Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 49

Cronica Vãii Jiului Joi, 26 ianuarie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

Au început alegerile la UP

„Nu-þi afectezi cariera pentru cã ai de fãcut curãþenie sau reparaþii la casã”

Salvatorii minieri puºi sã cureþe zãpada din curtea CNH upã ce au salvat sute de vieþi ºi au fost chiar decoraþi de Preºedintele Traian Bãsescu, salvatorii minieri din Valea Jiului au ajuns la „munca de jos”.

D

>>> PAGINA A 5-A

O nouã „Mineriadã”. Fãrã mineri... rotestatarii care ocupã locurile de desfãºurare ale manifestãrilor anticomuniste din þarã (inclusiv din Valea Jiului) din urmã cu douã decenii, dupã câte se pare, au rãmas aceiaºi ca ºi cei din decembrie 1989.

P

>>> PAGINA A 8-A

N-am sã muºc niciodatã mâna care mi-a dat o pâine! … Astãzi e ziua mea! Pardon, m-am nãscut în 26, dar, întrucât erau zãpezi mari (ca acum) m-au declarat doar în 27 ianuarie. Prima datã au vrut sã-mi punã numele Stalin (aºa era, ãla era pe cai mari). Normal, n-am fost de-acord! Pe urmã, s-au gândit sã-mi zicã Gheorghe.

>>> PAGINA 11

PAGINA A 3-A

Turism la negru printre investiþiile de milioane de euro >>> PAGINA 12


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 ianuarie 2012

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

ANUNÞURI

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6 camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial sau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Editor coordonator: Antena 1 6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Partenerul meu tãcut 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Aram

National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:15 Teleshopping 12:30 Stars + Pub 13:00 Clipuri 13:15 Fosta mea iubire (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Poama acrã (r) 23:45 Conan aventurierul (r) 0:45 În cãutarea fericirii (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 2012: Sfârºitul lumii (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Asul aºilor 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Beverly Hills Ninja 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 CSI: Miami 0:00 Beverly Hills Ninja (r)

Prima TV 7:00 Îmblânzirea scorpiei (r) Redifuzare 8:00 Iubiri secrete (r) 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Levintza prezintã (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 12:00 În familie (s) 13:30 Camera de râs 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:15 Îmblânzirea scorpiei Redifuzare 16:00 Iubiri secrete 16:30 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi Redifuzare 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Zile la Moscova, nopþi în L.A. 1:30 Focus (r)

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Cãlãtorie dus-întors 23:20 Fãrã frontiere 0:20 Garantat 100% (r) 1:20 Tezaur folcloric (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 ianuarie 2012

Au început alegerile la UP

„Nu-þi afectezi cariera pentru cã ai de fãcut curãþenie sau reparaþii la casã” usþinãtorii altei conduceri a Universitãþii Petroºani reclamã faptul cã instutuþia s-a limitat la “curãþenie ºi construcþie” în detrimentul cercetãrii ºtiinþifice organizate, la ridicarea acesteia la înalte standarde, ºi ca urmare nu s-a reuºit obþinerea unui punctaj superior de acreditare.

S

Ieri, au început alegerile pentru conducerile facultãþilor la Universitatea Petroºani, alegeri care constituie prima etapã din metodologia de stabilire a conducerilor pe paliere pânã la rector. Dupã o campanie destul de agitatã, cum stã bine într-un cadru concurenþial, apele s-au mai liniºtit. Agitaþia de la Universitatea Petroºani s-a acutizat în jurul absorbþiei sau asocierii cu Universitatea Tehnicã din Cluj.

eproºuri R privind calitatea activitãþii universitare Multe voci din cadrul corpului universitar spun cã actuala conducere s-a transformat în administrator construcþii, respectiv s-a axat mult pe modernizarea construcþiilor ºi reabilitãrii acestora din

complexul UP ºi a neglijat cercetarea ºtiinþificã rãmânându-se doar la cea individualã. În plus, susþin profesorii universitari, care sunt mai exigenþi în ce priveºte învãþãmântul universitar, spun cã UP nu a reuºit sã se ridice la un punctaj superior de acreditare, ceea ce înseamnã printre altele reviste de specialitate ISI (Institute for Scientific Information), având în vedere cã sistemul de publicatii ISI este folosit ca instrument în evaluare. „Revista minelor”, de exemplu, susþin specialiºtii, este clasatã doar la B+, pe o scarã de la A, B+, B ºi pânã la C. Adicã aceastã revistã nu este ISI, deci nu se aflã în bazele internaþionale de date deºi lucrãrile publicate de specialiºtii de la UP reprezintã idei ºi cercetãri de pionierat în lume. Aceste tip de reproºuri, printre multe altele, au fost aduse actualei conduceri de contacadidaþii actualului rector al UP, prof.univ.dr.ing. mat. Emil Pop. Cei care au susþinut cã rectorul actual a fãcut în aceºti ani ca UP sã arate ca o oazã de civilizaþie, bine organizatã administrativ, nu au fost contraziºi de tabãra opozantã, ci s-a susþinut cã acest lucru trebuia „sã fie implicit, adicã nu-þi afectezi cariera pen-

tru cã ai de fãcut curãþenie sau reparaþii la casã”.

ãtãlia B adevãratã va fi pentru Senat Ieri, la demararea legerilor, atmosfera era destinsã la UP, conform spuselor prof.univ.dr.ing. Radu Sorin, membru în comisia de alegeri pe Facultatea de Inginerie

Mecanicã ºi Electricã. „Fiecare departament ºi-a desemnat candidaþii pentru Consiliul pe facultate. Directorii de departa-

ment fac parte de drept din acest Consiliu. Fiecare departament are un anumit numãr de consilieri. De exemplu la Facultatea de Inginerie Mecanicã ºi Electricã sunt douã departamente, respectiv Mecanicã ºi altul pe partea Electricã. Pentru aceste departamente sunt ºase consilieri plus directorul la Mecanicã, iar la Electric sunt 11 consilieri plus directorul. În cursã sau înscris 11 candidaþi pe 7 locuri, la Mecanic ºi 14 candidaþi pe 11 locuri, la Electric. Sper sã fie aleºi cei mai nimeriþi pentru aceste funcþii” – a declarat Radu Sorin. Urmãtoarea etapã a alegerilor se va desfãºura pe data de 8 februarie 2012, unde se presupune cã lupta va fi cu adevãrat luptã de idei ºi argumente. Este vorba de alegerea membrilor Senatului Universitãþii, care îºi vor alege la rândul lor preºedintele, iar

Amenzi pentru firmele care nu-ºi curãþa zãpada din faþa spaþiilor n aceste zile, când ninge puternic iar stratul de Îzãpadã mãsoarã în oraº cel puþin 20 de centimetri, uneori a merge pur ºi simplu pe stradã este un lucru de voinþã ºi de putinþã.

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

La Petroºani, spre exemplu, nimic de zis, muncitorii de la SPADPP ºi de la RETIM ies constant pe stradã cu utilaje ºi materiale antiderapante, dar parcã nu pot þine pasul cu vremea. Nici bine nu se curãþã o stradã sau un trotuar, cã în câteva ore zãpada este la loc. Însã, nu asta este problema, pentru

hotãrârile privind viitorul UP le vor aparþine, în colaborare strânsã cu rectorul. Comisia pentru alegerile universitare a fost stabilitã prin hotãrârea nr. 18 a Senatului UP. Din aceastã comisie „de vârf” fac parte: 1. prof.univ.dr.ing.mat. Pop Emil - preºedinte 2. prof.univ.dr.ing. Dumitrescu Ioan - membru 3. prof.univ.dr. Baron Mircea - membru 4. prof.univ.dr.ing. Poanta Aron - membru 5. conf.univ.dr. Cucu

cã arterele principale de circulaþie pietonalã aratã acceptabil, ci porþiunile din faþa sau incinta unor societãþi comerciale, care de cele mai multe ori aratã neglijent. Dacã nu ºtiau pânã acum, agenþii economici pot afla cã sunt pasibili de amenzi de la administraþia publicã, deºi pânã acum, primãria Petroºani nu a dat niciuna. “Conform unei hotãrâri de consiliu, cei care au spaþii comerciale, trebuie sãºi cureþe zãpada din faþa magazinelor. Pe trotuare ºi pe cãile de acces este obligaþia noastrã. Existã aceastã hotãrâre care dã posibilitatea de a fi amendaþi cei care nu fac asta. Noi suntem în teren ºi verificãm acest aspect”, a afirmat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului

Ioan - membru 6. prof.univ.dr.ing. Cozma Eugen - membru 7 prof.univ.dr.ing. Fotãu Ion - membru 8. student Butnaru Aurelian-Florin – membru. Dupã încheierea alegerilor conducerilor Universitãþii Petroºani ºi Universitãþii tehnice din Cluj se vor relua negocierile privind viitorul UP, respectiv se va hotãrî dacã Universitatea de la Petroºani fi asociat sau va fi înghiþitã de cea din Cluj. Ileana FIRÞULESCU

Petroºani. Zonele cu cele mai mari probleme din acest punct de vedere sunt cea de la Hermes ºi cea din arealul Pieþei Centrale. Aici, sub stratul de zãpadã s-a format gheaþã, astfel cã oamenii care vin sã-ºi cumpere deale gurii, trebuie uneori sã facã exerciþii de echilibristicã. Luiza ANDRONACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 ianuarie 2012

Becali, din nou, dator atoriile fundaþiei care poartã numele patronului Stelei ºi care are în proprietate un bloc de locuinþe din Cartierul Aeroport, se ridicã la peste 1, 5 miliarde de lei vechi.

