Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului z Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 14

Cronica Vãii Jiului Vineri, 25 noiembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Reacþii la noua Lege a Asistenþei Sociale

"Se vor naºte dintre cei înfometaþi lideri extremiºti ºi totul

va duce la anarhie"

În ultimii trei ani, Guvernul a mãrit taxe ºi impozite, a lãrgit baza de impozitare, a crescut ºi apoi a îngheþat pensiile, a scãzut salarii ºi a dat afarã bugetari, mãsuri care, alãturi de efectele crizei economice au dus la acutizarea sãrãciei ºi ca o consecinþã, creºterea îmbolnãvirilor ºi a mortalitãþii. Peste toate acestea, s-au redus tot cu 15 la sutã, ajutoarele sociale, începând cu copiii, mamele pânã la oamenii farã mâini sau picioare ºi îngrjitorii lor. Dar cui îi pasã? Cei cu burta plinã, care tocmai din acest motiv se cred a toate ºtiutori, au exclamat: victime colaterale!!!. >>> PAGINILE 6-7 IOAN MIRCEA MOLOÞ:

"Dacã cetãþenii îmi dau girul, voi candida din nou la Consiliul Judeþean" >>> PAGINA A 3-A

Minerii primesc tichete de Sfânta Varvara

M

inerii sunt mai norocoºi decât s-ar fi crezut acum câteva zile. >>> PAGINA 9

Valea Jiului sãrbãtoreºte cu fasole ºi ciolan Ziua Naþionalã a României va fi sãrbãtoritã în douã dintre oraºele Vãii Jiului cu fasole ºi ciolan, depuneri de coroane de flori ºi famfarã. >>> PAGINA A 5-A


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 noiembrie 2011

Primãria Municipiului Vulcan ANUNÞ PUBLIC Primãria municipiului Vulcan cu sediul în municipiul Vulcan, b-dul Mihai Viteazu, nr. 31, jud. Hunedoara, titular al proiectului "P.U.Z - ZONA TURISTICÃ PASUL VULCAN", anunþã publicul interesat asupra disponibilizãrii proiectului de plan ºi finalizãrii raportului de mediu. Consultarea proiectului ºi a raportului de mediu se

poate realiza la sediul titularului, zilnic între orele 800 - 1400. Comentariile ºi propunerile se vor transmite în scris la sediul titularului ºi la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mrdiului Hunedoara, din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, jud. Hunedoara, în termen de 45 zile calendaristice de la data prezentului anunþ. Primar, Primar, Ing. GHEORGHE ILE

Primãria Municipiului Vulcan ANUNÞ PUBLIC Primãria municipiului Vulcan cu sediul în municipiul Vulcan, b-dul Mihai Viteazu, nr. 31, jud. Hunedoara, titular al proiectului "P.U.Z - ZONA TURISTICÃ PASUL VULCAN", anunþã publicul interesat asupra audierii publice a raportului de mediu, care va avea loc în data de 12.01.2012 Prezentarea raportului de mediu se va face începând cu ora 14,00 la sediul Primãriei municip-

iului Vulcan, municipiul Vulcan, b-dul Mihai Viteazu, nr. 31, jud. Hunedoara. Autoritãþile participante: Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara, Consiliul Judeþean Hunedoara, Comisariatul jud. Hunedoara al Gãrzi Naþionale de Mediu, Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara, Sistemul Hidrotehnic de Gospodãrire a Apelor Petroºani, Inspectoratul Teritorial de Muncã, S.C. Enel

Energie Petroºani, Direcþia Silvicã Hunedoara Ocolul Silvic Lupeni, Serviciul Salvamont Lupeni, P.F.A. Kovacs Ladislau Consult Petroºani, Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã "Iancu de Hunedoara" al jud. Hunedoara, Direcþia Judeþeanã de Drumuri, Societatea Naþionalã de Transport Gaze Naturale. Dezbaterea este deschisã publicului interesat. Primar, Primar, Ing. GHEORGHE ILE

Supraveghere Trenurile, verificate renurile ºi bilete de cãlãtorie. furau cãrbune din video T gãrile huneAceºtia au fost trenurile care etroºãnenii care se vor

P

plimba în viitorul apropiat pe artera principalã a localitãþii se vor putea vedea la televizor, adicã mai exact spus, vor fi urmãriþi printr-un sistem de supraveghere video. Zonele în care va fi montat sistemul de televiziune cu circuit închis va acoperi strãzile 1 Decembrie 1918 ºi Nicolae Bãlcescu. La fel de urmãrite, 24 de ore din 24, vor fi ºi intersecþiile dintre cele douã strãzi, Piaþa Victoriei ºi parcurile din zonã. Proiectul "Sistem de supraveghere video în zona centralã a municipiului Petroºani" face parte dintrun alt proiect, component al "Planului de dezvoltare urbanã privind revitalizarea centrului civic al localitãþii". Implementarea întregului proiect va costa câteva milioane de euro. Mir cea NISTOR

S.C CONVERSMIN S.A.,

cu sediul în Bucureºti, Sector 1, strada Mendeleev, nr. 36 - 38, cod poºtal 010366, tel: 021210.08.31, fax: 021-311.83.99, nr. de înregistrare la Registrului Comerþului J40/9811/2002, cod de înregistrare fiscalã RO14923006, cont nr. RO87BRDE410SV26085254100 deschis la BRD - Agenþia Piaþa Romanã reprezentatã prin Ing. SORIN COPÃESCU - Director ge-

dorene au fost verificate de cãtre reprezentanþii poliþiei feroviare. Controalele au fost efectuate în gãrile din Deva, Simeria ºi Petroºani. În total, au fost verificate circa 20 de trenuri de cãlãtori, fiind gãsite câteva zeci de cãlãtori care nu-ºi achiziþionaserã

sancþionaþi contravenþional, valoarea totalã a amenzilor aplicate fiind de 3.500 de lei. Controlate au fost ºi chioºcurile ce funcþioneazã în incinta staþiilor CFR dar ºi vînzãtorii ambulanþi ºi cerºetorii. Pe de altã parte, în ultimele zile, au fost surprinºi ºi mai mulþi hoþi care

neral, organizeazã, în data de 29.11.2011 la ora 12.00, LICITAÞIE DESCHISÃ CU STRIGARE

pentru atribuirea contractului de achiziþie publicã "Vânzarea fierului vechi nepregãtit provenit din lucrãrile de închidere ºi ecologizare a Minei Aninoasa, judeþul Hunedoara. Locul desfãºurãrii licitaþiei: Petroºani, Strada Timiºoarei nr. 2, jud. Hunedoara. Data limitã de depunere a docu-

Familia îndoliatã anunþã pe cei care l-au cunoscut cã a plecat dintre noi - cu sufletul împãcat - cel care a fost

tranziteazã Valea Jiului. Câþiva dintre aceºtia, care "acþionau" în zona Iscroni s-au ales cu dosare penale. În altã ordine de idei, începand cu data de 11 decembrie va intra în vigoare Noul Mers al Trenurilor 20112012, care va fi valabil pânã la data de 8 decembrie 2012. Pe reþeaua CFR, în noul plan de mers 20112012, vor circula cele trei categorii de trenuri, Interregio, Intercity ºi Regio, atât în trafic internaþional, cât ºi în trafic local. Mir cea NISTOR

mentelor privind dovada îndeplinirii condiþiilor de participare la licitaþie: 29.11.2011, ora 10.00; Documentaþia pentru elaborarea ºi prezentare ofertei se poate solicita de la: SC CONVERSMIN SA P.L. Petroºani, Strada Timiºoarei nr. 2, jud. Hunedoara, tel. 0724.533.979, fax: 0254.540.270. Taxa de participare este de 210 lei. Garanþia de participare este de 440 lei.

Cronica Vãii Jiului

IOAN PASCAL VLAD

Website: www.cronicavj.ro

Corpul neînsufleþit este depus la Capela Bisericii "Sf. Varvara" - Aeroport, iar înmormântarea va avea loc sâmbãtã, 26 noiembrie, ora 13:00. Dumnezeu sã-l ierte Dumnezeu sã-l odihneascã!

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Next Top Model by Cãtãlin Botezatu (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Cursa terorii 22:20 În puii mei 23:45 Hispania (s) 1:15 Cursa terorii (r)

National TV 6:45 Taxi Driver (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Culoarea fericirii (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:15 Teleshopping 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Jeremiah 14:00 Clipuri 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Baronii (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Culoarea fericirii 20:15 Cât îmi dai ca sã te împuºc? 22:30 G.I. Jane 1:00 Cât îmi dai ca sã te împuºc? (r)

PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Întoarcerea marelui blond (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Un prinþ în America 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Dansez pentru tine 1:00 Explore Midnight 1:30 ªtirile Pro TV (r)

Prima TV

TVR 1

6:00 Cireaºa de pe tort (r) 6:55 Imnul României 7:00 Casã, construcþie ºi design (r) 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 7:30 Levintza prezintã (r) 10:10 Furtunã la palat (s) 8:00 În familie (s) (r) 11:25 Fãrã frontiere (r) 9:00 Teleshopping 12:20 TVR 55 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 12:40 Legendele palatului: 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) Regele Geunchogo (r) 10:30 Anchetã militarã (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 14:00 Telejurnal 14:45 e-Forum 12:30 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parla13:00 Sport, dietã ºi o vedetã (r) mentare (r) 13:30 Teleshopping 16:00 Parlamentul României 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 17:00 Telejurnal 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 17:30 La vie en rose 15:00 În familie (s) 18:25 Legendele palatului: 16:00 Secretul tãrtãcuþei vrãjite Regele Geunchogo 18:00 Focus 18 19:45 Sport 19:00 Focus Sport 20:00 Telejurnal 19:30 Cireaºa de pe tort 21:10 O datã-n viaþã - Prima 20:30 Colindul morþii parte 22:30 Omul fãrã chip 23:20 Gomorra 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r) 1:40 Concert

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache (luizaandronache@yahoo.com) Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138 EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Interviu 3

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 noiembrie 2011

IOAN MIRCEA MOLOÞ:

"Dacã cetãþenii îmi dau girul, voi candida din nou la Consiliul Judeþean" ste considerat cel E mai puternic om din judeþul Hunedoara. Este preºedintele Consiliului Judeþean ºi liderul PNL Hunedoara, filiala liberalã care, în ciuda disputelor interne, controleazã judeþul cu autoritate. Vorbim de Ioan Mircea Moloþ, omul care-ºi doreºte încã un mandat în fruntea Consiliului Judeþean, dar numai dacã va avea girul hunedorenilor. Apoi, ar vrea sã se retragã din toate funcþiile. Despre politicã, turism ºi afaceri într-un interviu incendiar cu preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara, Ioan Mircea Moloþ. Rep: Care sunt obiectivele politice ale dumneavoastrã pentru urmãtoarea perioadã? M.M.: În primul rând, vreau sã consolidez organizaþia pe care o conduc - de aceea, în aceastã perioadã se desfãºoarã alegeri în toate organizaþiile locale din judeþ. Mai vrem reînscrierea membrilor, sã avem o evidenþã clarã, cã era o evidenþã haoticã. Le-am spus când m-au pus cã voi fi un preºedinte incomod. Rep: Vã gândiþi sã mai candidaþi? M.M.: Îmi doresc încã un mandat, dupã care mã retrag din toate posturile ºi funcþiile politice. Dacã organizaþia teritorialã va hotãrî cã sunt cel mai potrivit, în urma sondajelor, voi candida. Dar numai ºi numai în urma sondajelor. USL la Deva, de exemplu, are 6067% din doleanþele populaþiei. Eu nu m-am nãscut preºedinte, mi-am neglijat familia, am pierdut bani, timp, ºi totuºi sunt aici, nu trebuie sã mã plâng cât e de greu; dacã în sondaje

cetãþenii îmi dau girul, voi candida din nou la Consiliul Judeþean. Asta este democraþia ºi trebuie sã se înþeleagã cã o funcþie þine atâta timp cât e mandatul sau cât e guvernul tãu la putere. Rep: Aþi fost acuzat cã aþi pus umãrul la debarcarea primarului municipiului Deva, Mircia Muntean, ºi a celor patru consilieri care l-au sprijinit. Cât de mult aþi "ajutat" la excluderea lor din PNL? M.M: Debarcarea ºi-au fãcut-o singuri. Nu a pus nimeni umãrul ºi chiar nu am dorit debarcarea nimãnui. In primul rând, eu am respectat statutul partidului, care spune cã orice membru PNL poate sã adere la orice funcþie. Mi-am depus candidatura în februarie 2010, am câºtigat ºi am crezut cã lucrurile se încheie aici. Dar se pare cã domnul Muntean a crezut cã asta este o dinastie ºi se moºteneºte, sau cã nu poate fi

