2012-3-8 by Romwald Chezu

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 79

Cronica Vãii Jiului Joi, 8 martie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Nica, sã le dai

bani oamenilor!

Imnul României a însoþit protestul minerilor din Petroºani ozma unde eºti/ Sã ne duci la Bucureºti” sau “Vrem autocare/ Pentru deplasare » sunt scandãrile care s-au auzit pe tot parcursul zilei de ieri în Petroºani, unde peste 4.000 de mineri au ocupat curtea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani.

>>> PAGINILE 6-7

Mineritul din Valea Jiului este un ºir neîntrerupt de sacrificii. Valea Jiului a dat economiei sute de mii de tone de cãrbune, iar acest fluviu de cãrbune a fost stropit cu sângele a mii de mineri care ºi-au dat viaþa pentru o bucatã de pâine. Durerea din inimile minerilor, jalea familiilor greu încercate, plânsul vãduvelor ºi orfanilor este impregnat în fiecare bucatã de cãrbune scos din subteranul Vãii Jiului. Din nefericire, mineritul din Valea Jiului a dat ºi lideri, lideri de sindicat...

PAGINA A 3-A

De ce nu s-au ºters datoriile CNH Petroºani? icepreºedintele CJH ºi

preºedinte al PRM Hunedoara, Costel Avram este de pãrere cã prin OUG nr. 128/21.12.2006, Compania Naþionalã a Huilei SA Petroºani ar fi putut beneficia de scutirea la platã a sumei de 1.943.470.404 lei.

>>> PAGINA A 5-A

Cornel Resmeriþã:

”Vinovaþii trebuie sã plãteascã” iron Cozma M îi încurajeazã pe mineri sã-ºi cearã drepturile în Capitalã, în faþa Guvernului.

>>> PAGINA A 5-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 martie 2012

ANUNÞ

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 17:00 - 18:00 de luni-joi. Sunt aºteptaþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi. Nicolae NICOARÃ

Cronica Vãii Jiului Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Institutul Naþional De Cercetare – Dezvoltare Pentru Securitatea Minierã ªi Protecþie Antiexplozivã – Insemex Petroºani, cu sediul în localitatea Petroºani, str. Gral. Vasile Milea, nr. 32 – 34, cod 332047, Jud. Hunedoara, organizeazã concurs pentru ocuparea unui post de inginer, în cadrul Direcþiei Economic, Comercialã – Compartiment Achiziþii – Investiþii. Data limitã pentru depunerea dosarelor de concurs la secretariatul institutului este 21.03.2012, ora 15:30. Concursul se va desfãºura în data de 23.03.2012, ora 10:00 la sediul institutului. Detalii ºi informaþii suplimentare privind eligibilitatea candidaþilor ºi conþinutul dosarelor de concurs, precum ºi tematica ºi bibliografia de concurs se pot obþine de la sediul institutului – Comp. Resurse Umane, tel. 0254/541621 – 541622 int. 192.

ANUNÞURI Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Burlacul III 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:30 Pãsãrile

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Fosta mea iubire (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Amazon 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Poama acrã (r) 0:45 Amazon (r)

PRO TV 10:00 Capra (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:15 Crimele din Midsomer Testamente înºelãtoare 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Las fierbinþi 21:30 Joc sângeros 23:30 ªtirile Pro TV 0:00 Puzzle mortal 5 1:45 ªtirile Pro TV (r)

Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort (r) 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Mãmicã de ocazie 22:15 Trãsniþii - Marea mahmurealã 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Pret a porter: Crimã în lumea modei

TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente (magazin cult.) 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare (live) 18:25 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:05 Legenda cavalerului rãtãcitor ºi a frumoasei Razãde-Lunã 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Documentarele Televiziunii Române: Bãieþii rãi 23:20 ªeful iubitei mele 0:55 Tezaur folcloric (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 martie 2012 iderul maxim, Bebe Nica ºi locotenenþii lui, Cozma, Jurca, Domokoº, Temneanu ºi Ciubotariu, au reuºit performanþa de a-i lãsa pe mineri cu conturile goale de sfintele sãrbãtori pascale.

Pentru zilele de grevã în care i-au scos pe mineri din subteran, ameþindu-i de cap cu o aºa-zisã majorare care nu s-ar acorda, ortacii au pierdut la salariu, cât nu ar fi câºtigat într-un an. Liderii de sindicat i-au pãcãlit pe mineri spunându-le cã ar trebui sã primeascã o sutã de lei, când de fapt majorarea este de 30 de lei, de la 670 de lei la 700 de lei.

Oare pentru zilele nelucrate cât au pierdut oamenii pânã acum? Cu siguranþã Bebe Nica nu a pierdut nimic ºi va avea niºte sãrbãtori pascale fericite, pentru cã el are bani din afacerile pe care

Nica, sã le dai bani oamenilor! le învârte cu cotizaþiile minerilor, la cabana din Straja, cu cinematograful, ºamd. În schimb, minerii, care, vorba poetului, sunt “Niºte oameni, acolo ºi ei, Care ºtiu dureros ce e suta de lei...”, vor suferi

alãturi de familiile lor. În spatele acestei aºa-zise revendicãri stau de fapt interesele sindicaliºtilor ºi ale grupurilor lor de interese. Nica ºi locotenenþii lui nu vor de fapt decât sã-l forþeze pe

directorul general, Constantin Jujan sã le dea o cotã- parte din fondul de salariu, cum se dãdeau anii trecuþi. Vreo câteva miliarde de lei lunar cu care ei, liderii de sindicat, sã poatã sã îºi facã de cap.

Directorul general al CNH, Constantin Jujan ar trebui odatã pentru totdeauna sã punã punct ajutorului pe care îl oferã sindicatelor ºi sã nu mai accepte sã fie reþinute cotizaþiile de sindicat ºi ulterior virate de CNH în conturile pe care liderii de sindicat le pun la dispoziþie. Pur ºi simplu sã-i lase pe mineri sã decidã ºi sã meargã singuri sã

doneze sindicatelor dacã ei considerã cã meritã. În curtea CNH s-a scandat ieri demisia, demisia.... Demisia cui?, l-am întrebat pe un miner. Nu ºtiu, a rãspuns omul sincer, dar aºa ne-au spus liderii sã strigãm. Bebe Nica este deja cunoscut cã oricând îi poate trãda pe mineri, iar acþiunile în spatele cãrora se aflã ºi el nu sunt defapt decât o încercare de a-l forþa pe Jujan sã-l punã într-o funcþie de director, oriunde ar fi. Oamenii chiar i-au reproºat cã semneazã în alb hârtii fãrã sã-i consulte pe membrii de sindicat. Bebe Nica ºi locotenenþii lui au adus mineritul din Valea Jiului, prin acþiunile lor, în cea mai grea situaþie din ultimii ani, iar minerii, în al 12-lea ceas ar trebui sã-i înlãture ºi sã facã alegeri libere ºi sã nu le mai permitã unor impostori sã-i reprezinte. Cine a semnat acele protocoale, dacã nu liderii de la Muntele, iar acum fac pe victimele pe scãrile CNH ºi spun cã sunt alãturi de mineri. Actualul director general al CNH, Constantin

Jujan, pe care aºa-ziºii lideri de sindicat nu-l suportã ºi-l vor schimbat, - cine ºtie poate Nica se viseazã director general - este singura persoanã competentã care în actuala situaþie prin care trece Compania Huilei este capabil sã mai salveze ce se mai poate, adicã vreo câteva mii de locuri de muncã.

ompania Naþionalã a Huilei intrã în lichidare anul acesta

Trei dintre cele ºapte mine rãmase în funcþiune la Compania Naþionalã a Huilei sunt în curs de transfer la ANAF pentru închidere, potrivit înþelegerii dintre guvern ºi FMI. Astfel, mina Petrila, care va fi închisã pânã în 2015, iar minele Uricani ºi Paroºeni vor fi închise pânã în 2017. Guvernul a aprobat deja pentru închiderea acestor mine un ajutor de stat de 270 de milioane

Probleme ºi în subteran parte a minerilor din Vale au intrat ºi în subteran. Liderii lor spun cã nu s-a dat cãrbune, dar s-a lucrat la întreþinere pentru cã sunt locuri care ar putea sã devinã periculoase.

