de verdeaþã, lângã unul dintre cele mai frumoase parcuri din Europa, „Parcul dendrologic” Simeria, bunicii noºtri vor fi feriþi de grijile specifice vârstei Camere intime, spaþioase, mobilate modern ºi dotate la un standard ridicat, cu televiziune prin

cablu, telefon cu acces internaþional, servicii de masã în restaurantul propriu al cãminului vor alina dorul de casã ºi depãrtarea de cei dragi. În acelas timp ei vor beneficia de servicii precum: - medicinã generalã, car-

diologie, psihologie; - servicii de îngrijire personalã ºi administrarea tratamentului; - servicii de spãlãtorie ºi cãlcãtorie; - socializare ºi petrecere a timpului liber (petreceri, jocuri, excursii, pelerinaj, spectacole);

Nu este nevoie sã faci o analizã doar trebuie sã priveºti în urmã ºi sã-þi dai seama cã tineretul din Simeria Veche ºi nu numai a fost ºi din pãcate încã este neglijat ºi marginalizat cu desãrvârºire, de accea atat eu împreunã cu tine trebuie sã luãm atitudine, trebuie sã gândim împreunã pentru binele nostru. Candidez pentru funcþia de consilier pentru consilul local Simeria dã-mi votul tãu ºi pune-mã la încercare, dã-mi votul tãu ºi voi munci þinând cont de propunerile tale ºi de prioritãþile noastre, iar dupã 10 iunie nu te vei mai simþi neglijat ºi marginalizat. Pe scurt îþi voi prezenta douã proiecte care cu ajutorul tãu le putem demara începând cu 11 iunie. Îngrijirea ºi modernizarea bazei sportive din Simeria Veche pe plan cultural. Dupã cum se poate vedea baza sportivã din Simeria Veche se aflã într-o continuã degradare ºi voi veni cu o serie de mãsuri pentru modernizarea ºi întreþinerea bazei

sportive prin: -construirea de vestiare; -extinderea iluminatului public de jur împrejurul bazei sportive; -amplasarea coºurilor de gunoi suspendate de jur împrejurul bazei sportive; -asfaltarea drumului de acces cãtre cele douã porþi ale stadionului; -realizarea unui sistem de irigare a terenului de fotbal; -dotarea bazei sportive cu masinã de tuns iarbã. Cel de-al doilea proiect care se poate concretiza este înfiinþarea unui club al elevilor din Simeria Veche. Vom face demersuri ca una din cele douã sãli ce au fost recent renovate ºi au servit ca sãli de clasã pentru învaþãmantul primar din Simeria Veche sa fie date cu scop cultural tinerilor unde aceºtia pot sã: -organizeze diferite festivitaþi; -organizeze diferite concursuri; - sã se adune ºi sã sãrbatorescã diferite evenimente. În 10 iunie voteazã un prieten care þine cont de pãrerea ta. Voteazã Vasile Hriþac un primar pentru Simeria iar împreunã vom lucra pentru tine. Cu stimã Marius Sarafincean

Cronica Simeriei |Luni, 28 mai 2012

6 Politic hiar aºa, de ce sã votez echipa USP? Ce au ei în plus faþã de ceilalþi? Cred cã sunt întrebãri pe care vi le puneþi fiecare dintre voi. Am studiat lista propusã de USP pentru consiliul local Simeria ºi cred sincer cã toþi cei înscriºi meritã sã fie votaþi.

De ce sã votez echipa USP? Toþi sunt oameni serioºi, oameni de bazã pentru comunitate, cu experienþã, buni gospodari, ºi cel mai important lucru este cã lor le pasã cu adevãrat de Simeria ºi de simerieni.

Sunt o persoanã care se impresioneazã mai greu, dar echipa propusã de USP pentru Consiliul Local chiar m-a impresionat. Înainte sã votaþi la 10 iunie, voi,

alegãtorii care pânã acum aþi contat în ochii politicienilor doar odatã la 4 ani, trebuie sã aveþi cât mai multe informaþii, iar cine meritã sã ajungã în fruntea comunitãþii noastre pe acela sã-l

votaþi. Eu vã propun aceºti oameni pentru care pot chiar sã garantez cã îi veþi vedea mai des decât pe rudele voastre. De ce? Pentru cã sunt oameni oneºti

1) STEICI MARIUS SILVIU 51 ANI PROFESOR DIRECTOR COLEGIUL TEHNIC ANGHEL SALIGNI SIMERIA - LOCUL 5 ÎN LISTA DE CONSILIERI 2) BODEAN GABRIEL REMUS 45 ANI INGINER TOPOGRAF ADMINISTRATOR FIRMÃ PRIVATÃ - LOCUL 6 3) GYENGE EUGEN IOSIF 44 ANI INGINER CONSTRUCTOR ªEF ªANTIER - LOCUL 21 4) TAªCÃU MIHAELA 52 ANI INGINER PROFESOR COLEGIUL ANGHEL SALIGNI SIMERIA - LOCUL 13 5) IGNAT EMIL CONSTANTIN 42 ANI INGINER SILVIC DIRECTOR DIRECÞIA SILVICÃ HUNEDOARA - LOCUL 9 6) DOSAN LIVIU SORIN 39ANI SILVICULTOR ICAS- SIMERIA (PARCUL DENDROLOGIC SIMERIA) - LOCUL 4 7) ADAM REMUS NICOLAE 40 ANI AUTOPSIER SPITALUL JUDEÞEAN HUNEDOARA - LOCUL 16

Politic 7

Victor Ponta are interese netransparente în ce priveºte industria farmaceuticã

ºi loiali, iar odatã ce spun cã doresc un viitor mai bun pentru Simeria ºi pentru noi, cu siguranþã aºa va fi. Oamenii sunt trecãtori, faptele însã rãmân. Pânã acum de pe urma gaºtii PeNaLe nu au rãmas decât afaceri ilegale, mizerie, ºi multã sãrãcie. E timpul pentru o schimbare ºi la Simeria. Cred cã a venit vremea USP! · Victor Ponta dovedeºte, Andr ei DUMITRU odatã cu primele mãsuri pe

OSPÃTAR / ADMINISTRATOR FIRMÃ PRIVATÃ LOCUL 11 11) SIRMAI GHEORGHE 55 ANI MAISTRU SC REVA SA - LOCUL 15 12) ASAN VALENTIN 31 ANI INGINER DIRECTOR COMERCIAL FIRMÃ PRIVATÃ LOCUL 17 13) SARAFINCEAN MARIUS 27 ANI ECONOMIST MACARAGIU SC INTERVENÞII FEROVIARE SA - LOCUL 1 14) DANCIU MARCELA ELENA 44 ANI CONSILIER JURIDIC AUDITOR INTERN SC MARMOSIM SA SIMERIA - LOCUL 2 15) TOMA FLORIAN 48 ANI ELECTRONIST CÃI FERATE - ªEF DE DISTRICT CN CF CFR SA - LOCUL 3 16) COLF ADRIANA 45 ANI MEDIC SEF DE SECTIE SPITALUL CFR SIMERIA - LOCUL 20 17)MAEREAN IOAN 52 ANI INGINER MANAGER - LOCUL 7