înlãturat de la conducere. Nu a acceptat ideea cã poate fi ºi altcineva în locul lui, ca preºedinte al filialei judeþene, deºi a fost primar în '96 ºi abia în 2002 a fost preºedintele partidului. Deci, nu l-a dat nimeni afarã ºi nimeni nu a fãcut vreo scindare. Rep: La semnarea protocolului Uniunii Social Liberale (USL), mai mulþi membri PNL s-au opus. Este ºi cazul preºedintelui filialei PNL Lupeni, care nu vrea nici în ruptul capului sã semneze cu PSD-ul… M.M.: Nici nu este nevoie sã semneze, deoarece Constantin Brânduºe nu mai este preºedintele organizaþiei de acolo. Aº vrea sã înþelegeþi bine un lucru: eu sunt membru în Biroul Naþional, am votat pentru aceastã uniune. Respect condiþiile - nu puteam lãsa, la mine în judeþ, în filiala pe care o conduc, sã vinã oricine cu ce doreºte. Este o linie clarã ºi cine nu vrea sã facã parte din aceastã echipã ºi sã susþinã ideea e liber sã meargã cu cine vrea. Independent, la alt partid sau dã un pas înapoi ºi îºi vede de treabã în continuare. Rep: Deºi în ultimii ani se bate monedã pe dezvoltarea turismului, mai ales în zona Vãii Jiului, mai bine de jumãtate din cabanele ori pensiunile din staþiuni funcþioneazã ilegal. Ce poate face Consiliul Judeþean în acest caz? M.M. Nu e problema mea,

cã eu le-am atras atenþia. Eu, dacã aº fi avut putere nelimitatã, în aºa fel încât sã-mi permit orice, aº fi bãgat buldozerul în toate cabanele de acolo, dupã care aº fi fãcut un PUG. Sã fereascã Dumnezeu de un incendiu, ar fi jale, mai ales cã administrarea staþiunii n-o face Consiliul Judeþean - eu am fãcut drumul pânã în capãtul staþiunii. Am încercat sã facem acolo o parcare ºi, dacã aº fi administrator, nu aº da voie sã intre cu maºini, sã blocheze marginile drumului, cã îºi rupe unul piciorul, cã nu mai pot intra maºinile sã facã deszãpezirea, cã doi metri este centura de maºini - ºi lasã-i pe fiecare care are cabanã sã aibã parcare. Rep: Straja este un exemplu pentru cum nu ar trebui sã se construiascã. S-a construit haotic, fãrã un plan arhitectural pus la punct, unde nu au canalizare, apã potabilã ori condiþii minime de igienã. In alte staþiuni hunedorene s-ar putea întâmpla la fel? M.M.: I-am spus ºi lui Gheorghe Ile, primarul de la Vulcan, înainte de a face telegondolã, sã ia Straja ca exemplu negativ, sã facã un PUG ºi sã nu permitã construirea haoticã, pentru cã terenul este virgin, staþiunea este virginã. Într-o staþiune trebuie sã ai curent, canalizare - cum poþi face canalizare în Straja? Fiecare e cu apa lui, acolo nu e talcioc, e staþiune. Când am semnat protocolul cu cei din Sardinia, am avut proasta inspiraþie sã-i duc acolo. Se vedea pe faþa lor dezamãgirea totalã cã e pãcat de frumuseþile alea. Rep: Cine se face vinovat? M.M.: Biroul Urbanism de la Lupeni. Numai cei de la Lupeni dau autorizaþie de construcþie. Acelaºi lucru se va întâmpla ºi cu celelalte douã staþiuni, Parâng ºi Vulcan, dupã ce se face telegondola, drumul, dacã nu se pleacã cu un PUG care sã se respecte. E nevoie de strãzi largi, de canalizãri, nu de voturi obþinute uºor. Rep: În Valea Jiului existã trei formaþii Salvamont, trei staþiuni montane, o telegondolã, 14 teleschiuri ºi douã telescaune.Totuºi, s-a decis ca Baza Salvamont sã se facã într-o zonã-tampon a Parcului Naþional Retezat, Râuºor, unde este un singur teleschi.De ce acolo ºi nu în zona unde este aflux mare de turiºti, atât iarna, cât ºi vara? M.M.: Nu sunt eu cel care decide acest lucru. Decide Serviciul Salvamont, ei ºtiu

unde au nevoie, de ce au nevoie - cã ei sunt în subordinea Consiliului Judeþean este altceva. Eu sunt profesor de matematicã, nu sunt în mãsurã sã decid. Rep: Aveþi, totuºi, un cuvânt greu de spus… M.M. Hai sã-l departajãm pe preºedintele Consiliului Judeþean de vechiul secretar de stat. Dom'le, nu ºtiu! Nu mã pricep, dar dacã susþin un dialog cu un specialist din alt domeniu ºi are dreptate, merg pe mâna lui. Acolo se va face un centru de perfecþionare, se vor ºcoli oameni, care vor fi cazaþi acolo. Ca un argument, cei de la Salvamont au spus cã în zona Râuºor-Retezat sunt mai cãutaþi decât cei din Straja sau Pasul Vâlcan. Lumea merge acolo numai iarna. Dar aici vin ºi vara, unde sute de oameni pe zi bat traseele turistice, ºi de aceea aceste refugii sunt în zonele pe care ºi le-au ales. Rep: Firma ginerelui dumneavoastrã a avut mai multe contracte importante cu statul. Cum se face cã aceste licitaþii au fost câºtigate tocmai de cãtre firma acestuia? M.M.: De o bunã bucatã de timp, licitaþiile acestea nu se mai þin aici, se afiºeazã pe site-ul SEAP. De exemplu, a fost licitaþia pentru parcul de afaceri de la Simeria. A venit o firmã care nu a participat, a contestat, iar cei de la Bucureºti au hotãrât sã se reia licitaþia. Oricine din orice firmã se poate înscrie la licitaþie. Noi nu putem sã spunem "tu participi, tu nu participi". Vizavi de aceastã firmã a ginerelui meu, a avut-o ºi înainte sã-mi fie ginere. Firma nu s-a înfiinþat de când îl cunosc eu, era firmã veche, cu mulþi angajaþi, înainte de a ºti eu despre cine e vorba. Eu nu-i pot spune nici sã participe, dar nici sã nu participe, cã, vezi Doamne, tu eºti ginerele meu ºi te omor, nu ai voie sã participi la aceste licitaþii. Rep: Fiica dumneavoastrã este proprietara unui puternic post de televiziune, care nu vã refuzã apariþia de câte ori solicitaþi. Vã întreb în spirit de glumã, cine este mogulul: dumneavoastrã sau fiica? M.M.: Fie-mea este mogulul. Eu apar destul de rar pe postul de televiziune al fiicei mele. Mai mult apar pe Antenã, ºi o fac numai atunci când sunt solicitat. Nu mã opreºte nimeni sã apar la televizor, pot sã mã duc în fiecare zi la postul lu' fie-mea. Dar Moloþ nu are ce spune în fiecare zi la televizor. Dacã am ceva de spus, fac o conferinþã de presã. Anamaria NEDELCOFF


4 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 noiembrie 2011

Maidanezii la mâna populaþiei

P

rimarii din Valea Jiului aºteaptã sã aplice legea în problema câinilor comunitari. Asta dupã ce vor consulta populaþia cu privire la oportunitatea euthanasierii lor. Deocamdatã nimeni nu miºcã un deget ºi singurele acþiuni care se întreprind sunt legate de obiceiul de a strânge câinii de pe strãzi, a-i crotalia ºi apoi de a le da drumul înapoi pe strãzi. Primarii spun cã vor face sondaje ºi vor aplica legea. "Voi consulta populaþia în legãturã cu acest subiect ºi apoi voi face o propunere în consiliul local. Apoi vom acþiona în consecinþã, pentru cã aceasta este o problemã importantã care

necesitã mai multe pãreri", spune Tiberiu Iacob Ridzi, primarul din Petroºani. ªi la Vulcan problema va fi discutatã, dar Gheorghe Ile, primarul oraºului, spune cã ºi acum reuºeºte sã gestioneze corect situaþia. "În aceastã problemã voi face ca ºi pânã acum. Câinii sunt duºi la adãpost, acolo sunt vaccinaþi ºi, cei care sunt bolnavi ºi nu mai pot fi salvaþi, sunt euthanasiaþi. Voi proceda la fel ºi în momentul în care va apare legea", spune Gheorghe Ile, primar Vulcan. La Petrila, primarul Ilie Pãducel spune cã va cere la fel pãrerea cetãþenilor ºi abia apoi va acþiona. Problema câinilor comunitari nu a fost niciodatã rezolvatã. Asta cu toate cã existã în unele oraºe adãposturi ºi se cheltuiesc sume exorbitante pentru îngrijirea lor. Asta în timp ce la

Uricani nu au existat niciodatã adãposturi pentru câini, iar edilii sperã sã rezolva cumva acest exod al maidanezilor. Numai luna trecutã, la Uricani mai mulþi maidanezi au fost gãsiþi în agonie, dupã ce au fost probabil otrãviþi, dar soluþiile pe viitor vor fi la îndemâna populaþiei, care poate aproba euthanasierea lor. Marþi, legea cu privire la gestionarea câinilor fãrã stãpân a trecut de Camera Deputaþilor cu 168 de voturi pentru, 111 împotrivã ºi 14 abþineri, ºi merge spre promulgare. Decizia finalã a generat stupoare în rândul iubitorilor de animale ºi ai parlamentarilor care sunt împotriva acestei legi, care permite eutanasierea maidanezilor fãrã nicio problemã. Reprezentanþii opoziþiei acuzã puterea cã sprijinã o lege

Firmele competitive din Hunedoara, premiate de Camera de Comerþ ºi Industrie

amera de Comerþ ºi C Industrie Hunedoara

organizeazã, vineri 25 noiembrie, la restaurantul Sava din Deva, Festivitatea de premiere a celor mai competitive firme din judeþul Hunedoara. Potrivit reprezentanþilor CCI acesta este cel mai important eveniment local de business al anului, pe baza clasamentului anual al firmelor din judeþ care au obþinut rezultate deosebite din activitatea desfãºuratã în anul precedent, având la bazã bilanþurile contabile depuse la Direcþia Generalã a Finanþelor Publice Hunedoara. "Top 2011 este la ediþia a XVIII-a, fiind competiþia în afaceri care a câºtigat an de an faimã ºi prestigiu, atât la nivel local cât ºi naþional, datoritã metodologiei unitare la nivel naþional, a indicatorilor fãrã echivoc luaþi în calcul ºi a seriozitãþii de care toþi factorii implicaþi au dat dovadã. Sunt admise la topurile judeþene de firme entitãþile care sunt comercianþi conform legii ºi îndeplinesc simultan urmãtoarele condiþii, referitoare la datele de bilanþ depus pentru anul 2010: au realizat profit din exploatare pozitiv, au avut cel puþin un angajat, au avut cifra de afaceri minimum 100.000 lei pentru

microîntreprinderi ºi minimum 250.000 lei pentru celelalte firme, valorile indicatorilor calculaþi sunt pozitive. Gruparea firmelor se face þinând cont de domeniul de activitate ºi mãrimea firmei. Datele de identificare ale firmelor provin de la Registrul Comerþului, domeniul de activitate din bilanþurile acestora, iar actualizarea lor s-a fãcut în baza declaraþiilor comercianþilor", declarã Crinela Gafton, director general CCI Hunedoara La întocmirea clasamentului din acest an au participat 10.802 societãþi comerciale, societãþi cooperative/organizaþii cooperative, institute de cercetare ºi regii autonome, dintre care, dupã aplicarea criteriilor eliminatorii, au fost selecþionate, conform metodologiei 2.413 de firme, 1.261 dintre acestea fiind clasate în top pe primele 10 locuri. Toate firmele incluse în Topul Judeþean al Firmelor vor participa la Topul Naþional al Firmelor. "ªi în acest an premiem 10 firme în cadrul

Topului Investitorul Anului ºi cele mai bune 10 firme din judeþ, în cadrul TOP 10. Un numãr de 82 firme au obþinut Trofeul de excelenþã pentru prezenþa în TOP în anii 2006, 2007, 2008, 2009 ºi 2010, iar un numãr de 223 firme au obþinut Diploma de excelenþã pentru prezenþa în TOP în ultimii trei ani consecutiv, respectiv 2008, 2009 ºi 2010. Desigur, succesul în afaceri este stâns legat de abilitatea managerilor de a genera idei noi, inovatoare ºi tocmai de aceea, Camera de Comerþ ºi Industrie Hunedoara, împreunã cu Oficiul de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci Bucureºti, premiazã primele 10 firme cu preocupãri în domeniul proprietãþii industriale, în cadrul Trofeului Creativitãþii", mai spune Crinela Gafton. Lista cu firmele premiate va fi publicatpã în Catalogul Topul firmelor din judeþul Hunedoara, 2011, care este editat cu aceastã ocazie. Marius MITRACHE

ce permite masacrarea în masã a câinilor fãrã stãpân ºi aplicarea tratamentelor brutale asupra animalelor, în timp ce deputaþii puterii susþin cã fiecare primãrie va putea decide ce soluþie urmeazã sã adopte, fie construirea de adãposturi, sterilizarea ori eutanasierea. "Am aflat ºi nu mi-a venit sã cred. Se pare cã adãpostul ar fi o soluþie de scãpare pentru maidanezi, cã atunci îºi pierd

calitatea de câini vagabonzi", a declarat Liana Þîrlea, inspector ºef în cadrul Poliþiei Animalelor Hunedoara. Cât despre mãsurile ce vor fi luate în urmãtoarea perioadã în Valea Jiului, acestea sunt previzibile, având în vedere sãrãcia care nu permite construirea de adãposturi, dar ºi sutele de cazuri de agresiuni asupra animalelor vagaboande. Diana MITRACHE Anamaria NEDELCOFF

Nu plãtesc, dar, nu pot fi debranºaþi!

