2012-3-30 by Romwald Chezu

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 Anul I Nr. 95

Cronica Vãii Jiului Vineri, 30 martie 2012

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Termocentrala Mintia „arde” comisioane în instalaþiile energetice?!

Adrian Jurca a vrut sã dizolve ilegal Sindicatul Liber E.M.Livezeni udecãtoria Petroºani a luat act, la începutul acestei sãptãmâni, de renunþarea lui Adrian Jurca de a dizolva Sindicatul care l-a consacrat ca… omul cu cele mai multe dosare penale ºi civile.

>>> PAGINILE 6-7

Teroare în Campusul Universitãþii din Petroºani ampusul Universitãþii Petroºani este o zonã superbã, idealã pentru plimbãri ºi relaxare în aer liber. Pãcat, însã!

>>> PAGINILE 8-9

ermocentrala Mintia T cautã huilã scumpã peste hotare ºi asta în timp ce oficialii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani cer, în van, de luni în ºir, un preþ corect la huila energeticã.

PAGINILE 8-9

ENEL nu elibereazã copii dupã facturile la energie pentru pensionarii minieri, pe anul 2011 >>> PAGINA 12

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 martie 2012

ªcoala altfel, la Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva uzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva organizeazã, în întâmpinarea proiectului naþional ªcoala altfel, douã expoziþii în cadrul cãrora se vor desfãºura ºi activitãþi educative.

Astfel, în cadrul Zilelor Icoanei, manifestare care se va derula în perioada 2-4 aprilie va fi vernisatã expoziþia ARHETIP III în data de 2 aprilie, orele 11,00, la clãdirea Magna Curia ºi va putea fi vizitatã pânã în 31 aprilie. Parteneri în acest proiect sunt Episcopia Devei ºi Hunedoarei, Grupul Sfântul Ioan Damaschin din Cluj-Napoca, Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva, Teatrul de Artã Deva, Colegiul Naþional Decebal ºi Liceul de Muzicã ºi Arte

Plastice Sigismund Toduþa din Deva. Potrivit organizatorilor, Zilele Icoanei vor cuprinde o serie de evenimente culturale: În incinta clãdirii Magna Curia va fi vernisatã expoziþia de icoane ºi studii de desen ARHETIP III, în cadrul cãreia va funcþiona un atelier de artã bizantinã cuprinzând picturã de icoane, desen, muzicã, arhitecturã, imnografie ºi activitãþi practice cu elevii (2 – 3.04.), foaierul Teatrului de Artã va gãzdui expoziþia colectivã de artã fotograficã MÃNÃSTIREA (2.04.), la Colegiul Naþional Decebal va fi vernisatã o expoziþie foto-documentarã dedicatã Pãrintelui Paisie Olaru de la Sihla (3.04.) ºi organizatã conferinþa Tradiþie muzicalã bizantinã în România, susþinutã de bizantologul Elena Chircev din ClujNapoca, la Liceul de Muzicã ºi Arte Plastice

Sigismund Toduþa va fi încheiat atelierul de artã bizantinã, unde va avea loc ºi o întâlnire a elevilor cu invitaþii (preoþi, muzicieni ºi muzicologi, pictori, arhitecþi º.a.), precum ºi o lecþie interactivã interdisciplinarã (4.04.). Închiderea proiectului se va face printr-un concert de muzicã bizantinã susþinut de Grupul Sfântul Ioan Damaschin din Cluj-Napoca. Expoziþia Lumea pãsãrilor va fi vernisatã în data de 3 aprilie, orele

12,00 la clãdirea Magna Curia ºi va putea fi vizitatã pânã la sfârºitul lunii mai. Se ºtie cã pãsãrile, mai mult decât oricare altã grupã de vieþuitoare, au constituit obiectul unui deosebit interes din partea omului, atât pentru aspectul lor plãcut, cântecul melodios, cât ºi pentru obiceiurile lor de o mare originalitate. În România trãiesc 383 specii de pãsãri din care aproximativ 100 sunt sedentare, 150 migratoare, 40 oaspeþi de

iarnã ºi 65 specii de pasaj. Mai apar accidental circa 20 de specii sau cele rãtãcite, în puþine exemplare. Ecosistemele naturale ale României pãstreazã o biodiversitate ridicatã a pãsãrilor. O serie de regiuni geografice ca Delta Dunãrii, sud-estul Dobrogei, zonele colinare

ºi montane ale Carpaþilor, malurile râurilor frapeazã prin densitatea ridicatã la multe specii, care sunt rare în alte zone ale þãrii. Organizarea acestei expoziþii a avut în vedere faptul cã data de 1 aprilie este declaratã Ziua Internaþionalã a pãsãrilor. În cadrul expoziþiei vor fi organizate ºi acþiuni educative cu elevii, precum ºi ieºiri în naturã. Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane Deva este partener în proiectul Sãptãmâna familiei, sãptãmâna fãrã TV, în ziua de 3 aprilie intrarea fiind gratuitã la muzeu. Expoziþiile pot fi vizitate de marþi pânã duminicã, între orele 10,00 – 18,00.

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25mp. Telefon 0722 448 428

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã? Vrei sã te dezvolþi? Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri? Vrei sã faci bani?

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Cronica Vãii Jiului

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

ADRESA NOASTRÃ

Director:

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:10 Teleshopping 11:30 Burlacul III (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Silit sã ucidã 22:20 În puii mei! Xtra Show 23:45 Plunkett ºi Macleane: Blestemul rubinului 1:45 Observator (r)

National TV 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Gadgeturi, Gadgeturi, Gadgeturi 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Coronado 22:15 Kinta 0:15 Coronado (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Crimele din Midsomer 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Bobby, legenda din Edinburgh 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent 23:15 Cine este Cletis Tout? 1:15 Bobby, legenda din Edinburgh (r)

Prima TV 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect ) 12:30 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 ªcoala de rock (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Prizonierii timpului 23:15 Centrul pãmântului

TVR 1 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 In memoriam: ªtefan Radof 12:25 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parlamentare 16:00 Parlamentul României 16:50 La vie en rose 17:40 Legendele palatului Gyebaek 18:20 Legendele palatului Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 O datã-n viaþã - Prima parte 22:00 O datã-n viaþã - Partea a doua 23:10 Evadare din morþi

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Denis RUS Ioan DAN BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 martie 2012 eºi oficialii Guvernului precizeazã cã acþiunile sindicaliºtilor care au drept scop stoparea înfiinþãrii Complexului Energetic Hunedoara (CEH) vor duce la închiderea tuturor minelor din Valea Jiului ºi a celor douã termocentrale din judeþ, aceºtia nu se lasã.

Astfel, pentru cã legea românã permite, Federaþia Naþionalã a Muncii (FNM) – deºi nu este reprezentativã la nivelul Companiei Naþionale a Huilei – plãnuieºte o nouã vendetã împotriva CEH.

Disputã aprigã pe neînfiinþatul CEH EH atacat, cã ”oricum se închid minele”

”În momentul de faþã pregãtim patru acþiuni în

Rãspunsuri de ministru... ecent, ministrul Economiei, R Lucian Bode, a înaintat Federaþiei Naþionale a Muncii o serie de rãspunsuri la revendicãrile acestora, precizând cã CNH nu poate intra cu totul în componenþa Complexului Energetic Hunedoara ºi cã nici datoriile istorice nu pot fi ºterse, cu toate cã în Gorj s-a putut… Astfel, printre revendicãrile sindicaliºtilor din FNM se numãrã ºi introducerea în cadrul Complexului Energetic Hunedoara a Companiei Naþionale a Huilei Petroºani prin fuziune cu cei doi producãtori de energie (CE Paroºeni ºi CE Mintia Deva), dar ºi anularea datoriilor istorice ale CNH sau cel puþin ale penalitãþilor aferente datoriilor propriu-zise. ”Introducerea în noua structurã organizatoricã a Companiei Naþionale a Huilei SA Peroºani prin fuziune cu cei doi producãtori de energie, CE Paroºeni ºi CE Mintia Deva, presupunea preluarea datoriilor istorice ale CNH Petroºani, de cãtre noua societate, cu repercusiuni evidente asupra activitãþii ulterioare a

instanþã care atacã hotãrârea de guvern cu privire la înfiinþare CEH. Ni s-a reproºat cã am greºi. Ce greºealã facem noi când suntem împotriva privatizãrii mineritului? Ce greºealã facem noi când ne susþinem revendicãrile, în timp ce ministrul Bode – care este cel mai slab ministru al Economiei pe care l-am vãzut vreodatã – spune cã preferã sã închidã toate minele din Valea Jiului decât sã le dea pe mâna indienilor, care vor sã exploateze huila noastrã.

