Cronica Simeriei, Nr. 3

Publicaþie periodicã 12 pagini 1 LEU

Cronica Simeriei Vineri, 13 aprilie 2012

HRISTOS A ÎNVIAT!

Ciocoii pot rãsufla liniºtiþi... În numãrul acesta din Cronica Simeriei am decis sã-i lãsãm pe ciocoii care au supt din banul public, dat fiind faptul cã apãrem în Sãptãmânã Patimilor ºi mai apoi toþi creºtinii sãrbãtoresc una dintre cele mai importante sãrbãtori creºtine, Naºterea Mântuitorului Iisus.

Douã sãptãmâni de liniºte pentru cã începând cu urmãtoarea ediþie, Cronica Simeriei va readuce în paginile sale toate ilegalitãþile gãºtii deja cunoscute.

Mãrmurarii, stãpânii unui munte de piatrã nobilã e trezesc dimineaþa la S ora 5.00 ºi pleacã în munte, acolo unde la altitudini de sute de metri sparg blocuri cu o greutate de câteva sute de tone, indiferent de temperatura de afarã, ploi sau vânt.

>>> PAGINILE 6-7

Fie ca Sãrbãtoarea Paºtelui sã vã umple casa de bucurie, iar sufletul de luminã ºi sãnãtate.

PAªTE FERICIT! Cronica Simeriei

Spitalul din Simeria renaºte din propria-i cenuºã imeria, una dintre localitãþile emblematice ale judeþului nostru, este, pe lângã un importat nod feroviar, ºi un loc unde medicina are o vechime de peste 100 de ani.

S

>>> PAGINA 8-A

2 Actualitate

Cronica Simeriei |Vineri, 13 aprilie 2012

Prefectura Hunedoara se pregãteºte de alegeri S

ute de mii de lei pentru alegerile locale.

Prefectura judeþului Hunedoara a demarat o licitaþie pentru tipãrirea buletinelor de vot care vor fi folosite pentru alegerile locale din luna iunie.

Este vorba de 1.800.000 de buletine de vot împãrþite dupã cum urmeazã. În cadrul contractului vor fi achiziþionate - 582.500 buletine cu 12 pagini, 207.550 buletine cu 8 pagini, 43.330 buletine cu 6 pagini ºi 966.620 buletine cu 4 pagini. Valoarea contractului este estimatã la suma de 220 de mii de lei.

Totodatã s-au stabilit ºi modelele buletinelor de vot. Acestea sunt împãrþite pentru alegerea consiliului local, al primarului. Pentru

votul de la nivel judeþean se vor tipãri douã buletine de vot, ºi anume pentru alegerea consilierilor judeþeni ºi a preºedintelui Consiliului Judeþean. De precizat este faptul cã pentru preºedinþia Consiliului Judeþean ºi-au anunþat, pânã în prezent, candidatura patru persoane. Acestea sunt actualul preºedinte Mircea Ioan Moloþ din partea PNL. Din partea UNPR va candida Mircia Muntean, de la PRM nominalizat este

Costel Avram. Surpriza vine din partea lui Haralambie Vochiþoiu care candideazã din partea noului partid PP-DD. Tipãrirea, capsarea, împachetarea ºi transportul buletinelor de vot care vor fi utilizate în judeþul Hunedoara pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale din data de 10 iunie 2012 sunt achiziþionate de Prefectura judeþului Hunedoara.

Raul IRINOVICI

A fost ales preºedintele BEC nr. 22 din judeþul Hunedoara La sediul Tribunalului Hunedoara, în ºedinþã publicã, a avut loc recent, desemnarea prin tragere la sorþi a preºedinþilor ºi locþiitorilor birourilor electorale de circumscripþie judeþeanã, municipalã, orãºeneascã ºi comunalã, dintre magistraþii ºi ceilalþi juriºti, care vor face parte din Birourile electorale ale Circumscripþiei electorale nr.22 Hunedoara, pentru alegerea autoritãþilor administraþiei publice locale din data de 10 iunie 2012.

Alegerea preºedinþilor ºi locþiitorilor s-a fãcut în conformitate cu art. 24 al.5 din Legea nr.

67/2004, pentru alegerea autoritãþilor

administraþiei publice locale, republicatã ºi actualizatã. În urma tragerii la sorþi, Preºedintele Tribunalului Hunedoara – judecãtor Sturza Livia Daniela, a desemnat pentru Biroul Electoral al Circumscripþiei Electorale nr. 22 judeþul Hunedoara urmãtorii judecãtori: - preºedinte SABÃU DORINA, preºedinte Secþia a II a civilã ºi de contencios administrativ ºi fiscal ; - locþiitor IOJA IOAN EUGEN, Secþia I civilã;

APEL UMANITAR mediastin.

ã numesc Puiu – Drãghicescu Andreea, am 23 de ani, locuiesc în Petroºani, sunt studentã în anul III la Universitatea de Medicinã ºi Farmacie din Timiºoara.

M

În august 2010 am fost diagnosticatã cu o formã de cancer limfatic: limfom Hodgkin cu sclerozã nodularã stadiul III A. S-a intervenit chirurgical în vederea stabilirii

diagnosticului, practicându-se minitoracotomie spaþiul IV intercostal, evacuarea pleureziei, biopsiei ºi evacuarea lichidului pericardic.

Tratamentul iniþial a fost de chimioterapie. L-am efectuat la clinica de Hematologie a Spitalului Municipal din Timiºoara.

PET/CT-ul efectuat în Oradea, în data de 13. 12.

2010, la 3 luni de la terminarea tratamentului de chimioterapie a arãtat cã nu sa obþinut decât o remisie dimensionalã a tumorii din

A urmat tratamentul de radioterapie constând din 34 de ºedinþe fiind efectuat la clinica Strahlentzentrum din Hamburg, în perioada 18.04 – 12. 05. 2011.

PET/CT-ul efectuat în 29.02.2012 în Hamburg a indicat cã mai existã o tumorã activã de circa 1 cm poziþionatã în mediastin.

Recomandarea medicilor din Germania a fost pentru intervenþie chirurgicalã la Spitalul Asklepios din Hamburg, în vederea extirpãrii tumorii.

Intervenþia este programatã în luna iulie 2012.

Costurile intervenþiei chirurgicale se ridicã la aproximativ 10.000 Euro. Pentru a fi ajutatã am deschis urmãtorul cont unde se poate contribui pentru salvarea mea.

Cont curent RON este: RO58BTRL0220120156878 8XX Pentru orice detalii vã stau la dispoziþie la nr. de telefon : 0745 087512 0731 035339 Sau adresa de e-mail : draghicescu.puiu@yahoo.ca

Vã mulþumesc din suflet pentru înþelegere, pentru sprijinul material ºi pentru cã îmi sunteþi alãturi.

Numãr de teledon Mesajul pe care îl transmiteþi cãtre alþii este: Puteþi dona ºi apelând numãrul de teledon (obþinut cu sprijinul Asociaþiei P.A.V.E.L. ºi suportul Romtelecom) pentru campania: “Ajutor copii“, în perioada 21 martie 2012 – 20 iunie 2012 0900 900 190 , 8 euro/apel (numãr apelabil doar din reþeaua Romtelecom) Linie de donaþii online pentru Andreea Aceasta este: https://secure.mobilpay.ro/bu y-product/1dydbt

Cronica Simeriei Director Marius MITRACHE

Colectivul de redactie: Mir cea SANDA Oana STANCA STANCA Andr ei DUMITRU Luiza ENACHE C ãtãlina POPA POPA Clara POPESCU Raul IRINOVICI Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU PUBLICAÞIE REGIONALÃ CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Politicã 3

Cronica Simeriei |Vineri, 13 aprilie 2012

primãrie prea puþin interesatã de problemele lor. E greu sã vii din fotoliul de ministru ºi sã te plângi cã oamenii nu te înþeleg, cã nu vãd zbuciumul tãu de conducãtor ºi nu te compãtimesc. Dar e mult mai greu sã citeºti în ochii omului care-þi intrã în birou speranþa, nevoia de ajutor, pe care tu ai putea sã i-l oferi în calitate de primar. Dar se pare cã a fost mult mai uºor sã întorci spatele oraºului care ºi-a pus speranþele în tine. Nu a mai contat cã nepoþii ºi-au fãcut familii în acelaºi apartament alãturi de pãrinþii ºi bunicii lor. Nu a mai contat cã oraºul nu are canalizare, cã unele strãzi aratã ca din evul mediu. Eu spun cã ajunge!

viaþã s-a dedicat în slujba cetãþeanului.

Niciodatã nu a fugit de greu, iar acum a decis sã se implice activ în administraþie. Este vorba despre, cum bine v-aþi dat seama, de Vasile Hriþac, care a decis sã-i ajute pe oameni, sã ajute oraºul, care a rãmas mult în urmã. ªi ca sã fie pe înþelesul tuturor simerienilor, Vasile Hriþac a acordat un interviu Cronicii Simeriei în care prezintã câteva din obiectivele sale:

O

De ce aþi ales sã vã implicaþi în administraþie?

Dumneavoastrã aþi fost, o viaþã întreagã, poliþist.

Daþi-mi voie, înainte de orice, sã vã salut ºi sã vã urez o primãvarã frumoasã.

Este evident pentru toatã lumea cã am ales sã mã implic activ în viaþa politicã a oraºului Simeria. Demersul meu este rodul unei analize atente asupra realitãþilor din oraºul în care, alãturi de dumneavoastrã, locuiesc ºi trãiesc ºi eu. Sigur cã sunt multe aspecte legate de neîmplinirile administraþiilor care s-au perindat sau perpetuat prin clãdirea primãriei. Adevãrul este cel pe care îl vedem cu toþii! Simeria a rãmas mult în urmã. În Simeria nu se poate discuta despre o administrare, ci numai despre o administraþie. Diferenþa dintre cele douã noþiuni este reliefatã de gradul de satisfacere a interesului public.

Sã înþelegem cã oamenii au avut un cuvânt greu în decizia dumneavoastrã.

Este clar pentru toþi cei care vor sã vadã ºi sã accepte evidenþa cã nemulþumirea simerienilor faþã cum aratã astãzi localitatea ºi localitãþile lor cã lucrurile trebuie sã se schimbe. Am fost ºi eu martor al evoluþiei publice a politicienilor locali, judeþeni ºi naþionali.

Sunt nemulþumit ºi mã deranjeazã multe aspecte directe ºi imediate din spectrul politic. Prea mulþi au

VASILE HRIÞAC, omul ce poate sã facã ordine ºi curãþenie în Simeria!

fost ºi sunt preocupaþi de rezolvarea situaþiilor politice, uitând sau lãsând în planul doi interesul comunitãþilor locale. Eu de aici vreau sã plec în expunerea mea! Interesul local este ºi trebuie sã fie cheia evoluþiei pozitive a societãþii. Cu cât la nivel local se pot rezolva mai repede ºi mai eficient problemele cetãþeanului, cu atât societatea este puþin convul-

sivã. Trebuie ca interesul cetãþeanului sã fie primordial ºi nu interesele de partid, de grup sau chiar cele individuale venite din partea funcþionarilor sau ale conducerii primãriei. În Simeria, nu este o noutate, timpul parcã s-a oprit în loc. Ce e de fãcut?

Am asistat alãturi de concita-

dinii mei la degradarea continuã ºi permanentã a oraºului Simeria.

M-a durut atunci când am vãzut cum prin alte pãrþi se mai construia, se mai moderniza sau reabilita infrastructura, în timp ce la noi, în acest punct de rãscruce, timpul pare sã se fi oprit în loc.

Aflat la intersecþia unor magistrale importante de cale feratã, condiþie teoreticã pentru o dezvoltare oarecum rapidã, oraºul Simeria, sub imperiul administraþiilor de pânã acum a înfrânt orice logicã elementarã, Nu numai cã nu s-a dezvoltat, ba chiar a regresat foarte mult.

Degeaba ai potenþial economic dacã nu ºtii ce sã faci cu el!

Degeaba ai resurse dacã le risipeºti! Degeaba ai lege dacã o calci în picioare! Degeaba vrei dacã nu poþi! Degeaba te plângã cã nu poþi, dacã nu ºtii ce ai de fãcut! Toate aceste stãri de fapt trebuie sã se schimbe. E vremea ca oamenii sã ºtie cã au avut parte de o administraþie, de o

ªi USL-ul ºi-a lansat candidatul la primãria Simeria Administratorul public al oraºului Simeria, Adrian Florin Bozdog (foto), ºi-a lansat ieri candidatura pentru funcþia de primar, fiind susþinut atât de actualul edil, Petru Pãun Jura, cât ºi de membrii organizaþiei judeþene USL. Anunþul a fost fãcut în prezenþa mai multor politicieni din judeþ, dar ºi a unui numãr însemnat de simerieni, cãrora Adrian Bozdog le-a cerut, în discursul sãu, încrederea de care orice primar gospodar are nevoie. „Vreau sã aveþi încredere în mine, nu doar votându-mã, ci ºi convingându-vã concetãþenii cã USL este unica soluþie pentru a reuºi sã trãim civilizat, într-un oraº de care sã fim mândri. Am o experienþã profesionalã din care am învãþat

multe ºi sunt pregãtit sã preiau aceastã funcþie, pentru a continua investiþiile ºi dezvoltarea“, a declarat Adrian Bozdog.