N

u plãtesc, dar, nici nu pot fi debranºaþi! Cam aceasta este situaþia multora dintre cei care locuiesc în blocul social din cartierul petroºenean Colonie. Din cele 118 apartamente sau garsoniere din blocul respectiv foarte puþini sunt locatarii bun - platnici la SC Termoficare SA Petroºani. Alþii au semnat, recent, angajamente de platã pentru agentul termic, dar, rãmâne de vãzut când ºi cu ce îºi vor achita restanþele. Ceilalþi, în schimb, ºi aici este vorba despre 50% dintre locatari, nici nu plãtesc, nici nu au semnat angajamente de platã ºi nici nu sunt gãsiþi acasã sau nu vor sã deschidã. De fapt, acesta

este ºi motivul pentru care nu pot fi debranºaþi de la reþeaua de furnizare a agentului termic. Pânã în prezent, angajaþii societãþii de termoficare au reuºit sã facã, totuºi, o singurã debranºare! "Am fãcut o singurã debranºare deºi ar trebui sã facem mult mai multe. Aºteptãm sprijinul factorilor de decizie locali pentru cã acolo întâmpinãm o situaþie mai dificilã. Nu avem voie sã intrãm în locuinþele oamenilor fãrã aprobarea acestora ºi, în plus, unele locuinþe de acolo sunt ºi nelocuite. Cel puþin aºa neau spus vecinii care au precizat cã, de luni bune de

Beculeþe de sãrbãtori

R

eþeaua de iluminat stradal, cu ocazia sãrbãtorilor, va fi extinsã ºi în alte zone ale municipiului Petroºani.

zile, nu au mai vãzut pe nimeni sã intre în respectivele locuinþe. În plus, în altele nu stau locatarii de drept, aºa cã aceºtia nu vor sã ne deschidã", a spus Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. Datoria totalã a celor care locuiesc în blocul de locuinþe sociale din Colonie a ajuns la valoarea de 450 de milioane de lei vechi. Mir cea NISTOR

Astfel, în acest an, beculeþele ornamentale vor ilumina nopþile de sfârºit de an ºi în cartierul Aeroport. În prezent se lucreazã la montarea instalaþiilor de iluminat "sãrbãtoresc" în mai multe zone ale localitãþii, în centru, acestea fiind deja instalate. Sistemul va fi pornit pe 5 decembrie, înainte de venirea lui Moº Nicolae. (Mir cea NISTOR )

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 noiembrie 2011

Mineritul - la mâna guvernanþilor

P

reþul cãrbunelui, al Giga Caloriei ºi strategia energeticã au fost principalele teme pe baza cãrora s-a discutat în cadrul Conferinþei regionale de dialog social. Ion Popescu, preºedintele Confederaþiei Meridian s-a aflat joi în Petroºani, unde împreunã cu primarii, sindicaliºtii ºi conducerea Companiei Huilei au încercat sã gãseascã soluþia de ieºire din crizã a Vãii Jiului. Toþi au fost de acord cã aceasta este doar o regândire a strategiei energetice naþionale ºi subvenþionarea mineritului. "Aceasta este ce-a de-a ºaptea conferinþã din cadrul acestui proiect european. În 29 noiembrie, toate problemele pe care le-am strâns din toate colþurile þãrii,le vom pune pe masa Parlamentului. Facem un bilanþ, pentru cã ne-am întâlnit cu mii de oameni ºi problemele lor trebuie sã le facem auzite mai departe. Eu aº dori

ca în Valea Jiului sã fie redeschise tot 14 mine ºi sã munceascã din nou mii de mineri", a spus Ion Popescu, preºedintele Confederaþiei Meridian. Conferinþa s-a desfãºurat la Petroºani, iar aceasta a fost ediþia la care au participat sindicaliºti din minerit, administraþia CNH ºi primarii Vãii Jiului. Organizatorii au þinut astfel sã le cearã participanþilor sã ia atitudine, deoarece, spune Ionel Þiþ, sindicalismul a luat o nouã formã. "În ultimii doi ani sindicatele nu au avut decât un rol formal. Nu prea au fost consultate la luarea deciziilor importante, iar noi am vrea sã se þinã cont ºi de pãrerea lor", a spus Ionel Þiþ, coordonator al proiectului.

"P

rimarii vor minerit"

Primarii din Valea Jiului au þinut ºi ei sã-ºi spunã pãrerea ºi toþi au ajuns la concluzia cã va fi nevoie de minerit, pentru

cã altfel Valea Jiului nu are viitor. "Am ajuns o vreme în care huila este consideratã o resursã secundarã, iar noi trebuie sã recunoaºtem cã ne facem bugetele dupã unitãþile miniere pe care le avem în fiecare oraº Trebuie sã gãsim o soluþie cât mai urgent", a spus Ilie Pãducel, primarul din Petrila. "Sunt fost miner ºi ºtiu ce e în subteran. Dialogul trebuie extins ºi trebuie sã colaboreze sindicatele cu cei din front. E un moment de rãscruce ºi va trebui sã luãm decizii care sã ne priveascã pe toþi", a spus ºi Gheorghe Ile, primarul de la Vulcan. Cristian Resmeriþã, deputat PSD, a fost ºi mai tranºant ºi a spus cã problemele mineritului sunt ale tuturor ºi cã doar subvenþionarea este soluþia. "Nu cred cã trebuie sã fii mare specialist în minerit ca sã realizezi cã minerii angajaþi ºi pensionarii mineri au probleme. În acest moment nu aº vrea sã fiu în pielea directorului CNH, pentru cã are 900 de disponibilizaþi cãrora trebuie sã le dea

tranºa a doua din banii pe disponibilizare ºi în plus, angajaþii care iau un ºurub dintr-un loc ºi îl pun în locul altuia. κi riscã viaþa în subteran ºi nu sunt bani nici pentru investiþii. Este momentul sã facem front comun pentru cã altfel vor muri toate administraþiile locale",a declarat Cristian Resmeriþã, deputat PSD de Valea Jiului.

"S

indicatele cer preþ nou la cãrbuni" Sindicaliºtii au cerut regândirea mineritului,un preþ mai bun pentru huilã ºi pentru GCalorie, subvenþii sau, în ultimã instanþã, închiderea tuturor minelor. "Mineritul a fost bun în anii rãzboiului ºi poate ºi înainte de 89, dar acum înclin sã cred cã nicio faptã bunã, în România nu rãmâne nepedepsitã. Niciodatã preþul Giga Caloriei nu a fost cel real. Nu mai putem sã le dãm norme peste norme minerilor. Sunt bãtrâni ºi nu mai au cu ce sã lucreze. Nu mai pot lucra cu acelaºi trans-

portor vechi care se defecteazã de 20 de ori pe zi. Pânã în 30 noiembrie, dacã nu reuºim sã avem subvenþia, ºi dacã preþul huilei nu va fi avantajos în viitorul Complex Ecergetic nu vom supravieþui. ªi atunci mai bine sã închidem minele ºi sã cerem subvenþii pentru aceastã activitate", a declarat Adrian Jurca, lider de sindicat de la Mina Livezeni. La fel a spus ºi primarul din Petroºani, Tiberiu Iacob Ridzi, care a subliniat importanþa huilei în contextul energetic global. "România ia mãsuri în ceasul al 13-lea ºi nu atunci când trebuia. Vedem acum cã se reduce producerea energiei nucleare, cã pe hidro sunt probleme ºi cã energia verde e foarte costisitoare ºi nu are efectul celei pe resurse care se extrag din pãmânt. Tocmai de aceea lumea se îndreaptã spre cãrbuni. ªi SUA ºi China folosesc cãrbuni, iar acum, Compania Huilei lucreazã la un plan pentru a introduce în strategia energeticã ºi aceastã resursã pânã la 1 decembrie. Sperãm sã se ia în considerare pentru cã acesta este viitorul Vãii Jiului,legat în continuare de minerit", a spus ºi Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani Rezultatele conferinþei de dialog de la Petroºani, ca ºi toate concluziile care au fost desprinse pe parcursul celor 7 ediþii vor ajunge pe masa de la lucru a Parlamentului României. Diana MITRACHE

Au pierdut încãlzirea pe o lunã Valea Jiului sãrbãtoreºte uteau primi bani dar, pentru cut pe la noi, sã ne lase o cerere în P cã nu au binevoit sã facã o acest sens. Cred cã numai dezinteresul cu fasole ºi ciolan simplã cerere, mai mulþi poate fi de vinã! În acest an, dupã petroºeneni nu vor beneficia de ajutoarele bãneºti oferite pentru încãlzirea locuinþelor. Termenul de depunere al cererilor a expirat ieri. Pânã în prezent, la sediul societãþii de termoficare au fost depuse 217 de cereri, cu 45 mai multe decât în urmã cu un an. "Nu-i înþeleg pe cei care, deºi aveau acest drept ºi, în plus nu au bani, nu au tre-

majorarea nivelului veniturilor pânã la care se putea acorda acest ajutor pentru încãlzire, numãrul beneficiarilor ar fi putut fi mult mai mare, comparativ cu anul trecut. Aºa, însã, avem doar 217 beneficiari, comparativ cu 172, în 2010", a declarat Ovidiu Munteanu, director SC Termoficare SA Petroºani. O situaþie paradoxalã este întâlnitã la blocul de locuinþe sociale din cartierul Colonie. Dintre cei 118 posesori de apartamente sau garsoniere aproape toþi ar putea primi bani pentru încãlzire. Deºi se revoltã, mai mereu, cã nu au cãldurã în locuinþe doar 56 dintre aceºtia au fãcut, însã, cereri pentru acordarea ajutorului pentru încãlzire. Prin urmare, banii pentru luna octombrie, cel puþin în cazul unora dintre ei, s-au cam dus... Mir cea NISTOR

Ziua Naþionalã a României va fi sãrbãtoritã în douã dintre oraºele Vãii Jiului cu fasole ºi ciolan, depuneri de coroane de flori ºi famfarã. La Petroºani, primarul Tiberiu Iacob Ridzi spune cã va înãlþa un steag în Parcul Carol Schreter ºi va servi mii de porþii de fasole cu cârnaþ. "Manifestãrile vor avdea locîn data de 1 decembrie în parcul central Carol Schreter. Aici vom înãlþa un catarg de 15 metri cu un drapel. Apoi, vom servi fasole cu cârnaþ pe care o vom pregãti pentru toþi cei care vor participa. Vom servi aproape 4.000 de porþii", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

ªi la Vulcan primarul spune cã dã fasole la oameni ºi cã va defila pe ritmul famfarei, dupã ce trece pe la omologul sãu din Petrila. "Mai întâi vom participa la un ceremonial de depunere de coroane de flori la Petrila, iar apoi, aºa cum ne-am obiºnuit, vom defila împreunã cu famfara ºi vom merge la monumentul minerului din parc. La final dãm ºi la

Vulcan fasole cu ciolan la toþi cei care vor fi alãturi de noi în aceastã zi", a spus ºi Gheorghe Ile, primar Vulcan Ziua naþionalã a României va fi omagiatã, fãrã prea mult fast, ºi în restul oraºelor din Valea Jiului, unde, la nivel local, vor avea loc câteva manifestãri culturale ºi artistice. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 noiembrie 2011

Reacþii la noua Lege a Asistenþei Sociale

"Se vor naºte dintre cei înfometaþi lideri extremiºti ºi totul va duce la anarhie"

Prin noua Lege a Asistenþei Sociale, votatã hoþeºte, Guvernul dã bir cu fugiþii ºi paseazã responsabilitatea cui s-o nimeri.

În ultimii trei ani, Guvernul a mãrit taxe ºi impozite, a lãrgit baza de impozitare, a crescut ºi apoi a îngheþat pensiile, a scãzut salarii ºi a dat afarã bugetari, mãsuri care, alãturi de efectele crizei economice au dus la acutizarea sãrãciei ºi ca o consecinþã, creºterea îmbolnãvirilor ºi a mortalitãþii. Peste toate acestea, s-au redus tot cu 15 la sutã, ajutoarele sociale, începând cu copiii, mamele pânã la oamenii farã mâini sau picioare ºi îngrjitorii lor. Dar cui îi pasã? Cei cu burta plinã, care tocmai din acest motiv se cred a toate ºtiutori, au exclamat: victime colaterale!!! Pe tot acest fond de sãrãcie profundã, unde ne-au situat instituþiile specializate, a fost votatã în Parlament, hoþeºte, noua lege a asitenþei sociale. Sociologii ºi specialiºtii, printre care ºi fostul ministru al Muncii, Elena Dumitru, spun cã în aceastã lege, Guvernul oferã un adevãrat festival de motive ipocrite. Este ciudat sã auzim cã prestaþiile sociale actuale nu constituie un mijloc eficient de combatere a sãrãciei când exact acelaºi guvern a decis reducerea respectivelor ajutoare cu 15% în plinã crizã economicã. În absenþa prestaþiilor sociale, riscul la sãrãcie a depãºit de mult rata de 43%, consemnatã în anul 2008. Iar când sãrãcia creºte, guvernul decide sã mai punã ºi el o lespede peste viaþa oamenilor!

viziunea ÎsãracnGuvernului, românul este sigur un leneº, un vicios

Partidul de guvernãmânt a avut un discurs care a stigmati-

prevede ca, pentru asistenþa acordatã persoanelor cu handicap grav ºi vârstnicilor dependenþi, sã devinã responsabili membrii familiei - ceea ce este normal, dar cu un ajutor ºi din partea statului în cazul familiilor cu venituri modeste -, prietenii ºi vecinii botezaþi pompos "asistenþi informali", comunitatea localã, organizaþiile neguvernamentale ºi abia în ultimã instanþã statul.

ajutorul, ceea ce este foarte grav. Deci aceste ajutoare trebuie acordate corect ºi nu sã tai de-a valma. Nu este corect ce face Guvernul cu cetãþenii ºi nu poate sã-i facã pe toþi puturoºi. Repet, e forte grav! Nu se poate vorbi aºa de la asemenea nivel despre oameni, despre poporul tãu. Sãrãcia se va accentua, vor fi ºi mai multe drame" - a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

u poþi vorbi aºa nfometarea dã "N "Î despre poporul naºtere luptei de tãu!" clasã"

zat vehement figura sãracului, mai ales a asistatului social, asimilatã "leneºului" sau chiar "cerºetorului". Conºtiinþele celor bogaþi se liniºtesc la ideea cã cel sãrac este sigur un leneº, un vicios, un pãcãtos care nu merita consideraþia ºi sprijinul semenilor. Stigmatizarea sãracului nu este o chestiune nouã, s-a mai practicat de câte ori cei bogaþi au devenit prea bogaþi ºi numãrul sãracilor a crescut. Într-o societate tensionatã ºi polarizatã cineva trebuie sã poate vina. Cine sã o poarte, dacã nu sãracul, precum în minerit - mortul? S-a vehiculat cã ajutoarele sociale îi determinã pe oameni sã nu-ºi mai caute un loc de muncã, iar ºmecherii sã profite de slãbiciunile, sau lipsa corectitudinii în implementare a vechii legi. Fostul ministru al Muncii, Elena Dumitru, spune cã este o prostie: "Oferta de locuri de muncã este într-o depresie prelungitã, oamenii nu gãsesc loc de muncã, oricine vede asta. În concluzie, motivele guvernamentale sunt mincinoase, adevãratul motiv fiind imediata reducere a costului fiscal al asistenþei sociale. Dacã în 2010 s-au alocat de la bugetul public consolidat aproape 3 % din PIB, vor sã

reducã aceastã suma la 2% din PIB pânã în 2013. Demantelarea sistemului de protecþie socialã, acesta este scopul actualului guvern. Altfel, nu era nevoie de o altã lege, ci doar de modificãri care sã creascã eficacitatea ºi eficienþa vechilor dispoziþii legale, de o adaptare a legii la evoluþiile din societate".