8) ICHIM ELENA PAULINA 42 ANI INGINER SC MARMOSIM SA SIMERIA - LOCUL 10

18) CHIRU LUMINIÞA 42 ANI PROFESOR PSIHOLOG PROFESOR ªCOALA WALDORF SIMERIA - LOCUL 18

9) TOMESC CLAUDIU IONUÞ 30 ANI ECONOMIST REPREZENTANT VÂNZARI SC MARMOSIM SA SIMERIA - LOCUL 19

19) TOSCUTA TIMOTEI ANDREI 38 ANI SUBINGINER PROIECTANT GAZE NATURALE - LOCUL 14

10) OPREAN ELENA 59 ANI BARMAN-

20) RAICU MIHAI 72 ANI MEDIC - LOCUL 8

care le ia ca premier, cã nu este doar lipsit de minima competenþã necesarã postului, dar ºi cã are interese netransparente într-o industrie cu cifre de afaceri de miliarde de euro în România. · Atacul lansat de premierul USL la adresa lui Lucian Duþã încalcã primul punct din programul de guvernare propus de Ponta „Respectarea legilor, fãrã excepþii, fãrã derogãri sau scuze”. Fostul procuror Ponta atacã un oficial al statului român pentru cã acesta a respectat legea. Practic, Ponta spune cã un funcþionar al statului român care cere contribuabililor sã plãteascã taxele legale este pasibil de pedeapsã. · Lucian Duþã a trimis facturi producãtorilor de medicamente care au depãºit plafonul stabilit de CNAS pentru medicamentele compensate, reþinând o parte din profitul pe cantitatea de medicamente care depãºeºte plafonul. · Aceastã taxã a fost introdusã în 2009 pentru a ajuta la finanþarea deficitului bugetului de sãnãtate ºi la eliminarea arieratelor din sistem. Necesitatea ei a apãrut dupã ce fostul ministru liberal al Sãnãtãþii, Eugen Nicolãescu, coleg de alianþã cu Ponta, a eliminat plafoanele impuse farmaciilor pentru vânzarea medicamentelor compensate, în 2008. Aceastã mãsurã a dus la o adevãratã explozie a vânzãrilor medicamentelor compensate ºi la o presiune insuportabilã asupra bugetului CNAS ºi creºterea masivã a arieratelor. · Reprezentanþii industriei farmaceutice s-au mai plâns de aceastã taxã, deºi ea nu-i împiedicã sã facã profituri foarte bune ºi sã creascã în mod constant, cu circa 5% pe an. La o cifrã de afaceri de peste 2,5 miliarde de euro anul ºi o marjã de profit de circa 20%, producãtorii de medicamente câºtigã circa, brut, circa 500 de milioane de euro anual în România. · Sumele uriaºe din aceastã industrie au permis crearea unui lobby foarte puternic, cãruia guvernele PDL i-au rezistat. Veniþi din opoziþie dupã atâta vreme, cu o foame teribilã de bani, cei de la USL au cedat însã la primele apeluri ale lobbiºtilor industriei farmaceutice, iar Victor Ponta a devenit vocea producãtorilor împotriva bolnavilor din România. · Lucian Duþã a reacþionat foarte corect. LA RTV el a dezvãlui ºi cã a fost membru PSD, dar cã a pãrãsit partidul lui Ponta. „pentru tipul acesta de comportament a domnului ministru: pentru minciunã, imposturã ºi incompe-

tenþã ale celor care se aflau la conducerea PSD. Aceste mecanisme au revenit. Nu e posibil ca primministrul sã vinã cu niºte afirmaþii iresponsabile, pe niºte mecanisme negociate cu FMI”, a spus Duþã. · CNAS ºi preºedintele CNAS au aplicat legea. Existã o ordonanþã care obligã CNAS sã transmitã producãtorilor de medicamente dãrile pe care le au faþã de statul român. „Nu am fãcut decât sã aplicãm legea. Facturile au fost trimise încã de vineri. Principalul pericol pe care-l întrevãd e presiunea pieþei farmaceutice asupra Guvernului. Mecanismele de presiune a pieþei farmaceutice sunt foarte dure”, a dezvãluit Duþã motivul atitudinii lui Ponta. · Din pãcate, din acest conflict creat de Ponta, servil în faþa reprezentanþilor industriei farmaceutice, singurii care au de pierdut sunt cetãþenii români. Dacã mentorul lui Ponta, Adrian Nãstase, a luat cu japca excedentul de buget al CNAS, pe vremea când era premier, ponta vrea sã creascã marja de profit a industriei farmaceutice, pe seama bugetului Românei. Clara POPESCU

Cronica Simeriei |Luni, 28 mai 2012

Sunt o persoanã care se impresioneazã mai greu, dar echipa propusã de USP pentru Consiliul Local chiar m-a impresionat. Înainte sã votaþi la 10 iunie, voi,

votaþi. Eu vã propun aceºti oameni pentru care pot chiar sã garantez cã îi veþi vedea mai des decât pe rudele voastre. De ce? Pentru cã sunt oameni oneºti

Politic 7

Victor Ponta are interese netransparente în ce priveºte industria farmaceuticã

8) ICHIM ELENA PAULINA 42 ANI INGINER SC MARMOSIM SA SIMERIA - LOCUL 10

18) CHIRU LUMINIÞA 42 ANI PROFESOR PSIHOLOG PROFESOR ªCOALA WALDORF SIMERIA - LOCUL 18

9) TOMESC CLAUDIU IONUÞ 30 ANI ECONOMIST REPREZENTANT VÂNZARI SC MARMOSIM SA SIMERIA - LOCUL 19

19) TOSCUTA TIMOTEI ANDREI 38 ANI SUBINGINER PROIECTANT GAZE NATURALE - LOCUL 14

10) OPREAN ELENA 59 ANI BARMAN-

20) RAICU MIHAI 72 ANI MEDIC - LOCUL 8

Cronica Simeriei |Luni, 28 mai 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