acesteia. Din acest motiv s-a ales soluþia de înfiinþare a Complexului Energetic Hunedoara prin fuziunea termocentralelor ºi preluarea minelor viabile. Aceastã soluþie a fost acceptatã de Fondul Monetar Internaþional, Banca Mondialã ºi Uniunea Europeanã”, a precizat ministrul Lucian Bodea. Cât despre anularea datoriilor CNH, acelaºi Bode explicã faptul cã statul român nu prea e de capul lui. ”Anularea datoriilor istorice sau ale penalitãþilor aferente este o problemã mai veche, mult dezbãtutã, dar care nu are rezolvare, deoarece începând cu anul 2007, România este stat membru al Uniunii Europene ºi trebuie sã respecte legislaþia europeanã”, mai spune ministrul Economiei. Anamaria NEDELCOFF

Ei spun cã dacã nu se înfiinþeazã CEH, vor fi închise toate minele. Pãi, dacã se înfiinþeazã, oricum vor fi închise trei mine ºi oamenii îºi vor pierde locurile de muncã”, a declarat Constantin Creþan, liderul FNM. De atacuri nu au scãpat nici sindicaliºtii Muntelui, sindicatul considerat reprezentativ în Valea Jiului. ”Din cauza unor sindicaliºti ca cei de la Muntele, minerii au ajuns bãtaia de joc a guvernanþilor. Tot ce este miºcare sindicalã în Valea Jiului este compromisã,

liderii de sindicat de la Muntele poartã întreaga rãspundere pentru cum a ajuns mineritul Vãii Jiului. Liderii mei însã nu au averi, trãiesc de pe o zi pe alta, dar au grijã sã apere interesele oamenilor”, mai spune Creþan.

acã ºi cu parcã… a la D Miron Cozma De atacuri nu a scãpat Creþan, fiindcã acestea au venit din partea lui Miron Cozma, care oricum îi considerã pe toþi liderii de sindicat din Valea Jiului oportuniºti ºi corupþi.

”În primul rând, pe cine reprezintã FNM-ul lui Creþan? Pe-un vãr de-al lui, pe el ºi pe nevastã-sa, pe altcineva nu vãd sã reprezinte. Iar acest sindicat Muntele s-a înfiinþat doar ca sã fie salvat orgoliul celor care se vedeau ºefi pe la Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului ºi nu au reuºit”, declarã, pentru Cronica Vãii Jiului, Miron Cozma. Totuºi, fostul lider al minerilor este de acord cu fostul lui locotenent în problema înfiinþãrii CEH. ”Din punctul meu de vedere, CEH e o pãcãlealã. Un astfel de complex trebuia înfiinþat în 1992, când LSMVJ a cerut asta Guvernului Stolojan. Aceastã mãsurã, luatã acum, de înfiinþare a CEH, este doar aºa, de dragul de a lua mãsuri. De fapt, se vrea închiderea mineritului, dar dacã cineva va îndrãzni sã facã asta, va fi acuzat de subminarea economiei naþionale, când eu cu partidul meu vom ajunge la guvernare”, mai spune Miron Cozma. Anamaria NEDELCOFF

Lacataº a câºtigat o bãtãlie, continuã “lupta” iga Sindicatelor Miniere Valea Jiului a reuºit sã câºtige procesul cu Compania Huilei, iar acum are de primit bani. E o primã bãtãlie câºtigatã în instanþã, dar rãzboiul continuã.

La data de 27 martie 2012, magistraþii Tribunalului Hunedoara au admis acþiunea formulatã de LSM “VJ” ºi au obligat CNH SA la plata sumei de 294.892 de lei cu titlu de fond destinat negocierii ºi urmãririi executãrii Contractului Colectiv de Muncã aferent. Banii corespund perioadei de acum aproximativ 2 ani ºi instanþa le-a dat câºtig de cauzã celor de la Liga înfiinþatã

de Miron Cozma. „Este vorba despre 294.000 de lei, pe care trebuia sã-i primim din contribuþia de 3,99 la mie din salariile minerilor înscriºi la Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului. Cu aceºti bani ne vom plãti salariile restante, vom face plãþi cãtre terþi. Dumnezeu mai face ºi dreptate ºi am câºtigat un prim pas”, a spus Zoltan Lacataº, preºedintele LSMVJ. Liga minerilor mai are de recuperat peste 7 miliarde de lei vechi, bani pentru care continuã sã se judece cu cei din CNH în instanþã.Acest dosar vizeazã o altã perioadã de timp ºi acelaºi fond ºi se aflã deja pe rolul Tribunalului Hunedoara, având termen la data de 14.06.2012. Diana MITRACHE

4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 martie 2012

âteva zeci de pompieri de la Detaºamentele din Hunedoara ºi Petroºani, susþinutã de reprezentanþi ai Ocolului Silvic Haþeg s-au luptat ºi joi cu incendiul de pãdure ce a izbucnit, miercuri, în masivul ªureanu.

Potrivit ºefului ISU Viorel Demean peste 100 de pompieri, reprezentanþi ai Ocolului Silvic Haþeg, jandarmi ºi membri ai Serviciului voluntar pentru situaþii de Urgenþa Haþeg au acþionat, miercuri, mai bine de 6 ore pentru lichidarea incendiului care s-a propagat la aproximativ 50 hectare de pãdure de pin ºi fag în zona Sântãmãria Orlea. “Echipele de intervenþie au executat fâºii de izolare a incendiului care au constat în îndepãrtarea de pe sol a frun-

Ample operaþiuni de stingere a incendiului de pãdure, în masivul ªureanu zelor ºi crengilor uscate ºi au intervenit cu lopeþi din cauciuc ºi alte mijloace specifice pentru limitarea arderii. Incendiul s-a dezvoltat într-o zona inaccesibilã autospecialelor cu apã ºi spuma,

munca echipelor de intervenþie fiind îngreunatã de terenul accidentat, greu accesibil, ºi de vântul puternic care a favorizat propagarea rapidã a arderii”, declarã Demean. Pe timpul nopþii, aria incen-

diatã a fost supravegheatã de reprezentanþii Ocolului Silvic Haþeg., iar pompierii cred cã cel mai probabil, incendiul a fost generat de utilizarea focului deschis în aer liber în scopul igienizãrii terenurilor agricole

sau pãºunilor. Numai într-o singurã zi, mai exact miercuri, pompierii hunedoreni au fost implicaþi în 30 de acþiuni de stingere a incendiilor de vegetaþie uscatã, ce au afectat 265 de hectare de teren dintre care 80 sunt litierã de pãdure iar 50 de fond forestier. În total, în ultimele 28 de zile, pompierii hunedoreni au intervenit pentru lichidarea a 788 arderi de vegetaþie uscatã, care s-au propagat pe aproximativ 5.021 hectare, dintre care 1376 hectare sunt litierã de pãdure, iar 50 de hectare coronament de pãdure de pin ºi fag. În ciuda amenzilor aplicate, în ultima vreme, de pompierii hunedoreni fermierii continuã sã utilizeze focul în aer liber, în scopul igienizãrii terenurilor. Pânã acum, angajaþii I.S.U. au aplicat 18 sancþiuni contravenþionale, în valoare de 18.000 lei. Marius MITRACHE

Pro Urbis aduce tinerii

în prim plan la Petroºani eci de tineri din Petroºani sunt invitaþi sã-ºi spunã pãrerile despre oraºul în care locuiesc. Acþiunea are loc la Petroºani în cadrul Forumului Pro Urbis, aflat la cea de a treia ediþie.

Primarul Tiberiu Iacob Ridzi a spus cã dialogul va fi unul “provocator ºi foarte necesar” la care a invitat reprezentanþii elevilor de la toate liceele din Petroºani pentru un dialog între generaþii. “Mâine (n.r vineri) mã reîntâlnesc cu membrii forumului Pro Urbis. Vom fi cu toþii prezenþi la un dialog provocator ºi foarte necesar. Am invitat la aceastã întâlnire reprezentanþii elevilor de la toate liceele din Petroºani pentru un dialog între generaþii. Sunt convins cã schimbul de idei, de opinii care vor fi generate cu ocazia acestui eveniment ne va fi de folos nouã tuturor. Fãrã participarea

activã a tinerilor, fãrã creativitatea lor, fãrã potenþialul lor valorificat cum se cuvine, nu putem construi o comunitate înfloritoare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Pro Urbis s-a nãscut din dorinþa de a implica toatã comunitatea în gândirea unei strategii viabile la care oamenii care trãiesc în acest oraº sã-ºi poatã aduce contribuþia. Aºa s-a nãscut Ziua Familiei, sau Ziua Verde, activitãþi care vor avea loc în cel mai scurt timp, iar vineri va fi ziua dedicatã tinerilor. Diana MITRACHE

Sute de oameni din Petroºani ºi-au luat tichetele S ute de oameni cu venituri modeste au stat la coadã încã de dimineaþã sã primeascã tichetele oferite de administraþia de la Petroºani. Coada s-a întins pe zeci de metri ºi unii dintre cei care au stat la coadã au avut nevoie chiar de îngrijiri medicale.