Î

n România - 2 la sutã, în UE - 5,4

Cum se împacã legea cu Strategia de Reforma a Sistemului de Asistenþã Socialã a Bãncii Mondiale, care prevede alinierea costurilor fiscale ale asistenþei sociale cu cele ale altor state membre UE. Reducerea bugetului asistenþei sociale la doar 2% din PIB este deja angajatã de guvern în acordul cu FMI, BM ºi CE. Dar dacã media alocãrilor bugetare europene pentru asistenþã socialã este de 5,4% din PIB, în România va fi de doar 2% în anul 2013, poate chiar din 2012. ªi toate astea se întâmplã, în timp ce UE alocã resurse pentru combaterea sãrãciei chiar ºi în aceste momente crunte pentru Europa. Modificãrile de ordin tehnic sunt relativ corecte ºi bune. Se definesc mai bine, pe baza experienþei administrative acumulate în 10 ani, instituþiile implicate în proiectarea, administrarea ºi controlul sistemului de asistenþã socialã. Nu opþiunile tehnice sunt problematice, opþiunile politice, de recunoaºtere a problemelor sociale. În Europa, de peste un secol, se considerã cã statul are responsabilitãþi directe în combaterea sãrãciei. Aºa se face cã noua lege

Pentru cã responsabilitatea cade, în principal, în sarcina primãriilor, primarii nu par deloc fericiþi. În localitãþile din Valea Jiului, patru din cei ºase primari sunt membri ai PDL. Nu i-am abordat pentru a-ºi spune pãrerea, pentru cã e jenant sã-þi critici public "marea familie" când eºti nemulþumit ea. Ceilalþi doi primari ai opoziþiei pãreau extrem de îngrijoraþi de modul cum sunt trataþi cetãþenii nevoiaºi, de cei care nu au avut ºansã în viaþã într-o zonã monoindustrialã. "Existau mari probleme ºi pânã la aceastã lege, pentru cã banii care trebuiau sã vinã în completare de la Guvern, prin Ministerul Finanþelor, veneau târziu, foarte greu. Acum cã vor fi ºi mai puþini, vor apãrea mai multe probleme, care nu þin exclusiv de primãrie, ci de politici naþionale. Sigur, trebuie fãcutã o selecþie a celor care beneficiazã de ajutoare, pentru cã am auzit în þarã de cazuri care în mod corect nu aveau acest drept. Dar la noi, de exemplu, sunt oameni fãrã o mânã, un altul în cãrucior, sau altul cu un singur picior cãrora li s-a tãiat

Dãnuþ Buhãescu considerã cã mulþimile înfometate dau naºtere luptei de clasã, cu toate grozãviile sale. "Fãrã solidaritate socialã, nu se poate într-o societate civilizatã. Dacã nu putem sã facem asta, ne vom întoarce în Evul Mediu, unde, cine poate se descurcã, cine nu - moare. Grosul banilor din taxele ºi impozitele populaþiei se duc la bugetul de stat ºi normal este, ca de acolo sã vinã un sprijin. Clar, nu trebuie depãºitã o limitã a suportabilitãþii prin aceste tãieri de venituri pentru cã altfel se nasc forme de manifestare nedorite, în sensul cã cetãþeanul va fi obligat de situaþie sã-ºi ia singur, ca în timpul lui Lenin, când lumea a fost înfometatã. Doamne fereºte de aºa ceva! În condiþiile în care se exagereazã, noutatea va fi reînvierea luptei de clasã în defavoarea celei politice. Se vor naºte dintre cei înfometaþi lideri extremiºti ºi totul va duce la anarhie. Gândiþivã cã cei mai mari ºmecheri au provenit din aceste medii" - a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 7

Mai puþine ca anul trecut

Pensionarii o pornesc la pas spre Bruxelles

C

e-au în guºã ºi-n cãpuºã. Pentru cã Europa a transmis României un mare refuz privind acordarea subvenþiei de stat pentru CNH, pensionarii minieri din Valea Jiului, de teamã cã vor îngheþa în case, s-au decis.

În acest an, în Valea Jiului, numãrul accidentelor de muncã a fost mai mic, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut. Pânã în prezent, în 2011, au fost înregistrate 189 de accidente dintre care 183 s-au soldat cu incapacitate temporarã de muncã ºi 6 cu decese. Ca ºi în trecut, ºi în acest an, cele mai multe accidente de muncã au fost înregistrate în industria minierã. "Principalele cauze, în ceea ce priveºte accidentele soldate cu ITM (80 - 90% din cazuri), ºi care se produc în cadrul unitãþilor miniere componente ale Companiei Naþionale a Huilei, sunt legate de accidente produse pe traseu, datorate neîntreþinerii corespunzãtoare a

cãilor de circulaþie, iluminatului deficitar sau transportului de materiale. Alte accidente survin în urma cãderilor de roci ºi se datoreazã bandajãrilor necorespunzãtoare. În cazul accidentelor de muncã înregistrate în alte domenii de activitate, cele mai multe survin în urma cãderilor de la înãlþime, neîntreþinerii corespunzãtoare a echipamentului de muncã sau electrocutãrii. În ceea ce priveºte exploatãrile forestiere, cele mei multe accidente se datoreazã indisciplinei - respectiv fap-

tului cã mulþi muncitori vin sub influenþa bãuturilor alcoolice la muncã. Din pãcate, în acest an, pe raza noastrã de competenþã am înregistrat ºi 6 accidente mortale de muncã, cele mai multe în minerit ", a declarat Ileana Bodea, ºef Serviciu ºi Sãnãtate în Muncã Petroºani. Cele 6 accidente soldate cu decesul muncitorilor au fost înregistrate la Mina Uricani - acolo unde 5 electricieni au fost uciºi de o explozie de metan, respectiv la Haþeg, în turism. Mir cea NISTOR

Acum, spun ei, vor face ºi vor spune lucruri nemaivãzute ºi nemaiauzite. Unul dintre ele, este acela cã…vor sã ia calea Bruxelles-ului pe jos, asta dupã ce vor lua intra în greva foamei. " Pensionarii mineri sunt hotãrâþi sã ia mãsuri fãrã precedent în istoria mineritului din Valea Jiului. Câþiva ºi-au exprimat chiar intenþia de a pleca pe jos la Bruxelles, sã stea în faþa Parlamentului European, iar alþii vor sã intre în greva foamei. Vom merge pânã în pânzele albe pentru aceºti

oameni ai noºtri, care sunt 11.265, conform ultimei adreese primitã de la CNH", ne-a declarat Paul David, secretar la Liga Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. Dupã ce se vor pune de acord în zilele urmãtoare, pensionarii vor decide când anume vor pleca. Dar, ei sunt bãtrâni ºi bolnavi. Cum vor ajunge la Bruxelles..? " Pãi, cum au mers ºi strãmoºii noºtri...Facem ultimul efort, chiar dacã nu o sã ajungem ºi o sã

murim pe drum, noi nu renunþãm la drepturile noastre, fiindcã în momentul când ne-am angajat la minã, am fãcut un contract cu statul român pe care l-am respectat prin jertfa pe care au fãcut-o cei peste 570 de colegi de-ai noºtri care au murit în accidentele de minã ", a afirmat ºi Sabin Codarcea, preºedintele Filialei de la Petrila a Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri. Luiza ANDRONACHE

Bãtãuºii de neveste au nevoie de importanþã ºi ºi-o iau singuri fenomen pânã la capãt, am consultat un specialist. Psihologul Silvana Capriº, din Petroºani, a avut foarte multe cazuri de gen, care i-au permis o analizã profesionalã a violenþelor din familie asupra femeilor.

S

"Violenþa fizicã, bãtaia datã soþiei este o manifestare de Epoca de Piatrã, pentru cã cu cât o bate mai mult, cu atât este mai slab acel individ" - psiholog principal, Silvana Capriº. În ediþia de ieri a Cronicii Vãii Jiului, cu ocazia Zilei internaþionale a luptei împotriva violenþei asupra femeilor, care va fi marcatã mâine, 25 noiembrie, ªeful Serviciului de Asistenþã Socialã Petroºani, Cristina Mraz, sublinia faptul cã în prezent femeile agresate nu au curajul, le este ruºine, sau este vorba de educaþia precarã, pentru cã nu-ºi duc acþiunile pânã la final. Ideal este sã se gãseascã o cale prin care cei doi soþi sã renunþe la violenþã fizicã, verbalã sau psihicã ºi ca urmare, Serviciul în cauzã acordã consiliere. Pentru a duce "diagnosticarea" acestui

oþ bãtãuº = om slab

"Principala cauzã a acestor violenþe care nu sunt numai fizice, ci ºi psihice, iar cea psihicã este mai rea decât cea fizicã - este modul de interpretare a realitãþii, lipsa de comunicare corectã, de interpretare corectã a vorbelor ºi gesturilor. De regulã, aceastã interpretare este raportatã la ceea ce vrea el/ea ºi nu la realitate. Violenþa fizicã, bãtaia datã soþiei este o manifestare de Epoca de Piatrã, pentru cã cu cât o bate mai mult, cu atât este mai slab acel individ. Este vorba de nevoia de importanþã, este afectat de lipsa importanþei ºi a iubirii ºi din aceastã cauzã el vrea s-o ia înapoi. Dacã efectul este pe termen scurt, nu-i nimic, aplicã din nou metoda. Partenera se va obiºnui cu acest tratament ºi va da din nou motive sã fie agresatã pentru cã nu înþelege de ce, nu interpreteazã corect realitatea care stã la baza situaþiei. Practic este un cerc vicios, o spiralã, ºi deºi femeia spune mereu cã pleacã, uite cã nu pleacã. Se obiºnuieºte sã trãiascã cu asta. Totuºi, de ce oamenii nu reacþioneazã? Psihologic, obiºnuinþa ºi imaginaþia sunt mai puternice decât logica ºi voinþa.

O

vorbã frumoasã ºterge 10 bãtãi

De ce credeþi cã femeile o pãþesc de regulã? Nu pentru cã ele nu ar putea fi agresive, unele au ºi constituþia fizica adecvatã. Pentru cã în cazul lor nu este vorba de putere, ci de predispoziþia de a se adapta la mediu mai repede, de a se obiºnui repede, imaginaþia este mai bogatã. Este mai receptivã la vorbe frumoase, chiar dacã le-a auzit doar o datã, în schimb a fost agresatã de 10 ori. Chiar ele au venit cu scuze pentru soþii lor de genul: nu a vrut, a fost nervos. ªi toate astea din cauza imaginaþiei. În faþa imaginaþiei picã voinþa ºi logica. Am avut cazuri când femeia a reclamat, a dat declaraþii la Poliþie ºi când Poliþia a venit sã-l ridice pe agresor, chiar ea a sãrit la poliþist strigând: ce faci cu soþul meu? Lasã-l în pace… Mai existã ºi situaþia în care soþii, dupã o asemenea încercare, vor acþiona ºi mai violent. De aceea centrele care au ca scop protejarea femeilor, au misiune foarte grea, desfãºoarã o muncã titanicã" - a declarat psiholog principal Silvana Capriº. În concluzie, dacã te complaci sã trãieºti în asemenea mediu, fãrã a încerca sã-þi înþelegi partenerul, sau dacã l-ai înþeles dar lucrurile rãmân la fel, e clar cã tot de slãbiciune este vorba. Ileana FIRÞULESCU


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 noiembrie 2011

Reacþii la noua Lege a Asistenþei Sociale

"Se vor naºte dintre cei înfometaþi lideri extremiºti ºi totul va duce la anarhie"

Prin noua Lege a Asistenþei Sociale, votatã hoþeºte, Guvernul dã bir cu fugiþii ºi paseazã responsabilitatea cui s-o nimeri.

În ultimii trei ani, Guvernul a mãrit taxe ºi impozite, a lãrgit baza de impozitare, a crescut ºi apoi a îngheþat pensiile, a scãzut salarii ºi a dat afarã bugetari, mãsuri care, alãturi de efectele crizei economice au dus la acutizarea sãrãciei ºi ca o consecinþã, creºterea îmbolnãvirilor ºi a mortalitãþii. Peste toate acestea, s-au redus tot cu 15 la sutã, ajutoarele sociale, începând cu copiii, mamele pânã la oamenii farã mâini sau picioare ºi îngrjitorii lor. Dar cui îi pasã? Cei cu burta plinã, care tocmai din acest motiv se cred a toate ºtiutori, au exclamat: victime colaterale!!! Pe tot acest fond de sãrãcie profundã, unde ne-au situat instituþiile specializate, a fost votatã în Parlament, hoþeºte, noua lege a asitenþei sociale. Sociologii ºi specialiºtii, printre care ºi fostul ministru al Muncii, Elena Dumitru, spun cã în aceastã lege, Guvernul oferã un adevãrat festival de motive ipocrite. Este ciudat sã auzim cã prestaþiile sociale actuale nu constituie un mijloc eficient de combatere a sãrãciei când exact acelaºi guvern a decis reducerea respectivelor ajutoare cu 15% în plinã crizã economicã. În absenþa prestaþiilor sociale, riscul la sãrãcie a depãºit de mult rata de 43%, consemnatã în anul 2008. Iar când sãrãcia creºte, guvernul decide sã mai punã ºi el o lespede peste viaþa oamenilor!

viziunea ÎsãracnGuvernului, românul este sigur un leneº, un vicios

Partidul de guvernãmânt a avut un discurs care a stigmati-

prevede ca, pentru asistenþa acordatã persoanelor cu handicap grav ºi vârstnicilor dependenþi, sã devinã responsabili membrii familiei - ceea ce este normal, dar cu un ajutor ºi din partea statului în cazul familiilor cu venituri modeste -, prietenii ºi vecinii botezaþi pompos "asistenþi informali", comunitatea localã, organizaþiile neguvernamentale ºi abia în ultimã instanþã statul.

ajutorul, ceea ce este foarte grav. Deci aceste ajutoare trebuie acordate corect ºi nu sã tai de-a valma. Nu este corect ce face Guvernul cu cetãþenii ºi nu poate sã-i facã pe toþi puturoºi. Repet, e forte grav! Nu se poate vorbi aºa de la asemenea nivel despre oameni, despre poporul tãu. Sãrãcia se va accentua, vor fi ºi mai multe drame" - a declarat Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

u poþi vorbi aºa nfometarea dã "N "Î despre poporul naºtere luptei de tãu!" clasã"

zat vehement figura sãracului, mai ales a asistatului social, asimilatã "leneºului" sau chiar "cerºetorului". Conºtiinþele celor bogaþi se liniºtesc la ideea cã cel sãrac este sigur un leneº, un vicios, un pãcãtos care nu merita consideraþia ºi sprijinul semenilor. Stigmatizarea sãracului nu este o chestiune nouã, s-a mai practicat de câte ori cei bogaþi au devenit prea bogaþi ºi numãrul sãracilor a crescut. Într-o societate tensionatã ºi polarizatã cineva trebuie sã poate vina. Cine sã o poarte, dacã nu sãracul, precum în minerit - mortul? S-a vehiculat cã ajutoarele sociale îi determinã pe oameni sã nu-ºi mai caute un loc de muncã, iar ºmecherii sã profite de slãbiciunile, sau lipsa corectitudinii în implementare a vechii legi. Fostul ministru al Muncii, Elena Dumitru, spune cã este o prostie: "Oferta de locuri de muncã este într-o depresie prelungitã, oamenii nu gãsesc loc de muncã, oricine vede asta. În concluzie, motivele guvernamentale sunt mincinoase, adevãratul motiv fiind imediata reducere a costului fiscal al asistenþei sociale. Dacã în 2010 s-au alocat de la bugetul public consolidat aproape 3 % din PIB, vor sã

reducã aceastã suma la 2% din PIB pânã în 2013. Demantelarea sistemului de protecþie socialã, acesta este scopul actualului guvern. Altfel, nu era nevoie de o altã lege, ci doar de modificãri care sã creascã eficacitatea ºi eficienþa vechilor dispoziþii legale, de o adaptare a legii la evoluþiile din societate".