D

„În urma sechestrului de anul trecut, s-au plãtit 75.000 de lei din datoria ce reprezintã impozite locale cãtre Serviciul Local de Taxe ºi Impozite din cadrul Primãriei Municipiului Petroºani. În acest moment,

fundaþia figureazã cu o creanþã de 157.000 de lei, reprezentând impozite din anul 2011 ºi o restanþã din 2010 În perioada urmãtoare urmeazã sã se punã sechestru asigurator dacã datoria nu va fi achitatã”, a

Luna pielii, marcatã în Hunedoara L

una ianuarie este „Luna Sãnãtãþii pielii”, iar Direcþia de Sãnãtate Publicã Hunedoara marcheazã acest eveniment. ªi tot în ianuarie marcãm Sãptãmâna de prevenire a Cancerului de Col Uterin. Conform DSP Hunedoara, luna ianuarie este “Luna Sãnãtãþii pielii”organul ce are 15% din greutatea corporalã, o suprafaþã de aproape doi metri pãtraþi ºi o greutate de 3 kilograme. De asemenea, pielea conþine 3 milioane de celule, iar stratul sãu germinativ bazal pro-

duce permanent celule asigurând regenerarea de circa 1.000 ori a pielii în cursul vieþii. „Sãnãtatea pielii poate fi afectatã de mulþi factori, printre care ereditatea, vârsta, clima, poluarea, regimul alimentar, nivelul de stres ºi fluctuaþiile hormonale. Multitudinea de factori externi ºi interni ne obligã, ca fiinþe raþionale, sã prevenim îmbãtrânirea ºi uzura pielii, precum ºi acþiunea factorilor care îi pot cauza afecþiuni benigne ºi maligne cum este cancerul de piele”, spune directorul DSP Hunedoara, Dumitra ªtefan. Pe de altã parte, în

perioada 23 – 27 ianuarie 2012, DSP Hunedoara deruleazã diverse acþiuni în cadrul Sãptãmânii Europeane de Prevenire a Cancerului de Col Uterin. Campania sãptãmânalã europeanã de prevenire are loc în fiecare an, începând

cu 2007 ºi cuprinde peste 28 þãri europene, între care ºi România, iar Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara va difuza 1000 de exemplare din pliantul propriu destinat prevenirii cancerului de col uterin. Car men COSMAN

Ile trage speranþe la Udrea pentru centura Vulcanului n anul 2012 sunt ºanse reale ca drumul de centurã al Vulcanului sã fie complet asfaltat, dupã ce primãria a solicitat ca acest tronson sã fie preluat în administrare localã, deºi are statut de drum naþional.

Î

Strada Nicolae Titulescu, cum este cunoscutã aceastã porþiune din municipiul Vulcan, are nevoie de reabilitare completã, deºi administraþia localã a mai intervenit pe ici pe acolo cu mici reparaþii. “Acest drum este drum naþional ºi cei de la Drumurile Naþionale trebuie sã se ocupe de el. Dar, acestea s-au transferat cãtre municipii. Am fãcut o adreesã cãtre Ministerul Dezvoltãrii pentru reabilitarea DN 66, ce aparþine Municipiului Vulcan. Consider cã este foarte important ca ºi aceastã arterã de circulaþie sã fie fãcutã de la intrarea în Vulcan ºi pânã la ieºire. De altfel, noi în fiecare an am fãcut lucrãri de reparaþii pe carosabil, unde au fost gropi. Am fãcut adreesa, iar acum sã

vedem când vom primi ºi finanþarea. Sperãm ca anul acesta sã intre în reabilitare”, a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. ªoseaua de centurã a Vulcanului în lungime de aproximativ 3,24 km, de la Valea Ungurului pânã la Paroºeni, la graniþã cu Lupeniul, este intens circulatã mai ales de maºinile de mare tonaj care vin din ºi înspre vestul Vãii Jiului. Accesul pe Bulevardul Mihai Viteazu este permis doar maºinilor mici. Pe carosabilul proaspãt asfaltat nu pot circula nici mãcar microbuzele care transportã persoane, ci acestea au un alt traseu, prin cartierul Cocoºvar. Luiza ANDRONACHE

precizat purtãtorul de cuvânt al Primãriei Petroºani, Nicu Taºcã. Imobilul respectiv a fost cumpãrat de patronul echipei de fotbal Steaua, în urmã cu circa cinci ani, acesta investind în repararea acestuia peste 600.000 de euro. Becali a scos la vânzare apartamentele însã, preþul era prea mare, circa 30.000 de euro pentru o locuinþã, astfel cã nimeni nu a fost interesant de ofertã. „Parterul este deja fãcut praf, parchetul s-a umflat ºi cade rigipsul de pe pereþi. Nimeni n-a mai deschis o uºã, la acest bloc, de vreo patru ani de zile. Este pãcat cã nu-l închiriazã sau sã bage oameni sãrmani în el”, a declarat unul dintre locatarii unui bloc aflat în apropiere. Un alt „vecin” al lui Becali, crede cã latifundiarul ar

fi trebuit sã închirieze apartamentele sãracilor. „Cred cã era mai ieftin pentru el dacã îl închiria. Mãcar îºi scotea banii de impozit ºi, fiind locuit, blocul nu se degrada”, a precizat acesta. Imobilul aparþine Fundaþiei George Becali care l-a achiziþionat, în urma unei licitaþii publice. În momentul în care a fost preluatã clãdirea, care a aparþinut unei societãþi private, aceasta nu avea canalizare, electricitate sau gaze ºi se afla într-un avansat stadiu de degradare. ªefii rromilor din Valea Jiului au cerut, de mai multe ori, ca patronul echipei Steaua Bucureºti sã þinã cont de familiile sãrace din Valea Jiului, sau din judeþul Hunedoara, ºi sã le dea lor locuinþele. Mir cea NISTOR

Protestatarii au prins din nou glas u prins din nou glas, dupã ce câteva zile protestele pãreau cã se sting. Manifestanþii au ieºit din nou în stradã, iar la Petroºani au fost aproximativ 100 de persoane.

A

În faþa Casei de Culturã din Deva s-au strâns câteva zeci de persoane, care au înfruntat vremea vitregã. ªi, pentru cã tot a fost Ziua Unirii, reprezentanþii PC le-au pus ºi muzicã mobilizatoare celor care, de aproape douã sãptãmâni protesteazã în stradã. Din boxe au rãsunat „Noi suntem Români” ºi Hora Unirii. La Petroºani oamenii au început sã se strângã în faþa Casei de Culturã în jurul orei

18.00. Iniþial a fost doar o mânã de protestatari ºi pãrea cã manifestarea de protest va eºua din nou, mai ales din cauza condiþiilor vitrege de afarã. Numai cã lucrurile s-au schimbat dupã ce un grup masiv s-a alãturat oamenilor deja strânºi. Dupã reþeta deja ºtiutã, protestatarii au mãrºãluit pe strãzi, dar au schimbat puþin traseul. Au decis sã un popas în zona campusului studenþesc, pentru a-i chema pe studenþi alãturi de ei, însã aceºtia au preferat sã rãmânã în camerele de cãmin. Au „vizitat” ºi sediul PDL, în faþa cãruia au cerut din nou demisia lui Traian Bãsescu ºi a Guvernului condus de Emil Boc. Unii dintre cei care au

manifestat asearã pe strãzi au spus cã, de fapt, vor o reformare a clasei politice, nu schimbarea unui partid cu altul. Vor sã vinã un Guvern format din politicieni cãrora le pasã de oameni ºi de þarã, nu unii care sã o jefuiascã. De asemenea, un grup de protestatari care manifestau în faþa Primãriei din municipiul Brad au decis sã plece la Bucureºti, ca sã participe la acþiunile din Piaþa Universitãþii. Grupul de manifestanþi au precizat cã fac acest lucru în semn de solidaritate cu toþi cei care protesteazã în România ºi la Bucureºti au fost însoþiþi de primarul municipiului Brad, Florin Cazacu. Car men COSMAN


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 ianuarie 2012 upã ce au salvat sute de vieþi ºi au fost chiar decoraþi de Preºedintele Traian Bãsescu, salvatorii minieri din Valea Jiului au ajuns la „munca de jos”.

D

Salvatorii minieri puºi sã cureþe zãpada din curtea CNH

Au primit decoraþii ºi felicitãri de la Preºedintele Traian Bãsescu, pentru curajul lor din timpul tragicului accident de muncã de la Mina Petrila, iar acum au ajuns la lopatã. Cel puþin o echipã de salvatori minieri de la Salvamin

Petroºani a fost trimisã, miercuri dimineaþa, sã înlãture zãpada din curtea Companiei Naþionale a Huilei Petroºani. Asta în condiþiile în care la sediul administrativ sunt zeci de angajaþi care ar fi putut face acelaºi lucru. Oamenii nu au vrut sã spunã cine i-a trimis sã se lupte cu zãpada din curtea CNH, asta dupã ce au înfruntat moartea în subteran, ºi au preferat sã îºi vadã de treabã. Directorul general al CNH

Petroºani, Constantin Jujan, a declarat cã nu ºtie nimic despre acest aspect ºi cã la ora 6.00, când a venit el la birou, zãpada era necurãþatã. Car men COSMAN

Performanþã de constructor:

Pãrinþii trebuie Simota construieºte grãdiniþa din 2007 sã aleagã ute de copii au sperat, din 2008 pânã acum cã vor merge la o grãdiniþã modernã în centrul municipiului Petroºani.

