Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 15

Cronica Vãii Jiului Noaptea Lupului Luni, 28 noiembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

S

e apropie noaptea Sfântului Andrei, Halloween-ul românesc, cea mai misterioasã ºi mai încãrcatã de magie sãrbãtoare creºtina, numitã în tradiþia populara "noaptea strigoilor" - duhuri rele, care umplu pãmântul ºi sunt mai puternice decât în restul anului. Vin strigoii, se adunã, Pãrãsind a lor secrii. Voi, creºtinelor popoare, Faceþi cruci mântuitoare, Cãci e noaptea-ngrozitoare, Noaptea Sfântului Andrii! (Vasile Alecsandri) Legãtura cu strigoii, cu vârcolacii, blestemele ºi descântecele a acestei zile are ca bazã suprapunerea a douã datini: În primul rând, ziua Sfântului Apostol Andrei, care a fost primul misionar creºtin printre triburile geto-dacice, motiv pentru care e considerat patronul spiritual al românilor. Apoi, aceastã sãrbãtoare se suprapune pe una ante-creºtina, cea de Sântandrei, o divinitate la mare respect pe vremea dacilor, fiind zeul-lup. Acesta aparea la sfârºit de noiembrie, când dacii considerau cã începea noul an ºi cã lumea se întorcea pe dos, ordinea cosmica era rãsturnatã ºi apãreau strigoii.

PAGINA A 3-A

Tãiat cu sticla pânã la rinichi de un petrecãreþ

U

n bãrbat de 36 de ani, din Petroºani se zbate între viaþã ºi moarte dupã ce a fost tãiat, posibil cu o sticlã spartã, de un tânãr de 23 de ani. >>> PAGINA A 5-A

PSD a început campania

Cristian Resmeriþã ºi-a adus aminte cã este deputat de Valea Jiului. Pe unde s-o ascunde senatorul Nicula?

Alegerile locale se apropie, iar politicienii încep sã-ºi aducã aminte de oamenii din Colegiile pe care ar trebui sã le reprezinte. >>> PAGINA A 7-A

Ilie Pãducel, primar, pensionar ºi agent imobiliar În afarã de a fi primar, Ilie Pãducel este ºi om de afaceri sau, un agent imobiliar, cel puþin. Pânã când noþiunea de conflict de interese îi va deveni cunoscutã întrutotul, primarul de la Petrila, pe lângã pensia de aproximativ 3000 de lei ºi indemnizaþia de primar de circa 2600 de lei, mai mult sau mai puþin, dupã cum el însuºi a afirmat, mai are ºi venituri din alte activitãþi. >>> PAGINA A 8-A


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 noiembrie 2011

Vin sãrbãtorile ºi pentru nevoiaºi C

opiii merituoºi de la Petrila, dar ºi cei mai sãraci, vor fi premiaþi de administraþia localã. Primãria din cel mai estic oraº al Vãii Jiului, pregãteºte peste 250 de pachete cu dulciuri ºi alimente, pentru cei care fac parte din categoriile defavorizate. Prioritate, însã, vor avea cei mici. " Sãrbãtorile de iarnã vor respecta tradiþia în sensul premierii elevilor merituoºi. Vom împãrþi pachete cu dulciuri, pentru care Consiliul Local va aloca în jur de 15.000 de lei ", ne-a declarat Emanuel Andronache, consilier local PRM Petrila. Acelaºi lucru se va întâmpla ºi în celelalte oraºe ale Vãii Jiului. La Uricani, primarul Dãnuþ Buhãescu ºi-a anunþat intenþia de a face câteva sute de pachete pentru familiile nevoiaºe. La Vulcan, la fel, administraþia localã, prin serviciul de Asistenþã Socialã va oferii familiilor nevoiaºe cadouri cu dulciuri ºi alimente. Aici sunt alocaþi circa

O ºansã la viaþã normalã pentru copiii abandonaþi opiii fãrã C pãrinþi, ori cei abandonaþi, ar

50.000 de lei, bani cu care se vor face în jur de 1400 de pachete. " Vom da cadouri la copii, dar vom pune în plase ºi ceva alimente, câte o conserva, o cutie cu brânzã topitã, ceva, ca sã fie ºi pentru restul familiei", a declarat Gheorghe Ile, primarul Municipiului Vulcan. De asemenea, nici nevoiaºii de la Petroºani nu vor fi uitaþi de administraþie. În afarã de dulciuri ºi alimente, asistaþii care beneficiazã de hranã caldã de la Cantina Socialã, vor avea parte de un meniu special de Crãciun. Luiza ANDRONACHE

ANGAJÃRI Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068

VÂNZÃRI

Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

putea fi mult mai uºor adoptaþi, dupã ce Legea privind adopþiile a fost modificatã. Pânã acum procedurile erau extrem de greoaie ºi mulþi dintre cei care doreau sã înfieze un copil abandonat în centrele de plasament erau descurajaþi de birocraþie. Acum, existã o ºansã în plus pentru cei pe care nu au cui sã spunã mamã ºi tatã.

Potrivit legii care a primit ºi girul Camerei Deputaþilor, dupã ce deja fusese adoptatã de Senat, copiii care nu vor fi vizitaþi de pãrinþi timp de un an, vor fi declaraþi automat adoptabili. De asemenea, cei ale cãror rude nu sunt identificate, vor primi acelaºi statut într-o lunã. Vechile prevederi legale impuneau asistenþilor sociali sã caute rudele de pânã la gradul patru ºi sã încerce integrarea copilului în

S.C CONVERSMIN S.A.,

cu sediul în Bucureºti, Sector 1, strada Mendeleev, nr. 36 - 38, cod poºtal 010366, tel: 021-210.08.31, fax: 021311.83.99, nr. de înregistrare la Registrului Comerþului J40/9811/2002, cod de înregistrare fiscalã RO14923006, cont nr. RO87BRDE410SV26085254 100 deschis la BRD - Agenþia Piaþa Romanã reprezentatã prin Ing. SORIN COPÃESCU -

familia naturalã, iar identificare lor dura uneori ani de zile. Pe de altã parte, copiii ai cãror pãrinþi nu sunt identificaþi vor fi declaraþi adoptabili în 30 de zile, ceea ce dã o ºansã în plus la o viaþã normalã acestor micuþi. În judeþul Huendoara 34 de familii aºteaptã sã adopte unul dintre copiii aflaþi în îngrijirea statului. Carmen Sorina

Director general, organizeazã, în data de 29.11.2011 la ora 12.00,

LICITAÞIE DESCHISÃ CU STRIGARE

pentru atribuirea contractului de achiziþie publicã "Vânzarea fierului vechi nepregãtit provenit din lucrãrile de închidere ºi ecologizare a Minei Aninoasa, judeþul Hunedoara. Locul desfãºurãrii licitaþiei: Petroºani, Strada Timiºoarei nr. 2, jud. Hunedoara.

Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428

Grama, director adjunct al DGASPC Hunedoara a precizat cã sunt 34 de familii atestate ca apte pentru adopþii, iar în acest an doar 20 de copii au fost înfiaþi. Sunt însã peste 500 în grija statului. Astfel, 253 de aflã în Servicii de tip rezidenþial, iar alþi 303 se aflã în plasament la asistenþi maternali profesioniºti. Car men COSMAN

Data limitã de depunere a documentelor privind dovada îndeplinirii condiþiilor de participare la licitaþie: 29.11.2011, ora 10.00; Documentaþia pentru elaborarea ºi prezentare ofertei se poate solicita de la: SC CONVERSMIN SA P.L. Petroºani, Strada Timiºoarei nr. 2, jud. Hunedoara, tel. 0724.533.979, fax: 0254.540.270. Taxa de participare este de 210 lei. Garanþia de participare este de 440 lei.

Cronica Vãii Jiului

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Pret 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520

Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

Un an cât 337 de ani multe pentru o unitate n acest an, angaÎ jaþii Companiei aflatã pe primul loc în Naþionale a Huilei au beneficiat de fix 123.043 de zile de concediu medical.

Pe primele locuri în topul unitãþilor miniere cu cele mai multe foi de boalã se situeazã exploatãrile miniere Lonea ºi Livezeni. Potrivit diriguitorilor CNH, minerii care au avut mult prea multe zile de concediu medical, dar ºi concedii de odihnã luate integral, ar putea avea surpriza ca, la finele anului, sã vinã cu bani de acasã. Nu de alta, dar, cele peste 120.000 de zile de "boalã" sunt mult prea

ceea ce priveºte datoriile cãtre stat. Mai exact, într-un singur an, minerii din Valea Jiului au colecþionat foi de boalã cât pentru 337 de ani. Comparativ cu anul trecut, în 2011, numãrul zilelor de concediu medical ale angajaþilor CNH a crescut cu circa 13.000. Din acest motiv, reprezentanþii companiei au decis sã sesizeze Ministerul Sãnãtãþii, solicitând luarea unor mãsuri în privinþa medicilor care au acordat prea multe zile de foaie de boalã. Mir cea NISTOR

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Ultima ºi cea mai "slabã" bursã din acest an

B

ursa locurilor de muncã derulatã vineri, în judeþul Hunedoara, s-a încheiat cu rezultate mai mult decât modeste. Puþinii angajatori prezenþi la acþiune au venit cu doar câteva zeci de locuri de muncã, oferite în aceleaºi ºi aceleaºi domenii, de ani buni. Situaþia a fost asemãnãtoare ºi în Valea Jiului, unde, în total, (la agenþiile locale din Petroºani, Vulcan ºi Lupeni) au fost scoase la concurs doar 44 de locuri de muncã. Ce-i drept, nici ºomerii nu s-au prea înghesuit sã se

prezinte la întâlnirea cu angajatorii... "Per ansamblul judeþului au fost contactaþi 166 de angajatori, dar, la bursã au participat efectiv abia 39. Nici numãrul ºomerilor aflaþi în cãutarea unui loc de muncã nu a fost unul deosebit de mare. Cei mai mulþi participanþi au fost în Deva - 129 iar cei mai puþini în Simeria ºi Vulcan, câte 25. Þin sã precizez cã aceasta a fost ultima bursã a locurilor de muncã din acest an", a spus Vasile Iorgovan Velichi, director executiv Agenþia Judeþeanã pentru Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara. În Petroºani, la bursã

s-au prezentat cu oferte reprezentanþii a doar 5 firme, care au scos la concurs 29 de locuri de muncã. Pânã la finalul acþiunii, care a durat doar jumãtate de orã, au fost emise 10 repartiþii, în vederea unei viitoare angajãri. Numãrul ºomerilor participanþi a fost, în Petroºani, de doar 73. În celelalte douã localitãþi din Valea Jiului situaþia s-a prezentat ºi mai prost. Astfel, în Lupeni au fost scoase la concurs 7 locuri de muncã, dintre cei 28 de ºomeri prezenþi, 2 fiind angajaþi pe loc. În Vulcan, în schimb, niciunul dintre cei 25 de ºomeri care s-au prezentat la bursã nu a fost angajat. Mir cea NISTOR

Colectivul de redactie: Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 noiembrie 2011 Vin strigoii, se adunã, Pãrãsind a lor secrii. Voi, creºtinelor popoare, Faceþi cruci mântuitoare, Cãci e noaptea-ngrozitoare, Noaptea Sfântului Andrii! (Vasile Alecsandri) Legãtura cu strigoii, cu vârcolacii, blestemele ºi descântecele a acestei zile are ca bazã suprapunerea a douã datini: În primul rând, ziua Sfântului Apostol Andrei, care a fost primul misionar creºtin printre triburile geto-dacice, motiv pentru care e considerat patronul spiritual al românilor. Apoi, aceastã sãrbãtoare se suprapune pe una ante-creºtina, cea de Sântandrei, o divinitate la mare respect pe vremea dacilor, fiind zeul-lup. Acesta aparea la sfârºit de noiembrie, când dacii considerau cã începea noul an ºi cã lumea se întorcea pe dos, ordinea cosmica era rãsturnatã ºi apãreau strigoii.