Acesta a fost încurajat de cel aflat în ultimii opt ani la cârma Primãriei Simeria, dar ºi de Mircea Moloþ, copreºedinte al USL Hunedoara. „De câþiva ani, împreunã cu colegii mei, am cãutat pe cineva care sã mã înlocuiascã în primãrie. Adrian este cel mai bun – pe linie administrativã, este primarul perfect, iar pe Am fi dorit sã prezentãm un material mai amplu linie politicã, este susþinut de despre lansarea candidatului USL la Primãria Simeria aceastã Uniune extraordinar însã nu am fost invitaþi, deºi suntem singura publicaþie a de puternicã – USL“, a Simeriei. Totuºi, ca cititorii noºtri sã fie bine informaþi, declarat Petru Pãun ca sã dovedim cã suntem imparþiali ºi echidistanþi am Jura.(Sursa Mesagerul preluat din cotidianul judeþean Mesagerul Hunedorean Hunedorean Cristina articolul referitor la candidatul USL la Primãria Ghenea) Simeria.

Aveþi un program, ori proiecte, cu care sã veniþi imediat dupã 10 iunie sã schimbaþi faþa oraºului Simeria?

Dupã data de 10 iunie le promit simerienilor cã vor avea parte de o primãrie care sã lucreze în folosul lor. E nevoie urgentã de stoparea risipei banului public ºi folosirea eficientã a resurselor financiare ale primãriei.

Se impune realizarea în regim de urgenþã a lucrãrilor tergiversate nejustificat în ultimii 8 ani ºi aº enumera aici staþii de epurare a apei, canalizarea oraºului, reabilitarea conductelor de alimentare cu apã potabilã, reabilitarea ºi modernizarea strãzilor ºi trotuarelor, iluminatul public ºi pietonal, asfaltarea strãzilor din satele aparþinãtoare ºi reabilitarea cãminelor culturale din satele Sântandrei ºi Sãuleºti.

E nevoie atragerea de investiþii ºi crearea de noi locuri de muncã prin asigurarea unor condiþii atractive ºi facilitãþi pentru investitori. Numai prin crearea de locuri de muncã se poate asigura baza de dezvoltare a localitãþii.

Dar ce facem cu tinerii care au nevoie de locuinþe? dupã cum ºtiþi existã o cerere mare de locuinþe din cauzã cã vechea administraþie nu a considerat prioritar construirea de blocuri.

Prioritare sunt, de asemenea construirea de locuinþe ºi asigurarea asistenþei de specialitate ºi a finanþãrii pentru izolarea termicã a locuinþelor, construirea unei grãdiniþe în oraºul Simeria, asigurarea unor servicii de calitate tuturor cetãþenilor, curãþenia oraºului, amenajarea spaþiilor dintre blocuri, amenajarea locurilor de joacã. Sunt conºtient cã este greu ºi cã toate acestea nu se pot face peste noapte, dar important este sã începem sã ne miºcãm.

Dar am o singurã certitudine, cã numai printr-un dialog permanent, constant ºi constructiv cu simerienii acest oraº poate sã se dezvolte. Iar eu, dupã data de 10 iunie, în calitate de primar al oraºului voi ºtii ce am de fãcut pentru ca noi toþi, locuitorii oraºului, sã fim mândri cã suntem SIMERIENI! Marius MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Simeriei |Vineri, 13 aprilie 2012

Unifor me pentru siguranþã ºi egalitate nul ºcolar 2012 – A 2013 poate aduce uniforme în ºcoli.

Guvernul susþine iniþiativa legislativã a mai multor parlamentari de introducere a þinutei ºcolare obligatorii în ºcoli.

Aceastã propunere a fost formulatã de un grup de parlamentari ai PDL, UDMR ºi ai minoritãþilor naþionale. Potrivit politicienilor, introducerea unei þinutei obligatorii are avantaje legate de siguranþa elevilor, iar decizia

asupra cum va arãta aceasta, se va lua de comitetul fiecãrei ºcoli în parte, împreunã cu Consiliile Locale.

“Nu este vorba de o þinutã obligatorie aºa cum ºtiam noi þinutã dinainte de 1989 , ci de o þinutã care poate fi un însemn, nu neapãrat un sarafan ºi un sacou.

Acest lucru trebuie sã existe din punctul specialiºtilor de vedere, iar noi am preluat aceastã sugestie pentru a nu exista diferenþe între elevi, pentru cã dacã au acelaºi însemn, nu se mai pune problema ca unii copii sã se simtã frustraþi pentru cã nu-ºi pot permite lucruri la fel de scumpe ca alþii, dar ºi pentru a nu permite sã mai intre în ºcoli cei care

nu au acea þinutã”, a declarat deputatul Monica Iacob Ridzi.

Elevii care provin din familii modeste ºi care nu-ºi permit achiziþionarea þinutei, vor fi sprijiniþi financiar de primãrie.

“Nu trebuie sã fie o þinutã scumpã, iar acei copii care nu au posibili-

tãþi, vor fi ajutaþi din punct de vedere financiar sã le achiziþioneze de cãtre primãrii, de cãtre Ministerul Educaþiei prin Inspectoratul ªcolar. În aceste zile Guvernul tocmai ne-a dat aprobarea pentru aceastã propunere legislativã care se pare cã este doritã, însã nu putem spune cã

în unanimitate.

Elevii nu doresc introducerea acestei þinute, este mai mult dorinþa unor pãrinþi sau a profesorilor, care presupune o oarecare disciplinã ºi unitate pentru fiecare ºcoalã în parte”, a mai spus Monica Iacob Ridzi.

Clara POPESCU

Examene dure ºi în 2012 Populaþia României în continuã scãdere opulaþia României a înregistrat spor natural negativ în februarie, în condiþiile în care numãrul deceselor l-a depãºit pe cel al naºterilor.

P

Cifrele aratã cã numãrul celor care au murit este mai mare cu aproape 9.500 decât cel al naºterilor.

Astfel, în luna februarie s-au nãscut 15034, cu 1.146 mai puþini decât în luna ianuarie. În tot acest timp, numãrul deceselor a fost de 24.516 (cu 1.647 decedaþi mai mulþi decât în luna precedentã. În cea de-a doua lunã din 2012, numãrul copiilor cu vârstã sub un an care au decedat a fost de 148, rata fiind în creºtere faþã de luna ianuarie, când a fost de 9,3 copii sub un an la 1.000 nãscuþi-vii.

bsolvenþii de A liceu ºi gimnaziu nu trebuie sã se culce pe o ureche, pentru cã Bacalaureatul din acest an, dar ºi Evaluarea Naþionalã pentru elevii care terminã clasa a VIII-a, vor fi examene imposibil de trecut, dacã nu se pun cu burta pe carte cât încã mai au timp.

Condiþiile de desfãºurare vor fi cel puþin la fel de dure ca anul trecut, a avertizat inclusiv Ministrul Educaþiei, Cãtãlin Baba.

“O responsabilitate pe care mi-o asum este ca Bacalaureatul sa fie la fel de corect ca cel de anul trecut”, a precizat acesta.

Cât priveºte judeþul Hunedoara, dupã anul cu cele mai slabe rezultate din istorie ºi cei mai mulþi elevi picaþi, în 2012, condiþiile nu doar cã se vor respecta întocmai ca în 2011, ba chiar se vor înãspri. “Vom avea din nou, conform metodolo-

giei, supraveghere video ºi selectarea resurselor umane care vor fi implicate în examenul de Bacalaureat, astfel încât sã fie unul extrem de obiectiv.

Nu numai Bacalaureatul se va desfãºura sub aceste auspicii, ci ºi Evaluarea Naþionalã a absolvenþilor clasei a VIII-a. În acest moment încercãm sã facem un mic screening la nivel de judeþ sã vedem câte centre vom organiza, pentru cã faþã de cei aproape 5000 de absolvenþi de-a XII-a de anul acesta, vom mai avea încã aproape 3000, care nu au promovat examenul în 2011. Acestea vor fi douã examene care vor aºeza ºi arãta valoarea ºi cunoºtinþele fiecãrui elev”, a declarat Alexandru Lãutaru,

inspectorul ºef al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara.

Bineînþeles, conducerea Inspectoratului a mai întãrit faptul cã ºi în 2012, elevii vor fi monitorizaþi în sãlile de examen prin camere video.

Examenul de Bacalaureat va începe în acest an în data de 11 iunie cu proba

de evaluare a competenþelor lingvistice de comunicare orala la limbã românã ºi se va încheia în data de 6 iulie cu proba la alegere a profilului ºi specializãrii. În data de 13 iulie se vor afiºa rezultatele finale dupã soluþionarea contestaþiilor.

Gabriela RIZEA

Actualitate 5

Cronica Simeriei |Vineri, 13 aprilie 2012

Cititorii ne semnaleazã

O parte din activitatea infracþionalã a lui Jura Petru Datele de mai jos cuprind informaþii de importanþã deosebitã care pot determina încheierea activitãþii politice a celui mai neruºinat primar al meleagurilor noastre, care se ºi vede senator (deputat), bineînþeles undeva departe de meleagurile hunedorene, unde crede el îºi va pierde urma.

O parte din activitatea infracþionalã a lui Jura Petru, de aceastã datã, este devoalata prin raportul întocmit de de Curtea de Conturi la încheierea acþiunii de control desfãºuratã în cadrul Primãriei Simeria.

Surse de încredere din interiorul primãriei afirma cã echipa de control a CC, a descoperit unele cheltuieli ilegale, materializate prin deturnãri de fonduri ºi se referã la efectuarea unor lucrãri de drumuri.

Bineînþeles echipa de control a solicitat precizãri, (discuþia aprinsã s-a desfãºurat în biroul ex vicelui, Zdrincu) ºi chiar prezentarea pe o hartã a traseului lucrãrilor.

Totul în van, deoarece penalii în afarã de facturi de platã nu aveau nici contracte ºi nici recepþii de lucrãri, absolut nimic ce sã te ducã cu gândul la

un minim de legalitate.

Primarul a ascuns documentul de control ºi probabil dupã cum s-a exprimat a trecut la contestarea în instanþã a acestuia.(Pe vremuri când avea calitatea de consilier juridic, nu a avut ocazia sã câºtige vreun proces la atelierele din Simeria, acum se judecã pe banii

noºtrii). În acest timp, pentru a amâna marele deranj, probabil învãþat de cineva sau de propria-i experienþã, a trecut la lansarea pe SEAP (nr.invitaþie 322706/23.03.2012 ) a unei proceduri de achiziþie a lucrãrilor de proiectare ºi reabilitare prin aºternerea

unui covor asfaltic pe drumul comunal DC44 Simeria VecheTotia, km 0+000,00km 0+766,70, în valoare de 246,841 ron. În legãturã cu procedura, menþionez cã prin ejectarea zdrincului, în ºedinþã extraordinarã de consiliu s-a completat comisia de analizã ºi atribuire a contractului, astfel cã, fãrã a-ºi da seama, de urmãrile juridice ale acþiunii pusã la cale, contabilã ºefa a devenit preºedinta !?!? (candidatul la funcþia de primar a refuzat deoarece avea treabã la Bucureºti) ºi în colectiv a fost cooptat bãiatul de casã al primarului (a se cti, omul cu ascunderea fãrãdelegilor) dl. arhitect ºef (sic), Matis Alin.

Toate în regulã, pânã la satisfacerea curiozitatatii de a vedea la faþa locului necesarul de lucrãri precizat în invitaþie.Ce credeþi cã am constatat la Simeria Veche?

1. Drumul invocat are covor asfaltic ºi chiar de multã vreme, cum spun localnicii, deci pe aceastã porþiune cã de altfel pe nici una pânã la Totia, nu se impun astfel de lucrãri în condiþiile economice actuale(pe unele porþiuni are piatra cubicã).

2. Nu am cunoºtinþã cã

licitaþiei), pentru amenajarea drumului ce duce nicãieri de la ieºirea din Simeria Veche pe lângã Scoala Valdorf la casa de vacanþã a fostului vice Haþegan, ºi a dirigintelui de ºantier plãtit de primãrie ºi aici îl numesc pe Bodea Marius.

Menþionez cã aceastã porþiune nu este în evidenþã primãriei cã drum comunal, deci nu putea fi amenajata de aceastã instituþie.Dacã altcineva a plãtit lucrãrile sunt curios sã-i aflu numele.