S

Nu au avut ºansa ºi probabil cã încã nu s-au nãscut cei care vor ajunge sã înveþe primele poezii în sãlile de clasã. Construcþia se ridicã cu greutate, iar administratorul firmei care construieºte din greu, Alin Simota, a încasat aproape douã milioane ºi jumãtate de lei. Dacã în ultimele zile din 2011 s-a lucrat la foc continuu, acum nimeni nu mai trece gardul construcþiei din centrul municipiului Petroºani. Este vorba despre construcþia grãdiniþei ce va aparþine de ªcoala „I.G. Duca” ºi la care nimeni nu mai bate un cui. Asta în timp ce anul trecut s-a lucrat ºi în ziua de Ajun de Crãciun sau pânã la Anul Nou. „Nu s-a mai lucrat. I-am vãzut ºi ne-am minunat de ei prin

decembrie. Atunci au lucrat pentru tot anul 2011, iar acum poate reiau lucrul la Crãciun din nou”, spune un trecãtor. Conform autorizaþiei de construire eliberatã de Primãria municipiului Petroºani, termenul de execuþie a lucrãrilor este de 14 luni, data începerii acesteia fiind 30.10.2007, iar cea de finalizare 30.12.2008. Pe de altã parte, autoritãþile locale spun cã nu mai dau bani, decât dupã ce sunt finalizate lucrãrile, pe etape. Se pare, însã, cã micuþii care vor ajunge în bãncile grãdiniþei încã nici nu s-au nãscut, pentru cã cei de acum nu au prea mari ºanse sã vadã construcþia

n toamna acestui an copiii în vârstã de 6 ani vor putea fi înscriºi ori în clasa I ori în clasa pregãtitoare. Alegerea urmeazã a le aparþine pãrinþilor micuþilor.

Î

finalizatã. În schimb, conform reprezentanþilor Primãriei Petroºani firma care executã lucrarea a primit undeva la 1.230.000 lei ºi a reuºit sã obþinã o suplimentare de fonduri astfel încât pânã acum valoarea grãdiniþei a ajuns la aproape 2.500.000 lei cu TVA. Diana MITRACHE

Minerii nu au încredere în “bâlbâitul” FMI care le va hotãrî soarta R eprezentanþii Fondului Monetar Internaþional, ai Uniunii Europene ºi ai Bãncii Mondiale au schimbat reguluile în cazul Comapniei Naþionale a Huilei de câteva ori, chiar în timpul jocului.

Guvernaþii fac sluj în faþa lor - ignorând cã în cauzã sunt 7.700 de salariaþi ºi familiile lor pentru un pumn de bani care vor greva România pentru ani mulþi de acum încolo. Da, spun minerii, dar sã vedem pentru ce! Sindicatele din mineritul Vãii Jiului, respectiv “Muntele” afiliat la Confederaþia Meridian, au fost acuzate cã la ultima întâlnire cu ministrul economiei, Ion Ariton, au cerut bani pentru mineri în condiþiile în care Compania Naþionalã a

Huilei este pe moarte. Adicã au pus cãrunþa înaintea boilor. “Am auzit ºi eu aceste discuþii, dar lucrurile nu stau aºa. Uitaþi-vã la protocolul semnat în data de 13 ianuarie, cu ministerul. La punctul unu s-a cerut creºterea preþului pe Gcalorie, nu acel preþ

nereal impus. Asta ar înseamna chiar ºi salvarea minelor neviabile ºi funcþionarea CNH pânã la intrarea în Complexul Energetic. Deci bani ar putea fi ºi doar din munca oamenilor. Am avut informaþii cã s-a importat cãrbune la 85 de lei la poarta termocen-

tralelor. Ni s-a promis un preþ de 75 de lei ºi asta nu pentru cã aºa am visat noi, ci s-au fãcut simulãri. Acest ultim protocol sperãm sã se respecte, pentru cã noi am informat oamenii cu privire la acordarea în continuare a sporului de periculozitate, în condiþiile în care salariile lor au fost îngheþate timp de trei ani. Apoi acest spor este stipulat încã din 1990 în Contractul Colectiv de Muncã” – a declarat unul dintre liderii “Meridian”, Tiberiu Cozma. Încrederea în reprezentanþii FMI, aflaþi în România pentru companiile de stat monitorizate, nu prea existã în rândul minerilor. Rezervele unei soluþionãri urgente sunt susþinute de faptul cã deºi existã documente agreate de FMI, care stipuleazã soarta celor 7 mine din Valea

În principiu, prin înscrierea în clasa pregãtitoare, vor fi aduºi în unitãþile ºcolare copiii care, în prezent, nu sunt instituþionalizaþi. Aceºtia provin, în special, din mediul rural sau din unele categorii sociale defavorizate. Prin înscrierea în clasa pregãtitoare aceºtia vor beneficia ºi de prevederile programului „Cornul, laptele ºi mãrul”. În judeþul Hunedoara vor fi înfiinþate circa 170 de clase pregãtitoare. Potrivit reprezentanþilor Inspectoratului ªcolar Judeþean aproape 2.500 de copii de 6 ani vor fi înscriºi în aceste clase. Pãrinþii pot opta pentru una sau alta dintre cele douã variante doar în toamna acestui an. Cu începere de anul viitor, înscrierea în clasa pregãtitoare va deveni obligatorie. Mir cea NISTOR

Jiului, respectiv sã facã parte dintr-un complex energetic, s-a revenit ºi s-a spus: da, împreunã dar cele viabile ºi neviabile sã funcþioneze cu contabilitãþi separate. Apoi s-a mai revenit încã o datã: nu e bine nici aºa, ci minele neviabile sã se constituie într-un SRL. S-a emis ºi o ordonanþã de urgenþã a Guvernului în acest sens, cu termene clare de implementare, dar nu s-au respectat pânã acum nici unul. “Noi ne-am fi dorit sã se respecte prima variantã, adicã toate minele sã fie la un loc pentru cã ne temem de o problemã socialã care ar putea apãrea prin aceastã separare pânã în 2018. S-ar putea ca oamenii sã rãmânã pe dinafarã, fãrã sã se poatã pensiona sau fãrã sã li se ofere alternative. Nici nu vreau sã mã

gândesc la ce s-ar putea întâmpla dacã acest ultim protocol încheiat la minister nu se va respecta. Situaþia este foarte tensionatã ºi cu adevãrat ne temen pentru securitatea zãcãmântului ºi a oamenilor care lucreazã cu minimul necesar. Unitatea sindicalã este foarte importantã în aceste momente ºi de aceea ar fi bine ca oamenii sã nu plece urechea la zvonuri care au ca scop dezbinarea. Este foarte important sã fim cu toþii uniþi acum cînd CNH se aflã în cel mai critic moment din istoria sa” – a mai precizat Tiberiu Cozma. Încetineala cu care se acþioneazã în cazul CNH, adicã FMI-ul ºi Guvernul, este îngrijorãtoare, în timp ce 7.700 de salariaþi stau cu sufletul la gurã neºtiind care va fi soarta lor ºi a familiilor lor. Ileana FIRÞULESCU


Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 ianuarie 2012

6 Politic

Politic 7

COSTEL AVRAM:

“Politicienii n-au ce cãuta în stradã” reºedintele PRM Hunedoara Costel Avram este de pãrere cã politicienii ar trebui sã lase societatea civilã sã-ºi exprime în stradã nemulþumirile.

P

„Este un protest al societãþii civile ºi, corect este ca politicienii sã nu deturneze aceastã acþiune. Oamenii sunt pe bunã dreptate nemulþumiþi ºi cer în marea lor majoritate primenirea clasei politice. Cei de la putere trebuie sã demisioneze, sã fie instalat un guvern de tehnocraþi ºi apoi sã fie organizate alegeri anticipate pentru a reconfigura scena politicã”, a declarat domnul Costel Avram, miercuri, 25 ianuarie, în cadrul unei conferinþe de presã, referindu-se la protestele care au loc în þarã ºi în judeþul Hunedoara. În ceea ce priveºte prezenþa unor lideri politici la aceste manifestãri, liderul PRM a subliniat cã aceºtia nu au dreptul sã confiºte nemulþumirea oame-

nilor ºi s-o valorifice în scop pur electoral. „Faptul cã sunt om politic, nu-mi dã dreptul sã ies în stradã, poate într-o micã sau mare mãsurã ºi eu sunt vinovat de ceea ce se întâmplã în þarã.

Politicienii sunt obligaþi sã rezolve problemele þãrii prin mecanismele democratice, nu confiscând protestul unor oameni nemulþumiþi”, a mai declarat preºedintele PRM Hunedoara.

Liberalii sperã sã provoace ºi demisiile parlamentarilor PDL arlamentarii PNL ºi-au scris demisiile, dar deocamdatã nu le-au înaintat. Hârtiile oficiale sunt pãstrate în

P

COLÞUL LUI DENIS

mapã, la partid, pânã când se va lua o decizie comunã a partidelor care compun USL. Printre parlamentarii acre deja ºi-au scris demisiile se numãrã ºi hunedoreanul Bogdan Þîmpãu, care a precizat cã „toþi parlamentarii PNL ºi-au scris demisiile ºi sunt la dispoziþia partidului în cazul în care se va lua decizia sã facem acest pas, dar trebuie sã ne consultãm cu celelalte partide din USL”. Þîmpãu este

conºtient de faptul cã prin demisia doar a parlamentarilor din USL nu vor provoca alegeri anticipate, aºa cum se doreºte, ci doar alegeri parþiale, dar spune cã se bazeazã pe responsabilitatea parlamentarilor PD-L, care sperã sã facã acelaºi pas alãturi de ei.

u vrea vrãjitoare ºi vraci în Parlament

N

Deputatul PNL este de pãrere cã PD-L trebuie sã înþeleagã cã, pe fondul acestei emoþii

negative a populaþiei împotriva partidului de guvernãmânt, niciuna dintre mãsurile care va fi luatã de Executiv nu va fi îmbrãþiºatã de populaþie. Iar PD-L ar putea sã scadã atât de mult în sondaje, încât sã nu mai intre deloc în parlament. „Eu, sincer, nu îmi doresc sã disparã PDL de pe scena politicã, pentru cã va genera intrarea în Parlament a tot felul de vindecãtori, de vrãjitoare, pânã la Partidul OTV. Dacã nu intrã PDL ºi USL nu va lua 99%, pe un vid generat de o astfel de cãdere cine poate intra? UNPR, dan Diaconescu Direct…Nu aceasta este soluþia unei democraþii stabile, iar eu îmi doresc stabilitate democraticã în România”, a explicat Bogdan Þîmpãu, care a subliniat cã nu ºi-ar dori sã facã parte în nici un caz dintr-un partid care ar avea 99% din opþiunile de vot. „Îmi doresc ca PDL sã facã pasul în spate ºi sã rãmânã la 10 – 15 procente”, a conchis politicianul. Car men COSMAN

ninominalul promovat de PNL ºi PSD, un eºec!