Niciun miner nu a mai intrat în subteran sã extragã huilã. Totuºi, în minele din Valea Jiului, o parte dintre ortaci asigurã buna funcþionare a sistemului extractiv. Asta pentru cã, spun liderii minerilor, sunt locuri în muncã în minã care trebuiesc întreþinute. “Sunt locuri în subteran, unde dacã

de euro. Reorganizarea industriei extractive presupune ca CNH sã intre în lichidare pânã la sfârºitul acestui an, iar cele patru mine considerate viabile sã fie trecute la Complexul Energetic Hunedoara, alãturi de termocentralele Mintia ºi Paroºeni pe care le alimenteazã. Deocamdatã însã Complexul Energetic Hunedoara nu existã decât pe hârtie. Minele care vor continua sã funcþioneze sunt Lonea, Vulcan, Lupeni ºi Livezeni. Compania Naþionalã a Huilei a încheiat anul trecut cu pierderi de 500 de milioane de lei, în condiþiile în care a cheltuit doi lei pentru fiecare leu încasat. Pentru anul în curs, administraþia CNH are în vedere sã reducã pierderile cu o treime, în condiþiile în care ºi numãrul salariaþilor va scãdea de la 7700 la 7450, iar cheltuiala medie cu fiecare salariat va scãdea de la 5000 la 4700 de lei pe lunã. Pe de altã parte venitul salarial mediu net la nivel de CNH este mai mic de 2600 de lei, ca urmare a faptului cã angajatorul este obligat sã plãteascã un impozit de 45 la sutã pentru fiecare salariat în parte. Marius MITRACHE

nu se umblã, riscãm sã explodeze la întoarcerea în ºut. Nu putem sã ne riscãm ºi la fiecare minã sunt echipe la întreþinere”, a spus Laslo Domokoº (foto), lider de sindicat. Pe de altã parte, însã, faptul cã minerii nu mai dau cãrbune începe sã devinã o problemã. Termocentralele Mintia ºi Paroºeni mai au stoc de cãrbune doar pentru câteva zile ºi, dacã minerii nu vor intra în ºut, riscã sã rãmânã fãrã. Potrivit minerilor, la Paroºeni mai sunt aproximativ 12.000 de tine de huilã pe stoc ºi aceastã termocentralã foloseºte 2.000 de tone zilnic. Producþia de cãrbune a fost opritã de 3 zile ºi niciun miner nu a mai intrat în minã sã dea cãrbune de când în Valea Jiului a explodat conflictul de muncã. Diana MITRACHE

4 Actualitate de persoane din Petroºani au rãmas fãrã ajutoarele sociale, alocaþii ºi indemnizaþii pentru cã nu ºi-au putut plãti impozitele la bugetul local.

Mult comentata mãsurã a guvernanþilor, respectiv Ordonanþã de Urgenþã a Guvernului 124/2011 sisteazã plata ajutorului social cãtre cei

Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 martie 2012

Suspendaþi de la supravieþuire care nu ºi-au plãtit taxele locale, a atins serios ºi asistaþii din Petroºani. Ordonanþa spune cã se vor suspenda alocaþiile pentru susþinerea familiei, indemnizaþiile mamelor pentru creºterea copiilor ºi ajutoarele sociale celor care nu au plãtit impozitul pe casã, maºinã sau teren. Sistarea plãþii se face pentru 5 luni, timp în care persoana trebuie sã dovedeascã faptul cã

s-a achitat de datorii. Dacã o face, asistatul îºi va primi banii ºi pe perioada când nu a fost plãtit. Dacã nu, acesta riscã sã fie eliminat definitiv de pe lista beneficiarului de susþinere socialã. La Petroºani, 86 de persoane au fost sistate

”Miss România 2011” – Alexandra Tunaru, Petroºani lexandra Tunaru va urca, la sfârºitul lunii martie, pe aceeaºi scenã pe care a urcat Miss România 1994 – Roberta Anastase.

Fundaþia ”Organizaþia Miss România”, preºedinte Gavrilã Inoan, a desemnat câºtigãtoarea anului 2011 a concursului MISS ROMANIA, care ”are puterea unui simbol care induce modele de comportare, îngrijire, educaþie la nivel national”. Decernarea oficialã a acestui titlu va avea loc la sfârºitul lunii martie, iar finalistã este Alexandra Tunaru, din Petroºani. Alexandra este fiica Emiliei ºi a lui Raj Tunaru, oameni de afaceri în domeniul hotelier ºi turism, este studentã la Canterbury Christ Church University, Facultatea de Arte, din Marea Britanie. ”La sfârºitul lunii, Alexandra va veni în vacanþã pentru acest eveniment ºi atunci veþi putea sta de vorbã despre exigenþele acestui concurs, care este unul complex”- a declarat Emilia

Tunaru, precizând cã amãnunte putem gãsi pe site-ul oficial al Organizaþiei Miss România (O.M.R.) – www.missromania.ro. De precizat cã O.M.R. a acordat ºi burse pentru studii universitare ca premii suplimentare considerând cã educaþia, cultura în general, este elementul esenþial care completeazã frumuseþea ºi calitatea umanã. Aceastã susþinere pentru studiu a tinerelor mai existã doar în USA. În 1994, câºtigãtoarea care urca pe scena concursului organizat de O.M.R. era Roberta Anastase, care este acum preºedinte al Camerei Deputaþilor în Parlamentul României. ”Atunci dumneaei a declarat foarte ferm, în faþa tuturor, cã idealul dânsei este sã devinã politician ºi cã îºi propune sã facã treaba asta foarte serios”- a declarat preºedintele Fundaþiei O.M.R., Gavrilã Inoan. Miss România este marcã înregistratã din 1993 ºi protejatã de cãtre Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci al României. Ileana FIRÞULESCU

de la platã, iar 14 ºi-au plãtit impozitul ºi le-a fost reluatã plata. ”Ultimele verificãri s-au fãcut în 31 ianuarie. Noi am înaintat tabelele cu beneficiarii acestor drepturi Serviciului local de Taxe ºi Impozite pentru a se face verificãrile ºi ne-au dat persoanele care înregistrau datorii, drept pentru care aceºtia vor fi suspendaþi de la platã. De precizat cã în momentul când vor face dovada cã ºi-au achitat impozitele, în intervalul de 5 luni, beneficiarii îºi vor primi banii ºi pe lunile de suspendare, adicã nu vor pierde aceºti bani. În luna februarie, de la plata ajutorului social sunt suspendate încã 9 persoane, iar din totalul de 35, s-au achitat de datorii 6 persoane, astfel în luna martie au rãmas 29 per-

soane suspendate. De la alocaþia pentru susþinerea familiei sunt suspendate 28 de persoane, iar de la plata indemnizaþiei pentru creºterea copilului au fost suspendate 23 de mame, dintre care 8 au achitat impozilele, iar acum avem 15 care nu-ºi primesc banii. Sperãm ca acest numãr al suspendãrilor sã scadã” - a declarat Cristina Mraz,

ºef Serviciu de Asistenþã Socialã Petroºani. Multe familii cu situaþie socialã criticã supravieþuiesc doar din aceste ajutoare ºi alocaþii. La toate aceste condiþii se adaugã multe altele, printre care ºi pierderea alocaþiei de stat pentru copii în cazul în care acesta acumuleaza 20 de absenþe. De precizat cã alocaþia de stat este de 200 lei pentru copiii pânã la 2 ani, 42 lei pentru cei cu vârsta cuprinsã între 2-18 ani ºi 48 lei pentru copiii cu handicap, cu vârsta cuprinsã între 3 ºi 18 ani. Nivelul lunar al venitului minim garantat este de 125 lei pentru o persoanã singurã, 225 lei pentru o familie formatã din 2 persoane, 315 lei pentru familia cu 3 persoane, 390 lei pentru familia cu 4 persoane, 465 lei pentru o familie de 5 persoane ºi câte 31 lei pentru fiecare altã persoanã peste numãrul de 5. Ileana FIRÞULESCU

Canalizarea din cartierul Dallas – Vulcan aºteaptã luna mai ucrãrile de reabilitare ºi modernizare a cartierului vulcãnean Micro 3 B sau Dallas, cum este cunoscut, sunt încã în stand by.

