Cronica Vaii Jiului

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãtile Vaii Jiului z Redactia si administratia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petrosani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 11

Cronica Vãii Jiului Marti, 22 noiembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

"Caracatiþa huilei",

transformã furturile în afaceri profitabile Considerate ani în ºir "furturi ale foamei", furturile de huilã din Valea Jiului s-au transformat întro afacere profitabilã.

Putem vorbi deja despre o adevãratã caracatiþã, câºtigurile fiind fabuloase.

Sute de oameni dau atacul, zi de zi, la trenurile cu cãrbune ale Comapniei Naþionale a Huilei Petroºani, mai ales cã existã cerere suficientã pe piaþã. Mulþi sunt cei care nu îºi permit sã cumpere lemne ca sã se încãlzeascã, aºa cã apeleazã la puterea caloricã a huilei, mult mai ieftinã.

PAGINA A 3-A Mari supãrãri, dupã alegerile din PSD Petroºani Campanie pe "Mã aºteptam ca între La Petrila se "cadavrul" CNH vicepreºedinþi sã se reconfirmã -

Nici mãcar acum, când pentru Compania Naþionalã a Huilei se anunþã vremuri grele, tragice chiar, politicienii din judeþul Hunedoara refuzã sã facã front comun pentru salvarea mineritului.

>>> PAGINA A 3-A

regãseascã oameni cu pregãtire ºi nu oameni cu <patru clase>"

>>> PAGINA A 5-A

10 morþi pe lunã

În primele 10 luni ale acestui au fost acordate 100 ajutoare de deces, ceea ce transformã în regulã, media de 10 morþi pe lunã ºi cifra este rezutatã doar din cei înregistraþi în scriptele casei pensionarilor. >>> PAGINA A 9-A

2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 noiembrie 2011

Consiliul Judeþean Hunedoara Vã informãm cã marþi, 22 noiembrie a.c., la ora 13.30, în localitatea General Berthelot, la Castelul Academiei, va avea loc ºedinþa Asociaþiei Intercomunale Þara Hategului.

Vor participa reprezentanþi ai administraþiei publice locale, ai universitãþilor din Bucureºti, Cluj, Petroºani, ai Companiei Judeþene de Turism Hunedoara ºi alþii.

Tema întâlnirii este dezbaterea

propunerilor pentru promovarea turisticã în lunile urmãtoare a unitãþilor administrativ teritoriale din Þara Haþegului ºi Geoparcul Dinozaurilor, cu sprijinul agenþilor de dezvoltare localã.

Va fi prezent prof. Dan Grigorescu de la Universitatea din Bucureºti, director al Unitãþii de Administrare a Geoparcului Dinozaurilor.

Biroul de presa

PRIMARIA MUNICIPIULUI VULCAN ANUNÞ PUBLIC

Primãria municipiului Vulcan cu sediul în municipiul Vulcan, b-dul Mihai Viteazu, nr. 31, jud. Hunedoara, titular al proiectului "P.U.Z ZONA TURISTICÃ PASUL VULCAN", anunþã publicul interesat asupra disponibilizãrii

proiectului de plan ºi finalizãrii raportului de mediu.

Consultarea proiectului ºi a raportului de mediu se poate realiza la sediul titularului, zilnic între orele 800 - 1400.

Comentariile ºi propunerile se vor transmite în scris la sediul ti-

tularului ºi la sediul Agenþiei pentru Protecþia Mrdiului Hunedoara, din Deva, str. Aurel Vlaicu, nr. 25, jud. Hunedoara, în termen de 45 zile calendaristice de la data prezentului anunþ.

Primar, Primar, Ing. GHEORGHE ILE

PRIMARIA MUNICIPIULUI VULCAN ANUNÞ PUBLIC

Primãria municipiului Vulcan cu sediul în municipiul Vulcan, b-dul Mihai Viteazu, nr. 31, jud.

Hunedoara, titular al proiectului "P.U.Z - ZONA TURISTICÃ PASUL VULCAN", anunþã publicul interesat asupra audierii publice a raportului de mediu, care va avea loc în data de 12.01.2012 Prezentarea raportului de mediu se va face începând cu ora 14,00 la sediul Primãriei municipiului Vulcan, municipiul Vulcan, b-dul Mihai Viteazu, nr. 31, jud. Hunedoara.

