Page 1

Cotidian regional  Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului  Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011  Anul I  Nr. 44

Cronica Vãii Jiului Joi, 19 ianuarie 2012

www.cronicavj.ro  E-mail: cronicavj@gmail.com  Telefon: 0374.906.687  12 pagini  1 LEU

HABITAT XXI, ARDI SRL ºi un ºir de bãnci - cercetate pentru fals, uz de fals, înºelãciune ºi mod de acordare credite

PAGINILE 8-9 Minerii nu au încheiat Mitingurile din conflictul Hunedoara nu au O fost autorizate iciunul dintre mitingurile organizate în judeþul Hunedoara nu a fost autorizat, au anunþat jandarmii hunedoreni.

N

rtacii de la minele din Valea Jiului nu au încheiat conflictul de muncã pe care l-au înscris la ITM sãptãmâna aceasta.

>>> PAGINA A 3-A >>> PAGINA A 4-A

Oameni de succes din Valea Jiului

Romulus Sîrbu “la bordul”companiei BIO nr 1 in Romania, Life Care! omulus Sîrbu este un model pentru orice tânãr din Valea Jiului. El a demonstrat cã dacã eºti serios, ai talent, curaj, ambiþie ºi de dedici muncii tale, nu conteazã de unde eºti, iar marile companii se bat pentru tine sã te aibã. >>> PAGINILE 6-7

R


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 ianuarie 2012

DEX online susþine greva anti-SOPA din Statele Unite chipa DEX online s-a alãturat la greva împotriva PIPA ºi SOPA ce a avut loc în miercuri, 18 ianuarie 2012, prin afiºarea unui mesaj informativ pe toate paginile site-ului.

E

SOPA ºi PIPA sunt legi care, spun contestatarii lor, vor conferi trusturilor media puteri fãrã precedent în îngrãdirea libertãþii de exprimare pe Internet. “Dacã aceste legi trec, ne putem aºtepta la legi similare ºi în Uniunea Europeanã în viitorul apropiat. Pe 18 ianuarie, DEX online a afiºat un mesaj de protest pe fiecare paginã”, spun cei de la DEX online.

P

IPA ºi SOPA controverse

PIPA sau PROTECT IP (Actul pentru Prevenirea Pericolelor Online Reale la adresa Creativitãþii Economice ºi Furtul Proprietãþii Intelectuale) este un proiect de lege propus în Senatul Statelor Unite Ale Americii care ar da guvernului SUA ºi deþinãtorilor de drepturi de autor puteri fãrã precedent asupra site-urilor bãnuite cã încalcã aceste drepturi, inclusiv asupra siteurilor aflate în afara SUA. Votul pentru aprobarea PIPA se va desfãºura pe 24 ianuarie 2012. (Actul pentru Stoparea Pirateriei Online) este o versiune similarã a legii propusã în Camera Reprezentanþilor din SUA. Pe 15 ianuarie 2012, audierile privind SOPA au fost amânate pânã

la „ajungerea la un consens” cu privire la ce se doreºte de la o astfel de lege. Aceste legi îºi propun sã opreascã încãlcarea online a drepturilor de autor, dar în forma lor curentã, contestatarii lor sunt de pãrere cã ele vor îngrãdi exprimarea liberã pe Internet, vor îngreuna inovaþia tehnologicã ºi vor deschide breºe grave de securitate. “PIPA ºi SOPA prevãd mijloace multiple prin care site-urile suspectate de încãlcarea drepturilor de autor pot fi oprite: Obligarea furnizorului de internet sã înceteze gãzduirea site-ului; Obligarea motoarelor de cãutare (Google ºi celelalte) sã ascundã referinþele cãtre site din paginile de rezultate; Obligarea serviciilor de platã, cum ar fi Google AdSense ºi PayPal, sã înceteze plãþile cãtre site; Revocarea înregistrãrilor DNS. Astfel, atunci când cineva tasteazã adresa siteului, browserul nu va mai ºti adresa numericã corespunzãtoare pentru a se putea conecta la site. Toate aceste mãsuri ar face mai mult rãu decât bine, pentru cã ar duce la crearea de pieþe negre pentru gãzduire, servicii de platã ºi DNS. De exemplu, inevitabil ar apãrea servere DNS care ar promite utilizatorilor acces la întregul Internet, nu doar la cel cenzurat. Dar aceste siteuri, din nepricepere sau cu bunã ºtiinþã, ar deschide porþi spre site-uri cu software maliþios care ar infecta calculatoarele care le acceseazã”, aratã contestatarii legilor. Site-urile sociale (de exemplu, Facebook sau YouTube), mai spun aceºtia, ar fi obligate sã suprave-

gheze activitãþile utilizatorilor lor. În prezent, site-urile beneficiazã de un refugiu (safe harbor) prin care ele nu sunt responsabile de documentele încãrcate de utilizatorii lor (muzicã, filme, fotografii). Site-urile trebuie doar sã ofere o metodã prin care deþinãtorii de copyright sã poatã identifica ºi ºterge documentele care încalcã drepturile de autor. Dar dacã PIPA ºi SOPA ar trece, clauza de refugiu ar fi desfiinþatã. Într-un scenariu extrem, Facebook ar putea fi închis imediat ce unul dintre utilizatori încarcã o fotografie asupra cãreia nu deþine drepturile. Chiar ºi o singurã legãturã (link) cãtre un site gãsit vinovat este un motiv suficient pentru închiderea site-ului ºi acþionarea în judecatã a deþinãtorului. Dacã un utilizator încarcã pe un site un clip cu cãþelul sãu, iar în fundal se aude la televizor un cântec acoperit de drepturi de autor, întregul clip încalcã aceste drepturi ºi va fi ºters de pe site. Utilizatorul poate fi, întrun caz extrem, trimis la închisoare. Toate aceste lucruri se pot întâmpla fãrã un proces la tribunal

ºi fãrã dreptul la apãrare. Un mandat de la un judecãtor este suficient pentru a impune toate mãsurile necesare pentru închiderea unui site.

îl mai are. În lumea digitalã, dacã eu fac o copie dupã documentul cuiva, amândoi avem câte o copie perfectã, iar originalul este neafectat. Din aceastã cauzã, copierea digitalã trebuie judecatã de la zero, pe baze etice complet noi, nu respinsã a priori printr-o analogie simplistã ºi nejustificatã cu furtul fizic”, mai spun contestatarii legilor cu referire la noþiunile legate de dreptul de proprietate, ori piraterie, care abundã în textul legii. Legile trebuie sã se conformeze eticii, nu invers. O lege care îi incrimineazã pe este o lege care a pierdut contactul cu pulsul societãþii.

P

roiectele de lege sunt susþinute de...

D

..... deþinãtorii de copyright, în special de trusturile de distribuþie a filmelor ºi muzicii din SUA. Din interese financiare, ele trec peste avertismentele armatelor de experþi în securitate cu privire la breºele de securitate pe care aceste legi le-ar deschide. Aceste proiecte solicitã, fãrã niciun aviz tehnic, reconstruirea din temelii a unor mecanisme esenþiale ale Internetului, cum ar fi serviciul DNS. “Noþiunea de proprietate în lumea digitalã este fundamental diferitã de noþiunea de proprietate în lumea fizicã. În lumea fizicã, dacã eu îi iau un obiect cuiva, acela nu

Dex online susþine cã a aderat la aceastã grevã în ideea în care oricând Uniunea Europeanã ar putea adopta astfel de legi, dacã vor trece în SUA. “La prima vedere, decizia noastrã de a incomoda serios accesul utilizatorilor noºtri este exageratã. La urma urmei, este vorba despre o lege datã în altã þarã. Chiar dacã utilizatorii noºtri ar dori sã se implice, ei nu au niciun cuvânt de spus în procesul legislativ al SUA, nu? Nu chiar. Dacã PIPA ºi SOPA trec, ne putem aºtepta la presiuni din partea concernelor de media din SUA pentru

e ce a aderat DEX online la aceastã grevã?

adoptarea de legi similare ºi în Uniunea Europeanã. Dacã vreodatã va veni momentul ca ºi dumneavoastrã sã vã implicaþi pentru prevenirea unei catastrofe similare în Europa, dorim sã vã ajutãm sã fiþi pregãtiþi ºi informaþi. Vã încurajãm sã înþelegeþi ramificaþiile unei astfel de legi ºi sã observaþi cum protesteazã o naþiune care preþuieºte ºi militeazã pentru libertãþile civile”, precizeazã DEX online. Având în vedere cã 99,5% dintre utilizatorii Dex online se situeazã în afara jurisdicþiei SUA, site-ul nu a fost închis complet, iar cei de aici susþin cã au optat pentru varianta mai puþin drasticã de a publica un mesaj de protest pe fiecare paginã.

e este greva împotriva PIPA ºi SOPA

C

Propunerea acestor legi a stârnit un val de proteste în rândul companiilor de tehnologie ºi al utilizatorilor de rând din SUA. Site-ul sopastrike.com a organizat o grevã pe data de 18 ianuarie 2012. De asemenea site-urile care doresc sã se opunã adoptãrii acestor legi sunt îndemnate sã se închidã ºi sã afiºeze doar un mesaj de protest. Printre cele mai mari nume care participã sunt Wikipedia, Wordpress, Reddit, Mozilla ºi FailBlog. Marius MITRACHE

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

DECESE

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Familia Ilie Bãlãnescu regretã încetarea din viaþã a celui care a fost un bun prieten, un colaborator apropiat ºi un om dedicat trup ºi suflet minerilor ºi mineritului

Redactor sef:

Eugen (Buþu) STOICA

Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Dumnezeu sã-l ierte, Dumnezeu sã-l odihneascã, în Împãrãþia Sa!

Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Te pui cu blondele? (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Matilda 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Cometa ucigaºã

National TV 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Clipuri 13:15 Fosta mea iubire (r) 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Poama acrã (r) 23:45 Conan aventurierul (r) 0:45 În cãutarea fericirii (r)

PRO TV 7:00 Þtirile Pro TV 10:00 Lucky Luke (r) 12:00 Tânãr þi neliniþtit (s) (r) 13:00 Þtirile Pro TV 14:00 Hibernatus 16:00 Tânãr þi neliniþtit (s) 17:00 Þtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 Þtirile Pro TV 20:30 Misiune în lumea apelor 22:30 Þtirile Pro TV 23:00 CSI: Miami 0:00 Misiune în lumea apelor (r)

Prima TV 7:00 Îmblânzirea scorpiei (r) Redifuzare 8:00 Iubiri secrete 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Levintza prezintã (r) 10:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 13:30 Camera de râs 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:15 Îmblânzirea scorpiei Redifuzare 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort Redifuzare 20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi Redifuzare 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Rãzboinicul 1:30 Focus (r)

TVR 1 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului: Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general (r) 15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare (live) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Documentarele Televiziunii Române 23:20 Fãrã frontiere 0:20 Garantat 100% (r) 1:20 În Trecerea Anilor (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Mir cea NISTOR (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza ANDRONACHE (luizaandronache@yahoo.com) Anamaria NEDELCOFF (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Raul IRINOVICI Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN, Gabriela RIZEA, Denis RUS

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 ianuarie 2012

Mitingurile din Hunedoara nu au fost autorizate iciunul dintre mitingurile organizate în judeþul Hunedoara nu a fost autorizat, au anunþat jandarmii hunedoreni.

N

Doi dintre participanþii la manifestãrile de protest din judeþul Hunedoara au fost sancþionaþi de reprezentanþii Inspectoratului Judeþean de Jandarmi, pentru tulburarea ordinii ºi liniºtii publice. „Persoana care a fost sancþionatã la Orãºtie a primit avertisment, întrucât a ºi pãrãsit locul, iar în cursul zilei de luni în municipiul Petroºani a fost

sancþionatã o persoanã cu 500 de lei. Nedeclararea sau participarea la adunãri publice nedeclarate ºi neavizate constituie contravenþie. La adunãri publice spontane este foarte dificil sã identifici organizatorii”, a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara. De precizat cã, participanþii la mitinguri neautorizate pot fi sancþionaþi cu amenzi cuprinse între 500 ºi 5.000 de lei. Pânã acum, în HUnedoara au fost organizate 11 manifestaþii de protest în Deva, Hunedoara, Orãºtie, Petroºani ºi Vulcan, la care au luat parte – dupã numãrãtoarea jan-

darmilor - aproximativ 1.500 de protestatari.

A

u ieºit din nou pe strãzi

ªi-au dat întâlnire pe Facebook ºi s-au þinut de cuvânt. Sute de persoane au mãrºãluit ºi marþi searã pe strãzile din municipiul Petroºani, cerând demisia guvernului. Starul manifestãrilor a fost dat din nou de tineri, care au adus cu ei o cruce din lemn pe care au inscripþionat Bãsescu ºi Boc. La început au fost doar câteva zeci de tineri, însã îndemnul lor mobilizator ºi scandãrile au adus lângã ei sute de persoane

ªi Vulcanul a erupt cu proteste ºi strigãte în stradã.

“Chioru’ ºi piticu’ au plecat cu dricu’” e lângã petroºeneni, ºi vulcãnenii au protestat în stradã. Peste 100 de persoane, în mare parte tineri sub 25 de ani, au ieºit sã sã-ºi strige nemulþumirile la adreesa Guvernului Boc ºi a preºedintelui Bãsescu.

