Page 1

Publicaþie periodicã  12 pagini  1 LEU

Cronica Simeriei Luni, 19 martie 2012

CARACATIÞA CORUPÞIEI SIMERIENE

Aleºii USL ºomeazã pe Afacerile gãºtii de ciocoi rupte, dar pe banii noºtri de la Primãria Simeria e la începutul lunii martie, în Parlamentul

D

României nu s-a adoptat nicio lege. În tot acest timp, deputaþii au lucrat 5 ore, iar senatorii 35 de minute.

>>> PAGINA A 4-A

aºca mea nu poate sã stea fãrã banu public... Petru Radu Pãun Jura, primarul cãruia îi place sã i se spunã domnu Jura, Adrian Bozdog, administrator public, Mircea Iosif Zdrîncu, viceprimar, pe scurt ciocoii de la Simeria... >>> PAGINA A 5-A

G

TRÃIESC DIN AFACERI CU MOARTEA eºi poate pãrea morbid, oraºul Simeria trãieºte, la propriu, din afaceri cu moartea. De-o parte ºi de alta a DN 7 stau înºirate zeci de ateliere de prelucrare a marmurei, din care se realizeazã monumente funerare. >>> PAGINILE 6-7

D


2 Actualitate

Cronica Simeriei |Luni, 19 martie 2012

Noi ascultãm ºi promovãm Simeria! imeria trebuie sã S fie mai mult decât o localitate menþionatã în Mersul Trenurilor sau în buletinele de ºtiri, atunci când se întâmplã vreo tragedie pe ºosea. Vechiul oraº al marmurei ºi al cãilor ferate a devenit în ultimii ani o localitate fãrã personalitate. Simerienii nu mai sunt ascultaþi, vocea lor nu mai ajunge la „înãlþimea” unei administraþii ruptã de realitãþile dureroase ale oamenilor. De astãzi vom asculta noi oamenii din Simeria. Vocea lor se va face au-

Cronica Simeriei Luni, 19 martie 2012

zitã prin paginile ziarului nostru, ºi problemele lor se vor transforma într-o cronicã a Simeriei. De astãzi, „Cronica Simeriei” este alãturi de dumneavoastrã, de oamenii care au ceva de spus, de oamenii care au ceva de demonstrat, adicã de toþi cetãþenii Simeriei. Voi, cititorii Cronicii sunteþi singurii stãpâni ai condeielor noastre.

Bilã neagrã pentru oamenii lui Liviu Dumitru

Hoþii de bijuterii, de negãsit A trecut aproape un an ºi nimeni nu a dat de urma hoþilor care au plecat din cel mai mare magazin de la Petroºani, cu peste 2 kilograme de bijuterii. Poliþiºtii spun cã fac mai departe cercetãri. Asta în timp ce nici autorii altor douã jafuri aproape similare nu au fost gãsiþi la Deva. Poliþiºtii spun cã încã fac cercetãri, deoarece nici urmã de hoþul care a reuºit, ca în filme, sã se strecoare din interiorul magazinului, afarã pe o cordelinã cu care a coborât de la ultimul etaj, fãrã sã fie filmat de camerele de supraveghere. Bogdan Niþu, purtãtorul de cuvânt al IPJ

Cronica nu vrea sã fie un ziar, ci mai degrabã o oglindã în care sã se reflecte Simeria, cu bune, cu rele. O oglindã care sã prezinte realitatea aºa cum este ea. Pentru unii dureroasã, pentru alþii frumoasã. O oglindã în care sã-ºi vadã chipul ºi cei buni, dar ºi cei rãi. Suntem convinºi cã nimic nu este mai bun pentru vindecarea unei comunitãþi decât adevãrul.

Un adevãr care de multã vreme a fost ascuns simerienilor. În lipsa unei prese libere, simerienii au avut parte în ultima vreme doar de informaþii propagandistice. Noi vom fi cei care trag semnalul de alarmã atunci când va fi nevoie ºi tot noi vom fi aceia care vor pune laurii pe fruntea oamenilor merituoºi. Într-un cuvânt, vom pãstra un echilibru între bine ºi

Hunedoara spune cã hoþul a furat bijuterii din cadrul complexului comercial din Petroºani, în valoare de peste 300.000 de lei. “Cercetãrile continuã în aceste cazuri, dar nu am reuºit sã dãm de urma infractorilor”, a declarat Bogdan Niþu. Furtul de la Petroºani a avut loc în luna iunie 2011, iar douã luni mai târziu, la Deva, un alt jaf în acelaºi stil a avut loc. Atunci, hoþii au decupat plafonul ºi au intrat cu ajutorul a douã scãri telescopice, fãrã ca paznicii sã ii observe. În urmã cu mai bine de doi ani ºi jumatate, un stil similar de operare l-a avut ºi hoþul de la Ulpia Shopping Center din Deva, pe care politiºtii nu l-au prins nici pânã astazi. La vremea respectivã pentru a-ºi masca incompetenþa poliþiºtii anunþau cã au un cerc de suspecþi ºi cã prinderea hoþuluipisicã e o chestiune de ore. Poliþiºtii lui Liviu Dumitru probabil cã aveau un cerc, sau mai multe, dar d-alea cu care sã se plimbe pe stradã. Andr ei DUMITRU

rãu, vom prezenta toate feþele Simeriei. Simeria este în faþa unui prag important. Urmãtorii patru ani vor fi de o importanþã capitalã pentru oraºul nostru. Practic, Simeria este între a fi ºi a nu fi. În contextul reformei administrative, un oraº mic, prins între douã municipii importante, Deva ºi Hunedoara, poate sã disparã cu totul. Simeria nu mertã asta.

Identitatea acestui oraº trebuie pãstratã ºi ziarul nostru vrea sã fie o tribunã de la care oamenii simpli sã-ºi poatã spune opiniile. Vocea simerienilor rebuie ascultatã, pentru cã ei sunt singurii care au dreptul sã hotãrascã soarta oraºului în care locuiesc. „La început a fost cuvântul...” spune Cartea Sfântã, ºi importanþa cuvântului s-a dovedit esenþialã în vaþa omului. Esenþial se va dovedi ºi cuvântul vostru, al simerienilor, scris în paginile Cronicii pentru binele ºi viitorul acestui oraº. C ãtãlina POPA POPA

Cronica Simeriei Colectivul de redactie: Mir cea SANDA Oana STANCA STANCA Andr ei DUMITRU Luiza ENACHE C ãtãlina POPA POPA Clara POPESCU Raul IRINOVICI Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU PUBLICAÞIE REGIONALÃ CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Simeriei |Luni, 19 martie 2012

CARACATIÞA CORUPÞIEI SIMERIENE rupuri de interese, jocuri de culise, afaceri murdare, oameni pe care nu îi intereseazã decât propria persoanã. Vorbim despre niºte ipochimeni, care lucreazã în echipã ºi care de câþiva ani cãpuºeazã oraºul Simeria. Niºte fripturiºti care prin orice acþiune pe care o întreprind îºi umflã conturile personale. Oamenii nu conteazã! Oraºul nu conteazã!

G

administraþia localã.

ei trei care au prãdat Simeria

C

Petru Radu PãunJura, alias dom Jura primar, Adrian Bozdog, administrator public, Mircea Iosif Zdrîncu, viceprimar, - aceasta este gaºca “ ciumei” galbenroºii, care bântuie de câþiva ani cochetul oraº hunedorean Simeria. Echipa din fruntea administraþiei a avut parcã un mandat clar în 2008-2012 pe care orice simerian l-a simþit în propriul buzunar: JAFUL! Patru ani trioul PãunBozdog-Zdrîncu s-a ocupat de de toate, mai puþin de lucrurile ce ar fi trebuit sã le creascã nivelul de trai locuitorilor din Simeria, adicã a celor care i-au votat. Ba dimpotrivã, mulþi oameni au avut de suferit din cauza intereselor, sau a grupurilor de interese favorizate de cei trei. ªi, în loc sã-ºi adopte poziþia struþului ºi sã-ºi bage capul în pãmânt echipa “ ciumei” galben-roºii JuraBozdog-Zdrîncu mai vrea un mandat. Culmea nesimþirii! Nu vor sã lase din labele lor cu iz de corupþie Primãria de teamã sã nu iasã la ivealã contractele dubioase ºi murdãria celor patru ani care bântuie

T

acticã de aburit electoratul

În laboratoarele de campanie ale gaºtii “ ciumei” galben-roºii, Jura- Bozdog-Zdrîncu, se lucreazã de zor la un plan de “aburit simerianul”, cã doarã dacã s-a putut prima oarã cu Jura, de ce sã nu meargã ºi acum! În douã cuvinte totul se rezumã la celebra expresie, pleacã ai noºtri, vin ai noºtri, noi,(adicã locuitorii oraºului

samaritean plãnuieºte sã iasã în faþa locuitorilor pe care i-a prostit în ultimii patru ani ºi sã ia asupra

sã-i lase fotoliul de primar, în timp ce Mircea Iosif Zdrîncu (PSD) este un fel de maimuþoi politic în toatã aceastã ecuaþie a cãrui rol ar fi doar de a rupe ceva voturi de la contracandidatul gãºtii “ ciumei” galben-roºii.

op ºi cu...HopaMiticã

H

Simeria) rãmânem tot ca proºtii! În fapt, primarul Jura (PNL), ca un bun

lui toate lipsurile, neajunsurile ºi proasta administrare a oraºului. Cã doar el a fost boss-ul. Astfel, le spalã drumul viceprimarului ºi administratorului public, adicã echipei sale. Exact ce uitã Jura, adicã faptul cã în cei patru ani care s-au scurs de la ultimele alegeri, Primãria Simeria a fost condusã de o echipã ºi nu de un om, iar vinovaþi de starea jalnicã a oraºului, de nivelul scãzut de trai al oamenilor, de mizeria din oraº, de gropile din asfalt, într-un cuvânt de proasta administrare a localitãþii este GAªCA. Ce spuneþi, domnu Jura, nu sunteþi de acord cu mine? Administratorul public, Adrian Bozdog ( PNL) ar fi omul agreat de Pãun

În schema gãºtii “ ciumei” galben-roºii care a prãdat Simeria, existã ºi un ....Hopa Miticã. V-am fãcut curioºi? Acesta este nimeni altul decât primarul comunei Bãcia, Emil Rîsteiu, vicepreºedinte PSD Hunedoara. Acest individ îºi motiveazã candidatura printr-o minciunã, v-aþi prins. Cicã Bãcia s-ar alipi la Simeria ºi cum el a transformat Bãcia întro metropolã nu o poate lãsa tocmai acum. Are realizãri omul ãsta...o fi astupat vreo douã gropi, are un târg de animale pe care-l þine anual ºi cam atât. Mea culpa dacã am omis ceva în afara afacerilor personale ºi a risipirii banilor publici.... Dar vom reveni, avem timp!