Autoritãþile participante: Agenþia pentru Protecþia Mediului Hunedoara, Consiliul Judeþean Hunedoara, Comisariatul jud.

Hunedoara al Gãrzi Naþionale de Mediu, Direcþia de Sãnãtate Publicã a Judeþului Hunedoara, Sistemul Hidrotehnic de Gospodãrire a Apelor Petroºani, Inspectoratul Teritorial de Muncã, S.C. Enel Energie Petroºani, Direcþia Silvicã Hunedoara - Ocolul Silvic Lupeni, Serviciul Salvamont Lupeni, P.F.A. Kovacs Ladislau Consult Petroºani, Inspectoratul pentru Situaþii de Urgenþã "Iancu de Hunedoara" al jud. Hunedoara, Direcþia Judeþeanã de Drumuri, Societatea Naþionalã de Transport Gaze Naturale.

Dezbaterea este deschisã publicului interesat.

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro

Primar, Primar, Ing. GHEORGHE ILE

E-mail: cronicavj@gmail.com

Director:

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro

Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Antena 1 6:00 Observator 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Sã te prezint pãrinþilor 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:15 Plasa de stele 22:00 Lale (s) 23:15 Observator 23:50 Un Show Pãcãtos 1:00 Oedip rege

National TV 6:00 Sãrut mâna, mamã! (r) 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Culoarea fericirii (r) 10:15 Clipuri 10:45 Baronii (r) 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 14:15 Destinul regelui (r) 15:45 Sã v-amintiþi Duminica... (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Culoarea fericirii 20:15 Destinul regelui 21:45 Stare criticã

0:00 În cãutarea fericirii (r) 1:00 Stare criticã (r)

PRO TV 6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 La limita nebuniei 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:15 Vocea României

22:25 Sport 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 Vocea României 23:30 The Mentalist - În mintea criminalului 0:30 Apropo TV (r) 1:30 Explore Midnight (r)

Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Iubiri secrete (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Anchetã militarã (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 100 milioane î.Hr. 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Anchetã militarã 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu (r)

TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!

10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Bebe magia (r) 15:30 Rom european (r) 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 18:25 Legendele palatului: Regele Geunchogo 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 20:44 Anatomia lui Grey 21:31 Studio UEFA Champions League (live) 21:40 Fotbal: Oþelul Galaþi F.C. Basel 23:50 Studio UEFA Champions League (live) 0:15 Gol dupã gol (live)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE

Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 noiembrie 2011

"Caracatiþa huilei", transformã furturile în afaceri profitabile

C

onsiderate ani în ºir "furturi ale foamei", furturile de huilã din Valea Jiului s-au transformat într-o afacere profitabilã.

Putem vorbi deja despre o adevãratã caracatiþã,  câºtigurile fiind fabuloase.

Sute de oameni dau atacul, zi de zi, la trenurile cu cãrbune ale Comapniei Naþionale a Huilei Petroºani, mai ales cã existã cerere suficientã pe piaþã. Mulþi sunt cei care nu îºi permit sã

sunt manã cereascã pentru bandele de hoþi. Mai mult, pe marginea drumului ce duce de la Iscroni la Aninoasa, chiar în zona Staþiei CRF, s-a format în doar câteva zile un deal de huilã, unde cãrbunele este încãrcat întâi în saci ºi mai apoi în maºinile care vin aici ca la o realã rampã de încãrcare.

R

cumpere lemne ca sã se încãlzeascã, aºa cã apeleazã la puterea caloricã a huilei, mult mai ieftinã.

Problema este cã acest

cãrbune provine, de cele mai multe ori, direct din vagoanele Companiei Naþionale a Huilei Petroºani, care nu mai ºtie cum sã stãvileascã aceste sustrageri.

"Pagubele sunt extraordinar de mari, pentru cã nu mai vorbim despre furturi rãzleþe sau despre un fenomen social. S-au dezvoltat adevãrate reþele, cu proxeneþi care îi coordoneazã pe cei care furã", au precizat oficiali din cadrul unitãþilor miniere din Valea Jiului.