Aºezaþi devreme la rând, oamenii, majoritatea bãtrâni, au stat rãbdãtori sã ajungã sã primeascã bonurile valorice oferite de administraþie. Totuºi, au existat ºi mici incidente. Un bãrbat care a ajuns la primãrie a leºinat ºi a fost nevoie de intervenþia echipajului de la salvare care l-a transportat de urgenþã la spital. „I s-a fãcut rãu ºi se pare cã are o cãdere de calciu. Îi ducem pentru investigaþii mai amãnunþite la spital”, a declarat unul dintre membrii echipajului de la salvare.

Cei mai mulþi oameni care au venituri modeste, spun cã s-au bucurat enorm de gestul celor de la Petroºani ºi au declarat cã aºa le va fi mai

uºor de Paºti. „Eu am o pensie micã ºi mã bucur mult ºi de aceºti bani. Am venit aici ºi le mulþumesc celor de la primãrie cã s-au gândit la noi”, spunea o femeie care stãtea la rând în aceastã dimineaþã. „Aºa o sã am ºi eu ceva pe masã de sãrbãtori. E bine cã ºi-a adus aminte cineva de noi”, a spus o altã femeie. Aproximativ 5.000 de oameni care au venituri mai mici de 700 de lei au primit tichete valorice de câte 50 de lei, cu care vor putea sã-ºi cumpere, exclusiv, alimente. Diana MITRACHE

Politicã 5

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 martie 2012

În privinþa zvonurilor cã ar pãrãsi PRM în favoarea altor partide sau alianþe Costel Avram din Verºeni îl citeazã pe Ion Creangã din Humuleºti

„Decât sã fii codaº la oraº, mai bine în satul tãu fruntaº” eferitor la diferitele specuR laþii care au apãrut în presã cu privire la trecerea liderului PRM, Costel Avram, la alte formaþiuni sau alianþe politice i-am solicitat acestuia un scurt interviu pe aceastã temã. Am dorit sã avem precizãri suplimentare ºi am intenþionat sã clarificãm, pe deplin, situaþia. -Prin urmare, sunt doar zvonuri sau existã un sâmbure de adevãr? Treceþi sau nu treceþi în altã barcã politicã? E un exerciþiu foarte la modã în aceste zile... -Nu, în mod hotãrât, nu. Vã dau douã argumente de ultimã orã: dacã aº trece la un alt partid sau la o altã alianþã politicã ar avea sens sã inaugurez, în aceste, zilele douã noi sedii ale

partidului? Azi ( n. red. - e vorba de ziua de ieri) voi inaugura un sediu nou pentru Valea Haþegului ºi în zilele urmãtoare unul pentru toatã Valea Jiului. ªtim din istoria noastrã cã atunci când vrei sã trãdezi, pârjoleºti totul în urma ta. La mine, lucrurile ar sta exact pe dos ceea ce, desigur, nu ar fi în firea românului. Mai ales al unuia dela România Mare... -Pe ce se bazeazã, totuºi, aceste zvonuri? Chiar iese fum fãrã foc? Acest lucru este ºi mai evident mai ales în aceastã primãvarã când pãdurile noastre ard în neºtire.... -Lumea mã vede în compania tuturor liderilor judeþeni ºi pune acest lucru pe seama unor

în Petroºani ca acasã încã de pe vremea când jucam rugby la ªtiinþa. ªi atunci eram mândru cã ne puteam bate cu marile forþe sportive din marile oraºe fãrã sã mã gândesc vreodatã ca aº putea pãrãsi Valea pentru alte avantaje materiale. Petroºaniul mi-a oferit totul ºi vreau sã-i întorc aceastã generozitate pe care mi-a arãtat-o de-a lungul timpului. -Aºadar, sã înþeleg cã rãmâneþi fidel României Mari?

posibile negocieri. Nu vã ascund cã am o relaþie bunã cu toþi dar dintr-o altã perspectivã. Eu, dupã alegeri, subliniez, doar dupã alegeri, va trebui sã negociez cu unii dintre ei în consiliile locale ºi în consiliul judeþean. Dacã îmi voi dubla numãrul de

consilieri vor trebui ei sã se alieze cu mine pentru a forma majoritãþi. -Dar nu punei la socotealã faptul cã v-ar fi mult mai uºor sã fiþi, sã zicem, numãrul 2 într-un partid mare decât numãrul 1 într-un partid (mai) mic?

Preºedintele PP-DD Hunedoara, Haralambie Vochiþoiu, la mitingul împotriva CNA reºedintele PPDD, Haralambie Vochiþoiu, a participat, joi, la Bucureºti la mitingul din Piaþa Constituþiei organizat împotriva deciziei CNA de a închide postul de televiziune OTV, a lui Dan Diaconescu.

Alãturi de Haralambie Vochiþoiu au fost prezenþi peste 100 de hunedoreni, care au dorit sã fie alãturi de postul de televiziune OTV. “ CNA este o instituþie de genul fostului cabinet doi care nu face altceva decât sã cenzureze tot ce e împotriva actualei Puterii. Noi am decis sã ne alãturãm românilor din Piaþa Constituþiei pentru a salva libertatea de exprimare, libertatea presei”, declarã Haralambie Vochiþoiu. CNA a aplicat, marþi, OTV cea mai durã sancþiune posibilã -înjumãtãþirea licenþei audiovizuale-, pentru cã televiziunea difuzeazã continuu publicitate politicã la Partidul Poporului Dan Diaconescu, în afara perioadei de campanie

electoralã. Decizia de sancþionare a OTV cu înjumãtãþirea perioadei licenþei televiziunii a fost aplicatã în baza articolului 95 din Legea audiovizualului. Licenþa audiovizualã a OTV ar fi expirat pe 1 aprilie 2013, fapt pentru care înjumãtãþirea perioadei licenþei sale face ca televiziunea lui Dan Diaconescu sã mai poatã emite pânã pe 28 septembrie 2012, dupã cum

au spus membrii CNA, care iniþial anunþaserã cã postul mai poate emite pânã pe 1 octombrie. Ocram Televiziune SRL, care opereazã postul OTV, a înaintat o cerere CNA prin care a solicitata sã se reanalizeze decizia de marþi a Consiliului, prin care se reduce la jumãtate perioada de licenþã pentru aceastã televiziune din cauza publicitãþii politice. Marius MITRACHE

-Cred cã toatã lumea l-a citit pe

Creangã fie din plãcere, fie din obligaþie. Humuleºtiul e la o aruncãturã de bãþ de Verºeniul copilãriei mele. De la el am învãþat cã decât sã fii codaº la oraº, mai bine în satul tãu fruntaº. Iar eu deºi sunt vicepreºedinte la Consiliul judeþean, mã simt ca primul politician din Valea Jiului care a ajuns acolo datoritã oamenilor care m-au votat aici, la mine acasã. Eu mã simt

-Am aflat, recent, cã italienii au o vorbã: azi nouã, mâine - vouã. Ea exemplificã exact ºi situaþia din politicã: dacã dumneavoastrã., cei din Valea Jiului, ne votaþi azi, mâine veþi beneficia de pe urma alegerii dv. ªi pentru cã aþi vorbit la început de incendii vã spun din experienþã cã apa, oricât ar fi de de puþinã sau de micã ar fi tot stinge focul. S-ar putea ca pânã sã dirijezi marile fluvii sã-þi stingã focul de acasã totul sã ajungã doar praf ºi pulbere. Cred cã aþi înþeles aluzia...