Foto: Alexandra T. T.

Deocamdatã, pe ºantier nu este niciun muncitor, pentru cã vremea nu permite, spune edilul ºef. „Lucrãrile au fost oprite peste iarnã, iar în momentul de faþã, dupã ce se va topi integral zãpada, vom reîncepe lucrãrile. Pânã la sfârºitul luni Mai trebuie sã fie totul finalizat în Micro 3 B”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. Cea mai supãrãtoare problemã, nu doar în Dallas, ci mai ales în cartierele din partea de jos a oraºului, este cea a canalizãrii, care iese în stradã ori de câte ori se înfundã câte un canal sau plouã. Aºa se face cã toate rezidurile din Dallas ajung pânã în partea de centru a localitãþii. “Se fac ridicãrile

topografice, se dau cotele de montare a tuburilor de canal, pentru cã se va face integral canalizarea în Micro 3 B pânã la canalul principal de aducþiune, pentru cã partea de jos a zonei Traian, secþiunea de canalizare este de 300 de milimetri, iar partea de sus este de 400. Astfel, de fiecare datã când debitul este mai mare, avem ieºiri de ape menajere pe strãzi. Sigur, este neplãcut ca cetãþenii sã vadã pe bulevard ºi printre blocuri aceastã mizerie. Vom înlocui integral toatã canalizarea din Micro 3 B pânã în Bulevardul Mihai Viteazu”, a mai spus Gheorghe Ile. Lucrãrile de reparare a canalizãrii din Vulcan vor începe tot anul acesta, însã vor dura cel puþin doi ani. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 martie 2012

DE CE NU S-AU ªTERS DATORIILE CNH PETROªANI?

icepreºedintele Consiliului V Judeþean Hunedoara ºi preºedinte al PRM Hunedoara, Costel Avram este de pãrere cã prin Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr. 128/21.12.2006, Compania Naþionalã a Huilei SA Petroºani ar fi putut beneficia de scutirea la platã a sumei de 1.943.470.404 lei.

Sumã care reprezenta obligaþii fiscale neachitate respective impozite, taxe, contribuþii ºi tax ape valoare adãugatã, datorate conform evidenþei fiscale la data de 31 decembrie 2005, inclusiv cele aferente lunii decembrie 2005 cu scadenþa în anul urmãtor, obligaþiile cãtre fondul de risc aferente împrumuturilor externe garantate de stat precum ºi accesoriile aferente acestor obligaþii datorate ºi neachitate pânã la data punerii în aplicare a mãsurilor prevãzute în ordonanþã. “Problemele din Valea Jiului trebuie analizate în profunzime pentru a înþelege ceea ce se întâmplã astãzi. Intenþia Guvernului de a ºterge o parte importantã a datoriilor CNH Petroºani, a fost una bunã, însã acest lucru nu s-a realizat. Conducerea CNH Petroºani de la acea vreme nu avea

altceva de fãcut decât sã trimitã o notificare Consiliului Concurenþei pânã în 31 decembrie 2006. N-a fãcut-o. Directorul era în concediu la acea datã. Cum este posibil ca un director liberal sã nu fie interesat de o astfel de decizie, a Guvernului liberal interesat sã rezolve problemele CNH?”, a declarat Costel Avram. Liderul PRM Hunedoara a mai declarat cã acea notificare, care ar fi trebuit înaintatã Consiliului Concurenþei în perioada 27-31 decembrie 2006, a ajuns la destinatar pe 15 martie 2007, când România era deja membrã a Uniunii Europene, prea târziu pentru a mai beneficia de ºtergerea datoriilor. Costel Avram a declarat cã informaþiile pe care le face publice au ajuns în posesia sa în urma unei cereri adresate conducerii CNH Petroºani, prin care, în baza Legii 544 a

liberului acces la informaþiile de interes public, a solicitat detalii cu privirea la procedurile care ar fi trebuit urmate pentru ca unitatea sã beneficieze de ºetrgerea datoriilor. Referitor la protestele din Petroºani, Costel Avram a declarat cã “minerii au dreptate. Pentru ei nu s-a fãcut nimic, iar în comparaþie vã invit sã consultaþi lista cu indemnizaþiile membrilor Consiliului de Administraþie al CNH Petroºani în perioada 2005-2008”. “Actuala conducere a realizat perfomanþe în condiþiile în care anul 2011 a fost un an în care CNH nu a mai primit subvenþie, pot spune cã dl. Constantin Jujan este cel mai bun manager pe care l-a avut Compania”, a declarat liderul PRM Hunedoara. În anexe prezentãm copiile documentelor furnizate de CNH Petroºani. Raul IRINOVICI

Cornel Resmeriþã:

”Vinovaþii trebuie sã plãteascã” iron Cozma îi încurajeazã pe mineri sã-ºi cearã drepturile în Capitalã, în faþa Guvernului. O bunã parte a minerilor parcã ar vrea ºi ei sã batã drumul Bucureºtiul, însã sunt alte voci care susþin exact contrariul, amintindu-ºi de stigmatul pe care Valea Jiului încã-l mai poartã de pe urma mineriadelor.

Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, spune cã minerii au dreptate, întrucât ºi el ºtie ce grea este munca în subteran. ”Nu pot sã spun decât cã minerii au perfectã dreptate. Ce s-a negociat trebuia sã se punã în aplicare, iar pentru ce nu s-a întâmplat, vinovaþii trebuie sã plãteascã. Eu am mai spus dupã ce Comisia Europeanã a acceptat subvenþia sã nu ne îmbãtãm cu apã rece. Cei care au negociat trebuiau sã þinã cont de mineri, dar au trecut peste voinþa lor. Guvernul nu vrea sã facã ceea ce trebuie pentru Valea Jiului. Nu ajutã mineritul sub nicio formã”, este de pãrere Resmeriþã. Cât despre nominalizarea vinovaþilor, Resmeriþã spune cã nu vrea sã dea nume în aceste momente de tulburare: ”Nu vreau sã dau nici un nume, cã este un caz destul de grav ce se întâmplã zilele acestea. Dar cei care au greºit se ºtiu ºi pot spune cã s-au grãbit cu negocierea, iar acum se vede rezultatul. Au negociat sub o formã populistã pentru a ieºi în faþã. Minerii trebuie sã primeascã ceea ce le trebuie, trebuie sã aibã salarii decente”.

heorghe Ile: ”Miron Cozma a distrus Valea Jiului”