U

Costel Avram este de pãrere cã partidele politice mari au limitat democraþia, iar ceea

ce se întâmplã în aceste zile este de fapt un efect de bumerang. “Partidul România Mare considerã cã primenirea clasei politice nu se poate face decât prin modificarea din temelii a douã legi fundamentale: legea electoralã ºi legea partidelor politice. Este imperativ ca legea electoralã sã fie schimbatã, iar sistemul proporþional refãcut. Prin sistemul uninominal, în Parlament, poate ajunge orice borfaº, orice bogãtaº. ªtiu cã unii uitã, dar le reamintesc, cã acest sistem de vot a fost promovat de PNL ºi PSD, iar acum vor din nou la putere. Votul uninominal n-a fãcut nimic bun în sensul primenirii clasei politice”, a subliniat liderul PRM Hunedoara. Preºedintele Costel Avram a mai spus cã oamenii sunt pãcãliþi de clasa politicã. Micºorarea pragului electoral. PRM, care a obþinut peste 4% la alegeri nu este în Parlament, iar UNPR care nici n-a participat la alegeri întregeºte coaliþia

de guvernare. În ceea ce priveºte numãr ul de mandate pe care le-ar putea avea parlamentarii, Avram crede cã acestea ar trebui limitate la douã pentru parlamentari, preºedinþi de Consilii Judeþene, primari, consilieri locali ºi judeþeni, pentru a elimina astfel posibilitatea formãrii gãºtilor, a castelor, care din mandat în mandat îºi dau unii altorta puterea. “Din 1989 încoace, România se dã din mânã-n mânã! ”, a atras atenþia liderul PRM Costel Avram. În altã ordine de idei, în calitate de vicepreºedinte al Consiliului Judeþean, Costel Avram spune cã s-ar putea obþine undeva la 120-160 de milioane de Euro pentru finanþarea masterplanului privind modernizarea sistemelor de apã ºi canalizare din Valea Jiului. “Banii ar putea veni în toamnã, este vorba despre 120-160 de milioane de euro. Cota de cofinanþare de 1% va fi asiguratã de Consiliul Judeþean Hunedoara (50%) ºi de primãriile din Valea Jiului (50%)”, a declarat domnul Costel Avram. Marius MITRACHE

Un consilier devean s-a izbit cu maºina de un stâlp n consilier local din Deva a fost implicat într-un accident rutier, dupã ce a fost orbit de farurile unei maºini care circula din sens opus

U

Accidentul s-a produs în zona trecerii peste calea feratã, iar autoturismul condus de Vasile Þonea – consilier PSD la Deva s-a oprit într-un stâlp metalic, dupã ce ºoferul a pierdut controlul

autoturismului. Autoturismul a fost parþial distrus, iar în urma impactului una dintre roþi a sãrit de la locul ei, însã, din fericire, politicianul a scãpat nevãtãmat. Car men COSMAN

Steagul – simbol al revoluþiei, arborat pe Primãria Brad rotest altfel al Primãria Brad, unde pe sediul administraþiei publice locale, pe lângã drapelul oficial al României a fost arborat ºi steagul cu gaurã în mijloc, simbol al Revoluþiei din Decembrie 1989.

P

Steagul gãurit în locul stemei, folosit de revoluþionari în acel sângeros decembrie 1989, a fost arborat din nou. Nu doar în locurile unde au loc proteste, ci ºi pe sediul Primãriei Brad. Cel care a aluat decizia amplasãrii acestuia alãturi de drapelul naþional a fost chiar primarul Florin Cazacu, care se fereºte însã, sã spunã dacã gestul sãu are legãturã cu manifestãrile de protest desfãºurate la nivel naþional. Spune, în schimb, cã îºia sumã responsabilitatea, dar nu crede cã este un gest sancþionabil. „Este un steag - simbol al României, drag nouã, românilor. Este un steag mare, care are, simbolic o gaurã în locul stemei. Dacã în 1989 revoluþionarii au folosit acest steag, nu cred cã cineva ºi-ar putea permite, acum, sã sancþioneze acest gest”, a declarat Cazacu. Car men COSMAN

egea comasãrii alegerilor, care aparþine Puterii a fost declaratã neconstituþionalã. Asta a decis ieri Curtea Constituþionalã, dând câºtig de cauzã USL, care a sesizat instanþa cu privire la aceastã lege, susþinând cã Guvernul a nesocotit reglementãrile europene, conform cãrora legislaþia electoralã nu poate fi modificatã în an electoral.

L

”Noi asta am ºi spus, cã este neconstituþionalã. Dar magistraþii de la Curtea Constituþionalã au amânat decizia ca sã vadã care este reacþia din stradã. Verdictul este unul normal ºi de aºteptat. Din pãcate, senzaþia generalã este cã aceastã decizie vine în urma ieºirii în stradã a românilor ºi a ameninþãrilor noastre cã ne dãm

Alegerile nu vor fi comasate demisia. Nu este voie ca asupra Curþii Constituþionale sã planeze astfel de suspiciuni, sarcina celor de acolo este sã apere Constituþia României”, a declarat deputatul PNL Bogdan Þîmpãu.

Gabriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni, considerã ºi el cã decizia CC este una perfect normalã. ”Este un lucru absolut normal ºi legal. CC este un instrument

politic al actualei puteri ºi a dat aceastã decizie nu pentru cã respectã legea, ci sub presiunea strãzii. ªi-au dat seama cã dacã vor continua cu acest abuz, tot regimul actual va avea de suferit.

De fapt, Comisia Europeanã pentru democraþie prin drept, numitã Comisia de la Veneþia, a adoptat încã din 2002 Codul de bune practici în materie electoralã, în care este prevãzut faptul cã legislaþia electoralã nu poate fi modificatã decât cu minimum 12 luni înainte de alegeri. Tot aceastã Comisie de la Veneþia recomanda separaþia alegerilor locale de cele parlamentare. Motivul principal invocat de actuala putere, acela financiar, nu pãcãleºte nici un copil de doi ani, la câþi bani au cheltuit în mod ilegal aceºti guvernanþi”, spune Gabriel Lungu. ”Pentru noi este foarte bine cã se respectã Constituþia. Pãcat însã cã în România legile se respectã în urma presiunilor miilor de oameni care au ieºit pe strãzi, în frig”, a declarat Sorin Sanda, preºedintele filialei judeþene a PPDD. Anamaria NEDELCOFF


Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 ianuarie 2012

6 Politic

Politic 7

COSTEL AVRAM:

“Politicienii n-au ce cãuta în stradã” reºedintele PRM Hunedoara Costel Avram este de pãrere cã politicienii ar trebui sã lase societatea civilã sã-ºi exprime în stradã nemulþumirile.

P

„Este un protest al societãþii civile ºi, corect este ca politicienii sã nu deturneze aceastã acþiune. Oamenii sunt pe bunã dreptate nemulþumiþi ºi cer în marea lor majoritate primenirea clasei politice. Cei de la putere trebuie sã demisioneze, sã fie instalat un guvern de tehnocraþi ºi apoi sã fie organizate alegeri anticipate pentru a reconfigura scena politicã”, a declarat domnul Costel Avram, miercuri, 25 ianuarie, în cadrul unei conferinþe de presã, referindu-se la protestele care au loc în þarã ºi în judeþul Hunedoara. În ceea ce priveºte prezenþa unor lideri politici la aceste manifestãri, liderul PRM a subliniat cã aceºtia nu au dreptul sã confiºte nemulþumirea oame-

nilor ºi s-o valorifice în scop pur electoral. „Faptul cã sunt om politic, nu-mi dã dreptul sã ies în stradã, poate într-o micã sau mare mãsurã ºi eu sunt vinovat de ceea ce se întâmplã în þarã.

Politicienii sunt obligaþi sã rezolve problemele þãrii prin mecanismele democratice, nu confiscând protestul unor oameni nemulþumiþi”, a mai declarat preºedintele PRM Hunedoara.