P

La Vulcan, grupul de protestatari s-a adunat de marþi seara în faþa primãriei în jurul orei 18:00 ºi a parcurs un traseu pânã la staþia Peco pe Bulevardul Mihai Viteazu ºi înapoi pânã în zona Unic. Mai apoi, masa de oameni a mers prin cartierul Cocoºvar ºi pe strada Traian pânã la Centrul ªansa. Dupã ce au scandat lozinci antiguvernamentale prin spatele blocurilor îndemnând lumea sã iasã în stradã, tinerii care protestau au ieºit cãtre strada principalã, revenind în faþa primãriei. La un moment dat, în faþa Poºtei, o parte din ei a avut tentativa de a face o horã a unirii, dar nu s-au prea înþeles. “Susþinem ºi noi miºcarea ca toatã lumea. Ne cerem drepturile care ni le-au luat. Avem aceleaºi solicitãri ca ºi cei de la Bucureºti, adicã un trai mai decent, locuri de muncã ºi un viitor pentru copii”, au declarat protestatarii. Mitingurile de la Vulcan nu au fost autorizate ºi chiar primarul Gheorghe Ile a precizat cã acþiunile au fost neavizate. “Nu cred cã trebuie autorizaþie pentru un miting spontan. Nemulþumirea e generalã. Am venit pentru cã murim de foame ºi nu suntem coordonaþi de nimen”, au mai spus oamenii participanþi la acþiune. Marþi seara, prima de protest în vestul Vãii Jiului, vulcãnenii au scandat lozinci pânã în jurul orei 21, vreme de aproape 3 ore, dupã care au plecat acasã, cu promisiunea cã vor reveni în fiecare searã, chiar în numãr mai mare. (Luiza Luiza ANDRONACHE)

care s-au raliat manifestãrilor, aºa cã potrivit estimãrilor forþelor de ordine au fost circa 600 – 700 de protestatari. Organizatorii au cerut insistent sã nu se consume bãuturi alcoolice, iar protestele sã se desfãºoare în mod civilizat, fãrã violenþe inutile. Dupã ce au scandat minute în ºir lozinci antiguvernamentale ºi antiprezidenþiale în faþa Casei de Culturã din Petroºani – punctul de întâlnire al manifestanþilor – masa de protestatari s-a încolonat ºi a mãrºãluit din nou pe strãile oraºului, cerând petroºenenilor sã nu stea în case ºi sã li se alãture. Tineri, pensionari, disponibilizaþi sau

localnici nemulþumiþi ºi.au strigat doleaneþele ºi au cerut demisia preºedintelui Traian Bãsecsu, cel care a devenit în aceste zile inamicul public numãrul 1 al nemulþumiþilor. Petroºenenii catre au luat parte la mitingul de protest spun cã sunt supãraþi pe actuala guvernare pentru cã le refuzã dreptul la o viaþã demnã, pentru cã nu au locuri de muncã, ei sau copiii lor ºi pentru cã populaþia este din ce în ce mai sãracã ºi mai dezamãgitã. Manifestarea s-a desfãºurat fãrã incidente, dar a fost supravegheatã îndeaproape de importante forþe de ordine. Car men COSMAN

Foºtii mineri se pregãtesc pentru miting onducãtorii Ligii C Sindicatelor Pensionarilor Minieri din

care tocmai l-am stabilit ºi care cuprinde opriri în faþa sediului PD-L, Companiei

Valea Jiului au depus actele pentru aprobarea mitingurilor programate pentru zilele urmãtoare. Acestea, în cazul în care vor primi undã verde din partea jandarmeriei, poliþiei, Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã ºi primãriei, urmeazã a se desfãºura în zilele de 20, 23 ºi 24 ianuarie. În principal, foºtii mineri sunt nemulþumiþi de faptul cã încã nu ºi-au recuperat gratuitãþile la curent sau cãrbune. “Mitingurile vor avea loc în Petroºani pe un traseu pe

Apel la non-violenþã ºi respectarea drepturilor omului

Angajat al Freedom House România, reþinut abuziv de cãtre jandarmi reedom House România îºi exprimã îngrijorarea în legãturã cu actele de violenþã F de ambele pãrþi, dar ºi abuzul din partea forþelor de ordine, care riscã sã transforme un protest în limitele regulilor democratice, într-un conflict între acestea ºi cetãþeni. În seara zilei de 16 ianuarie, un angajat al Freedom House România, care se afla pe trotuar cu o camerã de filmat, în zona dintre Piaþa Unirii ºi Piaþa Universitãþii a fost reþinut ºi bruscat de cãtre mai mulþi jandarmi. Angajatul Freedom House nu era angrenat în nici un fel de acte de violenþã sau distrugere ºi se deplasa cãtre Tineretului. Tot atunci, mai mulþi tineri, care se deplasau în aceeaºi zonã, au fost reþinuþi în mod

Naþionale a Huilei sau primãriei. Precizez cã derularea celor 3 marºuri de protest va avea loc doar dacã vom primi toate aprobãrile necesare pentru organizarea acestora. Nu vrem sã fim acuzaþi cã am fãcut ceva ilegal”, a declarat Ion Hortopan, preºedinte LSPMVJ Petroºani. Pânã la începerea propriilor manifestaþii, membrii Ligii Sindicatelor Pensionarilor Minieri vor fi prezenþi ºi la mitingurile programate în Valea Jiului pentru a-i susþine pe cei care solicitã alegeri anticipate ºi demisia preºedintelui. Mir cea NISTOR

abuziv de cãtre forþele Jandarmeriei. Au fost încãrcaþi în dubele jandarmeriei ºi duºi la diferite secþii de poliþie din capitalã. Acolo au fost sechestraþi mai bine de patru ore, fãrã a li se explica acuzaþiile pentru care au fost reþinuþi. Freedom House România trage un semnal de alarmã asupra modului abuziv ºi ilegal prin care forþele de ordine priveazã de libertate ºi umilesc cetãþeni paºnici. “A fi ridicat de pe stradã” este o practicã care aminteºte de vremurile sumbre ale perioadei comuniste. Solicitãm Guvernului sã ia mãsurile care se impun ºi sã-ºi asume responsabilitatea faptului cã organele de ordine ºi siguranþa publicã sunt menite în primul rând, sã asigure securitatea tuturor cetãþenilor prin respectarea drepturilor acestora. Reþinerile abuzive, fãrã explicaþii ºi fãrã motive ar trebuie sã fie un fapt care þine de domeniul trecutului într-o þarã europeanã, care pretinde cã a corectat, fie ºi în parte, greºelile regimurilor totalitare. Totodatã, ne-am propus sã monitorizãm abuzurile instituþiilor de menþinere a ordinii publice asupra cetãþenilor care protesteazã ºi sã oferim consultanþã juridicã de specialitate. Organizaþia Freedom House


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 ianuarie 2012

Sleiþi de puteri dupã aproape o sãptãmânã ei trei mineri care s-au disponibilizat în septembrie de la minele din Valea Jiului abia mai pot ieºi afarã sã protesteze.

C

Ei stau într-o anexã în faþa Companiei Huilei, dar susþin cã nu vor renunþa sã protesteze, nici dacã ajung pe patul de spital. “Suntem sleiþi de puteri, dar nu renunþãm. Chiar dacã ajung la spital, pentru cã

ne simþit rãu ºi avem ameþeli, tot nu voi înceta sã protestez. De pe patul de spital ºi tot îmi cer drepturile, dacã se ajung

acolo”, a declarat Sabin Firizoiu, disponibilizat de la mina Uricani. Din pãcate, însã, veºtile pentru ei nu sunt dintre cele mai bune, pentru cã cei care au negociat la Bucureºti, spun cã mai au de aºteptat. “Este un protocol ensionarii mineri au decis sã-i susþinã pe învcheiat în acest minerii disponibilizaþi în demersul lor de sens ºi pânã cel

Pensionarii îi susþin pe disponibilizaþi

P

târziu la jumãtate lunii februarie li se va plãti ºi tranºa a treia”, a precizat Petre Nica, lider de sindicat. Cei trei ortaci nu au mai mâncat de joia trecutã ºi se hrãnesc doar cu ceai cald îndulcit. Zilnic, sunt consultaþi de un echipaj de la ambulanþã ºi alãturi de ei vin colegii cu care au lucrat la minã.

a intra în posesia ultimei tranºe de bani.

M

erg mai departe

Minerii disponibilizaþi în septembrie 2011 au precizat cã nu vor renunþa la greva foamei decât în momentul în care îºi vor încasa banii. Este vorba despre câte 7.000 de lei, reprezentând cea de-a treia tranºã din suma oferitã ca “recompensã” pentru renunþarea la ser-

viciile din cadrul CNH. “Deocamdatã suntem alãturi doar cu sufletul de cei trei colegi ai noºtri care stau, de aproape o sãptãmânã, în greva foamei în faþa sediului Companiei Naþionale a Huilei. În cazul în care ei vor ceda fizic, vor intra, pe rând, ºi alþii dintre noi în greva foamei. Ne vom înceta protestul doar în momentul în care ne vom primi toþi banii”, a precizat Vasile Firizoiu, reprezentantul minerilor disponibilizaþi în septembrie 2011. Celelalte douã tranºe din banii de disponibilizare, în valoare totalã de 14.000 de lei, au fost obþinuþi tot cu întârziere ºi numai dupã ce foºtii mineri au protestat zile la rând în faþa sediului CNH. Diana MITRACHE Mircea Mircea NISTOR

Disponibilizaþii greviºti pot avea probleme de sãnãtate ste un record de E protest din partea disponibilizaþilor care fac greva foamei de 7 zile în faþa Companiei Naþionale a Huilei, pentru a-ºi primi banii din tranºa a treia a plãþilor compensatorii. Colaborarea dintre cele douã pãrþi, care susþin ºi demonstraþiile din întreaga þarã, a fost parafatã ieri în cadrul unei întâlniri derulate la Casa de Culturã a Sindicatelor din Petroºani. Împreunã, foºtii mineri din Valea Jiului au elaborat ºi o listã de revendicãri pe care, printre altele, se aflã obþinerea drepturilor salariale, respectiv a gratuitãþilor dar ºi demisia preºedintelui Traian Bãsescu, a Guvernului Boc sau organizarea de alegeri anticipate. “Noi, în plus, mai cerem ºi recalcularea punctului de pensie care sã fie minim 45% din salariul mediu pe economie, acordarea de bilete de tratament în staþiunile balneo – climaterice sau continuarea lucrãrilor la drumul Câmpu lui Neag – Herculane”, a spus Ion Hortopan, preºedinte LSPMVJ Petroºani. “Nu ne vom lãsa pânã nu vom primi un rãspus pozitiv la toate solicitãrile noastre”, a declarat Vasile Firizoiu, reprezentantul minerilor disponibilizaþi. Pensionarii mineri, alãturi de minerii recent disponibilizaþi, s-au deplasat în cursul zilei de ieri la sediul CNH pentru a se întâlni ºi cu cei câþiva greviºti ai foamei. (Mir Mircea cea NISTOR)

Ei refuzã în continuare sã renunþe la protest, chiar dacã sunt slãbiþi ºi obosiþi. Medicii sunt de pãrere cã ei pot avea mari probleme de sãnãtate dupã o perioadã atât de mare fãrã alimentaþie. “Este periculos ca o persoana sã stea nemâncatã atâtea zile, pentru cã organismul nu mai reacþioneazã normal.

Persoanele în cauza pot prezenta stãri de slãbiciune si disconfort, care pot fi amplificate în cazul în care exista si alte afecþiuni”, ne-a

declarat dr. Ioan Ienea (foto), medic în cadrul Serviciului UPUSMURD Petroºani. De altfel, atunci când vor hotãrî sã renunþe la greva foamei, ortacii trebuie sã îºi adapteze alimentaþia în aºa fel încât sã nu aibã ºi mai mult de suferit. Important este sã nu ingereze cantitãþi mari de hranã ºi mai ales nu din categoria alimentelor grele. Însã, greviºtii spun cã nu renunþã la protest, cel puþin nu deocamdatã, ci rãmân acolo pânã când îºi primesc drepturile. Ei vor banii din cea de-a treia tranºã, luptând nu doar pentru ei, ci ºi pentru restul ortacilor, 900 de la numãr. Raul IRINOVICI

Minerii nu au încheiat

conflictul O

rtacii de la minele din Valea Jiului nu au încheiat conflictul de muncã pe care l-au înscris la ITM sãptãmâna aceasta. Potrivit liderului sindical Petre Nica, deocamdatã, minerii aºteaptã publicarea majorãrii sporului de periculozitate în Monitorul Oficial. “A fost un demers care este încã activ. Noi nu l-am stins încã, pânã la renegocierea unui punct al Contractului Colectiv de Muncã. Acesta face referire la sporul de periculozitate, care vrem sã creascã. Hotãrârea de Guvern pentru creºterea salariului minim brut peþarã este aprobatã de anul trecut, urmeazãca noi sã întocmim acest act adiþional pe contractul colectiv”, a declarat Petre Nica, lider Sindicatului Muntele, de la

mina Lupeni. Prezirarea lui Nica vine dupã ce într-un cotidianul local a apãrut o informaþie conform cãreia sindicaliºtii vor suspenda conflictul de muncã, în urma discuþiilor ce au avut loc la Bucureºti. În urma negocierilor care au avut loc la Ministerul Economiei,ortacii din Valea Jiului au obþinut promisiunea majorãrii sporului de periculozitate de la 600 la 700 de lei. Ortacii au înregistrat conflictul de muncã la ITM în 16 ianuarie ºi pânã nu se va publica acest lucru, nu vor stinge conflictul. Diana MITRACHE


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului |Miercuri, 18 ianuarie 2012

Sediul PDL Petroºani vandalizat nii protestatari de la Petroºani ºi-au vãrsat furia pe uºa sediului PDL din localitate.