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, ºi el fost miner, este de pãrere cã protestul ortacilor în Capitalã nu ar duce la nimic bun. Însã considerã cã

unul dintre principalii vinovaþi pentru ce se întâmplã de 20 de ani încoace cu mineritul este fostul lider al minerilor, Miron Cozma. ”Am vãzut cã Miron Cozma îi cheamã la Bucureºti pe oameni. Dar Miron Cozma mai bine nu s-ar bãga el în declaraþii despre mineri, cã el a distrus Valea Jiului. Minerii pot protesta pentru drepturile lor ºi aici, în Valea Jiului, nu ar fi o idee bunã sã plece spre Bucureºti. Au mai fost odatã la Bucureºti ºi Valea Jiului a pierdut. Eu zic sã învãþãm din greºelile trecutului ºi minerii sã nu se mai lase manipulaþi politic”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Gheorghe Ile.

inerii au fost batjocoriþi de la Revoluþie încoace…”

”M

Cristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea Jiului, spune cã singurul lucru concret este cã minerii trãiesc greu. ”Eu nu ºtiu dacã plecarea la Bucureºti este o soluþie bunã sau nu. Dar cert este cã oamenii trãiesc foarte greu, au condiþii de muncã inumane ºi salarii mizerabile. Este normal sã fie disperaþi ºi sã îºi cearã drepturile. Eu sunt alãturi de ei ºi voi întreprinde ºi acþiuni concrete în acest sens”, spune deputatul PSD. Un alt politician, de data aceasta naþional liberal, este de pãrere cã minerii ar trebui sã înveþe din ce s-a întâmplat pe vremea când îi conducea Miron Cozma. ”Pe de o parte, nu poþi sã nu le înþelegi frustrarea cã nu li s-au respectat promisiunile. Dar o astfel de acþiune, ca plecarea la Bucureºti, nu are un rezultat. Rezultatele ajungerii minerilor la Bucureºti nu a fost unul benefic. ªi în ziua de azi aceastã breaslã poartã o umbrã ca urmare a ce s-a întâmplat când domnul Cozma îi conducea. Dar îi înþeleg, minerii au fost batjocoriþi de la Revoluþie încoace. Sunt ameninþaþi cu restructurãri în fiecare lunã, nu au tehnica necesarã, îºi riscã viaþa zi de zi, dar soluþia în nici un caz nu este de a merge la

Bucureºti. Pentru ce se întâmplã acum ar trebui sã îi tragã de mânecã pe aleºii care-i reprezintã la Bucureºti ºi care fac parte din principalul partid de guvernãmânt”, susþine Bogdan Þîmpãu, deputat PNL.

onstantin Creþan: ”Minerii sunt provocaþi sã meargã la Bucureºti”

Constantin Creþan, unul dintre liderii minerilor care a fãcut puºcãrie în urma mineriadelor trecute, declarã cã guvernanþii trebuie sã-ºi respecte promisiunile. ”Guvernul trebuie sã înþeleagã doleanþele minerilor ºi sã le aprobe ceea ce au cerut. Puterea ar trebui sã þinã seama de protestele minerilor din Valea Jiului, pentru cã minerii sunt o forþã. Dar nu, nu este o soluþie mersul la Bucureºti. O spun în perfectã cunoºtinþã de cauzã, pentru cã noi, liderii minerilor, am plãtit deja destul. ªi a plãtit ºi Valea Jiului”, a declarat Creþan. De asemenea, el mai susþine cã refuzul guvernanþilor de a respecta revendicãrile minerilor este o provocare: ”Ceea ce a fãcut guvernul, de a nu respecta protocolul semnat luna trecutã, reprezintã de fapt o provocare. Puterea ºtie cã nu va mai câºtiga alegerile ºi vrea sã îi provoace pe mineri sã vinã la Bucureºti, peste ei. ªtiu cã minerii sunt oameni dintr-o bucatã ºi se înfurie rapid, de aceea eu nu îi sfãtuiesc sã meargã la Bucureºti. Nu îºi doreºte nimeni sã se repete istoria”. ”Eu nu aº încuraja pe nimeni sã meargã la Bucureºti. Soluþia este greva aici, în Valea Jiului. Dacã vor protesta în Capitalã, miºcarea acesta va fi speculatã ºi atenþia va fi mutatã de la adevãratele probleme ale mineritului. Pãrerea mea este cã mineritul trebuie subvenþionat în continuare ºi mineritul trebuie sã continue, nu sã fie îngropat”, spune ºi Dorel ªchiopu, consilier local PRM la Vulcan. Anamaria NEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 martie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

Minerii ºi-au dat întâlnire la 7 dimineaþa, la subunitãþile miniere, s-au îmbarcat în autobuze ºi au venit în curtea Companiei Naþionale a Huilei petroºani. Au fost la un pas de a pleca la Bucureºti sau mãcar pânã pe Defileul Jiului, pe care au vrut sã-l ocupe dupã ce au mãrºãluit pe bulevardul principal din Petroºani ºi cu greu forþele de ordine ºi liderii lor de sindicat au reuºit sã-i convingã sã se reîntoarcã în curtea Companiei, acolo unde protesteazã încã de luni dimineaþa. Au fost momente extrem de tensionate, iar ortacii au fost la un pas de a pleca mai departe. S-a cântat Imnul Minerilor, Imnul Naþional al

României ºi s-a fãcut apel la calm ºi la unitate. „Sã nu îi uitãm pe colegii noºtri de la fiecare minã, care au pierit acolo sub pãmânt ºi sã le respectãm memoria”, au fost cuvintele de îndemn ale liderului Petre Nica, îndelung aplaudat de ortaci. Momente tensionate, însã, s-au iscat imediat ce ortacii au luat decizia spontan de a mãrºãlui prin Petroºani. Ei s-au încolonat ºi, flancaþi de jandarmi au scandat lozinci pe tot parcursul deplasãrii. „Nu ne

provocaþi, cã o sã regretaþi!”, „Vã rugãm sã ne scuzaþi, nu producem cât furaþi”, „Bucureºti, Bucureºti!” sau „Vrem autocare pentru deplasare!, au fost lozincile cu care minerii au încercat sã forþeze ºi sã plece spre Capitalã. Cu greu, liderii lor au fãcut faþã situaþiei ºi jandarmii ºi poliþiºtii deja cãutau soluþii pentru a bloca accesul spre Defileul Jiului. „Nu e momentul sã plecãm. Acum 3 lideri de ai noºtri ºi 3 mineri, plus Constantin Jujan, directorul CNH au plecat la Minister. Sã vedem ce veºti ne aduc ei de acolo. Aveþi rãbdare!”, i-au potolit liderii de sindicat. Oamenii cer majorarea sporului de periculozitate de la 600 de lei la 700 de lei, dar ºi condiþii mai bune de lucru, nu utilaje ºi echipamente care le pun viaþa în pericol. „Cel mai mult ne doare indiferenþa cu care suntem trataþi. Nu a venit nimeni din conducerea CNH sã vorbeascã cu noi, iar cei de la Guvern ne ignorã, de parcã protestele noastre nici n-ar exista”, au spus ieri minerii protestatari. Iar supãrarea cea mai mare se îndreaptã

nu neapãrat împotriva guvernanþilor, despre care spun cã „atât îi duce capul”, cât mai ales împotriva administraþiei miniere. „Nu fac nimic pentru noi, îºi vãd doar de interesul lor. Încheie con-

au fãcut parte trei lideri de sindicat, dar ºi trei reprezentanþi ai minerilor din Valea Jiului, care sã-i explice ministrului cum stã treaba în mineritul Vãii Jiului. ªi pentru cã nu mai au pic de încredere în

Atunci au plecat pânã în zona minei Livezeni ºi au încercat sã forþeze drumul spre Bucureºti. Cu greu, forþele de ordine au reuºit sã îi opreascã din drum, dar pânã la urmã s-au retras în curtea Companiei Huilei din Petroºani. La un moment dat grupul de protestari s-a rupt în douã, iar o parte doreau sã plece spre Bucureºti. Ajunºi în curtea CNH minerii au fost sfãtuiþi de liderii lor sã plece acasã ºi aºtepte ziua de joi, pentru a lua o nouã decizie. “Ne vom duce acasã ºi vom aºtepta acolo decizia care ne priveºte. Mâine dimineaþã (joi) ne întâlnim în sãlile de apel ºi vedem atunci ce vom face”, a spus la întoarcerea în curtea CNH, Petre Nica, lider de sindicat. Minerii au parasite curtea Companiei din Petroºani în jurul orei 15,00, în cea de a treia zi de proteste.