în bugetul aferent anului în curs sã fie cuprinsã reabiliarea ºi nici fondurile aferente acestei acþiuni.

3. Sumele ce nu pot fi justificate au fost folosite în sistem para-para cu executantul drumului (nu l-am identificat încã, dar probabil va fi câºtigãtorul

În încheiere vã rog sã folosiþi toate posibilitãþile ce le aveþi pentru cã dl.primar sã obþinã un mandat ºi de ce nu mai multe în circumscripþia Bîrcea Mare ºi de ce nu Aiud.

Succes!

Hunedoreanul Ion

Cititorii ne semnaleazã Alte abuzuri ale primarului penal de Simeria: 1. -pe DN 7, Deva-Simeria, în proximitatea viaductului CFR Simeria-Hunedoara, fiinþeazã SC TINOBETON ; -nici un fel de problemã, dacã prin abuzurile patronate de primarul din Simeria (de cele mai multe ori soluþiile îi aparþin ºi ºtiþi de ce), conducerea acestei societãþi nu ar fi procedat la limitarea dupã bunul plac a accesului proprietarilor de terenuri agricole la acestea.Servitutea de trecere a fost înlãturatã prin mutarea drumului de hotar existent pe toate hãrþile vechi cu cu

cel puþin 10 (zece)metri spre Simeria, asatfel încât sã corespundã nevoilor de acces ale societãþii, ceea ce reprezintã o gravã încãlcare a normelor în vigoare; -la nivelul sediului administrativ, cu scopul interzicerii accesului, s-a amplasat o barierã; -in partea dinspre bucla cãii ferate mai sus menþionate, se gãsesc haldele cu agregate de balastiera care, la rândul lor, de cele mai multe ori nu permit accesul la terenurile agricole care din aceastã cauzã nu pot fi folosite, într-un final devenind depozite de prefabricate.

Faþã de aceastã stare de lucruri vã rugãm dispuneþi

mãsuri de aducere la cunoºtinþa tuturor alegãtorilor ,deoarece proprietarii de terenuri nu pot sã facã faþã unui primar care în instanþã foloseºte banii contribuabililor, aºa cum de altfel s-a întâmplat în unele cazuri(aeroportul ºi Baltã Sãuleºti) despre care probabil aþi luat cunoºtinþã.

2. - conform spuselor unor foºti angajaþi ai S.C.ACOMIN S.A. (firma de casã a primarului), sistemul stradal al canalizãrii din Sântandrei a fost realizat ºi avizat de dirigintele de ºantier angajat de primãrie, cu încãlcarea normelor tehnice de execuþie. În acest sens menþionez cã: - nu s-a realizat patul de nisip

pentru amplasarea conductelor din mase plastice; - s-au suspendat faze de execuþie ce determina în timp deteriorarea sistemului; - nu toþi locuitorii se pot racorda la reþea deoarece pe distanþe mai mari de 50 m. nu au fost prevãzute cãmine; În aceste condiþii, în anul 2011, primarul a declarat cã finalizata reþeaua de canalizare ºi a recomandat ca locuitorii sã-ºi rezolve problemele de branºare la cãmine (s-au terminat banii), pe care dupã execuþie sã le predea S.C.Apaprod.Curat murdar!

3. - parcul situat în proximitatea locuinþei d.lui Jura Pãun a devenit obiectiv din categoria

“top secret”. Din spusele hulpavului edil, pentru protejarea elevilor ºcolii din acelaºi loc, a dispus blocarea cu bariere a accesului în parc, precum ºi realizarea unei vigilente sporite în zonã, prin patrularea(paza) organizatã de poliþia renumitului comisar de Valea Jiului, Roman pe lângã casa sa; 4. - se zvoneºte cã Serbãrile oraºului(de obicei în vacanþa de varã), bineînþeles tot pentru a proteja activitãþile ºcolare, ºic!, vor avea loc undeva în zona Mãgurii Uroiului; 5. - deoarece nu a reuºit amenajarea unui parc (a se citi concesionarea pentru exploatarea agregatelor necesare la construirea autostrãzii) ºi aici îi aducem mulþumiri fostului angajat al primãriei, Dl.Brânduºa ce nu a avizat descãrcarea arheologicã a zonei , pentru a face rost de un ban cinstit, este pe cale sã realizeze un discutabil parc de receptori pentru energie solarã; Domnul sã vã ajute ºi pe ei sã ajungã acolo unde le este locul.

Hunedoreanul Ion

Cititorii ne semnaleazã

Cronica Simeriei |Vineri, 13 aprilie 2012

6 Reportaj

Reportaj 7

Mãrmurarii, stãpânii unui munte de piatrã nobilã e trezesc dimineaþa la ora S 5.00 ºi pleacã în munte, acolo unde la altitudini de sute de metri sparg blocuri cu o greutate de câteva sute de tone, indiferent de temperatura de afarã, ploi sau vânt.

Mãrmurarii de la Ruºchiþa, cãci despre ei este vorba, sunt oameni simpli, curajoºi ºi cu suflete mari, pentru cã nici unul dintre ei nu va recunoaºte cât de grea e munca lor. Ei sunt mândri cã lucreazã cu o piatrã nobilã.

o zi la fel „Ncuu avem alta”

Cu toþii ignorã frigul ºi vremea capricioasã din creierii muntelui cunoscut de localnici ca „Dealul lui Ionel”, un loc pitoresc aflat la câþiva kilometri de cel mai apropiat sat- Rusca Montanã-, aºezare rãmasã aproape pustie, dupã ce exploatarea minierã din zonã a fost închisã.

Acasã se întorc abia seara, cãci drumul spre casã este parcurs în mai bine de o

orã, pe un traseu sinuos, de-a lungul muntelui. „Plecãm de acasã la 5 dimineaþa ºi venim aici în carierã, iar acasã ajungem pe la 4 dupã-amiaza, cel

mai devreme. Nici o zi nu seamãnã cu alta, pentru cã mereu avem altceva de fãcut. Azi tai o felie, douã, trei, dintr-un loc, iar mâine cariera care te aºteaptã e alta”, spune unul dintre cei care lucreazã în cariera de la Ruºchiþa. În cariera din inima muntelui lucreazã zeci de oameni calificaþi ºi specializaþi, iar printre ei se numãrã chiar ºi femei. „E viaþã grea aici în marmurã, dar e frumoasã, cãci de carierã suntem legaþi sufleteºte. Nimic nu poate fi comparat cu sentimentul de mãreþie pe care îl are orice mãrmurar care a mai coborât încã o treaptã spre inima carierei, cãci piatra de aici te înnobileazã”, spune un alt mãrmurar.

Cel mai greu este iarna, atunci când apa cu care lucreazã îngheaþã, vântul e puternic, iar drumul spre carierã devine ºi mai anevoios.

Mãrmurarii spun cã cu mulþi ani în urmã „drumul pietrei” din carierã pînã la transformarea în produs finit era prezentat chiar ºi în ghidurile turistice ºi mulþi turiºti veneau la Ruºchiþa.

este 100 de ani de P exploatare cu diferite metode Cariera de la Ruºchiþa este cea mai mare de acest gen din întreaga þarã, iar

ca dimensiuni poate rivaliza cu cariere de prestigiu din Europa. Zãcãmântul de aici a fost exploatat încã de acum 100 de ani ºi nimeni nu mai ºtie cine l-a descoperit cu adevãrat. Progresul tehnologiei, însã, poate fi uºor observat. Pornind de sus, treptele de marmurã au maxim un metru înãlþime, iar pânã jos, blocul de marmurã are muchii de 5-6 metri. Mãrturie stau ºi acum pãrþile exploatate cu unelte care au evoluat de la daltã ºi ciocan, la haveze de înaltã productivitate. „Tehnologia de acum este de tip italianã ºi germanã, iar pânã în urmã cu câþiva ani, exploatarea se fãcea cu o tehnologie ruseascã. „Havezele de acum sunt ca niºte freze pe orizontalã, care taie pe o lungime de 3 metri, urmeazã apoi perforarea unor gãuri verticale cu un perforator, iar prin orificiile create se introduce un fir ce este prevãzut cu bile din diamant industrial, care taie roca longitudinal ºi transversal. Totul se face cu jeturi de apã, care exclud posibilitatea poluãrii cu praf fin de calcar”, afirmã unul din inginerii de la Cariera Veche.

Specialiºtii de aici dezvoltã proiecte ce vizeazã tehnologii unice care nu se regãsesc în nici un manual de specialitate. Una dintre aceste tehnologii este deschiderea de treaptã în contra-front, care pre-

itan Mar a fost înfiinþatã în anul 1994, având ca obiect de activitate prelucrarea, comercializarea, montajul ºi întreþinerea suprafeþelor din piatrã naturalã. În anul 1998, cu sprijinul Fondului Româno-American pentru Investiþii, Titan Mar a achiziþionat pachetul majoritar de acþiuni de la MARMOSIM Simeria, cea mai importantã companie în domeniul extracþiei ºi prelucrãrii rocilor ornamentale. TITAN MAR-MARMOSIM deþine mai multe cariere, în care se exploateazã marmurã, calcar, granit, travertin ºi andezit. Între acestea, se evidenþiazã carierele Ruºchiþa, cea mai mare rezervã de piatrã naturalã aflatã în exploatare din România. Cele douã cariere - Ruºchiþa, Cariera Veche ºi Cariera Nouã - cuprind doi munþi. Rezerva de marmurã a acestor cariere a fost estimatã la peste 1,8 milioane metri cubi. Activitatea de producþie se realizeazã în Bucureºti ºi Simeria. Majoritatea producþiei este destinatã exportului.

Cercul Militar National- reconditionare supune exploatarea din douã pãrþi simulâteva din lucrãrile publice din (700 mp) tan. O alta este ºi cea care vizeazã exeRomânia

Directia Regionala Vamala - Sediu cuþia unei galerii în muntele de marmurã.

Aeroportul Otopeni - Aripa noua; Constanta; furnizare material si montaj (aproxiReprezentanþii de la Marmosim, cei furnizare material si montaj (aproximativ 2700 mativ 1200 mp) care asigurã prelucrarea de excepþie a mp) Filiala Distributie Electrica - Bucuresti; pietrei, spun cã în timp au fost mai mult Banca Comerciala “Ion Tiriac” furnizare material si montaj (aproximativ 9000 interesaþi de calitate ºi nu de cantitate.

Bucuresti, Filiala 13 Septembrie, Filiala Traian; mp) Toate acestea se datoreazã unei discipline furnizare material si montaj (aproximativ 800 Ministerul Industriei si Resurselor; tehnologice, maturitãþii la care a ajuns mp) furnizare material (aproximativ 2700 mp) in cariera ºi dotãrilor de ultimã orã în ce Banca Romana pentru Dezvoltare - Filiala faza I priveºte exploatarea ºi prelucrarea pietrei. Vasile Conta Bucuresti; furnizare material Palatul Parlamentului; furnizare material si (aproximativ 630 mp) montaj (aproximativ 1.800 mp) BCR - Rosiori de Vede; furnizare material iaþa internã – exigentã

Parchetul General; furnizare material si (aproximativ 1400 mp) ºi selectivã montaj (aproximativ 1300 mp) Biblioteca Judeteana Constanta; furnizare Atât exportul, cât ºi piaþa de desfacere

Statie Metrou 1 Mai; furnizare de matematerial si montaj (aproximativ 2100 mp) din România a început sã fie conturat rial si montaj (aproximativ 3000 mp) CEC Alba-Iulia - furnizare material si dupã criteriul calitãþii ºi gustului pentru

Statie Metrou Basarab 2; furnizare de montaj (aproximativ 1300 mp) produse naturale. Mai mult, piaþa material (aproximativ 4000 mp) CEC Targu Jiu; furnizare material si monromâneascã a devenit, conform statisti Statie Metrou - Gara de Nord 2; furnizare taj (aproximativ 2.000 mp) cilor, extrem de exigentã în ultimii ani. de material (aproximativ 7000 mp) Centrul Financiar Bancar Sibiu Pe de altã parte, marmura de la

Statie Metrou - Grivita; furnizare de mateBANCPOST; furnizare material (aproximativ cariera Ruºchiþa, prelucratã la Simeria a rial (aproximativ 3000 mp) 1400 mp) cucerit pieþe internaþionale exigente cum

Statie Metrou - Gorjului 2; furnizare mate Centrul Financiar Bancar Sibiu CEC; ar fi Arabia Sauditã, Emiratele Arabe riale si montaj (aproximativ 4.200 mp) furnizare material si montaj (aproximativ Unite, Siria, Egipt, Germania, Austria,

Transgaz Medias; furnizare materiale si 7000 mp) Belgia, Olanda, Italia, ajungând chiar montaj (aproximativ 4.000 mp) Centrul Financiar Bancar Sibiu ROMTpînã în Japonia.