U

Incidentul a avut loc marþi seara, dupa ora 18:30 când în sediu nu mai era nimeni. Potrivit vicepreºedintelui PDL Claudiu Cornea uºa de la intrarea în sediu a fost incendiatã, dar în

interior nu a intrat nimeni. "Uºa de la intrarea în sediul PDL de la Petroºani a fost incendiatã. Cineva i-a dat foc cel mai probabil dupã ora 18:30. Nu ºtim cu ce i-a dat foc sau cine i-a dat foc, aceste aspecte trebuie sã le stabileascã poliþia", a declarat Claudiu Cornea. Preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor regretã cele întâmplate ºi considerã cã "aceasta este

Sute de posturi vacante în cadrul primãriilor Administraþiile locale din Valea Jiului se confruntã cu deficit de personal. În ciuda faptului cã în cadrul primãriilor sunt zeci de posturi vacante nu se pot face angajãri din cauza sursei financiare reduse. Chiar ºi administraþia localã de la Petrila organizeazã concurs pentru ocuparea unui post vacant. Postul este pentru un bucãtar în cadrul Serviciului Public Local de Asistenþã Socialã. Aici este nevoie de un bucãtar care le va gãti masa copiilor care provin din familii cu probleme speciale. „Avem nevoie de un bucãtar pentru cã cel pe care îl avem este bolnav ºi stã mai mult în concediu medical. Aici se preparã hrana pentru copiii care provin din familii cu probleme deosebite”, spun reprezentanþi ai Primãriei Petrila. În cadrul Primãriei Petrila sunt vacante peste 40 de posturi. Acestea nu vor fi scoase la concurs din cauza lipsei resurselor financiare. ªi în celelalte administraþii publice din Valea Jiului sunt vacante mai multe posturi. Spre exemplu, doar la Lupeni ºi Vulcan existã posibilitatea sã fie ocupate peste 80 de locuri. Nici aici nu se va organiza concurs pentru toate. Raul IRINOVICI

oferta electoralã a USL". "Este regretabil ce s-a întâmplat. Nu neg faptul ca românilor nu le este greu, dar eu, ca politician, sunt partener cu toþii. Aceasta este oferta USL, ce pot sã spun... Cred cã este treaba poliþiei sã-i gãseascã pe fãptaºi", spune Dorin Gligor. Poliþiºtii de la Petroºani au demarat o anchetã pentru identificarea autorilor incendiului ºi sancþionarea lor. "Am demarat o

anchetã pentru a-i identifica pe autori imediat cum am fost sesizaþi. În cauzã s-a deschis dosar penal", declarã comandantul Poliþiei Petroºani, Titel Brãgaru. Cel mai probabil, pe uºa sediului, care este din lemn, era afiºat programul într-o folie de plastic. Se pare cã acel program a luat foc ºi, dupã ce a cãzut jos, a ars ºi a afumat uºa, fãrã ca aceasta sã fie grav deterioratã. Marius MITRACHE

Din nou proteste. De data asta, cu aprobare Federaþia Naþionalã a Muncii, Uniunea Naþionalã a Muncii Valea Jiului, Liga Sindicatului Pensionarilor Mineri Valea Jiului Petroºani, Liga Muncitorilor din România ( filialele din Petroºani, Petrila, Lupeni ) ºi disponibilizaþii din mineritul Vãii Jiului organizeazã mitinguri de protest, cu aprobare, în zilele de 20, 23 ºi 24 ianuarie 2012 între orele 11.oo ºi 16.oo având ca revendicãri reobþinerea gratuitãþilor cãtre pensionarii mineri, obþinerea tranºelor II ºi III din plãþile compensatorii cãtre disponibilizaþi ºi alte revendicãri legate de viitorul mineritului, al minerilor ºi, în general al Vãii Jiului ºi al cetãþenilor din Valea

Jiului. “Aceste mitinguri vor fi apolitice, de aceea solicitãm, eventualilor politicieni care vor sã se alãture acestor miºcãri de protest, sã se abþinã. Dacã participanþii la mitinguri vor cere sã fie invitaþi anumiþi politicieni, aceºtia vor fi invitaþi sã se alãture mitingurilor din 23 ºi 24 ianuarie 2012 ºi le mulþumim pentru înþelegere. Pe aceastã cale chemãm sã participe, la aceste mitinguri, toþi pensionarii mineri jefuiþi de drepturile lor la gratuitãþi prin încãlcarea HCM 1638/1957 ºi HG 670/1990 prin actul adiþional din 30.12.2012 semnat de liderii de sindicat

Lacataº Zoltan, Jurca ªtefan Adrian, Temneanu Ion, Zamora Gabriel , Misaroºi Adrian ºi directorul general al CNH SA Petroºani, Jujan Constantin. De asemenea chemãm disponibilizaþii care au fost minþiþi, înºelaþi ºi transformaþi în asistaþi social, minerii ºi alte categorii care vor sã susþinã revendicãrile noastre în mod paºnic ºi fãrã acte de violenþã. De altfel, organizatorii acestor mitinguri se delimiteazã de orice act de violenþã care este produs de persoane care nu fac parte din organizaþiile noastre. Participanþii sunt rugaþi sã vinã la orele 10.30 în Piaþa Victoriei, locul de unde vor porni marºurile de protest, în fiecare zi din cele trei pentru care existã aprobare”, a declarat Valter Cojman, preºedintele executiv al FNM. Anamaria NEDELCOFF

Vasile ªotrea, director zonal al AXIS Security.

“Am fãcut ordine legat de furturile care aveau loc altãdatã” n numai câteva luni de când cei de la AXIS Security au intrat ”în curtea” Companiei Naþionale a Huilei (CNH) pentru a asigura servicii de pazã ºi protecþie pazã, numãrul hoþilor de fier vechi, cãrbune sau a altor materiale de prin curþile subunitãþilor miniere a scãzut simþitor.

Î

De altfel, nu o datã, viaþa paznicilor a fost pusã în pericol de cãtre hoþii obiºnuiþi ca de obicei sã îºi facã numãrul, furând tot ce poate fi valorificat la fier vechi.

”Am avut atât de multe acþiuni de când am preluat noi acest serviciu, încât îmi este greu sã le înºir pe fiecare în parte. Noi am preluat contractul de la data de 1 noiembrie 2011 ºi pot spune cã am fãcut ordine legat de furturile care aveau loc altãdatã. ªtiþi foarte bine cazurile în care era vorba despre maºini care intrau ºi ieºeau dupã bunul plac în curþile minelor, încãrcate cu tot felul de lucruri. Acum acest lucru nu se mai întâmplã”, ne asigurã Vasile ªotrea, director zonal al AXIS Security. Nu de mult, la mina

Paroºeni, planurile a peste 20 de hoþi au fost dejucate de angajaþii AXIS, care i-au surprins în timp ce se chinuiau sã taie o ditamai þeava de canalizare, pentru ca mai apoi s-o ducã la fier vechi. ”Dintre cei 20, am prins ºase, pe care i-am dat pe mâna poliþiei. Ei veniserã pregãtiþi cu tot felul de scule de tãiat ºi se chinuiau la o þeavã de canalizare groasã. Când i-au vãzut pe paznicii noºtri, au sãrit la bãtaie, au aruncat cu bolovani, dar când au observat cã nu se sperie nimeni de ei ºi cã am chemat poliþia, au luat-o la goanã prin Jiu.

De când am preluat noi acel obiectiv, hoþii nu mai au curaj sã vinã ca altãdatã sã fure”, mai spune Vasile ªotrea. Mai mult, directorul zonal al AXIS Security este de pãrere cã furturile au încetat, deoarece acum paznicii îºi primesc salariile negociate la timp, plus cã au ºi alte avantaje. ”Pentru toþi angajaþii de la cele cinci exploatãri miniere au fost fãcute fiºele medicale. Au venit maºini, medici, ambulanþe, asistente, pentru toþi. Mai mult, pentru dosarele de medicina muncii, paznicii noºtri nu au scos nici un ban, ci toate acestea au fost achitate de firmã, a costat cam 150 de lei de persoanã. La alte firme nu se întâmplã asta, plãteºte angajatul, dar la noi nu. Pentru a-ºi face aceste dosare, oamenii nu au plãtit nici pentru transport, cã toþi au fost trimiºi cu maºinile noastre. Important este ca toatã lumea sã fie mulþumitã ºi dacã eºti corect cu angajatul, atunci nu mai are interesul sã fure sau sã facã alte lucruri care afecteazã imaginea firmei”, a precizat Vasile ªotrea. Anamaria NEDELCOFF


Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 ianuarie 2012

6 Actualitate

Sexul de dimineaþã întãreºte sistemul imunitar

Oameni de succes din Valea Jiului

Romulus Sîrbu “la bordul”companiei BIO nr 1 in Romania, Life Care!

omulus Sîrbu este un model pentru orice tânãr din Valea Jiului. El a demonstrat cã dacã eºti serios, ai talent, curaj, ambiþie ºi de dedici muncii tale, nu conteazã de unde eºti, iar marile companii se bat pentru tine sã te aibã. Romulus Sîrbu are o poveste extrem de interesantã, care ar putea fi predatã chiar în cãrþile de economie la capitolul legat de vânzãrile directe.

R

Dupã 16 ani de experienþã în Direct sales, din care 7 ani în strãinãtate, de anul acesta, Romulus Sîrbu este noul CEO Life Care! Proaspãt întors acasã, vorbeºte despre companie ca despre propriul business, iar despre angajaþi ca despre prietenii lui. A ales Life Care, pentru cã i-a plãcut viziunea de business, orientatã spre om. În cei 7 ani în afara þãrii, a fost Country Manager pentru Moldova al companiei Avon, apoi Serbia ºi Muntenegru ºi ulterior pentru þãrile baltice ºi Finlanda.”În toþi anii aceºtia,

mi-am fãcut o viziune asupra succesului. Mi s-a spus cã am carismã ºi pot sã-i fac pe oameni sã mã urmeze”, spune modest Romulus Sîrbu.

s-a plictisit. Cât despre stilul de viaþã sãnãtoasã, noul CEO considerã cã tot mai mulþi români au grijã de ei, iar dovada este aceea cã în plinã crizã economicã, Life Care a crescut enorm. Românul vrea, înainte de toate, sãnãtate! În concepþia lui Romulus Sîrbu, OMUL este principal: partenerii Life Care ºi echipa pe care o conduce. De la OM pornind, prioritatea nr.1 o reprezintã satisfacþia ºi loializarea partenerilor. “Pentru mine e foarte important ca angajaþii sã aibã un echilibru între viaþa profesionalã ºi personalã, pentru cã doar astfel pot da rezultate”, spune Romulus Sîrbu. Life Care este compania BIO nr.1 in România, care oferã sãnãtatate, implinire ºi pros-

Actualitate 7

10.00 este cel prielnic pentru sexul de dimineaþã, nivelul de hormoni fiind atunci mai ridicat. În plus, poþi sã fii astfel ºi mai sãnãtos decât cei care nu fac dragoste dupã ce se trezesc de dupã somnul de noapte. Explicaþia specialiºtilor aratã cã, fãcând sex dimineaþa, îþi întãreºti sistemul imunitar, deoarece atunci eliberezi un anticorp specific, care te protejeazã împotriva oricãrui tip de infecþii.

M intens n grup de cercetãtori nemþi ºi americani au efectuat un studiu cu privire la relaþiile sexuale întreþinute dimineaþa ºi au ajuns la concluzia cã între orele 7.00 ºi 10.00 e cel mai benefic sã faci dragoste.

U

Potrivit cotidianului Libertatea, care citeazã ziarul german Bild, recent cercetã-

torii nemþi ºi americani au demonstrat cã a face sex dimineaþa nu este doar sãnã-

tos, ci ºi cel mai plãcut mod de a începe ziua. Studiul aratã cã intervalul orar 7.00-

elodiile pe care ai orgasm

Cercetãtorii de la Universitatea din Montreal au descoperit cã existã o strânsã legãturã între sex ºi muzicã: oamenii au un orgasm intens atunci când fac sex ascultând anumite melodii. Astfel, în urma unui studiu, s-a ajuns la concluzia cã 30 de cântece te pot ajuta sã ai un orgasm profund. Iatã topul:

1 The Sweetest Taboo” a lui Sade; 2. “You Can Leave Your Hat ON”, cântatã de Joe Cocker; 3. “Liebe zu Dritt”, a nemþilor Alex C. ºi Yass. 4. „Samba Pa Ti“ - Santana 5. „I Want Your Sex“ - George Michael 6. „Boléro“ - Maurice Ravel 7. „Human Nature“ - Madonna 8. „Let’s Get It On“ Marvin Gaye 9. „Between The Sheets“ The Isley Brothers 10. „Nice & Slow“ - Usher 11. „Sex Bomb“ - Tom Jones 12. „You Sexy Thing“ - Hot Chocolate 13. „Let’s Talk About Sex“ Salt-n-Pepa 14. „Red Red Wine“ - UB40 15. „Cryin’“ - Aerosmith 16. „Seedy Films“ - Soft Cell 17. „All I Need“ - Air 18. „Tonight (I’m Fuckin’ You)“ - Enrique Iglesias feat. Ludacris & DJ Frank E 19. „Sexy Love“ - Ne-Yo

u ºtim dacã protestele din aceste zile vor avea sau nu vreun efect, dar cu siguranþã ele i-au provocat pe cei mai hâtrii români care au ºi inventat o mulþime de bancuri.