Copiii se nasc cu aripi, profesorii îi învaþã sã zboare Directorul Colegiului tehnic de transport feroviar “Anghel Saligny” Simeria, ing. Steici Marius Silviu (foto) propune un interesant program educaþional pentru noua administraþie localã. Un program ce îºi doreºte sã vinã deopotrivã în sprijinul elevilor ºi a pãrinþilor ºi pe care, directorul Colegiul tehnic de transport feroviar “Anghel Saligny” Simeria, ing. Steici Marius Silviu, odatã ajuns în Consiliul Local alãturi de Vasile Hriþac îl va propune aleºilor locali pentru a fi susþinut ºi însuºit ºi de administraþia localã. Programul “AFTER SCHOOL” pentru elevii mici este un serviciu adus comunitãþii, nesubstituinduse familiei, dar ajutând pãrinþii care se implicã în desfãºurarea programului. Proiectul nostru oferã copiilor servicii de îngrijire dupã terminarea orelor de ºcoalã, programe educative , asistenþã sociopedagogicã, temele date pentru acasã ºi activitãþi recreative. Activitatea noastrã va fi un adaos educaþional de tip instituþional, subsumat educaþiei nonformale, aflatã în raport de complementaritate cu educaþia formalã. De aceste servicii beneficiazã copiii cu vârste cuprinse între 7 ºi 11 ani, proveniþi din familii ce nu au în grija cui sã lase copiii dupã terminarea programului zilnic ºcolar ºi pe perioada vacanþelor, care vor pentru copiii lor o alternativã de a fi supravegheaþi de personal cu pregãtire specialã, într-un cadru de grup care poate stimula capacitatea lor de relaþionare interpersonalã cu cei de aceeaºi vârstã dar ºi cu vârste diferite , etc. Elementele de bazã ale educaþiei propuse în cadrul programului „ªcoala dupã ºcoalã” vizeazã îmbunãtãþirea competenþelor sociale, nivelul cooperarii, nivelul comunicãrii verbale ºi nonverbale ºi nivelul creativitãþii prin: Procesul de învãþare prin joc; Participarea copilului la alegerea activitãþilor ºi a jocurilor. Organizarea adecvatã a ambientului educativ; Flexibilitatea strategiilor de predare-învãþare. Locaþie: Colegiul Tehnic de Transport Feroviar “A. Saligny”

Simeria – Structura scoala Generalã “Sigismund Toduþã” Simeria Grupul þintã : 20 - 25 elevi de 7/11 ani (clasele I-IV) din familii ce locuiesc în Simeria, aflate în situaþia de a nu avea o modalitate mai bunã de petrecere a timpului consecutiv orelor de ºcoalã. Selecþia beneficiarilor La sugestia cadrelor didactice; Pe baza cererii directe de a fi inclus în program. Principalele activitãþi: servicii de îngrijire a copilului (hrãnire, securitate) ; servicii alternative de educaþie prin asigurarea continuitãþii educaþiei formale (efectuarea temelor pentru acasã) ; activitãþi recreative ; Etapele implementãrii proiectului : Stabilirea echipei de lucru ºi a atribuþiilor fiecãrui membru al echipei; Amenajarea ºi dotarea corespunzãtoare a spaþiilor ; Informarea personalului din instituþie privind scopul proiectului; Informarea comunitãþii asupra noilor servicii create ; Selectarea persoanelor care îndeplinesc condiþiile pentru a-ºi desfãºura activitatea profesionalã în cadrul serviciilor alternative nou create; Stabilirea principiilor, metodelor ºi tehnicilor de lucru; Evaluarea cererilor ºi selectarea beneficiarilor conform criteriilor prevãzute ; Desfãºurarea activitãþilor zilnice în cadrul centrului ,,ªcoala dupã ºcoalã’’; Monitorizarea evoluþiei fiecãrui copil înscris; Evaluarea periodicã a serviciului înfiinþat prin prisma rezultatelor obþinute; Programul ,,After School’’, ca serviciu de prevenire a neglijarii copilului ºi asigurarea continuãrii educaþiei formale are un caracter preponderent educativ ; Obiectiv general: Dezvoltarea ºi diversificarea serviciilor alternative de educaþie prin oferta Programului ,, After School’’ ce va gãzdui ºcolarii mici dupã orele de curs, în vederea petre-

ºi familie, de îngrijire. Nevoia de a creºte accesibilitatea serviciilor de cãtre beneficiari. Nevoia de a atrage resursa umanã specializatã în domeniul asistãrii ºcolarului mic. Nevoia de a informa ºi sensibiliza comunitatea în vederea eliminãrii prejudecãþilor cu privire la legãtura dintre modalitatea petrecerii timpului ºi comportamentul ºcolarului mic.

cerii în siguranþã, util ºi plãcut, a timpului liber. Obiective specifice Furnizarea de servicii educaþionale specializate informale ºi nonformale care sã amelioreze comportamentul de adaptare ºcolarã. Asigurarea unui cadru securizat de petrecere a timpului liber; Prevenirea neglijãrii copilului ºi a problemelor de adaptare ºcolarã ; Integrarea mai rapidã în programul ºcolar prin creºterea adaptabilitãþii la acest tip de mediu. Creºterea gradului de accesibilitate al familiilor care doresc alternative mai bune pentru îngrijirea ºi educarea copiilor. Realizarea unei campanii de informare ºi promovare a proiectului în comunitate; Sensibilizarea comunitãþii faþã de problematica nevoii copilului de a fi asistat în a-ºi forma deprinderi dezirabile de petrecerea timpului liber, de a învãþa, de a se comporta, de a socializa, de a accepta diversitatea; Schimbarea percepþiei comunitãþii asupra problemelor elevului mic din familia prea ocupatã; Micºorarea factorilor generatori de situaþii de risc; Optimizarea psihocomportamentalã a ºcolarului mic, prin folosirea activitãþilor de grup ºi a unor metode art-terapeutice. Stimularea ºi dezvoltarea stimei de sine, a conºtiinþei propriei identitãþi, a comunicãrii interpersonale ºi a relaþionãrii.

Fundamentare Asigurarea ºi respectarea drepturilor copilului ºi plasarea acestora în zona de interes constituie o prioritate. Implementarea proiectului propus contribuie la îmbunãtãþirea metodelor ºi modelelor de lucru, la ajustatrea responsabilitãþilor ºi abordãrii muncii de educare a copilului. Relevanþa acþiunilor pentru prioritatea programului . Tot multe familii se confruntã cu problema organizãrii programului de dupã cele 4-5 ore de curs ale copilului, restul timpului, o parte din aceºtia rãmân nesupravegheaþi de un adult competent. În România procentul cuplurilor cu copii de vârste cuprinse între 6-18 ani, în care ambii membrii lucreazã este de 69%. Cei mai mulþi pãrinþi au slujbe care se prelungesc cu mult peste programul de ºcoalã al copilului, posibilitãþile de a avea grija ca acesta sã-ºi petreacã timpul liber într-un mod adecvat vârstei lui sunt limitate. Dacã include zilele libere ºi vacanþele elevului avem deja o problemã. Într-o cercetare a GALLUP Organization ºi Metro Media Transilvania (2004), se arãta cã peste 35% dintre pãrinþii intervievaþi având copii între 6-11 ani spun despre copiii lor cã îºi petrec jumãtate din timpul liber nesupravegheaþi. Statisticile internaþionale aratã faptul cã incidenþa cazurilor de comportament neadecvat ºi chiar delicvenþe este mai mare în