Î

n România - 2 la sutã, în UE - 5,4

Cum se împacã legea cu Strategia de Reforma a Sistemului de Asistenþã Socialã a Bãncii Mondiale, care prevede alinierea costurilor fiscale ale asistenþei sociale cu cele ale altor state membre UE. Reducerea bugetului asistenþei sociale la doar 2% din PIB este deja angajatã de guvern în acordul cu FMI, BM ºi CE. Dar dacã media alocãrilor bugetare europene pentru asistenþã socialã este de 5,4% din PIB, în România va fi de doar 2% în anul 2013, poate chiar din 2012. ªi toate astea se întâmplã, în timp ce UE alocã resurse pentru combaterea sãrãciei chiar ºi în aceste momente crunte pentru Europa. Modificãrile de ordin tehnic sunt relativ corecte ºi bune. Se definesc mai bine, pe baza experienþei administrative acumulate în 10 ani, instituþiile implicate în proiectarea, administrarea ºi controlul sistemului de asistenþã socialã. Nu opþiunile tehnice sunt problematice, opþiunile politice, de recunoaºtere a problemelor sociale. În Europa, de peste un secol, se considerã cã statul are responsabilitãþi directe în combaterea sãrãciei. Aºa se face cã noua lege

Pentru cã responsabilitatea cade, în principal, în sarcina primãriilor, primarii nu par deloc fericiþi. În localitãþile din Valea Jiului, patru din cei ºase primari sunt membri ai PDL. Nu i-am abordat pentru a-ºi spune pãrerea, pentru cã e jenant sã-þi critici public "marea familie" când eºti nemulþumit ea. Ceilalþi doi primari ai opoziþiei pãreau extrem de îngrijoraþi de modul cum sunt trataþi cetãþenii nevoiaºi, de cei care nu au avut ºansã în viaþã într-o zonã monoindustrialã. "Existau mari probleme ºi pânã la aceastã lege, pentru cã banii care trebuiau sã vinã în completare de la Guvern, prin Ministerul Finanþelor, veneau târziu, foarte greu. Acum cã vor fi ºi mai puþini, vor apãrea mai multe probleme, care nu þin exclusiv de primãrie, ci de politici naþionale. Sigur, trebuie fãcutã o selecþie a celor care beneficiazã de ajutoare, pentru cã am auzit în þarã de cazuri care în mod corect nu aveau acest drept. Dar la noi, de exemplu, sunt oameni fãrã o mânã, un altul în cãrucior, sau altul cu un singur picior cãrora li s-a tãiat

Dãnuþ Buhãescu considerã cã mulþimile înfometate dau naºtere luptei de clasã, cu toate grozãviile sale. "Fãrã solidaritate socialã, nu se poate într-o societate civilizatã. Dacã nu putem sã facem asta, ne vom întoarce în Evul Mediu, unde, cine poate se descurcã, cine nu - moare. Grosul banilor din taxele ºi impozitele populaþiei se duc la bugetul de stat ºi normal este, ca de acolo sã vinã un sprijin. Clar, nu trebuie depãºitã o limitã a suportabilitãþii prin aceste tãieri de venituri pentru cã altfel se nasc forme de manifestare nedorite, în sensul cã cetãþeanul va fi obligat de situaþie sã-ºi ia singur, ca în timpul lui Lenin, când lumea a fost înfometatã. Doamne fereºte de aºa ceva! În condiþiile în care se exagereazã, noutatea va fi reînvierea luptei de clasã în defavoarea celei politice. Se vor naºte dintre cei înfometaþi lideri extremiºti ºi totul va duce la anarhie. Gândiþivã cã cei mai mari ºmecheri au provenit din aceste medii" - a declarat Dãnuþ Buhãescu, primarul oraºului Uricani. Ileana FIRÞULESCU

Actualitate 7

Mai puþine ca anul trecut

Pensionarii o pornesc la pas spre Bruxelles

C

e-au în guºã ºi-n cãpuºã. Pentru cã Europa a transmis României un mare refuz privind acordarea subvenþiei de stat pentru CNH, pensionarii minieri din Valea Jiului, de teamã cã vor îngheþa în case, s-au decis.

În acest an, în Valea Jiului, numãrul accidentelor de muncã a fost mai mic, comparativ cu aceeaºi perioadã a anului trecut. Pânã în prezent, în 2011, au fost înregistrate 189 de accidente dintre care 183 s-au soldat cu incapacitate temporarã de muncã ºi 6 cu decese. Ca ºi în trecut, ºi în acest an, cele mai multe accidente de muncã au fost înregistrate în industria minierã. "Principalele cauze, în ceea ce priveºte accidentele soldate cu ITM (80 - 90% din cazuri), ºi care se produc în cadrul unitãþilor miniere componente ale Companiei Naþionale a Huilei, sunt legate de accidente produse pe traseu, datorate neîntreþinerii corespunzãtoare a

cãilor de circulaþie, iluminatului deficitar sau transportului de materiale. Alte accidente survin în urma cãderilor de roci ºi se datoreazã bandajãrilor necorespunzãtoare. În cazul accidentelor de muncã înregistrate în alte domenii de activitate, cele mai multe survin în urma cãderilor de la înãlþime, neîntreþinerii corespunzãtoare a echipamentului de muncã sau electrocutãrii. În ceea ce priveºte exploatãrile forestiere, cele mei multe accidente se datoreazã indisciplinei - respectiv fap-

tului cã mulþi muncitori vin sub influenþa bãuturilor alcoolice la muncã. Din pãcate, în acest an, pe raza noastrã de competenþã am înregistrat ºi 6 accidente mortale de muncã, cele mai multe în minerit ", a declarat Ileana Bodea, ºef Serviciu ºi Sãnãtate în Muncã Petroºani. Cele 6 accidente soldate cu decesul muncitorilor au fost înregistrate la Mina Uricani - acolo unde 5 electricieni au fost uciºi de o explozie de metan, respectiv la Haþeg, în turism. Mir cea NISTOR

Acum, spun ei, vor face ºi vor spune lucruri nemaivãzute ºi nemaiauzite. Unul dintre ele, este acela cã…vor sã ia calea Bruxelles-ului pe jos, asta dupã ce vor lua intra în greva foamei. " Pensionarii mineri sunt hotãrâþi sã ia mãsuri fãrã precedent în istoria mineritului din Valea Jiului. Câþiva ºi-au exprimat chiar intenþia de a pleca pe jos la Bruxelles, sã stea în faþa Parlamentului European, iar alþii vor sã intre în greva foamei. Vom merge pânã în pânzele albe pentru aceºti

oameni ai noºtri, care sunt 11.265, conform ultimei adreese primitã de la CNH", ne-a declarat Paul David, secretar la Liga Sindicatelor Pensionarilor Mineri din Valea Jiului. Dupã ce se vor pune de acord în zilele urmãtoare, pensionarii vor decide când anume vor pleca. Dar, ei sunt bãtrâni ºi bolnavi. Cum vor ajunge la Bruxelles..? " Pãi, cum au mers ºi strãmoºii noºtri...Facem ultimul efort, chiar dacã nu o sã ajungem ºi o sã

murim pe drum, noi nu renunþãm la drepturile noastre, fiindcã în momentul când ne-am angajat la minã, am fãcut un contract cu statul român pe care l-am respectat prin jertfa pe care au fãcut-o cei peste 570 de colegi de-ai noºtri care au murit în accidentele de minã ", a afirmat ºi Sabin Codarcea, preºedintele Filialei de la Petrila a Ligii Sindicatelor Pensionarilor Mineri. Luiza ANDRONACHE

Bãtãuºii de neveste au nevoie de importanþã ºi ºi-o iau singuri fenomen pânã la capãt, am consultat un specialist. Psihologul Silvana Capriº, din Petroºani, a avut foarte multe cazuri de gen, care i-au permis o analizã profesionalã a violenþelor din familie asupra femeilor.

S

"Violenþa fizicã, bãtaia datã soþiei este o manifestare de Epoca de Piatrã, pentru cã cu cât o bate mai mult, cu atât este mai slab acel individ" - psiholog principal, Silvana Capriº. În ediþia de ieri a Cronicii Vãii Jiului, cu ocazia Zilei internaþionale a luptei împotriva violenþei asupra femeilor, care va fi marcatã mâine, 25 noiembrie, ªeful Serviciului de Asistenþã Socialã Petroºani, Cristina Mraz, sublinia faptul cã în prezent femeile agresate nu au curajul, le este ruºine, sau este vorba de educaþia precarã, pentru cã nu-ºi duc acþiunile pânã la final. Ideal este sã se gãseascã o cale prin care cei doi soþi sã renunþe la violenþã fizicã, verbalã sau psihicã ºi ca urmare, Serviciul în cauzã acordã consiliere. Pentru a duce "diagnosticarea" acestui

oþ bãtãuº = om slab

"Principala cauzã a acestor violenþe care nu sunt numai fizice, ci ºi psihice, iar cea psihicã este mai rea decât cea fizicã - este modul de interpretare a realitãþii, lipsa de comunicare corectã, de interpretare corectã a vorbelor ºi gesturilor. De regulã, aceastã interpretare este raportatã la ceea ce vrea el/ea ºi nu la realitate. Violenþa fizicã, bãtaia datã soþiei este o manifestare de Epoca de Piatrã, pentru cã cu cât o bate mai mult, cu atât este mai slab acel individ. Este vorba de nevoia de importanþã, este afectat de lipsa importanþei ºi a iubirii ºi din aceastã cauzã el vrea s-o ia înapoi. Dacã efectul este pe termen scurt, nu-i nimic, aplicã din nou metoda. Partenera se va obiºnui cu acest tratament ºi va da din nou motive sã fie agresatã pentru cã nu înþelege de ce, nu interpreteazã corect realitatea care stã la baza situaþiei. Practic este un cerc vicios, o spiralã, ºi deºi femeia spune mereu cã pleacã, uite cã nu pleacã. Se obiºnuieºte sã trãiascã cu asta. Totuºi, de ce oamenii nu reacþioneazã? Psihologic, obiºnuinþa ºi imaginaþia sunt mai puternice decât logica ºi voinþa.

O

vorbã frumoasã ºterge 10 bãtãi

De ce credeþi cã femeile o pãþesc de regulã? Nu pentru cã ele nu ar putea fi agresive, unele au ºi constituþia fizica adecvatã. Pentru cã în cazul lor nu este vorba de putere, ci de predispoziþia de a se adapta la mediu mai repede, de a se obiºnui repede, imaginaþia este mai bogatã. Este mai receptivã la vorbe frumoase, chiar dacã le-a auzit doar o datã, în schimb a fost agresatã de 10 ori. Chiar ele au venit cu scuze pentru soþii lor de genul: nu a vrut, a fost nervos. ªi toate astea din cauza imaginaþiei. În faþa imaginaþiei picã voinþa ºi logica. Am avut cazuri când femeia a reclamat, a dat declaraþii la Poliþie ºi când Poliþia a venit sã-l ridice pe agresor, chiar ea a sãrit la poliþist strigând: ce faci cu soþul meu? Lasã-l în pace… Mai existã ºi situaþia în care soþii, dupã o asemenea încercare, vor acþiona ºi mai violent. De aceea centrele care au ca scop protejarea femeilor, au misiune foarte grea, desfãºoarã o muncã titanicã" - a declarat psiholog principal Silvana Capriº. În concluzie, dacã te complaci sã trãieºti în asemenea mediu, fãrã a încerca sã-þi înþelegi partenerul, sau dacã l-ai înþeles dar lucrurile rãmân la fel, e clar cã tot de slãbiciune este vorba. Ileana FIRÞULESCU


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 noiembrie 2011 ::.. WEEK-END SPORTIV DE VALEA JIULUI ..::

Vom fi mai sus?

H

enþ cu

MÂNA E de bine? E de rãu?