A

vechi! Vã lãsam pentru moment pe dumneavoastrã, locuitorii din Simeria, sã apreciaþi dacã lucrãrile executate au meritat aceºti bani. De acest tun al lui Pãun s-au interesat ºi procurorii DNA, care au avut de fãcut un comentariu sec ºi pânã la urmã adevãrat: Morþii se acoperã cu pãmânt, viii cu hârtii! Viceprimarul Mircea Iosif Zdrîncu a reuºit performanþa de când a ajuns mâna dreaptã a lui Jura sã-ºi cumpere douã maºini, o limuzinã nemþeascã ºi o dubiþã, asta în condiþiile în care a venit la Primãria Simeria sã-ºi preia scaunul de viceprimar la volanul unei bãtrîne Dacii. Zdrîncu mai are ºi o casã la Uroi, achiziþionatã tot în acest mandat, pe lângã apartamentul proaspãt renovat, aflat cum v-aþi prins, chiar în zona rezidenþialã a oraºului. ªi asta într-un mandat de crizã, când funcþionarii au trecut ºi printr-o reducere a salariilor cu 25 la sutã. O fi gãsit Zdrîncu vreo sursã de îmbogãþire alta decât salariul?... Administratorul public Adrian Bozdog a reuºit performanþa sã-ºi

soane care nu avea dreptul sã-l aibã. Sãtenii s-au revoltat ºi i-au trimis la plimbare pe membrii comisiei. De atunci oamenii au rãmas neîmproprietãriþi, iar acum pentru reluarea procedurii de punerea în posesie vor trebui scoºi bani de la bugetul local. Bun bãiat, acest Bozdog, nu? Primarul comunei Bãcia, Emil Rîsteiu are ºi el lucruri notabile în agenda de edil. A reuºit sã intre într-un conflict cu composesoratul de pe raza comunei. Edilul Rîºteiu, aducându-ºi probabil aminte de veleitãþile lui de afacerist, s-a gândit cã ar putea sã intre în combinaþii cu terenuri. Adicã sã devinã un fel de Gigi Becali local. ªi astfel s-a gândit sã-i pãcãleascã pe membrii composesoratului luându-le terenul cã sã-l vândã unor persoane interesate sã-ºi construiascã diferite imobile. Staþi cu ochii pe noi! În ediþiile viitoare vom dezvolta afacerile senzaþionale ale ciocoilor mai sus amintiþi, pentru cã noi, simerienii, avem dreptul sã ºtim ce s-a fãcut, sau cum s-au îmbogãþit unii, pe banii noºtri.

punã în cap sãtenii din Cãrpiniº. Bozdog, ca ºi reprezentant al Primãriei Simeria a condus o comisie de punere în posesie a unor terenuri în satul Cãrpiniº. Totul fãcea parte dintr-un program finanþat de stat. Administratorul nostru avea, însã, o combinaþie, ca tot omul, ºi a încercat sã-i dea teren unei per-

Cronica Simeriei trage astfel un prim semnal de alarmã ºi vine în sprijinul simerienilor în încercarea de a le deschide ochii asupra ciocoilor, care de fricã sã nu-ºi piardã funcþiile ºi sursele ilicite de îmbogãþire se folosesc de orice mijloace de manipulare ºi dezinformare. Mir cea SANDA

ºa gaºcã sã tot ai!

Gaºca Jura- BozdogZdrîncu are ºi realizãri în cei patru ani de mandat. Bineînþeles, personale... Primarul Jura Petre Pãun a renovat, prin 2007-2008 clãdirea Primãriei, dacã vã mai aduceþi aminte. Un imobil de vrea 500 de metri pãtraþi. A cheltuit un “ mizilic” de UN MILION DE EURO, adicã undeva la 40 de miliarde de lei


4 Politic

Cronica Simeriei |Luni, 19 martie 2012

Aleºii USL ºomeazã pe rupte, dar pe banii noºtri e la începutul lunii martie, în Parlamentul României nu s-a adoptat nicio lege. În tot acest timp, deputaþii au lucrat 5 ore, iar senatorii 35 de minute.

D

Parlamentul României a înregistrat un nou record trist: nicio lege votatã de la începutul acestei luni.

Greva Opoziþiei ºi unele tensiuni din cadrul coaliþiei majoritare au fãcut ca nici la Senat, nici la Camerã, sã nu mai aibã loc, în ultimele douã sãptãmâni, vreo sesiune de vot final. Ca urmare, cu excepþia legilor cãrora le expirã termenul ºi trec de la o Camerã la alta prin adoptare tacitã, procesul legislativ este inexistent. La Senat, acest lucru nu este o surprizã, fiindcã greva USL i-a lãsat pe senatori fãrã cvo-

rum la plen. La Camera Deputaþilor, acum douã sãptãmâni, aleºii au renunþat la sesiunea de vot final ºi nu a fost cvorum, pe fondul retragerii de la lucrãri a deputaþilor UDMR, supãraþi din cauza UMF Târgu Mureº. În plus, pe 15 martie, toþi aleºii au avut liber de ziua maghiarilor din România. Stenogramele ºedinþelor Camerei ºi Senatului, pot fi citite pe site-urile respectivelor instituþii. Andr ei DUMITRU

Deputatul PDL Viorel Arion ºi-a lansat candidatura pentru Primãria Municipiului Hunedoara eputatul PDL Viorel Arion ºi-a lansat, miercuri, 15 martie, la Hunedoara, candidatura pentru postul de primar al acestui municipiu, în perspectiva alegerilor locale din 10 iunie.

D

Preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor:

„Candidatul generat de mai multe partide reprezintã cheia succesului în viitoarele alegeri” reºedintele PDL Hunedoara Dorin Gligor este de pãrere cã alianþele politice premergãtoare alegerilor sunt absolut necesare odatã ce legea electoralã a fost modificatã în sensul alegerii primarilor din primul tur.

P

„Acum, cu actualele modificãri, este înþelept sã mergi cu un singur candidat, unul generat de mai multe partide, întrucât înþelegerile pentru turul al doilea nu mai pot fi posibile. E mai facil aºa, deoarece practica ne-a demonstrat de multe ori cã înþelegerile de dupã turul întâi nu au fost posibile din cauza orgoliilor personale, a lipsei de chibzuinþã. Eu nu am adus în politicã acest tip de comportament”, a declarat preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor. Liderul democrat liberal crede cã se simte nevoia unui alt tip de abordare politicã, una „a responsabilitãþii ºi a disponibilitãþii”.

„În general, partidele cautã candidaþi cu ºanse de câºtig, dar aproape fãrã excepþie, în condiþiile în care câºtigã, acei candidaþi îi uitã pe cei care i-au promovat ºi, mai grav, pe cei care i-au ales, mergând mai departe pe interes personal sau de grup. În perspectiva unor alianþe, sunt multe aspecte pe care trebuie sã le analizãm. Într-o alianþã sunt mai multe viziuni, care, aºezate într-o ordine logicã pot crea o construcþie sãnãtoasã. Construcþie fãcutã de oameni, una reprezentatã de oameni. Eu voi spune întotdeauna, iar acest principiu al meu nu va fi modificat de nicio lege electoralã: oamenii fac partidele ºi nu cum din pãcate vedem de atâtea ori - partidele fac oamenii”, a mai spus preºedintele PDL Hunedoara. Preºedintele Dorin Gligor voteazã pentru o „clasã politicã înnoitã, dublatã de capacitatea de acþiune în concordanþã cu declaraþiile”.

Anunþul a fost fãcut în cadrul unei conferinþe de presã susþinutã de prim-vicepreºedintele organizaþiei judeþene Hunedoara a PDL, prilej cu care, Viorel Arion ºi-a prezentat proiectul electoral ”Reconstruim împreunã Hunedoara”. „Am plecat de la o realitate pe care o recunoaºtem cu toþii. Prezentul ne doare! Prezentul Hunedoarei de azi, pe care o cunoaºtem cu toþii, ne doare, pentru cã odatã a fost centrul siderurgiei româneºti, iar astãzi, este, din pãcate, doar o amintire tristã. În discuþiile pe care le-am avut cu cetãþenii pe stradã sau prin intermediul corespondenþei pe care o port în permanenþã cu ei, am

identificat urmãtoarea cauzã a acestei situaþii: 20.000 de oameni nu mai au locuri de muncã, dupã ce combinatul siderurgic Hunedoara ºi-a redus drastic activitatea. Este un eºec al administraþiei locale de dupã 1990. În construcþia strategiei mele am plecat de la strategia „Europa 2020”, careºi propune trei prioritãþi: creºtere durabilã, creºtere sustenabilã ºi creºterea incluziunii sociale. Evident, obiectivele Europa 2020 sunt obiective ºi pentru România 2020 orizont pentru care ne-am propus ca 75% din cetãþenii cu vârste între 20 ºi 64 de ani sã-ºi gãseascã un loc de muncã, 40% din tineri sã aibã studii superioare ºi rata abandonului ºcolar sã scadã sub 10%. Sunt þinte pentru Europa anului 2020 ºi ale României anului 2020. Am încercat sã leg aceste þinte de Hunedoara anului 2020. Obiectivul mei principal, pe care-l declar ºi-l susþin acum în faþa dumneavoastrã

este crearea a 2.000 de locuri de muncã, mai precis 2020 de locuri de muncã în municipiul Hunedoara. ªi vreau sã fac acest lucru plecând de la un parc industrial european care sã aibã aceste calitãþi, aºa cum existã în alte centre importante din Europa ºi din þarã. Eu voi fi primarul care nu va aºtepta sã vinã investitorii, ci voi merge dupã ei sã-i aduc în municipiul Hunedoara.” – a declarat deputatul Viorel Arion, în prezentarea sa. Creºterea potenþialului de atragere a capitalului strãin, integrarea absolvenþilor pe piaþa

forþei de muncã ºi crearea unor locuri de muncã sustemabile ºi stabile în timp, sunt, de asemenea, prioritãþile lui Viorel Arion ca viitor primar, pentru revigorarea municipiului Hunedoara. La eveniment au participat ºi Dorin Gligor-preºedintele organizaþiei judeþene Hunedoara a PDL, Mircia Muntean – primarul municipiului Deva, precum ºi lideri ai formaþiunilor politice cu care PDL Hunedoara poartã negocieri în vederea încheierii unei alianþe electorale pentru alegerile locale din acest an. Raul IRINOVICI


Actualitate 5

Cronica Simeriei |Luni, 19 martie 2012

Afacerile gãºtii de ciocoi de la Primãria Simeria

aºca mea nu poate sã stea fãrã banu public... Petru Radu Pãun Jura, primarul cãruia îi place sã i se spunã domnu Jura, Adrian Bozdog, administrator public, Mircea Iosif Zdrîncu, viceprimar, pe scurt ciocoii de la Simeria, au atribuit în timpul mandatului (mandatelor, în cazul ciocoiului-ºef Jura), zeci de contracte unor bãieþi deºtepþi cu lipici la banul public.