N

ªi aºa a fost. Familia ºi partenerii de business l-au urmat prin diverse colþuri ale lumii. Familia i-a fost mereu aproape, a avut încredere în el ºi l-a susþinut mereu. Cu siguranþã asta l-a ajutat sã reziste, de mai bine de 16 ani, într-una dintre cele mai dure competiþii. ªi nu oriunde, ci doar în top. Direct Selling-ul a devenit, pentru el, un stil de viaþã ºi încã nu

peritate tuturor celor din jur! Romulus Sîrbu, un om crescut ºi educat în Valea Jiului, s-a alãturat celor peste 60.000 de parteneri independenþi, consilieri de stil de viaþã sãnãtoasã, care îi vor ajuta pe românii care doresc sã trãiascã un stil de viaþã sãnãtoasã sã îºi conºtientizeze nevoile ºi sã gãseascã cele mai bune modalitãþi de rezolvare ºi îmbunãtãþire. Marius MITRACHE

Concluzia: românul nu îºi pierde simþul umorului nici când iese în stradã. ªi cum despre proteste am scris a venit ºi rândul bancurilor, iar o parte dintre ele sunã cam aºa: * * * ☺ “Bãsescule, noi de fapt suntem 300.000 în Piaþa Universitãþii! Ne-a numãrat Roberta Anastase” * * *

☺ “ATENÞIE! În aceastã

searã ºi-au anuntat prezenta în Piata Universitãþii ultraºii echipei Concordia Chiajna, consideraþi ca fiind cei mai rãi ultraºi din România. Au hotãrât sã vinã amandoi...” * * *

☺ “Televiziunile sunt aºa de

concentrate pe miting, încât mai mulþi artiºti semi-uitaþi care doreau sã se sinucidã pentru glorie zilele astea au decis sã amâne pânã dupã anticipate” (Lucian Mândruþã) * * *

☺ La protestele din aceastã

searã, jandarmii nu vor

mai apela la tunurile de apã, ei vor aduce boxe mari ºi vor bãga colinde cu Hruºca ca sã îndepãrteze protestatarii... * * * ☺ Cu ocazia protestelor a avut în sfârºit ocazia ºi galeria Dinamo sã iasã la Universitate! * * * ☺ Poliþia a amplasat în Piaþa Universitãþii indicatoare “Atenþie! Cad pietre” * * * ☺ Telefonul sunã la Primãria Capitalei. “Alo, Oprescule? Sunt Videanu. Am auzit cã vã trebuie la Universitate niºte borduri * * * ☺ ”Ultima noapte de distractie. Autoritatile au luat legatura cu Chuck Norris. Acesta ajunge la Bucuresti mâine dimineata! * * * ☺ Câteva blonde care au greºit reþeta de cocktail au aruncat cu Pina Colada în jandarmi! * * * Gabriel Oprea cãtre Bãsescu: “Stãpâne, Igaº nu a putut aduna destui oameni. A încercat sã cearã întãriri printr-un mesaj scris, dar a fãcut atât de multe greºeli elementare de ortografie încât nimeni nu la luat în serios. Toatã lumea a crezut cã e compunerea neinspiratã a unui elev vag retardat. Acum ne pare rãu, dar e prea târziu” Marius MITRACHE

Eurythmics 24. „Remember the Time“ Michael Jackson 25. „Sex on Fire“ - Kings of Leon 26. „Candy Shop“ - 50 Cent 27. „Wicked Game“ - Chris

Isaak 28. „You’re the First, the Last, My Everything“ - Barry White 29. „Virtual Insanity“ Jamiroquai 30. „Rose of my Heart“ Johnny Cash

Bolnavii de parkinson solicitã sprijinul lui Raed Arafat

Românii fac haz de necaz ºi când protesteazã-n stradã

20. „Je t’aime... moi non plus“ - Serge Gainsbourg ºi Jane Birkin 21. „Kiss“ - Prince 22. „Max Don’t Have Sex With Your Ex“ - E-Rotic 23. „This City Never Sleeps“ -

n data de 20 ianuarie, reprezentanþii Asociaþiei Antiparkinson, din judeþul Hunedoara, se vor afla la Bucureºti pentru a înmâna subsecretarului de stat Raed Arafat un apel cu privire la modificarea prevederilor controversatei legi a sãnãtãþii.

Î

În acest sens, membrii asociaþiei amintite au strâns peste 800 de semnãturi, cerându-se totodatã ca noua lege a sãnãtãþii sã nu conducã la impunerea unor taxe suplimentare pentru accesul la toate serviciile necesare actului medical. Dan Raican, preºedintele Asociaþiei Antiparkinson (singura din România care reprezintã interesele celor 72.000 de bolnavi de Parkinson din þarã – n.r.), a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, cã un sistem privat de sãnãtate i-ar conduce la moarte pe cei 5.000 de bolnavi de Parkinson din judeþul Hunedoara. ªi asta, pentru cã societãþile de asigurãri nu asigurã niciodatã (!) bolnavii cronici. ”Bolnavii cronici nu sunt asiguraþi în noua lege a sãnãtãþii. Eu, care sunt bolnav de Parkinson, am vrut sã îmi fac o asigurare de viaþã ºi nu au vrut cei de acolo. Dacã apar casele de asigurãri private, bolnavii cronici nu vor mai putea fi trataþi. Într-un astfel de sistem, privat, ar veni medicii de la stat pentru salarii mai bune, iar noi am fi lãsaþi unui sistem medical de stat, mai deficitar decât în prezent. Vrem prin acþiunea noastrã sã-i atragem atenþia domnului doctor Raed Arafat, cã nu numai urgenþa este o prioritate, ci ºi bolnavii cronici”, a precizat Dan Raican. Despre problemele cu care se confruntã bolnavii de Parkinson din România ºtie foarte puþinã lume. Pentru tratarea unui om care suferã de o boalã atât de cumplitã, se cheltuiesc 1.000 de lei pe lunã, din care bolnavul achitã 10%, în timp ce statul se ocupã de restul procentelor. Asta, în condiþiile în care un bolnav cronic nu ar trebui sã plãteascã nici mãcar cei 10%. Mai mult, Dan Raican ne povesteºte cã, din cele patru medicamente pe care el trebuie sã le ia, medicul îi poate prescrie doar trei, cã aºa e legea. ”Cel de-al patrulea medicament îl cumpãr eu, nu am ce face. Este greu pentru cei care nu-ºi pot permite sã ºi le cumpere, deoarece starea lor se poate agrava”, spune preºedintele Asociaþiei Antiparkinson. Noua lege a sãnãtãþii ar putea afecta chiar ºi

investiþiile statului în încercarea de a vindeca aceastã boalã. ”Existã la ora actualã un program naþional care include operaþia pacienþilor bolnavi de Parkinson prin introducerea unui implant electronic în creier ºi a unui peacemaker în umãr. S-au fãcut pânã acum 40 de astfel de operaþii la nivel naþional, iar aceste intervenþii au fost suportate de Casa de Asigurãri de Sãnãtate. În momentul de faþã, doar douã clinici din Bucureºti au aparatura necesarã pentru efectuarea unei astfel de intervenþii, aparaturã care costã 15.000 de euro. La noi în judeþ nu avem aºa ceva, iar dacã se introduce sistemul privat de sãnãtate în aceastã lege, pierdem ºi aceastã ºansã”, mai spune Dan Raican. Anamaria NEDELCOFF

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 ianuarie 2012

6 Actualitate

Sexul de dimineaþã întãreºte sistemul imunitar

Oameni de succes din Valea Jiului

Romulus Sîrbu “la bordul”companiei BIO nr 1 in Romania, Life Care!

omulus Sîrbu este un model pentru orice tânãr din Valea Jiului. El a demonstrat cã dacã eºti serios, ai talent, curaj, ambiþie ºi de dedici muncii tale, nu conteazã de unde eºti, iar marile companii se bat pentru tine sã te aibã. Romulus Sîrbu are o poveste extrem de interesantã, care ar putea fi predatã chiar în cãrþile de economie la capitolul legat de vânzãrile directe.

R

Dupã 16 ani de experienþã în Direct sales, din care 7 ani în strãinãtate, de anul acesta, Romulus Sîrbu este noul CEO Life Care! Proaspãt întors acasã, vorbeºte despre companie ca despre propriul business, iar despre angajaþi ca despre prietenii lui. A ales Life Care, pentru cã i-a plãcut viziunea de business, orientatã spre om. În cei 7 ani în afara þãrii, a fost Country Manager pentru Moldova al companiei Avon, apoi Serbia ºi Muntenegru ºi ulterior pentru þãrile baltice ºi Finlanda.”În toþi anii aceºtia,

mi-am fãcut o viziune asupra succesului. Mi s-a spus cã am carismã ºi pot sã-i fac pe oameni sã mã urmeze”, spune modest Romulus Sîrbu.

s-a plictisit. Cât despre stilul de viaþã sãnãtoasã, noul CEO considerã cã tot mai mulþi români au grijã de ei, iar dovada este aceea cã în plinã crizã economicã, Life Care a crescut enorm. Românul vrea, înainte de toate, sãnãtate! În concepþia lui Romulus Sîrbu, OMUL este principal: partenerii Life Care ºi echipa pe care o conduce. De la OM pornind, prioritatea nr.1 o reprezintã satisfacþia ºi loializarea partenerilor. “Pentru mine e foarte important ca angajaþii sã aibã un echilibru între viaþa profesionalã ºi personalã, pentru cã doar astfel pot da rezultate”, spune Romulus Sîrbu. Life Care este compania BIO nr.1 in România, care oferã sãnãtatate, implinire ºi pros-

Actualitate 7

10.00 este cel prielnic pentru sexul de dimineaþã, nivelul de hormoni fiind atunci mai ridicat. În plus, poþi sã fii astfel ºi mai sãnãtos decât cei care nu fac dragoste dupã ce se trezesc de dupã somnul de noapte. Explicaþia specialiºtilor aratã cã, fãcând sex dimineaþa, îþi întãreºti sistemul imunitar, deoarece atunci eliberezi un anticorp specific, care te protejeazã împotriva oricãrui tip de infecþii.

M intens n grup de cercetãtori nemþi ºi americani au efectuat un studiu cu privire la relaþiile sexuale întreþinute dimineaþa ºi au ajuns la concluzia cã între orele 7.00 ºi 10.00 e cel mai benefic sã faci dragoste.

U

Potrivit cotidianului Libertatea, care citeazã ziarul german Bild, recent cercetã-

torii nemþi ºi americani au demonstrat cã a face sex dimineaþa nu este doar sãnã-

tos, ci ºi cel mai plãcut mod de a începe ziua. Studiul aratã cã intervalul orar 7.00-

elodiile pe care ai orgasm

Cercetãtorii de la Universitatea din Montreal au descoperit cã existã o strânsã legãturã între sex ºi muzicã: oamenii au un orgasm intens atunci când fac sex ascultând anumite melodii. Astfel, în urma unui studiu, s-a ajuns la concluzia cã 30 de cântece te pot ajuta sã ai un orgasm profund. Iatã topul:

1 The Sweetest Taboo” a lui Sade; 2. “You Can Leave Your Hat ON”, cântatã de Joe Cocker; 3. “Liebe zu Dritt”, a nemþilor Alex C. ºi Yass. 4. „Samba Pa Ti“ - Santana 5. „I Want Your Sex“ - George Michael 6. „Boléro“ - Maurice Ravel 7. „Human Nature“ - Madonna 8. „Let’s Get It On“ Marvin Gaye 9. „Between The Sheets“ The Isley Brothers 10. „Nice & Slow“ - Usher 11. „Sex Bomb“ - Tom Jones 12. „You Sexy Thing“ - Hot Chocolate 13. „Let’s Talk About Sex“ Salt-n-Pepa 14. „Red Red Wine“ - UB40 15. „Cryin’“ - Aerosmith 16. „Seedy Films“ - Soft Cell 17. „All I Need“ - Air 18. „Tonight (I’m Fuckin’ You)“ - Enrique Iglesias feat. Ludacris & DJ Frank E 19. „Sexy Love“ - Ne-Yo

u ºtim dacã protestele din aceste zile vor avea sau nu vreun efect, dar cu siguranþã ele i-au provocat pe cei mai hâtrii români care au ºi inventat o mulþime de bancuri.

N

ªi aºa a fost. Familia ºi partenerii de business l-au urmat prin diverse colþuri ale lumii. Familia i-a fost mereu aproape, a avut încredere în el ºi l-a susþinut mereu. Cu siguranþã asta l-a ajutat sã reziste, de mai bine de 16 ani, într-una dintre cele mai dure competiþii. ªi nu oriunde, ci doar în top. Direct Selling-ul a devenit, pentru el, un stil de viaþã ºi încã nu

peritate tuturor celor din jur! Romulus Sîrbu, un om crescut ºi educat în Valea Jiului, s-a alãturat celor peste 60.000 de parteneri independenþi, consilieri de stil de viaþã sãnãtoasã, care îi vor ajuta pe românii care doresc sã trãiascã un stil de viaþã sãnãtoasã sã îºi conºtientizeze nevoile ºi sã gãseascã cele mai bune modalitãþi de rezolvare ºi îmbunãtãþire. Marius MITRACHE

Concluzia: românul nu îºi pierde simþul umorului nici când iese în stradã. ªi cum despre proteste am scris a venit ºi rândul bancurilor, iar o parte dintre ele sunã cam aºa: * * * ☺ “Bãsescule, noi de fapt suntem 300.000 în Piaþa Universitãþii! Ne-a numãrat Roberta Anastase” * * *

☺ “ATENÞIE! În aceastã

searã ºi-au anuntat prezenta în Piata Universitãþii ultraºii echipei Concordia Chiajna, consideraþi ca fiind cei mai rãi ultraºi din România. Au hotãrât sã vinã amandoi...” * * *

☺ “Televiziunile sunt aºa de

concentrate pe miting, încât mai mulþi artiºti semi-uitaþi care doreau sã se sinucidã pentru glorie zilele astea au decis sã amâne pânã dupã anticipate” (Lucian Mândruþã) * * *