Tribunalul Bucuresti; furnizare materiale si ELECOM; furnizare material (aproximativ Vilele de categoria A din Palm Island, montaj (aproximativ 15.000 mp) 2000 mp) insula în forma de palmier de lângã

Vama Vaslui; furnizare materiale si montaj Centrul Financiar Bancar Sibiu sediul Dubai, în golful arab, sunt executate cu (aproximativ 700 mp) DGMPS (in lucru); furnizare material si montaj marmurã de Ruºchiþa.

Clara POPESCU (aproximativ 500 mp)

T

C

P

Cronica Simeriei |Vineri, 13 aprilie 2012

6 Reportaj

Reportaj 7

Mãrmurarii, stãpânii unui munte de piatrã nobilã e trezesc dimineaþa la ora S 5.00 ºi pleacã în munte, acolo unde la altitudini de sute de metri sparg blocuri cu o greutate de câteva sute de tone, indiferent de temperatura de afarã, ploi sau vânt.

Mãrmurarii de la Ruºchiþa, cãci despre ei este vorba, sunt oameni simpli, curajoºi ºi cu suflete mari, pentru cã nici unul dintre ei nu va recunoaºte cât de grea e munca lor. Ei sunt mândri cã lucreazã cu o piatrã nobilã.

o zi la fel „Ncuu avem alta”

Cu toþii ignorã frigul ºi vremea capricioasã din creierii muntelui cunoscut de localnici ca „Dealul lui Ionel”, un loc pitoresc aflat la câþiva kilometri de cel mai apropiat sat- Rusca Montanã-, aºezare rãmasã aproape pustie, dupã ce exploatarea minierã din zonã a fost închisã.

Acasã se întorc abia seara, cãci drumul spre casã este parcurs în mai bine de o

orã, pe un traseu sinuos, de-a lungul muntelui. „Plecãm de acasã la 5 dimineaþa ºi venim aici în carierã, iar acasã ajungem pe la 4 dupã-amiaza, cel

mai devreme. Nici o zi nu seamãnã cu alta, pentru cã mereu avem altceva de fãcut. Azi tai o felie, douã, trei, dintr-un loc, iar mâine cariera care te aºteaptã e alta”, spune unul dintre cei care lucreazã în cariera de la Ruºchiþa. În cariera din inima muntelui lucreazã zeci de oameni calificaþi ºi specializaþi, iar printre ei se numãrã chiar ºi femei. „E viaþã grea aici în marmurã, dar e frumoasã, cãci de carierã suntem legaþi sufleteºte. Nimic nu poate fi comparat cu sentimentul de mãreþie pe care îl are orice mãrmurar care a mai coborât încã o treaptã spre inima carierei, cãci piatra de aici te înnobileazã”, spune un alt mãrmurar.

Cel mai greu este iarna, atunci când apa cu care lucreazã îngheaþã, vântul e puternic, iar drumul spre carierã devine ºi mai anevoios.

Mãrmurarii spun cã cu mulþi ani în urmã „drumul pietrei” din carierã pînã la transformarea în produs finit era prezentat chiar ºi în ghidurile turistice ºi mulþi turiºti veneau la Ruºchiþa.

este 100 de ani de P exploatare cu diferite metode Cariera de la Ruºchiþa este cea mai mare de acest gen din întreaga þarã, iar

ca dimensiuni poate rivaliza cu cariere de prestigiu din Europa. Zãcãmântul de aici a fost exploatat încã de acum 100 de ani ºi nimeni nu mai ºtie cine l-a descoperit cu adevãrat. Progresul tehnologiei, însã, poate fi uºor observat. Pornind de sus, treptele de marmurã au maxim un metru înãlþime, iar pânã jos, blocul de marmurã are muchii de 5-6 metri. Mãrturie stau ºi acum pãrþile exploatate cu unelte care au evoluat de la daltã ºi ciocan, la haveze de înaltã productivitate. „Tehnologia de acum este de tip italianã ºi germanã, iar pânã în urmã cu câþiva ani, exploatarea se fãcea cu o tehnologie ruseascã. „Havezele de acum sunt ca niºte freze pe orizontalã, care taie pe o lungime de 3 metri, urmeazã apoi perforarea unor gãuri verticale cu un perforator, iar prin orificiile create se introduce un fir ce este prevãzut cu bile din diamant industrial, care taie roca longitudinal ºi transversal. Totul se face cu jeturi de apã, care exclud posibilitatea poluãrii cu praf fin de calcar”, afirmã unul din inginerii de la Cariera Veche.

Specialiºtii de aici dezvoltã proiecte ce vizeazã tehnologii unice care nu se regãsesc în nici un manual de specialitate. Una dintre aceste tehnologii este deschiderea de treaptã în contra-front, care pre-

itan Mar a fost înfiinþatã în anul 1994, având ca obiect de activitate prelucrarea, comercializarea, montajul ºi întreþinerea suprafeþelor din piatrã naturalã. În anul 1998, cu sprijinul Fondului Româno-American pentru Investiþii, Titan Mar a achiziþionat pachetul majoritar de acþiuni de la MARMOSIM Simeria, cea mai importantã companie în domeniul extracþiei ºi prelucrãrii rocilor ornamentale. TITAN MAR-MARMOSIM deþine mai multe cariere, în care se exploateazã marmurã, calcar, granit, travertin ºi andezit. Între acestea, se evidenþiazã carierele Ruºchiþa, cea mai mare rezervã de piatrã naturalã aflatã în exploatare din România. Cele douã cariere - Ruºchiþa, Cariera Veche ºi Cariera Nouã - cuprind doi munþi. Rezerva de marmurã a acestor cariere a fost estimatã la peste 1,8 milioane metri cubi. Activitatea de producþie se realizeazã în Bucureºti ºi Simeria. Majoritatea producþiei este destinatã exportului.

Cercul Militar National- reconditionare supune exploatarea din douã pãrþi simulâteva din lucrãrile publice din (700 mp) tan. O alta este ºi cea care vizeazã exeRomânia

Directia Regionala Vamala - Sediu cuþia unei galerii în muntele de marmurã.

Aeroportul Otopeni - Aripa noua; Constanta; furnizare material si montaj (aproxiReprezentanþii de la Marmosim, cei furnizare material si montaj (aproximativ 2700 mativ 1200 mp) care asigurã prelucrarea de excepþie a mp) Filiala Distributie Electrica - Bucuresti; pietrei, spun cã în timp au fost mai mult Banca Comerciala “Ion Tiriac” furnizare material si montaj (aproximativ 9000 interesaþi de calitate ºi nu de cantitate.

Bucuresti, Filiala 13 Septembrie, Filiala Traian; mp) Toate acestea se datoreazã unei discipline furnizare material si montaj (aproximativ 800 Ministerul Industriei si Resurselor; tehnologice, maturitãþii la care a ajuns mp) furnizare material (aproximativ 2700 mp) in cariera ºi dotãrilor de ultimã orã în ce Banca Romana pentru Dezvoltare - Filiala faza I priveºte exploatarea ºi prelucrarea pietrei. Vasile Conta Bucuresti; furnizare material Palatul Parlamentului; furnizare material si (aproximativ 630 mp) montaj (aproximativ 1.800 mp) BCR - Rosiori de Vede; furnizare material iaþa internã – exigentã

Parchetul General; furnizare material si (aproximativ 1400 mp) ºi selectivã montaj (aproximativ 1300 mp) Biblioteca Judeteana Constanta; furnizare Atât exportul, cât ºi piaþa de desfacere

Statie Metrou 1 Mai; furnizare de matematerial si montaj (aproximativ 2100 mp) din România a început sã fie conturat rial si montaj (aproximativ 3000 mp) CEC Alba-Iulia - furnizare material si dupã criteriul calitãþii ºi gustului pentru

Statie Metrou Basarab 2; furnizare de montaj (aproximativ 1300 mp) produse naturale. Mai mult, piaþa material (aproximativ 4000 mp) CEC Targu Jiu; furnizare material si monromâneascã a devenit, conform statisti Statie Metrou - Gara de Nord 2; furnizare taj (aproximativ 2.000 mp) cilor, extrem de exigentã în ultimii ani. de material (aproximativ 7000 mp) Centrul Financiar Bancar Sibiu Pe de altã parte, marmura de la

Statie Metrou - Grivita; furnizare de mateBANCPOST; furnizare material (aproximativ cariera Ruºchiþa, prelucratã la Simeria a rial (aproximativ 3000 mp) 1400 mp) cucerit pieþe internaþionale exigente cum

Statie Metrou - Gorjului 2; furnizare mate Centrul Financiar Bancar Sibiu CEC; ar fi Arabia Sauditã, Emiratele Arabe riale si montaj (aproximativ 4.200 mp) furnizare material si montaj (aproximativ Unite, Siria, Egipt, Germania, Austria,

Transgaz Medias; furnizare materiale si 7000 mp) Belgia, Olanda, Italia, ajungând chiar montaj (aproximativ 4.000 mp) Centrul Financiar Bancar Sibiu ROMTpînã în Japonia.

Tribunalul Bucuresti; furnizare materiale si ELECOM; furnizare material (aproximativ Vilele de categoria A din Palm Island, montaj (aproximativ 15.000 mp) 2000 mp) insula în forma de palmier de lângã

Vama Vaslui; furnizare materiale si montaj Centrul Financiar Bancar Sibiu sediul Dubai, în golful arab, sunt executate cu (aproximativ 700 mp) DGMPS (in lucru); furnizare material si montaj marmurã de Ruºchiþa.

Clara POPESCU (aproximativ 500 mp)

T

C

P

8 Reportaj

Cronica Simeriei |Vineri, 13 aprilie 2012

Spitalul din Simeria renaºte din propria-i cenuºã Un manager care a reuºit sã transforme minusul în plus Simeria, una dintre localitãþile emblematice ale judeþului nostru, este, pe lângã un importat nod feroviar, ºi un loc unde medicina are o vechime de peste 100 de ani. Spitalul General CF Simeria, care se numea Spitalul Cãilor Ferate, a fost construit între anii 1909 ºi 1911, dupã deschiderea oficialã în 1868, a cãii ferate Arad - Alba Iulia, când intrã în Gara Simeria prima locomotivã cu abur.

Unitate sanitarã modestã, Spitalul General CF Simeria a fãcut parte din mozaicul vieþii cotidiene pentru fiecare dintre noi.

Astãzi, însã, dupã mai bine de 2 ani de transformãri radicale, începe, încet dar sigur, sã devinã o instituþie flexibilã, modernã ºi adpatata nevoilor pacienþilor.

Din ianuarie 2010, cu un deficit de aproape un milion de lei, spitalul este preluat de un nou manager, o femeie care îºi spunea atunci doar cã „se poate”. Liliana Stolnicu, cãci despre ea este vorba, reuºeºte sã obþinã dupã un an, un excedent de câteva sute de mii de lei, iar la sfârºitul anului 2011, de peste 500 000 lei.

Redresarea financiarã ºi de imagine a unitãþii spitaliceºti nu este o reþetã a succesului dar poate fi o dovadã a faptului cã un manager ºi echipa lui pot transforma minusul în plus doar cu dãruire ºi implicare.

Spitalul General CF Simeria face parte din cele 15 spitale din reþeaua sanitarã a Ministerului Transporturilor ºi Infrastructurii (MTI), existente în întreaga þarã.

Spitalele din reþeaua MTI oferã aceleaºi servicii ca ºi spitalele din reþeaua Ministerului Sãnãtãþii (MS), cu excepþia faptului cã în aceastã reþea sanitarã existã Comisiile Teritoriale de Siguranþa Circulaþiei a cãror particularitate este datã de faptul cã realizeazã examinãrile ºi avizãrile medicale ºi psihologice ale personalului din transporturi cu responsabilitãþi în siguranþa circulaþiei ºi a navigaþiei.

identificat problemele ºi a distrus „rãul din rãdãcinã”

A

Liliana Stolnicu a fost angajatã în mediul privat, iar preluarea frâielor unui spital înglodat în datorii a constituit o provocare, o experienþã nouã pe care a tratat-o cu maximã responsabilitate. Dupã o evaluare iniþialã a situaþiei spitalului în urma unor misiuni de audit, a identificat principalele puncte slabe, dar ºi principalele oportunitãþi.

Strategia adoptatã pleca astfel de la premise sigure pentru un succes.

A identificat rapid potenþialul Comisiei de Siguranþã a Circulaþiei ca fiind cea mai importantã resursã a spitalului pentru creºterea veniturilor proprii. „Pentru a putea îmbunãtãþi mecanismul de creºtere a veniturilor pe care, prin aceasta comisie, spitalul le putea avea, a fost nevoie de „corectarea” modului ei de funcþionare. Preþurile prac-

ticate erau prea mari, se muncea haotic, iar clientul pierdea foarte mult timp, chiar douã zile, plimbându-se de la o uºã la alta pentru a obþine avizele necesare. Mai mult, în Deva apãruse un concurent, pe aceeaºi linie de muncã, unde lucrurile pãreau cã merg strunã”, povesteºte managerul spitalului din Simeria.