G

Gaºca ciocoilor a pus stãpânire pe tot ce miºcã în zonã ºi a reuºit performanþa de a transforma cochetul orãºel Simeria într-o enclavã cu iz de sãrãcie ºi mizerie. Bãieþii deºtepþi, care ºtiu ce-i comisionul generos, au fost primiþi de ciocoi cu braþele deschise ºi cu contracte scandaloase. Un astfel de contract este cel prin care cei trei ciocoi dom Jura, Adrian Bozdog, Mircea Zdrîncu, au reabilitat acoperiºul sãlii de sport. Firma agreatã, SC Þãrãncuþa Impex SRL, administratã de Vasile Deiac, care pentru cã a izolat acoperiºul ºi a vopsit sala de sport a încasat, conform facturii, 15.396, 96 lei.(vezi facsimil1). Atenþie maximã la devizul de lucrãri (facsimil 3)! Ciocoii îi dau lui Deiac, unul

dintre bãieþii deºtepþi abonat la banul simerienilor, neam cu dom` Jura, de care ne vom ocupa în ediþiile viitoare, 6160 de lei pentru cã ar fi “vopsit anticoroziv” 880 mp învelitori de tablã. Apropiaþii spun însã cã în momentul recepþiei era aceeaºi vopsea cu care a fost inauguratã sala de sport. O altã mânãrie din deviz este ºi hidroizolaþia cu membrane termosudabile pentru care Deiac a încasat 3419 lei. O lucrare de proastã calitate ce a þinut pânã la prima ploaie. ªi asta nu e tot. SC Þãrãncuþa Impex SRL mai încaseazã 4.143,49 de lei de la ciocoi pentru cã ar fi

fãcut curãþenie la ªcoala Walldorf. (vezi facsimil 2). Localnicii spun cã angajaþii firmei au tãiat iarba cu 2 euro/mp, adicã preþul cu care poþi cumpãra un metru pãtrat de teren, iar pentru ca sã-ºi ridice gunoiul autoritãþile i-au plãtit lui Deiac alþi 6 euro/mp. Grav este cã din toate aceste afaceri ciocoii se îmbogãþesc din bugetul local, adicã din banii simerienilor, în timp ce nivelul de trai al oamenilor este din ce în ce mai scãzut. Mir cea SANDA

1

2

3

Programul Rabla 2012 demareazã rogramul Rabla 2012 porneºte de luni, 19 martie 2012, prin înscrirea ºi validarea colectorilor ºi producãtorilor.

P

Proprietarii de rable, persoane fizice, se pot se pot adresa firmelor colectoare, pentru casarea autoturismelor vechi, începând din data de 3 aprilie ºi pânã în19 noiembrie 2012, anunþã Ministerul Mediului ºi Pãdurilor.

Lista producãtorilor, importatorilor de autoturisme ºi distribuitorilor autorizaþi sã par-

ticipe în anul 2012 la Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naþional,

precum ºi cea a operatorilor economici autorizaþi sã desfãºoare activitãþi de colectare ºi tratare a vehiculelor scoase din uz vor fi publicate pe site-ul AFM, www.afm.ro, în cadrul secþiunii „Programul de stimulare a înnoirii Parcului auto naþional 2012”. Guvernul va menþine prima de casare a maºinilor vechi, acordatã prin programul “Rabla”, la 3.800 lei. Pentru acest an, Administraþia Fondului pentru Mediu a prevãzut un buget de

114 milioane lei care permite scoaterea din uz a 30.000 de autoturisme mai vechi de 10 ani. Ca ºi în 2010 ºi 2011, cuantumul primei de casare este 3.800 lei, fiind exprimatã printr-un tichet cu valoare nominalã. De asemenea, pentru achiziþionarea unui autovehicul nou pot fi utilizate cel mult 3 tichete valorice. Prin Programul Rabla, în ultimii 2 ani, au fost casate 305.964 autoturisme uzate ºi au fost achiziþionate 101.766 autoturisme noi, dintre care, 40.269 de origine autohtonã. Luiza ENACHE


Cronica Simeriei |Luni, 19 martie 2012

6 Actualitate eºi poate pãrea morbid, oraºul Simeria trãieºte, la propriu, din afaceri cu moartea. De-o parte ºi de alta a DN 7 stau înºirate zeci de ateliere de prelucrare a marmurei, din care se realizeazã monumente funerare. Criza, însã, loveºte ºi aceastã afacere, altã datã prosperã, iar oamenii ºtiu cã trebuie sã facã ceva pentru a ieºi din impas, pentru cã nu au alternativã.

D

Zeci de ateliere de prelucrare a marmurei, majoritatea afaceri de familie, s-au dezvoltat în oraºul Simeria. DN 7 este strãjuit de ateliere, iuar la porþi troneazã câte o cruce, frumos meºteºugitã. Reclama e sufletul comerþului ºi nu ai cum sã treci prin zonã fãrã sã vezi crucile care s-au transformat într-un adevãrat brand al acestei localitãþi din

Actualitate 7

TRÃIESC DIN AFACERI CU MOARTEA Poporului. Foarte mulþi au lucrat la Întreprinderea de Prelucrare a Marmurei Simeria, astãzi Marmosim. Când s-au început lucrãrile la casa Poporului, din cauza comenzilor enorme, Ceauºescu a permis unor oameni sã lucreze acasã.

ocalnicii din oraºul Simeria sunt terorizaþi de zgomotul produs de atelierele de prelucrare a marmurei. De trei ani existã o hotãrâre de Consiliu care, teoretic, scoate aceste afaceri în afara oraºului, dar în realitate hotãrârea nu se aplicã.

L

D upã revoluþie...

...cei mai mulþi ºi-au pãstrat atelierele ºi s-au spe-

judeþul Hunedoara. Blocurile de marmurã sunt aduse din carierã ºi prelucrate, iar din mâinile cioplitorilor ies la ivealã cruci ºi

monumente funerare împodobite cu o adevãratã dantelãrie din marmurã. Simeria trãieºte, la propriu, din afaceri cu moartea ºi pânã acum aceastã activitate a fost chiar profi-

tabilã. Paradoxal, tonul micilor întreprinderi l-a dat chiar Nicolae Ceauºescu, pe vremea în care a decis sã-ºi realizeze visul megalomanic: Casa

cializat în monumente funerare ºi elemente de construcþie ale unor vile, respectiv pilaºtri sau balustrade, pentru noii îmbogãþiþi sau pentru romii care au început sã-ºi ridice vile cu turnuleþe. Acum, în oraºul hunedorean existã zeci de ateliere de prelucrare a marmurei, iar renumele cioplitorilor a ajuns în toate colþurile þãrii. O sãptãmânã îi trebuie unui ciopli-

Atelierele de marmurã, pãsuite în ilegalitate de autoritãþi

tor sã transforme bucata rece de rocã într-o cruce, care se vinde, în funcþie de mãrime ºi complexitatea modelului, cu preþuri cuprinse între 700 ºi 1200 de lei. „Au scãzut mult preþurile în ultima perioadã, pentru cã lumea nu mai are bani. Poþi sã vinzi patru monumente într-o lunã, sau 10, ori poþi sã nu vinzi niciunul. Se poate asigura un venit bun, dar nu un venit sigur”, spune unul dintre cioplitorii în marmurã. Acum, se poate spune cã afacerea cu marmurã þine oraºul în picioare, chiar dacã ºi aici intervine hazardul, pânã la urmã. Dacã au noroc sã cumpere un bloc bun, scot ºi ceva profit. Ei cumpãrã blocurile de marmurã la ochi, cum se spune ºi existã

riscul sã gãseascã fisuri, iar atunci munca este compromisã. Nimeni nu le dã nicio asigurare ºi orice fisurã, cât de micã, face blocul de marmurã inutilizabil. Iar cioplitorii în marmurã mai au o problemã. Preþurile la marmura brutã au crescut mult în ultimii ani, în timp ce preþurile la monumentele funerare trebuie pãstrate în limitele decenþei, ca sã existe ºi cumpãrãtori. Comenzi încã existã, iar afacerile cu moartea, chiar dacã sunt ceva mai scãzute pe fondul lipsei de lichiditãþi, continuã sã meargã. Simeria trãieºte din afaceri cu cruci ºi monumente funerare. De mai bine de 20 de ani, curþile au fost transformate în mici ateliere. Iar la porþi rãmân produsele finite, care „împodobesc” DN 7. Clara POPESCU

Disperaþi de zgomotul pe care sunt nevoiþi sã-l suporte zi de zi,oamenii s-au plâns edililor, dar fãrã prea mare rezultat. “Am muncit sã avem o casã sã stãm liniºtiþi… vã plãtim impozite… am fost la dumneavoastrã în audienþã... când o sã faceþi ordine...nu promisiuni. Aºtept de ani de zile rezolvarea acestei probleme ...” scrie pe site-ul dedicat administraþiilor locale –

www.domnuleprimar.ro - o contribuabilã din Simeria. ªi nu este singura care reclamã acelaºi lucru. O problemã realã, rezolvatã de edili doar pe hârtie. Astfel, reprezentanþii administraþiei publice din Simeria recunosc cã Primãria oraºului Simeria a decis în urmã cu mai bine de trei ani sã nu reînnoiascã autorizaþiile firmelor care prelucreazã marmurã în zonele locuibile. Lor li s-au pus la dispoziþie terenuri în zone industriale - unu între Simeria ºi Sãuleºti ºi douã la capãtul strãzii Traian, spre satul Tâmpa. Unii s-au conformat, alþii au cerut o pãsuire ºi lucreazã pe vechiul amplasament, unde deranjeazã în continuare vecinii, în timp ce edilii susþin cã s-a încercat evitarea sancþionãrii directe pe motiv cã valoarea amenzilor este foarte mare. Clara POPESCU

ALO, CIOCOII! ªI AICI ESTE SIMERIA!