Iar cãrbunele nu rãmâne

doar în Valea Jiului, pentru cã de foarte multe ori maºinile încãrcate cu huila sustrasã pleacã spre Gorj. Altfel spus, o reþea interjudeþeanã care acþioneazã în aceastã zonã sub ochii poliþiºtilor care aproape se jurã cã acþioneazã în forþã. Unul dintre punctele "fierbinþi" este Staþia CFR Iscroni, unde hoþii dau atacul zi de zi. Pe aici vin toate trenurile încãrcate cu huilã de la unitãþile miniere din vestul Vãii Jiului, dar ºi cele de la Preparaþia Coroeºti, care

aziile nu îi descurajeazã

În timp ce hoþii îºi fac de cap, forþe impresionante ale poliþiei TF, poliþiei locale ºi poliþiei susþin cã acþioneazã pentru eradicarea fenomenului. Comandantul Poliþiei

Campanie pe "cadavrul" CNH Nici mãcar acum, când pentru Compania Naþionalã a Huilei se anunþã vremuri grele, tragice chiar, politicienii din judeþul Hunedoara refuzã sã facã front comun pentru salvarea mineritului. Însã în prezent e de preferat sã fii în opoziþie, întrucât numai aºa cei de la putere se dovedesc a fi vinovaþi de gravul declin al Companiei. Cât despre cãutarea sau gãsirea unor soluþii ce ar putea scoate mineritul din crizã... nu se prea vorbeºte. În toate, PDL-ul e de vinã, uitându-se cã datoriile de 5,17 miliarde de lei ale Companiei nu s-au adunat numai în actuala guvernare...

"Î

n pixul primului ministru"

Senatorul PSD Cosmin Nicula susþine cã soarta mineritului se aflã totuºi "în pixul primului ministru",

indiferent de demersurile pe care le-ar face formaþiunea politicã din care face parte.

"Bãieþii de la PDL au spus cã vor rezolva problema, dar nu o pot rezolva.

Acum toþi facem demersuri, dar totul stã în pixul primului ministru. Problema va putea fi rezolvatã intern. Dar pentru situaþia în care a ajuns Compania Naþionalã a Huilei acum este de vinã guvernul, care nu a reuºit sã convingã Comisia Europeanã sã acorde subvenþia", a declarat Cosmin Nicula.

Cristian Resmeriþã, deputat PSD, spune cã problema CNH-ului are rãdãcini mult mai adânci ºi cã în acest caz se aratã ce incompetenþi sunt guvernanþii.

"Eu m-am sãturat sã discutãm de problemele mineritului. Greºeala a pornit de undeva din urmã, din perioada 2007-2008, fiindcã atunci era cunoscutã informaþia cã din 2011 nu se va mai da subvenþie. Dar în astfel de cazuri trebuie sã rãspundã capul familiei iar la noi acest cap este guvernul. În alte þãri s-a trecut peste Comisia Europeanã ºi s-a acordat subvenþia. Guvernul nostru aratã cã este incapabil ºi dã vina pe FMI, pe crizã. Eu, de când sunt la Bucureºti, discut cu toatã lumea de CNH. Eu pot susþine un

proiect al CNH ºi al sindicaliºtilor, dar atât. Cine poate spune cã ãsta e rolul unui parlamentar, minte sau face trafic de influenþã", a explicat Cristian Resmeriþã.

N

u ºtiu sã-ºi foloseascã instrumentele

Bogdan Þîmpãu, deputat PNL, este de pãrere cã instrumente pentru salvarea mineritului existã, însã tot guvernanþii sunt de vinã, cã nu ºtiu sã le foloseascã.

"Realitatea e cã devine din ce în ce mai greu efortul de susþinere al mineritului. Guvernanþii nu ºtiu sã foloseascã instrumentele de susþinere al mineritului. Acest guvern trebuie sã plece, nu ºtiu sã gestioneze economia româneascã. Ar fi un efort pentru mine sã mã gândesc dacã existã vreun anu-

Aninoasa, Nicolae Airinei, a declarat vineri cã la 13.00 a avut loc o razie în zonã. ªi ce folos, dacã în jurul orei 16.00 la "rampa" improvizatã de încãrcare se lucra intens, fãrã ca cineva sã îi întrebe de unde au atâta cãrbune.