rândul copiilor nesupravegheaþi. De asemenea, cazurile de eºec ºcolar sunt mai frecvente. Acelaºi studiu aratã cã în topul activitãþilor alese de copii pentru a-ºi petrece timpul liber când sunt singuri se aflã privitul la televizor, urmate de timpul petrecut cu prietenii, colegii ºi de joacã în aer liber. Doar 4% dintre aceºtia au spus cã preferã sã citeascã o carte ºi 1% preferã sã-ºi facã temele. Aproape 90% dintre copii se uitã la televizor cel putin 4-5 zile pe sãptãmânã dintre care 79% zilnic sau aproape zilnic. Un studiu al Centrului de Sociologie Urbanã ºi Regionalã (iulie 2005) a pus în evidenþã faptul cã emisiunile TV sunt urmãrite peste 3 ore zilnic în timpul zilelor lucrãtoare de copiii între de 7-10 ani cu precãdere în intervalele 13-17 (38%) ºi 17-19 (32%), în perioadele în care cei mai mulþi pãrinþi se aflã la servici. Aproximativ 30% dinte pãrinþii intervievaþi au mãrturisit cã preferã sã-ºi lase copiii la televizor atunci când nu au timp liber ºi nu-i pot supravehgea. Consumul de TV ca principal mod de petrecere a timpului liber este asociat cu o frecvenþã scãzutã a lecturii. Televiziunea ºi lectura la nivel comportamental de consum al copiilor se exclud reciproc. Astfel copiii care se uitã des la televizor citesc puþin sau deloc, iar cei care citesc frecvent, se uitã rar la televizor. Din totalul copiilor care au participat la un sondaj

efectuat de GALLUP ºi Metro Media Transilvania (2004) , cerut de CNA 34% au declarat cã nu citesc deloc, iar 4% citesc mai rar decât o datã pe lunã dar cã se uitã zilnic la televizor. Acelaºi studiu aratã cã pãrinþii ºi-ar dori ca în timpul liber copiii sã citeascã o carte (38%), sã-ºi facã temele (34 %) sau sã-i ajute la treburile casnice (13%). Proiectul nostru are în vedere tocmai aceste lucruri: desfãºurarea unor activitãþi conforme dorinþelor pãrinþilor, în beneficiul copiilor ºi al ºcolii ºi pe placul beneficiarilor direcþi, adicã al copiilor acelora care frecventeazã “After School” dupã terminarea orelor de curs. Propunerea activitãþilor va porni de la idea cã ceea ce vor face aici, chiar ºi când este activitate de învãþare sã se insereze în program pe coordonate ludice , antrenând copii în activitãþi plãcute, captivante, care sã le câºtige interesul. Forma predominantã a activitãþilor va fi jocul, inclusiv activitãþile cu scop educativ. Un accent deosebit se va pune ºi pe dezvoltarea abilitãþilor emoþionale ºi a competenþelor sociale sociale, având în vedere cã emoþiile stau la baza comportamentelor. Realitatea condensatã se rezumã la: pierderea timpului în faþa televizorului sau utilizarea excesivã a computerului, pericolul de a se lansa, în lipsa unui adult eficient care sã-i monitorizeze activitãþile, în acþiuni potenþial periculoase.

Factorii care au influenþat alegerea de a înfiinþa centrul de zi pentru ºcolarii mici ca ofertã educativã de alternativã: Crearea unei relaþii privilegiate între copil ºi personalul de specialitate care se va ocupa de ei. Deschiderea spre lumea exterioarã dintr-o perspectivã securizantã (supravegheat, educat, îngrijit, stimulat). Evitarea monotoniei cadrului de dezvoltare ºi a unor relaþii nedorite cu potenþial negativ de influenþare. Consecinþele imediate ºi tardive ale neglijãrii, ale abandonului în braþele televizorului (care pot fi : manifestari psihosomatice, întârziere în dezvoltarea afectivã ºi socialã, tulburãri nevrotice sau chiar psihotice ca urmare a discontinuitãþilor ce apar în experienþa afectivã a copilului, inaptitudinea de a stabili relaþii sociale ca adult etc.) Nevoi prioritare Acodarea de soluþii alternative de petrecere a timpului liber, evitarea neglijãrii copilului . Rezultã nevoia stringentã de dezvoltare a unor servicii alternative de protecþie ºi educaþie (de tipul programului after school). Diversificarea modalitãþilor de intervenþie pentru evitarea neglijãrii a problemelor de tipul neadaptãrii ºi eºecului ºcolar. Se identificã : Nevoia de a dezvolta ºi diversifica serviciile de tipul celor asigurate în cadrul programului after school, servicii pedagogice, suportive pentru copil

Activitãþile educative realizate sub coordonarea cadrelor specializate constau în: integrarea copilului în programul zilnic, ajutor la efectuarea temelor pentru a doua zi ºi a celor suplimentare, organizarea stãrii de veghe, oferirea de jocuri ºi jucãrii corespunzãtoare vârstei, facilitarea relaþiilor interpersonale dintre copii, dirijarea jocului individual ºi colectiv în atmosfera de comunicare stimulativã, supravegherea stãrii de sãnãtate,

administrarea hranei, respectarea pe cât posibil a unor preferinþe pentru alimente ºi jucãrii, realizarea igienei personale. 1. Educaþia motricã, intelectualã ºi socioafectivã a copilului se va realiza prin : dezvoltarea motricitãþii generale prin mers ºi alergare ;

dezvoltarea senzorialitãþii (vãz, auz, tact) ºi a capacitãþii perceptive; dezvoltarea inteligenþei senzorio-motrice, a capacitãþii de înþelegere, dezvoltarea capacitãþii de comunicare prin stimularea limbajului activ, formarea ºi lãrgirea orizontului cognitiv, dezvoltarea conduitei de explorare a mediului înconjurãtor, formarea conduitei de joc individual ºi colectiv, socializarea afectivitãþii, formarea deprinderilor igienice ºi de autoservire. Toate aceste activitãþi se vor desfãºura într-o ambianþã plãcutã. Activitãþile ludice reprezintã un element de sprijin în educaþie, la copilul între 7-11 ani, multe deprinderi ºi cunoºtinþe fiind dobândite prin joc, iar valorificarea acestui instrument informativ-formativ presupune atribuirea unui conþinut cu finalitãþi de dezvoltare a potenþialului de cunoaºtere afectiv ºi volitiv al personalitãþii, având ast-