Suntem alãturi de problemele voastre ºi vã punem la dispoziþie paginile publicaþiei. Pentru orice reclamaþii, sesizãri, ºi da, chiar ºi gânduri bune ne puteþi contacta la adresa de e-mail

cronicasimeriei@gmail.com


Cronica Simeriei |Luni, 19 martie 2012

6 Actualitate eºi poate pãrea morbid, oraºul Simeria trãieºte, la propriu, din afaceri cu moartea. De-o parte ºi de alta a DN 7 stau înºirate zeci de ateliere de prelucrare a marmurei, din care se realizeazã monumente funerare. Criza, însã, loveºte ºi aceastã afacere, altã datã prosperã, iar oamenii ºtiu cã trebuie sã facã ceva pentru a ieºi din impas, pentru cã nu au alternativã.

D

Zeci de ateliere de prelucrare a marmurei, majoritatea afaceri de familie, s-au dezvoltat în oraºul Simeria. DN 7 este strãjuit de ateliere, iuar la porþi troneazã câte o cruce, frumos meºteºugitã. Reclama e sufletul comerþului ºi nu ai cum sã treci prin zonã fãrã sã vezi crucile care s-au transformat într-un adevãrat brand al acestei localitãþi din

Actualitate 7

TRÃIESC DIN AFACERI CU MOARTEA Poporului. Foarte mulþi au lucrat la Întreprinderea de Prelucrare a Marmurei Simeria, astãzi Marmosim. Când s-au început lucrãrile la casa Poporului, din cauza comenzilor enorme, Ceauºescu a permis unor oameni sã lucreze acasã.

ocalnicii din oraºul Simeria sunt terorizaþi de zgomotul produs de atelierele de prelucrare a marmurei. De trei ani existã o hotãrâre de Consiliu care, teoretic, scoate aceste afaceri în afara oraºului, dar în realitate hotãrârea nu se aplicã.

L

D upã revoluþie...

...cei mai mulþi ºi-au pãstrat atelierele ºi s-au spe-

judeþul Hunedoara. Blocurile de marmurã sunt aduse din carierã ºi prelucrate, iar din mâinile cioplitorilor ies la ivealã cruci ºi

monumente funerare împodobite cu o adevãratã dantelãrie din marmurã. Simeria trãieºte, la propriu, din afaceri cu moartea ºi pânã acum aceastã activitate a fost chiar profi-

tabilã. Paradoxal, tonul micilor întreprinderi l-a dat chiar Nicolae Ceauºescu, pe vremea în care a decis sã-ºi realizeze visul megalomanic: Casa

cializat în monumente funerare ºi elemente de construcþie ale unor vile, respectiv pilaºtri sau balustrade, pentru noii îmbogãþiþi sau pentru romii care au început sã-ºi ridice vile cu turnuleþe. Acum, în oraºul hunedorean existã zeci de ateliere de prelucrare a marmurei, iar renumele cioplitorilor a ajuns în toate colþurile þãrii. O sãptãmânã îi trebuie unui ciopli-

Atelierele de marmurã, pãsuite în ilegalitate de autoritãþi

tor sã transforme bucata rece de rocã într-o cruce, care se vinde, în funcþie de mãrime ºi complexitatea modelului, cu preþuri cuprinse între 700 ºi 1200 de lei. „Au scãzut mult preþurile în ultima perioadã, pentru cã lumea nu mai are bani. Poþi sã vinzi patru monumente într-o lunã, sau 10, ori poþi sã nu vinzi niciunul. Se poate asigura un venit bun, dar nu un venit sigur”, spune unul dintre cioplitorii în marmurã. Acum, se poate spune cã afacerea cu marmurã þine oraºul în picioare, chiar dacã ºi aici intervine hazardul, pânã la urmã. Dacã au noroc sã cumpere un bloc bun, scot ºi ceva profit. Ei cumpãrã blocurile de marmurã la ochi, cum se spune ºi existã

riscul sã gãseascã fisuri, iar atunci munca este compromisã. Nimeni nu le dã nicio asigurare ºi orice fisurã, cât de micã, face blocul de marmurã inutilizabil. Iar cioplitorii în marmurã mai au o problemã. Preþurile la marmura brutã au crescut mult în ultimii ani, în timp ce preþurile la monumentele funerare trebuie pãstrate în limitele decenþei, ca sã existe ºi cumpãrãtori. Comenzi încã existã, iar afacerile cu moartea, chiar dacã sunt ceva mai scãzute pe fondul lipsei de lichiditãþi, continuã sã meargã. Simeria trãieºte din afaceri cu cruci ºi monumente funerare. De mai bine de 20 de ani, curþile au fost transformate în mici ateliere. Iar la porþi rãmân produsele finite, care „împodobesc” DN 7. Clara POPESCU

Disperaþi de zgomotul pe care sunt nevoiþi sã-l suporte zi de zi,oamenii s-au plâns edililor, dar fãrã prea mare rezultat. “Am muncit sã avem o casã sã stãm liniºtiþi… vã plãtim impozite… am fost la dumneavoastrã în audienþã... când o sã faceþi ordine...nu promisiuni. Aºtept de ani de zile rezolvarea acestei probleme ...” scrie pe site-ul dedicat administraþiilor locale –

www.domnuleprimar.ro - o contribuabilã din Simeria. ªi nu este singura care reclamã acelaºi lucru. O problemã realã, rezolvatã de edili doar pe hârtie. Astfel, reprezentanþii administraþiei publice din Simeria recunosc cã Primãria oraºului Simeria a decis în urmã cu mai bine de trei ani sã nu reînnoiascã autorizaþiile firmelor care prelucreazã marmurã în zonele locuibile. Lor li s-au pus la dispoziþie terenuri în zone industriale - unu între Simeria ºi Sãuleºti ºi douã la capãtul strãzii Traian, spre satul Tâmpa. Unii s-au conformat, alþii au cerut o pãsuire ºi lucreazã pe vechiul amplasament, unde deranjeazã în continuare vecinii, în timp ce edilii susþin cã s-a încercat evitarea sancþionãrii directe pe motiv cã valoarea amenzilor este foarte mare. Clara POPESCU

ALO, CIOCOII! ªI AICI ESTE SIMERIA!

Suntem alãturi de problemele voastre ºi vã punem la dispoziþie paginile publicaþiei. Pentru orice reclamaþii, sesizãri, ºi da, chiar ºi gânduri bune ne puteþi contacta la adresa de e-mail

cronicasimeriei@gmail.com


Cronica Simeriei |Luni, 19 martie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

Dispar bãieþii deºtepþi din energie?

Incompetenþa primarilor face viaþa grea plãtitorilor de impozite ºi taxe

Guvernul cere liberalizarea preþurilor la curent reþurile energiei electrice urmeazã sã se P liberalizeze pânã în anul 2013 pentru consumatorii industriali ºi pânã în 2017 pentru clienþii casnici, potrivit unui proiect de lege adoptat de Guvern ºi transmis Parlamentului pentru analizã ºi aprobare. “Tarifele reglementate vor fi eliminate pânã la sfârºitul anului 2013 pentru clienþii non-casnici ºi pânã la sfârºitul anului 2017 pentru clienþii casnici”, a declarat Iuliu Plaveti, preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Reglementare în Energie (ANRE), dupã ºedinþa de guvern specialã. În proiectul de lege iniþiat de Ministerul Economiei ºi ANRE se prevedea ca preþul curentului pentru consumatorii casnici sã fie liberalizat pânã în anul 2015, însã Guvernul a decis amânarea cu doi ani a acestui termen în proiectul care va intra în dezbaterea Parlamentului. În context, Plaveti a susþinut cã ANRE nu intenþioneazã sã “miºte” preþurile la energia electricã în perioada urmãtoare. “Dupã ce va fi aprobat de Parlament acest proiect

de lege, vom putea spune ‘acesta este calendarul a ce se va întâmpla’. În momentul de faþã, referitor la preþuri în general, ANRE monitorizeazã piaþa, dar în momentul de faþã nu vã putem spune nimic despre o majorare. Nu intenþionãm sã miºcãm preþurile în niciun fel în urmãtoarea perioadã”, a susþinut preºedintele ANRE. “Ceea ce presupunem noi este cã piaþa va funcþiona absolut normal, mediul concurenþial se va dezvolta, de aceea nu vedem neapãrat niºte majorãri semnificative”, a adãugat Plaveti. În privinþa consumatorilor casnici, proiectul de lege prevede ca Ministerul Muncii, Ministerul Finanþelor ºi ANRE sã adopte mãsuri pentru protejarea clienþilor vulnerabili. Pentru mãsurile financiare de protecþie, Ministerul Muncii ºi Ministerul Finanþelor ar trebui sã elaboreze proiecte de legi speciale,

soane care au nevoie de aparate de respirat ºi în mod cert pentru aceºtia va fi o interzicere a deconectãrii lor indiferent de plata sau neplata facturii”, a precizat Plaveti. Proiectul de lege defineºte consumatorul vulnerabil drept “clientul final aparþinând unei categorii de clienþi casnici care din motive de vârstã, sãnãtate sau venituri reduse se aflã în risc de marginalizare socialã ºi care pentru prevenirea acestui risc beneficiazã de mãsuri de protecþie socialã de naturã financiarã ºi alte facilitãþi”.

pentru a spune cum se identificã acei consumatori vulnerabili ºi care va fi susþinerea financiarã pentru acele categorii. Mãsurile non-financiare, care intrã în sarcina ANRE, pot fi luate în mod direct, în principal pentru

Totodatã, proiectul de lege adoptat de Guvern prevede amenzi majorate de zece ori pentru furnizorii de energie electricã ce încalcã drepturile clienþilor ºi alte dispoziþii legale. “În scopul unei protecþii reale a clienþilor finali de energie electricã de eventualele practici abuzive ale prestatorilor de servicii, se prevede înãsprirea regimului de sancþionare a contravenþiilor, cuantumul amenzilor fiind mãrit de pânã la zece ori pentru încãlcarea prevederilor legale, ajungând la 10% din cifra de afaceri a operatorului economic”, a afirmat ministrul Economiei, Lucian Bode. AGERPRES

persoanele cu dizabilitãþi. “Dacã sunt persoane cu handicap ºi nu se pot deplasa, putem impune titularilor de licenþã sã aibã personal care sã meargã sã încaseze bani, sã citeascã contorul, sã verifice defecþiuni sau în cazul în care sunt per-

Amenzi Preþul gazelor naturale pentru populaþie ºi producãtorii de energie termicã nu se ºi rambursãri de modificã pânã în martie 2013 TVA în utoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei va stabili, pânã la 31 martie 2013, o structurã a amestecului de gaze naturale care sã permitã menþinerea preþului gazelor naturale.

A

Peste 1.300 de viroze în judeþul Hunedoara este 1.300 de cazuri de viroze respiratorii cu peste 600 de pneumonii a înregistrat Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara în ultima sãptãmânã în spitalele hunedorene.