Liberalii sperã sã provoace ºi demisiile parlamentarilor PDL arlamentarii PNL ºi-au scris demisiile, dar deocamdatã nu le-au înaintat. Hârtiile oficiale sunt pãstrate în

P

COLÞUL LUI DENIS

mapã, la partid, pânã când se va lua o decizie comunã a partidelor care compun USL. Printre parlamentarii acre deja ºi-au scris demisiile se numãrã ºi hunedoreanul Bogdan Þîmpãu, care a precizat cã „toþi parlamentarii PNL ºi-au scris demisiile ºi sunt la dispoziþia partidului în cazul în care se va lua decizia sã facem acest pas, dar trebuie sã ne consultãm cu celelalte partide din USL”. Þîmpãu este

conºtient de faptul cã prin demisia doar a parlamentarilor din USL nu vor provoca alegeri anticipate, aºa cum se doreºte, ci doar alegeri parþiale, dar spune cã se bazeazã pe responsabilitatea parlamentarilor PD-L, care sperã sã facã acelaºi pas alãturi de ei.

u vrea vrãjitoare ºi vraci în Parlament

N

Deputatul PNL este de pãrere cã PD-L trebuie sã înþeleagã cã, pe fondul acestei emoþii

negative a populaþiei împotriva partidului de guvernãmânt, niciuna dintre mãsurile care va fi luatã de Executiv nu va fi îmbrãþiºatã de populaþie. Iar PD-L ar putea sã scadã atât de mult în sondaje, încât sã nu mai intre deloc în parlament. „Eu, sincer, nu îmi doresc sã disparã PDL de pe scena politicã, pentru cã va genera intrarea în Parlament a tot felul de vindecãtori, de vrãjitoare, pânã la Partidul OTV. Dacã nu intrã PDL ºi USL nu va lua 99%, pe un vid generat de o astfel de cãdere cine poate intra? UNPR, dan Diaconescu Direct…Nu aceasta este soluþia unei democraþii stabile, iar eu îmi doresc stabilitate democraticã în România”, a explicat Bogdan Þîmpãu, care a subliniat cã nu ºi-ar dori sã facã parte în nici un caz dintr-un partid care ar avea 99% din opþiunile de vot. „Îmi doresc ca PDL sã facã pasul în spate ºi sã rãmânã la 10 – 15 procente”, a conchis politicianul. Car men COSMAN

ninominalul promovat de PNL ºi PSD, un eºec!

U

Costel Avram este de pãrere cã partidele politice mari au limitat democraþia, iar ceea

ce se întâmplã în aceste zile este de fapt un efect de bumerang. “Partidul România Mare considerã cã primenirea clasei politice nu se poate face decât prin modificarea din temelii a douã legi fundamentale: legea electoralã ºi legea partidelor politice. Este imperativ ca legea electoralã sã fie schimbatã, iar sistemul proporþional refãcut. Prin sistemul uninominal, în Parlament, poate ajunge orice borfaº, orice bogãtaº. ªtiu cã unii uitã, dar le reamintesc, cã acest sistem de vot a fost promovat de PNL ºi PSD, iar acum vor din nou la putere. Votul uninominal n-a fãcut nimic bun în sensul primenirii clasei politice”, a subliniat liderul PRM Hunedoara. Preºedintele Costel Avram a mai spus cã oamenii sunt pãcãliþi de clasa politicã. Micºorarea pragului electoral. PRM, care a obþinut peste 4% la alegeri nu este în Parlament, iar UNPR care nici n-a participat la alegeri întregeºte coaliþia

de guvernare. În ceea ce priveºte numãr ul de mandate pe care le-ar putea avea parlamentarii, Avram crede cã acestea ar trebui limitate la douã pentru parlamentari, preºedinþi de Consilii Judeþene, primari, consilieri locali ºi judeþeni, pentru a elimina astfel posibilitatea formãrii gãºtilor, a castelor, care din mandat în mandat îºi dau unii altorta puterea. “Din 1989 încoace, România se dã din mânã-n mânã! ”, a atras atenþia liderul PRM Costel Avram. În altã ordine de idei, în calitate de vicepreºedinte al Consiliului Judeþean, Costel Avram spune cã s-ar putea obþine undeva la 120-160 de milioane de Euro pentru finanþarea masterplanului privind modernizarea sistemelor de apã ºi canalizare din Valea Jiului. “Banii ar putea veni în toamnã, este vorba despre 120-160 de milioane de euro. Cota de cofinanþare de 1% va fi asiguratã de Consiliul Judeþean Hunedoara (50%) ºi de primãriile din Valea Jiului (50%)”, a declarat domnul Costel Avram. Marius MITRACHE

Un consilier devean s-a izbit cu maºina de un stâlp n consilier local din Deva a fost implicat într-un accident rutier, dupã ce a fost orbit de farurile unei maºini care circula din sens opus

U

Accidentul s-a produs în zona trecerii peste calea feratã, iar autoturismul condus de Vasile Þonea – consilier PSD la Deva s-a oprit într-un stâlp metalic, dupã ce ºoferul a pierdut controlul

autoturismului. Autoturismul a fost parþial distrus, iar în urma impactului una dintre roþi a sãrit de la locul ei, însã, din fericire, politicianul a scãpat nevãtãmat. Car men COSMAN

Steagul – simbol al revoluþiei, arborat pe Primãria Brad rotest altfel al Primãria Brad, unde pe sediul administraþiei publice locale, pe lângã drapelul oficial al României a fost arborat ºi steagul cu gaurã în mijloc, simbol al Revoluþiei din Decembrie 1989.

P

Steagul gãurit în locul stemei, folosit de revoluþionari în acel sângeros decembrie 1989, a fost arborat din nou. Nu doar în locurile unde au loc proteste, ci ºi pe sediul Primãriei Brad. Cel care a aluat decizia amplasãrii acestuia alãturi de drapelul naþional a fost chiar primarul Florin Cazacu, care se fereºte însã, sã spunã dacã gestul sãu are legãturã cu manifestãrile de protest desfãºurate la nivel naþional. Spune, în schimb, cã îºia sumã responsabilitatea, dar nu crede cã este un gest sancþionabil. „Este un steag - simbol al României, drag nouã, românilor. Este un steag mare, care are, simbolic o gaurã în locul stemei. Dacã în 1989 revoluþionarii au folosit acest steag, nu cred cã cineva ºi-ar putea permite, acum, sã sancþioneze acest gest”, a declarat Cazacu. Car men COSMAN

egea comasãrii alegerilor, care aparþine Puterii a fost declaratã neconstituþionalã. Asta a decis ieri Curtea Constituþionalã, dând câºtig de cauzã USL, care a sesizat instanþa cu privire la aceastã lege, susþinând cã Guvernul a nesocotit reglementãrile europene, conform cãrora legislaþia electoralã nu poate fi modificatã în an electoral.

L

”Noi asta am ºi spus, cã este neconstituþionalã. Dar magistraþii de la Curtea Constituþionalã au amânat decizia ca sã vadã care este reacþia din stradã. Verdictul este unul normal ºi de aºteptat. Din pãcate, senzaþia generalã este cã aceastã decizie vine în urma ieºirii în stradã a românilor ºi a ameninþãrilor noastre cã ne dãm

Alegerile nu vor fi comasate demisia. Nu este voie ca asupra Curþii Constituþionale sã planeze astfel de suspiciuni, sarcina celor de acolo este sã apere Constituþia României”, a declarat deputatul PNL Bogdan Þîmpãu.

Gabriel Lungu, city-managerul municipiului Lupeni, considerã ºi el cã decizia CC este una perfect normalã. ”Este un lucru absolut normal ºi legal. CC este un instrument

politic al actualei puteri ºi a dat aceastã decizie nu pentru cã respectã legea, ci sub presiunea strãzii. ªi-au dat seama cã dacã vor continua cu acest abuz, tot regimul actual va avea de suferit.

De fapt, Comisia Europeanã pentru democraþie prin drept, numitã Comisia de la Veneþia, a adoptat încã din 2002 Codul de bune practici în materie electoralã, în care este prevãzut faptul cã legislaþia electoralã nu poate fi modificatã decât cu minimum 12 luni înainte de alegeri. Tot aceastã Comisie de la Veneþia recomanda separaþia alegerilor locale de cele parlamentare. Motivul principal invocat de actuala putere, acela financiar, nu pãcãleºte nici un copil de doi ani, la câþi bani au cheltuit în mod ilegal aceºti guvernanþi”, spune Gabriel Lungu. ”Pentru noi este foarte bine cã se respectã Constituþia. Pãcat însã cã în România legile se respectã în urma presiunilor miilor de oameni care au ieºit pe strãzi, în frig”, a declarat Sorin Sanda, preºedintele filialei judeþene a PPDD. Anamaria NEDELCOFF


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 ianuarie 2012

O nouã „Mineriadã”. Fãrã mineri... rotestatarii care ocupã locurile de desfãºurare ale manifestãrilor anti-comuniste din þarã (inclusiv din Valea Jiului) din urmã cu douã decenii, dupã câte se pare, au rãmas aceiaºi ca ºi cei din decembrie 1989.

P

Lozincile, strigate sau inscripþionate, sunt aceleaºi ºi anume: „Vrem alegeri libere!”, „Jos Bãsescu!” – între Ceauºescu ºi Bãsescu doar câteva vocale ºi consoane lipsesc – „Ni-i foame!” sau „Ultima soluþie – O nouã revoluþie!”. Ba chiar ºi „Jos comunismul!”... Deºi unii îi cheamã în Capitala þãrii pe mineri, din 1990 ºi pânã acum, multe s-au schimbat... În primul rând, minerii din Valea Jiului nu mai sunt 50.000 ci, doar, 7.000... În acest timp, liderii sindicaliºti ai minerilor din Vale au fost în numãr de, doar, trei. Mai exact, în cei (peste) 20 de ani trecuþi de la data înfiinþãrii, Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului a avut doar trei lideri. Dintre aceºtia, primii doi au fost condamnaþi la închisoare,

pentru matrapazlâcurile sindicale la care au luat parte ºi pe care le-au coordonat cu bunã-ºtiinþã...

L

iga, „cuibuºor de nebunii”

În urmã cu douã decenii, în Petroºani se puneau bazele LSM VJ, o structurã sindicalã care a avut „meritul” de a întina imaginea României postcomuniste. În afarã de lucrurile bune fãcute pentru minerii din Valea Jiului, Liga, prin reprezentanþii sãi de frunte, a participat activ la coordonarea miºcãrilor care au primit faimosul titlu de „Mineriade”. Timp de 10 ani, sub conducerea pumnului de fier al lui Miron Cozma, minerii au fost cei care au bãgat spaima în oameni, pendulând între subteran ºi Capitalã. Deºi la acþiunile din Bucureºti (din iunie 1990, nicidecum cele din prezent) au participat nu doar mineri din Vale ci ºi din alte zone ale þãrii, ba chiar ºi mulþi alþi „oameni de bine” (la fel ca ºi în prezent), ortacii componenþi ai LSM VJ au intrat ºi rãmas în istorie drept „plantatorii de margarete ºi petunii” de pe strãzile Capitalei. În parantezã fie spus, înfiinþatã în luna martie a anului 1990, Liga l-a avut drept

prim lider pe Miron Cozma, cel care a fost capul tuturor mineriadelor din perioada 1990 – 1999. Pentru atentatele aduse tinerei democraþii româneºti, „Luceafãrul huilei” a fost condamnat la ani buni de puºcãrie, adãstând în spatele gratiilor aproape un deceniu.