P

unct ochit, punct lovit

Odatã identificatã cauza din care banii nu veneau în spital, managerul a propus Consiliului de Administraþie, iar acesta a aprobat, paºii care trebuiau urmaþi pentru a rentabiliza acest serviciu:

schimabrea componentei Comisiei de Siguranþa Circulaþiei, modificarea preþurilor în raport cu realitatea pieþei ºi cu preþurile concurentei , publicitatea acestei serviciu ºi, de la cinci clienþi pe sãptãmânã, a ajuns ºi la 20 pânã la 40 de zi. „ Un efort care a însemnat „rãzboirea” cu mentalitãþi ºi orgolii, care m-a transformat uneori în agent comercial, dar care a avut un succes garantat: un serviciu al statului conform standardelor de calitate solicitate. Astfel , am obþinut primele venituri, care au fost direcþionate în investiþii”, susþine Liliana Stolnicu. ªi fiindcã s-a pomenit de standarde Spitalul C.F Simeria se poate mândri cu alte reuºite demne de orice mare unitate sanitarã din þarã. Este important sã menþionãm cã , ideea care a cãlãuzit nouã echipã de conducere a spitalului, a fost Calitatea. Fãrã sã li se parã nejustificat pentru o unitate spitaliceascã dintr-un mic oraº, au fãcut eforturi, alãturi de toþi oamenii de aici, medici , asistente medicale ºi personal administrativ deopotrivã, de a implementa

sistemul de controlul managerial intern la nivelul întregii unitãþi, ceea ce înseamnã cã toþi angajaþii cunosc ºi aplicã aceleaºi proceduri de lucru .

Au continuat pe acelaºi principiu al calitatiii ºi al respectului faþã de oameni ºi, poate chiar mai motivaþi acum având în vedere optimizarea condiþiilor de munca din spital , au dus la bun sfârºit certificarea tuturor secþiilor din spital conform standardelor ISO 9001, ISO 14001, OHSAS 18001, un nivel impus atât de legislaþia europeanã cât ºi de cea roamaneasca din domeniul sãnãtãþii. „Pacientul ºi beneficiarul serviciilor spitalului este cel mai important barometru al eforturilor noastre. Poate aceste investiþii nu le resimte încã direct pacientul, dar ele se regãsesc în crestrerea calitãþii actului medical, începând de la aparaturã medicalã utilizatã pânã la protecþia muncii.”, declara directorul medical al spitalului, dr.

Violeta Dobrei.

Aºa cum au început sã construiascã totul pornind de la analiza situaþiei de fapt, tot aºa au considerat ca ºi pentru actul medical corect este nevoie de analize medicale cât mai corecte. Ca urmare , au proiectat, pas cu pas, acreditarea ISO 15189 (RENAR) a laboratorului de analize medicale.

Rezultatul a fost un laborator de analize medicale, cu aparaturã de ultima generaþie, ce corespunde standardelor europene. Investiþie realizatã exclusiv din veniturile proprii ale spitalului.

A

parat „minune”, unic în judeþ

Expertiza din domeniul privat, a managerului, a condus la identificarea unei „niºe” pe piaþa serviciilor medicale din judeþul Hunedoara ºi chiar în zonã. În cursul anului trecut a fost amenajat , la standardele precizate de legislaþia sanitarã în vigoare, cabinetul de balneo-fizioterapie. Elementul de noutate, unicitate ºi specificitate al acestui cabinet este reprezentat de un un aparat care utilizeazã terapia Shokweve ºi trateazã diverse dureri cronice pentru boli care, unele dintre ele, necesitau chiar intervenþii chirurgicale. Aparatul , achiziþionat din fonduri de la MTI – 65.000 de lei , este unic în judeþul Hunedoara, în întreaga þarã existând doar cinci astfel de aparate: în Oradea, Timiºoara, Cluj-Napoca, Bucureºti ºi

Constanþa. Terapia Shokweve este folositã cu succes pentru tratarea durerilor de cãlcâi, genunchi, ºold, spate, umãr ºi nu numai.

Shokweve sau „terapia durerii” este o tehnologie care utilizeazã undele de ºoc pentru a trata durerile cronice ale sitemului musculo-scheletal. Terapia, disponibilã la Spitalul General CF Simeria are la bazã generarea de energie înaltã într-un timp foarte scurt, cu o vitezã care depãºeºte viteza sunetului. Unda de ºoc creeazã presiune asupra þesuturilor afectate, ceea ce duce la creºterea permeabilitãþii celulare, stimulând microcirculaþia ºi metabolismul celular, grãbind vindecarea, precum ºi dizolvarea depunerilor cãlcare. Aceastã procedurã nonchirurgicalã, complet lipsitã de riscuri ºi complicaþii, nu necesitã anestezie sau tratament medicamentos, dureazã maxim cinci minute, iar recuperarea este rapidã. Pentru majoritatea afecþiunilor sunt necesare între trei ºi cinci ºedinþe, cu o pauzã de cinci, pânã la zece zile între ele.

Tratamentul poate fi efectuat numai în urma unui consult de specialitate, iar preþul unei ºedinþe este de 50 de lei, în timp ce în celelalte unitãþi din þarã, care au acest aparat, preþul este cuprins între 100 ºi 150 de lei/ºedinþa.

roiecte de viitor , pasi catre un spital modernizat

P

Dacã pentru a rentabiliza spitalul s-a analizat istoria acestuia ºi s-au îmbunãtãþit unele servicii, nu poate sã nu aibã ºi planuri de viitor. Aºadar, managerul ne-a explicat cã în perioada 2012 2014 , prin îmbunatãþirile de care va beneficia , spitalul va deveni un reper pentru reþeaua sanitarã din judeþ ºi chair din zonã.

Pânã în acest moment, s-a depus deja documentaþia la Autoritatea Naþionalã pentru Reglementarea ºi ºi Monitorizarea Achiziþiilor Publice (ANRMAP) pentru a se demara reparaþia capitalã a Ambulatoriului de specialitate, conform standardelor de acreditare, investiþie ce se va face din veniturile proprii ale unitãþii medicale. Orice investiþie este fãrã sens dacã nu asigura spitalului încã o ancorã pentru acreditarea mult doritã. Optimizarea activitãþii cadrelor medicale, îmbunãtãþirea condiþiilor hoteliere pentru pacienþii internaþi în spital, precum ºi reducerea timpului pentru alte

activitãþi administrative este condiþionatã de instalarea unui lift exterior ºi de reabilitarea secþiilor din spital. . „În maxim o lunã, caietul de sarcini va fi trimis la ANRMAP, ºi în varã speram sã demarãm lucrãrile de construcþie ºi montaj ale unui lift exterior, care va avea o capacitate de 18 persoane, iar valoarea investiþiei va fi de aproximativ 500.000 de lei”, a mai precizat Liliana Stolnicu.

Aceastã femeie care nu este medic ,dar gândeºte mereu la „drãmuirea” puþinului venit din sãnãtate nu a rãmas indiferentã la absorbþia fondurilor europene , ca o posibilitate financiarã consistenta pentru atingerea obiectivelor de investiþii. Astfel, Liliana Stolnicu ne prezintã un proiect deja depus de spital :„Am înscris în competiþia gestionatã de Mininisterul Comunicaþiilor ºi Societãþii Informaþionale un proiect în parteneriat cu alte douã spitale din reþeaua MTI, Spitalul Clinic CF 2 ºi Spitalul General CF Paºcani, care vizeazã informatizarea totalã a spitalului, proiect în valoare de peste un milion de euro. A trecut de primele douã etape de evaluare ºi sperãm cã, în toamna acestui an, sã semnãm contractul ºi sã reuºim implementarea acestui proiect.” Practic, vor fi create fiºele electronice ale pacienþilor care pot fi accesate de cãtre medicii specialiºti sau de familie, precum ºi de cãtre personalul de specialitate ce deserveºte cabinetele acestora, spitalele ºi centrele medicale publice sau private. De asemenea, permite utilizarea de date dinamice spre deosebire de informaþiile care au suport hârtia ºi care se pot pierde sau degrada. Acest program oferã managementului instituþiei un instrument eficient pentru asistarea deciziilor într-un mod rapid ºi eficient, prin optimizarea costurilor ºi a utilizãrii resurselor (bani, timp, personal) – atât la nivel de cetãþean, cât ºi la nivel de instituþie.

Sunt prea multe idei ºi iniþiative pentru a fi povestite în cuvinte puþine. Ceea ce rãmâne demn de luat în seama este devotamentul acestei femei , implicarea sa totalã dar ºi sinceritatea uluitoare „ Este dificil, este obositor, uneori dezamãgitor. Nu este doar rezultatul meu, ci al echipei din spital: medici excepþionali, asitente medicale dedicate ºi personal de suport capabil de efort prelungit.” , încheie managerul spitalului povestea.

Cãtãlina POPA POPA

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 13 aprilie 2012

Legea care obligã cetãþenii Dorin Gligor: “Mã bucur la vot sub ameninþarea amenzilor cã la Simeria susþinem un a trecut de Senat care te obligã sã ieºi la om ca Vasile Hriþac” vot a trecut tacit de Senat ºi L egea

lasa politicã din România are nevoie de o înnoire, de oameni care au fãcut performanþã în domeniul lor de activitate, de oameni cu o moralitate ºi cu o conduitã ireprosabilã, este de pãrere preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor.

C

“Mã bucur cã la Simeria susþinem un asemenea om: Vasile Hriþac! Lege ºi ordine, respect pentru familie, credinþa în Dumnezeu, pricepere - prin votul simerienilor ºi le va pune în slujba lor!

Simeria ºi simerienii au nevoie de altã muncã la Primãrie, de alt stil de a conduce, de a dezvolta comunitatea: pentru cã astãzi, din pãcate, cuvântul de ordine la Simeria este STAGNAREA! ªi asta o demonstreazã inflaþia de candidaþi care vin din zona politica a celor ce administreaza, astãzi, prin vorbe goale,

prevede pedepse de la amendã ºi tãierea unor indemnizaþii pânã la scoaterea de pe listele electorale a celor care nu voteazã.

Proiectul Legii votului obligatoriu a fost propusã de deputaþii Tudor Ciuhodaru (UNPR) ºi Mircia Giurgiu (independent).

Proiectul a fost adoptat în mod tacit, urmând sã intre în dezbaterea Camerei Deputaþilor, forul decizional.

Potrivit proiectului, cel care se decide sã nu voteze la un scrutin riscã o amendã de 1.000 de lei. Apoi, la a doua abatere, o nouã amendã ºi restricþionarea accesului la facilitãþi

Simeria”, declarã Dorin Gligor.

Vasile Hriþac este candidatul USP la funcþia de primar al oraºului Simeria ºi singurul care, prin proiectele pe care le are, poate sã creascã nivelul de trai al simerienilor. “Lângã noi se naºte autostrada! ªi astea nu sunt vorbe goale! Nu e o poveste!

Noi facem asta! Se nasc oportunitãþi uriaºe, atât pentru Simeria, cât ºi pentru Deva! Iatã, avem obiective comune!

ªi trebuie sã mergem în echipã pe obiective comune, pe dezvoltarea comunitãþilor noastre!

Am vazut proiectele lui Vasile, îl cunosc ºi pot sã vã spun un singur lucru: sunt mândru cã putem susþine un asemenea candidat ºi simerienii vor fi mândrii cu un asemenea primar!

Succes Vasile!

Succes simerienilor!”, a conchis Dorin Gligor.

Marius MITRACHE

USL va propune în plenul Parlamentului un nou vot, pentru uninominalul simplu USL va propune în plenul Parlamentului un nou vot, pentru uninominalul simplu, a anunþat Victor Ponta, copreºedintele USL .

Potrivit lui Victor Ponta USL va continua sã susþinã formula alegerii parlamentarilor prin vot majoritar în colegii uninominale, similar alegerii primarilor.

fiscale, ajutoare ºi indemnizaþii acordate de statul român. La a treia abatere, amenda se aplicã din nou, doar cã acum românul care nu voteazã va primi interdicþie sã mai voteze vreodatã.

Pentru cei care nu se aflã în localitatea de domiciliu în ziua votului, proiectul celor doi dã posibilitatea votului pe liste electorale speciale, iar cei care nu au chef sã-ºi dea votul niciunuia dintre candidaþi vor putea sã exercite un vot negativ, adicã “împotriva” tuturor candidaþilor.