P

Deºi numãrul virozelor respiratorii a trecut de 1.000, directorul DSP Hunedoara, dr. Dumitra ªtefan (foto), spune cã nu se înregistreazã o creºtere faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. Conform ultimei statistici, avem 1.344 de viroze respiratorii cu 625 de pneumonii ºi nicio gripã. Referitor la tratament, recomandarea medicilor este ca bolnavii sã nu se trateze dupã ureche. Directorul DSP spune cã în aceastã perioadã trebuie evitatã aglomeraþia ºi în plus, oamenii au nevoie de o igienã cât mai corespunzãtoare. (Gabriela RIZEA)

Gaze furnizate în regim reglementat consumatorilor ºi producãtorilor de energie termicã în cogenerare, conform unui Ordin comun al Ministerului Economiei, Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Energie ºi Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale, lansat vineri în dezbatere publicã pe site-ul ANRE. ‘Pentru consumatorii casnici ºi producãtorii de energie termicã, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizatã la producerea de energie termicã în centralele de cogenerare ºi în centralele termice destinatã consumului populaþiei, structura amestecului de gaze naturale se stabileºte de Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), astfel încât sã se asigure, pânã la data de 31 martie 2013, menþinerea nemodificatã a valorii sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziþie a gazelor naturale

furnizate în regim reglementat acestor categorii de consumatori’, se menþioneazã în document.

Pânã la realizarea convergenþei preþului producþiei interne cu preþul gazelor naturale din import, pentru asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor consumatorilor la sursele de gaze naturale din producþia internã, furnizarea gazelor naturale la consumator se realizeazã în amestec, constituit din cantitãþi de gaze naturale din producþia internã curentã/înmagazinare ºi de gaze naturale din import curent/înmagazinare, determinat astfel încât sã asigure acoperirea integralã a necesarului de consum la nivel naþional. AGERPRES

oate primãriile din þarã (circa 3200) ar fi trebuit ca T în luna iunie 2012 sã fie înrolate în Ghiºeul.ro, platforma naþionalã de platã online cu cardul a dãrilor cãtre stat pusã la dispoziþie gratuit primãriilor. Situaþia este dezastruoasã. În aceastã lunã, la un an de la lansare, doar 28 de primarii permit astfel de plãþi. Alte 33 autoritãþi sunt în teste dar multe nu vor permite aceasta platã decât dacã suporta contribuabilul comisionul integral al tranzacþiei. În Hotãrârea de Guvern 1235/2010 privind înfiinþarea Ghiºeul.ro este prevãzut cã ultima etapã de implementare a acestui sistem (ºi care se referã la obligaþia de înrolare în sistem a primãriilor din comune) nu poate depãºi 18 luni de la intrarea în vigoare a acestei hotãrâri. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial în data de 14 decembrie 2010. Asta înseamnã cã în luna iunie din acest an este termenul limitã pânã la care toate primãriile ar fi trebuit sã adopte aceastã platformã. Situaþia înrolãrii în sistem prezentatã la începutul acestei sãptãmâni de Ministerul Comunicaþiilor este dezas-

Hunedoara nspectorii fiscali din Hunedoara au reuºit sã atragã la bugetul de stat peste 63 de milioane de lei, din amenzi, diferenþe de impozite ºi taxe, sau dupã ce au confiscat bunuri. În plus, alte aproape 100 de firme au cerut rambursarea TVA.

I

Responsabilii de la Fisc spun cã anul acesta comparativ cu anul trecut, valoarea sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat în perioada ianuarie – februarie a înregistrat un indice de evoluþie de 91 %. Asta înseamnã cã dacã anul trecut, sumele atrase la buget ajungeau la peste 69 de milioane de lei, anul acesta au ajuns la 63,5 milioane de lei. Potrivit unui comunicat remis presei, la 67 de firme care funcþioneazã ca persoanã fizicã au avut loc acþiuni de control. “Analizând comparativ valoarea sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat în perioada ianuarie – februarie 2012 (63.576 mii lei ) cu realizãrile perioadei ianuarie - februarie 2011 ( 69.771 mii lei ), rezultã un indice de evoluþie a indicatorului de 91 %.”, se aratã în comunicat DGFP Hunedoara. Rezultatele acestor acþiuni au dus în final la stabilirea unor venituri suplimentare în sumã totalã de 757 mii lei reprezentând diferenþe de impozite ºi taxe ºi amenzi. În perioada ianuarie – februarie 2012, structurile cu atribuþii de inspecþie fiscalã din cadrul ºi subordinea Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a judeþului Hunedoara au efectuat un numãr total de 192 acþiuni

truoasã: Doar 28 de primarii permit plata online a taxelor, dintre care o singurã primãrie de comunã. Alte 33 de primarii sunt pe platforma de teste dar cele mai multe nu vor permite plãþile decât dacã suporta contribuabilul comisionul integral la o astfel de tranzacþie. Conform normelor de aplicare a legii, acest comision nu poate depãºi 2% din valoarea tranzacþiei, dar nu mai mult de 30 de lei. Fiecare consiliu local decide dacã acest comision este suportat integral de cãtre primãrie, de cãtre cetãþean sau dacã se împarte. Un sondaj recent realizat de GFK România la iniþiativa Visa Europe releva faptul cã introducerea unui comision ar afecta în mod cert negativ comportamentul de platã cu cardul. Ce paºi are de efectuat mai exact o primãrie pentru a adera la Ghiºeul.ro? În primul rând o hotãrâre a Consiliului local prin care agreazã ºi se obliga la aceastã procedurã. Pasul doi este sã facã o licitaþie pentru o bancã ce agreazã intrarea în sistem ºi pasul trei este sã facem aceastã comunicare cu ministerul prin organismul sãu specializat (CNMSI, centrul care opereazã Ghiºeul.ro). De aici încolo contribuabilii vor putea plãti prin sis-

de control la persoane juridice. Acþiunile de control fiscal efectuate la persoane juridice grupate funcþie de tipul acþiunii desfãºurate se prezintã astfel: inspecþii fiscale generale – 15 ; inspecþii fiscale parþiale – 89 ; controale inopinate controale încruciºate ºi cercetãri la faþa locului – 88. În cadrul inspecþiilor fiscale efectuate s-a avut în vedere respectarea de cãtre contribuabili a reglementãrilor legale privind stabilirea, evidenþierea declararea ºi plata impozitelor, taxelor, contribuþiilor datorate bugetului general consolidat . De asemenea, s-a urmãrit realitatea ºi legalitatea operaþiunilor pentru care agenþii economici au solicitat rambursarea taxei pe valoarea adãugatã . În aceastã perioada au fost soluþionate un numãr de 91 solicitãri de rambursare/restituire a taxei pe valoare adãugatã. Din suma solicitatã la rambursare/restituire în valoare de 6.197 mii lei, s-a admis la rambursare/restituire suma de 4.312 mii lei ºi s-a respins suma de 1.885 mii lei. Andr ei DUMITRU

teme informatice de oriunde ar fi. Noul ministru al Comunicaþiilor, Rãzvan Mustea vrea sã ia în calcul modificarea Hotãrârii de Guvern ºi introducerea de sancþiuni pentru primãriile care nu respecta termenul de înrolare. “În prezent legislaþia nu prezintã nici o sancþiune pentru primãriile care nu respecta termenul de înrolare în sistem. Avem în vedere anumite sancþiuni ºi analizam posibilitatea modificãrii HG 1235/2010 în acest sens, concomitent cu simplificarea procedurilor de înrolare în sistem”, a declarat Rãzvan Mustea, ministrul Comunicaþiilor. La data de 11 martie 2012, la un an de la lansarea Ghiºeul.ro, în sistem fuseserã fãcute 9.316 tranzacþii în valoare de peste 1,7 milioane lei. Dezvoltarea ºi implementarea Sistemului Naþional Electronic de Platã Online a Taxelor ºi Impozitelor (ªNEP) s-a fãcut de Ministerul Comunicaþiilor în colaborare cu Asociaþia de Plãþi Electronice din România (APERO), la costuri zero pentru statul roman. Aplicaþia aparþine însã firmei Indeco Soft din Baia Mare, care este membrã a APERO ºi a implementat astfel de softuri în mai multe primarii din þarã. HotNews.r o


Cronica Simeriei |Luni, 19 martie 2012

8 Actualitate

Actualitate 9

Dispar bãieþii deºtepþi din energie?

Incompetenþa primarilor face viaþa grea plãtitorilor de impozite ºi taxe

Guvernul cere liberalizarea preþurilor la curent reþurile energiei electrice urmeazã sã se P liberalizeze pânã în anul 2013 pentru consumatorii industriali ºi pânã în 2017 pentru clienþii casnici, potrivit unui proiect de lege adoptat de Guvern ºi transmis Parlamentului pentru analizã ºi aprobare. “Tarifele reglementate vor fi eliminate pânã la sfârºitul anului 2013 pentru clienþii non-casnici ºi pânã la sfârºitul anului 2017 pentru clienþii casnici”, a declarat Iuliu Plaveti, preºedintele Autoritãþii Naþionale pentru Reglementare în Energie (ANRE), dupã ºedinþa de guvern specialã. În proiectul de lege iniþiat de Ministerul Economiei ºi ANRE se prevedea ca preþul curentului pentru consumatorii casnici sã fie liberalizat pânã în anul 2015, însã Guvernul a decis amânarea cu doi ani a acestui termen în proiectul care va intra în dezbaterea Parlamentului. În context, Plaveti a susþinut cã ANRE nu intenþioneazã sã “miºte” preþurile la energia electricã în perioada urmãtoare. “Dupã ce va fi aprobat de Parlament acest proiect

de lege, vom putea spune ‘acesta este calendarul a ce se va întâmpla’. În momentul de faþã, referitor la preþuri în general, ANRE monitorizeazã piaþa, dar în momentul de faþã nu vã putem spune nimic despre o majorare. Nu intenþionãm sã miºcãm preþurile în niciun fel în urmãtoarea perioadã”, a susþinut preºedintele ANRE. “Ceea ce presupunem noi este cã piaþa va funcþiona absolut normal, mediul concurenþial se va dezvolta, de aceea nu vedem neapãrat niºte majorãri semnificative”, a adãugat Plaveti. În privinþa consumatorilor casnici, proiectul de lege prevede ca Ministerul Muncii, Ministerul Finanþelor ºi ANRE sã adopte mãsuri pentru protejarea clienþilor vulnerabili. Pentru mãsurile financiare de protecþie, Ministerul Muncii ºi Ministerul Finanþelor ar trebui sã elaboreze proiecte de legi speciale,

soane care au nevoie de aparate de respirat ºi în mod cert pentru aceºtia va fi o interzicere a deconectãrii lor indiferent de plata sau neplata facturii”, a precizat Plaveti. Proiectul de lege defineºte consumatorul vulnerabil drept “clientul final aparþinând unei categorii de clienþi casnici care din motive de vârstã, sãnãtate sau venituri reduse se aflã în risc de marginalizare socialã ºi care pentru prevenirea acestui risc beneficiazã de mãsuri de protecþie socialã de naturã financiarã ºi alte facilitãþi”.