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 martie 2012

6 Anchetã udecãtoria Petroºani a J luat act, la începutul acestei sãptãmâni, de

virate la Sindicatul Muntele ºi de acolo îi ia Jurca, nu ºtiu cum. Eu am plecat cu scandal de acolo ºi consilierii…” – a declarat Marian Filip.

renunþarea lui Adrian Jurca de a dizolva Sindicatul care l-a consacrat ca… omul cu cele mai multe dosare penale ºi civile. Zeci de creditori, firme ºi persoane fizice pe care le-a înºelat, cu multe zeci de miliarde lei, îi suflã în ceafã, inclusiv fostul vicelider Marian Filip. În cârdãºie cu Jurca sunt alþi lideri, directori ºi contabili. Afacerea seamãnã cu cea de la Habitat XXI, stilu ”suveicã” este folosit pe mai multe paliere, de o amploare nebãnuitã. Liderul de sindicat, Adrian Jurca, a încercat sã dizolve Sindicatul Liber al E.M.Livezeni, dar luni, 26 martie 2012, în dosarul 680/278/ 2012, acesta a renunþat pentru cã instanþa de judecatã i-a cerut sã depunã la dosar actele privind constituirea ºi funcþionarea sindicatului, orice act modificat, plus tabelul cu membrii de sindicat aºa cum era acesta înainte sã se înscrie în sindicatul Muntele. Adrian Jurca nu a putut depune aceste documente pentru cã el nu mai este lider de sindicat conform statutului de prin 2010, pentru cã în 2009 trebuia sã aibã loc alegeri. Sigur, poate fi numit interimar dacã alegerile se amânã, dar numai pentru 6 luni. Apoi, membri de sindicat nu s-au înscris în Sindicatul Muntele, ci au fost trecuþi in corpore de Jurca. Toate acestea nu ar fi fost acceptate de instanþa de judecatã sau, în cel mai rãu caz, ar fi avut belele ºi mai mari. În cauza dizolvãrii Sindicatului Liber mai erau trei persoane care se împotriveau desfiinþãrii, respectiv fostul vicelider Marian Filip, Petriºor Sãlcianu ºi Gabriela Daniela ªipeþan – în calitate de intervenienþi. De ce se opneau cei trei? Pentru cã Adrian Jurca ºi Sindicatul Liber au sã le dea bani cu carul. Unora, pentru banii împrumutaþi din bãnci ºi CAR-uri ºi daþi, tot cu împrumut Sindicatului Liber Livezeni începând de pe vremea când Adrian Jurca înfiinþase firme pentru a înmulþi cotizaþiile membrilor de sindicat. Doar cã acesta a trãit bine, chiar cu complicitatea unor directori ºi contabili, iar zeci ºi zeci de membri de sindicat care au încheiat cu Jurca ºi sindicatul sãu contracte de împrumut, unii au recurs chiar la notari pentru a se asigura cã datoriile lor din bãnci vor fi achitate de sindicat. Dar degeaba.

irectori implicaþi ºi afaceri cu CNH

La fel au pãþit ºi societãþile comerciale care au furnizat marfã firmelor lui Adrian Jurca, prin organizaþia sindicalã. Adicã au rãmas cu buza umflatã ºi ca urmare s-au adresat la rândul lor instanþelor de judecatã,

Anchetã 7

onturi în fals ºi angajaþi fictiv plãtiþi de CNH

Adrian Jurca a vrut sã dizolve ilegal Sindicatul Liber E.M.Livezeni unde a fost târât ºi directorul Minei Livezeni, Valter Sinerth – dosar nr.6546/278/2011. Cert este cã s-au fãcut afaceri cu plasa de sârmã, cu materiale de lucru pentru mineri, cu lãmpi pneumatice etc. Toate acestea erau cumpãrate de CNH, intermediare fiind firmele lui Jurca. Afacerile, înºelãciunile, falsurile în acte ºi cecuri sunt atât de numeroase ºi clare încât este evident cã Adrian Jurca a fost protejat de oamenii legii, respectiv Poliþie, Parchet, SRI, Doi ºi un sfert etc., directori de minã, contabili din sistemul minier. Pe urmele lui Jurca sunt totuºi firmele pãgubite ºi membrii de sindicat înºelaþi ºi chiar Direcþia Finanþelor Publice ºi ITM, care nu s-au lãsat, ca urmare zeci de dosare sunt pe rolul Judecãtoriilor, majoritatea reclamanþilor au câºtigat în prima instanþã. Oamenii pãcãliþi, colegi ºi familii ale acestora, spun cã Adrian Jurca trebuie sã le înapoieze, însumat, zeci de miliarde lei. Se pare cã ”afacerea Jurca” este asemãnãtoare cu ”afacerea Habitat XXI”, ambele folosindu-se de buna credinþã a salariaþilor/membrilor de sindicat pe care i-a pus sã împrumute sute de milioane/persoanã angajânduse cã sindicatul/firma le va plãti creditul din bãnci ºi CAR-uri.

iceliderul Marian Filip, înºelat ºi el, rupe tãcerea

Printre cei pãgubiþi sunt ºi cei care i-au stat alãturi lui Jurca, respectiv viceliderul Sindicatului Liber al E.M. Livezeni ºi Ion Temneanu, liderul de la Mina Petrila, pe lângã mulþi alþii. ”Da, am fost parte în proces ºi m-am împotrivit desfiinþãrii Sindicatului Liber Livezeni. O datã pentru cã acesta a fost înfi-

false, zeci de miliarde pe plasa de sârmã ºi alte piese” – a rãspuns întrebãrilor noastre Marian Filip, fostul vicepreºedinte al Sindicatului Liber E.M.Livezeni.

virate pe firma C otizaþii personalã a lui Jurca

inþat de regretatul Ionel Ciontu, apoi nu s-a respectat statutul în sensul cã Adrian Jurca nu mai este de mult lider de sindicat ºi cã hotãrârea de dizolvare a unui sindicat o ia Congresul la propunerea Consiliului de Coordonare. Or, toate acestea nu mai existã de mult, Jurca este singur acolo. Nu are nici angajaþi nici contabil,

nimic. Practic el încaseazã ilegal cotizaþiile. Apoi sindicatul are foarte mulþi bani sã înapoieze oamenilor, bani luaþi cu împrumut de pe vremea când sindicatul a înfiinþat acele firme. Eu am ieºit la pensie ºi mi se reþine jumãtate din pensie, 10 milioane lei vechi, pentru cã am girat. În plus i-am mai împrumutat lui Jurca 7.000 de euro pentru club ºi magazine ºi nu i-am mai vãzut. Pânã ºi mama mea a scos bani de la CAR-ul lui Gh. Bobar de la Petrila, 400 de milioane lei vechi, cu 10 giranþi ºi acum ºi ea plãteºte. Multe sau fãcut la CAR Petrila. Sunt zeci de oameni în situaþia asta. El a avut bani mulþi, dar în loc sã plãteascã oamenilor, a trãit bine. Clar este ajutat. Chiar el mi-a spus cã dacã nu era ”roºcatul” (procuror – n.n.), fãcea puºcãrie pentru acele cecuri

Am insistat cu întrebãrile privind modalitatea de virare/ridicare a cotizaþiilor membrilor de sindicat, pentru cã foºti angajaþi ai organizaþiei au declarat cã banii erau viranþi într-un SRL care aparþinea lui Adrian Jurca ºi de acolo îi ridica personal. Marian Filip a fost deschis: ”Iniþial a avut un card la BRD în care se virau cotizaþii. Acest card pentru cotizaþii a fost posibil printr-o hotãrâre a Consiliului de Coordonare a Sindicatului, doar cã aceastã hotãrâre este falsã, pentru cã nu s-a constitut Consiliul de ani de zile. Apoi prin acea firmã a sa, STAGINET SRL. Am întrebat contabila ºi juristul de la minã ºi aceºtia mi-au spus cã este legal. Acum, cotizaþiile sunt

Pentru cã nici salariaþilor de la sindicat ºi de la firmele înfiinþate ca fiind ale organizaþiei sindicale nu le-a plãtit asigurãrile sociale, nici chiar salarii, au existat multe reclamaþii, dar destule au fost stopate chiar de Jurca prin tot felul de amaninþãri, care au avut efect având în vedere cã atâtea dosare cu faptele sale au primit neînceperea urmãririi penale, deºi mizeria era cât casa. Într-o asemenea plângere – vom pãstra discreþia identitãþii la cererea autorului –se scrie negru pe alb fapte în susþinerea cãrora stau dovezile anexate. ”(..) Cotizaþiile s-au încasat lunã de lunã, neexistând documente concrete care sã facã dovada utilizãrii banilor, cu atât mai mult, cotizaþiile au fost ridicate pe o firmã a domnului Jurca Adrian ªtefan – SC STAGINET SRL Lupeni; (…)În perioada în care salariile angajaþilor s-au decontat de cãtre CNH SA Petroºani au existat angajaþi fictivi pentru care statele angajaþilor se semnau în fals ºi pentru care nu a existat contract individual de muncã(…) (…)S-au deschis conturi în fals la bãnci printre care menþionez Banca BRD unde domnul