Legea a fost adoptatã de cãtre Senat în pofida punctului de vedere negativ al Guvernului, care a transmis cã exercitarea votului este un drept, nu o obligaþie, conform Constituþiei. În plus, sancþiunea ºtergerii din listele electorale ar fi neconstituþionalã.

”Îi vom îndemna ºi pe parlamentarii PDL sã voteze la fel, pentru a demonstra cã ºi ei susþin aceastã formulã de vot. Daca intenþiile celor douã formatiuni se concretizeazã, vom avea în final o lege cu vot uninominal pentru alegerile parlamentare”.

Comisia de cod electoral a adoptat prin consens, propunerea privind sistemul de vot uninominal mixt, astfel încât jumãtate din colegii sã fie adoptate prin vot uninominal majoritar ºi jumãtate pe o listã de compensare, a anunþat preºedintele comisiei, Sulfina Barbu.

Barbu a precizat, dupã ºedinþa Comisiei de cod electoral, cã acest sistem de vot mixt a întrunit 13 voturi „pentru”, fiind realizat un

compromis, deoarece toate celelalte propuneri, cum ar fi sistemul uninominal pur sau sistemul de vot actual, nu au întrunit numãrul de voturi. „În Comisia de cod electoral, în cele douã ore de ºedinþã, grupurile parlamentare au adoptat prin consens propunerea de vot mixt, jumãtate din colegii sã fie adoptate prin uninominal majoritar ºi jumãtate sã fie adoptate pe o listã de compensare pe care vom vedea cu ce propuneri vin cei de la Autoritatea Electoralã permanentã”, a afirmat Sulfina Barbu.

Ea a arãtat cã PDL ºi USL au susþinut varianta de vot uninominal majoritar, dar cã cei de la UDMR ºi minoritãþi nu au fost de acord cu aceastã variantã.

Familia – în centrul manifestãrilor celei de-a III-a ediþie a Zilelor Maghiare din judeþul Hunedoara

Maghiarii din judeþul Hunedoara se pregãtesc de sãrbãtoare ea de-a III-a ediþie a Zilelor Maghiare din C judeþul Hunedoara se va desfãºura în perioada 28 aprilie - 6 mai, iar, în acest an, manifestãrile vor fi dedicate familiei. ”Scopul nostru este consolidarea dialogului interetnic ºi a toleranþei, dar ºi promovarea artei, culturii ºi tradiþiilor maghiare. (...) Hunedoara este un judeþ cu un profund caracter multicultural, iar noi, maghiarii, suntem parte integrantã a acestuia, a valorilor culturale din acest judeþ. Consider cã un câºtig al Zilelor Maghiare este apropierea tot mai mare dintre comunitãþi, dintre oameni. Cu ocazia primelor douã ediþii, sãrbãtoarea a fost deschisã tuturor, la fel cum se va întâmpla ºi în acest an. (...) Dorim sã ne facem cunoscuþi ºi sã contribuim la relansarea culturalã al judeþului Hunedoara” a declarat Babos Aranka, preºedintele Organizaþiei Municipale Hunedoara a UDMR. Babos Aranka a amintit faptul cã, anul trecut, Zilele Maghiare

din judeþul Hunedoara s-au desfãºurat în 20 de localitãþi, iar la manifestãri au participat aproape 8.000 de persoane. În opinia sa, amploarea ºi ecourile manifestãrilor au demonstrat încã odatã vitalitatea comunitãþii maghiare din Hunedoara ºi faptul cã aceasta, deºi este redusã ca pondere din totalul populaþiei judeþului, are încã multe valori de împãrtãºit. ”Considerãm cã mediul familiei ºi educaþia venitã din familie sunt elementele care contribuie în cea mai mare mãsurã la pãstrarea identitãþii ºi culturii noastre. De aceea, dorim sã promovãm spiritul familiei prin evenimente ºi programe destinate familiilor. Vom accentua importanta acesteia ºi vom informa, conºtientiza ºi pregãti tinerii care doresc sã întemeieze o familie. Familia este locul unde ar trebui sã ne simþim ocrotiþi ºi în siguranþã, iar de acest sentiment, cu toþii, avem nevoie”, a declarat, la rândul sãu, medicul Bende Barna, unul dintre organizatori, cu privire la faptul cã familia va fi tema centralã a evenimentelor din cadrul Zilelor

Maghiare din judeþul Hunedoara.

Cu acest prilej, curtea Castelului Corvinilor va gãzdui un concert susþinut de trupã REPUBLIC din Ungaria, vor avea loc expoziþii de graficã ºi pictura, lansãri de carte ºi eveni-

mente literare, spectacole de teatru susþinute de Teatrul de Stradã din Budapesta, dansuri populare, excursii tematice în judeþ, simpozioane ºtiinþifice, proiecþii de filme vechi, meºteºuguri tradiþionale etc.

”Parteneri importanþi sunt ºcolile din judeþ ºi bisericile, cu ajutorul cãrora reuºim sã promovãm valori cu adevãrat importante, cum ar fi credinþa, bunul simþ, corectitudinea, etc.

Prin implicarea elevilor de la Grupul ªcolar „Teglas Gabor”, promovãm voluntariatul, iar copiii vor avea posibilitatea de a învãþa lucruri practice legate de organizare, vor avea parte de o lecþie practicã pentru viaþa” , a adãugat Kocsis Attila, directorul Grupului ªcolar „Teglas Gabor”. ”Zilele Maghiare sunt organizate de UDMR ºi Asociaþia Tinerilor Maghiari din Judeþul Hunedoara, implicate fiind ºi alte 17 organizaþii ºi asociaþii nonprofit din judeþ. La aceste evenimente sunt invitate personalitãþi marcante din UDMR”, a precizat Burjan Gergely, vicepreºedintele politic al Organizaþiei Judeþene Hunedoara a UDMR. La evenimentele maghiarilor din Hunedoara, mai exact în 4 mai va fi prezent ºi vicepremierul Marko Bela, care va participa, la Hunedoara, la o lansare de carte.

10 Fapt divers

Cronica Simeriei |Vineri, 13 aprilie 2012

Drob de miel cu verdeaþã

Ciorba de miel Timp de preparare: 1 ora

Ingrediente: Cap ºi mãruntaie de miel, morcov ºi pãtrunjel cca 250 g, o ceapã de mãrime mijlocie, o lingurã orez, borº, zeamasau sare de lãmâie sau oþet, un gãlbenuº, 100 ml smântânã sau iaurt, sare, tarhon, leuºtean.

Mod de preparare: Pentru o ciorbã de 3-4 l, este suficient capul, dacã acesta este întreg, cu puþin gât ºi capetele osoase ale pulpelor, sau circa 1/2 kg altã carne cu mai mult os (piept).Capul întreg cu 1/3 din gât, plus capetele osoase ale pulpelor se pun într-o oalã cu 2 l apã rece ºi se lasã la o parte 15 minute, ca sã se dizolve substanþele hrãnitoare care vor da gust ºi aroma ciorbei. În acest timp, zarzavatul ºi ceapã, râse prin

razãtoarea cu gãuri mari, se cãlesc 2 minute, cu 2 linguri de untdelemn, într-o oalã de 5-6 l, amestecând mereu; apoi se adãugã carnea cu apã în care a stat ºi o linguriþã de sare. Se firbe 50-60 minute; se adãugã apoi orezul, se amestecã bine ca sã nu se lipeascã de fundul oalei ºi se lasa sã fiarbã încã 20 minute. Se acreºte, dupã gust, cu borº sau cu altã substanþa acrã, completând lichidul pânã la circa 3 l sau mai mult, dacã ciorba este prea deasã, lãsând sã mai fiarbã câteva clocote. Carnea se scoate de pe oase ºi se adãugã în ciorbã.

Pentru aromã este indicat tarhonul, sau leuºteanul. Când este complet gata, se mai sãreazã dupã gust. Dacã se pregãteºte ciorba în cantitate mai mare se pun ºi mãruntaie. Plãmânii se taie bucãþi cât se poate de mici ,rinichiul se taie în bucãþele, ca sã poatã intra apa în canale ºi sã le spele bine. Ficatul se taie în bucãþi mici ºi se adãugã în ciorbã, când toate sunt fierte (se fierbenumai 5 minute, ca sã nu se întãreascã). Din cap ºi mãruntaie, se pot pregãti circa 8 l ciorba; se mãresc cantitãþile celorlalte ingrediente proporþional cu cantitatea de ciorbã, procedând exact ca mai sus.

Înnobileazã aromele mâncãrurilor de sãrbãtoare.

Vinuri bune pentru masa de Paºte Ce-ar fi masa de Paºte fãrã un pahar de vin care sã complimenteze mâncarea ºi sã antreneze simþurile? Te învãþãm sã alegi cele mai bune licori care sã se potriveascã perfect cu fripturã de miel ºi prãjituri.

Alege doar unul sau douã vinuri care sã meargã din plin cu bogãþia de arome pe care le vei aºeza pe masa de sãrbãtoare. ªi pentru cã vedetele vor fi fripturile de miel, cozonacii ºi ouãle roºii, nu îþi va fi greu sã alegi între un soi de vin roºu pentru masã ºi unul de vin dulce pentru deºert.

Un pahar de vin

roºu pentru mielul rumenit Cunoscãtorii ºtiu regulã care spune cã vinul roºu se potriveºte cu felurile de mâncare din carne roºie. Cu cât e mai grea mâncarea, cu atât e mai sec vinul.

Astfel, lista de vinuri pentru mesele de Paºte trebuie sã conþinã ºi o sticlã de Cabernet Sauvignon, Merlot sau Pinot Noir.

Un pahar de vin alb pentru friptura de curcan Dacã anul acesta ai înlocuit mielul cu carnea de curcan, atunci ºi vinul pentru felul principal trebuie sã se schimbe. Cãrnurile de

pasãre cer un vin alb sec ºi nu ai sã dai greº dacã alegi un Sauvignon Blanc.

Vinuri aromate pentru desert Finalul mesei ºi momentul deºertului poate sã cearã o nouã sticlã de vin. Nu trebuie sã serveºti ºampanie, aceasta nu se va potrivi neapãrat cu deºerturile foarte dulci. Poþi încerca vinuri aromate ºi dulci naturale cum sunt Tãmâioasa, Busuioaca sau Muscatul. Se potrivesc ºi cu prãjiturile ºi cu fructele. Dacã aþi servit deja cafeaua, dupã ea puteþi sã turnaþi în pahare un vin ars sau un lichior.

Timp de preparare: 1 orã (complexitate medie) Ingrediente: mãruntaie de miel ºi prapurele de miel 3-4 cepe 6-7 ouã verdeaþa ceapã verde multã sare piper miez de franzela înmuiat în lapte Mod de preparare: Mãruntaiele se spalã, se taie bucãþele, se prãjesc sau se fierb în apã clocotitã cu sare, iar apoi se toacã mãrunt sau se dau prin maºina de tocat carne. Se amestecã cu ceapã înãbuºitã, verdeaþã toccata mãrunt, miezul de franzela înmuiat în lapte. Din

cele 7 ouã, 3 se fierb tare ºi se toacã, sau se dau prin maºina, iar celelalte 4 ouã se amestecã bine cu compoziþia, se pune sare ºi piper. Se aranjeazã prapurele într-o tavã unsã cu unt, dupã ce a fost þinut mai întâi în apã cãlduþã ca sã se desfacã ºi sã-i iasã tot sângele. Se pune

compoziþia la mijloc, se niveleazã ºi se acoperã cu marginile prapurelui. Se unge cu grãsime pe deasupra ºi se dã la cuptor cu o jumãtate de orã înainte de a servi masa, dacã se serveºte cald. Dacã se serveºte ca ºi aperitiv, se poate servi rece, stropindu-se cu zeamã de lãmâie.

Friptura de miel

Marinata 2 linguri cu vârf muºtar cu seminþe 3 cãþei usturoi 3 fire cimbru 1 fir rozmarin 8 fileuri anºoa în ulei de mãsline coajã de la 1 lãmâie 2 linguri suc lãmâie 2 linguri sos de soia 2 linguri ulei mãsline piper Preparare 1. Mixaþi în blender toate ingredientele pentru marinata (de la verdeþuri rupeþi frunzuliþele de pe tulpinã), pânã obþineþi o pastã. * nu se pune sare în marinata deoarece anºoa ºi sosul de soia sunt suficient de sãrate 2. În pulpa de miel spãlatã ºi uscatã bine cu ºerveþele faceþi incizii cu un cuþit bine ascuþit ºi introduceþi felii de usturoi.

3. Frecaþi apoi pulpa pe ambele pãrþi cu pastã obþinutã. Deasupra sã fie un strat

generos de marinata. Puneþi pulpa într-un bol ºi acoperiþi cu o folie. Aveþi grijã, folia sã nu atingã suprafaþa cãrnii ca sã nu strice crustã, de aceea e bine sã folosiþi un bol! Daþi la frigider minim 4 ore.