pentru a spune cum se identificã acei consumatori vulnerabili ºi care va fi susþinerea financiarã pentru acele categorii. Mãsurile non-financiare, care intrã în sarcina ANRE, pot fi luate în mod direct, în principal pentru

Totodatã, proiectul de lege adoptat de Guvern prevede amenzi majorate de zece ori pentru furnizorii de energie electricã ce încalcã drepturile clienþilor ºi alte dispoziþii legale. “În scopul unei protecþii reale a clienþilor finali de energie electricã de eventualele practici abuzive ale prestatorilor de servicii, se prevede înãsprirea regimului de sancþionare a contravenþiilor, cuantumul amenzilor fiind mãrit de pânã la zece ori pentru încãlcarea prevederilor legale, ajungând la 10% din cifra de afaceri a operatorului economic”, a afirmat ministrul Economiei, Lucian Bode. AGERPRES

persoanele cu dizabilitãþi. “Dacã sunt persoane cu handicap ºi nu se pot deplasa, putem impune titularilor de licenþã sã aibã personal care sã meargã sã încaseze bani, sã citeascã contorul, sã verifice defecþiuni sau în cazul în care sunt per-

Amenzi Preþul gazelor naturale pentru populaþie ºi producãtorii de energie termicã nu se ºi rambursãri de modificã pânã în martie 2013 TVA în utoritatea Naþionalã de Reglementare în domeniul Energiei va stabili, pânã la 31 martie 2013, o structurã a amestecului de gaze naturale care sã permitã menþinerea preþului gazelor naturale.

A

Peste 1.300 de viroze în judeþul Hunedoara este 1.300 de cazuri de viroze respiratorii cu peste 600 de pneumonii a înregistrat Direcþia de Sãnãtate Publicã (DSP) Hunedoara în ultima sãptãmânã în spitalele hunedorene.

P

Deºi numãrul virozelor respiratorii a trecut de 1.000, directorul DSP Hunedoara, dr. Dumitra ªtefan (foto), spune cã nu se înregistreazã o creºtere faþã de aceeaºi perioadã a anului trecut. Conform ultimei statistici, avem 1.344 de viroze respiratorii cu 625 de pneumonii ºi nicio gripã. Referitor la tratament, recomandarea medicilor este ca bolnavii sã nu se trateze dupã ureche. Directorul DSP spune cã în aceastã perioadã trebuie evitatã aglomeraþia ºi în plus, oamenii au nevoie de o igienã cât mai corespunzãtoare. (Gabriela RIZEA)

Gaze furnizate în regim reglementat consumatorilor ºi producãtorilor de energie termicã în cogenerare, conform unui Ordin comun al Ministerului Economiei, Autoritãþii Naþionale de Reglementare în Energie ºi Agenþiei Naþionale pentru Resurse Minerale, lansat vineri în dezbatere publicã pe site-ul ANRE. ‘Pentru consumatorii casnici ºi producãtorii de energie termicã, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizatã la producerea de energie termicã în centralele de cogenerare ºi în centralele termice destinatã consumului populaþiei, structura amestecului de gaze naturale se stabileºte de Autoritatea Naþionalã de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), astfel încât sã se asigure, pânã la data de 31 martie 2013, menþinerea nemodificatã a valorii sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziþie a gazelor naturale

furnizate în regim reglementat acestor categorii de consumatori’, se menþioneazã în document.

Pânã la realizarea convergenþei preþului producþiei interne cu preþul gazelor naturale din import, pentru asigurarea accesului nediscriminatoriu al tuturor consumatorilor la sursele de gaze naturale din producþia internã, furnizarea gazelor naturale la consumator se realizeazã în amestec, constituit din cantitãþi de gaze naturale din producþia internã curentã/înmagazinare ºi de gaze naturale din import curent/înmagazinare, determinat astfel încât sã asigure acoperirea integralã a necesarului de consum la nivel naþional. AGERPRES

oate primãriile din þarã (circa 3200) ar fi trebuit ca T în luna iunie 2012 sã fie înrolate în Ghiºeul.ro, platforma naþionalã de platã online cu cardul a dãrilor cãtre stat pusã la dispoziþie gratuit primãriilor. Situaþia este dezastruoasã. În aceastã lunã, la un an de la lansare, doar 28 de primarii permit astfel de plãþi. Alte 33 autoritãþi sunt în teste dar multe nu vor permite aceasta platã decât dacã suporta contribuabilul comisionul integral al tranzacþiei. În Hotãrârea de Guvern 1235/2010 privind înfiinþarea Ghiºeul.ro este prevãzut cã ultima etapã de implementare a acestui sistem (ºi care se referã la obligaþia de înrolare în sistem a primãriilor din comune) nu poate depãºi 18 luni de la intrarea în vigoare a acestei hotãrâri. Actul a fost publicat în Monitorul Oficial în data de 14 decembrie 2010. Asta înseamnã cã în luna iunie din acest an este termenul limitã pânã la care toate primãriile ar fi trebuit sã adopte aceastã platformã. Situaþia înrolãrii în sistem prezentatã la începutul acestei sãptãmâni de Ministerul Comunicaþiilor este dezas-

Hunedoara nspectorii fiscali din Hunedoara au reuºit sã atragã la bugetul de stat peste 63 de milioane de lei, din amenzi, diferenþe de impozite ºi taxe, sau dupã ce au confiscat bunuri. În plus, alte aproape 100 de firme au cerut rambursarea TVA.

I

Responsabilii de la Fisc spun cã anul acesta comparativ cu anul trecut, valoarea sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat în perioada ianuarie – februarie a înregistrat un indice de evoluþie de 91 %. Asta înseamnã cã dacã anul trecut, sumele atrase la buget ajungeau la peste 69 de milioane de lei, anul acesta au ajuns la 63,5 milioane de lei. Potrivit unui comunicat remis presei, la 67 de firme care funcþioneazã ca persoanã fizicã au avut loc acþiuni de control. “Analizând comparativ valoarea sumelor atrase suplimentar la bugetul general consolidat în perioada ianuarie – februarie 2012 (63.576 mii lei ) cu realizãrile perioadei ianuarie - februarie 2011 ( 69.771 mii lei ), rezultã un indice de evoluþie a indicatorului de 91 %.”, se aratã în comunicat DGFP Hunedoara. Rezultatele acestor acþiuni au dus în final la stabilirea unor venituri suplimentare în sumã totalã de 757 mii lei reprezentând diferenþe de impozite ºi taxe ºi amenzi. În perioada ianuarie – februarie 2012, structurile cu atribuþii de inspecþie fiscalã din cadrul ºi subordinea Direcþiei Generale a Finanþelor Publice a judeþului Hunedoara au efectuat un numãr total de 192 acþiuni

truoasã: Doar 28 de primarii permit plata online a taxelor, dintre care o singurã primãrie de comunã. Alte 33 de primarii sunt pe platforma de teste dar cele mai multe nu vor permite plãþile decât dacã suporta contribuabilul comisionul integral la o astfel de tranzacþie. Conform normelor de aplicare a legii, acest comision nu poate depãºi 2% din valoarea tranzacþiei, dar nu mai mult de 30 de lei. Fiecare consiliu local decide dacã acest comision este suportat integral de cãtre primãrie, de cãtre cetãþean sau dacã se împarte. Un sondaj recent realizat de GFK România la iniþiativa Visa Europe releva faptul cã introducerea unui comision ar afecta în mod cert negativ comportamentul de platã cu cardul. Ce paºi are de efectuat mai exact o primãrie pentru a adera la Ghiºeul.ro? În primul rând o hotãrâre a Consiliului local prin care agreazã ºi se obliga la aceastã procedurã. Pasul doi este sã facã o licitaþie pentru o bancã ce agreazã intrarea în sistem ºi pasul trei este sã facem aceastã comunicare cu ministerul prin organismul sãu specializat (CNMSI, centrul care opereazã Ghiºeul.ro). De aici încolo contribuabilii vor putea plãti prin sis-

de control la persoane juridice. Acþiunile de control fiscal efectuate la persoane juridice grupate funcþie de tipul acþiunii desfãºurate se prezintã astfel: inspecþii fiscale generale – 15 ; inspecþii fiscale parþiale – 89 ; controale inopinate controale încruciºate ºi cercetãri la faþa locului – 88. În cadrul inspecþiilor fiscale efectuate s-a avut în vedere respectarea de cãtre contribuabili a reglementãrilor legale privind stabilirea, evidenþierea declararea ºi plata impozitelor, taxelor, contribuþiilor datorate bugetului general consolidat . De asemenea, s-a urmãrit realitatea ºi legalitatea operaþiunilor pentru care agenþii economici au solicitat rambursarea taxei pe valoarea adãugatã . În aceastã perioada au fost soluþionate un numãr de 91 solicitãri de rambursare/restituire a taxei pe valoare adãugatã. Din suma solicitatã la rambursare/restituire în valoare de 6.197 mii lei, s-a admis la rambursare/restituire suma de 4.312 mii lei ºi s-a respins suma de 1.885 mii lei. Andr ei DUMITRU

teme informatice de oriunde ar fi. Noul ministru al Comunicaþiilor, Rãzvan Mustea vrea sã ia în calcul modificarea Hotãrârii de Guvern ºi introducerea de sancþiuni pentru primãriile care nu respecta termenul de înrolare. “În prezent legislaþia nu prezintã nici o sancþiune pentru primãriile care nu respecta termenul de înrolare în sistem. Avem în vedere anumite sancþiuni ºi analizam posibilitatea modificãrii HG 1235/2010 în acest sens, concomitent cu simplificarea procedurilor de înrolare în sistem”, a declarat Rãzvan Mustea, ministrul Comunicaþiilor. La data de 11 martie 2012, la un an de la lansarea Ghiºeul.ro, în sistem fuseserã fãcute 9.316 tranzacþii în valoare de peste 1,7 milioane lei. Dezvoltarea ºi implementarea Sistemului Naþional Electronic de Platã Online a Taxelor ºi Impozitelor (ªNEP) s-a fãcut de Ministerul Comunicaþiilor în colaborare cu Asociaþia de Plãþi Electronice din România (APERO), la costuri zero pentru statul roman. Aplicaþia aparþine însã firmei Indeco Soft din Baia Mare, care este membrã a APERO ºi a implementat astfel de softuri în mai multe primarii din þarã. HotNews.r o


10 Fapt divers

Cronica Simeriei |Luni, 19 martie 2012

Un asteroid cu diametrul de 50 de metri va trece foarte aproape de Terra în 2013 n asteroid cu U forþa destructivã a unei bombe cu hidrogen va trece pe lângã Pãmânt la o distanþã mai micã decât cea a unui satelit comercial.