A

vem ºi noi poveºtile noastre cu monºtri....

.... dar nu atât de mediatizate precum cele cu zombi de Halloween, "monºtrii-comerciali" sunt totuºi specialitatea americanilor. În mitologia româneascã, strigoii sunt suflete ale morþilor care se presupune cã ies noaptea din mormânt ºi iau o forma fantomatica sau de animal, pentru a pricinui necazuri. Pe la þarã, de regulã, se zice de oamenii rãi, avari, cu suflet "mic ºi negru", cã vor deveni (sau au devenit) strigoi dupã moarte. Noaptea de Sf. Andrei este în tradiþia popularã asociata mai puþin cu adevãratul apostol ºi mai mult cu datinile precreºtine de protecþie împotriva spiritelor care ies sã danseze sarabanda drãceascã ºi sã îºi batã joc de muritori. În tradiþia popularã

Noaptea Lupului

S

e apropie noaptea Sfântului Andrei, Halloween-ul românesc, cea mai misterioasã ºi mai încãrcatã de magie sãrbãtoare creºtina, numitã în tradiþia populara "noaptea strigoilor" - duhuri rele, care umplu pãmântul ºi sunt mai puternice decât în restul anului.

existã multe poveºti, variate, care, toate, curg în aceeaºi legendã: cã strigoii se transformã în lupi sau vârcolaci, ori în animale ale diavolului; cã furã ºi mãnâncã animale dupã ce cade întunericul; cã ies în faþa cuiva care umblã noaptea pe drum singur ºi îl sperie de îl bagã în mormânt, numai ca sã îi ia sufletul; cã îºi chinuie rudele dupã moarte sau pe cei care considerã cã le-au greºit cu ceva; cã mortul care e strigoi nu poate fi scãpat de acest blestem decât dacã e scos din mormânt ºi i se înfige un þãruº direct în inimã; ºi nu în cele din urmã cã microbul strigoiului se transmite în familie.

S

ingurul leac care sã þinã strigoii departe.... ..... de oameni ºi de case este usturoiul pentru cã, în popor se spune cã, strigoilor nu le place mirosul usturoiului.

Se crede ca usturoiul e dar de la Sfântul Andrei, de aceea, în ajunul sãrbãtorii în satele româneºti femeile pun usturoi la uºi, la intrarea în casã, la ferestre ºi în soproane ºi-i îndeamnã pe toþi ai casei sã mãnânce usturoi pentru ca strigoii sã nu se apropie de ei.

cel iubit. O altã metodã folositã pentru cunoaºterea viitorului constã în a privi, la miezul nopþii, între douã lumânãri aprinse, într-un pahar cu apã neînceputã, aºezat pe cenuºã. În centrul paharului este lãsatã sã cadã o verighetã care a fost deja sfinþitã de preot prin cununie religioasã ºi se crede cã în verighetã apare chipul ursitului, dacã este privitã intens cîteva minute. Unele tinere mai încearcã sã îºi vadã viitorul soþ la miez de noapte. Aºezate complet dezbrãcate între douã oglinzi, în camerã întunecoasã, cu câte o lumânare în fiecare mânã, încearcã sã priveascã în oglinda din faþã pentru a vedea imagini reflectate

O

biceiuri populare în noaptea de Sf. Andrei În noaptea premergãtoare sãrbãtorii Sfântului Andrei (29/30 noiembrie), în special la sate, se practicã încã ritualuri ciudate, din credinþa cã astfel se pot gãsi mai uºor protecþia de toate relele, bunãstarea ºi chiar dragostea. Cele mai multe ritualuri sunt dedicate atragerii iubirii. Prin ascunderea sub pernã a unui fir de busuioc sfinþit, se crede cã se obþine în vis imaginea "ursitului". Pentru "atragerea" acestuia este mult folositã ºi metoda "fãcutului cu ulcica". La miezul nopþii, singurã la gura sobei, tânãra întoarce cu gura în jos o ulcicã nouã de lut, iar pe dosul vasului lasã sa pâlpâie trei cãrbuni. În timp ce roteºte ulcica uºor, rosteºte o incantaþie menitã a suscita o atracþie irezistibilã pentru

din oglinda din spate. Existã credinþa cã în aceastã noapte, magicã, se pot afla autorii unor crime sau furturi, ori unde se aflã persoane ori bunuri dispãrute fãrã urmã, sau de unde a pornit o nenorocire abãtutã asupra unei case. Prin unele sate din Bucovina existã ºi acum credinþa cã

în aceastã noapte bântuie strigoii ºi lupii sunt mai fioroºi ca oricând. Despre lupi se crede cã pot, în aceastã noapte, sã vorbeascã ºi sã-ºi miºte gâturile înþepenite. Despre cei ce vor sã audã vorbele lor se spune cã aflã taine teribile, dar cã vor muri repede, iar omul sau animalul atacat de lup în noaptea cu pricina se va transforma în vîrcolac. Pentru ca spiritele rele sã nu se cuibãreascã în case, femeile întorc seara toate oalele ºi cãnile cu gura în jos. Scot din sobã cenuºa caldã de peste zi, pentru ca spiritele neliniºtite sã nu-ºi gãseascã adãpost la cãldurã. Alteori, împrãºtie resturi de pîine prin curte, pentru ca spiritele flãmînde sã nu caute prin cãmãri de-ale gurii. Dupã miezul nopþii sau în dimineaþa de Sf. Andrei, exista în trecut obiceiul "descîntecului sãrii". Un drob de sare, descântat ºi îngropat sub pragul grajdului, era dezgropat în primãvarã, de Sf. Gheorghe, când sarea era amestecatã în hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli ºi de vrãjile pentru "luarea laptelui".

P

rognoza meteo popularã

Tot în noaptea de Sf. Andrei sunt practicate ºi predicþii meteorologice populare pentru anul urmãtor. De obicei, în podul casei sunt urcate 12 cepe sãnãtoase, la fel de mari, care sunt lãsate acolo pânã în seara de

Crãciun, când se aflã rezultatul. Fiecãrei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au stricat indicã luni ploioase sau cu grindinã, iar cele care au încolþit luni favorabile recoltei. O predicþie asemãnãtoare, legatã de soarta recoltei, se realizeazã ºi cu ajutorul unor boabe de grâu. Pentru fiecare tip de culturã pe care intenþioneazã sã o semene în grãdinã, gospodina casei "boteazã" câte un bob ºi îl pune la încolþit în bucãtãrie. Peste 7 zile, boabele sunt analizate: cele care au încolþit aratã soarta favorabilã a culturii, iar celelalte, pagubã. Dacã noaptea de Sf Andrei este senin ºi cald, se crede cã iarna nu va fi geroasã. Dacã este frig ºi ninsoare, se crede cã acestea sunt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnã grea.

V

ampirii, la modã ºi în

filme Filmele cu vampiri au prins atât de bine la tineri încât mulþi dintre aceºtia au ajuns sã îºi doreascã sã arate ca niºte vampiri. Astfel, fanii binecunoscutei serii "Saga Amurg" recurg la stomatologi pentru a se echipa cu o pereche de colþi de vampir - un bizar omagiu adus personajului principal, Edward, vampirul cel seducãtor, în timp ce milioane de fete tinere din întreaga lume sunt învãþate (ºi învaþã!) cum sã îºi uniformizeze tenul pentru a obþine paloarea noilor eroi, dupã care îºi posteazã fotografiile pe reþelele de socializare. Iar pentru înlãturarea ridurilor, a apãrut ºi "lifting vampir", care presupune injecþiile cu trombocite din propriul sânge. Autorii de science-fiction, horror ºi romance spun cã, de-a lungul timpului, nici o altã creaturã nu a avut longevitatea vampirilor, indiferent de culturã, iar filmele cu vampiri sunt mereu cerute de tineri ºi aduc încasãri record. Dar, cum am trecut de Sfârºitul Lumii din 11.11.2011 vom face faþã ºi creaturilor ciudate, cã acum, Doamne Ajutã!, usturoi încã mai avem, iar de þãruºi ne-om descurca.... Marius MITRACHE


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 noiembrie 2011

Unde sunt banii din cotizaþiile minerilor?