Jurca ªtefan Adrian a întocmit o hotãrâre a Consiliului de Coordonare semnatã în fals pentru deschiderea contului ºi de unde s-au ridicat cotizaþiile conform unor tabele de ajutoare sociale false din care reiese cã membrii cotizanþi au încasat ajutoare sociale; La momentul respectiv, eu încã având calitatea de angajat nu miam încasat salariile nete pe trei luni, dãrile cãtre stat nu sunt achitate de aproape un an ºi jumãtate, inclusiv reþinerile din salariul de încadrare pentru partea ce revine angajatului(…)” Plecând de la acest dosar de dizolvare a Sindicatului Liber al E.M. Livezeni, în documentarea noastrã am dat de situaþii incredibile, de

oameni nenorociþi de Adrian Jurca, de cârdãºii cu autoritãþile ºi zeci de declaraþii ºi documente, care pot fi verificate dacã sunt reale sau nu. În cazul Jurca sunt cauze ajunse la executori judecãtoreºti, la firme de recuperare, Poliþia lucreazã, Parchetul la fel, instanþele au de lucru, doar noi am vãzut pe rolul judecãtoriilor 22 de dosare… Este de neînþeles cum cazul Jurca a putut fi lãsat sã capete o asemenea amploare având în vedere cã multe organe abilitate au fost sesizate. Ileana FIRÞULESCU

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 martie 2012

6 Anchetã udecãtoria Petroºani a J luat act, la începutul acestei sãptãmâni, de

virate la Sindicatul Muntele ºi de acolo îi ia Jurca, nu ºtiu cum. Eu am plecat cu scandal de acolo ºi consilierii…” – a declarat Marian Filip.

irectori implicaþi ºi afaceri cu CNH

Anchetã 7

onturi în fals ºi angajaþi fictiv plãtiþi de CNH

iceliderul Marian Filip, înºelat ºi el, rupe tãcerea

false, zeci de miliarde pe plasa de sârmã ºi alte piese” – a rãspuns întrebãrilor noastre Marian Filip, fostul vicepreºedinte al Sindicatului Liber E.M.Livezeni.

virate pe firma C otizaþii personalã a lui Jurca

COLÞUL LUI DENIS

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 martie 2012

8 Politic

Actualitate 9

Buhãescu, în PSD dar cu gândul la PPDD entru cã în ultimul sondaj a ieºit sub scorul partidului, socialdemocraþii nu ºtiu la ce sã se aºtepte de la primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu, care a tot avut oferte din partea altor partide în ultima perioadã. PNL, PDL ºi mai nou, o parte din conducerea judeþeanã a PPDD se pare cã l-ar curta pe primarul bordurilor ºi studiilor de fezabilitate de miliarde.

Însã cel care îl împiedicã pe Buhãescu sã-ºi ia zborul spre alte formaþiuni politice este unul

dintre naºii lui de cununie, senatorul Cosmin Nicula. Astfel, într-o ºedinþã a PSD

care a avut loc zilele trecute la Petroºani, greii partidului îºi exprimau îngrijorarea cã

Tsunami-ul din PD-L face U valuri ºi în Valea Jiului

mblã tot mai mult vorba în târg cum cã primarul Ile împreunã cu toþi pedeliºtii de la Vulcan, ar fi deja cu un picior în alt partid. Cutremurul din PD-L de la nivel naþional, odatã cu plecarea lui Sorin Frunzãverde la PNL, a agitat apele ºi în teritoriu. Invitatã la Mondo TV în cadrul unei emisiuni, viceprimarul Angela Stoica s-a ferit sã intre în detalii vizavi de subiect plecãrii din partid, dar nici nu a infirmat acest lucru. “Avem timp sã vorbim despre asta, pentru cã va veni campania electoralã, iar atunci ce-o sã mai vorbim?! În al doilea rând, eu îl respect pe primarul Ile

Buhãescu ar putea migra spre alte zãri, unde ar avea prieteni mai mulþi, cu care a ºi fãcut afaceri numeroase pe bani publici. ”ªtim cã Buhãescu a avut oferte ºi din partea altor partide, cã e primar în funcþie ºi PSD-ul ar pierde. Dar naºul lui de cununie, Cosmin Nicula, l-a sunat de faþã cu noi ºi l-a pus sã se jure cã nu va pleca niciunde. Iar Buhãescu s-a jurat pânã la lacrimi, deoarece ºtie cã PSD-ul îl are la mânã cu multe, partidul a fãcut multe pentru el ºi pentru familia lui”, au declarat surse social-democrate care au participat la ºedinþa amintitã. Anamaria NEDELCOFF

ºi ce hotãrâre va lua el, aceeaºi hotãrâre o va lua toatã echipa care l-a sprijinit necondiþionat de 5, 10 sau 20 de ani. Asigur cetãþenii din municipiul Vulcan sã aibã încredere în mãsurile pe care le va lua domnul primar cât ºi eu, pentru cã sunt mãsuri care vizeazã dezvoltarea municipiului Vulcan în continuare ºi nu regresul sau stoparea de finanþãri ”, a afirmat Angela Stoica, viceprimarul Municipiului Vulcan. Însã, în cursul zilei de ieri, zvonurile s-au înteþit ºi vorbesc chiar de o înscriere în… PSD a primarului Gheorghe Ile. Acesta s-a ferit, însã sã spunã ceva concret. “Ce

poveºti sunt astea? Dacã e sã trec, o sã vã spun…”, a spus Gheorghe Ile. Întrebat ºi dacã ia în calcul posibilitatea înscrierii într-un alt partid, reacþia edilului a fost la fel, nu a semãnat nici cu un Da nici cu un Nu. “Voi puneþi întrebãri la care eu nu vreau sã comentez”, a mai spus primarul Vulcanului. De altfel, Angela Stoica a mai vorbit ºi de aceasta perioadã ca fiind una cu surprize. Zilele trecute, un grup de pensionari din Vulcan au nãvãlit în primãrie, solicitând primarului ºi viceprimarului sã schimbe partidul. Luiza ANDRONACHE

Termocentrala Mintia „arde” comisioane în instalaþiile energetice?! ermocentrala Mintia cautã huilã scumpã peste hotare ºi asta în timp ce oficialii Companiei Naþionale a Huilei Petroºani cer, în van, de luni în ºir, un preþ corect la huila energeticã.

Vorbim despre douã instituþii aflate în subordinea Ministerului Economiei ºi Comerþului, minister care se dovedeºte penrtu unii mumã, iar pentru alþii ciumã. Deputatul Bogdan Þîmpãu pune degetul pe ranã ºi spune cã „huila de Valea Jiului nu este

rganizaþiile judeþene ale Partidului Democrat Liberal, Uniunea Naþionalã pentru Progresul României ºi PNÞCD din Hunedoara au semnat, joi – 29 martie, protocolul de înfiinþare a UNIUNII SOCIAL POPULARE (USP), alianþã constituitã în judeþ pentru perioada alegerilor locale.

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Actul de colaborare electoralã a fost semnat de Dorin Gligor - preºedinte PDL Hunedoara, Mircia Muntean vicepreºedinte UNPR ºi Florin Muþiu - preºedinte PNÞCD Hunedoara. Cele trei formaþiuni politice judeþene vor participa împreunã la alegerile locale sub sigla USP, iar însemnele acesteia sunt reprezentate de un copac cu o coroanã de stelele amplasate pe

un fond verde. „Aceastã formulã este o alianþã electoralã. Fiecare partid îºi pãstreazã identitatea, inclusiv culorile ºi siglele consacrate, la care vom reveni fiecare, dupã câºtigarea alegerilor. Deci, însemnele USP sunt valabile pânã în data de 11 iunie. Copacul ºi stelele pe fond verde sunt însemnele echipei, în interiorul cãreia fiecare partid îºi pãstreazã identitatea”, a declarat Dorin GLIGOR, preºedintele PDL Hunedoara, în cadrul conferinþei de presã organizaeã la Deva. Protocolul, în forma actualã, este rezultatul câtorva sãptãmâni de evaluãri ale soluþiilor pe care fiecare partid constituent al USP le propune pentru câºtigarea alegerilor în judeþul Hunedoara. „Am spus-o de mai multe ori: e necesarã o coagulare a forþelor politice pentru a oferi cetãþenilor cei mai buni oameni ºi cele mai bune soluþii pentru

administraþiile locale. Împreunã cu colegii de la UNPR ºi PNÞCD punem astãzi bazele unei construcþii politice serioase ºi responsabile pentru toþi hunedorenii. Este foarte important de menþionat cã aceastã construcþie politicã, USP, are la bazã cei 19 primari ai PDL. Pe ei se bazeazã structura Uniunii, ei sunt pilonii acestei construcþii. Cu o singurã excepþie – Orãºtie - cei 19 sunt candidaþii noºtri, ai PDL, la alegerile locale. Au mai rãmas, aºadar, 50 de localitãþi unde USP a avut datoria de a gãsi cei mai buni oameni care vor candida pentru funcþia de primar. Suntem o echipã, construim împreunã ºi vom câºtiga alegerile locale în judeþul Hunedoara.” - a mai spus Dorin GLIGOR. Clauzele de colaborare în interiorul USP sunt clar stabilite, una dintre acestea interzicând migrãrile de la un partid la altul, în interiorul USP.