☺ La protestele din aceastã

searã, jandarmii nu vor

mai apela la tunurile de apã, ei vor aduce boxe mari ºi vor bãga colinde cu Hruºca ca sã îndepãrteze protestatarii... * * * ☺ Cu ocazia protestelor a avut în sfârºit ocazia ºi galeria Dinamo sã iasã la Universitate! * * * ☺ Poliþia a amplasat în Piaþa Universitãþii indicatoare “Atenþie! Cad pietre” * * * ☺ Telefonul sunã la Primãria Capitalei. “Alo, Oprescule? Sunt Videanu. Am auzit cã vã trebuie la Universitate niºte borduri * * * ☺ ”Ultima noapte de distractie. Autoritatile au luat legatura cu Chuck Norris. Acesta ajunge la Bucuresti mâine dimineata! * * * ☺ Câteva blonde care au greºit reþeta de cocktail au aruncat cu Pina Colada în jandarmi! * * * Gabriel Oprea cãtre Bãsescu: “Stãpâne, Igaº nu a putut aduna destui oameni. A încercat sã cearã întãriri printr-un mesaj scris, dar a fãcut atât de multe greºeli elementare de ortografie încât nimeni nu la luat în serios. Toatã lumea a crezut cã e compunerea neinspiratã a unui elev vag retardat. Acum ne pare rãu, dar e prea târziu” Marius MITRACHE

Eurythmics 24. „Remember the Time“ Michael Jackson 25. „Sex on Fire“ - Kings of Leon 26. „Candy Shop“ - 50 Cent 27. „Wicked Game“ - Chris

Isaak 28. „You’re the First, the Last, My Everything“ - Barry White 29. „Virtual Insanity“ Jamiroquai 30. „Rose of my Heart“ Johnny Cash

Bolnavii de parkinson solicitã sprijinul lui Raed Arafat

Românii fac haz de necaz ºi când protesteazã-n stradã

20. „Je t’aime... moi non plus“ - Serge Gainsbourg ºi Jane Birkin 21. „Kiss“ - Prince 22. „Max Don’t Have Sex With Your Ex“ - E-Rotic 23. „This City Never Sleeps“ -

n data de 20 ianuarie, reprezentanþii Asociaþiei Antiparkinson, din judeþul Hunedoara, se vor afla la Bucureºti pentru a înmâna subsecretarului de stat Raed Arafat un apel cu privire la modificarea prevederilor controversatei legi a sãnãtãþii.

Î

În acest sens, membrii asociaþiei amintite au strâns peste 800 de semnãturi, cerându-se totodatã ca noua lege a sãnãtãþii sã nu conducã la impunerea unor taxe suplimentare pentru accesul la toate serviciile necesare actului medical. Dan Raican, preºedintele Asociaþiei Antiparkinson (singura din România care reprezintã interesele celor 72.000 de bolnavi de Parkinson din þarã – n.r.), a declarat, pentru Cronica Vãii Jiului, cã un sistem privat de sãnãtate i-ar conduce la moarte pe cei 5.000 de bolnavi de Parkinson din judeþul Hunedoara. ªi asta, pentru cã societãþile de asigurãri nu asigurã niciodatã (!) bolnavii cronici. ”Bolnavii cronici nu sunt asiguraþi în noua lege a sãnãtãþii. Eu, care sunt bolnav de Parkinson, am vrut sã îmi fac o asigurare de viaþã ºi nu au vrut cei de acolo. Dacã apar casele de asigurãri private, bolnavii cronici nu vor mai putea fi trataþi. Într-un astfel de sistem, privat, ar veni medicii de la stat pentru salarii mai bune, iar noi am fi lãsaþi unui sistem medical de stat, mai deficitar decât în prezent. Vrem prin acþiunea noastrã sã-i atragem atenþia domnului doctor Raed Arafat, cã nu numai urgenþa este o prioritate, ci ºi bolnavii cronici”, a precizat Dan Raican. Despre problemele cu care se confruntã bolnavii de Parkinson din România ºtie foarte puþinã lume. Pentru tratarea unui om care suferã de o boalã atât de cumplitã, se cheltuiesc 1.000 de lei pe lunã, din care bolnavul achitã 10%, în timp ce statul se ocupã de restul procentelor. Asta, în condiþiile în care un bolnav cronic nu ar trebui sã plãteascã nici mãcar cei 10%. Mai mult, Dan Raican ne povesteºte cã, din cele patru medicamente pe care el trebuie sã le ia, medicul îi poate prescrie doar trei, cã aºa e legea. ”Cel de-al patrulea medicament îl cumpãr eu, nu am ce face. Este greu pentru cei care nu-ºi pot permite sã ºi le cumpere, deoarece starea lor se poate agrava”, spune preºedintele Asociaþiei Antiparkinson. Noua lege a sãnãtãþii ar putea afecta chiar ºi

investiþiile statului în încercarea de a vindeca aceastã boalã. ”Existã la ora actualã un program naþional care include operaþia pacienþilor bolnavi de Parkinson prin introducerea unui implant electronic în creier ºi a unui peacemaker în umãr. S-au fãcut pânã acum 40 de astfel de operaþii la nivel naþional, iar aceste intervenþii au fost suportate de Casa de Asigurãri de Sãnãtate. În momentul de faþã, doar douã clinici din Bucureºti au aparatura necesarã pentru efectuarea unei astfel de intervenþii, aparaturã care costã 15.000 de euro. La noi în judeþ nu avem aºa ceva, iar dacã se introduce sistemul privat de sãnãtate în aceastã lege, pierdem ºi aceastã ºansã”, mai spune Dan Raican. Anamaria NEDELCOFF

COLÞUL LUI DENIS


Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 ianuarie 2012

8 Anchetã

ortret tipic al „ escrocului de talent”

P

HABITAT XXI, ARDI SRL ºi un ºir de bãnci - cercetate pentru fals, uz de fals, înºelãciune ºi mod de acordare credite ai multe plângeri ºi zeci de persoane înºelate de Diana ºi Arthur Csiki, patronii societãþilor HABITAT XXI ºi ARDI SRL, care ºiau folosit salariaþii pentru credite pe documente false. În cauzã sunt cercetate ºi un numãr considerabil de bãnci.

M

Un dosar voluminos, cu încrengãturi nebãnuite, se aflã în lucru la Poliþia municipiului Petroºani. Zeci ºi zeci de persoane au fost convinse prin diverse tertipuri sã scoatã credite de la diverse bãnci de Arthur ºi Diana Csiki, cei care deþin/deþineau cunoscutele firme SC HABITAT XXI SRL ºi SC ARDI ARDI SRL

Petroºani. Respectivele firme aveau lanþuri de magazine cu produse electronice ºi electrocasnice, telefonie mobilã, materiale de construcþii ºi design etc. Arthur ºi Diana Csiki, ºi prin extindere alte persoane ºi instituþii, sunt cercetaþi pentru înºelãciune, fals, uz de fals ºi modul de acordare a creditelor. Perioada în care s-au sãvârºit aceste fapte se întinde pe câþiva ani, iar persoanele înºelate – parte dintre ele - au fost executate silit, altele urmeazã, pentru cã firmele, respectiv stãpânii lor, nu au plãtit creditele scoase de salariaþi.

storia unor firme care au distrus vieþi

I

În urmã cu circa 12 ani, cel care a înfiinþat ºi a fost director al Regiei

Apelor Valea Jiului, Ioan Gângu Împãrat, ºi-a luat parte din echipa cu care a lucrat ºi la IGCL ºi la Regia Apelor ºi a înfiinþat, împreunã cu Marica Csiki, SC HABITAT XXI SRL Petroºani. Cei doi s-au retras ulterior în zona Bradului pentru alt gen de afaceri ºi au lãsat societatea lui Arthur Csiki, fiul lui Marica Csiki, ºi soþiei acestuia Diana. Afacerea era înfloritoare, vânzãrile mergeau nesperat de bine, drept pentru care cei doi au hotãrât sã se extindã în judeþ ºi chiar în cele limitrofe. Pentru acest lucru, spun foºtii angajaþi, aveau nevoie de lichiditãþi. Astfel, a luat naºtere marea înºelãciune prin tertipuri ºi exploatarea slãbiciunilor, a problemelor personale ale tuturor salariaþilor, prin ºantaj emoþional ºi înda-

torãri de suflet. Cei doi patroni, au determinat oamenii din subordine sã scoatã ºi câte 3-4 credite/persoanã de la diverse bãnci – BRD, BCR, Transilvania, Raiffesen Banc, Volskbank etc. – pentru a le folosi banii în afacere, cu promisiunea cã ei vor achita creditele. Acest lucru s-a ºi întâmplat o perioadã, când societatea mergea bine. Între timp cei doi au mai deschis o societate, prin anul 2007, SC ARDI ARDI SRL, care avea acelaºi sediu ºi acelaºi personal contabil, firmã la care se proceda la fel. La înfiinþarea acesteia, o salariatã, una dintre cele douã naºe ale lui Arthur ºi Diana Csiki, a aflat cã a devenit fãrã sã ºtie administrator al SC ARDI SRL. Supãrarea naºei a fost atenuatã pe moment de fini sugerându-i-se cã ar trebui sã fie onoratã, cã este un om de încredere etc. Totuºi, naºa a cerut sã o scoatã din acea poziþie. Dar nu a fost aºa, pentru cã în documentele societãþii existã încã, în conformitate site-ul Firmelor din România. Naºa, naºul, unchi, mãtuºi au ajuns sã fie executaþi silit pentru neplata ratelor la bãci ºi deºi aceºtia au stat ºi cãte trei zile la uºa lui Csiki, nu l-au putut contacta pentru a lãmuri problema. Pãgubitã mai este încã o pereche de naºi, cãreia iau bãtut la uºã creditorii.

ãrþi de muncã ºi adeverinþe falsificate

C

Pentru a scoate sume mari de bani pentru necesarul afacerii ºi extinderii ei, în cãrþile de muncã ale salariaþilor erau operate salarii colosale la acea vreme, între 24 milioane

la bãnci pentru credite mari. Nu am fost niciodatã înºtiinþaþi de modificãri salariale, ca sã nu mai vorbim de funcþii/post ocupat. Eu eram gestionar, vindeam în magazin. Toþi salariaþii au trebuit sã scoatã credite pentru ei. Era vorba de credite pe nevoi personale, unde se

Am întrebat oamenii cum de s-au putut lãsa înºelaþi toþi, pentru cã la bãnci fiecare a fost dus sã-ºi punã semnãtura pentru credit. Din povestirile oamenilor am aflat cã Arthur ºi Diana Csiki au un talent rar întâlnit de a exploata fiecare slãbiciune, fiecare problemã a personalului, probleme aflate dupã supravegheri atente, dupã ce creau impresia cã îºi ajutã salariaþii în cazuri de sãnãtate, de achiziþii, cu mici servicii ºi gesturi de omenie când persoana se aflã la greu etc.

rofitau de buna credinþã a oamenilor.

„P

Exploatau problemele personale ale lor, inclusiv creau impresia cã te ajutã când te doare mai tare ºi astfel te îndatorau. De exemplu, au fost persoane care ºi-au reparat-renovat casa ºi îi ajuta sã scoatã 100 milioane lei vechi credit, materialele erau de la firmã, ºi ei scoteau pe lângã cele 100 milioane, pânã la un miliard ºi omul

Anchetã 9 acum sunt executatã silit ca girant al fratelui meu. Pe el au reuºit sã-l convingã într-un moment extrem de dificil pentru cã iniþial a fost categoric, nu a vrut sã facã aºa ceva pentru cã s-a temut. Era ºi nou angajat ºi nu se încredea în nimeni. Au încercat ºi prin intermediari sã-l convingã sã scoatã credit pentru ei. Ulterior au creat o situaþie care sã-l determine sã cedeze. I-au luat marfa din magazinul de la Petrila, pentru cã se fãceau transferuri între magazine acolo unde cererea era mare, ºi l-au lãsat câteva zile acasã fãrã sã-l mai contacteze. Nu ºtia dacã mai este sau nu angajat, soþia lui trebuia sã nascã, avea probleme, avea nevoie de concediu pentru creºterea copilului… În final l-au chemat ºi l-au întrebat: te-ai speriat? Asta ca sã vezi ºi tu cum ne-a cãzut nouã refuzul tãu. Practic l-au ºantajat ºi a acceptat. Apoi au urmat ºi alte credite la bãnci, cred cã vreo 3-4. Eu am fost girant. M-au sunat ºi m-au anunþat: mergi la BRD la doamna cutare, iei banii cu fratele tãu ºi vii la sediu. Am fãcut asta pentru cã era singurul meu venit acea slujbã ºi aveam un soþ grav bolnav, banii nu-mi ajungeau, medicamentele ºi îngrijirile erau costisitoare ºi mã bazam pe faptul cã le mergea afacerea” – povesteºte una dintre fostele salariate, cãreia i-a sosit acasã oprirea pe salariu pentru neplata creditului celui pe care l-a girat. Vreo 60 milioane lei vechi, plus penalitãþile aferente.

xistã dovezi cã, o vreme, firmele beneficiau de creditele oamenilor

E

lei ºi 35 milioane lei, pentru posturi ca administrator sau analist credite, când în fapt aceºtia erau simpli vânzãtori/gestionari. Pentru a nu plãti dãrile aferente cãtre stat la asemenea salarii, cei doi au gândit un act prin care se preciza cã aceste salarii se acordã angajaþilor în funcþie de vânzãri ºi deºi societãþile aveau vânzãri mari, salariaþii au luat doar minimul pe economie. „În cartea de muncã aveam salarii artificiale, foarte mari, pentru a se putea elibera adeverinþe cu aceste sume, necesare

dãdeau bani lichizi ºi pe bunuri de folosinþã îndelungatã. În cazul celor din urmã, ei fãceau o facturã proformã unde erau trecute produse pe care, chipurile, omul le cumpãra, iar banca nu dãdea, în acest caz creditul/banii pentru cumpãrarea produselor, omului direct, ci firmei. Dar omul nu cumpãra nimic. Deci era o ºmecherie pe care o foloseau pentru a face rost de bani” – povesteºte Mariana G., unul dintre cei amãgiþi de cuplul Csiki ºi care a reclamat cazul.