A

stãzi se trage cortina (este cliºeul care mi-a venit la îndemânã), peste fotbalul Ligii a III-a. Jiul Petroºani face parte din acest eºalon nedemn de palmaresul echipei cu 41 de campionate numai în Divizia A! Dar, reportându-se la valoarea lotului, în plin proces de cãutãri, la faptul cã, practic, am ratat un baraj, venind din Liga de judeþ, lucrãrile stau mulþumitor. Mãcar suntem într-un sistem divizionar naþional chiar dacã cei ce lucreazã în corpul tehnic al echipei, Tudorache, Militaru, Huza, Ghiþan, cu toþii foºti divizionari "A", nu privesc confortabil semnul literei "C"... Avem o micã performanþã, fiind singura echipã de Liga a III-a neînvinsã în deplasare. Asta însã nu ne-a ajutat prea mult, dovadã poziþia din a doua jumãtate a clasamentului seriei a 5-a. Acum vine lunga vacanþã, vor fi schimbãri multe, unii pleacã, alþii vin. Optimiºtii mai sperã la Liga secundã, pesimiºtii spun cã va fi foarte greu sã terminãm în zona locurilor 8-11. Atenþie, este un an cu multe retrogradãri! Aspect deloc de neglijat. Cel mai important este cã Jiul existã. Poate cã de la anul se va trece peste orgolii ºi interese de birou ºi vor fi mai mulþi care vor pune umãrul la fenomen. Un nume nu rezistã decât prin cei ce l-au dat.

A

stãzi se încheie campionatul Ligii a III-a, seria a 5-a. Printre protagoniste, Jiul Petroºani, a avut un tur în care a încercat sã-ºi omogenizeze un lot competitiv.

M. Matei (Jiul), un fundaº care în acest retur, a crescut de la meci la meci

Ultimul joc, la Petroºani, cu Naþional Sebiº, o echipã cu rezultate modeste în deplasare, doar un 0-0 în etapa a 8-a, la F.C. Hunedoara. Un campionat care a adus la rampã douã echipe, A.C.S. Recaº ºi Bihorul Beiuº, care, se pare, vor duce lupta pentru promovarea în Liga a III-a. Liga a IV-a Hunedoara aduce în penultima etapã un

nou debut local consecutiv cu Inter Petrila într-un meci cu Universitatea Petroºani ce se va juca în "Dealul Instititului"… "Fãrã portar ºi alþi jucãtori suspendaþi, a fost greu la Aninoasa, dar nu ne-am fãcut de râs. Avem ambiþia sã mergem în Dealul Instititului sã obþinem victoria în faþa Universitãþii Petroºani. Echipa noastrã ºtiu cã se va mobiliza exemplar ºi cã vom face tot ce este posibil sã nu pierdem acest derby local", a declarat Florin Niþescu, preºedintele C.S. Inter Petrila. Un duel, în aparenþã inegal, C.S. Vulcan - Victoria Cãlan, oaspeþii având zero puncte dupã 14 etape! În mod normal, s-ar pune doar problema scorului, dar cu siguranþã vulcãnenii vor trata cu seriozitate acest aºa-zis meci uºor. Antrenorul Viorel Stancu (Pro Minerul Aninoasa se Fotbal Petroºani) sperã într-un odihneºte, în timp ce Jiul final bun pentru juniorii sãi II Petroºani ºi Minerul

VINERI, 25 NOV. 2011 Fotbal, Liga a III-a, seria a 5-a Millenium Giarmata - FC II Timiºoara ACS Recaº - Gloria Arad Bihorul Beiuº - FC Hunedoara FC ªcolar Reºiþa - CS Vladimirescu FC Caransebeº - CFR Simeria Nova Becic. Mic - Gloria Reºiþa Jiul Petroºani - Naþional Sebiº Flacãra Fãget - Unirea V. lui Mihai

SÂMBÃT SÂMBÃTÃ, 26 NOV. NOV. 2011

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara, seria 1 Univ. Petroºani - Inter Petrila Minerul Aninoasa - Stã CS Vulcan - Victoria Cãlan Retezatul Râul de Mori - Dacia Orãºtie ªoimul Bãiþa - Aurul Brad Gloria Geoagiu - Jiul II Petroºani Metalul Criºcior - Minerul Uricani Minerul Teliuc - Zarandul Criºcior Retezatul Haþeg - Aurul Certej

Fotbal, Liga a V-a Hunedoara, seria 1

Agrocompany Bãcia - Dacia Boºorod Narcisa Sãlaºul de Sus - Streiul Baru Sântãmãria Orlea - Cetate Rãchitova CS Ghelari - Sargeþia Bretea Românã Ulpia Tr. Sarmis - Berianul Beriu Mãgura Pui - Hercules Lupeni Cerna Lunca Cernii - Unirea Gen.Berthelot

Fotbal juniori C, D, E, Danone

CS Jiul - Univ. Petroºani (jun. C) Uricani sperã în punctele Minerul Uricani - Pro Fotbal Petroºani (jun. C) Pro Fotbal Petroºani - Clubul Jiul (jun. E) din deplasãrile de la Univ. Petroºani - Min. Lupeni (jun. Danone) Geoagiu ºi Criºcior. Inter Petrila - Clubul Jiul (jun. Danone)

Liga a V-a Hunedoara, seria a 5-a, îºi anunþã în penultima etapã un derby interesant, Mãgura Pui Hercules Lupeni, în care

unul decât adunarea a altor trei puncte. Tot în acest week-end se încheie Campionatul Judeþean

echipa din Valea Jiului ar putea avea a patra etapã la rând fãrã înfrângere. Cu siguranþã pentru liderul Cetate Rãchitova, meciul cu Gloria Bretea Românã nu poate fi

la nivelul grupelor de juniori C (14 ani), juniori D (12 ani), juniori E (11 ani) ºi juniori Hagi-Danone (10 ani), având loc ultimele cinci partide la nivelul Vãii Jiului.

::.. FOTBAL. INTERVIU ..::

"La noi joacã doar cine îºi doreºte cu adevãrat" declarã Marin Petra, antrenorul echipei Minerul Aninoasa

- Reporter: Domnule Petra, aveþi o echipã maturã dar ºi cu elemente tinere. Cum se îmbinã aceste lucrãri? - Marin Petra: Vã referiþi la Gabi Trestian, Ciocoi, Rere Moldovan. Se ºtie cã nu ne dau banii afarã din casã, la noi joacã doar cine îºi doreºte cu adevãrat. Aºa s-a pus

problema ºi cu Rere Moldovan ºi Ciocoi, ei venind de la Uricani, noi i-am primit cu braþele deschise. - Rep.: În etapa de mâine staþi, ultima etapã, acum, cu C.S. Vulcan, liderul autoritar al campionatului. Cum va fi? - M.P.: Foarte greu, dar fiþi sigur cã nu ne vom da la o parte! Dacã i-a bãtut Zarandul Criºcior, de ce nu am putea ºi noi? Respectãm Vulcanul, dar va fi o dorinþã mare a tuturor sã învingem echipa lui Szoradi, mai ales din postura sa de lider.

Paginã r ealizatã de Genu TUÞU


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 noiembrie 2011

Traficul cu bonurile de cãrbune, pedepsit de CNH

N

ici bine nu s-a început distribuþia bonurile de cãrbune la mineri cã mulþi dintre ei au început deja sã le vândã pe piaþa neagrã. Cine vrea un astfel de bon pentru a fi scutit de factura la cãldurã, nu tre-

buie decât sã cunoascã un miner cãruia sã nu-i trebuiascã, iar cu 40, 50 de lei, îl cumpãrã fãrã probleme. Însã, conducerea Companiei Naþionale a Huilei dezaprobã categoric acest lucru, iar cei descoperiþi cã fac trafic,

vor suferi consecinþele. " Existã un regulament pentru acordarea bonurilor, iar cei care le înstrãineazã, vor suporta consecinþele. Vom sista acordarea lor, atunci. Înseamnã cã nu folosesc cãrbunele", a declarat Constantin Jujan, directorul general al Companiei Naþionale a Huilei. Angajaþii CNH-ului care sunt familiºti ºi care lucreazã în subteran beneficiazã de 8 bonuri de cãrbune pe an, iar cei care sunt la suprafaþã, de 6. În cazul celor necãsãtoriþi, numãrul se înjumãtãþeºte. Valoarea unui bon este de 261,36 de lei. Luiza ANDRONACHE

Minerii primesc tichete de Sfânta Varvara

tichetelor. Acordarea acestora era prevãzutã în Contractul Colectiv de Muncã, astfel cã acum nu s-a fãcut altceva decât sã se respecte un articol", a declarat Petre Nica, reprezentantul Centralei Miniere Meridian Aceste tichete se vor acorda pentru sãrbãtorirea Sfintei Mare Muceniþe inerii sunt mai norocoºi Varvara, în data de 30 noiembrie. Minerii decât s-ar fi crezut acum care lucreazã în subteran vor primi bonuri câteva zile. în valoare de 300 de lei, iar ceilalþi, care sunt la suprafaþã, în valoare de 210 lei. Deºi bugetul propriu al Companiei Contactat telefonic, directorul general al Naþionale a Huilei este unul strâns cu CNH, Constantin Jujan a fãcut doar cureaua, iar europenii ne-au dat ignore urmãtoarea afirmaþie: "Eu respect prevecând a venit vorba de subvenþie, iatã cã derile din Contractul Colectiv de Muncã!" parcã, parcã, situaþia nu este atât de traÎn ceea ce priveºte negocierea pentru gicã pe cât se anunþa. Joi dupã-masa, urtea de Apel prima de Crãciun, sindicaliºtii au precizat sindicaliºtii împreunã cu administraþia Alba Iulia a cã trebuie sã aibã loc în perioada urmãCNH, au negociat acordarea unor adaorespins, apeurile toare. suri salariale pentru ortaci. " declarate în dosarul Luiza ANDRONACHE grupãrii specializate Negocierea s-a purtat pe cuantumul în trafic de droguri, respective cannabis, care acþiona pe raza Vãii Jiului. În aceastã cauzã s-au judecat apelurile prin altar...înainte de oul loc de închinare ducã ritualul de sfinþire la declarate de DIICOTsfinþire. Pentru pãrintele care vor participa mai al credincioºilor Biroul Teritorial Zgârcea finalizarea acestui mulþi preoþi din Valea ortodocºi vulcãneni este Hunedoara, dar ºi de prim pas din proiectul de Jiului. pregãtit pentru sfinþire. cei 6 inculpaþi, împotriridicare a unei biserici în Este singurul prilej din Paraclisul ridicat pe coliva sentinþei pronunþate viaþa unei biserici ortodoxe aproprierea Primãriei este na de lângã Primãria de Tribunalul un eveniment de mare când ºi femeile pot trece municipiului Vulcan a Hunedoara în împlinire personalã, cunosprimit hramul Toþi 05.04.2011. cute fiind strãdania acestuSfinþii României Purtãtorul de cuvânt ia de a obþine susþinerea (care se prãznuieºte al Curþii de Apel Alba necesarã construcþiilor ºi în prima duminicã Iulia, Cosmin Muntean, schimbãrile survenite în dupã Rusalii). a declarat cã instanþa "a construirea paraclisului din respins apelurile perspectiva finanþãrii. Însa Deschiderea acesdeclarate de DIICOT totul este bine când se tuia pentru oficieri Biroul Teritorial încheie cu bine iar Binele de slujbe religioase Hunedoara ºi inculpaþi este cel mai important ºi rugãciune se va care rãmân cu conlucru pe care ni-l putem face sâmbãtã 26 damnãrile dispuse de face unii altora. Sâmbãtã noiembrie 2011 instanþa de fond ºi a disdimineaþã la ora 8,30 când Episcopul pus menþinerea mãsurii pãrintele Zgârcea îi aºteapGurie al Devei ºi arestãrii preventive pentã pe toþi cei ce ºi-au Hunedoarei, este tru inculpatul S.I.N. deschis inima cãtre acest aºteptat de pãrintele judecat în stare de arest. proiect religios sã participe paroh ortodox Decizia Curþii de Apel la momentul sfinþirii ºi apoi Mãnãsuc Zgârcea ºi Alba Iulia nu este definila liturghia arhiereascã. de enoriaºi sã contivã ºi poate fi atacatã Gabriela RIZEA

M

Traficanþii de cannabis rãmân cu pedepsele dispuse de Tribunal

C

N

PARACLISUL SFINÞILOR ROMÂNI

cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare cu inculpatul S.I.N. ºi de la pronunþare cu celelalte pãrþi, competenþa soluþionãrii cãii de atac revenind Înaltei Curþi de Casaþie ºi Justiþie". Prin sentinþa pronunþatã de Tribunalul Hunedoara în 05.04.2011 inculpaþii au fost condamnaþi la pedepse cu închisoare cuprinse între 2 ani ºi 6 luni ºi 10 ani precum ºi interzicerea unor drepturi pentru sãvârºirea

infracþiunilor de trafic de droguri de risc, introducerea în þarã de droguri de risc fãrã drept, tentativã la infracþiunea de scoatere din þarã de droguri de risc ºi deþinere de droguri de risc în vederea consumului propriu. Pentru 3 dintre inculpaþi s-a dispus suspendarea condiþionatã a executãrii pedepsei în timp ce ceilalþi 3 inculpaþi sunt condamnaþi la pedepse cu închisoarea cu executare. Car men COSMAN


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 noiembrie 2011

Consiliul Judeþean Hunedoara Petroºani; 9.Proiect de hotãrâre privind alocarea de la bugetul Judeþului Hunedoara a unei sume în vederea organizãrii acþiunilor ce se vor desfãºura în perioada Sãrbãtorilor de Iarnã 2011; 10.Proiect de hotãrâre privind anularea unor credite bugetare, de angajament ºi majorarea fondului de rezervã bugetarã la dispoziþia Consiliului Judeþean Hunedoara pe anul 2011, precum ºi utilizarea acestuia; 11.Proiect de hotãrâre privind aprobarea statului de funcþii al aparatului de specialitate al Consiliului Judeþean Hunedoara; 12.Proiect de hotãrâre privind modificarea organigramei ºi statului de funcþii ale Muzeului Civilizaþiei Dacice ºi Române Hunedoara - Deva; 13.Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei ºi statului de funcþii ale Spitalului Judeþean de Urgenþã Deva; 14.Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Brad; 15.Proiect de hotãrâre privind aprobarea organigramei, statului de funcþii ºi Regulamentului de organizare ºi funcþionare ale Sanatoriului de Pneumoftiziologie Geoagiu; 16.Proiect de hotãrâre privind aprobarea unei asocieri în vederea realizãrii Proiectului "Sistem integrat informatic pentru administraþia publicã localã". Bir oul de pr esã

ANGAJÃRI Societate comercialã angajeazã buldoexcavatorist cu experienþã. Relaþii la telefon: 0254.548.068

HOROSCOP

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: - PAVATOR - 450 lei - INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei - TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei - LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei - OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei - INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei - CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei - MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei - CIOBAN - 550 lei - BUCÃTAR - 600 lei - COSMETICIAN - 650 lei FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428 Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna noiembrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani, cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Pret 28000 euro negociabil. Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.Telefon 0727150264

2 5 n o i e m b r i e 2 0 11

Este posibil sã aveþi probleme în relaþiile sentimentale ºi pe plan financiar. Pãstraþi-vã calmul ºi nu vã grãbiþi. Vã puteþi baza pe sfaturile prietenilor apropiaþi. Evitaþi sã da-þi frâu liber impulsivitãþii. Odatã scãpat de sub control, cu greu vã mai puteþi redresa.