4. Scoateþi pulpa ºi lãsaþi jumãtate de orã afarã, sã ajungã la temperatura camerei.

5. O aºezaþi într-o tavã ºi o introduceþi la cuptor la 220C pentru 20 minute.

Coborâþi temparatura la 150C ºi mai lãsaþi 2 ore. Tot la 30 minute stropiþi-o cu sucul din tava 6. Dupã acest timp friptura va fi fãcutã ºi suculentã ºi uºor în sânge doar în jurul osului. Dacã o doriþi mai în sânge scãdeþi timpul de coacere. Acoperiþi fripturã cu folie de aluminiu ºi lãsaþi sã stea 15 minute înainte de a o tãia.

De obicei de Paºti, pregãteam o fripturã de miel în vin roºu cu usturoi, rozmarin ºi cimbru. Anul acesta am dorit sã schimb, sã încerc ºi altceva aºa cã am folosit o reþetã uºor modificatã de aici ºi rezultatul a fost peste aºteptãri. Friptura a ieºit suculenta, gustoasã ºi nu în ultimul rând foarte arãtoasã. O fripturã demnã sã stea pe masa mea de Paºti.

Am servit-o doar cu un sos simplu fãcut din iaurt gras amestecat cu multã ceapã verde ºi pãtrunjel tocat. ªi un pahar de vin roºu sec... Vã recomand ºi alte douã sosuri lângã aceastã fripturã: tzatziki ºi chimichurri.

Ingrediente: pulpa de miel cu os (1.6 kg) 3 cãþei usturoi

* nu uitaþi sã ajustaþi timpul de coacere în funcþie de greutatea pulpei, a mea avea 1.6 kg

Pasca cu brânzã dulce de vaci Timp de preparare (dulciuri): 60 minute (complexitate medie) Ingrediente: (Pentru reþeta Pasca cu brânzã dulce de vaci) · 500 g faina · 3 ouã · 125 g zahãr · 100 g unt · 4 linguri de ulei · 250 ml lapte · 50 g drojdie · esenþe ºi mirosuri Umpluturã: · 500 g brânzã dulce de vaci · 50 g unt moale · 2 gãlbenuºuri · zahãr vanilat · coajã de lãmâie · 200 g zahãr pudrã · 1 lingura de gris · 2 linguri de fãinã · stafide · 3 linguri de smântânã

Mod de preparare: pasca cu brânzã dulce de vaci 1. Pentru aluat se înmoaie drojdia în puþin lapte cãlduþ ºi un praf de sare .

2. Se opãresc 3-4 linguri de fainã cu 4-5 linguri de lapte clocotit ºi se lasa sã se rãceascã.

3. Când este rece se amestecã cu drojdia ºi se pune la dospit.

4. Între timp restul de lapte se încãlzeºte, se adãugã zahãrul, mirosurile, ouãle bãtute bine ºi uleiul.

5. Când drojdia s-a dospit se pune în fãinã, se dauga laptele ºi se începe frãmântatul.

6. Pentru a frãmânta mai uºor se topeºte untul ºi, în timp ce frãmântãm, se stopesc mâinile cu unt, pânã se terminã untul.

7. Se lasã la dospit cam 40 de minute (la cãldurã).

8. Pentru umpluturã se amestecã brânzã cu untul moale, gãlbenuºurile,

sarea, zahãrul vanilat, coajã de lãmâie, zahãrul pudrã, griºul, fainã, smântâna ºi stafidele.

9. Când aluatul s-a dospit se ia o bucatã mai micã din care se face o împletiturã cât forma rotundã în care se coace pascã.

10. Se pune aluatul în formã, pe margini se pune împletitura ºi se mai lasa la dospit timp de 40-50 de minute.

11.Când este gata se adãugã în mijloc umpluturã, se unge cu ou ºi se dã la cuptor, la foc potrivit, aproximativ o orã.

Credintã 11

Cronica Simeriei |Vineri, 13 aprilie 2012

Iubiþi credincioºi, Valoarea ºi semnificaþia profundã a acestei vestiri, care rãsunã în binecuvântata noapte a Sfintelor Paºti, poate fi înþeleasã cu adevãrat doar de cei care, prin mila (harul) lui Dumnezeu, s-au ridicat (deºteptat) din moartea pãcatului.

Fãrã Învierea Mântuitorului, viaþa ºi condiþia pãmânteascã a omului sunt o mare zãdãrnicie ºi un vis amãgitor ce stã permanent sub semnul întrebãrii: la ce folosesc alergãturile vieþii ºi la ce bunã viaþa ca atare, dacã moartea are ultimul cuvânt în rostirea existenþei? Învierea Mântuitorului este rãspunsul lui Dumnezeu care pune în rost ºi dã sens lumii ºi vieþii!

Mi-am ales ca temã de meditaþie în Cuvântul pastoral din acest an ideea cã Dumnezeul nostru este Dumnezeul Învierii, un Dumnezeu care-ªi subordoneazã prezenþa ºi lucrarea Sa în lume lucrãrii de înviere a fiecãrui om în parte.

Cei care nu înþeleg faptul cã în spatele a tot ceea ce ni se întâmplã în viaþã stã efortul lui Dumnezeu de a ne recupera pe fiecare în perspectiva Învierii, aceia se vor sminti ºi se vor dezamãgi de Dumnezeu.

Mediocrii, superficialii, nu înþeleg taina Învierii lui Hristos ºi se smintesc de Dumezeu pentru cã nu înþeleg cã viaþa pãmânteascã trebuie sã fie o permanentã deprindere cu Învierea.

Iatã câteva situaþii în care noi putem deveni superficiali ºi mediocri, smintindu-ne de lucrarea ºi prezenþa lui Dumnezeu în viaþa noastrã.

Uneori suntem ispitiþi sã sesizãm viaþa pãmânteascã doar sub aspectul ei de trecere ºi de ducere înspre moarte. Alipiþi pãtimaº de ziua ce se scurge, suntem confiscaþi de perspectiva cã viaþa s-ar împuþina în noi pe mãsura trecerii anilor.

Dumnezeieºtii Pãrinþi subliniazã faptul cã unicul pãcat sub soare e acela de a nu cunoaºte harul Învierii, de a nu ºti, dupã spusa Sfântului Apostol Pavel, cã deºi vasul nostru de lut, cortul acesta pãmântesc se sfãrâmã, totuºi în el purtãm comoara veºniciei, harul Învierii! Uitãm cã de la momentul botezului în faþa noastrã ºi la capãtul vieþii pãmânteºti stã nu moartea, ci Învierea. Mormântul însuºi devine o tainicã Bisericã la umbra Crucii, o trecere a trupului spre nemurire! În grai de poezie, Magda Isanos sesiza cã atâta vreme cât nu privim spre cer, cã atâta vreme cât umbletele noastre nu sunt o cãlãtorie a iubirii (cu ochii aþintiþi spre Iisus, cum îndeamna „Apostolul neamurilor”), perspectiva existenþei este redusã la sentimentul cã suntem doar muritori: „E-aºa de trist sã cugeþi cã-ntr-o zi,/ Poate chiar mâine, pomii de pe-alee, Acolo unde-i vezi, or sã mai stee/ Voioºi, în vreme ce vom putrezi.

Atâta soare, Doamne, atâta soare/ O sã mai fie-n lume dupã noi; Cortegii de-anotimpuri ºi de ploi,/ Cu pãr din care ºiruie rãcoare… ªi iarba asta o sã mai rãsarã,/ Iar luna tot aºa o sã se plece, Miratã, peste apa care trece./ Noi singuri n-o sã fim a doua oarã. ªi-mi pare-aºa ciudat cã se mai poate/ Gãsi atâta vreme pentru urã, Când viaþa e de-abia o picãturã/ Între minutu-acesta care bate ªi celãlalt ºi-mi pare nenþeles/ ªi trist cã nu privim la cer mai des, Cã nu culegem flori ºi nu zâmbim,/ Noi, care-aºa de repede murim.

(Magda Isanos, Cântare Munþilor, Bucureºti, 1985).

Sã nu uitãm, iubiþi credincioºi, cã atunci când rostim Hristos a Înviat! afirmãm cã nu moartea este sensul ºi capãtul vieþii pãmânteºti, ci, dimpotrivã, nemurirea, iar dureroasa despãrþire a sufletului de trup este taina pe care o

†GURIE, prin harul lui Dumnezeu, Episcop al Devei ºi Hunedoarei, Preacucernicului cler, Preacuviosului cin monahal ºi Dreptmãritorilor creºtini: Sfântã binecuvântare arhiereascã din strãvechea Cetate a Devei!

Hristos a înviat! exprimã troparul Învierii „...Cu moartea pe moarte cãlcând ºi celor din mormânturi viaþã dãruindu-le”. În al doilea rând, noi ne putem dezamãgi de Dumnezeu atunci când suntem ispitiþi sã-L cãutãm nu pe Dumnezeul mângâierilor, ci mângâierile pe care Dumnezeu ni le poate dãrui. Prin cãderile noastre în pãcat, credinþa noastrã se împuþineazã, iar înþelegerea minþii devine superficialã ºi astfel noi încercãm sã-L subordonãm pe Dumnezeu, cerându-I sã ne împlineascã voile noastre pãtimaºe. Bunãoarã, mulþimea, care la praznicul Floriilor L-a întâmpinat cu „Osana!” pe Mântuitorul, s-a dezamãgit de El atunci când Domnul nu le-a împlinit dorinþa de a-L vedea ca pe un Mesia politic, eliberator nu de moarte, ci de nedreptãþile sociale ºi istorice. Smintitã fiind de o mediocrã înþelegere a lui Hristos, mulþimea adunatã la Florii va cere cu îndârjire în curtea lui Pilat: „Rãstigneºte-L!”, „Rãstigneºte-L!”. ªi noi putem fi vizaþi de aceastã mediocrã atitudine faþã Hristos Domnul, atunci când nu dorim sã ne schimbãm dupã chipul lui Dumnezeu, ci sã-L schimbãm pe Dumnezeu dupã mãsura intereselor noastre pãtimaºe. Acesta este unul dintre mesajele esenþiale ale Zilei Învierii: nu Dumnezeu trebuie sã facã ceea ce noi dorim, ci noi trebuie sã învãþãm sã facem ceea ce Dumnezeu doreºte. Doar aºa vom putea ieºi din mãsurile înþelegerii noastre mediocre despre lucrarea lui Dumnezeu în lume. Sã ne deprindem a ne lãsa pânã la abandon în mâinile lui Dumnezeu, pentru cã doar aºa vom dobândi Învierea vieþii noastre! În neîntrecute stihuri de rugã, poetul creºtin al românilor, Traian Dorz, scria în acest sens: „O, iartã-mi, Te rog, Doamne, atâtea rugãciuni, Prin care-Þi cer doar pâine ºi pazã ºi minuni!

Cãci am fãcut din Tine, adesea, robul meu: Nu eu s-ascult de Tine, ci Tu de ce spun eu! În loc sã vreau eu, Doamne, sã fie voia Ta, Îþi cer ºi-Þi cer într-una, sã faci Tu voia mea; Îþi cer s-alungi necazul, sã nu-mi trimiþi ce vrei, Ci sã-mi slujeºti în toate, sã-mi dai, sã-mi dai, sã-mi dai...

Gândindu-mã cã, dacã Îþi cânt ºi Te slãvesc, Am dreptul de a-Þi cere sã faci tot ce doresc.

O, iartã-mi felu’acesta nebun de-a mã ruga, ªi-nvaþã-mã ca, altfel, sã stau în faþa Ta. Nu tot cerându-Þi Þie, sã fii Tu robul meu, Ci Tu cerându-mi mie, iar robul sã fiu eu.

Sã înþeleg cã felul cel bun de-a mã ruga E sã doresc ca-n toate, sã fie voia Ta!” Aºadar, adevãrata rugãciune este „Doamne, fie voia Ta!”. Când nu ne rugãm astfel, când nu suntem în stare sã ne abandonãm în braþele Lui dumnezeieºti, obligãm iubirea covârºitoare a lui Dumnezeu sã ne judece ºi sã ne poarte prin încercãri, pentru a ne desprinde din amãgirile în care trãim.

duiascã miºcãrile necuvenite ale minþii, ci ca sã se facã ºi mai rele, ducând la împlinire pornirea cea rea prin primirea ajutorului lui Dumnezeu. Fiindcã acela este necãjit, iar inima mea e rãuvoitoare, Loveºte-l, îi spune el lui Dumnezeu.

Numai cã nu strigã: Însuºeºte-Þi patima mea sau sã treacã rãutatea mea la Tine! Îl roagã sã Se facã pãrtaº al furiei sale”.