fel un incontestabil rol terapeutic. Activitãþile de terapie ocupaþionalã se vor desfãºura individual sau în grup sub îndrumarea personalului specializat utilizând dotãrile din sala de clasã (jucãrii, jocuri), obiectivul terapiei ocupaþionale fiinf pregãtirea progresivã ºi raþionalã a copilului pentru

activitãþile cotidiene cu grad cât mai mare de independenþã. 2.Activitãþile de formare ºi dezvoltare a autonomiei personale au caracter permanent ºi sunt desfãºurate de personal, pe cat posibil, cu implicarea activã a copiilor în funcþie de vârstã. 3.Menþinerea legãturilor dintre beneficiari se realizeazã prin desfãºurarea proiectului de parteneriat între pãrinþi ºi ºcoalã. 4.Evaluarea periodicã a copiilor se va realiza în echipa pluridisciplinarã ºi îndeplineºte urmãtoarele funcþii : De constatare ºi apreciere a evoluþiei copiilor în raport cu serviciul, cu faza iniþialã; De informare asupra modului de realizare a deciziilor adoptate în legãtura cu toate aspectele activitãþilor desfãºurate; De prevenire (înaintea instalãrii comportamentelor indezirabile), prin stabilirea ºi activarea de alternative în rezolvarea unor probleme ; De stimulare – formare a copiilor prin sprijinirea eforturilor lor, acordarea încrederii, corectarea comportamentului ; De reglare prin utilizarea feed-back-ului; 4.Activitatea de coordonare, monitorizare ºi contabilitateadministrativã asigurã : Funcþionarea în condiþii normale a Programului « After School » Coordonarea personalului angajat ºi a colaboratorilor ; Promovarea imaginii serviciului alternativ creat în exterior, sensibilizarea opiniei publice, atragerea de sponsori ºi parteneri, informarea comunitãþii, promovarea bunelor practici în vederea producerii efectului de multiplicare ; Administrarea bunurilor imobile ºi mobile Programul doreºte sã creeze activitãþi compensatorii ºi recompensatorii pentru copiii cuprinºi în forma de învãþãmânt a ºcolii aflate în parteneriat, stabilind un nivel motivaþional ridicat pentru participarea la activitãþile ºcolare; Stimularea curiozitatii, imaginatiei si spontaneitatii. Consilierea pãrinþilor cu scopul de a-i învãþa sã-ºi

înþeleagã copiii, nevoile lor, petreacându-ºi în mod constructiv timpul împreunã ; În paralel existã posibilitatea desfãºurãrii unor cursuri de dans de societate, calculator, picturã (în funcþie de cerere ºi posibilitãþi). Exerciþiile suport de desfãºurare a activitãþilor vor urmãri: Limbajul, vorbirea (pronunþia ºi tipul de comportament verbal); Atitudinile copilului, spontaneitatea ºi iniþiativa (opoziþie, pasivitate, cooperare, entuziasm); Maniera de relaþionare(opoziþie, spontaneitate, formulare de întrebãri, plictisealã, necooperare, detaºare, iritare, tensionare, încordare, plãcere, participare totalã ,etc.); Adaptarea la situaþiile propuse, gradul de cooperare ºi de atenþie; Acþiuni ºi miºcãri necontrolate (agitaþie, ticuri, miºcãri ale ochilor, gurii, mâinilor, picioarelor, corpului); Nivelul de anxietate, reacþia în faþa dificultãþilor sau eºecului; Comentarii ºi rãspunsuri la întrebãrile dirijate; Metode spontane de lucru (cum procedeazã în manipularea obiectelor sau în gãsirea de soluþii); Valoarea adaugatã obþinutã de pe urma implementãrii acestui proiect. Proiectul nostru îºi propune : Activitãþi de educaþie informalã ºi nonformalã care sã amelioreze comportamentul de adaptare ºcolarã. Crearea unei motivaþii optime pentru activitatea(participarea) ºcolarã. Prevenirea comportamentului de eºec ºi abandon ºcolar. Cointeresarea familiei în activitãþile de timp liber ºi educaþie în scopul ameliorãrii relaþiei intrafamiliale (copii-adulþi). Activitatea de supraveghere ºi sprijin în efectuarea temelor ºcolare. Activitãþi recreative de socializare, de petrecere a timpului în colaborare cu ºcoala (excursii, drumeþii, vizite, la obiective turistice). Facilitarea integrãrii ºcolii în comunitate ºi medierea relaþiei pãrinþi-ºcoalã în cazul familiilor prea ocupate sau dezinteresate pentru educarea copiilor lor. Acest serviciu va fi unul integrat modern ºi competi-

tiv crescând astfel valoarea actului educaþional. Creazã activitãþi compensatorii ºi recompensatorii pentru copiii cuprinºi în forma de învãþãmânt primar, stabilind astfel un nivel motivaþional ridicat pentru participarea la activitãþile ºcolare. Activitãþi de dobândire a deprinderilor de viaþã independentã ºi autonomie personalã. Vom învãþa copiii sã-ºi gestioneze singuri un mic buget propriu precum ºi gestionarea timpului liber. Membrii echipei de implementare vor întocmi documentaþia necesarã pentru obþinerea avizelor ºi autorizaþiilor necesare, în conformitate cu prevederile legale. Obþinerea unei sãli de clasã dotatã corespunzãtor (mobilatã cu pupitre, scaune, catedrã, dulapuri). Mediatizarea serviciilor oferite în cadrul ºcolii prin elaborarea ºi distribuirea unor materiale vizuale atractive (pliante, afiºe, broºuri decriptive), reuniuni cu pãrinþii ºi profesorii, precum ºi prin cooptarea mass-mediei. Recrutarea ºi pregãtirea personalului care va lucra în cadrul programului « ªcoala dupã ªcoalã » Criterii de selecþie: Capacitate organizatoricã Capacitate decizionalã Asumare de responsabilitãþi Iniþiativã, umor, discreþie Dorinþa de perfecþionare continuã Aptitudini de comunicare interpersonalã Deschidere pentru alternative educaþionale Loialitate faþã de angajator ; Cunoºtinþe în domeniul gospodãriei, tehnicii, manipulãrii banilor, ºi al acordãrii primului ajutor ; Disponibilitãþi ºi experienþã de comunicare (inclusiv non-verbalã) în relaþiile cu copiii; Studii medii/studii de specialitate Modul de relaþionare cu superiorii, cu colegii, cu alte instituþii/organisme ºi modul de relaþionare cu copiii Se vor întocmi fiºele postului pentru personal plecând de la schema: Caracteristici generale ale postului – caracteristici specifice ale postului ; Calificãri necesare – sarcini principale – gradul postului (se vor adauga criteriile de performanþã).