S

indicatul Liber ºi Independent Petrila 59.338 lei, Sindicatul Liber EM Livezeni- 86.204 lei, Sindicatul EM Uricani 2006 - 40.592 ºi în fine, Sindicatul EM Lonea 2004 - 33.534 lei. Ce reprezintã aceºti bani? Simpul. Datoriile restante pe care aceste sindicate le aveau cãtre Federaþia Naþionalã Mine Energie condusã de Marin Condescu din perioada 20082009 ºi care, potrivit unei decizii luate de Consiliul de Coordonare al FNME din luna septembrie 2009, ar fi trebuit împãrþite minerilor care au suferit accidente de muncã ºi familiilor minerilor decedaþi în perioada 2008-2009. La ºedinþa respectivã a CoCo al FNME s-a decis ºi excluderea din FNME a sindicatelor miniere din Valea Jiului, adicã relaþiile frãþeºti dintre Condescu ºi liderii din Valea Jiului s-au încheiat din cauza faptului cã cei din urmã, deºi adunau banii de la mineri, uitau sã-ºi achitã ºi obligaþiile cãtre FNME. În schimb, ce s-a

întâmplat cu banii care trebuiau sã ajungã la oameni e lesne de înþeles, având în vedere cã sindicatele respective au niºte lideri extrem de controversaþi, unii dintre ei cu veleitãþi de afaceriºti. Marin Condescu, bãiat deºtept, ºi-a dat seama, la vremea respectivã, de faptul cã liderii sindicatelor respective nu sunt de fapt decât niºte paraziþi care nu fac altceva decât sã profite de încrederea care le-a

fost acordatã de oameni ºi sãºi umple conturile ºi a scãpat de ei. Ion Popescu, preºedintele de la Meridian, i-a luat imediat sub aripa lui ocrotitoare, lucru care a însemnat pentru minerii din Valea Jiului o pagubã salarialã echivalentã cu cel puþin un salariu. De unde aceastã pagubã salarialã? Pãi orice miner care ar dori sã facã un simplu calcul ar vedea cã în contractul colectiv de muncã semnat de gaºca sindi-

calã condusã de Bebe Nica, din care mai fac parte Adi Jurca, ori Ioan Temneanu (acesta se viseazã ºi primar), au fost de acord ca zilele de 1, 4 ºi 25 decembrie sã nu fie plãtite, sã se reducã anumite sporuri, ori primele din decembrie sã se acorde diferenþiat între angajaþii care lucreazã în subteran cu cei de la suprafaþã, respectiv 300 de lei ºi 210 lei. Acum sã nu îºi imagineze minerul de la front cã liderul lui de sindicat, pe care cu siguranþã nu l-a vãzut prin subteran, nu primeºte primã de subteran.

din Codul Muncii, sã constate încetarea contractului de muncã ºi sã-i pensioneze. În aceste condiþii cu siguranþã anul viitor va mai exista o "disponibilizare" de pe urma cãreia sã beneficieze ºi onorabilii sindicaliºti, cã nu or deveni proaspeþi pensionari cu conturile goale... Marius MITRACHE

PS. Mai mulþi lideri de sindicat sunt pensionabili, iar angajatorul, adicã CNH, are obligaþia, conform art 56

Bani de la Guvern pentru cãldura din Lupeni ºi Brad

G

Un nou serviciu Call Center la dispoziþia cetãþenilor n nou serviciu de informare publicã U ºi asistenþã telefonicã a

cetãþeanului, propus de compania iQuest ºi Centrul de Calcul INFO'98 SA Petroºani va fi prezentat, marþi, 29 noiembrie, Administraþiei Publice Locale din Valea Jiului. Potrivit reprezentanþilor Centrului de Calcul INFO'98 SA este vorba despre o soluþie care vine ca o completare a iniþiativelor demarate de cãtre Administratia Publica Localã pentru mãrirea transparenþei si comunicãrii cu cetãþenii. "Serviciul dezvoltat de iQuest, integrabil cu orice solutie de tip Call Center, oferã posibilitatea instituþiilor din administraþia publicã de a transmite informãri personalizate referitoare la plata impozitelor ºi taxelor locale, soluþia transformã orice text scris

în limba românã în vorbire naturalã", declarã Luciazn Lupu, manager Centrul de Calcul INFO'98 SA . Prin implementarea unei astfel de serviciu, cei de la compania iQuest susþin cã, se poate oferi acces la informaþii ºi pentru persoanele cu deficienþe de vedere sau pentru cei care nu au acces la internet. De asemenea, datoritã faptului cã serviciul este disponibil 24 de ore/zi, 7 zile pe sãptãmânã, accesul la informaþie este permanent. În plus, serviciul eliminã timpul de aºteptare, datoritã preluãrii ºi procesãrii simultane a mai multor apeluri telefonice. Prezentarea noului serviciu de informare publicã ºi asistenþã telefonicã a cetãþeanului va avea loc în sala de marmurã din cadrul Primãrie Municipiului Petroºani. Marius MITRACHE

uvernul a decis alocarea unor sume de bani pentru municipiile Brad ºi Lupeni, ca urmare a discuþiilor purtate la Bucureºti, de prefectul judeþului Hunedoara Attila Dezsi cu ministrul Administraþiei ºi Internelor, Traian Igaº, precum ºi cu vicepremierul României Marko Béla. Sumele au fost acordate pentru energia termicã din aceste douã localitãþi hunedorene. În ºedinþa de Guvern de vineri a fost adoptatã o hotãrâre de Guvern prin care a fost alocatã suma de 1.000.000 de lei Consiliului Local al municipiului Brad ºi alte 500.000 lei pentru Consiliul

Local al municipiului Lupeni, în vederea menþinerii continuitãþii funcþionãrii sistemului de încãlzire în municipiului Brad respectiv municipiul Lupeni. Reprezentanþii Prefecturii Hunedoara spun cã decizia Executivului reprezintã un ajutor imediat pentru acoperirea cheltuielilor privind combustibilul necesar alimentãrii cu energie termicã a municipiului Brad, însã atrag atenþia administraþiei locale din Brad cã aceasta nu este o rezolvare pe termen lung. "Soluþia pentru a elimina riscul de a mai ajunge într-o asemenea situaþie, pe care nimeni nu o doreºte, o reprezintã elaborarea unei strategii pe termen mediu ºi

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

lung care sã conducã la eficientizarea atât a centralei termice precum ºi a sistemului de furnizare a energiei termice din municipiul Brad respectiv a sistemului de furnizare a energiei termice centralizate din municipiul Lupeni, inclusiv prin atragerea de fonduri europene." a precizat prefectul judeþului Hunedoara, Attila Dezsi. În legãturã cu municipiul Lupeni, acesta a cerut conducerii Primãriei Lupeni sã solicite imediat producãtorului furnizarea agentului termic pentru locuitorii din Lupeni, nemaiexistând nici un impediment pentru a refuza acest drept al oamenilor. În plus, prefectul de Hunedoara a

explicat cã situaþia de acum se datoreazã exclusiv administraþiei publice din Lupeni, iar comunitatea din Lupeni nu trebuie sã sufere pentru managementul deficitar al acesteia. "Aºa cum am promis, m-am implicat cu toatã responsabilitatea în rezolvarea problemelor pe care locuitorii din Brad ºi Lupeni le au, în situaþia în care administraþiile locale din cele douã municipii nu au reuºit sã asigure funcþionarea sistemului de termoficare. Consider cã atunci când în joc sunt interesele populaþiei, nu trebuie sã existe nici orgolii ºi nici abordãri politicianiste. Am constatat cu regret cã din partea Consiliului

Judeþean nu existã nici o deschidere cãtre interesele populaþiei. În condiþiile în care 10.000 de oameni rabdã de frig în Brad, majoritatea USL din Consiliul Judeþean a refuzat sã acorde un ajutor substanþial administraþiei locale, pentru a putea începe furnizarea agentului termic. În aceste condiþii, când nici administraþia din Brad ºi nici cea a judeþului nu s-a dovedit capabilã sau interesatã sã resolve problema cãldurii în casele brãdenilor, din nou guvernul ºi-a arãtat disponibilitatea pentru soluþionarea problemei", declarã preºedintele PDL Hunedoara, Dorin Gligor. Car men COSMAN


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 noiembrie 2011

Tãiat cu sticla pânã la rinichi de un petrecãreþ U

n bãrbat de 36 de ani, din Petroºani se zbate între viaþã ºi moarte dupã ce a fost tãiat, posibil cu o sticlã spartã, de un tânãr de 23 de ani. Victima petrecea sâmbãtã seara într-un bar de rockeri din Petroºani, Barock, unde a fost organizat un concert ºi unde, absolut din întâmplare, a ajuns ºi agresorul. Acesta a bãut în alt bar, pânã s-a închis, iar mai apoi s-a mutat la Barock, pentru cã era singurul deschis. Deocamdatã nu se ºtie de la

ce s-a iscat scandalul ºi care a fost motivul pentru care tânãrul l-a înjunghiat pe bãrbat, chiar în timp ce membrii formaþiei L.O.S.T din Bucureºti concertau ºi chiar aceºtia au sãrit sã-l prindã pe agresor. Acesta a fugit, însã, în zona Gãrii, iar martorii cumplitului eveniment au sunat imediat la poliþie, în timp ce un grup de bãrbaþi s-a luat dupã bãtãuº. L-au prins ºi i-au aplicat o corecþie serioasã pânã sã ajungã poliþia, dar ºi acesta a reuºit sã mai batã patru rockeri.

Cât priveºte victima agresiunii, acesta a ajuns la Spitalul de Urgenþã Petroºani, în jurul orei 4 dimineaþa, cu maºina unui prieten, iar medicii ºi-au fãcut cruce când ºi.au dat seama cã, prin tãieturã, I se vãd rinichii. Acesta mai prezenta alte douã plãgi tãiate la nivelul coloanei ºi la nivelul braþului. Din cauza gravitãþii rãnilor, a fost bãgat direct în salad de operaþie. Dupã vreo 40 de minute, la SUP a ajuns ºi agresorul, adus de un echipaj SMURD, cu plãgi contuze în zona capului ºi trauma-

tism toracic. O altã victimã a acestuia a ajuns de asemenea, la spital, însã cu traumatisme minore. La locul incidentului au intervenit mai multe echipaje

ale poliþiei, care au evacuat imediat barul ºi au demarat cercetãrile, iar agresorul ar putea fi acuzat de tentativã de omor. Car men COSMAN

Pe vagoane, dupã Boschetar ucis la Petroºani hoþii de cãrbune

P

oliþiºtii ºi mascaþii au sãrit pe vagoanele încãrcate cu huilã dupã hoþii de cãrbune care dau loviturã dupã loviturã în zona Coloniei de Jos din Vulcan.

Poliþiºtii din Vulcan duc o luptã surdã cã bandele de hoþi care atacã trenurile ºi au ajuns sã facã razii chiar de mai multe ori pe zi pentru descurajarea fenomenului. "Avem 2- 3 intervenþii zilnic pe aceastã temã", a precizat comandantul Poliþiei Municipiului Vulcan, Toma Mihu. Vineri dimineaþa, la ora 6.00, poliþiºtii, însoþiþi de echipaje ale DPIR, au acþionat din nou, în aceeaºi zonã ºi i-au luat pe cei care acþionau ca din oalã ºi care nu au mai apucat, de aceastã datã, sã fure nimic. Au fost nu mai puþin de 28 de poliþiºti ºi mascaþi au alergat dupã hoþii de cãrbune ºi au urcat chiar în vagoane dupã ei. Iar 8 hoþi au fost prinºi. "În urma acþiunii, am reuºit sã prindem 4 persoane, iar alte patru au fost identificate ulterior ºi aduse la sediu. O sã repetãm acþiunea pentru prevenirea acestor fapte. Celor 8 persoane li s-au întocmit dosare penale pentru tentativã de furt",

a mai spus Toma Mihu. Acesta a precizat cã, în ciuda acþiunilor în forþã, din pãcate nu pot vorbi decât despre o diminuare a fenomenului, care poate fi stopat doar cu ajutorul Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, adicã prin asigurarea de pazã pentru garniturile cu huilã care tranziteazã Valea Jiului. ªi mai existã o ipotezã ºoc, care însã nue ste confirmatã la nivel oficial: reprezentanþii firmei care transportã huila Companiei Naþionale a Huilei dau o mânã de ajutor hoþilor de cãrbune din Colonia de Jos din Vulcan. Altfel nu s-ar explica de ce garniturile încãrcate cu cãrbune opresc exact în acea zonã din diverse motive, adicã pentru schimbarea turei, ori din cauzã cã hoþii au tras cupla ºi, din acest motiv, nu mai pot pleca de pe loc, însã garniturile de tren se urnesc fãrã probleme în momentul în care oamenii legii au ajuns la faþa locului. Compania Naþionalã a Huilei înregistreazã pierderi colosale din cauza acestor bande de hoþi, care au trecut demult de faza furturilor pentru subzistenþã. S-a dezvoltat o adevãratã caracatiþã, cu implicaþii adânci, iar hoþii care atacã vagoanele cu cãrbune sunt doar baza acestei piramide. Car men COSMAN