Toþi aceºtia nu înalþã lui Dumnezeu rugãciuni ca sã scape de boala ce-i stãpâneºte, ci ca boala lor sã se desãvârºeascã în fapte. Iar când Dumnezeu nu le ascultã cererea, se smintesc ºi se dezamãgesc, neºtiind cã nu Dumnezeu este pricina nefericirii lor, ci viaþa lor pãtimaºã!

Dreptmãritori creºtini,

Atunci când Dumnezeu pare a ne dezamãgi aºteptãrile, sã ne aducem aminte cã El ºtie care este adevãratul bine ce ni se cuvine1. În acest sens, Mântuitorul a dezamãgit cererea tâlharului de pe Cruce, care I-a cerut Domnului sã Se coboare de pe lemnul rãstignirii ºi sã Se izbãveascã ºi pe El ºi pe ei. Tâlharul avea o gândire rezumatã la viaþa imediatã. El voia o minune de care sã profite, neintuind cã avea negândita ºansã de a sta alãturi de Dumnezeu pe Cruce, pentru a se coborî prin ea (nu de pe ea) într-o viaþã ce nu mai putea fi pusã sub semnul întrebãrii legate de tragedia morþii.

Mântuitorul a preferat sã-i dezamãgeascã aºteptãrile, pentru a nu ne amãgi pe noi pe toþi. Prin Crucea Învierii Sale, El ne-a dat puterea de a coborî ºi noi, prin crucile pe care suntem þintuiþi, într-un fel sau altul, într-o viaþã înviatã din orice suferinþã ºi din orice iad.

Iubiþi fraþi ºi surori, De Dumnezeu se mai smintesc ºi cei cu viaþa stricatã ºi pervertitã pânã la mãsurile diavoleºti. Aceºtia Îi cer lui Dumnezeu sã Se facã slujitor al patimilor lor. Se spune cã, odatã, au mers la un împãrat cel mai mare zgârcit ºi cel mai mare invidios de pe pãmânt. Zgârcitul ºi invidiosul în faþa împãratului! Iar împãratul le-a fãcut urmãtoarea propunere: „Unul dintre voi sã-mi cearã orice va voi, dar sã ºtie cã imediat celuilalt, care n-a cerut, îi voi da dublu!” Cei doi s-au frãmântat mult. Zgârcitul nu putea suporta gândul cã celãlalt va primi dublu faþã de el. Invidiosul, la rândul lui, se zbuciuma în sinea lui zicând:„Cum voi putea suporta sã ºtiu cã el va avea dublu faþã de mine?”. Aºa cã nu se puteau nicicum hotãrî. Pânã la urmã, invidiosului i-a venit o idee ce i s-a pãrut salvatoare: „Slãvite împãrate! M-am hotãrât eu sã cer ceva!”. „Prietenul tãu va primi dublu faþã de tine” îl avertizã împãratul. „Da, Doamne! Îþi cer ca mie sã-mi scoþi un ochi, iar lui sã îi scoþi pe amândoi”. Sfântul Grigorie de Nyssa sublinia în acest sens : „Cel ce se foloseºte de rugãciune ca un lipsit de minte nu se ridicã la înãlþimea Celui ce Se dãruieºte pe Sine, ci doreºte ca Acela sã Se coboare la treapta joasã ºi pãmânteascã a poftei sale. ªi, din acest motiv, Îi înfãþiºeazã Celui Ce vede în inimi pornirile sale pãtimaºe, nu ca sã i se tãmã-

Unul dintre sfinþii iubitori de Dumnezeu exclama privind înspre taina Învierii : „O, Hristoase, care iubeºti pe cei ce Te rãstignesc ºi îi rãstigneºti pe cei ce Te iubesc!”. Iatã un aparent paradox, dar de fapt o profundã lucrare a proniei dumnezeieºti! Hristos Se rãstigneºte dintr-o sfâºietoare iubire pentru cei care-L pironesc pe lemnul Crucii. Pe Golgota este omorâtã moartea rãstignitorilor!

Mielul Jertfit ridicã pãcatele celor care-L jertfesc! „Cãci Dumnezeu aºa a iubit lumea, încât pe Fiul Sãu Cel Unul Nãscut L-a dat, ca oricine crede în El sã nu piarã, ci sã aibã viaþã veºnicã” (Ioan 3,16). Atâta vreme cât rãmânem în pãcate, Hristos va rãmâne pe Cruce.

Iubirea lui Dumnezeu nu poate coborî de pe Altarul Crucii, pentru ca nu cumva vreunul din pãcatele noastre sã rãmânã nepironit ºi nespulberat de biruitoarea Înviere! Acesta este încã unul dintre mesajele fundamentale ale Zilei Pascale: „trecerea de la moarte la Viaþã”.

O, Hristoase, care rãstigneºti pe cei ce Te iubesc! Covârºitoare tainã: Dumnezeu, pe cei care-i gãseºte vrednici îi pune alãturi de El pe Cruce, spre izbãvirea multora! Dumnezeu îºi asociazã pe omul sfânt ºi-l face lucrãtor al Învierii rãstignitorilor. Înþelegem, astfel, de ce Dumnezeu i-a rãstignit pe atâþia în temniþele ºi în gulagurile istoriei: pentru cã i-a trimis în cãutarea ºi spre Învierea oii celei pierdute prin hãþiºurile atâtor ideologii totalitariste.

Iatã, aºadar, încã unul dintre darurile fundamentale ale Zilei Învierii: cel ce cunoaºte harul Învierii nu va vedea moartea în veac. Un mare mistic spunea: „Iisus este o ranã de care nu te mai vindeci!” Cine cunoaºte harul Învierii, cine se face una cu dragostea Crucii lui Hristos nu mai poate sã trãiascã indiferent ºi detaºat faþã de tragedia lumii, ce s-a smintit din Dumnezeu.

Vã chem pe toþi, iubiþi credincioºi, sã fiþi adevãraþi fii ai Învierii. Rãniþi de harul Învierii, sã ne ostenim a cuprinde în rugãciunile noastre cãderile celor ce în mediocra nepricepere îºi trãiesc viaþa pãmânteascã, deprinzându-se cu o existenþã înspre moarte. Sã ne rugãm Domnului Înviat sã ne pironeascã pe Crucea dãruirii pânã la jertfã pentru viaþa ºi Învierea lumii!

Hristos a înviat! †GURIE, Episcopul Devei ºi al Hunedoarei

12 Turism

Cronica Simeriei |Vineri, 13 aprilie 2012

nouã formã de turism începe sã ia amploare ºi pe bunã dreptate, o formã de turism spiritual, cultural ºi patriotic - pelerinajul.

Pelerinajele sunt acele excursii la mãnãstiri ºi biserici, probabil cele mai benefice excursii pentru dezvoltarea mai multor lucruri.

O

Pelerinajul: Turism spiritual

Pelerinajul la mãnãstiri este întotdeauna un lucru relaxant ºi frumos, foarte multe lucruri sunt învãþate dintr-un pelerinaj, lucruri despre: cultura, arta, religie, spiritualitate ºi tradiþiile româneºti, multe dintre mãnãstirile (importante) romaneºti aflându-se în zone distincte ale þãrii ºi deci fiecare având tradiþiile locului.

Un pelerin credincios este întotdeauna fascinat de locurile noi în care merge, ºi chiar de fiecare datã când revine asupra unui loc în care a mai fost, este de asemenea fascinat având ocazia sã observe acel loc din nou însã poate din altã perspectivã de aceastã datã.

Cãlãtoriile ºi turismul reprezintã la ora actualã o piaþã globalã, de dimensiuni uriaºe, unde se manifestã cererea consumatorilor pentru o imensã varietate de produse ºi servicii. Nu

doar dimensiunile ºi ritmurile sale de creºtere fac aceastã piaþã foarte atractivã, ci ºi potenþialul sãu de viitor, nici pe departe epuizat. Potrivit Organizaþiei Mondiale a

Turismului (OMT), volumul fluxurilor turistice la nivel global va cunoaºte o creºtere de 27.6% în perioada 2004-2020, ajungând la circa 1.56 miliarde de turiºti în anul 2020 (faþã de 696 milioane în anul 2000).

Turismul de facturã religioasã apare în a II- a etapã a evoluþiei turismului, numitã

etapa pseudo-turisticã, ce coincide perioadei Evului Mediu timpuriu ºi mijlociu pânã în Epoca Renaºterii. Pelerinajele se îndreptau spre Roma ºi Ierusalim pentru creºtini, Meka ºi Medina în Arabia Sauditã pentru musulmani, Lhasa ºi sanctuarele din India ºi Indochina pentru budiºti, Muntele Fuji pentru japonezi.

Turismul religios este acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu implicaþii de ordin spiritual.

Noþiunea de religios s-a dezvoltat de la înþelegerea motivaþiilor turiºtilor. Diferenþa între aceastã formã de turism ºi altele o constituie motivaþia religioasã a turiºtilor.

Formele de manifestare ale turismului religios sunt diverse:vizite la lãcaºurile sfinte;- pelerinaje religioase;- tabere religioase pentru tineret.Taberele religioase pentru tineret se desfãºoarã în toatã lumea în perioada de varã. În cazul României, conform strategiei propuse prin programul “Orizont 2025”, autoritãþile vor sprijini bisericile de diferite culte, în special pe cele care ajutã tinerii cu probleme sociale. El poate fi individual sau în grup organizat cum sunt pelerinajele ºi taberele religioase. Se practicã de o anumitã categorie de persoane ºi

Crucea de flori, de la un proiect artistic la o tradiþie de Florii

vizeazã atât promovarea valorilor culturale, cât ºi a celor spirituale.

De aceea nu se poate face o distincþie netã între turismul cultural, referindu-ne la vizitarea edificiilor religioase, ºi turismul religios. Spre exemplu, turiºtii care merg la mãnãstiri din curiozitate, din nevoia de a cunoaºte locuri ºi lucruri noi, atraºi de frumuseþea lor prin arta, prin faptul cã sunt situate în locuri mai retrase, pitoreºti, dar ºi prin viaãa deosebitã care o duc ceice locuiesc în ele, în momentul întâlnirii cu lãcaºul de cult ei se transformã subit în pelerini: îºi schimbã vestimentaþia, aprind lumânãri, se închinã la icoane. Impactul a operat ceva în el. Întâlnirea cu sacrul modificã motivaþia exterioarã a cãlãtoriei, vizitatorul descoperind ºi o motivaþie interioarã, de alt ordin decât cel turistic. Pornind de la noþiunea de turism cultural-religios se poate vorbi de douã mari tendinþe de cãlãtorii:- Cãlãtorie unifuncþionalã, care are un singur scop de naturã religioasã.

Un exemplu foarte bun în cazul României sunt cãlãtoriile religioase efectuate la lãcaºuri cu icoane fãcãtoare de minuni: Mãnãstirea Neamã, Mãnãstirea Agapia, Sihãstria sau Nicula. În Hunedoara, mãnãstirea Prislop reprezintã unul dintre cele mai importante edificii religioase care atrage mii de turiºti.

Raul IRINOVICI

în ciuda vremii nefavorabile, cetãþenii au rãspuns invitaþiei ºi au participat în numãr destul mare la construirea crucii de flori.

Pe aceastã cale, vreau sã le urez „La mulþi ani!” ºi multã sãnãtate celor care îºi serbeazã onomatisca”, a declarat Matei Opriþa.

entru Simeria ºi simerieni a devenit P deja o tradiþie ca în Dumica Floriilor sã participe la un eveniment inedit în parcul central al oraºului.

Aºa cum au fãcut în ultimii cinci ani, de Florii, un grup de oameni inimoºi au întins o pânzã albã, lungã de câþiva metri, în formã de cruce pe platoul din parcul Sigismund Toduþã, iar oamenii au fost invitaþi sã aºeze pe ea flori. În scurt timp, crucea s-a umplut de narcise, garoafe, ramuri de salcie sau alte flori, iar mai apoi un preot a sfinþit-o ºi a þinut o slujbã religioasã. Iniþiatorul evenimentului, Matei Opriþa, a þinut sã le mulþumeascã tuturor participanþilor care, în ciuda ploii ºi a vremii nefavorabilã, au þinut sã fie prezenþi la manifestare. „Evenimentul este o tradiþie, o invitaþie adresatã locuitorilor oraºului Simeria sã vinã ºi sã depunã o floare. Ne bucurãm cã ºi anul acesta,

TÇâÄ \A_A VtÜtz|tÄx Bravos, naþiune, halal sã-þi fie!

ACTUALITATEA LUI CARAGIALE “- Uite, d-aia îmi plac mie liberalii... Oameni cilibii!

Când e vorba de delicateþe, nu se mai încape politicã.

Bãiete un rând de þuici la domnii!... Fac eu cinste!”

“ªtiu ce se petrece în þarã; îmi explic de ce ºi-mi închipui cum...”

I.L. Caragiale