P

rimul lider, primul „puºcãriaº”

Dacã Miron Cozma a fost primul ºef al minerilor condamnat la închisoare, în urmã cu doar câþiva ani (vreo 2) a venit rândul ºi celui de-al doilea preºedinte (în ordine cronologicã) sã primeascã o condamnare similarã. Totuºi, existã ºi o micã diferenþã... Astfel, în timp ce Cozma chiar a stat

prin puºcãrii, Vasile Ioan Savu a primit trei ani (de detenþie) dar, cu suspendare... Adicã respirã ºi în prezent aerul libertãþii prin Timiºoara, acolo unde s-a mutat cu ceva timp în urmã. Apropo, tot prin aceeaºi zonã are ºi familia lui Miron o vilã...

A

Vasile Ioan Savu a primit, dupã câþiva ani de procese, decizia în dosarul în care era acuzat de diferite matrapazlâcuri financiare, instanþa condamnându-l la trei de ani de închisoare cu suspendare ºi îngrãdirea dreptului de a accede în funcþii de conducere în organizaþii sindicale, tot pe o duratã de trei ani de zile. În plus, al doilea conducãtor al LSM VJ a mai încasat 1 an ºi 6 luni de închisoare pentru sãvârºirea infracþiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanei. De asemenea, de-a lungul urmãtorilor 4 ani Savu va trebui sã se prezinte periodic la Serviciul de Probaþiune de pe lângã Tribunalul Timiº pentru a anunþa schimbãrile de domiciliu sau excursiile cu o duratã mai mare de 8 zile. Nu în ultimul rând, ex-preºedintele nr. 2 al Ligii va trebui sã returneze, cu

CNH, chematã, din nou la barã, de pensionarii minieri F oºtii mineri din Valea Jiului se luptã în instanþã cu reprezentanþii Companiei naþionale a Huilei Petroºani, pentru aºa – numitele gratuitãþi.

Astãzi la Tribunalul Hunedoara se desfãºoarã un nou termen de judecatã în procesul pe care Liga Pensionarilor Minieri din Valea Jiului l-a intentat Companiei naþionale a Huilei Petroºani, Foºtii mineri îºi cer în instanþã cotele subvenþionate de energie termicã ºi cãrbune, de care au beneficiat pânã anul trecut. Foºtii angajaþi de la minele din Valea Jiului, aflaþi acum la pensie, spun cã fãrã aceste facilitãþi de care au beneficiat

l II-lea lider, al II-lea puºcãriaº

pânã în 2011 nu pot nici mãcar supravieþui. Pentru aceste drepturi, minerii pensionari au organizat ºi mai multe mitinguri de protest la Petroºani, iar o parte dintre ei ameninþã cã vor pleca la Bruxelles ca sã protesteze. CNH a suspendat plata acestor facilitãþi din cauzã cã, în 2011 nu a primit nici un leu de la bugetul de stat ºi nu a mai avut banii necesari. Pentru subvenþiile pe care pensionarii minieri le primeau la energia electricã, conform contractului colectiv de muncã, efortul bugetar al Companiei Naþionale a Huilei se ridicã la aproape 10.000.000 de lei pentru cei aproximativ 14.000 de pensionari mineri. Car men COSMAN

titlul de daune materiale, sumele de 862.085.122 de lei cãtre LSM VJ, respectiv 680.558.242 de lei cãtre Confederaþia Sindicatelor Miniere din România. În parantezã fie spus, în afarã de titlurile de preºedinte al LSM VJ ºi CSMR, Savu a fost, timp de un mandat, în perioada 2004-2008, chiar ºi deputat din partea macedonenilor de origine slavã (!) din România. ªi, tot în parantezã fie spus, în anul 2001, când a ajuns pe fotoliul de lider al LSM VJ, Vasile Ioan Savu spunea cã „de acum încolo în Valea Jiului ºi la Liga Sindicatelor Miniere va fi liniºte”. ªi, într-adevãr a fost liniºte, pentru cã numai în liniºte au putut dipãrea vreo câteva sute de milioane de lei, în doar câþiva ani... Mir cea NISTOR


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 ianuarie 2012

Noul CCM al minerilor Fãrã prime de Paºti, dar cu cabane ºi alte bunuri pentru Muntele ãrã prime de Paºti pentru angajaþii Companiei Naþionale a Huilei, dar cu un întreg patrimoniu de administrat de la 1 februarie, în lipsa procentului de 5,8%.

F

Cu asta se vor alege sindicaliºtii de la Muntele dupã data

de 1 februarie 2012, dupã ce au semnat recent noul contract colectiv de muncã. Cel puþin asta spune Radu Voina, vicepreºedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului (LSMVJ), care susþine cã se intenþioneazã îmbogãþirea ”Muntelui”. ”Tot ce înseamnã cabane, baze sportive, vor fi date Sindicatului Muntele, prin noul contract colectiv de muncã. Totul este de fapt o inginerie financiarã, pentru ca toate cabanele, cluburile sindicale ºi bazele sportive sã fie scoase de sub sechestru în momentul în care se va înfiinþa Complexul Energetic Hunedoara. Dar prime de Paºti pentru oameni nu sunt prevãzute, asta aratã bunele intenþii ale lui Bebe Nica ºi grupului lui”, a declarat Radu Voina. În noul CCM, art. 29, alin.

1, se aratã cã ”Unitatea, pentru buna funcþionare a activitãþii, va asigura gratuit sindicatului reprezentativ la nivelul unitãþii, spaþii adecvate, funcþionale ºi dotate corespunzãtor, precum ºi acces la aparaturã (telefon, fax, copiator, tehnicã de calcul, internet) etc”, iar la alin 2. mijloacele de transport ale CNH vor fi puse cu titlu gratuit la dispoziþia sindicaliºtilor de la Muntele ”la solicitarea justificatã a sindicatului reprezentativ”. În urmãtoarele aliniate se mai spune cã baza materialã cu destinaþie cultural-sportivã, construitã de sindicate înainte de 1990, va trece în proprietatea sindicatelor, în urma ”stabilirii modalitãþilor legale”. Bebe Nica, preºedintele Sindicatului ”Muntele”, susþine însã cã prime vor fi acordate pentru angajaþii CNH, ba, mai

Zapadã mare ºi trafic de iarnã n TIR a derapat ºi a oprit circulaþia minte în ºir la Lupeni, iar circulaþia s-a desfãºurat în condiþii de iarnã. Stãrile au fost acoperite de polei ºi vizibilitatea a fost redusã.

U

Aºa s-a desfãºurat traficul rutier pe mai toate arterele din Valea Jiului, dupã ce pe carosabil au ajuns cantitãþi uriaºede zãpadã. Un TIR a derapat ºi,pentru cã ºoferul nu a mai putut controla mastodontul

din cauza poleiului, traficul în zona Bãrbãteni, la ieºirea din municipiul Lupeni, a fost oprit mai multe minute.Nici celelalte maºini nu au circulat mai uºor ºi foarte multe derapaje ºi ieºiri în decor au avut loc

dupã doar o noapte ºi o zi de ninsori abundente. “Administraþia localã a mobilizat toate echipele de intervenþie, încã de dimineaþã, dar a nins foarte mult ºi s-a circulat în condiþii de iarnã”, spãun cei din Petroºani. ªi la Vulcan s-a acþionat pe strãzi ºi chiar ºi la Lupeni au ieºit drumarii în stradã, dar traficul tot a fost bulversat din cauza gheþii de pe carosabil. În Valea Jiului sunt douã drumuri naþionale închise, spre Câmpu lui Neag, pe DN 66A, de la Km 47,pânã la km 88 ºi DN 67 C, de lakm 67+400 pânã la km 79+200. Diana MITRACHE

mult, de la 1 februarie le va creºte ºi salariile cu pânã la 10%. Totodatã, liderul sindical îi acuzã pe Voina ºi pe ceilalþi componenþi ai LSMVJ de faptul cã pun beþe în roate sindicaliºtilor care vor sã facã ceva pentru angajaþii CNH-ului. ”Este o minciunã sfruntatã, este o gãselniþã a unui grup jegos, format din Zoltan Lacataº, Radu Voina ºi Valter Cojman. Vizavi de prima de Paºti, acest articol din contract a fost scos pentru cã CCM-ul vechi nu mai cuprindea încã un Paºti. Se prefigura înfiinþarea Complexului Energetic de la 1 ianuarie 2012 ºi de aceea noi am scos referirea la prima de Paºti, iar la semnarea CCMului, din cauza frânelor acestui grup, acel CCM a fost preluat de pe cel vechi. Dar se va face un act adiþional, iar minerii îºi vor primi prima de Paºte. Tot

Vacanþã din vina microbuzului ºcolar opiii din Câmpu lui Neag nu mai merg la ºcoalã cã nu mai au cu ce. Autobuzul ºcolar s-a defectat ºi altul de rezervã nu a mai ajuns, iar profesoarele, ca ºi copiii nu mai scot bani din buzunar.