U

n om al strãzii a fost ucis la Petroºani de un prieten de pahar, iar criminalul a fost arestat. Cadavrul a fost gãsit într-o clãdire dezafectatã de pe strada Timiºoarei, aflatã în vecinãtatea Companiei Huilei din Petroºani. Criminalul a fost arestat ºi riscã sã stea ani buni dupã gratii deoarece este acuzat de omor

Poliþiºtii au primit un telefon de la un bãrbat care a gãsit cadavrul în clãdirea pãrãsitã ºi au acþionat imediat. "Poliþia Municipiului Petroºani a fost sesizatã de cãtre o persoanã de 41 ani, din Petroºani, cu privire la faptul cã, într-o clãdire dezafectatã, situatã pe strada Timiºoara, se aflã o persoanã decedatã. Echipa operativã deplasatã la faþa locu-

lui a stabilit cã persoana în cauzã este un bãrbat de 49 de ani, cunoscut ca persoanã fãrã adãpost. Cadavrul prezenta urme de violenþã în zona feþei, iar în urma necropsiei s-a stabilit cã moartea bãrbatului a fost violentã", spune purtãtorul de cuvânt al IPJ Hunedoara Bogdan Niþu.. Criminalul a fost prins la doar câteva ore de la primirea

sesizãrii. El este un prieten de pahar al victimei, are 46 ani, ºi locuieºte în municipiul Vulcan. "Între acesta ºi victimã, pe fondul consumului de bãuturi alcoolice, având loc un conflict spontan, victima a fost lovitã în mod repetat cu pumnii în zona capului ºi pe corp. Bãrbatul a fost reþinut pentru 24 ore, iar în urma prezentãrii Tribunalului Hunedoara, la propunerea Parchetului de pe lângã Tribunalul Hunedoara, magistraþii au emis pe numele sãu mandat de arestare preventivã pe o perioadã de 29 zile pentru comiterea infracþiunii de omor", a mai spus Niþu. Diana MITRACHE


6 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 noiembrie 2011

DECLARAÞIA DE LUNI

"Am jucat slab, jucãtorii mei erau cu bagajele fãcute pentru vacanþã înainte de meci. Dar important este cã am luat cele trei puncte ºi cã în retur, în care nimeni nu ne dãdea vreo ºansã cu echipa asta, ne-am clasat în prima jumãtate a clasamentului" Marin Tudorache, antrenor Jiul Petroºani.

::.. AVANCRONICA... LA CRONICI ..::

H

enþ cu

MÂNA Bucuria de a exista

Nici nu mai are importanþã rezultatul Jiului din ultima rundã a Ligii a III-a. Important este cã existãm. De-acum, vine vacanþa. Pentru fotbaliºtii de "C" - cã ãilalþi încã joacã - pentru unii, ca cei de la rugby, au uitatde mult competiþia. La tir cu arcul nu ne mai pronunþãm, handbalul a mers bine, sportul de iarnã stã gata sã "erupã". N-am avut, e drept, satisfacþiile de altãdatã - e ºi greu, când n-ai tu mãcar un sport de primã ligã... -, dar mãcar speranþa moare ultima. Chiar ºi în acest context. Ne gândim cã marea realizare, comparativ cu alte zone ale þãrii, e cã la noi nu a dispãrut nimeni... Adicã în 2011, nimeni nu s-a retras, nimeni nu a abandonat. Toatã lumea a dus competiþia pânã la final, lucru extrem de important pe foamea asta. Ba chiar, deºi nu au sãrbãtorit deocamdatã, patru grupãri au împlinit un numãr rotund de ani: CS Vulcan ºi Inter Petrila 90 de ani, Minerul Aninoasa 75 de ani ºi Universitatea (ªtiinþa) Petroºani - 50 de ani. Sã le fie într-un ceas bun tuturor ºi sã ne bucurãm cã existã.

C.S. Vulcan, scor de hochei

Rãzvan Drãgoescu, autorul golului de trei puncte pentru Jiul

z Deºi a învins cu 1-0 în Liga a III-a, seria a 5-a, Jiul Petroºani nu a convins cu jocul sãu slab, singura mulþumire fiind cele trei puncte. z Oaspeþii ..... au primit un gol ridicol în minutul 43, dar au avut ghinionul sã rateze vreo 6-7 ocazi de gol! În minutul 67, la scorul de 1-0, fundaºul jiulist Cruceru a scos o minge de pe linia porþii. z În Liga a IV-a Hunedoara, liderul CS Vulcan a fãcut un joc-ºcoalã cu ultima clasatã, echipa de zero puncte Victoria Cãlan, surclasând-o cu 7-0, I.Roºian ºi Cismaºiu punctând fiecare de douã ori. În acest meci, dupã o absenþã de o lunã, a reintrat ºi " veteranul" Alin Miculescu. z Victoria Cãlan a avut ca

rezervã, un singur jucãtor de câmp. Deºi nu se mai " lipeºte" la prima echipã, Ionuþ Gavriluþi a jucat la Jiul II, fiind autorul golului victoriei petroºãnene, 1-0, la Gloria Geoagiu. z Condusã cu 1-0, echipa Minerul Uricaniîºi revine la Metalul Criºcior, reuºind în final un 2-2, prin golurile lui Irina ºi Voina. z Universitatea Petroºani face scor, 5-2, cu Inter Petrila. Plãtindu-ºi datoriile cãtre AJF Hunedoara în ultimul meci, Retezatul Haþeg este programatã, dar este învinsã pe teren propriu, 1-3 cu Aurul Cornel Irina, Certej. z S-a încheiat autorul golului egalizator campionatul judeþean pentru Uricani de juniori C (gr. 1997) z Accidentatã grav la ultimul ºi D (gr. 1999), în ultima meci din cupele europene, etapã înregistrându-se rezultatele( ambele la juniori C), CS handbalista Patricia Vizitiu de la Oltchim Rm. Vâlcea nu a Jiul-Universitatea Petroºani fãcut deplasarea cu lotul 2-5 ºi Minerul Uricaninaþional la C.M din Brazilia. Profotbal Petroºani 1-1.

::.. FOTBAL. INTERVIU ..::

"Încep sã se vadã roadele unei munci în echipã", declarã Neluþu Pantelimon, preºedintele CS Vulcan

Reporter: Domnule Pantelimon, final acasã, de mare spectacol... Neluþu Pantelimon: Sã nu exagerãm! Ne-am fãcut doar treaba, e drept, în faþa unui adversar amãrât, care s-a þinut

de noi, totuºi, aproape o jumãtate de orã! Reporter: Existã vreun secret al constanþei CS Vulcan? N.P: N-aº zice. Jucãtorii au înþeles cã, dupã aproape trei campionate într-o formulã omogenã, ici-colo cu implanturi, ne-a cam venit rândul sã þintim ceva mai sus. Existã deja nucleul de jucãtori care a ºtiut sã capaciteze în jurul lor pe cei cu mai puþinã experienþã. ªi rezultatele încep sã se vadã. Aº accentua, încep sã se vadã roadele unei munci în echipã, aici implicând toþi factorii tehnici ºi administrativi. Reporter: Asta înseamnã cã vã gândiþi serios la Liga a III-a... N.P: Rezultatele ne permit sã ne gândim la acest mod, dar va trebui sã facem o analizã temeinicã la iarnã, sã vedem în ce mãsurã se poate crea un buget pentru Liga a III-a, ºtiindu-se cã la acel nivel, cheltuielile au alþi indi-

catori. ªi nu în ultimã instanþã ºi aducerea altor jucãtori, alãturi de nucleul existent. Pe mine mã bucurã cel mai mult cã sportivii noºtri au avut acest mod de abordare, vizând tot timpul prima poziþie. Ceea ce s-a ºi întâmplat. Reporter: La modul cel mai confortabil... N.P. Aºa este, ne aºteptãm ºi noi ca

bãtãlia sã fie strânsã. Credeam cã echipe precum Aurul Brad sau Dacia Orãºtie sã " þinã" mai aproap, dar pânã la urmã ne-am desprins autoritar. Nu este vina noastrã! Reporter: Evident! Va veni în ultima etapã un meci al orgoliilor locale, cu Minerul Aninoasa, acolo unde aþi acti-

vat în anii 90 pe mai multe funcþii de conducere. Cum va fi? N.P: Ca orice meci, adicã o abordare serioasã! Respect Aninoasa, dar mergem la victorie, vrem sã încheiem cu acest avans de 9 puncte. S-a vãzut ºi cu Victoria Cãlan, chiar dacã ºtiam cã este pe ultimul loc cu yero puncte, ne-am bãtut pânã la final, marcând de câte ori s-a putut. Evident, la Aninoasa, cu o echipã localã, Minerul, în care joacã un Ciocoi, un Gabi Trestian, Simoneac, sau Rere Moldovan, jucãtori cu mare experienþã, va fi mult mai greu. Dar tocmai acesta ar putea fi un examen care sã dea proba poyiþiei noastre în clasament. Încã o datã, repet, respectãm Minerul Aninoasa, dar ne ducem acolo doar cu gândul victoriei care sã ne consolideze poziþia de lider autoritar al turului de campionat.