ãsescu cere B redeschiderea mineritului În timp ce mii de mineri protestau în stradã, Traian Bãsescu a cerut Parlamentului sã redeschidã mienritul care,

tracte grase pentru materii prime ºi materiale doar pentru comisionul lor, probabil, fãrã sã se gândeascã dacã ne sunt necesare. Ne-au adus acum furtunuri pe care nu le putem folosi”, s-au plâns minerii. Într-o nouã încercare de aplanare a conflictului de muncã, o delegaþie a minerilor, împreunã cu directorul general al CNH Petroºani, Constantin Jujan a plecat la Bucureºti, la ministerul Economiei ºi Comerþului. Din delegaþie

autoritãþi, minerii au lãsat vorbã ortacilor sã-i sune din jumãtate în jumãtate de orã ºi, dacã nu rãspund, sã ºtie cã s-a întâmplat ceva cu ei. Practic, acestora le era teamã cã, pe drum, ar putea fi ridicaþi de forþele de ordine, ca sã-i sperie ºi pe ceilalþi protestatari.

appy-end, a treia zi

Protestele au degenerat imediat dupã prânz, când ortacii au decis sã îºi reia marºul prin Petroºani.

în opinia lui, a devenit deja rentabil. ªeful Statului a subliniat necesitatea creãrii de locuri de muncã, dar a subliniat cã el nu discutã condiþiile comerciale. “Redeschideþi mineritul care a devenit rentabil”, a spus preºedintele de la tribuna parlamentului, precizând totodatã cã nu este rolul sãu sã discute condiþiile comerciale, respectiv dacã România are bani pentru aceasta sau dacã trebuie investiþii strãine. Bãsescu este de pãrere cã aceasta ar fi o bunã variantã de creare de locuri de

muncã, mai ales în contextul actual ºi este de pãrere cã este adevãratul aur al unei societãþi, adicã locurile de muncã. “Nu vom fi capabili sã susþinem sistemul de pensii dacã rãmânem cu 6 milioane de pensionari ºi 4 milioane ºi jumãtate de oameni care au locuri de muncã. Trebuie sã aducem numãrul locurilor de muncã la nivelul numãrului parlamentarilor”, a mai pus Preºedintele României. Car men COSMAN Diana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 martie 2012

6 Actualitate

Actualitate 7

ãsescu cere B redeschiderea mineritului În timp ce mii de mineri protestau în stradã, Traian Bãsescu a cerut Parlamentului sã redeschidã mienritul care,

appy-end, a treia zi

Protestele au degenerat imediat dupã prânz, când ortacii au decis sã îºi reia marºul prin Petroºani.

8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 martie 2012

8 MARTIE - Ziua Internaþionalã a Femeilor Martie, Ziua Internaþionalã a Femeilor, îºi are originile în primii ani ai secolului XX.

Cronicã rimatã

Ioan Dan Bãlan

În anul 1907, pe strãzile New York-ului s-a desfãºurat primul marº de protest al femeilor care activau în industria textilã, din cauza condiþiilor grele de muncã ºi a salariilor foarte mici. De altfel, principalele revendicãri au fost legate de reducerea programului de lucru la 10 ore ºi salarii mai mari. Poliþia a intervenit însã în

Este ziua ce aºteaptã, cum deschide ochii-n zori , Ca bãrbatul sã-i încarce contul, braþele cu flori, Ziua-n care magazinul unde sunt bijuterii Sã se umple cu masculi cãutãtori de...mãrturii ! E simbol de primãvarã , în orice restaurant Mesele au douã locuri : Ea, Regina – el, berbant , Cu miresme ºi lumine, prin tertip fraged, vernal Soþul sã închine ode soaþei, ca ºi Juvenal : Chiar dacã acum în casã traiul nu este bogat , Azi voi cheltui, Iubito, ca nababul desfrânat ªi în mâinile-þi asprite de spãlat, cusut, gãtit , Sã-þi aºeze Viaþa pofta cea Înaltã, de Iubit... ªtiu cã-i crizã ºi-n tranziþii cei cinstiþi sunt în reflux , Însã mâine (azi e loto ?!) vom striga “yes, fiat lux” , Eu, în culmea bunãstãrii, jur, zgârcit n-oi deveni Cum sunt azi milionarii care pierd verbul “ a fi “ . Noi ? ca orice soþi în stirpe ºi în bucurie rarã , Vom ºti cã ºi-n zi de 9-i altã sãrbãtoare-n Þarã : Dupã ce Iubita noastrã este Prima-ntre Femei , Musai ca bãrbatul casei va fi pe mãsura...Ei ! 8 Mãþiºor 2012

lui de vot. În anul 1977, Adunarea Generalã a Naþiunilor Unite a proclamat ziua de 8 Martie drept „Ziua Internaþionalã a Femeilor”. Sãrbãtorirea mamelor, celor care dau viaþã, este însã un obicei care dateazã încã din antichitate. Deºi celebrarea în sine era diferitã de la o þarã la alta ºi nici data nu coincidea, noþiunea de „mamã” avea pentru toate culturile o semnificaþie deosebitã. Astfel, în fiecare primãvarã, grecii organizau un festival dedicat zeiþeimame Rheea. La începu-

turile creºtinismului, în cea de-a patra duminicã din postul Paºtelui era þinutã o serbare în onoarea Bisericii Mamã, prilej cu care oamenii aduceau cadouri la biserica în care au fost botezaþi. În Anglia evului mediu, tinerii care munceau aveau o singurã vacanþã pe an, care era acordatã tot în cea de-a patra duminicã din postul Paºtelui. Mai târziu, aceastã zi a fost numitã Duminica Mamei, zi în care tinerii ofereau mamelor cadouri simbolice sau prãjituri. Mircea Mircea NISTOR

Din suflet de copil, pentru femeile care le-au dat viaþã

De Ziua Femeii Iatã cã în urbea noastrã, prima dinspre ªurean , Se voteazã legi locale, de nivel cartezian , Una sfântã , cã Femeia-n Zi de 8, de Mãrþiºor , Este lacãtul ºi cheia, miez duios de drag ºi dor ,

forþã iar primul marº de protest al femeilor a fost stopat. Dupã un an, în data de 8 martie, a fost organizat un nou marº prin care a fost comemoratã revolta femeilor din anul 1907. Astfel, ziua de 8 martie s-a transformat în Ziua Femeii ºi a fost sãrbãtoritã pentru prima oarã în anul 1911 în SUA, Germania, Elveþia, Austria ºi Danemarca. Pentru o bunã perioadã de timp, ziua de 8 Martie a fost utilizatã ca prilej de manifestare pentru drepturile femeilor, printre care se afla ºi obþinerea dreptu-

n Petroºani, manifestãrile dedicate „Zilei Internaþionale a Femeii” au debutat încã de miercuri, 7 martie.