Cronica Simeriei |Luni, 28 mai 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

10 Actualitate

Cronica Simeriei |Luni, 28 mai 2012

ropunerea P legislativã care Beþivii ºi drogaþii de la volan prevede pedepsirea cu închisoarea de la 15 la 25 de ani a acelor care conduc în stare de ebrietate sau sub efectul drogurilor ºi produc un accident rutier soldat cu victine a fost adoptatã, tacit, de cãtre senatori. Proiectul va fi trimis la Camera Deputaþilor, pentru dezbatere, aceasta fiind camera decizionalã. Pedeapsa este asemãnãtoare cu cea pentru sãvârºirea infracþiunii de omor cu premeditare, iar tot mai mulþi români, care au auzit de acest lucru, se declarã încântaþi. ”Mie mi se pare o lege foarte bunã ºi sper sã treacã ºi de Camera Deputaþilor. Sper sã nu aparã voci care sã spunã cã nu este bunã sau cã pedeapsa este prea asprã. Omorul sau schilodirea unui om pe viaþã de cãtre cineva care s-a urcat bãut la volan trebuie pedepsite, chiar ºi cu 30 de ani. Am permis de 10 ani, dar sunt de acord cu legea asta. Poate aºa n-o sã mai intre orice prost în mine, mort de beat, când eu conduc regulamentar”, spune Adrian Iovan, din Vulcan.

riscã ani grei de puºcãrie

”Iniþiativa este una foarte bunã ºi evident cã trebuia sã se facã ceva pentru a fi oprit carnagiul de pe ºoselele României. În fiecare zi la ºtiri apare câte o veste cu accidente soldate cu morþi. Pentru cei care se uitã la tv astea sunt cazuri ºi cifre, pentru noi sunt oamenii de lângã noi, care au familii, copii care rãmân fãrã pãrinþi sau chiar copii care mor. Ceva trebuie fãcut ºi eu sper sã se adopte. Ar mai trebui ºi ca procesele în astfel de cazuri sã dureze mai puþin, cã vezi pe câte unul la doi metri sub pãmânt sau handicapat pe viaþã, iar beþivul sau drogatul care l-a cãlcat e liber, cã nu este pericol public. Sunt foarte

revoltat când vãd asemenea lucruri”, spune ºi ªtefan Rotaru, din Petroºani. ”Susþin din suflet acest proiect de lege. În 2000 fratele meu a fost accidentat grav de un ºofer beat, a sta ºase luni în spital imobilizat ºi abia mai merge acum. Cel care l-a accidentat a primit doi ani cu suspendare, în timp ce fratele meu a rãmas handicapat, nu a mai putut munci, are trei copii de crescut ºi numai el ºtie cum îºi duce zilele. Eu i-aº închide pe viaþã, pentru cã arãþi cã nu respecþi viaþa umanã dacã te urci bãut la volan”, este de pãrere ºi Elena Lazãr, din Lupeni. ”Este o lege foarte bunã. Credeþi cã ar mai

trebui pusã întrebarea dacã ºoferul care a accidentat sau omorât alte persoane ºi-a premeditat fapta? Pãi, dacã te apuci de bãut

ºtiind cã ai venit cu maºina, nu înseamnã cã ai fãcut-o conºtient, cu premeditare? Vrei sã bei? Ia-þi ºofer care nu bea sau rãmâi dracului acasã ºi bea pânã te tãvãleºti pe jos. Ce facem acum, cãutãm sã le gãsim justificare unor asemenea oameni? Sã le dea ºi închisoare pe viaþã din partea mea”, spune ºi Nicoleta Mitran, din Vulcan. ”Sunt de acord cu aceastã lege, dar numai dacã se aplicã în mod egal, pentru toþi. ªtim atâtea cazuri când copii de bani gata se urcã la volan

bãuþi, drogaþi, fac accidente ºi nu se întâmplã nimic. Pentru cã vine tãticul cu dreptul ºi gata, se rezolvã problema, autoritãþile închid ochii ºi oricum scandalul dureazã doar vreo trei zile, dupã care totul se stinge. Iar dacã familia mortului e ºi sãracã, se ajunge la o ”înþelegere”, se dau bani grei, iar ãla micu îºi face în continuare de cap pe ºosele mort de beat. Când o sã vãd la puºcãrie un astfel de copil, voi începe ºi eu sã cred cã se mai aplicã legile corect în România ºi cã nu-s fãcute doar pentru proºti”, declarã ºi Roxana Mocanu, din Lupeni. Luiza ENACHE

Demiteri la ISJ Hunedoara? iviu Pop, ministrul interimar al Educaþiei, a precizat cã are ”mânã liberã” pentru a-i demite pe inspectorii ºcolari care se aflã pe listele de alegeri sau care sunt implicaþi în vreun fel în campania electoralã, indiferent de partidul din care fac parte.

,,Eu nu pot modifica nimic în acest an, pentru cã existã Legea educaþiei. Nu sunt adeptul schimbãrii regulei în timpul jocului. Este cea mai grea perioadã, dar inspectorii ºcolari generali ºi adjuncþi care sunt pe liste sau sunt implicaþi în campanie, indiferent de partid, vor fi demiºi. Am mânã liberã sã decid schimbarea unui inspector ºcolar. Vreau sã încep bacalaureatul cu un inspector ºi sã termin cu el’’. În acest caz, ºefii Inspectoratului ªcolar Judeþean (ISJ), Alexandru

Lãutaru ºi Ilie Pârvan sunt în pericol, întrucât ambii sunt pe listele de alegeri. Cei doi nu au vrut sã comenteze situaþia în care se aflã. ”Nu comentez”, a replicat, sec, Ilie Pârvan, inspector general adjunct, iar Alexandru Lãutaru, inspectorul general, a explicat cã în aceastã perioadã nu îi este îngãduit sã facã declaraþii. ”Nu comentez nicicum. Fiindcã în aceastã perioadã nu am voie sã dau declaraþii, fiindcã se interpreteazã”, a precizat ºi Lãutaru. Rodica Dojcsar, secretarul general al Sindicatului Învãþãmânt Preuniversitar (SIP) Hunedoara, a declarat cã, din punctul ei de vedere, cele douã funcþii nu prea se pupã. ”Deocamdatã nu ºtiu dacã având funcþia de inspector ºcolar ai voie sã candidezi, este o problemã pe care o voi pune ºi eu în discuþie mai departe. Dar din punctul meu de vedere, aceastã situaþie mi se pare incompatibilã”, a declarat Rodica Dojcsar. Andr ei DUMITRU

OBIECTIVE PRINCIPALE: - Crearea a 300 locuri de munca prin finalizarea Parcului de Afaceri al Regiunii Vest - Construirea in acest an a unui bloc ANL la intersectia strazilor Aurel Vlaicu si 1 Decembrie - Finalizarea canalizarii in oras si satele apartinatoare Orasului Simeria - Asfaltarea tuturor strazilor din orasul Simeria - Realizarea unor terenuri sintetice de fotbal si tenis - Extinderea spatiilor verzi prin amenajarea la Uroi - zona Magurii - a unui parc in suprafata de 16 hectare - Constructia unei noi biserici ortodoxe in centrul orasului, intre strazile Avram Iancu si Atelierului