S-ar putea ca un prieten sã vã reproºeze cã nu vã plãtiþi datoriile la timp. Pãstraþi-vã calmul ºi stabiliþi-vã clar prioritãþile. Nu refuzaþi ajutorul unei rude mai în vârstã! Nu uitaþi cã, înainte de toate, ceea ce conteazã cel mai mult sunt relaþiile cu cei apropiaþi.

Dimineaþa sunteþi irascibil ºi s-ar putea sã vã purtaþi nedelicat cu persoana iubitã. Controlaþi-vã, pentru cã riscaþi sã provocaþi o ceartã. Folosiþi-vã potenþialul intelectual, care este la cote maxime astãzi! Nu vã lãsaþi duºi de val. Intuiþia trebuie dozatã!

Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie neprevãzutã, în interes familial. Nu ezitaþi. S-ar putea sã aflaþi lucruri care vã vor folosi în afaceri. Profitaþi de acest moment favorabil! Puteþi avea succes atât pe plan social, cât ºi material. Totul depinde însã de dumneavoastrã!

Dimineaþa survin schimbãri neprevãzute, care vã dau peste cap toate planurile. S-ar putea sã aflaþi cã trebuie sã plecaþi într-o delegaþie, spre nemulþumirea partenerului de viaþã. Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi cearta, s-ar putea sã se termine rãu!

Vã faceþi remarcat în societate ºi colaboraþi foarte bine cu cei din jur. Dorinþa de afirmare ºi voinþa puternicã vã ajutã sã încheiaþi o afacere profitabilã, pe termen lung. Nu fiþi prea critic cu partenerul de viaþã. Echilibrul conteazã cel mai mult.

Entuziasmul pe care îl arãtaþi la serviciu vã poate atrage invidia unui coleg. S-ar putea sã aveþi discuþii cu partenerul de viaþã, pentru cã acordaþi prea multã atenþie carierei. Încercaþi sã clarificaþi cu calm toate neînþelegerile!

Sunt ºanse sã se producã evenimente neaºteptate, care marcheazã schimbãri favorabile în viaþa dumneavoastrã. Dorinþa de afirmare ºi activitatea intelectualã intensã vã conduc spre succes, atât în societate, cât ºi la serviciu. Aveþi de luat o hotãrâre importantã.

Începeþi ziua cu entuziasm ºi multã ambiþie. Evitaþi discuþiile în contradictoriu. Dupã-amiazã aveþi succes în societate ºi colaboraþi foarte bine cu persoanele mai tinere. Nu faceþi nici o promisiune dacã nu sunteþi sigur cã vã puteþi þine de cuvânt!

Începeþi ziua plin de inspiraþie. Folosiþi-o pe plan profesional ºi în afaceri. Relaþiile sentimentale pot fi foarte bune dacã nu îi faceþi reproºuri nejustificate persoanei iubite. Dupã-amiazã, vã viziteazã un prieten care vã cere un împrumut.

Din dorinþa de a obþine venituri suplimentare, riscaþi sã neglijaþi relaþiile sentimentale ºi sã vã certaþi cu partenerul de viaþã. Gândiþi-vã bine înainte de a lua o hotãrâre importantã. Încercaþi sã gãsiþi o cale de mijloc între sentimente ºi bani!

Aveþi ºanse sã obþineþi rezultate deosebite cu prilejul unei cãlãtorii de afaceri. Evitaþi discuþiile aprinse. Dupã-amiazã reuºiþi sã faceþi rost de bani pentru a continua o lucrare în casã, începutã mai demult. Nu vã lansaþi în speculaþii!

VÂNZÃRI

ã invitãm sã participaþi vineri, 25 noiembrie 2011, la ora 11.00, la ºedinþa ordinarã a Consiliului Judeþean Hunedoara, la sediul acestuia, având urmãtorul proiect al ordinii de zi: 1.Proiect de hotãrâre privind modificarea tarifelor pentru serviciul de transport public judeþean de persoane; 2.Proiect de hotãrâre privind atribuirea unor licenþe de traseu pentru efectuarea serviciului de transport public judeþean de persoane prin curse regulate speciale; 3.Proiect de hotãrâre privind modificarea repartizãrii pe unitãþi administrativ teritoriale a sumei alocate pentru Programul de alimentare cu apã, canalizare ºi epurarea apelor uzate la sate pe anul 2011, conform HGR nr.577/1997; 4.Proiect de hotãrâre privind aprobarea unor documentaþii tehnico-economice pentru unele obiective de investiþii ale Consiliului Judeþean Hunedoara; 5.Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetului propriu al Judeþului Hunedoara pe anul 2011; 6.Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2011 ale unor instituþii publice din subordinea ºi finanþarea Consiliului Judeþean Hunedoara; 7.Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul 2011 ale spitalelor publice de interes judeþean; 8.Proiect de hotãrâre privind aprobarea rectificãrii ºi virãrilor de credite bugetare în cadrul bugetului de venituri ºi cheltuieli pe anul 2011 al S.C. APA SERV VALEA JIULUI S.A.

VÂNZÃRI

V

SC EURO JOBS SRL

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei


Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 noiembrie 2011

ADIO, FRATE! În clipa când l-am cunoscut, am fost sigur cã n-o sã mã despart de el niciodatã. El mic, eu mic, el timid, eu timid. El visãtor, eu mic visãtor. El a reuºit, eu am eºuat. Pe vremea când sã

scoþi o carte de poezie însemna mai mult decât a schimba "ordinea mondialã", fratele meu în ale visãrii, Ion Pascal Vlad, a editat pe banii lui (ºi chiar a tipãrit) o carte de poezie, care se chema, simplu, pur ºi simplu, "Arderi filtrate", a cãrei copertã v-o prezint mai jos. Dupã "loviluþia" din '89, mã duc ºi eu, ca orice "fost" revoluþionar sã le cer "foºtilor miliþieni" maºina de scris a prietenului meu Pascal Vlad. Ce credeþi cã miau spus? N-avem, dom'le! Acum veniþi? Atunci am înþe-

Astãzi se redeschide patinoarul de la Petroºani atinoarul de la P Petroºani se redeschide, spre bucuria copiilor ºi a iubitorilor sporturilor de iarnã.

D

les cã, de fapt, n-a fost. Cum, ce "n-a fost?! N-a fost nimic, pentru cã "Revoluþia" despre care vorbeau unii a fost, de fapt, un fel de "Na-þi-o þie, dã-mi-o mie!", în varianta modernã. De la arderile lui filtrate ºi pânã la a 7-a carte, Ion Pascal Vlad a rãmas fratele meu! Cu bune, cu rele, cu ale lui, cu ale mele, cu ai lui, cu ai mei, cu noi înºine ºi cu nimeni. Sã rãmânem cu vorba lui: "Noi, apãi, ce-o fi?" Du-te, Vlade, dincolo de Styx ºi explicã-le alor noºtri cã noi, cei rãmaºi aici, deºi o ducem greu, nu încetãm sã credem cã încã se mai poate! Cel puþin aºa ai fi vrut tu! Adio, ultimul meu frate! Mir cea BUJORESCU

Acesta este o investiþie privatã a unui om de afaceri din afara Vãii Jiului. " Mâine (astãzi), la ora 14:00, se va deschide patinoarul din parcul de la Piaþa Centralã, iar intrarea este liberã pentru toatã lumea. Voi vedea, poate mã voi da ºi eu pe patine", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani. Dupã ziua de mâine, când toþi cei prezenþi vor patina gratis, preþul unei ore de patinaj este de 10 lei, sumã în care este inclusã ºi închirierea patinelor. Luiza ANDRONACHE

Dinozaurii pitici vor avea propriul muzeu

inozaurii pitici care au trãit acum multe milioane de ani în Þara Haþegului vor avea propriul muzeu. Fie cã vorbim despre unul acoperit, ori în parc în aer liber, proiectul prinde contur.

Cei care au auzit de Geoparcul dinozaurilor din Þara Haþegului vor avea toate ºansele sã vadã dinozaurii ºi în mãrime naturalã. Vechile creaturi preistorice vor fi recreate în mãrime naturalã ºia dpoostite într-un muzeu al dinozaurilor. Una dintre posibilele locaþii se aflã în Comuna General Berthelot, pe raza cãreia se aflã ºi Geoparcul amintit, iar administraþia publicã de aici a întocmit deja studiul de fezabilitate pentru un viitor parc al dinozaurilor pitici. "Consiliul Local are deja studiul de fezabilitate pentru parcul dinozaurilor, în aer liber. Am fãcut demersuri la Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului sã vedem dacã obþinem finanþare, pentru cã este un proiect de interes naþional, nu numai

local", a declarat primarul comunei General Berthelot, Marina Huzoni. Viitorul parc al dinozaurilor ar urma sã se întindã pe o suprafaþã de 4,3 hectare, iar edilii se gândesc sã extindã proiectul ºi sã realizeze un adevãrat parc de distracþii, pentru a fi cât mai atractiv pentru turiºti. La un muzeu al dinozaurilor se gândeºte ºi cunoscutul paleontolog Dan Grigorescu, profesor la Universitatea Bucureºti, care studiazã zona de 36 de ani ºi sub coordonarea cãruia în situl de la Tuºtea au fost decsoperite 20 de cuiburi cu aproape 100 de ouã de dinozaur pitic. "Cu încãpãþânarea care ne caracterizeazã, insistãm sã se realizeze. ªi acum suntem pe douã filiere, ca sã demarãm acest proiect. Odatã a aeºuat, din cauzã

cã imobilul pe care îl aveam în vedere a fost revendicat de fostul proprietar, care pânã atunci nu erau cunoscuþi. Asta se întâmpla în 2005. Acum, suntem pe douã paliere. Dorim sã reconstituim în mãrime naturalã dinozaurii care trãiau în aceastã zonã", a declarat Dan Grigorescu. Dinozaurii pitici din zona Haþegului au trãit în urmã cu circa 65 de milioane de ani, perioadã în care Þara Haþegului era o insulã în mijlocul Mãrii Tethys. Geoparcul acoperã aproape 1.200 kilometri pãtraþi, întinzându-se pe teritoriul oraºului Haþeg ºi al comunelor General Berthelot, Densuº, Rãchitova, Toteºti, Sarmizegetusa, Râu de Mori, Sântãmãria Orlea, Pui, Sãlaº ºi Baru Mare. Carmen Carmen COSMAN

IN MEMORIAM

MIRCEA ANDRAª (08.09.1948-26.11.2010) foarte greu sã gãseºti cuvinte care sã traducã, E oarecum exact, toatã tristeþea

generatã, încã mult timp dupã ce nenorocirea s-a produs, de moartea unui prieten. De fapt, nenorocirea continuã sã se consume atâta timp cât tu, celãlalt, continui sã te gândeºti la cel dispãrut pânã mai eºti în viaþã. Iatã, a trecut un an de la acel 26.11.2010 când Mircea Andraº a încetat sã mai existe fizic dar, scrierile lui epigramistice, parodiile, poeziile, teatrul ºi cãrþile lui, figura lui de înþelept ascunsã sub dioptriile ochelarilor, puþin zeflemist, nu înceteazã sã ne revinã în minte. La fel ca oamenii, amintirile au viaþa lor. Când un om devine purã ºi imaterialã amintire, silueta abstractizatã a existenþei lui lasã umbre pe zidul în care memoria îºi construieºte zilele, anii, vârstele... Mircea Andraº este ºi el prins în zidãria sensibilã a acestui perete de sânge ºi nervi spre care ne întoarcem, din când în când, pentru a descifra scrisul mare, uneori indescifrabil, al destinului sãu. Am împãrþit câþiva ani aceeaºi redacþie. De foarte multe ori aceeaºi masã cu prietenii la cenaclu, aceeaºi masã la cafenea. Omul era blând ca un nor uitat

Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013 Axa Prioritarã nr. 1 "Educaþie ºi formare profesionalã în sprijinul creºterii economice ºi dezvoltãrii societãþii bazate pe cunoaºtere" Domeniul major de intervenþie 1.3 "Dezvoltarea resurselor umane din educaþie ºi formare" Nr. de identificare a contractului: POSDRU/87/1.3/S/64273 COMUNICAT DE PRESÃ Universitatea din Petroºani - Rector prof. univ. dr. ing. mat. Emil POP - implementeazã de la 1 septembrie 2010, în calitate de beneficiar, proiectul cu titlul "Dezvoltarea resurselor umane din învâþãmântul superior pentru utilizarea sistemului e-Learning", ID proiect POSDRU/87/1.3/S/64273, co-finanþat din Fondul Social European prin Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale, Direcþia Generalã Autoritatea de Management pentru Programul Operaþional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013. Proiectul este implementat în parteneriat cu 3 parteneri naþionali ºi anume: Universitatea Petrol ºi Gaze din Ploieºti, în calitate de Partener 1, S.C. EURO

deasupra câmpului de vântul amiezii. Avea o înþelepciune a lui pe care o închidea în fiecare gest ca pe un secret numai al lui. A scris dar a ºi citit mult. Cu ceea ce a publicat pânã în momentul dramatic al dispariþiei sale fizice, Mircea Andraº îºi înscrie nu doar numele dar ºi personalitatea, individualitatea stilisticã, formate ºi cristalizate. A rãmas în amintirea noastrã pentru cã a dat viaþã scrierilor sale iar cãrþile lui trãiesc, respirã în mijlocul nostru. El însuºi continuã sã fie printre noi. Mai viu decât mulþi dintre "morþii care se plimbã cu neruºinare pe stradã" cum spunea cândva, cineva, mai demult. Dar tristeþea noastrã cã l-am pierdut e ºi ea vie, prezentã mereu printre noi, în fiecare zi. Petru BOLOG - CIMPA CIMPA