Cu o zi înainte de celebrarea tuturor femeilor, Sala de Marmurã a primãriei a gãzduit un spectacol oferit de cãtre copiii de la grãdiniþele din localitate, acesta fiind reprezentat de un program bazat pe recitarea de versuri sau interpretarea de cântece dedicate celor care le-au dat viaþã. Spectacolul a fost organizat, în cinstea „Zilei femeii”, de cãtre edilii locali. În cadrul manifestãrii dedicate „Zilei Femeii” au recitat poezii ºi au interpretat piese muzicale copiii de la grãdiniþele cu program normal sau prelungit numãrul 2 ºi 3. Printre lacrimi, pentru cã au uitat versurile, sau printre zâmbetele celor prezenþi, pentru cã micuþii nu ajungeau la microfon sau erau prea dezinvolþi, copiii de grãdiniþã ºi-au dus, cumva, la bun sfârºit programul artistic. Oricum, actul artistic prezentat maturilor ºi, în special, mamelor, a fost unul deosebit ºi încununat de ropote de aplauze... În parantezã fie spus, astãzi, toate angajatele primãriei din Petroºani vor beneficia de o zi liberã. În plus, doamnele ºi domniºoarele care lucreazã la primãria din Capitala Vãii Jiului au intrat ºi în posesia unei prime în valoare de 150 de lei. Mir cea NISTOR

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 martie 2012

Greva minerilor ne lasã fãrã cãldurã! reva minerilor din Valea Jiului conturbã ºi activitatea termocentralelor hunedorene, ale cãror stocuri sunt la limitã. În Valea Jiului, reprezentanþii Termocentralei Paroºeni au avertizat deja administraþiile publice locale ºi societãþile de termoficare sã fie pregãtite sã ia mãsurile de rigoare.

Cea de-a III-a tranºã a plãþilor compensatorii a fost achitatã C ele 900 de persoane care au fost disponibilizate de la Compania Naþionalã a Huilei din Petroºani au primit miercuri, 7 martie, cea de-a treia tranºã a plãþilor compensatorii.

„Omul ºi hunedoreanul Dorin Gligor este mulþumit cã s-a încheiat acest ciclu al plãþilor compensatorii ºi oamenii au primit în sfârºit ºi cea de-a treia tranºã a salariilor compensatorii.

Politicianul Dorin Gligor are ºi el o mulþumire. În ciuda faptului cã plata salariilor compensatorii nu a respectat programul stabilit la momentul disponibilizãrii, demersul a fost fãrã abateri de la lege ºi fãrã alte decizii care ar fi putut sã atragã sancþiuni pentru România. Acest Guvern, aºa hulit cum e, a reuºit sã definitiveze aceastã problemã atât de sensibilã din punct de vedere economic”, a declarat Dorin GLIGOR, preºedintele PDL Hunedoara. Liderul democrat liberalilor din judeþul Hunedoara a dat asigurãri încã de sãptãmânã trecutã, la o

emisiune TV difuzatã în Valea Jiului, cã foºtii angajaþi ai CNH îºi vor primi banii pânã la jumãtatea acestei sãptãmâni. „Am spus de sãptãmâna trecutã cã marþi sau miercuri tranºa a treia va fi plãtitã. Aceºti 900 de oameni meritã scuzele statului român, în primul rând pentru cã nu au avut acces la o informare completã ºi apoi pentru cã acea programare de platã nu a fost respectatã. Sunt convins cã pe oameni i-a deranjat amãgirea, informaþiile contradictorii ºi în special declaraþiile politice fãcute pe marginea acestui subiect. Faptul cã s-a

Speranþa moare ultima... eprezentanþii sindicali ai foºtilor mineri din Valea Jiului sunt ferm convinºi cã gratuitãþile la curent ºi cãrbune vor fi reacordate.

Potrivit acestora, „minunea” s-ar putea produce în orice moment. „Spuneþi minune? Nu este vorba despre nicio minune ci despre un drept al minerilor din Valea Jiului, câºtigat în urmã cu mai mulþi ani. Noi sperãm ca gratuitãþile sã ne fie reacordate, retroactiv, cu începere de la data de 1 ianuarie 2011. Nici data de 1 ianuarie 2012 nu ar fi, însã,

întârziat cu plata ar fi fost mult mai uºor de înþeles dacã toþi cei implicaþi în demersul de rezolvare a problemei lor ar fi înþeles cã un adevãr, chiar ºi nemulþumitor, ar fi fost mai uºor de suportat”, a mai spus Dorin Gligor. Ministerul Economiei a alocat Companiei Naþionale a Huilei aproximativ 19 milioane de lei, sumã în care sunt incluse atât facilitãþile pensionarilor minieri, cât ºi cea de-a treia tranºã cuventã persoanelor disponibilizate de la Compania Naþionalã a Huilei Petroºani. Raul IRINOVICI

una rea pentru reacordarea gratuitãþilor. Promisiuni, în acest sens, avem destule, dar, aºteptãm deciziile celor de la „centru”. Cert este cã foºtii mineri din Valea Jiului au rãmas fãrã drepturile câºtigate în urmã cu aproape un secol, lucru care ne nemulþumeºte pe toþi cei care am lucrat în minele din zonã ºi care, astãzi, suntem pensionari”, a declarat Ion Hortopan, preºedinte Liga Sindicatelor Pensionarilor Minieri Valea Jiului. Spre deosebire de minerii încã activi, foºtii mineri s-au trezit cã au rãmas fãrã gratuitãþile la energia electricã ºi cãrbune în urmã cu aproape un an de zile. Aceºtia aºteaptã, din februarie 2011, reacordarea facilitãþilor la plata acestora. Mir cea NISTOR

Protestul minerilor din Valea Jiuluia fecteazã grav ºia ctivitatea termocentralelor, care funcþioneazã cu huila extrasã de aici, respectiv Mintia ºi Paroºeni. De exemplu, la Paroºeni, stocul de cãrbune mai ajunge cel mult pânã la finele acestei sãptãmâni, iar dacã minerii continuã greva furnizarea cãldurii ºi a apei

calde în sistem centralizat va fi sistatã. „Ne afecteazã pe noi toþi. Stocul de cãrbune mai ajunge pânã la sfârºitul acestei sãptãmâni. Am ºi trimis adrese cãtre primãrii ºi societãþile de termoficare sã ia mãsurile de rigoare, pentru cã s-ar putea sã nu mai putem asigura cãldura ºi vom fi nevoiþi sã oprim instalaþile, ca sã le conservãm”, a declarat Doru Viºan, directorul SE Paroºeni. Termocentrala Paroºeni arde zilnic 2.200 – 2.300 de tone de huilã energeticã, cumpãratã de la Compania Naþionalã a Huilei Petroºani. Pe de altã parte, Viºan a precizat cã societatea nu poate suporta o nouã creºtere a preþului la Gcal, decât dacã va creºte ºi preþul energiei electrice furnizate, ale cãrei costuri de producere sunt influenþate de preþul cãrbunelui. Car men COSMAN

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 martie 2012 SC EURO JOBS SRL

Preºedintele Mircea Ioan Moloþ se întâlneºte cu o delegaþie din Franþa afla într-o vizita de lucru în judeþul Hunedoara, în cadrul unui proiect european.

reºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Mircea

Moloþ se întâlneºte astãzi cu o delegaþie din Franþa, care se

Delegaþia este compusã din 3 primari ºi 4 profesori din regiunea Bordeaux, dupã cum urmeazã: - Dl. JeanPierre MARIAU, primarul localitãþii SainteLheurine - Dna. Dominique TALON, director al ºcolii din

Sainte-Lheurine - Dna. Blandine RICHARD-GAILLARD, profesor la ºcoala din Sainte-Lheurine - Dl. Gerard CHARLASSIER, primarul localitãþii Neuillac - Dl. PierreOlivier METAIS, directorul ºcolii din Neuillac - Dna. Annie GUEDON, profesor la ºcoala din Neuillac - Dna. Catherine BEURG, primarul localitãþii Neulles.