APOCALIPSA MEDICINEI:

Ziua în care o simplã infecþie ne va ucide edicina intrã într-o nouã erã în care un copil ar putea muri dintr-o simplã zgârieturã la genunchi.

M

Sau, ziua în care pacienþii internaþi în spitale se vor teme din ce în ce mai mult cã existã riscul sã îºi piardã viaþa ºi în care operaþii de rutinã ar putea deveni cu adevãrat riscante, avertizeazã ºefa Organizaþiei Mondialã a

Sãnãtãþii. Un avertisment important a vizat antibioticele. OMS spune cã am ajuns în situaþia în care bacteriile au evoluat ºi au devenit mult mai rezistente la tratamentul cu antibiotice. Astfel, suntem la un pas de situaþia în care infecþii comune pot deveni incurabile. Margaret Chan, directorul general al Organizaþiei Mondiale a Sãnãtãþii, spune cã astfel clasicele

antibiotice ar putea deveni complet inutile în tratamente. “O erã postantibiotic înseamnã de fapt sfârºitul medicinii moderne aºa cum o cunoaºtem azi. Afecþiuni comune, precum o infecþie în gât sau o simplã juliturã la genunchi, pot deveni letale. Rezistenþa antimicrobianã este în creºtere în Europa ºi în întreaga lume. Pierdem cei mai importanþi antimi-

crobieni”, spune Chan, potrivit. Chan mai avertizeazã cã tratamentele revoluþionare descoperite în ultimul secol pentru gripã, tuberculozã, malarie sau HIV ar putea deveni ineficiente în urmãtorii ani. Pentru a nu se ajunge la o astfel de situaþie consumul de antibiotice trebuie þinut sub control. Ele trebuie sã fie prescrise de medici în mod corespunzãtor ºi respectate interdicþiile de folosire a antibioticelor pentru animale. Sursa Realitatea.net

La ce mai foloseºte Viagra în afarã de sex! i-a început cariera ca tratament împotriva hipertensiunii arteriale, a cunoscut succesul ca leac împotriva impotenþei ºi a ajuns sã trateze de la rãu de altitudine pânã la insuficienþã cardiacã. Este vorba despre Viagra!

ª

Medicamentul de succes brevetat în 1996, al cãrui “sens adevãrat” puþini îl ºtiu, deoarece s-a pierdut pe drum...Substanþa activã din medicament a fost iniþial menitã sã trateze cu totul altceva decât disfuncþia erectilã. Mai precis, cercetãtorii una au cãutat ºi alta au gãsit: substanþa nu a produs efectele scontate în cazul hipertensiunii, în schimb s-a constatat cã avea un alt efect, cât se poate de interesant, asupra subiecþilor masculini participanþi la teste. Compania producãtoare a sesizat imediat cã era vorba despre o ocazie, ºi a decis sã punã pe piaþã produsul ca tratament împotriva dis-

funcþiilor erectile. A urmat unul dintre cele mai spectaculoase succese din istoria produselor farmaceutice.

A

lte utilizãri

Dar... Nu numai cã medicamentul are ºi alte utilizãri într-o serie de afecþiuni care nu au nicio legãturã cu sexul, dar i se descoperã mereu ºi alte întrebuinþãri. Numele adevãrat al substanþei este citrat de sildenafil. Iniþial, testele au avut în vedere o viitoare utilizare a substanþei ca tratament pentru boli cardiovasculare hipertensiune arterialã ºi anginã pectoralã (dureri put-

ernice în piept, ce survin ca simptom al cardiopatiei ischemice). Citratul de sildenafil aparþine unei clase de compuºi chimici cunoscuþi sub denumirea de inhibitori ai fosfodiesterazei tip 5! ªi are ca efect modificarea fluxului sangvin în anumite þesuturi ale corpului. În cazul celui mai cunoscut efect al sãu, ºi anume acela care care are legãturã cu sexul, este vorba despre stimularea circulaþiei sângelui în corpii cavernoºi ai penisului. Acest organ nu este singurul care rãspunde la administrarea de sildenafil. De-a lungul anilor, s-a descoperit cã ºi alte organe ºi þesuturi reacþioneazã la acest medicament, iar pe baza acestor descoperiri, cercetãtorii au fãcu ºi fac încã alte ºi alte recomandãri privind folosirea, pentru diverse probleme de sãnãtate, a sildenafilului, depãºind cu mult doar rezolvarea dificultãþilor sexuale. Sursa Evz.r o

Asteroidul 2012 DA14 trece pe lângã Terra o datã pe an, iar la urmãtoarea „vizitã”, în februarie 2013, va ajunge la doar 24.000 de kilometri distanþã. Cercetãtorii spun cã asteroidul nu se va ciocni cu Terra anul viitor, însã nu exclud ca acest lucru sã se întâmple cândva în viitor. Dacã acest asteroid ar intra în atmosfera Pãmântului ºi ar exploda, forþa

generatã de explozie ar fi suficient de mare pentru a distruge o suprafaþã de dimensiunile Londrei. Asteroidul a fost descoperit luna trecutã de o echipã de astronomi din Granada, Spania. Specialiºtii observatorului La Sagra folosesc telescoape automatizate pentru a studia cerul. 2012 DA14 a fost descoperit atunci când astronomii au decis sã studieze o porþiune a cerului în care în mod normal nu sunt observaþi asteroizi. Dr. Gerhard Droslhagen, specialist al Agenþiei Spaþiale Europene, afirmã cã „asteroidul mãsoarã aproximativ 50 de metri în diametru, dimensiune care ar duce la daune serioase în cazul în care ar exploda deasupra unei zone locuite. Explozia ar avea forþa cele mai mari arme nucleare”. În 1908, un asteroid estimat a avea un diametru de 40 de metri a explodat deasupra regiunii Tunguska din Siberia, nimicind peste

Integrame / Cu noroc

2.000 de kilometri pãtraþi de pãdure. Asteroidul 2012 DA14 va trece pe lângã Terra pe 15 februarie 2013. „Anul viitor va fi posibil ca asteroidul sã fie observat cu ajutorul unui binoclu, însã nu este niciun pericol. În viitor, posibilitatea unei coliziuni nu poate fi exclusã. Este extrem de improbabil ca acest lucru sã se petreacã, dar probabilitatea este mai mare de zero”, a explicat Dr. Drolshagen. Specialiºtii estimeazã cã existã aproximativ 500.000 de asteroizi de pânã la 30 de metri în diametru ce nu au fost încã descoperiþi. Un alt expert al Agenþiei Spaþiale Europene, Dr. Detlef Koschny, afirmã cã „lucrãm la conceperea unui sistem automat prin care telescoapele sã detecteze asteroizii de acest tip, scopul nostru fiind sã observãm aceste corpuri cu cel puþin 3 sãptãmâni înainte ca acestea sã treacã pe lângã Pãmânt”. Sursa Descopera.ro Descopera.ro


Actualitate 11

Cronica Simeriei |Luni, 19 martie 2012

ISU Hunedoara a covocat primarii rimarii din judeþul Hunedoara au fost convocaþi de Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã ca sã afle care sunt planurile în cazuri extreme.

P

Prefectul le-a cerut edililor sã ia în calcul toate variantele de la inundaþii la incendii ºi sã le gestioneze corect. La aceastã reuniune au participat pe lângã primarii din judeþul Hunedoara ºi reprezentanþii Serviciului de Gospodãrire a Apelor Hunedoara, respectiv ai Inspectoratului Judeþean

pentru Situaþii de Urgenþã „Iancu de Hunedoara”. Discuþiile din cadrul întâlnirii s-au axat pe prezentarea managementului situaþiilor de urgenþã în caz de inundaþii ºi cei prezenþi au aflat care sunt atribuþiile primarilor în aceste situaþii, precum ºi analizarea situaþiilor de urgenþã produse în cursul anului 2011 în judeþul Hunedoara. De asemenea, prefectul judeþului Hunedoara a pus accent pe necesitatea participãrii personalului cu funcþii de conducere din administraþia publicã localã la cursurile obligatorii organizate de Inspectoratul General pentru Situaþii de

Urgenþã. „Solicit primarilor, în calitatea acestora de preºedinþi ai

comitetelor locale pentru situaþii de urgenþã, sã se implice în luarea

mãsurilor necesare privind prevenirea ºi limitarea cauzelor ce pot produce diferite situaþii de urgenþã. Pe aceastã cale, fac un apel public cetãþenilor judeþului care deþin terenuri agricole sã respecte legislaþia existentã referitoare la arderea resturilor vegetale, deoarece este un fapt constatat cã incendiile de vegetaþie uscatã, în aceastã perioadã, tind sã ia amploare. Pericolul extinderii acestora cãtre pãduri, zone populate ºi chiar cãi de comunicaþii rutiere ºi feroviare este ridicat ºi de aceea, se impune monitorizarea acestor fenomene, iar în cazul înregistrãrii de aba-

teri sã fie aplicate prevederile legale în domeniu. ”, a spus prefectul judeþului Hunedoara domnul Dezmeri ªtefan-Ioan . Totodatã s-a precizat faptul cã de curând Inspectoratul General pentru Situaþii de Urgenþã, Garda Naþionalã de Mediu ºi Agenþia de Plãþi ºi Intervenþie în Agriculturã au semnat un protocol colaborare privind acþiunile de monitorizare a modului de respectare de cãtre fermieri a bunelor condiþii agricole ºi de mediu referitoare la arderea miriºtilor ºi a resturilor vegetale pe terenul arabil ºi la arderea pajiºtilor permanente. Raul IRINOVICI

Ministerul Sãnãtãþii a lansat în dezbatere publicã

douã proiecte ce propun modificarea listei medicamentelor ºi a duratei de spitalizare

eprezentanþii Ministerului Sãnãtãþii propun un proiect de hotãrâre de Guvern prin care va fi modificatã lista medicamentelor compensate ºi gratuite pentru trei denumiri comune internaþionale, relateazã Mediafax.