Cronica Simeriei |Luni, 28 n 1990, judeþul Hunedoara ocupa prima poziþie în topul celor mai bine plãtiþi salariaþi, iar minerii ºi mineritul erau la loc de frunte. În 2011, comparativ cu primii ani de dupã revoluþie, Hunedoara a cãzut pe locul 14, iar

Fapt divers 11

mai 2012

Cine am fost ºi ce am ajuns! finanþiºtii ºi banul lor – ochi al dracului – sunt în frunte. Minerii ºi industria extractivã, situa judeþul Hunedoara pe primul loc în topul salariilor medii nete în primii ani de dupã revoluþie. O analizã com-

parativã realizatã de Econtext, aruncã judeþul nostru de pe primul loc al salariilor bune de la nivelul anului 1990, pe locul 14 - în anul 2011. În 1990, salariul mediu al hunedorenilor era de 9.437 lei vechi, iar cel mai mic ajungea pe la 2.500 lei vechi. Preþurile erau ºi ele foarte mici, astfel cã un salariat cu un asemenea venit o ducea chiar bine. În anul 2011, hunedorenii au avut un salariu mediu net de 1369 lei noi, dar preþurile au crescut la unele produse ºi de 1500%, asta chiar la unele produse de bazã.Ca urmare, creºterea a fost mult mai slabã decât s-ar crede la o primã vedere, dupã anii de avânt susþinut dinaintea crizei. În afara acestui fapt, structura economico-salarialã a României s-a modificat profund de la Revoluþie ºi pânã în prezent. Pratic, la nivel salarial, România s-a trasformat dintr-o þarã industrialã, care producea, într-una

Douã reþete speciale cu dovlecei

TARTÃ CU DOVLECEI

amesteca ouãle ºi smântânã, apoi brânzã rasã ºi nucºoara mãcinatã. Potriveºte de sare ºi piper. Aºazã dovleceii cãliþi în crusta de aluat, apoi rãstoarnã compoziþia de ouã ºi brânzã. Coace totul pentru 40-50 minute. Lasã tarta sa se rãceascã în vasul în care s-a copt înainte sã o scoþi.

SALATÃ CALDÃ DE DOVLECEI Pentru patru porþii, ai nevoie de trei dovlecei mãriºori, vreo 15 roºii cherry, trei linguri de ulei, o legãturã de pãtrunjel proaspãt, o lingurã de pastã de tomate, trei cãþei de usturoi, sare, piper, douã felii groase de pâine, o lingurã de pesmet, douã linguri de parmezan râs, coajã de la o lãmâie.

la 2649 lei - 869 dolari. Un avans de peste patru ori! În ciuda acestui avans, nivelul de trai al minerilor a scãzut ºi alt cel mai banos domeniu i-a luat locul în top – cel al activitãþii financiare, ca sã nu mai vorbin de nivelul de trai al finanþiºtilor!

ALINIEREA PLANETELOR - eveniment astronomic major, dupã 105 ani amenii de ºtiinþã vor O urmãri un fenomen

ara, dovleceii trebuie mâncaþi în fiecare zi, pentru cã sunt un miracol pentru sãnãtate. Avantajul este cã se pot pregãti în zeci de feluri. Iatã douã dovezi. Se poate pregãti cu un aluat fãcut în casã sau cu un aluat gata preparat. Dacã foloseºti aluat congelat, tarta se face practic singurã. Ingredientele sunt pentru ºase porþii. Ai nevoie de 300 de grame de aluat fraged, patru dovlecei mari, o bucãþicã de unt, ºase ouã, 100 de mililitri de smântânã grasã, 200 de grame de telemea rasã, puþin sãratã, sare, piper ºi nucºoara. Pregãteºte o formã pentru copt, unsã cu unt ºi tapetata cu puþin pesmet. Întinde foaia de aluat ºi înþeapã blatul din loc în loc cu o furculiþã. Umple tarta cu boabe de fasole, ca sã nu se ridice în timp ce se coace. Gãoacea de aluat se coace 10 minute. În acest timp, curata ºi taie în felii dovleceii. Rumeneºte feliile de dovlecel în ulei încins, cât sã se coloreze uºor pe margine. Într-un vas separat,

financiarã. În anii ’90, cele mai mari salarii erau plãtite în zona industriei, în special în industria grea - minerit, energie. Acum, cei mai mulþi bani îi caºtigã cei care activeazã în zona serviciilor, în special în serviciile financiare - banci, leasing, asigurari, etc. Astfel, Capitala care nu se afla în 1990 nici mãcar printre primele 10 clasate ale topului, a ajuns sã fie pe primul loc în ceea ce privesc salariile datoritã activitãþilor financiare cu sediile-mamã în Bucureºti. Aºadar, cel mai bine plãtit domeniu în 1990 era industria extractivã. Economia þãrii era preponderent industrialã, iar minerii aveau cele mai mari salarii. Salariul mediu net al unui miner era de 4.429 lei vechi, în primul an postrevolutionar, ceea ce înseamna 193 de dolari. În 2011, industria extractivã cãzuse pe locul trei, salariul mediu net din acest sector se ridica

Ce este mai grav, e cã agricultura ºi construcþiile ºi-au pierdut din importanþã în aceastã perioadã, pierzând multe locuri în topul salariilor. Din situaþia alãturatã se constatã un declin dramatic al unor judeþe, dar ºi evoluþii spectaculoase ale altora. Vorba ceea: cine-am fost ºi ce-am ajuns!!! Andr ei DUMITRU

astronomic foarte rar, ce va avea loc în 5 sau 6 iunie, în funcþie de continent, fiind vizibil din America de Nord, Europa, Orientul Mijlociu ºi Asia de Sud: alinierea planetelor Pãmânt, Venus ºi Soare. Astronomii se pregãtesc pentru un eveniment ce se petrece în sistemul nostru solar: alinierea celor trei planete, fenomen care nu a mai fost vãzut de 105 ani, potrivit News 24. Spectacolul ceresc cunoscut sub numele de “Tranzitul lui Venus” a fost unul dintre marile momente urmãrite de astronomi. 2012 nu va face excepþie de la regulã. Acest fenomen reprezintã o oportunitate unicã”, a spus Claude Catala, ºeful Observatorului din Paris. “Acum sau niciodatã”, a titrat revista bri-

tanicã Lumea Fizicii. “Acesta va fi un eveniment la care meritã sã ne uitãm, deoarece urmãtorul tranzit al lui Venus va avea loc în decembrie 2117, când cei mai mulþi dintre noi nu vor mai fi”, a scris publicaþia citatã. Venus va trece între Pãmânt ºi Soare ºi pe ecranul telescoapelor acesta va apãrea ca o micã patã neagrã pentru ºase ore ºi jumãtate, descriind o linie imaginarã pe faþa Soarelui. În seara de 5 iunie, America de Nord, America Centralã ºi nordul Americii de Sud vor vedea începutul acestui fenomen, pânã când aceste regiuni ajung la apus. În Europa, Orientul Mijlociu ºi Asia de Sud se va observa etapa finalã a evenimentului, înaintea rãsãritului Soarelui, pe 6 iunie. Africa de Vest ºi SudVest ºi cea mai mare parte din America de Sud nu vor vedea tranzitul. Doar 6 astfel de tranzituri ale planetei Venus au fost înregis-

trate pânã acum în istorie. Fenomenul a fost prezis de cãtre matem-

aticianul Johannes Kepler, în secolul al XVII-lea.