Paginã realizatã de Genu TUÞU


Politica 7

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 noiembrie 2011

La PSD Petroºani s-a anunþat:

Grup de elite ºi jihadul deputatului Resmeriþã Elitele ca grupuri de forþã, "rãzboi sfânt" purtat împotriva primarilor PDL din Valea Jiului în numele populaþiei sãrãcite, potenþial candidat pentru Primãria Petroºani vitaminizat ºi educat politic… Aºa zice PSD! Organizaþia PSD Petroºani a organizat o conferinþã de presã, la sfârºitul sãptãmânii trecute, lucru ce nu s-a mai întâmplat demult, formaþiunea politicã fiind, practic, blocatã de lupte interne. S-a anunþat oficial noua conducere a social democraþilor ºi obiectivele imediate.

sunt P erdanþii valorificaþi

Cu aceastã ocazie am aflat cã marii perdanþi ai recentelor alegeri au fost cooptaþi în comitetul executiv al social democraþilor, organism ce are puterea de a hotãrî soarta organizaþiei de la Petroºani. Printre ei se aflã ºi membri care au fost bãnuiþi cã sunt oamenii fostului preºedinte exclus din partid, Haralambie Vochiþoiu, dar ºi cei care au considerat cã actuala conducere aleasã nu are specialiºti. Printre aceºtia se aflã, consilierul judeþean Francisc Gershner, fostul vicepreºedinte Dorina Pleºcan, consilierul local Doina Popescu, Florin Boboc, Ioan Turbuþan etc. Proaspãtul preºedinte ales, Ioan Rus, declarat cã încearcã sã þinã aproape oameni din toate straturile socio-profesionale ºi vrea sã constituie un grup de elitã activ ºi în caz cã USL câºtigã alegerile, sã aibã o

ºase localitãþi ale Vãii Jiului nu mai au energie termicã ºi oamenii stau în frig.

contra F lori tunuri

pepinierã solidã. "Doresc sã creez un grup de elitã de vreo 30 de oameni, pentru cã un om normal se încercuieºte de oameni puternici care sã poatã ridica structura de partid, sã o întãreascã ºi s-o ducã mai departe. Sigur, primul obiectiv este de a câºtiga Primãria Petroºani" - a declarat Ioan Rus. Acesta a promis cã pânã la sfârºitul lunii decembrie va anunþa ºi candidatul pentru fotoliul de primar. Prin metode specifice, am aflat cã acest potenþial candidat va fi un fost potenþial candidat, care va fi bãgat la "terapie intensivã", la "meditaþii în forþã" ºi, obligatoriu - "ardeiul iute în fund". ªi toate acestea, spun surse din partid, pentru cã respectivul candidat nu-ºi conºtientizeazã potenþialul ºi pare a iubi comoditatea sau mai degrabã perceperea realitãþii.

sãturat ºi S -adeclanºeazã jihadul

La aceeaºi conferinþã de presã, a participat, ca invitat, ºi deputatul PSD de Valea Jiului, Cristian Resmeritã, care a fãcut un anunþ surprinzãtor: începerea jihadului împotriva primarilor PDL din Valea Jiului. Acesta a precizat cã nu are

nimic cu oamenii respectivi, ci cu faptul cã aparþin PDL, partid care a sãrãcit populaþia ºi a destructurat sãnãtatea, învãþãmântul ºi fac concedieri în masã. "Am participat la o întâlnire, unde primarii PDL spuneau cã se trãieºte mai bine în România decât în alte þãri. Eu m-am cam sãturat, ºi de ieri am iniþiat acþiunea de înlocuire a primarilor acestei puteri, care a fãcut numai rãu oamenilor. Noi nu sprijinim acþiunile unui guvern care taie tot, taie salarii, taie indemnizaþii, acum asistaþii social sunt loviþi, ºi mã refer la cei nãpãstuiþi de soartã, nu la ºmecheri, cetãþenii nu mai au asistenþã socialã, nu mai au învãþãmânt, sãnãtate. Concedierile în masã continuã. Numai din judeþ au plecat 547 de profesori… Proiectele se duc preponderent spre primarii PDL. Repet, nu am treabã cu o persoanã anume, mã bucur cã se fac investiþii, îi felicit, dar la Vulcan, oamenii mor de foame plimbându-se pe un bulevard care a costat 304 miliarde lei. La Petroºani, se reabiliteazã centrul, foarte bine, dar ºi aici oamenii se plimbã pe stomacul gol. Mâine, (sâmbãtã), lansãm

PSD a început campania

Cristian Resmeriþã ºi-a adus aminte cã este deputat de Valea Jiului. Pe unde s-o ascunde senatorul Nicula? Alegerile locale se apropie, iar politicienii încep sã-ºi aducã aminte de oamenii din Colegiile pe care ar trebui sã le reprezinte. Cum se întâmplã de fiecare datã, la interval de patru ani. ªi, cum rezultatele activitãþii lor în Parlament lipsesc cu desãvârºire în teritoriu, onor aleºii noºtri, latrã ca niºte maidanezi ce urmeazã sã fie castraþi, asta în cazul politicienilor care au ºi... ouã. Deputatul PSD Cristian Resmeriþã, pentru cine nu ºi-l aminteºte este bãiatul primarului de la Lupeni, Cornel Resmeriþã, ºi-a fãcut apariþia meteoricã la sfârºitul sãp-

tãmânii trecute la o conferinþã de presã a PSD Petroºani ºi a început sã-i împroaºte cu noroi pe colegii tatãlui sãu din administraþie. Cicã, dupã ce a participat la o întâlnire organizatã de sindicaliºtii de la Confederaþia Meridian, - de fapt o adunare pe teme agricole, cã doar Valea Jiului are sute de hectare de teren agricol ºi... e plinã de þãrani!, dar prin care onorabilul domn Popescu a beneficiat de niºte fonduri europene -, a rãmas dezgustat de edilii din PDL. Pãi, domnule deputat Cristian Resmeriþã, dacã eºti dezgustat de modul în care aratã acum Petroºaniul, Petrila ori Vulcanul, cum eºti când treci prin Lupeni, sau ce gust îþi lasã când te gândeºti

candidaþii PSD pentru primãriile din Vulcan ºi Aninoasa" - a declarat cu vehemenþã deputatul Cristian Resmeriþã. Acesta a mai ridicat problema CNH-ului, în sensul cã responsabilii din ministerul de resort habar nu au cu ce se mãnâncã mineritul ºi de fiecare datã, la întâlnirile pentru gãsirea soluþiilor, guvernaþilor li se prezintã "fotografia" din mineritul Vãii Jiului ºi încã nu au învãþat-o. Apoi patru din cele

Vehemenþa deputatului ºi anunþata luptã cu primarii PDL din Vale a surprins oarecum audienþa ºtiind cã PSD, în afarã de cei doi primari în funcþie, nu prea se vede a avea resurse umane pentru a se bate cu cei patru grei în funcþie - Pãducel, Ridzi, Botgros ºi Ile. Mai mult, la constituirea USL, care a avut loc la Petroºani cu mai bine de o lunã în urmã, liderii judeþeni ºi locali ai PSD ºi PNL spuneau cã armelor grele ºi tertipurilor PDL din viitoarea campanie electoralã le vor rãspunde cu flori. Adicã vor folosi bunul simþ ºi vor invoca programele… Pare infantilã ideea sã vii în faþa tunului cu pistolet. Ileana FIRÞULESCU

"Un membru de partid, un prieten" PSD-iºtii de la Petroºani au demarat acþiunea denumitã "

Un membru de partid, un prieten ", prin care sperã sã îºi dubleze în câteva sãptãmâni numãrul de membri. Mai mult, Ioan Rus,preºedintele organizaþiei spune cã organizaþia va avea oameni de valoare capabili de a face politicã. Este primul plan al preºedintelui nou -ales, Ioan Rus, care spune cã acest partid are ca þinã câºtigarea alegerilor. "Astãzi lansãm aceastã acþiune care are drept scop racolarea de noi membri. Ne propunem ca pânã la sãrbãtorile de Crãciun sã ajungem la 1.000 de membri în organizaþia de la Petroºani. Urmeazã apoi sã ne definitivãm strategia politicã, pentru cã scopul nostru este clar, câºtigarea alegerilor. Doresc sã creez o elitã în jurul meu,pentru cã sunt de pãrere cã un om normal se înconjoarã de oameni puternici", a declarat Ioan Rus, preºedintele PSD Petroºani În organizaþia PSD Petroºani sunt aproape 600 de membri care ºi plãtesc cotizaþia, iar dintre aceºtia aproape 200 sunt tineri. Organizaþia este acum structuratã pe 21 de organizaþii teritoriale,împãrþite în 4 zone ale oraºului. (Diana MITRACHE) MITRACHE)

cã în anii aºtia de deputãþie ai încasat sute de milioane de lei, iar activitatea ta este dezastruoasã. Din 2008 ºi pânã în prezent, conform activitãþii parlamentare postate pe site-ul Camerei Deputaþilor, deputatul Cristian Cornel Resmeriþã a avut fix 8 luãri de cuvânt, a avut 6 declaraþii politice, 41 de propuneri legislative, 43 de întrebãri ºi interpelãri ºi 9 moþiuni. Tu chiar ai dormit pânã acum! Apropo, prin Parlament ceilalþi colegi ai tãi ºtiu cã exiºti? Iar ca deputatul Cristian Resmeriþã este ºi senatorul de Valea Jiului Cosmin Nicula. Care Cosmin Nicula nu a ºtiut decât sã punã beþe în roate dezvoltãrii unor afaceri în Valea Jiului, dar visa sã ocupe un scaun pe la Curtea de Conturi a României. Mare greºealã au fãcut locuitorii Vãii Jiului cã i-au încredinþat votul pentru a-i reprezenta în Senat...! Poate se vor trezi ºi la alegerile viitoare vor vota pe cineva de-al lor, din Valea Jiului ºi nu o altã veniturã. Domnule deputat, domnule senator, mai este puþin timp pânã la urmãtoarele alegeri, iar acum, în ceasul al 13-lea, pentru binele locuitorilor din Valea Jiului ºi al Vãii Jiului, singurul lucru bun care aþi putea totuºi sã îl oferiþi ar fi ... sã dormiþi în continuare! Marius MITRACHE


8 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 noiembrie 2011

VORBA LU` BUJI

de Mircea BUJORESCU

Nu mai suntem oameni

Suntem doar niºte cifre în statistici România are 16.528 de milionari în dolari! În schimb, averea medie a românului este de 13.987 de dolari. În România sunt 16.528 de milionari în dolari, aratã un raport realizat de grupul bancar Credit Suisse. Astfel, 16.528 au averi de peste un milion de dolari, dintre care doi sunt miliardari, ceea ce plaseazã România pe locul 47 în lume dupã numãrul persoanelor bogate. De asmenea, averea medie a românilor este de 13.987 de dolari, ceea ce plaseazã þara noastrã pe locul 59 din 160 de þãri. Defalcat, România are 14.578 de locuitori cu averi cuprinse între 1-5 milioane de dolari, 1.173 de persoane cu averi de 5-10 milioane de dolari, 685 între 10-50 milioane de dolari, 55 între 50-100 milioane de dolari, 32 între 100-500 milioane de dolari. Cinci români au averi de peste 500 de milioane de dolari, dintre care 2 sunt miliardari, potrivit bãncii elveþiene. -------------------------------------------