R

Într-un comunicat de presã al MS se mai aratã cã instituþia a realizat ºi un proiect de ordin în care propune modificarea duratei de spitalizare pentru diferite afecþiuni. Documentele au fost lansate în dezbatere publicã de Ministerul Sãnãtãþii. Potrivit comunicatului de presã, MS se afla în faza de revizuire a pachetului bazal de servicii, în conformitate cu acordul pe care România l-a încheiat cu organismele internaþionale. “Primele mãsuri pe care le adoptãm pentru regândirea pachetului de servicii de bazã se referã la 2 aspecte impor-

tante, ºi anume limitarea prescrierii în sistemul de asigurãri a unor medicamente aflate în listele de medicamente compensate ºi gratuite, precum ºi revizuirea duratelor de spitalizare pentru diferitele grupe diagnostic”, declara ministrul Sãnãtãþii, Ritli Ladislau, citat în comunicat. Astfel, Ministerul Sãnãtãþii a lansat în dezbatere publicã, proiectul de Hotãrâre de Guvern pentru modificarea Anexei la Hotãrârea de Guvern 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând denumirile comune internaþionale corespunzãtoare medicamentelor de care beneficiazã asiguraþii, cu sau fãrã contribuþie personalã, pe bazã de prescripþie medicalã, în sistemul de asigurãri sociale de sãnãtate. Comunicatul de presã mai precizeazã cã modificãrile au fost realizate în conformitate cu recomandãrile experþilor Institutului NICE care au realizat, pentru Ministerul

Sãnãtãþii, un raport de evaluare a sistemului sanitar. Proiectul de act normativ prevede modificarea Listei de medicamente cu sau fãrã con-

tribuþie personalã pentru trei denumiri comune internaþionale (Epoetinum alfa, Epoetinum beta ºi Erdoseina) astfel încât acestea sã fie prescrise numai pentru indicaþiile prevãzute în autorizaþia de punere pe piaþã. “Revizuirea listei de medicamente va însemna o raþionalizare a consumului de medicamente, nu o excludere sau tãiere. Este, mai degrabã, o eliminare a anomaliilor existente în sistemul de decontare, anomalii care au fost sesizate ºi de cãtre specialiºtii britanici”, a declarat ministrul Ladislau Ritli. Concomitent, MS a publicat, în dezbatere publicã, un proiect

de Ordin privind modificarea ºi completarea Ordinului ministrului sãnãtãþii ºi al preºedintelui Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate nr. 1723/950/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2012 a Contractului-cadru privind condiþiile acordãrii asistenþei medicale în cadrul sistemului de asigurãri sociale de sãnãtate pentru anii 2011 2012, aprobat prin Hotãrârea Guvernului 1.389/2010. Proiectul de ordin propune modificarea duratei de spitalizare pentru toate afecþiunile astfel încât aceasta sã nu depãºeascã duratele medii raportate în cursul anului trecut ca fiind realizate. HotNews.r o

Femeile din PDL vor 30% din locurile de pe listele de candidaþi ai partidului pentru locale rganizaþia de Femei a Partidului Democrat Liberal (OFPDL) solicitã ca 30% din locurile de pe listele de candidaþi ai partidului pentru alegerile locale din iunie sã fie desemnate din rândul lor, a declarat Sulfina Barbu, lidera organizaþiei.

O

“Este înscris ºi în statutul partidului acest procent. (...) Asta e menirea Organizaþiei, sã promoveze doamnele ºi sper sã avem procentul atins”, a spus Barbu, la începutul ºedinþei de sâmbãtã a Colegiului Director al OFPDL.

De asemenea, ea a subliniat cã este obligaþia fiecãrei organizaþii locale a partidului sã promoveze femeile pe listele de candidaþi, iar în urma ºedinþei de sâmbãtã se va ºti exact câte democrat-liberale sunt deja desemnate candidate pentru primãrii ºi consiliile locale ºi judeþene. La ºedinþa de la Palatul Parlamentului participã membre ale Biroului Permanent Naþional al OFPDL ºi preºedinþii birourilor permanente judeþene ale organizaþiilor de femei din partid. Luiza ENACHE


12 Actualitate

a Târgul de Tuirism, ce s-a desfãºurat la Bucureºti, a participat Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, care a avut un stand propriu.

L

Cronica Simeriei |Luni, 19 martie 2012

Investiþiile MDRT, promovate la Târgul de Turism Manifestarea a fost inauguratã chiar de ministrul Cristian Petrescu. Cu aceastã ocazie, ministrul a vorbit despre investiþiile realizate de

Transalpina, la Târgul Naþional de Turism T

ransalpina, ºoseaua de la graniþa cu Hunedoara, merge la Târgul naþional de turism. Cea mai înaltã ºosea din þarã a fost promovatã pe standul judeþului Gorj.

Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului (MDRT) în infrastructura de turism, care au contribuit la înregistrarea unor creºteri constante în acest domeniu pe parcursul anului 2011, atât la sosirile vizitatorilor strãini (+12,8%), cât ºi la românii care au ales sã-ºi cunoascã mai bine þara (+16,9%). De asemenea, ministrul Cristian Petrescu a vorbit despre importanþa cooperãrii cât mai strânse dintre autoritãþile publice ºi operatorii economici în vederea diversificãrii ºi creºterii calitãþii serviciilor turistice pe care România le oferã. „Pentru ca turismul sã-ºi continue creºterea

este nevoie de o colaborare eficientã între autoritãþile centrale, locale ºi operatorii din turism. Statul ºi mediul privat trebuie sã lucreze împreunã pentru diversificarea ºi creºterea calitãþii serviciilor turistice oferite. Vã asigur cã ministerul va continua investiþiile în infrastructura de transport, edilitarã ºi în cea de agrement. Autoritãþile locale trebuie sã gândeascã în termeni de dezvoltare durabilã pe termen lung, sã solicite de la Guvern bani pentru acele investiþii care aduc progres ºi bunãstare comunitãþilor lor, sã fie deschise la parteneriate

cu mediul privat ºi, mai ales, sã nu punã piedici investiþiilor private. La rândul sãu, mediul privat trebuie sã aibã o mai mare disponibilitate la investiþii care nu produc neapãrat profit triplu în primul an de exploatare. ªi, deloc în ultimul rând, noi, autoritãþile centrale, trebuie sã gândim fiecare pas al nostru cu privirea îndreptatã spre mediul privat. Doar aºa putem reconstrui turismul românesc“, a declarat ministrul Cristian Petrescu. Cea de-a XXVII-a Ediþie a Târgului de Turism al României s-a desfãºurat, în perioada 15

– 18 martie a.c., la Centrul Expoziþional „Romexpo“ din Bucureºti. MDRT a participat la expoziþie cu un stand amenajat pe o suprafaþã de 75 mp cu patru laturi libere (tip insulã). Târgul de Turism al României a fost organizat de Romexpo în parteneriat cu Camerele de Comerþ ºi Industrie din România, Asociaþia Naþionalã a Agenþiilor de Turism din România (ANAT), Federaþia Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), Asociaþia Naþionalã de Turism Rural Ecologic ºi Cultural (ANTREC) ºi Organizaþia Patronalã a Turismului Balnear din România (OPTBR). Dana VLÃDEANU

Lupii – apãraþi, câinii de la stânã – limitaþi de lege rotejaþi de lege, lupii s-au înmulþit foarte mult, iar ciobanii din Valea Jiului se plâng cã în aceastã iarnã au fãcut prãpãd între mioare.

P

DN 67 C, care strãbate Munþii Parâng din Carpaþii Meridionali ºi care poartã numele de Transalpina a fost promovatã la standul judeþului Gorj în cadrul Târgului Naþional de Turism, gãzduit de Romexpo Bucureºti. Vizitatorii au primit gratuit pliante, steguleþe, insigne, pixuri sau brelocuri ºi s-au putut informa despre oferta turisticã. Asta pentru cã organizatorii au ales ºoseaua drept punct de reper, înainte de staþiunea Rânca. Drumul face legãtura între oraºele Novaci din Gorj ºi Sebeº din Alba. Fiind un drum alpin, este închis pe perioada iernii, dar vara are mii de vizitatori. Drumul a fost construit prima datã de legiunile romane în timpul rãzboaielor cu dacii, motiv pentru care pe hãrþile de istorie este trecut sub denumirea de „coridorul IV strategic roman. Este cel mai înalt drum rutier al Munþilor Carpaþi, atât de pe teritoriul României cât ºi din afara ei. Drumul traverseazã Muntii Parâng de la Nord la Sud ºi face o paralelã cu Valea Oltului ºi Valea Jiului. Oana STANCA

ªi, în timp ce legislaþia în apãrã pe lupi de arma vânãtorilor, aceeaºi legislaþie limiteazã drastic numãrul câinilor ciobãneºti de la stâne. Un singur câine la 100 de oi. Asta spune legislaþia de care se plâng ciobanii, care spun cã în aceastã iarnã, mai mult decât oricând, haitele de lupi au dat târcoale mioarelor ºi atacat stânele. Ciobanii spun cã deja sunt prea mulþi lupi, care nu-ºi mai pot asigura hrana ºi, din acest motiv s-au înmulþit atacurile la stânele de oi. Iar în

aceastã iarnã, mai grea decât în anii precedenþi, parcã s-a înmulþit ºi numãrul atacurilor, iar câinii sunt prea puþini ca sã mai facã faþã haitelor. Conform legislaþiei în vigoare, ciobanii au voie sã deþinã un câine la suta de oi, iar majoritatea crescãtorilor de animale

au turme mici. „A fost iarnã grea ºi n-au avut de mâncare. Dacã eram în munte acum, cred cã din 80 de oi dacã mai rãmâneam cu 10. Lupii s-au înmulþit ºi au ieºit din pãdure, au coborât pe dealuri, la þarcul unde þinem oile. Cred cã ar trebui sã mai stârpeascã

din ei, cã ne vor ataca ºi pe noi”, spune Ionel Strâmb, care pãstoreºte de ani de zile oile pe meleagurile Vãii Jiului. ªi unul dintre cei mai bãtrâni ciobani din zonã, ªtefan Grosu (95 de ani), probabil singurul cu carte de muncã la vârsta asta, îºi aminteºte cã a avut mult de furcã cu haitele înfometate: „A sãrit în spatele meu ºi m-am luptat cu el, l-am þâpat eu jos, da m-a apucat iar de mânã. Norocul a fost cu cânii care au sãrit de l-au încolþit ºi l-au rupt”. Potrivit unor informaþii, în România trãieºte acum una din cele mai numeroase populaþii de lupi, însã în ultimii ani habitatul acestor animale este din ce în ce mai restrâns, aºa cã haitele au ajuns sãp coboare din munte, mai ales când sunt flãmânde. Oana STANCA STANCA

Cronica Simeriei - Nr. 1  

Publicatie periodica

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you