nu ºtia. Omul îºi plãtea partea sa, dar restul nu a mai fost plãtit pentru cã firma începuse sã meargã rãu. ªi eu am avut credite, dar le-au achitat la insistenþele mele pentru cã soþul meu era grav bolnav, între viaþã ºi moarte. Dar cred cã am avut noroc pentru cã firma încã mergea bine atunci. O datã m-au scos din spital ºi am fost cu perfuzorul în mânã. Am fost sunatã de o angajatã, mi s-a spus cã actele sunt pregãtite la BRD Haþeg ºi cã trebuie sã semnez. M-au dus ºi mau adus cu o maºinã. Dar

Întrebaþi cum vor dovedi cã acele credite uriaºe nu au fost pentru ei, personal, ºi cã banii au fost folosiþi de cuplul Arthur ºi Diana Csiki, cei înºelaþi au dat rãspunsuri precise cu nume, date, dar cu rugãmintea pãstrãrii discreþiei în privinþa numelor pentru cã nu aveau acordul pentru asta, ci doar pentru fapte. „Un contabil, angajat ca toþi ceilalþi, depunea banii lunar la bãnci. Se poate verifica ºi dovedi cã existã acelaºi numãr ºi

nume la depunãtor. Pentru toþi plãtea firma ºi asta s-a întâmplat ani de zile” – au precizat reclamanþii. Chiar ºi salariata în cauzã spune cã i se puneau banii ºi documentele în mânã de cãtre patroni ºi i se spunea ce are de plãtit ºi unde. Când oamenii au ajuns sã plãteascã sume mari prin executãri silite, când au înþeles cã riscã sã-ºi piardã casele ºi bunurile agonisite o viaþã, mulþi au depus plângeri la Poliþia Petroºani. „Mãcar sã nu mai pãþeascã ºi alþii ca noi, sã fie înºelaþi. Când am apucat sã stau de vorbã cu Arthur, mi-a spus sã stãm liniºtiþi cã se rezolvã, apoi nu ne-a mai rãspuns la telefon. Eu am reuºit sã plec de la firma lor în 2008. La noul loc de muncã, toþi s-au mirat când mi-au vãzut cartea de muncã ºi m-au întrebat cum am putut sã plec de la un salariu de 26 milioane lei, cã aºa ceva nu am sã mai gãsesc niciodatã. Atunci am aflat cã de fapt nu am fost gestionar, ci analist credite” – precizeazã Mariana G. V-am redat doar câteva aspecte din multitudinea faptelor, jongleriilor, ingineriilor practicate de soþii Csiki.

ºi fuga R ecidivã din þarã

Arthur ºi Diana Csiki ºi-au mai deschis alte firme prin Gorj, iar scandalurile s-au þinut lanþ ºi pe acele meleaguri pentru cã nu ºi-au plãtit chiriile pe utilaje, fiind o societate profilatã pe construcþii reþele apã ºi canalizare. Apoi au fost scandaluri pe licitaþii trucate ºi tertipuri de inducere în eroare. În plus, existã o condamnare pentru vinderea mai multor autoturisme luate în leasing de firmele cuplului Csiki, pentru care cumpãrãtorii ºi-au plãtit contravaloarea maºinilor, doar cã Arthur C. nu a virat banii firmei de leasing. Ca urmare, oamenilor le-au fost ridicate autoturismele ºi au rãmas ºi cu banii daþi ºi pe jos. Încã mai sunt persoane care au preluat contractul

de leasing fãrã acte ºi se aºteaptã sã fie executaþi, deºi ºi-au plãtit maºina. Comandatul Poliþiei Municipiului Petroºani, Titel Brãgaru, a confirmat existenþa unui dosar complex, cu multiple reclamaþii, de anvergurã. „Da, existã un astfel de dosar în cercetare pentru înºelãciune, fals ºi uz de fals, pentru modul de acordare a creditelor cu extindere la instituþiile implicate. Este un volum mare de lucru, asemãnãtor cazului BRD, poate mai mult, dar nu cu acelaºi prejudiciu. Da, existã o condamnare pe acest nume în altã cauzã” – a declarat comandantul Poliþiei Petroºani. Arthur Csiki nu a rãspuns la telefon, aºa cum procedeazã cu toatã lumea, iar soþia s-a Diana nu se mai aflã în þarã pentru a le asculta punctul de vedere. Diana Csiki se ºtie cã se aflã în insulele Cannare, mai precis în insula Lanzarote, unde am gãsit-o ºi noi pe internet (vezi foto). Este plecatã cu cei doi copii ºi se pare cã a ºi divorþat de Arthur C. Diana Csiki ºi-a deschis un bar/discotecã (http://www.youtube.com /watch?v=CaXnPzoPOM4 ) , dar gurile rele spun cã ar fi vorba ºi de „dragoste de vânzare”, ceea ce este legal în acea zonã. Nu mai þine legãtura cu cei din þarã. Ileana FIRÞULESCU

Membrii USL Vulcan demonstreazã cã interesul lor este mai presus decât interesul cetãþenilor onsilierii USL C din Vulcan se opun din nou intrãrii în normalitate a legislativului, fapt care deja începe sã-i afecteze pe locuitorii de rând, adicã pe cei care iau trimis acolo ca sã îi reprezinte. În fapt, primarul municipiului Vulcan Gheorghe Ile a convocat ieri o þedinþã de îndatã în ideea de a aproba douã proiecte de hotãrâre extrem de importante, fãrã de care activitatea administraþiei publice locale nu poate funcþiona. Este vorba despre un proiect care prevede acoperirea definitivã din excedentul bugetului local al municipiului Vulcan a deficitului secþiunii de dezvoltare, respectiv stabilirea impozitelor þi taxelor locale pentru anul 2012. Fãrã primul proiect aprobat nu se poate încheia anul bugetar 2011, iar fãrã aprobarea celui de-al doilea niciun cetãþean nu poate face plãþi, dar nici primãria nu poate plãti

salarii, utilitãþi þamd. Primarul Gheorghe Ile a încercat sã deblocheze situaþia dupã ce consilierii au respins o datã proiectele, dar Prefectura Hunedoara nu a avizat decizia, argumentând cã doar consilierii sunt singurii care pot aproba. Proiectele nu au fost aprobate votul fiind de 9 ale PD- pentru, o abþinere a PRM-istului , iar alianþa USL nu þi-a exercitat votul. Când o vor face, rãmâne de vãzut. Liderii USL Hodor (care a uitat sã-þi mai dea demisia) þi Cîrstoiu þi-au motivat decizia prin faptul cã primarul Ile ar fi trebui sã prevadã acest lucru încã de anul trecut þi în noiembrie þi decembrie sã fi convocat þedinþele ordinare. O motivaþie puerilã, care nu dovedeþte decît frustrarea celor din USL. Primarul Gheorghe Ile le-a transmis consilierilor cã astãzi va convoca o nouã þedinþã de îndatã în speranþa cã noaptea este un sfetnic bun, iar cei de la USL se vor gândi la cetãþeni þi vor lãsa rãfuielile politice pentru altã ocazie. Marius MITRACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro


Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 ianuarie 2012

8 Anchetã

ortret tipic al „ escrocului de talent”

P

HABITAT XXI, ARDI SRL ºi un ºir de bãnci - cercetate pentru fals, uz de fals, înºelãciune ºi mod de acordare credite ai multe plângeri ºi zeci de persoane înºelate de Diana ºi Arthur Csiki, patronii societãþilor HABITAT XXI ºi ARDI SRL, care ºiau folosit salariaþii pentru credite pe documente false. În cauzã sunt cercetate ºi un numãr considerabil de bãnci.

M

Un dosar voluminos, cu încrengãturi nebãnuite, se aflã în lucru la Poliþia municipiului Petroºani. Zeci ºi zeci de persoane au fost convinse prin diverse tertipuri sã scoatã credite de la diverse bãnci de Arthur ºi Diana Csiki, cei care deþin/deþineau cunoscutele firme SC HABITAT XXI SRL ºi SC ARDI ARDI SRL

Petroºani. Respectivele firme aveau lanþuri de magazine cu produse electronice ºi electrocasnice, telefonie mobilã, materiale de construcþii ºi design etc. Arthur ºi Diana Csiki, ºi prin extindere alte persoane ºi instituþii, sunt cercetaþi pentru înºelãciune, fals, uz de fals ºi modul de acordare a creditelor. Perioada în care s-au sãvârºit aceste fapte se întinde pe câþiva ani, iar persoanele înºelate – parte dintre ele - au fost executate silit, altele urmeazã, pentru cã firmele, respectiv stãpânii lor, nu au plãtit creditele scoase de salariaþi.

storia unor firme care au distrus vieþi

I

În urmã cu circa 12 ani, cel care a înfiinþat ºi a fost director al Regiei

Apelor Valea Jiului, Ioan Gângu Împãrat, ºi-a luat parte din echipa cu care a lucrat ºi la IGCL ºi la Regia Apelor ºi a înfiinþat, împreunã cu Marica Csiki, SC HABITAT XXI SRL Petroºani. Cei doi s-au retras ulterior în zona Bradului pentru alt gen de afaceri ºi au lãsat societatea lui Arthur Csiki, fiul lui Marica Csiki, ºi soþiei acestuia Diana. Afacerea era înfloritoare, vânzãrile mergeau nesperat de bine, drept pentru care cei doi au hotãrât sã se extindã în judeþ ºi chiar în cele limitrofe. Pentru acest lucru, spun foºtii angajaþi, aveau nevoie de lichiditãþi. Astfel, a luat naºtere marea înºelãciune prin tertipuri ºi exploatarea slãbiciunilor, a problemelor personale ale tuturor salariaþilor, prin ºantaj emoþional ºi înda-

torãri de suflet. Cei doi patroni, au determinat oamenii din subordine sã scoatã ºi câte 3-4 credite/persoanã de la diverse bãnci – BRD, BCR, Transilvania, Raiffesen Banc, Volskbank etc. – pentru a le folosi banii în afacere, cu promisiunea cã ei vor achita creditele. Acest lucru s-a ºi întâmplat o perioadã, când societatea mergea bine. Între timp cei doi au mai deschis o societate, prin anul 2007, SC ARDI ARDI SRL, care avea acelaºi sediu ºi acelaºi personal contabil, firmã la care se proceda la fel. La înfiinþarea acesteia, o salariatã, una dintre cele douã naºe ale lui Arthur ºi Diana Csiki, a aflat cã a devenit fãrã sã ºtie administrator al SC ARDI SRL. Supãrarea naºei a fost atenuatã pe moment de fini sugerându-i-se cã ar trebui sã fie onoratã, cã este un om de încredere etc. Totuºi, naºa a cerut sã o scoatã din acea poziþie. Dar nu a fost aºa, pentru cã în documentele societãþii existã încã, în conformitate site-ul Firmelor din România. Naºa, naºul, unchi, mãtuºi au ajuns sã fie executaþi silit pentru neplata ratelor la bãci ºi deºi aceºtia au stat ºi cãte trei zile la uºa lui Csiki, nu l-au putut contacta pentru a lãmuri problema. Pãgubitã mai este încã o pereche de naºi, cãreia iau bãtut la uºã creditorii.

ãrþi de muncã ºi adeverinþe falsificate

C

Pentru a scoate sume mari de bani pentru necesarul afacerii ºi extinderii ei, în cãrþile de muncã ale salariaþilor erau operate salarii colosale la acea vreme, între 24 milioane

la bãnci pentru credite mari. Nu am fost niciodatã înºtiinþaþi de modificãri salariale, ca sã nu mai vorbim de funcþii/post ocupat. Eu eram gestionar, vindeam în magazin. Toþi salariaþii au trebuit sã scoatã credite pentru ei. Era vorba de credite pe nevoi personale, unde se

Am întrebat oamenii cum de s-au putut lãsa înºelaþi toþi, pentru cã la bãnci fiecare a fost dus sã-ºi punã semnãtura pentru credit. Din povestirile oamenilor am aflat cã Arthur ºi Diana Csiki au un talent rar întâlnit de a exploata fiecare slãbiciune, fiecare problemã a personalului, probleme aflate dupã supravegheri atente, dupã ce creau impresia cã îºi ajutã salariaþii în cazuri de sãnãtate, de achiziþii, cu mici servicii ºi gesturi de omenie când persoana se aflã la greu etc.

rofitau de buna credinþã a oamenilor.