Da, rândurile de mai sus spun adevãrul adevãrat. Pe aici suntem. Hãlãduim, în cãutarea pastilei pentru supravieþuire. Ne uitãm urât unii la alþii, ne batem nevestele ºi ne lãsãm copiii pe drumuri. Nici nu mai conteazã câþi milionari sau miliardari avem. Am ajuns sã ne pierdem calitatea de oameni. Suntem doar niºte cifre în statistici. Acolo ne aºeazã noua ordine mondialã. Vorba ãluia cu gura mare, pe care-l apreciez, în aceeaºi mãsurã în care il detest Mircea Badea: "Trãim în România ºi asta ne ocupã tot timpul!" Uite cu ce-mi ocup eu acum timpul. Stau sã fac socoteli. Iatã-le: z Dacã avem 16.000 de milionari în dolari ºi 2 miliardari, asta înseamnã "spoiala" de la suprafaþã. z Urmeazã vreo 5-6 milioane de "middle class" - adicã clasa de mijloc - ãia care, de bine de rãu se mai târâie... Au un venit lunar cât de cât. O pensie cât s-ajungã ºi (poate)

niºte copii care n-au uitat cine i-a fãcut ºi cine i-a crescut. Durerea vine abia de-acum încolo. Ce facem cu restul. Restul înseamnã cam 15 milioane de "supravieþuitori". Dintre aceºtia, vreo 5 milioane sunt "rezistenþi prin dispreþ" (cum ar spune aproapegenialul caricaturist, petrilean de-al nostru, Ion Barbu). Ceilalþi 10 milioane sunt "pe culmile disperãrii", aºa cum "decreta" genialul român Emil Cioran. Într-o vizitã de 5 minute la Hobiþa, de Gorj, dupã ce fusese prigonit din propria þarã, pentru a uimi întreaga lume, demiurgul pietrei Constantin Brâncuºi a zis: "V-am lãsat sãraci ºi proºti, v-am gãsit ªI MAI SÃRACI, ªI MAI PROªTI". Dacã aºa a zis OMUL ãsta, noi, în nimicnicia noastrã, ce sã mai zicem! ªi, sã-i întãrim "zicerea", vã ofer un singur exemplu de sãrãcie, luat chiar de aici, din Valea Jiului: Doi bãtrâni pensionari (niºte oameni rezonabili, de altfel) fac, din cauza sãrãciei, un fel de economie care m-a lãsat paf! Dupã ce fac baie, pãstreazã apa din vanã ºi, cu ajutorul unui lighean, o folosesc în loc de apa de la WC.

Ilie Pãducel, primar, pensionar ºi agent imobiliar

În afarã de a fi primar, Ilie Pãducel este ºi om de afaceri sau, un agent imobiliar, cel puþin. Pânã când noþiunea de conflict de interese îi va deveni cunoscutã întrutotul, primarul de la Petrila, pe lângã pensia de aproximativ 3000 de lei ºi indemnizaþia de primar de circa 2600 de lei, mai

mult sau mai puþin, dupã cum el însuºi a afirmat, mai are ºi venituri din alte activitãþi. Edilul nostru are douã spaþii comerciale, (cel puþin atât cunoaºtem noi) din care câºtigã lunar sume frumuºele de bani. El ºi-a închiriat proprietãþile unor firme, care deruleazã afaceri în Petrila sau alte oraºe ale

Vãii. "Este vorba de spaþiul de la parterul blocului 34 care l-am închiriat la Hidroconstrucþia Bucureºti. Au amenajat acolo birouri ºi este închiriat în baza unui contract cu 3, 5 euro pe metrul pãtrat", a afirmat Ilie Pãducel , primarul Oraºului Petrila. Acest spaþiu mãsoarã 90 metri pãtraþi, iar cel de-al doilea spaþiu, conform declaraþiei de avere, este un chioºc de 21 metri pãtraþi în zona 8 Martie, care acum funcþioneazã drept chioºc de pâine, fiind închiriatã la o firmã din oraº.

A

lþi afaceriºti în CL Petrila

Însã, afacerist la primãrie nu este doar primarul. ªi viceprimarul liberal Constantin Ramaºcanu are proprietãþi, iar un imobil este chiar în Petroºani, în zona Poliþiei. De asemenea, tradiþia ca în administraþia localã, activitãþile comer-

ciale sau investiþiile, cum spun unii, sã se întrepãtrundã cu funcþia de ales local, se potriveºte de minune ºi în acest mandat. Asta chiar dacã unii consilieri -afaceriºti fac tot posibilul sã îºi îndepãrteze bunurile pe numele soþiilor, copiilor, a soacrei sau a ginerelui, câºtigurile se duc tot în familie. Un exemplu de dat este consilierul PDL, tot de la Petrila, Ion Bulancea. El deþinea o staþie de alimentare cu combustibil, de unde o bunã perioadã de timp se alimentau maºinile de serviciu sau utilajele de la primãrie. Acum, însã, staþia nu mai este pe numele lui, ci pe a unui membru din familia acestuia. De asemenea, tot Ion Bulancea este acel investitor despre care mai tot anul s-a vorbit cã vrea sã construiascã primul hotel din oraº. Pânã acum nu s-a întors nici mãcar o lopatã de pãmânt, pentru cã mai trebuie obþinute niºte avize. Luiza ANDRONACHE

B

ULETIN DE UCUREªTI

Poporul

Deºi din principiu nu sunt de acord cu bãtrânelul decrepit care conduce Partidul Secãturilor ºi Demagogilor, de data asta mã vãd nevoit sã-i dau dreptate: Mircea Geoanã e prostãnac. Vã rog sã mã iertaþi pentru lipsa de originalitate. Sunt sigur cã acest cuvânt este printre cele mai scrise ºi rostite în ultima vreme. Sã citim puþin, dragi pãstoriþi, din Sfânta Evanghelie a Limbii Române, DEX-ul. PROSTÃNAC - (om) prost, nãtâng, bleg, prostan. Care denotã prostie. Care vãdeºte lipsã de caracter ºi inteligenþã. Vã dau cuvântul meu cã atunci când l-am vazut pe Mircea Geoanã pãºind "victorios" la Dãbuleni, mi-a venit în minte aceastã definiþie, în întregimea ei. Cu de la mine putere, am adãugat "penibil". Este limpede, în inocenþa gândirii sale, Geoanã s-a vãzut un fel de Traian Bãsescu. Izbit nãprasnic de PSD, precum Bãsescu de Parlament în 2007, Geoanã a vrut sã aplice reþeta câºtigãtoare: întoarcerea cãtre popor. ªi s-a deplasat urgent la în sud-estul Doljului. La poporul sãu. Acuma, eu n-am nimic cu oamenii ãia, dar Geoanã a avut mare noroc cã alegerile din 2008 au avut loc în perioada în care respectabilii cetãþeni din Dãbuleni veniserã acasã cu chimirul plin de marafeþi din vânzarea lubeniþelor prin oraºele þãrii. Dacã alegerile ar fi avut loc vara, la Dãbuleni nu vota nici dracu'. Fericiþi, un pic mai bogaþi ºi cu muierile satisfãcute, pepenarii veniþi din pribegie au votat aºadar în noiembrie. ªi ca sã vedeþi cât de crudã e viaþa, tot în noiembrie pe Geoanã l-a "ejaculat" partidul, sã mã ierte minorele caste de liceu care citesc acest text. Din nou, dacã asta se-ntâmpla vara, Geoanã trebuia sã-ºi aleagã un alt popor la care sã se-ntoarcã, întrucât la Dãbuleni ar fi gãsit doar neveste isterice ºi poºtaºi. Geoanã a greºit puþin, poporul lui e mai mic decât era al lui Bãsescu. Cred cã într-un an-doi, nu mai auzim de el. Cu scuzele de rigoare faþã de o preþioasã prietenã cu care am dezbãtut deja

Pamflet de Cosmin BARBU

acest lucru, cred cã uºuirea lui Geoanã e pregãtitã cam de când e pregãtitã ºi noua suspendare a lui Bãsescu. Deºi puþine, ºanse pentru aceasta din urmã existã. Dar de la eventuala suspendare a preºedintelui ºi pânã la alegerile prezidenþiale, chiar ºi anticipate, existã o perioadã importantã în care al doilea om în stat conduce þara, precum a fãcut-o Vãcãroiu în 2007, când Bãsescu plângea la poporul pe care-l credea al sãu. PSD a stat, s-a gândit, a pritocit, a cugetat… Adicã sã conducã Geoanã þara? Sã fie primul om care a pierdut ruºinos alegerile ºi e totuºi preºedinte? NICI VORBÃ! ªi l-au trimis la Dãbuleni, iar pentru a doua funcþia în stat l-au pus pe Titus Corlãþean sã facã tururi de stadion. Mult zgomot pentru nimic. Strategia nu va reuºi, iar PSD va rãmâne un partid de locul doi. Dincolo de toate aceste chestii complicate, am apelat la un cititor pe buze pentru a înþelege mai bine simþirile ºi trãirile asistenþei de la Dãbuleni, surprinse de posturile de ºtiri. Un þigan solid, exact în spatele lui Geoanã: "Fã, iar venirã ãºtia de la televiziune. Stai dreacu' în faþa mea, cã am mandat în Spania ºi mã vede gaborii." Adolescent negricios, ciufulit, ºtirb ºi cu acnee: "Bã, mânca-þi-aº, aº bea un kil de votca. Auzii cã a adus ãºtia la cãminu' cultural. Geoa-nã! Geoa-nã! Geoa-nã! Femeie coafatã, 40 de ani, cu obrajii coloraþi cu ruj de buze. Are lacrimi pe obraji. "Fã, io plânsãi când îi mulþumea nevesti-sii, cã ºtii cã mã cheamã ºi Mihaela. Pon-ta! Pon-ta! Ãããããã…. Geoa-nã! Geoa-nã! Homosexual imberb, circa 30 de ani, privind în gol: "Azi muri Freddie… Freddie Mercury… Ce buze miºto are Geoanã… ªi ce ochi albaºtri…"


EPISODUL 2

Biserici din Aninoasa

Anul 2 z Nr. 81 z 28 noiembrie 2011 z 4 pagini z Coordonator Genu Tuþu z

Situat în concentrarea urbanã a Vãii Jiului, Aninoasa se întinde de-a lungul pârâului cu acelaºi nume, afluent al Jiului de Vest pe partea stângã. Altitudinea variazã între 580 m, în lunca Jiului ºi 700 m în nord. Oraºul este înconjurat de ultimele prelungiri estice ale Retezatului (dealurile Muncelului, Chicera, Bãniþa), aflându-se la 8 km de oraºul Vulcan (DN 66A) ºi la 11 km de municipiul Petroºani (DN 66A ºi DN 66). Atestat documentar în anul 1442 (Bãrbãtenii de Jos, Iscroni), Aninoasa a fost declarat oraº la 18 aprilie 1989, fiind compus din Aninoasa ºi Iscroni. Cu circa 6.000 locuitori, Aninoasa a fost timp de peste o sutã de ani un puternic centru de extracþie a cãrbunelui, acum evoluþia social-edilitarã având alte coordonate.