fost arse în cuptoarele Termocentralei Mintia. La un preþ incorect, de doar 65 de lei pe Gcal, în timp ce preþul real de producþie se ridicã la 85 de lei pe Gcal. Doar în luna februarie s-a reuºit obþinerea acceptului guvernului pentru creºterea preþului la 75 de lei ºi asta în condiþiile în care a fost nevoie de cãrbunele energetic din zonã, pe fondul unei ierni extrem de grele. Pentru luna martie, când deja s-au livrat 135.000 de tone, nu s-a ajuns la nicio înþelegere, iar huila a fost arsã „pe datorie”. Situaþia e neagrã pentru CNH, care continuã sã acumuleze pierderi din aceasta

cauzã, pierderi foarte mari, dar conducerea Termocentralei Mintia susþine cã nu poate sã dea mai mult, pentru cã atât îi permite bugetul. „Conform bugetului pe 2012, nu am cum sã mã închid pe criterii economice, doar prin realizarea de pierderi”, a declarat Tiberiu Borca, director general al termocentralei. În acelaºi timp, însã, numai în ultima perioadã aceeaºi termocentralã a cumpãrat 160.000 de tone de huilã din import. O parte, spune deputatul Bogdan Þîmpãu, a fost adusã din Ucraina, cu livrare taman în Constanþa. Asta înseamnã, pe lângã cei 20 de lei în plus pe Gcal ºi o suplimentare a costurilor de transport. Surse bine informate spun cã, dacã în cazul cãrbunelui energetic livrat de ranþa oamenilor, este fostul CNH costurile de transport sunt de 2 rector al Universitãþii, lei/ Gcal, sau 7 lei/ Nicolae Dima. tona de cãrbune, El se “îngrijeºte” de o haitã de vreo 11 dulãi cât pentru cel adus de la toate zilele. Spunem îngrijeºte în ghilimele, pentru cã patrupedele vagabondeazã prin campus toatã ziua. Ne punem atunci întrebarea logicã: Dacã rectorul Dima îi iubeºte atât de mult pe aceºti câini, de ce nu-i þine în casã, în curte sau legaþi?! A iubi un animal nu înseamnã doar a-i da de mâncare, ci trebuie sã veghezi la integritatea lui, cât ºi mai ales la siguranþa celor din jur cu care intrã în contact. De fiecare datã când hingherii au fost solicitaþi, ei au venit, i-au ridicat, însã dupã o zi, douã, îngrijitorul sau diverºi angajaþi ai universitãþii, au venit ºi i-au recuperat de la adãpostul de animale. Aºa cã, orice s-ar face, concluzia este cã la Petroºani, campusul Universitãþii este un loc periculos. Luiza ANDRONACHE

Teroare în Campusul Universitãþii din Petroºani ampusul Universitãþii Petroºani este o zonã superbã, idealã pentru plimbãri ºi relaxare în aer liber. Pãcat, însã! Tot acest ambient excepþional este stricat de prezenþa câinilor care vagabondeazã nestingheriþi pe unde vor ºi, mai rãu, protejaþi de angajaþii instituþiei.

Alianþã electoralã nouã pentru C judeþul Hunedoara – USP

purtãtoare de comisioane” ºi din acest motiv pare, dintr-o datã, neatractivã pentru termocentrala construitã odatã cu dezvoltarea mineritului carbonifer din bazinul Vãii Jiului. La finele lunii martie, Compania Naþionalã a Huilei Petroºani nu are încã un preþ pentru huila energeticã deja livratã celor doi beneficiari, respectiv Termocentralele Mintia ºi Paroºeni. Mintia cumpãrã aproximativ 60% din producþia extrasã din subunitãþile miniere din Valea Jiului. De la începutul acestui an, CNH a livrat celor doi beneficiari 470.000 de tone, dintre care 270.000 de tone au

Patrupedele, de dimensiuni de-a dreptul impresionante, se plimbã printre studenþi, angajaþi ºi toþi cei care au treabã, în special în zona Rectoratului. Nu de puþine ori, studenþii, precum ºi alþi oameni, au afirmat cã se simt terorizaþi de dulãii cãrora nu le trebuie mult sã devinã agresivi. De multe ori haitele de câini s-au luat la bãtaie pe teritoriu, iar atunci, cine nimereºte în mijlocul lor, fie ajunge sfâºiat de animale, fie face un atac de panicã sau, mai rãu. Astfel, la acest moment, a merge pur ºi simplu prin campus, a

devenit un lucru care îþi poate pune viaþa în pericol. “Pur ºi simplu nu mai ºtiu cum sã vin dimineaþa la Universitate. În fiecare zi sunt doi dulãi, iar acum trei, pentru cã a mai apãrat încã unul, care sunt de-a dreptul înfricoºãtori. Nu-mi pasã dacã îngrijitorii lor spun cã nu muºcã, mie îmi este pur ºi simplu teamã sã trec pe lângã ei. Nu este normal sã se întâmple asta, într-o zonã aproape centralã a unui oraº european. Oare, reprezentanþii Universitãþii vor sã se creeze un precedent pentru a lua mãsuri?”, ne-a declarat o tânãrã. “Mi s-a întâmplat de câteva ori sã o iau la fugã pe scãri de frica animalelor. Nu mã pot abþine sã nu-mi fie teamã. M-am întors în zona Bibliotecii ºi am chemat un taxi pentru a mã duce la cursuri, în corpul D”, ne-a mai declarat o studentã. Contactaþi, reprezentanþii instituþiei de învãþãmânt au afirmat cã

sunt conºtienþi de situaþie ºi spun cã o vor rezolva, dar promisiuni au mai exista ºi în trecut. Câinii au fost luaþi de hingheri, iar dupã câteva zile au reapãrut. “Un lucru este cert, câinii nu au ce cãuta în campus. Este punctul meu de vedere ºi îl susþin pânã în pânzele albe. Cine vrea câine, sã ºi-l þinã în lanþ. Voi face o solicitare scrisã cãtre primãrie ºi împreunã cu angajaþii din subordinea mea, vom face o acþiune în acest sens” ne-a declarat Marius Cucãilã, ºeful Patrimoniului Academic. Dulãii de care se tem studenþii acum, sunt îngrijiþi de unul din responsabilii Clubului de Rugby ªtiinþa Petroºani. Acesta, Emil Drumea, spune cã animalele sunt blânde ºi cã nu constituie un pericol pentru nimeni, ci doar apãrã baza sportivã, de unde s-au furat gardurile. Dar, iubitorul de animale cel mai înverºunat care, însã nu se gândeºte ºi la sigu-

peste 700 de km depãrtare costurile sar la 20 de lei/ Gcal, ori la 131 de lei/ tonã. Bani care ies tot din conturile Termocentralei Mintia. Aºa cã nici explicaþiile lui Borca referitoare la faptul cã cenuºa din cãrbunele de Valea Jiului ar creºte costurile de transport cu 10 lei nu stau în picioare, dacã ne referim la raþiuni strict economice. Iar în privinþa costurilor mult mai mari între cele douã categorii de huilã, el susþine cã, de fapt, nu vorbim despre acelaºi lucru, ci despre cantitãþi mult mai mici, incomparabile. Iar lucrurile nu se opresc aici. Mintia ar putea face noi importuri de cãrbune din Ungaria, Polonia, Ucraina ori din... Absurdistan, la preþuri necompetitive, în timp ce Compania Huilei cere în continuare doar un preþ corect ºi nu gãseºte înþelegere nici mãcar la cei care ar trebui sã þinã la economia naþionalã. Iar Tiberiu Borca nu neagã acest lucru: „În funcþie de cererea de energie de pe piaþã, vom lua mãsuri în consecinþã”. Car men COSMAN

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 martie 2012

8 Politic

Actualitate 9

Însã cel care îl împiedicã pe Buhãescu sã-ºi ia zborul spre alte formaþiuni politice este unul

dintre naºii lui de cununie, senatorul Cosmin Nicula. Astfel, într-o ºedinþã a PSD

care a avut loc zilele trecute la Petroºani, greii partidului îºi exprimau îngrijorarea cã

Tsunami-ul din PD-L face U valuri ºi în Valea Jiului

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

Alianþã electoralã nouã pentru C judeþul Hunedoara – USP

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 martie 2012

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Email: contact@veritascom.ro

HOROSCOP

30 martie 2012

Începeþi ziua agitat ºi nervos, fiindcã aveþi nevoie urgent de o sumã mare de bani ºi nu gãsiþi pe nimeni dispus sã vã împrumute. Pãstraþi-vã calmul! Sunteþi predispus la probleme de sãnãtate care pot cãpãta forme grave. Evitaþi o ceartã cu partenerul de viaþã.