JOBS S.R.L. din Petroºani, în calitate de Partener 2, S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara, în calitate de Partener 3. Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea ºi modernizarea sistemului de educaþie ºi formare profesionalã iniþialã ºi continuã din învaþãmântul superior, în vederea unei bune adaptãri la nevoile în permanentã schimbare din economie ºi societate, prin implementarea unui sistem de e-Learning, la sediul Universitãþii din Petroºani ºi formarea bazei de date, împreunã cu Universitatea Petrol ºi Gaze Ploieºti, aflatã în regiunea de dezvoltare Sud Muntenia. Prin derularea proiectului, cadrele didactice ale Universitãþii din Petroºani ºi ale Universitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti, care formeazã grupul þintã, sunt instruite în vederea elaborãrii materialelor didactice în format specific e-Learning ºi vor elabora propriu-zis aceste materiale, care vor forma, în final, baza de date a sistemului de date astfel constituitã, va permite adaptarea acesteia la modificãrile frecvente ºi rapide ale cerinþelor economice în continuã evoluþie, deoarece se poate revizui permanent, fãrã costuri ºi consumuri de materiale suplimentare. Proiectul contribuie la atin-

gerea unui nivel mai înalt de calificare al persoanelor din grupul þintã, prin dezvoltarea abilitãþilor cadrelor didactice de a utiliza calculatorul ºi de a lucra cu softuri specifice sistemelor e-Learning. În luna noiembrie a fost demaratã activitatea de selecþie a grupului þintã pentru participarea la cursul "Operator procesare texte ºi imagini", seria II. Atât cadrele didactice ale Universitãþii din Petroºani , cât ºi cadrele didactice ale Universitãþii Petrol ºi Gaze din Ploieºti, continuã pe parcusul lunii noiembrie 2011 acitivatea de transpunere a cursurilor proprii, în format eLearning, fiind asistate de formatorii ºi asistenþii partenerilor din cadrul proiectului, respectiv S.C. EURO JOBS S.R.L. din Petroºani ºi S.C. MEMORY S.R.L. din Hunedoara. e-Learning-ul va deveni, cu sigurantã, o alternativã luatã în considerare din ce în ce mai mult în ceea ce priveºte construirea unei cariere de succes. Informaþii suplimentare se pot obþine la: Universitatea din Petroºani, str. Universitãþii, nr. 20, tel: 0723.541.738 Persoane de contact: Experþi comunicare, Cocuti Mihai ºi Karina Straja


12 Turism

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 25 noiembrie 2011

Schi, alpinism ºi trasee din Munþii Parâng

M

unþii Parâng fac parte din Carpaþii Meridionali, grupa muntoasã Parâng-ªureanuLotrului, fiind cea mai mare ca suprafaþã dintre masivele muntoase ale României. Munþii Parâng oferã pante favorabile pentru practicarea schiului, sport care a luat un avânt puternic prin amenajarea în staþiunea montanã cu acelaºi nume a unor pârtii moderne, precum ºi a capacitãþilor speciale de cazare ºi de transport pe cablu. Ca turist poþi alege între cele 1.200 de locuri de cazare la cabane, vile ºi pensiuni, tarifele fiind rezonabile, pentru orice buzunar. La aceastã reþetã mai adãugãm ºi atmosfera într-adevãr specialã unde, dupã o zi întreagã de colindat pe schiuri, unele cabane oferã ºi programe de karaoke. Pe timp de iarnã, pârtiile de aici sunt cãutate atât pentru schi, cât ºi pentru snowboard, dar partea cea mai frumoasã a Parângului, pentru iubitorii de extrem, o reprezintã posibilitatea de a schia în afara pârtiilor. O coborâre de pe vârful Parângul Mic sau Cârja poate

oferi schiorului profesionist o priveliºte absolut magnificã. Tot aici se mai pot practica schi extrem, mountain bike, alpinism ori escaladã. Munþii Parâng nu exceleazã în terenuri alpine de clasã, dar existã totuºi unele posibilitãþi de practicare a alpinismului. În continuare prezentãm traseele alpine cu gradul de dificultate, numãrul lungimilor de coardã (l.c.) ºi anul premierei. În Cheile Olteþului: 1.Creasta Frumoasã - 1A, 6 l.c., 1979 2.Diedrul cu Mãceºi - 3B, 5 l.c., 1979 3.Surplomba Rândunelelor 4B, 8 l.c., 1980 4.Pintenul Olteþului - 5A, 9 l.c., 1979 5.A XXX-a Aniversare - 5B, 8. l.c., 1979 6.Olimpiada 1980 - 5B, 8 l.c., 1980 7.Peºtera Ursului - 5A, 8 l.c., 1977

8.Doi Brazi - 4B, 8 l.c., 1979 9.Universiada 1981 - 5B, 6 l.c., 1981 10.Creasta cu Spini - 3A, 4 l.c., 1979 În Cheile Galbenului: 11.Hornul Vânturilor - 4B, 5l.c., 1980 12.Fisura Pintenului - 4A, 5 l.c., 1980 13.Pintenul Dorului - 3 A, 2 l.c., 1980 14.Creasta Peºterii - 2 B, 7 l.c., 1980 15.Creasta cu Arini - 1 B, 4 l.c., 1980 16.Diedrul Salamandrelor 4A, 7 l.c., 1980 17.Creasta Strãjerului - 2B, 12 l.c., 1980 18.Creasta Vulpii - 1A, 6 l.c., 1980 19.Hornul lui Alexandru 3B, 6 l.c., 1981 20.Pintenul Radului - 4A, 6 l.c., 1981 O bunã parte dintre aceste trasee au fost parcurse în premierã de cãtre echipe de alpiniºti din Capitalã. În pereþii Cheilor Olteþului sunt câteva trasee de realã dificultate, ceea ce sporeºte interesul iubitorilor acestui sport. Traseele din pereþii Cheilor Galbenului sunt de dificultate medie, dar rãmân redutabile. O altã zonã, încercatã de alpiniºtii din Petroºani, este cea a peretelui Zidul Morþii, peretele ce cade circa 200 m din muntele Gemãnarea în valea Surpatei. Aici au fost parcurse o serie de trasee de dificultate medie. Au fost comunicate ºi unele realizãri în domeniul speologiei prin intermediul echipelor A.S. Hidromin Piatra Roºie Petroºani. Un perete încercat de alpiniºti este peretele mare Gemãnarea care închide cãldarea Gemãnarea în apropierea vârfului Parângul Mare. Acest perete decupat în rocã cristalinã are înãlþimi cuprinse între 150 ºi 350 m. Sunt mai cunoscute cele douã fisuri ale Gemãnãrii, precum ºi unele trasee cu surplombe. Acest teren de alpinism este periclitat de cãderi de pietre. În aceeaºi zonã se aflã ºi pereþii Stoieniþei, cu aspect asemãnãtor, iar mai departe pereþii Coasta lui Rus - Piatra Tãiatã, cu aceeaºi structurã. Abruptul nord-estic Cârja, sãlbatic ºi cu neveuri de zãpadã în plinã varã, este un alt teren pentru alpinism. Pereþii din Cheile Jieþului prezintã, pe lângã avantajul accesibilitãþii, o serie de verticale, fisuri, muchii

atractive. Parângul mai oferã ºi numeroase posibilitãþi de escaladã hivernalã. Traseele alpine se combinã întotdeauna cu trasee pe schiuri ºi cu bivuac în zonele alpine. Dintre numeroasele zone potrivite pentru escalade în timpul iernii se relevã Custura Cârjei, muchia Pontului Roºu, muchia Cîlcescu, având grade deosebite de dificultate. Referitor la traseele din masivul Parâng, marea lor majoritate sunt interzise iarna, salvatorii montani avertizându-i pe turiºti sã nu se aventureze în locuri unde le poate fi pusã viaþa în pericol. entru siguranþa turiºtilor ce sosesc pe meleagurile noastre, Cronica Vãii Jiului prezintã mai jos cele mai importante trasee, timpul de parcurs ºi perioada anului în care pot fi efectuate. 1. Cabana Rânca - ºaua Dengherul - vf. Setea Mare ºaua Piatra Tãiatã - Lacul Câlcescu; Marcaj: triunghi roºu pânã în ºaua Dengherul apoi bandã roºie pânã la Piatra Taiatã, dupã care cruce roºie pânã la Lacul Câlcescu; Timp: 6 - 7 ore; Traseu interzis iarna; 2. Lacul Câlcescu - ªaua Piatra Tãiatã - vf. Parângul Mare - vf. Cârja - Poiana Nedeii; Marcaj: pânã în ºaua Piatra Taiatã - cruce roºie, apoi bandã roºie; Timp: 6 ½ - 7 ½ ore; Traseu interzis iarna; 3. Poiana Nedeii - cabana "Casuþa din Poveºti" - sub telescaun - Cabana Rusu Dealul Chiciora -Petroºani; Marcaj: bandã roºie; Timp: 3 - 3 ½ ore; Traseu accesibil permanent, iarna indicat ºi schiorilor; 4. Livezeni - dealul Sãlãtruc - dealul Mãgura - cabana Rusu; Marcaj: triunghi albastru; Timp: 2 ½ - 3 ore; Traseu accesibil tot timpul anului; 5. Stâna Roºiile - muntele Silvei - ºaua Gemãnarea Piciorul Gemãnarea - Valea

P

Polatiºtea - Valea Jiului; Marcaj: cruce roºie; Timp: 9 - 9 ½ ore; Traseu nerecomandat pe timp de iarnã; 6. Lainici - ºaua Piatra Argelelor - stâna Mormântul Florii - ramificaþia Þapul - vârful Parângul Mare - ºaua Gruiul - stâna Roºiile; Marcaj: punct roºu; Timp: 10 ½ - 12 ½ ore; Traseu nerecomandat pe timp de iarnã; 7. ªaua Piatra Argelelor muntele Pietrele Albe - poiana La Tarsa - defileul Jiului - gara Pietrele Albe; Marcaj: triunghi galben; Timp: 4 - 5 ore; Traseu nerecomandat iarna; 8. Satul Radoºi - valea Cãrpiniº - muntele Plasala ºaua Izvorul Cald; Marcaj: triunghi albastru; Timp: 4 ½ - 5 ore; Traseu accesibil tot timpul anului; 9. vârful Parângul Mare ºaua Groapa - ºaua Izvorul Cald - muntele Molidvis muntele Muncel - dealul Pãstaia - localitatea Stânceºti Marcaj: cruce roºie; Timp: 9 ½ - 11 ½ ore; Traseu nerecomandat iarna; 10. Oraºul Novaci - valea Gilortului - muntele Dilbanul Complexul turistic Rânca; Marcaj: punct roºu; Timp: 8 ½ - 9 ½ ore; Traseu accesibil permanent; 11. Cantonul Pleºcoaia valea Mohorul cu Apã - ºaua Pleºcoaia - Hornul Lacurilor lacul Câlcescu; Marcaj: triunghi roºu; Timp: 6 - 7 ore; Traseu nerecomandat iarna; 12. Novaci - muntele

Cerbul - muntele Florile Albe Complexul turistic Rânca; Marcaj: triunghi roºu; Timp: 4 - 5 ore; 13. Baia de Fier - cabana Peºtera Muierii - vârful Ogorul - ºaua Florile Albe - Complexul turistic Rânca; Marcaj: triunghi albastru; Timp: 5 ½ - 6 ore; Traseu nerecomandat iarna; 14. Complexul turistic Rânca - cãldarea Urdele - valea Iezerului - cabana Obârºia Lotrului; Marcaj: marcaje succesive triunghi roºu - cãldarea Udrele; bandã roºie - ºaua Iezerul; cruce roºie - cabana Obârºia Lotrului; Timp: 6 - 7 ore; Traseu recomandat iarna doar schiorilor cu experienþã; 15. Complexul turistic Rânca - ºaua Dengherul - cãldarea Urdele - muntele Cãrbunele II - casaria ªtefanul - cabana Obârºia Lotrului; Marcaj: triunghi roºu Timp: 5 ½ - 6 ½ ore; Traseu recomandat iarna doar schiorilor cu experienþã; 16. Cimpa - Valea Jiului de Est - cabana Voievodul muntele Sterminosul - Poiana Muierii - Cabana Obârºia Lotrului; Marcaj: triunghi roºu; Timp: 8 ½ - 9 ½ ore; Traseu nerecomandat iarna; 17. Cabana Obârºia Lotrului - Valea Lotrului ªaua Huluzul - vârful Coasta lui Rus - ºaua Piatra Taiatã lacul Câlcescu - Valea Lotrului - cabana Obârºia Lotrului; Marcaj: bandã albastrã pânã la ªaua Piatra Taiatã; cruce roºie pânã la cabana Obârºia Lotrului; Timp: 9 ½ - 11 ½ ore; Traseu nerecomandat iarna; 18. Cabana Obârºia Lotrului - ºaua ªtefanul Sfinxul Latoriþei - valea Latoriþei - Iezerul Latoriþei Lacul Galbenul - Cabana Petrimanul; Marcaj: triunghi roºu; Timp: 8 ½ - 9 ½ ore; Traseu nerecomandat iarna; 19. Stanma Rosiile - valea Jieþului - cabana Groapa Seacã; Marcaj: punct rosu; Timp: 2 ½ - 3 ore; Traseu nerecomandat iarna; Anamaria NEDELCOFF

Cronica Vaii Jiului  

Nr. 14, 25 noiembrie 2011

Read more
Read more
Similar to
Popular now
Just for you