C

De 10 zile elevii ºi copiii de grãdiniþã nu mai ajung la ºcoalã, din cauzã cã s-a defectat microbuzul.Ultima zi când au dat bani din buzunar a fost în 15 ianuarie, dar nimeni nu mai dã banii de pâine pe transportul ºcolar. Primarul spune cãsitzuaþia va mai dura pentru cã microbuzul este unul dintre puþinele din þarã care face peste 200 de kilometri zilnic, iar altul de rezervã nu existã. “Copiii au venit în 15 inauarie, dar cele douã învãþãtoare nu,pentru cã s-au sãturat sã dea bani din buzunar.Un bilet Câmpu lui Neag – Uricani cost 5 lei ºi o pâine un leu, iar la fel au procedat ºi copiii, pentru cã nu avem un microbuz de rezervã. Al

de la 1 februarie va creºte ºi salariul cu pânã la 10%. Dar sunt unii care numai beþe în roate vor sã bage”, a declarat Bebe Nica. Cât despre baza materialã cultural-sportivã ce ar urma sã revinã în patrimoniul sindicatelor, Nica susþine cã o parte din acele alineate sunt preluate din CCM-ul vechi. Anamaria NEDELCOFF nostru parcurge zilnic între 150 ºi 201 km ºi e vechi de 5 ani. De la Inspectoratul ªcolar tot ni se promite unul ºi nu mai ajunge din pãcate ºi asta va mai dura. Deci copiii nu au venit din 15 septembrie ºi reparaþiile maºinii vor mai dura ºi le facem pe cheltuiala noastrã”, a precizat Dãnuþ Buhãescu, primarul din Uricani. Pe de altã parte, cei de la Inspectoratul ªcolar Judeþean spun cã ºcoala a fost întreruptã din vina zãpezii. ‘ªcoala este situatã într-o zonã montanã, unde zãpada este mare. Am aprobat suspendarea activitãþilor ºcolare ºi preºcolare pentru douã zile, urmând ca orele sã fie recuperate ulterior’, a declarat miercuri inspectorul ºcolar general adjunct Marta Mate. Buhãescu susþine, însã, cã nu e adevãrat. “Drumul Naþional 66A este curãþat. Circulã ºi maºini mici ºi mari, nu e de la zãpadã, dar la maºina ºcolii s-au stricat mai multe piese. E blocul motor, pistoanele, distribuþia ºi toate trebuie reparate”, a mai precizat Buhãescu.

Diana MITRACHE

Buhãescu s-a îngropat în nãmeþi N ãmeþi mari, copii blocaþi în þcoala de la Câmpu lui Neag þi drumuri pe care zãpada este de zeci

de centimetri, fãrã ca vreun utilaj de zãpadã al societãþii de gospodãrire sau a Primãriei Uricani sã intervinã.

Oamenii se declarã foarte nemulþumiþi de faptul cã nu s-a intervenit pentru deszãpezirea drumurilor, dar spun cã primarul Dãnuþ Buhãescu nu are vreo emoþie, cã zãpada încã nu a ajuns pânã la el, la etajul patru. Mai rãu este pe drumurile lãturalnice, din cartiere, unde zãpada depãþeþte cu uþurinþã jumãtate de metru. ”Copiii de la Câmpu lui Neag au rãmas blocaþi acolo, cã nu poþi circula pe drum, este foarte periculos. Au venit într-

un târziu cei de la drumuri naþionale sã deszãpezeascã, fiindcã este drumul lor. Dar în oraþ e jale”, spune Constantin C., din Uricani. Un alt uricãnean spune cã utilajele lui Buhãescu sunt beneficiarii venitului minim garantat, înarmaþi cu lopeþi. ”Au fost scoþi niþte amãrâþi de la ajutorul social, care-s vai mama lor, sã dea zãpada de pe stradã cu lopata. Pãi, pânã dãdeau ei, se punea la loc. Nu a dat cu mate-

rial antiderapant, nu a venit nici un plug pe strãzi, nimic, nimic. Îþi este fricã sã mergi cu maþina, cã ajungi cu roþile în sus. Probabil Buhãescu aþteaptã sã-i ajungã zãpada la nas, dar el stã la etajul patru, aþa cã mai e pânã ajunge Uricaniul sub nãmeþi de

tot. Atâta nepãsare la el nu am vãzut în nicio iarnã”, spune bãrbatul. Fotografiile realizate ieri de reporterii Cronicii Vãii Jiului confirmã din plin spusele uricãnenilor supãraþi. Anamaria NEDELCOFF


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 ianuarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI

ANUNÞ Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃ

HOROSCOP

Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264

26 ianuarie 2012

Propunerile pe care le vei primi vor fi tentante, dar nu este cazul sã te implici decât în acþiuni pe termen scurt. Unele schimbãri pe care le aveai în minte de mai multã vreme nu vor mai putea fi evitate. Activitãþile te vor favoriza cãci îþi vor permite sã-þi pui în evidenþã spiritul.

Te aºteaptã o zi bunã în plan sentimental. Farmecul personal este la limita superioarã ºi oriunde te vei duce þi se vor face complimente. Iniþiativele tale în acest domeniu se vor bucura de succes dar nu este cazul sã faci schimbãri de mai mare anvergurã.

Este posibil sã aparã unele neînþelegeri cu colaboratorii cel mai bine ar fi sã faci totul de unul singur. În cazul în care þi se vor repartiza noi sarcini de serviciu înarmeazã-te cu rãbdare, cãci soluþiile vor veni cu întârziere. Nu te încrede în orice zâmbet amabil.

Te vei agita cu tot felul de treburi, care mai de care mai importante, ºi nu îþi va mai rãmâne timp pentru divertisment. Dacã ai de gând sã te implici într-o nouã activitate, nu te aºtepta ca rezultatele sã se vadã imediat.În schimb vei avea posibilitatea de a finaliza o situaþie.

Astãzi vor exista unele tensiuni în ceea ce priveºte relaþia ta cu fiinþa iubitã. Nu este un moment prielnic pentru a discuta despre nemulþumirile pe care le ai, deoarece în orice clipã poate izbucni o ceartã obositoare. Nu este momentul de a face schimbãri de anvergurã.

Pe ordinea de zi vor apãrea tot felul de urgenþe. N-ar fi exclus ca o activitate pe care o practici în timpul liber sã îþi dea ocazia sã îþi îmbunãtãþeºti situaþia materialã. O bunã parte din timpul liber þi-l vei petrece în compania prietenilor. Colaborãrile nu sunt indicate, aºa cã f[ totul singur.

Ziua se anunþã a fi deosebit de favorabilã tuturor iniþiativelor în plan sentimental. Relaþia cu fiinþa iubitã evolueazã cum nu se poate mai bine ºi acest lucru vã ajutã sã vã simþiþi mai relaxat. În schimb, dacã eºti cãsãtorit poþi avea parte de discuþii obositoare.

Cineva din familie ar putea interveni în relaþia ta cu partenerul de suflet, ceea ce ar putea genera unele discuþii. Dacã nu vei vorbi mai mult decât este cazul, nu se va întâmpla nimic neplãcut. Este posibil sã primeºti o veste care te va bine dispune.

În cazul în care ai o problemã de sãnãtate, ea ºi-ar putea gãsi rezolvarea. În plan financiar poþi avea o realizare. Câºtigurile nu se lasã prea mult aºteptate ºi eforturile pe care le-ai fãcut îºi vor demonstra eficienþa. Energia fizicã nu este la nivelul obiºnuit ºi suprasolicitarea.

Starea ta generalã va fi în ansamblu bunã, în ciuda agitaþiei ce te caracterizeazã de ceva vreme. În cazul în care pânã acum te-ai confruntat cu ceva probleme de sãnãtate astãzi ele s-ar putea rezolva. Ar fi bine totuºi sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite.

Eºti cam irascibil, ceea ce te poate determina sã iei decizii pripite. Fii cât se poate de atent, deoarece este posibil sã faci greºeli cu repercusiuni majore! Evitã discuþiile în contradictoriu cu cei apropiaþi, deoarece este posibil sã ai parte de o surprizã mai puþin plãcutã.

Vei avea un sentiment de frustrare, cãci eforturile tale nu se vor concretiza atât de repede pe cât te-ai aºtepta. Cineva din familie te va susþine cu condiþia faci tot ce þi se spune. Fii însã atent, deoarece este posibil sã fii victima unor persoane care te invidiazã.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 ianuarie 2012

AMINTIRI DIN “EPOCA DE AUR”

de Mircea BUJORESCU

N-am sã muºc niciodatã mâna care mi-a dat o pâine! Astãzi e ziua mea! Pardon, m-am nãscut în 26, dar, întrucât erau zãpezi mari (ca acum) m-au declarat doar în 27 ianuarie.

Prima datã au vrut sã-mi punã numele Stalin (aºa era, ãla era pe cai mari). Normal, n-am fost de-acord! Pe urmã, s-au gândit sã-mi zicã Gheorghe. Mi s-a pãrut degradant ºi i-am refuzat. În final, m-au înregistrat Mircea ºi aºa mi-a rãmas numele, nu mi-ar mai fi rãmas… … Dupã ani ºi ani (vorba ãlora de la “Compact”) mi-am dat seama cã, de fapt, eu mã nãscusem în aceeaºi zi ºi aceeaºi lunã cu Nicolae Ceauºescu. În fiecare an, în ziua aceasta, toatã þara îmi cânta “La Mulþi Ani, iubit conducãtor!”. Recunosc,

aºa cum ar trebui sã recunoascã orice om, cã eram fericit. Deºi fericirea este o noþiune abstractã… Am un coleg tânãr care crede cã ziaristica a început cu el ºi cã genurile gazetãreºti sunt ingredientele pe care le bagã la maþe în fiecare searã. Nimic mai fals! …Lucram la “Steagul Roºu”, ziarul comuniºtilor de pe vremuri. În fiecare an, în 6 ianuarie (ziua de naºtere a Elenei, altã Elena!) ºi 26 ianuarie (ziua lui) pe adresa ziarului soseau zeci de poezii omagiale. Întrucât nu întruneau condiþiile, redactorul ºef îmi dãdea o sutã de vodcã ºi un pachet de BT sã scriu o… poezea. Poezeaua aceea era plãtitã (a doua zi!) cu 360 de lei. Eu aveam salariul de 1500 de lei. Nu fãceam altceva, decât un exerciþiu de “limbã” (ºi rimã!).