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -COSMETICIAN - 650 lei -BUCATAR - 600 lei -OSPATAR - 550 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.357.379

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Competenþe în limba englezã - 60 ore - 500 lei Manager proiect - 40 ore - 500 lei Expert achiziþii - 40 ore - 500 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 lei Frigotehnist - 5 luni - 600 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna martie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

8 martie 2012

Vã faceþi griji degeaba. Norocul vã zâmbeºte atât pe plan profesional, cât ºi pe plan financiar. S-ar putea sã fiþi puþin surmenat ºi, din aceastã cauzã, sã deveniþi irascibil. Nu cãutaþi nod în papurã celor din jur.

Din cauza amânãrii unei delegaþii, programul vã este dat peste cap. S-ar putea sã vã enervaþi pentru cã sunteþi nevoit sã pierdeþi timpul fãrã folos. Cei din jur fac tot posibilul sã vã ajute.

Dimineaþa sunteþi irascibil ºi riscaþi sã stricaþi relaþiile cu colaboratorii. Pãstraþi-vã calmul ºi nu faceþi caz din orice mãrunþiº! Este indicat sã evitaþi ieºirile în societate ºi afacerile. Sunteþi predispus la greºeli.

Intentionaþi sã preluaþi noi sarcini la serviciu, dar nu sunteþi sigur cã veþi reuºi. S-ar putea sã aveþi discuþii aprinse cu colegii, dacã refuzaþi sã ascultaþi ºi pãrerile lor. Stabiliþi-vã clar prioritãþile. Nu vã întindeþi mai mult decât vã þine.

Dimineaþa s-ar putea sã nu vã simþiþi în formã, ceea ce vã accentueazã starea de nervozitate. Nu vã asumaþi nici un risc. Pãstraþi-vã calmul ºi înarmaþi-vã cu multã rãbdare! Folosiþi-vã discernãmântul.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi bulversat din cauza unor nereuºite care parcã se þin lanþ. Nu este exclus sã fiþi irascibil ºi sã vã certaþi cu cei din jur. Temperaþi-vã pornirile agresivie. Amânaþi întâlnirile de afaceri!

Astãzi vã concentraþi mai greu, aºa cã vã sfãtuim sã amânaþi deciziile importante. Ar fi bine sã evitaþi activitãþile care necesitã efort intelectual ºi luciditate. Este cazul sã acordaþi mai mult timp odihnei.

Dimineaþa survin evenimente neprevãzute, care vã împiedicã sã vã respectaþi programul. Nu este indicat sã vã puneþi mari speranþe într-o afacere pe care o credeaþi profitabilã. Spre searã, vã simþiþi bine în mijlocul familiei.

Din cauza problemelor sentimentale, dimineaþa este posibil sã fiþi confuz. Acceptaþi ajutorul prietenilor apropiaþi! Pentru a evita o ceartã în familie, ar fi bine sã amânaþi orice decizie pentru altãdatã.

Sunteþi confuz ºi predispus sã faceþi greºeli. Concentraþi-vã asupra problemelor urgente. Dimineaþa este posibil sã vã dezamãgiþi un prieten bun. Nu cãutaþi nod în papurã celor din jur!

S-ar putea sã aveþi probleme cu banii, motiv pentru care nu vã simþiþi în largul dumneavoastrã. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã lãsaþi atras într-o ceartã! Bazaþi-vã pe intuiþie ºi ascultaþi sfaturile unei rude.

Sunteþi foarte ambiþios, dar conjunctura actualã nu vã ajutã prea mult. Nu este momentul sã vã asumaþi mai multe responsabilitãþi. S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu vã puteþi onora toate angajamentele.

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 martie 2012

Probe din dosarul exploziei de la Sighet au ajuns la Petroºani pecialiºtii de la Institutul Naþional de Securitate Minierã ºi protecþie Antiexplozivã – INSEMEX Petroºani au primit mai multe telefoane mobile descoperite în locul unde s-au produs cele douã explozii de la Sighetu Marmaþiei, iar acestea urmeazã sã fie expertizate.

Cercetãtorii INSEMEX trebuie sã stabileascã, cu exactitate, care este cauza producerii

celor douã deflagraþii soldate la momentul respectiv cu 17 rãniþi, dintre care unul a decedat. Pe lângã telefoanele mobile, în laboratoarele INSEMEX vor fi expertizate ºi celelalte probe prelevate de la faþa locului. Sunt luate în calcul mai multe variante, iar directorul general al Institutului, Constantin Lupu, spune cã orice este posibil sã se fi întâmplat la Sighet. „Acolo am gãsit telefoane mobile pe care le aducem la expertizã, asta chiar dacã sunt poate specialiºti care spun cã era imposibil sau puþin probabil sã producã o deflagraþie. Noi nu putem exclude nici o ipotezã decât dupã efectuarea expertizelor tehnice”, a declarat Lupu. O echipã de la INSEMEX s-a deplasat ºi la locul producerii celor douã defla-

Senatorul Cosmin Nicula ºi-a donat indemnizaþia enatorul Cosmin Nicula ºi-a donat miercuri indemnizaþia, adicã suma de 4.100 de lei.

Indemnizaþia senatorului de Valea Jiului a fost împãrþitã cãtre Crucea Roºie Uricani, unde au mers 1.000 de lei, Asociaþia Speranþa Petrila, 1.100 de lei, iar restul sumei, câte 1.000 de lei de fiecare a ajuns la o elevã din clasa a VIII-a de la ºcoala generalã numãrul 2, Maria Mariciuc, respectiv la o femei în vârstã, Lucreþia Bãrãiac, care locuieºte pe strada Coasta. Despre cazul Lucreþia Bãrãiac, Cronica Vãii Jiului a prezentat un amplu reportaj. “Conform dispoziþiilor

date de preºedintele Victor Ponta toþi parlamentarii USL trebuie sã-ºi doneze indemnizaþiile pe luna februarie din cauza faptului cã nu participãm la lucrãrile comisiei ºi în plenul parlamentului. Luni a fost ziua de platã a indemnizaþiei, iar astãzi profitând de faptul cã nu ne-am dus la plenul

Vorba românului, mai este timp... etroºãnenii nu s-au prea înghesuit sã-ºi înscrie copiii în clasa pregãtitoare.

Astfel, dupã 3 zile de când a fost dat startul pentru depunerea cererilor, numãrul micuþilor înscriºi în clasa „0” este unul foarte mic. Spre exemplu, la ªcoala Generalã Nr. 7 din Cartierul Aeroport, dintre cei 140 de copii luaþi în evidenþã în urma recensãmântului de anul trecut, doar 33 au fost înscriºi, pânã ieri. „Se ºtie bine cã românul cã este un om care amânã, mereu, luarea unei decizii. În concluzie, suntem români, aºa cã nu mã aºteptam ca, încã din prima zi, pãrinþii sã se înghesuie sã-ºi

graþii, pentru a face cercetãri de specialitate, la solicitarea Inspecþiei Naþionale a Muncii Bucureºti, fiind singurul institut naþional care efectueazã astfel de expertize tehnice. „Rolul nostru este sã stabilim cauzele care au condus la producerea celor douã explozii, mecanismul de migrare ºi acumulare a gazului în concentraþii explozive atât în toaleta clubului, cât ºi în spaþiul adiacent clubului, unde s-a produs cea de a doua explozie”, a precizat directorul institutului din Petroºani. De asemenea, expertiza tehnicã trebuie sã stabileascã ºi sursa de iniþiere a deflagraþiilor. Prezenþa specialiºtilor de la