„P

Exploatau problemele personale ale lor, inclusiv creau impresia cã te ajutã când te doare mai tare ºi astfel te îndatorau. De exemplu, au fost persoane care ºi-au reparat-renovat casa ºi îi ajuta sã scoatã 100 milioane lei vechi credit, materialele erau de la firmã, ºi ei scoteau pe lângã cele 100 milioane, pânã la un miliard ºi omul

Anchetã 9 acum sunt executatã silit ca girant al fratelui meu. Pe el au reuºit sã-l convingã într-un moment extrem de dificil pentru cã iniþial a fost categoric, nu a vrut sã facã aºa ceva pentru cã s-a temut. Era ºi nou angajat ºi nu se încredea în nimeni. Au încercat ºi prin intermediari sã-l convingã sã scoatã credit pentru ei. Ulterior au creat o situaþie care sã-l determine sã cedeze. I-au luat marfa din magazinul de la Petrila, pentru cã se fãceau transferuri între magazine acolo unde cererea era mare, ºi l-au lãsat câteva zile acasã fãrã sã-l mai contacteze. Nu ºtia dacã mai este sau nu angajat, soþia lui trebuia sã nascã, avea probleme, avea nevoie de concediu pentru creºterea copilului… În final l-au chemat ºi l-au întrebat: te-ai speriat? Asta ca sã vezi ºi tu cum ne-a cãzut nouã refuzul tãu. Practic l-au ºantajat ºi a acceptat. Apoi au urmat ºi alte credite la bãnci, cred cã vreo 3-4. Eu am fost girant. M-au sunat ºi m-au anunþat: mergi la BRD la doamna cutare, iei banii cu fratele tãu ºi vii la sediu. Am fãcut asta pentru cã era singurul meu venit acea slujbã ºi aveam un soþ grav bolnav, banii nu-mi ajungeau, medicamentele ºi îngrijirile erau costisitoare ºi mã bazam pe faptul cã le mergea afacerea” – povesteºte una dintre fostele salariate, cãreia i-a sosit acasã oprirea pe salariu pentru neplata creditului celui pe care l-a girat. Vreo 60 milioane lei vechi, plus penalitãþile aferente.

xistã dovezi cã, o vreme, firmele beneficiau de creditele oamenilor

E

lei ºi 35 milioane lei, pentru posturi ca administrator sau analist credite, când în fapt aceºtia erau simpli vânzãtori/gestionari. Pentru a nu plãti dãrile aferente cãtre stat la asemenea salarii, cei doi au gândit un act prin care se preciza cã aceste salarii se acordã angajaþilor în funcþie de vânzãri ºi deºi societãþile aveau vânzãri mari, salariaþii au luat doar minimul pe economie. „În cartea de muncã aveam salarii artificiale, foarte mari, pentru a se putea elibera adeverinþe cu aceste sume, necesare

dãdeau bani lichizi ºi pe bunuri de folosinþã îndelungatã. În cazul celor din urmã, ei fãceau o facturã proformã unde erau trecute produse pe care, chipurile, omul le cumpãra, iar banca nu dãdea, în acest caz creditul/banii pentru cumpãrarea produselor, omului direct, ci firmei. Dar omul nu cumpãra nimic. Deci era o ºmecherie pe care o foloseau pentru a face rost de bani” – povesteºte Mariana G., unul dintre cei amãgiþi de cuplul Csiki ºi care a reclamat cazul.

nu ºtia. Omul îºi plãtea partea sa, dar restul nu a mai fost plãtit pentru cã firma începuse sã meargã rãu. ªi eu am avut credite, dar le-au achitat la insistenþele mele pentru cã soþul meu era grav bolnav, între viaþã ºi moarte. Dar cred cã am avut noroc pentru cã firma încã mergea bine atunci. O datã m-au scos din spital ºi am fost cu perfuzorul în mânã. Am fost sunatã de o angajatã, mi s-a spus cã actele sunt pregãtite la BRD Haþeg ºi cã trebuie sã semnez. M-au dus ºi mau adus cu o maºinã. Dar

Întrebaþi cum vor dovedi cã acele credite uriaºe nu au fost pentru ei, personal, ºi cã banii au fost folosiþi de cuplul Arthur ºi Diana Csiki, cei înºelaþi au dat rãspunsuri precise cu nume, date, dar cu rugãmintea pãstrãrii discreþiei în privinþa numelor pentru cã nu aveau acordul pentru asta, ci doar pentru fapte. „Un contabil, angajat ca toþi ceilalþi, depunea banii lunar la bãnci. Se poate verifica ºi dovedi cã existã acelaºi numãr ºi

nume la depunãtor. Pentru toþi plãtea firma ºi asta s-a întâmplat ani de zile” – au precizat reclamanþii. Chiar ºi salariata în cauzã spune cã i se puneau banii ºi documentele în mânã de cãtre patroni ºi i se spunea ce are de plãtit ºi unde. Când oamenii au ajuns sã plãteascã sume mari prin executãri silite, când au înþeles cã riscã sã-ºi piardã casele ºi bunurile agonisite o viaþã, mulþi au depus plângeri la Poliþia Petroºani. „Mãcar sã nu mai pãþeascã ºi alþii ca noi, sã fie înºelaþi. Când am apucat sã stau de vorbã cu Arthur, mi-a spus sã stãm liniºtiþi cã se rezolvã, apoi nu ne-a mai rãspuns la telefon. Eu am reuºit sã plec de la firma lor în 2008. La noul loc de muncã, toþi s-au mirat când mi-au vãzut cartea de muncã ºi m-au întrebat cum am putut sã plec de la un salariu de 26 milioane lei, cã aºa ceva nu am sã mai gãsesc niciodatã. Atunci am aflat cã de fapt nu am fost gestionar, ci analist credite” – precizeazã Mariana G. V-am redat doar câteva aspecte din multitudinea faptelor, jongleriilor, ingineriilor practicate de soþii Csiki.

ºi fuga R ecidivã din þarã

Arthur ºi Diana Csiki ºi-au mai deschis alte firme prin Gorj, iar scandalurile s-au þinut lanþ ºi pe acele meleaguri pentru cã nu ºi-au plãtit chiriile pe utilaje, fiind o societate profilatã pe construcþii reþele apã ºi canalizare. Apoi au fost scandaluri pe licitaþii trucate ºi tertipuri de inducere în eroare. În plus, existã o condamnare pentru vinderea mai multor autoturisme luate în leasing de firmele cuplului Csiki, pentru care cumpãrãtorii ºi-au plãtit contravaloarea maºinilor, doar cã Arthur C. nu a virat banii firmei de leasing. Ca urmare, oamenilor le-au fost ridicate autoturismele ºi au rãmas ºi cu banii daþi ºi pe jos. Încã mai sunt persoane care au preluat contractul

de leasing fãrã acte ºi se aºteaptã sã fie executaþi, deºi ºi-au plãtit maºina. Comandatul Poliþiei Municipiului Petroºani, Titel Brãgaru, a confirmat existenþa unui dosar complex, cu multiple reclamaþii, de anvergurã. „Da, existã un astfel de dosar în cercetare pentru înºelãciune, fals ºi uz de fals, pentru modul de acordare a creditelor cu extindere la instituþiile implicate. Este un volum mare de lucru, asemãnãtor cazului BRD, poate mai mult, dar nu cu acelaºi prejudiciu. Da, existã o condamnare pe acest nume în altã cauzã” – a declarat comandantul Poliþiei Petroºani. Arthur Csiki nu a rãspuns la telefon, aºa cum procedeazã cu toatã lumea, iar soþia s-a Diana nu se mai aflã în þarã pentru a le asculta punctul de vedere. Diana Csiki se ºtie cã se aflã în insulele Cannare, mai precis în insula Lanzarote, unde am gãsit-o ºi noi pe internet (vezi foto). Este plecatã cu cei doi copii ºi se pare cã a ºi divorþat de Arthur C. Diana Csiki ºi-a deschis un bar/discotecã (http://www.youtube.com /watch?v=CaXnPzoPOM4 ) , dar gurile rele spun cã ar fi vorba ºi de „dragoste de vânzare”, ceea ce este legal în acea zonã. Nu mai þine legãtura cu cei din þarã. Ileana FIRÞULESCU

Membrii USL Vulcan demonstreazã cã interesul lor este mai presus decât interesul cetãþenilor onsilierii USL C din Vulcan se opun din nou intrãrii în normalitate a legislativului, fapt care deja începe sã-i afecteze pe locuitorii de rând, adicã pe cei care iau trimis acolo ca sã îi reprezinte. În fapt, primarul municipiului Vulcan Gheorghe Ile a convocat ieri o þedinþã de îndatã în ideea de a aproba douã proiecte de hotãrâre extrem de importante, fãrã de care activitatea administraþiei publice locale nu poate funcþiona. Este vorba despre un proiect care prevede acoperirea definitivã din excedentul bugetului local al municipiului Vulcan a deficitului secþiunii de dezvoltare, respectiv stabilirea impozitelor þi taxelor locale pentru anul 2012. Fãrã primul proiect aprobat nu se poate încheia anul bugetar 2011, iar fãrã aprobarea celui de-al doilea niciun cetãþean nu poate face plãþi, dar nici primãria nu poate plãti

salarii, utilitãþi þamd. Primarul Gheorghe Ile a încercat sã deblocheze situaþia dupã ce consilierii au respins o datã proiectele, dar Prefectura Hunedoara nu a avizat decizia, argumentând cã doar consilierii sunt singurii care pot aproba. Proiectele nu au fost aprobate votul fiind de 9 ale PD- pentru, o abþinere a PRM-istului , iar alianþa USL nu þi-a exercitat votul. Când o vor face, rãmâne de vãzut. Liderii USL Hodor (care a uitat sã-þi mai dea demisia) þi Cîrstoiu þi-au motivat decizia prin faptul cã primarul Ile ar fi trebui sã prevadã acest lucru încã de anul trecut þi în noiembrie þi decembrie sã fi convocat þedinþele ordinare. O motivaþie puerilã, care nu dovedeþte decît frustrarea celor din USL. Primarul Gheorghe Ile le-a transmis consilierilor cã astãzi va convoca o nouã þedinþã de îndatã în speranþa cã noaptea este un sfetnic bun, iar cei de la USL se vor gândi la cetãþeni þi vor lãsa rãfuielile politice pentru altã ocazie. Marius MITRACHE

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 ianuarie 2012 SC EURO JOBS SRL

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: -PAVATOR - 450 lei -INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei -TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei -LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei -OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei -INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei -CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei -MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei -CIOBAN - 550 lei -BUCÃTAR - 600 lei -COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162

ANUNÞ

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna ianuarie, anul curent la sediul firmei sau online pe www.eurocalificare.ro Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.euro-jobs.org e-mail: office@euro-jobs.org

VÂNZÃRI

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a început repetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului. Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program: Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joi Parângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi. Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃ

HOROSCOP

Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 700 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. 70 euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon 0721028699.

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet. Telefon 0727150264

19 ianuarie 2012

De dimineaþã vã pune pe gânduri o veste neplãcutã, legatã de relaþiile sentimentale. Fiþi prudent, indiferent ce se întâmplã. Nu faceþi persoanei iubite promisiuni pe care sã nu le puteþi respecta! Chiar dacã nu staþi prea bine cu banii, evitaþi orice fel de speculaþii.

S-ar putea sã vã certaþi cu persoana iubitã, pentru cã vreþi sã renunþaþi la o excursie. Se pare cã astãzi nu aveþi succes nici în afaceri. Pãstraþi-vã calmul ºi limitaþi-vã la activitãþi de rutinã. Evitaþi speculaþiile financiare!

Sunteþi inventiv ºi ambiþios, atuuri pe care le puteþi folosi în activitatea profesionalã ºi în afaceri. Astãzi puteþi avea succes în tot ce faceþi. Þineþi cont de pãrerile unui prieten apropiat. Relaþiile sentimentale sunt foarte bune. Nu-i faceþi reproºuri persoanei iubite!

În prima parte a zilei sunteþi irascibil din cauza problemelor de serviciu. Dupã-amiazã vã simþiþi bine împreunã cu prietenii care vã vin în vizitã. S-ar putea sã plãnuiþi o excursie. Aveþi mai multã rãbdare cu cei din jur. Este cea mai bunã opþiune pe care o puteþi alege.

În cursul dimineþii aflaþi cã trebuie sã plecaþi într-o delegaþie. Partenerul de viaþã este foarte nemulþumit, pentru cã sperã sã fiþi împreunã. Pãstraþi-vã calmul. Spre searã, este posibil sã fiþi agitat din cauza unei divergenþe cu o femeie mai în vârstã.

S-ar putea sã fiþi nemulþumit din cauza unor schimbãri neaºteptate la locul de muncã. Încercaþi sã vã calmaþi, oricum nu puteþi sã schimbaþi nimic! Nu ridicaþi tonul în discuþiile cu o persoanã mai în vârstã. Evitaþi certurile, pentru cã nu aveþi nimic de câºtigat!

Intuiþia vã ajutã sã aflaþi adevãrul în legãturã cu zvonurile lansate de o femeie despre dumneavoastrã. Dupã-amiazã s-ar putea sã aveþi o neînþelegere cu partenerul de viaþã, din cauza problemelor financiare ºi a pãrerilor diferite despre o cãlãtorie în care urmeazã sã plecaþi.

S-ar putea sã aveþi de ales între stresul unei afaceri noi, împreunã cu un prieten, ºi siguranta locului de muncã. Nu vã grãbiþi. Consultaþi-vã cu o persoanã mai în vârstã, cu experienþã în domeniu! Sfaturile bine intenþionate vã vor ajuta foarte mult.

Este posibil sã aveþi probleme cu banii, motiv pentru care nu vã simþiþi în largul dumneavoastrã la o petrecere. Încercaþi sã vã pãstraþi echilibrul ºi sã nu exageraþi! Nu provocaþi discuþii în contradictoriu cu prietenii. Ar fi bine sã þineþi cont de sfaturile unui prieten.

S-ar putea ca partenerul de viaþã sã vã reproºeze cã neglijaþi familia, pentru cã vã implicaþi în prea multe activitãþi. Sunteþi pus în faþa unei decizii dificile. Riscaþi ori o ceartã serioasã cu partenerul de viaþã, ori ruperea relaþiilor cu un prieten apropiat.

Plecaþi într-o cãlãtorie în interes familial, care s-ar putea sã nu decurgã aºa cum aþi dorit. Nu-i reproºaþi nimic partenerului de viaþã! Este posibil sã primiþi o sumã mare de bani, care vã redã buna dispoziþie. Pãstraþi-vã calmul.