EPISODUL 3

Biserici din Vulcan

Localitatea situatã pe Jiul de Vest, cu altitudini cuprinse între 590-700 m, este o aºezare la poalele Munþilor Vâlcanului, formatã prin contopirea a douã mici cãtune, Crividia ºi Vaideni, douã aºezãri pastorale menþionate documentar în anul 1462. Lângã aceste cãtune s-au format coloniile de muncitori legate de începerea exploatãrii cãrbunelui (1857), fiind pânã la 1870, când a fost conturatã calea feratã Simeria Petroºani, centrul administrativ ºi economic al Vãii Jiului. În anul 1953, Vulcanul a devenit oraº, odatã cu redeschiderea minei ºi a începerii construirii termocentralei Paroºeni. Situat la 6 km de Lupeni ºi 12 km de Petroºani (DN 66A), Vulcanul are o populaþie de circa 32.000 locuitori. Este o zonã puternic industrializatã (douã exploatãri miniere, termocentralã, industrie textilã). Prin compoziþia arhitectonicã a spaþiului urban, prin cadrul geografic specific, Vulcanul este un oraº pitoresc, cu o largã perspectivã în domeniul turistic. Vulcanul are în componenþã douã sate, Jiu-Paroºeni ºi Dealu Babii, cu un numãr de 6 biserici ortodoxe pe teritoriul sãu.


2

Raftul de colecþie z Anul 2 z Nr. 81 z

Raftul de colecþie z Anul 2 z Nr. 81 z

Biserica ortodoxã cu hramul "SF. ARHANGHELI MIHAIL ªI GAVRIIL"

EPISODUL 2

Biserici din Aninoasa Biserica ortodoxã cu hramul

"SF. IOAN BOTEZÃTORUL" Parohia Aninoasa

Parohia Iscroni - Aninoasa

naintea acestei biserici, aici a existat o bisericã din lemn cu bârne, înãlþatã în 1791, având hramul "Duminica Tuturor Sfinþilor", pe locul unei vechi biserici arsã de turci la 1788.

Î

"SFÂNTUL IERARH NICOLAE" Parohia Aninoasa

Cupolei centrale octogonale, aflatã deasupra naosului, îi corespund douã turnuri clopotniþã, asemãnãtoare ca format, ele-

A fost construitã între anii 1879-1880, pe vremea preotului Petru Burlec, pânã în anul 1948 fiind bisericã aparþinând cultului unitarian. Are un turn-clopotniþã masiv, acoperit cu tablã, acoperiºul fiind acoperit cu þiglã. Intrarea este spre apus, având un pridvor deschis din lemn. Biserica a fost sfinþitã pe 7 iulie 1924, dar înainte de continuarea ei în 1880, a fost un edificiu din lemn, ridicatã în anul 1805, austriecii dãrâmând-o în 1878, pentru a construi un fort de apãrare. Lãcaºul a fost prãdat în timpul primei conflagraþii mondiale, renovat în anii 1923, 1987 ºi 2001.

vate de-o parte ºi de cealaltã a intrãrii dinspre apus, precedatã de un pridvor deschis amplu. Biserica este acoperitã cu tablã, ea fiind construitã între anii 1924-1929, în timpul pãstoririi preotului Emilian ªinca. Interiorul bisericii a fost împodobit în perioada 1928-1929 ºi 1932, de pictorul bucureºtean Pavel Pisarov. O renovare amplã a acestei biserici a avut loc în anul 1958.

Biserica de la Iscroni, aflatã chiar la marginea ºoselei ce face legãtura între Petroºani ºi vestul Vãii Jiului, este o construcþie dreptunghiularã, impunãtoare, având absida semicircularã decroºatã. Are forma unei nave boltite, cãreia i s-au adãugat doi umeri laterali pentagonali de dimensiuni mai mici. Are o clopotniþã masivã, în formã de coif în stil neobaroc, aceasta fiind flancatã de douã turnuri laterale acoperite cu tablã, restul edificiului fiind cu þiglã. Lãcaºul are douã intrãri ºi a fost contruit între anii

1926-1928, de firma fraþilor Pittini din Petroºani, în timpul pãstoririi preotului Ioan Traian. Sfinþirea a avut loc la data de 9 mai 1929. În interiorul bisericii se aflã icoane pe pânzã, executate de o firmã din Cehia. De-a lungul vremii, biserica a fost reparatã în anii 1952, 1988, 2000 ºi 2007.

EPISODUL 3

Biserici din Vulcan

Biserica ortodoxã cu hramul

"SF. APOSTOL TOMA" Parohia Paroºeni

Biserica ortodoxã cu hramul

GHEORGHE" "ÎNÃLÞAREA DOMNULUI" "SF. Parohia Aninoasa (Dâlja Mare)

Biserica ortodoxã cu hramul

E

E

ste o bisericã sub forma unui edificiu din piatrã, de formã dreptunghiularã, cu absida nedecroºatã poligonalã având trei laturi.

Biserica ortodoxã cu hramul

O bisericã la care s-a lucrat timp de doi ani, între 1922-1924. Este o construcþie compusã dintr-un altar pentagonal decroºat, un naos de formã dreptunghiularã, cu boltã, având doi umeri laterali de formã rectangularã, un pronaos mare, supraînãlþat printr-un turn-clopotniþã solid. Uºa de acces în locaº se aflã pe partea apuseanã, acoperiºul este din tablã, acesta fiind refãcut în anul 2000, iar picturile din interior au fost realizate în anii `90.

ste o bisericã de dimensiuni spectaculoase, ridicatã pe un soclu solid de beton. Pereþii clãdirii înscriu planul tricong, cu absida heptagonalã.

- Parohia Iscroni, Cãtãneºti -

3

O

bisericã de lemn, ridicatã de obºtea satului la sfârºitul veachului al XIX-lea, mai exact la 1898, când pãstorea preotul Chirilã Teacoi.

O bisericã în cartierul (fost sat) Paroºeni, dupã proiectul arhitectului maghiar Ernö Konka, construitã între anii 1900-1901, în timpul preotului Gheorghe Todoran, fiind sfinþitã în anul 1901. Este o bisericã realizatã în plan dreptunghiular, cu absida pentagonalã decroºatã, biserica având un turn-clopotniþã înalt.

Intrarea în edificiu se poate face prin douã uºi, amplasate în partea de vest ºi de nord a edificiului. Dupã câteva stricãciuni cauzate de Primul Rãzboi Mondial, biserica a fost refãcutã între anii 19231924, pictura iconograficã interioarã aparþinând pictorului Nicolae Kabadaeff, picturã refãcutã la rând ei de pictorul Ioan Preduþ din Orãºtie, în anii 1982-1983.

Biserica ortodoxã cu hramul

"DUMINICA ORBULUI" Parohia Vulcan II

Este o construcþie în plan dreptunghiular, cu o absidã în trei laturi. Acoperiºul este acoperit cu þiglã, iar clopotniþa de deasupra naosului, cu tablã. Primele reparaþii la bisericã s-au efectuat în perioada 1937-1938, când s-a renunþat la o intrare, cea dinspre apus ºi a rãmas doar cea dinspre sud. Alte reparaþii importante s-au mai realizat în anii 1954 ºi 1980, apoi pe la sfârºitul anilor 1990, a fost dotatã iconografe de cãtre pictoriþa Daniela Paºca. De menþionat cã unele documente aratã cã ar fi fost în aceeaºi zonã o micã bisericã, identificatã în perioada 1829-1831, dar care nu a lãsat urme concrete.

Este cea mai veche bisericã existentã pe teritoriul propriu-zis al municipiului Vulcan, o imensã clãdire în plan dreptunghiular, din piatrã ºi cãrãmidã, conceputã de arhitectul Alexandru Katona în 1906, în timpul pãstoririi preotului Ioan Patachi, biserica purtând amprenta stilului baroc. Biserica dispune de o clopotniþã masivã, cu fleºa zveltã, încadratã în patru turnuri în miniaturã, ce suprapune intrarea de pe latura de vest a clãdirii. Biserica a fost renovatã în mai multe etape succesive (1924, 1931, 1959, 1970, 1974, 2004), pictura în tehnica "frescã" aparþinând din 1974, pictorului Ioan Diaconu din Rm. Vâlcea. Decorul pictural al tâmplei, realizat în primele decenii ale secolului trecut, a fost executat de cãtre Teodor Oaidã, reînnoit în 2010 de Daniela Moldovan. Dupã târnosirea din 1906, biserica a fost resfinþitã în anii 1924 (în timpul pãrintelui Alimpiu Suciu ºi al episcopului Alex Niculeºan) ºi 1974 (în timpul preotului Eugen Suciu). Pânã în anul 1948 a fost bisericã unitarianã, dupã care a revenit de rit ortodox.

Biserica ortodoxã cu hramurile

"NAªTEREA MAICII DOMNULUI" "INTRAREA ÎN BISERICÃ A MAICII DOMNULUI" "SFINÞILOR ROMÂNI" Parohia Vulcan Centru Vechi La nivelul anului 2011, noua ctitorie din Vulcan se prezenta sub forma unui paraclis ortodox, a cãrui piatrã de temelie a fost pus la 24 iunie 2010.


2

Raftul de colecþie z Anul 2 z Nr. 81 z

Raftul de colecþie z Anul 2 z Nr. 81 z

Biserica ortodoxã cu hramul "SF. ARHANGHELI MIHAIL ªI GAVRIIL"

EPISODUL 2

Biserici din Aninoasa Biserica ortodoxã cu hramul

"SF. IOAN BOTEZÃTORUL" Parohia Aninoasa

Parohia Iscroni - Aninoasa

naintea acestei biserici, aici a existat o bisericã din lemn cu bârne, înãlþatã în 1791, având hramul "Duminica Tuturor Sfinþilor", pe locul unei vechi biserici arsã de turci la 1788.

Î

"SFÂNTUL IERARH NICOLAE" Parohia Aninoasa

Cupolei centrale octogonale, aflatã deasupra naosului, îi corespund douã turnuri clopotniþã, asemãnãtoare ca format, ele-

A fost construitã între anii 1879-1880, pe vremea preotului Petru Burlec, pânã în anul 1948 fiind bisericã aparþinând cultului unitarian. Are un turn-clopotniþã masiv, acoperit cu tablã, acoperiºul fiind acoperit cu þiglã. Intrarea este spre apus, având un pridvor deschis din lemn. Biserica a fost sfinþitã pe 7 iulie 1924, dar înainte de continuarea ei în 1880, a fost un edificiu din lemn, ridicatã în anul 1805, austriecii dãrâmând-o în 1878, pentru a construi un fort de apãrare. Lãcaºul a fost prãdat în timpul primei conflagraþii mondiale, renovat în anii 1923, 1987 ºi 2001.

vate de-o parte ºi de cealaltã a intrãrii dinspre apus, precedatã de un pridvor deschis amplu. Biserica este acoperitã cu tablã, ea fiind construitã între anii 1924-1929, în timpul pãstoririi preotului Emilian ªinca. Interiorul bisericii a fost împodobit în perioada 1928-1929 ºi 1932, de pictorul bucureºtean Pavel Pisarov. O renovare amplã a acestei biserici a avut loc în anul 1958.