SUDOKU

12 Turism

Cronica Simeriei |Luni, 28 mai 2012

Retezat Trail Race, la prima ediþie n perioada 15-17 iunie 2012, va avea loc prima ediþie a concursului montan de trail rapid, Retezat Trail Race, în zona superbã a munþilor Retezat (mai precis în Retezatul Mic).

”De un an ºi jumãtate particip la maratoane, îmi place foarte mult muntele ºi m-am gândit sã organizez ºi eu un asemenea concurs în Retezatul Mic, care pentru mine înseamnã acasã. Este o zonã superbã, care trebuie cunoscutã ºi meritã promovatã. Eu în momentul de faþã locuiesc în Bucureºti, dar am rude în Valea Jiului, iar zona montanã meritã fãcutã cunoscutã prin toate mijloacele”, spune Lucian Al Mãrii, unul dintre organizatori. Retezat Trail Race este o competiþie outdoor cu caracter montan. Traseul se desfãºoarã pe poteci marcate în masivul Retezat, iar vârsta minimã de înscriere în concurs este de 18 ani. Excepþie pot face tinerii de 17 ani, pentru care este necesar acordul pãrinþilor, scris ºi semnat pe formularul de înscriere ºi pe declaraþia de responsabilitate, care sã ateste cã aceºtia cunosc condiþiile ºi regulile competiþiei ºi sunt de acord cu înscrierea ºi participarea tânãrului la concurs. Secþiunile sunt Open Masculin, Open Feminin ºi Open trei bãieþi+o fatã. Traseul Retezat Trail Race 2012 este o buclã de aproximativ 26 de km cu o diferenþã de nivel de aproximativ 2.300 m. Aceastã cursã montanã are la începutul ei o urcare pânã

pe vf. Piule de 1.200 m diferenþã de nivel, urmatã de o a doua importantã pe vf. Custura de 900 m diferenþã de nivel. ªi, pentru cã dupã orice urcare trebuie sã urmeze ºi o coborâre, organizatorii competiþiei vã propun sã vã testaþu abilitãþile de coborâtori pe cele douã porþiuni de coborâre, una mai abruptã ºi scurtã de aproximativ 50 m diferenþã de nivel din ºaua Scorota pânã la cabana Buta, iar cea de-a doua de aproximativ 1.400 m diferenþã de nivel, mai lungã ºi mai domoalã. Startul se dã din zona cabana Cheile Buþii, se merge pe un drum forestier aproximativ un

km, se face dreapta pe drumul asfaltat, iar dupã încã 900 , se trece pe un podeþ peste Jiul de Vest. Traseul continuã pe drum forestier cu urcare moderatã pânã la schit, unde se gãseºte primul punct de hidratare. Pânã aici sunt patru km. Mai apoi se urcã prin pãdure pe traseu marcat pânã în creastã, se trece pe rând pe lângã vf. Pleºa, se atinge vf. Piule dupã ce s-a trecut cu atenþie de o zonâ de stânci unde va fi instalatã o coardã. Din vf. Piule se coboarã cu atenþie în ºaua Scorota, apoi urmeazã o coborâre scurtã ºi abruptã de 400-50 m diferenþã de nivel la capãtul cãreia vã veþi

bucura de parcurgerea unei porþiuni deosebit de frumoase prin pãdure pânã la cabana Buta. Pânã aici aþi fãcut 12,5 km, fiind aproape de jumãtatea traseului. La cabana Buta se va afla un punct de revitalizare ºi control. Urmeazã cea de-a doua ºi ultima urcare importantã a traseului pânã pe vf. Custura, se trece prin ºaua Plaiul Mic de unde se face dreapta pe o potecã domoalã, urcuºul înteþindu-se odatã cu apropierea de vârf. Pe vf. Custura este un punct de control ºi înregistraþi 17 km parcurºi în cadrul competiþiei. Urmeazã o porþiune care

Sunetele ciudate, înregistrate ºi în Hunedoara unetele ciudate care au stârnit controverse în întreaga lume au fost semnalate ºi în judeþul Hunedoara.

Un bãrbat a înregistrat aceste sunete în apropierea municipiului Hunedoara ºi a postat filmarea pe site-urile televiziunilor centrale, aºa încât întreaga þarã sã poatã fi martor al acestui neobiºnuit fenomen care a stârnit numeroase controverse. Sunetele par sã vinã de nicãieri, într-o zonã în care nu se aflã nimic ce ar putea sã le producã. Discuþiile aprinse despre acest neobiºnuit fenomen au apãrut la începutul lunii martie 2012, când numeroase persoane din SUA, Canada, Rusia sau Europa au auzit sunetele misterioase, unele atât de puternice încât nu puteau dormi. S-au gãsit persoane care au asociat zgomotele

cu apropierea Apocalipsei sau cu întoarcerea lui Isus, iar alþii l-au asemãnat cu „plânsul” planetei, care ar vrea sã ne atenþioneze asupra rãului pe care i-l face omenirea. Oamenii de ºtiinþã au, însã, explicaþii mult mai plauzibile. Profesorul de fizicã Jean-Pierre St. Maurice, de la Universitatea Saskatchewan a spus cã ar fi vorba de zgomot electromagnetic emis de aurore sau de centurile de radiaþii. Clara POPESCU

necesitã atenþie, poteca merge printre stânci, se urcã pânã pe vf. Mariei de unde urmeazã o coborâre lungã ºi solicitantã pentru genunchi pe un plai ierbat pânã la un drum forestier. Aici se aflã un punct de hidratare ºi revitalizare, fiind parcurºi 22 km din traseu. Mai sunt aproximativ cinci km pânã la finish care vor fi fãcuþi la început în urcare domoalã pe forestier, apoi traversând o poieniþã ºi terminând în cele din urmã pe poteca marcatã cu coborâre uºoarã pânã la cabana Cheile Buþii, unde spectatorii ºi prietenii vã aºteaptã cu aplauze. Oana STANCA STANCA