Cronica Vãii Jiului  Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?  Vrei sã te dezvolþi?  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi de afaceri?  Vrei sã faci bani?

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi! ADRESA NOASTRÃ Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 tel. 0374 906 687 e-mail: cronicavj@gmail.com

Cu 360 de lei (un kilogram de muºchi de porc costa 18 lei…) faceþi dumneavoastrã socoteala… … Da! Aºa a fost. Le rãspund, acum ºi aici, celor care m-au categorisit ca fiind comunist. Recunosc. Îmi pun cenuºã în cap. Mã iau de mânã cu cei de astãzi (Pleºu, Liiceanu, Patapievici, Cãrtãrescu, Sever Voinescu) cu deosebirea cã, pe vremea aceea, era una, iar acum e alta! Atunci pe mine mã putea obliga cineva sã fac ce fac, acum pe ei nu-i obligã nimeni sã se-nhame la ceva în care nu cred… Sau, în subconºtientul lor, chiar cred! P.S. “Pe surse”, am aflat cã fostul meu prieten Genu Tuþu (sã trãiascã, la mulþi ani!) intenþiona sã reîncãlzeascã o ciorbã expiratã, cu scanãri din presa comunistã, despre felul în care era preamãrit… “Conducãtorul”. I-am cerut o “poezea” scrisã de mine pe vremea

aia ºi mi-a dat-o. Nu mi-a cerut bani pe ea. Mare om, mare caracter! Drept pentru care, cu acceptul ºefilor acestui ziar, o reproduc, în facsimil, în aceastã pagina. Am fãcut-o, am fãcut-o! Dar nu mã dezic! Niciodatã n-am sã muºc mâna care mi-a dat o pâine!

Bãºtinaºii au, totuºi, câteva muzee n Valea Jiului, muzeele care prezintã file din istoria ºi viaþa celor mai vechi locuitori ai acestor meleaguri pot fi numãrate pe degetele unei singure mâini.

Î

duite de o casã construitã în urmã cu 200 de ani. În ceea ce priveºte muzeul amplasat în imediata vecinãtate a Bisericii „Sfânta Varvara”, acesta s-a nãscut, ºi el, dupã ani buni de eforturi depuse de cãtre

În fapt, sunt doar 3, unul în Uricani ºi douã în Petroºani. Cele din Capitala Vãii sunt amplasate în incinta Bisericii „Sfânta Varvara” din cartierul Aeroport (inaugurat anul trecut în luna decembrie), respectiv pe Slãtinioara. Cel din urmã, însã, nu a fost deocamdatã acreditat ca muzeu deºi are cele mai numeroase exponate. Este vorba despre costume populare din zonã ºi obiecte de uz gospodãresc, gãz-

pãrintele Octavian Pãtraºcu. La fel ca ºi muzeul din Slãtinioara ºi acesta se bazeazã, deocamdatã, tot pe o casã tradiþionalã, veche de câteva sute de ani, care a fost reansamblatã aici, dupã ce a fost mutatã din locul de obârºie. Pânã în prezent, cele douã muzee „momârlãneºti” au fost vizitate de foarte puþini oameni, pentru cã nici mãcar locuitorii din Petroºani nu au habar de existenþa acestora. Puþinii vizitatori, cel puþin în cazul celui de pe Slãtinioara, au fost doar turiºtii, unii dintre ei chiar din strãinãtate, care urcau pe jos spre Masivul Parâng. Mir cea NISTOR

Tranformare totalã la ºcoala Teodora Lucaciu din Vulcan ai este puþin pânã când ultima ºcoalã din Vulcan, care a mai rãmas de reabilitat, respectiv Teodora Lucaciu, va fi datã în folosinþã.

M

Aceastã investiþie a costat ºi a durat mai mult timp, pentru cã este vorba de o lucrare mai complexã. “Aceasta este cea mai amplã investiþie din proiectul care a însemnat reabilitarea a 5 ºcoli din municipiu, în sensul cã este o clãdire foarte veche, având peste 100 de ani ºi fiind construitã în timp, adicã i s-a mai adougat câte un etaj pe par-

curs. Aici au avut loc intervenþii ºi la infrastructura clãdirii. Au fost ramforsaþi anumiþi stâlpi de rezistenþã. Întreaga tencuialã a fost refãcutã, atât exterioarã cât ºi interioarã. Dar, suntem în grafic cu execuþia. Termenul de finalizare ar fi undeva în data de 12 februarie”, a declarat Alin Fara, director tehnic la primãria Vulcan. Costurile de reabilitare a acestei unitãþi ºcolare au fost mai mari decât s-a prevãzut iniþial, însã banii au venit de la Uniunea Europeanã. “Întreaga investiþie este finanþatã prin Programul

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

Operaþional Regional, Axa ¾, iar cofinanþarea de la bugetul local este de 2 % din valoarea lucrãrii. Total lucrãri pe proiectul care include toate cele 5 ºcoli, se cifreazã undeva la 110 miliarde de lei vechi fãrã TVA. Investiþia de la ºcoala nr. 1, actuala Teodora Lucaciu, este cea mai scumpã, pentru cã este undeva la 22 de miliarde de lei vechi fãrã TVA. De reþinut este faptul cã nu se face doar unitatea ºcolarã, ci tot ceea ce înseamnã împrej-

* oferta este valabilã în perioada 23.01.2012 – 29.02.2012; ** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

muire, terenuri de sport moderne, groapã de sãrituri, plase de protecþie ºi dotãri sportive ºi nu numai”, a mai declarat Alin Fara. Luiza ANDRONACHE


12 Turism

Cronica Vãii Jiului |Joi, 26 ianuarie 2012

Turism la negru printre investiþiile de milioane de euro n timp ce Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului implementeazã în Parâng un proiect de dezvoltare a domeniului schiabil, unii cabanieri preferã ºi acum sã facã turism la negru.

Î

din Petroºani cunoaºte aceste aspecte ºi spune cã va încerca sã-i sprijine pe proprietarii de cabane ºi pensiuni care doresc sã se clasifice conform

normelor legale. „Nu sunt suficiente locurile clasificate ºi vom încerca sã-i sprijinim pe cei care au pensiuni sau facilitãþi de cazare în Parâng ast-

Nu îi intereseazã ce se întâmplã în jurul lor ºi continuã sã practice turismul la negru. Sunt încã destui cabanieri în staþiunea Parâng care nu ºi-au declarat activitãþile de cazare. Municipalitatea

Cod galben de ninsori în Valea Jiului eteorologii au emis o M atenþionare de cod galben de ninsori începând de noaptea de marþi spre miercuri, ora 2 :00 ºi pânã astãzi, la ora 18:00, în 30 de judeþe din þarã. Pe parcursul zilei de ieri, însã, au revenit cu un anunþ în care se preciza cã pentru 17 judeþe din þarã, codul se transformã în portocaliu,

iar pentru celelalte rãmâne galben. În acest interval de timp, conform ANM, va ninge abundent, iar stratul de zãpadã depus va fi consistent. Vântul va avea intensificãri susþinute, cu viteze ce vor depãºi la rafalã 60-70 km/h, în special în judeþele din sud-estul þãrii, unde va fi viscol. Valea Jiului este de asemenea sub atenþionare. “Iniþial, codul nu a fost ºi pentru Hunedoara, dar astãzi (ieri) am primit ºi noi o avertizare pentru jumãtatea de sud a judeþului, deci ºi în zona Vãii Jiului. Avem cod galben de ninsoare pânã mâine (astãzi) la ora 18:00”, a declarat Sorin Corici, ºef Sistem Hirotehnic Petroºani –

fel încât ei sã se înregis treze ºi sã se clasifice din punct de vedere al margaretelor sau stelelor care se dau pensiunilor sau hotelurilor”, a declarat primarul Tiberiu Iacob – Ridzi. Acesta a explicat cã, dacã se clasificã, cabanierii pot sã intre într-un circuit de informare al ministerului ºi al primãriei. „Avantajul pentru ei este mult mai mare decât dacã rãmân aºa într-o formã care nu e ceea ce trebuie. Pot accesa fonduri europene ºi intrã în programele de dezvoltare”, a mai declarat

Apele Române. Þinând cont de seceta din acest an, faptul cã în ultimul timp s-au mai înregistrat precipitaþii este vãzut ca un lucru benefic, mai ales pentru zona noastrã. Lipsa de apã se resimte peste tot, mai ales dacã facem un remember al perioadei de sãrbãtori, când cabanierii din Straja au trebuit sã care apã cu butoaiele din oraº pentru turiºti. “ Este foarte bine, pentru noi este o veste extraordinarã, pentru cã în felul acesta preconizãm cã poate o sã creascã nivelul lacului de acumulare ºi al principalelor cursuri de apã”, a mai precizat Corici. Luiza ANDRONACHE

primarul Petroºaniului. În Staþiunea Parâng se deruleazã un proiect investiþional în valoare totalã de peste 68 de milioane de euro. Potrivit proiectului finanþat de MDRT, domeniul schiabil din Parâng

se va întinde pe o suprafaþã de 150 hectare ºi va avea 17 pârtii. Pentru acces, intre Petroºani ºi staþiunea montanã Parâng va fi amenajatã o telegondolã. Car men COSMAN


2012-1-26  

Au început alegerile la UP P rotestatarii care ocupã D upã ce au salvat sute Turism la negru printre investiþiile de milioane de euro Joi, 2...

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you