Promisiuni de asfaltare la Petroºani

reunit sã ascultãm o discuþie sterilã a preºedintelui Bãsescu am venit în colegiu etroºaniul este plin de sã donez indemnizaþia”, a gropile care au apãrut declarat Cosmin Nicula. la vedere dupã topirea Senatorul Cosmin Nicula, zãpezilor. aºa cum a cerut-o partidul, va trebui sã facã dovada cã Însã, cel mai rãu drum, în ºi-a donat indemnizaþia în prezent, este cel care duce cãtre decurs de o sãptãmânã. staþiunea Parâng. Pe Maleia, Marius MITRACHE craterele din carosabil fac ca traficul sã fie greoi, iar turiºtii sã plece cu o impresie proastã de la munte. Administraþia localã spune cã sãptãmâna aceasta nu se poate apuca de lucrãri, ci are în plan asta pentru sãptãmâna viitoare. „Nu numai gropile de pe Maleia, ci toate care au apãrut în carosabil vor fi reparate ºi astupate. Am vorbit chiar astãzi cu cel care are în întreþinere drumurile, iar de sãptãmâna viitoare se va da drumul la fabrica de asfalt ºi vom începe aceste lucrãri”, ne-a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, pri-

înscrie copiii în clasa pregãtitoare. Pânã la finalizarea primei etape de înscriere, în data de 16 martie, au mai rãmas destule zile. Abia atunci vom putea trage o concluzie”, a spus Vasile Pop, director ªc. Gen. Nr. 7 Petroºani. Situaþia este valabilã în întreg judeþul Hunedoara. Dupã cum a precizat Alexandru Lãutaru, inspectorul general al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara, pânã în prezent, doar 12% dintre copiii din judeþ au fost înscriºi în clasa „0”. „Sunt convins

cã pãrinþii au considerat cã mai au destul timp sã-ºi înscrie copiii în clasa pregãtitoare. Acesta ar fi motivul principal pentru care oamenii nu s-au înghesuit, încã din prima zi, sã se intereseze sau sã-ºi înscrie copiii în programul care debuteazã în toamna acestui an”, a spus Alexandru Lãutaru. Mircea Mircea NISTOR

Petroºani la locul celor douã deflagraþii a fost solicitatã de Inspecþia naþionalã a Muncii, INSEMEX fiind singurul institut abilitat sã facã astfel de expertize. În anul 2011, specialiºtii INSEMEX Petroºani au realizat 12 expertize tehnice de specialitate, pentru tot atâtea cazuri. Car men COSMAN

marul Municipiului Petroºani În 2012, porþiunea de drum care duce spre Parâng ºi care este in administrarea primãrie, va intra in reabilitate completa, in baza programului naþional 10.000 de kilometri derulat de Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului. Lucrãrile vor demara anul acesta, iar firma care a câºtigat licitaþia este din Timiºoara. Luiza ANDRONACHE

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 8 martie 2012 montanã, Postãvaru Night, aflatã la cea de-a ºasea ediþie.

Hunedorenii, invitaþi la concurs în Postãvaru ubitorii de schi alpinism ºi alergare Imontanã din judeþul Hunedoara sunt invitaþi în acest sfârºit de

sãptãmânã în Poiana Braºov, unde va avea loc cunoscuta cursã nocturnã de schi alpinism ºi alergare

”Evenimentul a ajuns în acest an la a ºasea ediþie ºi se bucurã de o popularitate ce creºte an de an. Este vorba despre o urcare la lumina lanternelor, pe schiuri de turã sau în alergare din Poiana Braºov pânã pe vf. Postãvaru. Cursa va fi urmatã de premiere ºi ”after race” la Cabana Julius Romer – Postãvaru. Îi aºteptãm ºi pe concurenþii din judeþul Hunedoara, întrucât acolo sunt foarte mulþi sportivi capabili, iubitori ai schiului de turã ºi schi alpinismului”, a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, Lucian Clinciu, organizatorul competiþiei.

Traseul în lungime de 4, 5 km ºi 700 metri diferenþã de nivel pozitivã, a fost parcurs anul trecut de 167 participanþi din þarã ºi strãinãtate. Câºtigãtorii absoluþi ai ediþiei 2011 fiind: Andreea Dan ºi Paul Pepene la schi alpinism, respectiv Ioana Ciulei ºi Ciprian Bãlãnescu la alergare montanã.

Sindicaliºtii nu vor clase pregãtitoare eprezentanþii Federaþiei Sindicatelor din Învãþãmânt ”Spiru Haret” solicitã ministerului Educaþiei suspendarea clasei pregãtitoare, clasã ce a dat bãtãi de cap pãrinþilor ºi dascãlilor din întreaga þarã.

Clasele pregãtitoare, bãgate pe gâtul pãrinþilor ”Actul normativ referitor la înscrierea copiilor în clasa pregãtitoare încalcã principiul libertãþii de alegere ºi nu are în vedere principiul interesului major al minorului. Formal, pãrinþii au dreptul de a alege ºcoala în care doresc sã-ºi înscrie copilul în clasa pregãtitoare/clasa întâi dar, în realitate, nu au în nici un fel certitudinea cã vor fi ºi locuri disponibile. Conform Metodologiei, la înscriere au întâietate copiii din circumscripþia ºcolarã unde funcþioneazã respectiva unitate de învãþãmânt, apoi, în eventualitatea în care mai existã locuri, ele vor fi ocupate de cei care vin din alte

circumscripþii, în urmãtoarea ordine: copiii care dovedesc existenþa unui handicap, cei care sunt orfani sau provin din familii monoparentale, cei care au un pãrinte cadru didactic ºi abia în final cei care au optat de la început pentru ºcoala în cauzã. În realitate, un pãrinte alege o instituþie de învãþãmânt sau alta þinând cont de multe alte criterii precum: apropierea de locul de muncã, existenþa unei grãdiniþe în apropiere (în cazul în care sunt ºi copii de vârstã preºcolarã în familie), existenþa unui program de after-school sau a altor oportunitãþi de învãþare, conexe actului educaþional ºi altele”, spun reprezentanþii Sindicatului Învãþãmânt Preuniversitar (SIP) Hunedoara.

clase 0, dar nu au V orresurse

Mai mult, sindicaliºii precizeazã cã, la ora actualã, nu existã resursele necesare pentru înfiinþarea claselor pregãtitoare. ”Realitatea aratã cã nu existã numãrul necesar de cadre didactice pentru a

asigura un proces educaþional de calitate la aceste clase, nu existã programe ºcolare ºi instrumente didactice, nu existã spaþii suficiente, nu existã resurse materiale ºi financiare pentru a susþine o entitate intermediarã nou-introdusã în structura de învãþãmânt! Problema resurselor este una a tuturor unitãþilor de învãþãmânt din þarã dar, în cazul celor din zonele rurale, ea este deja acutizatã! Nu în ultimul rând, acest act normativ a fost adoptat cu încãlcarea procedurii de consultare obligatorie a societãþii civile: a unitãþilor de învãþãmânt, a pãrinþilor, a organizaþiilor sindicale, a asociaþiilor profesionale ale cadrelor didactice etc., adicã exact a acelor organizaþii ºi persoane care au o relaþie nemijlocitã cu sistemul de învãþãmânt ºi care pot sã argumenteze ce funcþioneazã, ce este eficient ºi ce este în interesul direct al viitorilor elevi ºi al familiilor acestora”, mai spun reprezentanþii SIP Hunedoara. Anamaria NEDELCOFF

Postãvaru Night este primul din cele patru evenimente ce sunt programate pentru acest an în seria de competiþii outdoor CarpathianMan. Din aceeaºi serie mai fac parte: Marathon Piatra Craiului Salomon, Bike Marathon 3Mountains ºi UltraTrail Fãgãraº. Anamaria NEDELCOFF