În cursul dimineþii primiþi o veste neplãcutã, care vã stricã buna dispoziþie ºi vã obligã sã vã schimbaþi programul. Sunteþi nevoit sã plecaþi într-o cãlãtorie lungã, împreunã cu partenerul de viaþã. Dacã vã deplasaþi cu maºina, circulaþi cu atenþie ºi fãrã grabã.

Evitaþi cãlãtoriile lungi ºi vizitele prelungite. Datoritã oboselii acumulate, sunteþi irascibil ºi riscaþi sã provocaþi o ceartã. Ar fi bine sã vã limitaþi la activitãþi de rutinã ºi sã acordaþi mai mult timp odihnei. Seara, un prieten vã propune o afacere. Nu luaþi nici o decizie astãzi!

S-ar putea sã aveþi discuþii dure cu o femeie, din cauza unor probleme de naturã financiarã. Se pare cã persoana respectivã întârzie sã-ºi achite o datorie. În partea a doua a zilei sunteþi predispus la probleme de sãnãtate sau chiar la accidente. Evitaþi cãlãtoriile.

Începeþi sã resimþiþi oboseala acumulatã. Dacã veþi continua sã munciþi în acest ritm, riscaþi sã aveþi mari probleme de sãnãtate. Dupã-amiazã s-ar putea sã vã confruntaþi cu o problemã financiarã. Nu vã faceþi griji, se va rezolva nesperat de uºor! Totuºi trebuie sã vã pãstraþi echilibrul.

Astãzi ar fi bine sã nu vã asumaþi nici un risc. Starea de nervozitate pe care o resimþiþi vã poate afecta pe toate planurile. Nu vã deplasaþi cu autoturismul, pentru cã sunteþi predispus la accidente de circulaþie din vina dumneavoastrã. Evitaþi discuþiile în contradictoriu!

În cursul dimineþii primiþi o veste neplãcutã de la ºeful dumneavoastrã, care vã indispune pentru tot restul zilei. S-ar putea sã fie vorba despre o penalizare pentru întârzierea unei lucrari importante. Nu vã manifestaþi nervozitatea! Sfaturile unui coleg de serviciu vã sunt foarte utile.

Dacã plecaþi într-o cãlãtorie, fiþi prudent ºi nu vã grãbiþi! Existã riscul sã fiþi implicat într-un accident de circulaþie. Ar fi bine sã evitaþi întâlnirile de afaceri, pentru cã nu dispuneþi de putere de convingere ºi riscaþi sã încheiaþi tranzacþii dezavantajoase. Aveþi întâlniri plãcute cu prietenii.

Se pare cã vã treziþi indispus ºi sunteþi irascibil toatã dimineaþa. Dacã nu vã stãpâniþi nervozitatea, s-ar putea sã declanºaþi un conflict la locul de muncã. Nu este indicat sã vã întâlniþi cu prietenii, chiar dacã aceºtia insistã. Profitaþi de timpul liber de care dispuneþi ºi odihniþi-vã!

Aveþi de rezolvat multe probleme pe care le tot amânaþi de câteva zile. În cursul dimineþii sunteþi cam agitat, pentru cã nu ºtiþi de unde sã începeþi. Acordaþi prioritate problemelor importante! În partea a doua a zilei, s-ar putea sã primiþi musafiri.

Aveþi reuºite pe plan profesional, dar cu preþul unor ore de muncã suplimentare. Atenþie la un coleg de serviciu! Invidios pe succesul dumneavoastrã, încearcã sã vã atragã într-o ceartã. Partenerul de viaþã este nemulþumit de faptul cã trebuie sã lucraþi peste program.

Dimineaþa, un grup de prieteni vã invitã într-o excursie. Dacã acceptaþi invitaþia, s-ar putea ca relaþiile parteneriale sã se tensioneze ºi chiar sã aveþi o discuþie aprinsã. Partenerul de viaþã este nemulþumit pentru cã sunteþi nevoit sã vã împrumutaþi, deºi mai aveþi ºi alte datorii.

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 martie 2012

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Grija pentru OM ºi nevoile sale... ai þineþi minte sloganul ãla comunist „Totul pentru om ºi nevoile sale!”? Bine-bine cã – ºi pe atunci – românul ºugubãþ a gãsit repede bancul, transformând lozinca în „Totul pentru Omul (adicã Ceauºescu) ºi nevoile sale”. Mã rog, ideea era cã trebuie sã avem grijã de oameni, care au ºi ei nevoi.

Ce trãim din 90 încoace seamãnã a falsã preocupare. Gata cu grija, ce suntem noi, stat social? Aºa am ajuns la concluzia cã, dacã n-ai tu grijã de tine, n-are nimeni! Vã voi oferi astãzi douã exemple, rupte din realitate. Am scris rupte din realitate, nu rupte de realitate fiindcã personajele sunt reale.

onsumul excesiv de „tranºe”, poate determina creºterea burþii

ªtiþi cât tam-tam s-a fãcut pe tema „tranºelor” de platã a disponibilizaþilor. Oamenii aveau dreptate. Pânã la urmã, mai cu vorba bunã, mai cu niºte Dumnezei aruncaþi prin curtea CNH-ului s-au plãtit. Nu ºtiu alþii cum sunt, dar eu am avut curiozitatea de a studia

câþiva disponibilizaþi ºi dupã ce-au ieºit din câmpul muncii. Înainte de a face un portretrobot, vã pot spune cã pentru unii chiar a fost un moment greu, aproape de dramã. Luni de zile – uneori ºi mai mult – volens-nolens – la ora

3.30 – 4.00 dimineaþa se trezeau ºi umblau cantauri prin casã. Chiar dacã se culcau dupã miezul nopþii, sau beleau ochii la bazaconiile lui Dan Diaconescu Direct, fãrã sã le sune ceasul ei se trezeau. Pânã sã-ºi dea seama cã nu trebuie sã mai meargã la ºut, le „sãrea” somnul! Asta ar fi doar una din schimbãrile petrecute în modul de viaþã, sau, cum ar

zice ãia mai deºtepþi, în bioritmul lor. A doua – ºi cea mai gravã – lasã deja urme. Cunosc câþiva oameni, care, în numai 3 luni, au ajuns de la 80 de kg la 120! Dincolo de nemulþumirile nevestelor, au început chiar ºi ei sã se uite în oglindã, dupã baie, ºi sã-ºi zicã-n barbã: „Sunt atât de gras, cã nici eu nu m-aº culca cu mine!” Noroc cu economia de piaþã. Zilele trecute, unul dintre aceºtia (nu-i dau numele, persoanã importantã, îmi e ºi drag ºi mai are ºi o palmã grea!) mi-a povestit cum rezolvã problema. Nu, nu mãnâncã mai puþin ºi nici nu bea halbe mai puþine. Trãim în secolul XXI, ce dracu! Aºa cã s-a înscris la un club de body-building, unde face forþã ºi exerciþii de fitness. Ieftin, doar 60 de lei pe lunã, are ºi legitimaþie (vezi foto sus), ce vorbeºti frate, meserie! Când îl vãd cã bea apã platã cu lãmâie, se duce la salã ºi nu-i scade deloc burta m-apucã râsul. Du-te, tatã,

Acomin vrea sã punã poprire pe conturile Inspectoratului ªcolar comin s-a adresat instanþei de judecatã pentru a recupera contravaloarea lucrãrilor efectuate la Grãdiniþa cu program prelungit nr. 1 din Hunedoara, efectuate în urmã cu mai mulþi ani.

Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara s-ar putea alege cu conturile blocate, din cauza unor lucrãri efectuate ºi neachitate cãtre Acomin SA, Punct de Lucru Deva. O parte din lucrare s-a achitat, din bani alocaþi de Guvern de al bugetul de stat, însã mai este un rest de platã de aproape 80.000 de

lei. ªi asta nu de ieri – de azi, ci de mai bine de 4 ani, dupã cum recunoaºte chiar inspectorul ºcolar general al judeþului Hunedoara, Alexandru Lãutaru. „În toamnã am mai plãtit 10.000 de lei, bani de la Guvern, dar a mai rãmas de platã peste 72.000 de lei. Nu este vorba despre rea intenþie, dar nu am avut bani sã le dãm”, a explicat Alexandru

lãutaru, inspector ºef al Inspectoratului ªcolar Judeþean Hunedoara. El recunoaºte cã grãdiniþa debitoare, pentru care a pornit acest litigiu în instanþã, a fost construitã în anii 2007 – 2008, iar sumele restante sunt purtãtoare de penalitãþi ºi majorãri de întârziere. Inspectoratul ªcolar Judeþean Hunedoara are calitatea de terþ

poprit în acþiunea deschisã de Acomin SA, Punct de Lucru Deva. În acelaºi proces a fost atrasã, tot ca ºi terþ poprit, ºi Primãria Hunedoara, dat fiind faptul cã prin intermediula dministraþiei publice locale se deruleazã finanþarea datã, cel puþin teoretic, de Executiv. Lãutaru s-a declarat suprins sã constate cã este parte în proces ºi spune cã, din punctul lui de vedere, nu are nicio calitate procesualã. Dosarul în cauzã se aflã pe rolul Tribunalului Hunedoara, unde a fost înregistrat la data de 26 martie a.c. ºi are primul termen de judecatã la data de 25 iunie 2012. Car men COSMAN

la salã, dar mai bine te-ai duce pe la ãi bãtrâni sã dai cu sapa. Ãla tratament pentru slãbire!

i, n-ai milã, dai 80 A de bani. N-ai schimbat, îþi dã restul... Despre lumea cerºetorilor s-au consumat oceane de cernealã. Clasicii francezi ne-au zãpãcit adolescenþa cu romanele lor „Mizerabilii”, sau „ Misterele Parisului”. E o altã lume, un alt univers, greu de pãtruns ºi mult mai greu de înþeles, chiar mai greu de priceput decât doctrinele partidelor politice. Nu discutãm despre legea care interzice cerºetoria. Pe lumea asta existã mulþi oameni necãjiþi ºi încã mai sunt ºi oameni cu milã. Numai cã, sub masca unui cerºetor urgisit de soartã se poate ascunde o fiarã de om, sau un escroc

desãvârºit. De-aia trebuie atenþie. Mai zilele trecute, prin centrul Petroºaniului bântuia o cerºetoare care solicita o sumã fixã. „Daþi-mi ºi mie 80 de ani, sã iau ceva de mâncare, trãi-v-ar familia!” Sub ochii mei s-a petrecut o scenã destul de hazlie. Un cetãþean a scos un leu, i l-a dat ºi i-a cerut restul. Cum ºi cerºetorii au fãcut deja ceva cursuri de marketing ºi management, miloaga a bãgat mâna la teºcherea ºi i-a dat rest 20 de bani. Poftim culturã! Sã mai zicã cineva cã-n România nu mai existã corectitudine! Ce v-am spus? Uite douã întâmplãri – aparent fãrã nici o legãturã – care dovedesc cã oamenii rãmân oameni, ºi când se îngraºã, ºi când cerºesc. Se respectã, adicã, pentru cã, dacã nu se respectã ei, nu-i respectã nimeni. ªi dacã ei n-au grijã de ei, n-are nimeni...

12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Vineri, 30 martie 2012

Buhãescu se teme, dar merge pe încredere ãnuþ Buhãescu, primarul de la Uricani, merge pe încredere. El spune cã în câteva luni s-ar putea reîncepe lucrãrile la drumul care face legãtura între Câmpul lui Neag ºi Herculane.

El a primit asigurãri de la nivel înalt cã acest lucru se va

întâmpla, chiar de la Ministrul Borbely. Pentru reconfirmare, el a mai vorbit ºi cu primarul din Herculane, care i-a spus acelaºi lucru. Totuºi, edilul din Uricani se teme, iar asta cu toate promisiunile primite. Sunt venite de la niºte politicieni, susþine el. “Acum vrem sã vedem realitatea. Sigur, este procedura aceea de licitaþie, care va dura clar câteva luni. Problema este

sã nu fie doar o promisiune din aceasta electoralã. Adicã, sã spunem cã ne dã speranþe ºi sã ne trezim cã nu luãm banii. Cert este cã promisiunea existã, banii sunt alocaþi din câte am înþeles, dar, vã daþi seama, ar trebuie sã mergem pe încredere. Totuºi, sunt miniºtri! ”, a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul Oraºului Uricani. Luiza ANDRONACHE

Primãria Petroºani îºi cere scuze pentru dispariþia copacilor entru a face ceva nou, trebuie întâi “desfãcut” cel vechi.

Aºa se scuzã reprezentanþii primãriei Petroºani, dupã ce oamenii ºi-au exprimat temerea cã aproape toþi copacii ornamentali vor dispãrea din Centrul Civic.

În ultima sãptãmânã, mai mulþi pomi din parcul de la teatru au dispãrut. “Primãria Municipiului Petroºani va planta cu siguranþã acolo copaci noi. Cei care au fost scoºi, n-au fost tãiaþi, aºa cum inexact au existat opinii. Ei au fost scoºi ºi vor fi plantaþi în alte zone ale municipiului sau chiar acolo dupã ce lucrãrile vor

fi finalizate. Pentru a se face un lucru nou, este normal cã prima datã trebuie sã se desfacã cel vechi”, a declarat Nicolae Taºcã, purtãtor de cuvânt la Primãria Petroºani. Dacã lucrurile vor sta sau nu aºa, vom vedea în luna august, atunci când proiectul de reconstrucþie a centrului civic are termen de finalizare.

De asemenea, de-a lungul timpului, primãria a mai primit reclamaþii cã muncitorii ar tãia copacii ornamentali din mai multe zone ale oraºului, însã de fiecare datã a avut câte o scuzã, ba cã pomii erau bãtrâni, ba cã s-au rupt singuri, ori cã alþi locatari ar fi solicitat asta. Luiza ANDRONACHE

ENEL nu elibereazã copii dupã facturile la energie pentru pensionarii minieri, pe anul 2011 onform deciziei primitã de Compania Naþionalã a Huilei, deconturile la energia electricã se referã doar la anul 2012.

Dacã se va hotãrî, în urma negocierilor, decontarea energiei ºi pe anul 2011, se vor cãuta soluþii pentru ca toþi pensionarii minieri sã-ºi primeascã drepturile. O datã cu campania de actualizare a bazei de date cu pensionarii minieri, care urmeazã sã primescã gratuitãþi, s-au creat situaþii care agitã spiritele din cauza lipsei de informare ºi uneori a necorelãrii celor care se ocupã de acestã campanie, din cadrul CNH. La dosarele cu care pensionarii trebuie sã se prezinte la unitãþile unde au lucrat li s-a spus cã trebuie sã existe ºi copiile facturilor la energia electricã de anul trecut, 2011. Un exemplu concret este mina Petrila, care a cerut aceste copii, deºi decizia venitã la CNH, de decontare a energiei, se referã doar la anul 2012. Pentru 2011 se poartã discuþii cu ministerele de resort ºi s-ar

putea ca aceste deconturi sã fie respinse pentru cã ajutorul de stat a fost aprobat cu întârziere de un an de cãtre Comisia Europeanã. Dar dacã oamenilor aºa li s-a spus, cã sunt necesare aceste facturi, ºi cum nu le-au pãstrat ca sã nu-ºi încarce casele cu maculaturã, au purces la ENEL Petroºani pentru a solicita copiile în cauzã. Doar cã la uºã i-a întâmpinat un afiº pe care scria cã nu se elibereazã copii ale facturilor pentru pensionarii minieri. Este de înþeles, pe de-o parte, pentru cã ENEL ar fi avut

activitatea compartimentului cu pricina paralizatã, în cauzã fiind vorba de vreo 14.000 de pensionari. Pe de altã parte, clientul poate solicita ENEL-ului copii ale facturilor la nevoie ºi sã li ºi primeascã. Prin urmare, dacã se va stabili ºi decontul energiei electrice pe anul 2011, se vor gãsi soluþii pentru obþinerea tabelelor de la ENEL, cu oamenii ºi facturile în cauzã pentru ca pensionarii proveniþi din minerit sã-ºi încaseze drepturile. Ileana FIRÞULESCU