De dimineaþã sunteþi nervos pe partenerul de viaþã, pentru cã a cheltuit prea mult. Puteþi sã evitaþi o ceartã cu persoana iubitã dacã renunþaþi sã mai fiþi încãpãþânat. Spre searã, s-ar putea sã aflaþi cã aþi primit o moºtenire, ceea ce vã schimbã planurile.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 ianuarie 2012

Mii de doze de vaccind gripal retrase de Ministerul Sãnãtãþii din Hunedoara vaccín antigripal din niciun caz de efect cele 46.764 de doze secundar la vaccinul solicitate de cãtre DSP antigripal. jud. Hunedoara. Ministerul Sãnãtãþii Potrivit reprezenrecomandã populaþiei tanþilor DSP ca, în aceastã Hunedoara, în judeþul perioadã cu fluctuaþii Hunedoara au fost frecvente de temperînregistrate în saptaaturã, sã asculte sfatul mana 09 – medicilor ºi sã 15.01.2012 un numãr respecte regulile de de 890 de infecþii igienã pentru evitarea acute respiratorii, din îmbolnãvirilor. Mãsuril care 451 pneumonii, e de igienã personalã, faþã de aceeaºi sãpprecum spãlarea cu tãmânã din anul apã ºi sãpun a 2011 în care smâinilor, folosirea au înregistrat batistelor pentru 1.307 de infecþii strãnut sau tuse sunt acute respiraesenþiale pentru pretorii, din care venirea îmbolnãvirilor 586 pneuprin afecþiuni respiramonii.“Pânã la torii, ºi in special prin aceasta orã nu gripã. Respectarea iteza de reacþie ºi un extinctor la s-a înregistrat unui regim de viaþã îndemnânã au fãcut ca o tragedie niciun caz de sãnãtos – alimentaþie cumplitã sã poatã fi evitatã. gripã pe teritori- bogatã în proteine, ul judeþului legume ºi fructe, odihHunedoara ºi nu nã ºi miºcare (mers pe a fost raportat jos, cu bicicleta, patiniciun caz de naj, sporturi diverse) efect secundar la este esenþial pentru vaccinul antigrimenþinerea unui corp pal”, declarã dr. sãnãtos. De asemeDumitra ªtefan, nea, persoanele vârstdirector executiv nice, în special cele cu DSP afecþiuni cronice carHunedoara. diace ºi respiratorii, Vaccinarea este bine sã evite antigripalã a deplasãrile ºi Marþi în jurul orei 12, în benzinãria Mol din populaþiei în frecventarea locurilor Petroºani, aflatã pe centurã, o maºinã marca Skoda, judeþul aglomerate care nou-nouþã, a luat pur ºi simplu foc la pompã. Hunedoara a creeazã premisele Autoturismul s-a autoaprins în zona bordului din cauza început la îmbolnãvirii sau a unei defecþiuni de la instalaþia electricã. Angajaþii bensfârºitul lunii apariþiei complicaþiilor zinãriei au luat cât de repede au putut un extinctor ºi noiembrie ºi nu afecþiunilor existente. au stins focul, deºi pericolul de explozie era imens. Marius MITRACHE a fost raportat Între timp ei au ºi sunat la 112 ºi au chemat pompierii, care au ajuns la faþa locului în 3 minute. Din fericire,  DECES  flãcãrile au fost aproape lichidate ºi nu a mai trebuit Conducerea Companiei Naþionale a mult timp pânã când pericolul de explozie sã fie Huilei Petroºani transmite sincere depãºit. (Luiza ANDRONACHE) ANDRONACHE condoleanþe familiei greu încercate la trecerea în nefiinþã a celui care a fost proape 12.000 de doze de vaccin antigripal, repartizate Direcþiei de Sãnãtate Publicã Hunedoara, au fost retrase de Ministerul Sãnãtãþii, urmând ca DSP sã returneze, pe bazã de proces-verbal de predare-primire, toate cantitãþile de vaccin gripal existente în stoc pe teritoriul judeþelor.

A

Ministerul Sãnãtãþii a achiziþionat la sfârºitul anului 2011 un numãr de 745.400 doze de vaccin gripal, de la Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare Cantacuzino care au fost repartizate Direcþiilor de Sãnãtate Publicã din þara. Repartiþia pentru judeþul Hunedoara este de 11.850 doze

Catastrofã evitatã de un extinctor ºi câþiva angajaþi

V

B

ULETIN DE UCUREªTI

Diversiuni

Mã dau eu câteodatã Pamflet de rotund pe site-urile de socializare ºi de pierdut Cosmin BARBU timpul, dar, deºi încã câteva minute sau ore de violenþe susþin anumite politici ºi tehnici ale de stradã, sau pentru impresia cã preºedintelui Traian Bãsescu ºi pe manifestaþia din Piaþã e a lor ºi acesta personal, îi respect extrem trebuie suprimatã de autoritãþi. Nu de mult pe cei care protesteazã în trebuie decât sã cunoºti persoana Piaþa Universitãþii. potrivitã, apoi niºte sticle cu alcool Nu ºtiu cum stã treaba cu alte ieftin, eventual ceva mãrunþiº. locuri de protest public, dar Dup-aia, ºeful Jandarmeriei trecunosc foarte bine Piaþa asta, buie sã le spunã Robocop-ilor pentru cã în prima jumãtate a lui ãlora tâmpi sã aºtepte ca huliganii 1990 mã dãdeam în leagãn pesã facã primii paºi ºi sã intervinã acolo, alãturi de câteva mii de moderat. Totul e gata, protestul e „golani”, de Marian Munteanu, de nociv ºi trebuie oprit. Paþurcã ºi Emil Constantinescu. Prima diversiune a avut succes, Atunci, protestam împotriva aºa cã s-a petrecut ºi a doua. toxicului Ion Iliescu. Uluitor, tâmpii au descoperit niºte Adicã, mã ocupam exact cu arme asupra unor manifestanþi. ceea ce fac protestatarii de azi Adicã, UN box, UN baston teleîmpotriva lui Bãsescu. scopic, UN pistol cu bile, UN ªi erau unii, precum Cosmin cuþit, UN briceag. Fiecare obiect Barbu acum, care nu susþineau din spectrul lui era singur-singurel. protestul, ºi din când în când se Parcã mi-l ºi închipui pe seful mai ºi stropºeau zgomotos la operaþiunilor: „Bã, duceþi-vã la adresa demonstranþilor, sau prin camera de corpuri delicte ºi luaþi ziarele alb-negru, pentru cã atunci niºte cãcaturi d-alea. Dacã nu nu existau cronici ºi medii de gãsiþi, cumpãraþi, dreacu’, cã e iefopinie pe world wide web. tine…”. Iar Robocop-ul a luat ºi el ªi în 1990 erau boschetari în câte unul din fiecare, cã aºa a Piaþa Universitãþii, nu numai înþeles. acum. Erau ºi intelectuali, ºi stuEu, personal, nu i-am vãzut pe denþi, ºi huligani, ºi analfabeþi, ºi cetãþenii asupra cãrora au fost curve. ªi eu, elevul, am venit alãgãsite aceste obiecte. Am vãzut turi de oamenii ãºtia luni de zile doar o meclã bluratã a unui tânãr pentru cã credeau ºi credeam cu cu accent moldovenesc care vortãrie în ceea ce se cerea acolo. bea, probabil, cu un jandarm. Aºadar, indiferent împotriva cui „Bã, ce-ai aici? Ce-ai aici, bã?” „ sau cãrui fenomen protesteazã, Un plic di mãrihuana”, rãspunde indiferent daca în acest moment bluratul. Imaginile sunt proprinu mã alãtur acestui protest prob- etatea Jandarmeriei, aºadar interabil din motivul egoist cã austerilocutorul poate fi oricine. Noi n-o tatea naþionalã nu m-a atins pânã sã-l cunoaºtem. acum, eu voi respecta Piaþa Dar de ce mã mir? În 1990, Universitãþii. Iar dacã manifestanþii Poliþia ºi-a dat foc la autobuze aflã rezultatul pe care ºi-l doresc, îl pentru ca Ion Iliescu sã poatã voi respecta ºi pe acesta. chema minerii. Ceea ce nu respect absolut Domnilor Protestatari din Piaþã, deloc este violenþa care distruge Subsemnatul, fost protestatar în realmente scopul unei astfel de Ing. STOICA IACOB Piaþa Universitãþii, vã roagã sã nu Dumnezeu sã-l odihneascã exprimãri publice. vã lãsaþi cugetul îmbolnãvit de astEu cred în diversiune, pentru cã fel de tehnici. Nu lãsaþi învãþãîn pace! din când în când îmi place sã toarele care danseazã ca pinguinii croºetez aºa ceva, iar violenþele sã se amestece cu voi. din Piaþa Universitãþii au fost o Gospodinele rotofeie sã rãmânã ºi diversiune veritabilã. ele acasã, Piaþa nu e decât pentru În adolescenþa mea tenebroasã, cei ce ºtiu sã cearã ce li se cuvine! am fost ºi membru al galeriei  Vrei ca afacerea ta sã fie Nu-i lãsaþi pe politicieni sã vã Stelei. ªi îmi amintesc un episod fure protestul! Înainte de PDL, a cunoscutã? de o violenþã rarã. Dupã un meci fost PSD. Exact în perioada în Steaua – Craiova, care a avut loc care marile unitãþi economice  Vrei sã te dezvolþi? în Ghencea, câþiva dintre fanii româneºti, inclusiv flota de nave Craiovei au fost fugãriþi ºi înconju- comerciale, AU DISPÃRUT CU  Vrei sã-þi gãseºti colaboratori raþi la staþia de metrou Eroilor de TOTUL. A fost ºi PNL la bãieþi de-ãºtia de care-aþi vãzut serioºi de afaceri? guvernare în România asta aruncând zilele trecute cu cãrãmizi dezbrãcatã, nu uitaþi nici acest  Vrei sã faci bani? în jandarmi ºi vitrine. Oltenii au lucru. Eliminaþi-i pe toþi, e vremea fost pur ºi simplu cãlcaþi în unor lideri noi ºi competenþi. Noi suntem picioare ºi mãcelãriþi cu arme albe Vã rog sã protestaþi aºa cum partenerii pe care îi cauþi! artizanale, cum ar fi niºte mânere trebuie ºi sã rãmâneþi acolo pânã din lemn în capãtul cãrora fuscând veþi ajunge la ceea ce cereþi. ADRESA NOASTRà eserã fixate lame de ras. Sunt ªi pânã când cei pe care nu-i vreþi Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100 convins cã v-am oripilat. vor pleca. E foarte uºor sã foloseºti astfel tel. 0374 906 687 Acesta e spiritul Pieþei de dobitoci pentru a face rost de e-mail: cronicavj@gmail.com Universitãþii.

Cronica Vãii Jiului


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului |Joi, 19 ianuarie 2012

În beznã ºi terorizaþi de gãlãgie ai mulþi oameni care locuiesc în apropierea parcului din Colonia Petroºani, acolo unde cândva a fost Teatrul de stat sunt terorizaþi de tinerii care se strâng noaptea ºi fac gãlãgie.

M

noaptea în casa mea? Asta se întâmplã ºi suntem la limita rãbdãrii”, mai spune femeia. Aproape sãptãmânal, poliþiºtii sunt chemaþi sã intervinã la diferite scandaluri în acel loc ºi oamenii de pe strãzile din apropiere sunt pur ºi simplu terorizaþi de gãlãgie. Iar acum nici nu mai ies din casã, cã e prea întuneric. Diana MITRACHE

Mai nou, de câteva luni, nu Radu ªapcã din Colonia mai sunt becuri suficiente pe Petroºani. stradã ºi oamenii se plâng cã se Femeia mai spune cã a fost de tem sã plece de acasã, mai ales multe ori luatã în râs ºi cã tinerii cã acum se întunecã mai repede. care fac gãlãgie au trimis-o la “Nu pot sã ies din casã. De odihnã în staþiune. „Le-am cerut douã luni de zilesper sã punã sã facã liniºte ºi mi s-a spus sã mã cineva un bec pe stradã. Sunt duc în staþiune, dacã vreau liniºte. bãtrânã ºi, dacã vreau sã ies mai Adicã eu nu pot sã mã odihnesc pe searã,nici nu vãd când descui poarta, plus cã mã tem sã nu vinã cineva peste mine”, spune Petroºani. trecut un an, doi, cinci, Aneta Popescu, o Banii necesari întreprinderii lucrãrilor zece, iar sala polivalentã pensionarã care de reabilitare nu sunt de ici de colo, ci locuieºte pe strada din Petroºani aratã la fel de sunt mulþi. “ Avem nevoie cam de 15degradatã. 20 de miliarde de lei vechi pentru a face o salã frumoasã”, a mai precizat Toth. Clãdirea are în primul rând probleme Construcþia, care aparþine Clubului vizavi de încãlzire, pentru cã în interior ªcolar Sportiv, este de ani de zile în nu existã nicio sursã de cãldurã. De altaceastã stare, iar promisiunile ºi tentafel, ºi sportivii de la Club, în aceastã tivele de reabilitare au fost multe, însã perioadã fac antrenamentele în sala de nimic concret pânã acum. sport a ºcolii Avram Stanca. Obþinerea de fonduri se încercã încã Luiza ANDRONACHE din anul 2001, iar conducerea Clubului a început sã trimitã adreese cãtre Bucureºti din anul 2006. Acum, însã, s-a nãscut o altã speranþã cã poate anul acesta se va întâmpla ceva. „ Sunt optimist în continuare ºi am sã vã invit la noi în februarie, pentru cã luna aceasta las ºi eu Ministerul un pic mai liniºtit. De luna viitoare cred cã o sã fiu acolo ºi cu siguranþã voi obþine fondurile”, ne-a declarat Zoltan Toth, director Clubul ªcolar Sportiv

La Polivalentã, speranþa nu moare

A

2012-1-19  

PAGINILE 8-9 N iciunul dintre mitingurile organizate în O rtacii de la R omulus Sîrbu este un model pentru orice tânãr Minerii nu au încheia...