Biserica de la Iscroni, aflatã chiar la marginea ºoselei ce face legãtura între Petroºani ºi vestul Vãii Jiului, este o construcþie dreptunghiularã, impunãtoare, având absida semicircularã decroºatã. Are forma unei nave boltite, cãreia i s-au adãugat doi umeri laterali pentagonali de dimensiuni mai mici. Are o clopotniþã masivã, în formã de coif în stil neobaroc, aceasta fiind flancatã de douã turnuri laterale acoperite cu tablã, restul edificiului fiind cu þiglã. Lãcaºul are douã intrãri ºi a fost contruit între anii

1926-1928, de firma fraþilor Pittini din Petroºani, în timpul pãstoririi preotului Ioan Traian. Sfinþirea a avut loc la data de 9 mai 1929. În interiorul bisericii se aflã icoane pe pânzã, executate de o firmã din Cehia. De-a lungul vremii, biserica a fost reparatã în anii 1952, 1988, 2000 ºi 2007.

EPISODUL 3

Biserici din Vulcan

Biserica ortodoxã cu hramul

"SF. APOSTOL TOMA" Parohia Paroºeni

Biserica ortodoxã cu hramul

GHEORGHE" "ÎNÃLÞAREA DOMNULUI" "SF. Parohia Aninoasa (Dâlja Mare)

Biserica ortodoxã cu hramul

E

E

ste o bisericã sub forma unui edificiu din piatrã, de formã dreptunghiularã, cu absida nedecroºatã poligonalã având trei laturi.

Biserica ortodoxã cu hramul

O bisericã la care s-a lucrat timp de doi ani, între 1922-1924. Este o construcþie compusã dintr-un altar pentagonal decroºat, un naos de formã dreptunghiularã, cu boltã, având doi umeri laterali de formã rectangularã, un pronaos mare, supraînãlþat printr-un turn-clopotniþã solid. Uºa de acces în locaº se aflã pe partea apuseanã, acoperiºul este din tablã, acesta fiind refãcut în anul 2000, iar picturile din interior au fost realizate în anii `90.

ste o bisericã de dimensiuni spectaculoase, ridicatã pe un soclu solid de beton. Pereþii clãdirii înscriu planul tricong, cu absida heptagonalã.

- Parohia Iscroni, Cãtãneºti -

3

O

bisericã de lemn, ridicatã de obºtea satului la sfârºitul veachului al XIX-lea, mai exact la 1898, când pãstorea preotul Chirilã Teacoi.

O bisericã în cartierul (fost sat) Paroºeni, dupã proiectul arhitectului maghiar Ernö Konka, construitã între anii 1900-1901, în timpul preotului Gheorghe Todoran, fiind sfinþitã în anul 1901. Este o bisericã realizatã în plan dreptunghiular, cu absida pentagonalã decroºatã, biserica având un turn-clopotniþã înalt.

Intrarea în edificiu se poate face prin douã uºi, amplasate în partea de vest ºi de nord a edificiului. Dupã câteva stricãciuni cauzate de Primul Rãzboi Mondial, biserica a fost refãcutã între anii 19231924, pictura iconograficã interioarã aparþinând pictorului Nicolae Kabadaeff, picturã refãcutã la rând ei de pictorul Ioan Preduþ din Orãºtie, în anii 1982-1983.

Biserica ortodoxã cu hramul

"DUMINICA ORBULUI" Parohia Vulcan II

Este o construcþie în plan dreptunghiular, cu o absidã în trei laturi. Acoperiºul este acoperit cu þiglã, iar clopotniþa de deasupra naosului, cu tablã. Primele reparaþii la bisericã s-au efectuat în perioada 1937-1938, când s-a renunþat la o intrare, cea dinspre apus ºi a rãmas doar cea dinspre sud. Alte reparaþii importante s-au mai realizat în anii 1954 ºi 1980, apoi pe la sfârºitul anilor 1990, a fost dotatã iconografe de cãtre pictoriþa Daniela Paºca. De menþionat cã unele documente aratã cã ar fi fost în aceeaºi zonã o micã bisericã, identificatã în perioada 1829-1831, dar care nu a lãsat urme concrete.

Este cea mai veche bisericã existentã pe teritoriul propriu-zis al municipiului Vulcan, o imensã clãdire în plan dreptunghiular, din piatrã ºi cãrãmidã, conceputã de arhitectul Alexandru Katona în 1906, în timpul pãstoririi preotului Ioan Patachi, biserica purtând amprenta stilului baroc. Biserica dispune de o clopotniþã masivã, cu fleºa zveltã, încadratã în patru turnuri în miniaturã, ce suprapune intrarea de pe latura de vest a clãdirii. Biserica a fost renovatã în mai multe etape succesive (1924, 1931, 1959, 1970, 1974, 2004), pictura în tehnica "frescã" aparþinând din 1974, pictorului Ioan Diaconu din Rm. Vâlcea. Decorul pictural al tâmplei, realizat în primele decenii ale secolului trecut, a fost executat de cãtre Teodor Oaidã, reînnoit în 2010 de Daniela Moldovan. Dupã târnosirea din 1906, biserica a fost resfinþitã în anii 1924 (în timpul pãrintelui Alimpiu Suciu ºi al episcopului Alex Niculeºan) ºi 1974 (în timpul preotului Eugen Suciu). Pânã în anul 1948 a fost bisericã unitarianã, dupã care a revenit de rit ortodox.

Biserica ortodoxã cu hramurile

"NAªTEREA MAICII DOMNULUI" "INTRAREA ÎN BISERICÃ A MAICII DOMNULUI" "SFINÞILOR ROMÂNI" Parohia Vulcan Centru Vechi La nivelul anului 2011, noua ctitorie din Vulcan se prezenta sub forma unui paraclis ortodox, a cãrui piatrã de temelie a fost pus la 24 iunie 2010.


4

Raftul de colecþie z Anul 2 z Nr. 81 z

EPISODUL 3

Biserica ortodoxã cu hramul

"SF. IERARH NICOLAE" Parohia Vulcan I

O frumoasã bisericã ziditã în perioada 19111922, prin strãdania preotului Sebastian Rusan, mitropolitul de mai rârziu al Moldovei ºi Sucevei, având doar o picturã sumarã ºi fiind sfinþitã de cãtre Mitropolitul Ardealului,

Biserici din Vulcan Biserica ortodoxã cu hramul

"ARHANGHELI MIHAIL ªI GAVRIL"

Parohia Vulcan Coroieºti Ziditã între anii 19201922 în entuziasmul mãreþului eveniment de la 1 Decembrie 1918, Biserica ortodoxã cu hramul

"SF. IERARH NICOLAE" Parohia Vulcan I

noiembrie - în anul 1922. În timpul slujirii pãrintelui ªtefan Braicãu, biserica este împodobitã cu picãturã bizantinã în tehnicã "fresco" executatã de cãtre pictorul bisericesc Lichi Livia între anii 1983-1985. Dupã anul 2000, sub slujirea preotului Maxim Mircea Braicãu, biserica a fost renovatã ºi înfrumuseþatã prin schimbarea tablei de pe acoperiº, înlocuirea ferestrelor cu geamuri termopan, realizarea încãlzirii centrale, pavarea de jur-împrejur a bisericii. Este prima bisericã în formã de cruce bizantinã din Valea Jiului.

Biserica ortodoxã cu hramul

"IERARH NICOLAE"

Parohia Poiana Muntelui

Î.P.S. Dr. Nicolae Bãlan în 1924. În anul 1967 i se adaugã iconostasul, sculptat de cãtre Ioan Cristea din Alba Iulia, timp în care pãstorea Ps. Teoctist, episcop al Ardealului ºi Hunedoarei, cel ce avea sã ajungã al cincilea patriarh al României. Între anii 1971-1972, biserica este înzestratã cu picturã în frescã, executatã de pictorul bisericesc Vasile Niþulescu din Braºov, lucrãrile ºi pictura fiind binecuvântate de cãtre Ps. Episcop Visarion al Aradului ºi Hunedoarei prin delegat chiriarhal în anul 1973.

Marea Unire, prin strãdania preotului Alimpiu Suciu. Este târnositã de cãtre Ps. Ep. Dr. Alexandru Nicoleºan la Sfinþii Arhangheli - 8

Schitul de cãlugãri din Poiana Muntelui (în apropierea Vulcanului), a fost înfiinþat în anul 1992 pe un teren donat de credinciosul Aurel Pãrãu. Acolo a fost ridicatã în perioada 1998-2003 un lãcaº de cult din lemn, în timpul a doi cãlugãri ºi a stareþului Vasile Mocanu, lãcaºul fiind decorat iconografic în tempera de ieromonahul Porfirie Cuciuc ºi împodobit sculptural de meºterul Ioan Þonc din judeþul Bistriþa Nãsãud, totodatã fiind construite chilii ºi anexe pentru gospodãrie. În perioada 2005-

Biserica ortodoxã cu hramul

"SF. APOSTOLI PETRU ªI PAVEL" Parohia Vulcan Centru Vechi, Dealu Babii

Biserica ortodoxã cu hramul

"ARHANGHELI MIHAIL ªI GAVRIL" Parohia Vulcan - Coroieºti

2009 s-a înãlþat noua bisericã din zid, care se aflã ºi acum în faza de construcþie

Biserica ortodoxã cu hramul

"SF. APOSTOLI PETRU ªI PAVEL"

Parohia Vulcan Centru Vechi, Dealu Babii

În acest cãtun situat la 7 km de Vulcan, a succedat unei biserici din lemn (1863-1865), care a existat pânã prin anii `70 ai secolului XX. Dar, în perioada 1977-1980, se ridicã o bisericã din zid (în timpul pãstoririi preotului Leonte Dãncescu), o construcþie compusã dintr-un altar pentagonal, decroºat, cu o încãpere pe latura nordicã, sub forma unei nave dreptunghiulare, având la

Biserica ortodoxã cu hramul

"IERARH NICOLAE" Parohia Poiana Muntelui

interior naos ºi pronaos, un turn-clopotniþã, prevãzut cu un coif piramidal sub formã de trapã, ridicat deasupra intrãrii dinspre apus. Consolidatã cu patru contraforþi, biserica are un acoperiº de tablã, iar în interior a fost pictatã în 1980, în tehnica "tempera" de cãtre pictorul Petru Iacobescu din Timiºoara, fiind sfinþitã pe 9 noiembrie 1980 ºi resfinþitã pe 24 iunie 2010, dupã ce a fost renovatã în anul 2009.


Cronica Vaii Jiului  

Nr. 15, 28 noiembrie 2011

Advertisement
Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you