"S-au fãcut acþiuni comune cu Poliþia TF, care3 ne-a solicitat sprijinul, ºi chiar cu poliþia localã ºi jandarmeria. Noi avem acþiuni cel puþin sãptãmânal sau de câte ori se impune. Am avut o perioadã în care 10 zile la rând am avut astfel de acþiuni", a spus Airinei.

Car men COSMAN

mit domeniu în care ei sunt performanþi", a declarat naþional liberalul.

Attila Dezsi, prefectul judeþului Hunedoara, susþine cã în scurt timp situaþia se va rezolva. "Ministerul Economiei ºi Mediului de Afaceri a avut o delegaþie la Bruxelles condusã de secretarul de stat Carol Borbely, originar din judeþul Hunedoara. Eu am þinut legãtura cu el ºi sunt convins cã problema CNH-ului în legãturã cu subvenþia va fi rezolvatã. Existã mai multe modalitãþi de rezolvare. Prima este ca sã-ºi dea Comisia Europeanã avizul ºi sã se aloce subvenþia de 250 de milioane de euro. A doua modalitate ar fi ca guvernul sã-ºi asume rãspunderea pentru asigurarea finanþãrii necesare susþinerii activitãþii. Sunt douã variante diferite, dar va fi adoptatã una dintre ele", a precizat Attila Dezsi.

Anamaria NEDELCOFF

4 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 noiembrie 2011

κi va ceda locul Ion Popescu, liderul Confederaþiei Meridian în favoarea mai tinerilor colegi ai lui Adrian Jurcã sau Petre Nica?

N

u aº putea afirma cã profesorul de matematicã (din câte ºtiu eu...)

Ion Popescu, nimeni altul decât preºedintele Confederaþiei Sindicale Naþionale Meridian (la formaþiune sindicalã care reprezintã peste 1 milion de angajaþi din foarte multe domeni de activitate), n-ar fi un om de bunã credinþã.

Redutabilul (îndeosebi în perioada guvernãrii PDSR!) lider sindical a declarat recent cã i-a solicitat ministrului Economiei ca viitorul Complex Energetic Hunedoara (CEH) sã aibã sediul în Valea Jiului ºi "sã fie condus de un specialist din minerit, de un inginer experimentat ºi în management" ºi cã "am propus redeschiderea minelor ºi relansarea mineritului..." deoarece "mineritul ne poate ridica economic pe dezvoltarea economicã durabilã, mediu, identitate culturalã pentru cã mineritul are un trecut istoric impresionant..." iar "turismul în zonã este deocamdatã neinteresant economic..."

Mai mult decât atât, onor Ion Popescu a susþinut cu fermitate cã acei lideri sindicali care au

pãrãsit LSMVJ, alãturându-se Confederaþiei Meridian sunt "sindicaliºti de nivel, de secol XXI..." care i-ar fi dat oareºce lecþi de minerit ministrului Ion Ariton (MECMA), cu puþin timp în urmã în urma unei întâlniri privind CEH, soarta mineritului din Valea Jiului.

Repet, nu aº putea afirma cã Ion Popescu nu este un om de bunã credinþã.

Complimentele rostite la adresa noilor lui colegi le cam pun însã pe seama bucuriei (sindicale, bineînþeles...) datorate faptului cã cei câteva mii de ortaci pe care aceºtia îi reprezintã, îi aduc oareºce firfirei în conturile Meridian. Cãci eu, unul, nu cred cã acei lideri sindicali nu erau la fel de inteligenþi ºi pe vremea când fãceau parte din LSMVJ. Cât priveºte afirmaþiile preºedintelui Confederaþiei Meridian, privind CEH ºi viitorul mineritului (în viziunea domniei sale desigur...) nu pot decât sã-mi exprim consternarea faþã de o dozã atât de mare de infantilism de care acesta dã dovadã. Pentru cã refuz sã cred cã ar fi vorba de fariseism în acele declaraþii.

SC Electrocentrale Paroºeni SA Dezminþire articol Subsemnatul Doru Viºan, în calitate de director general al SC Electrocentrale Paroºeni SA, cu sediul în municipiul Vulcan, strada Paroºeni, nr.20, judeþul Hunedoara, solicit un drept la replicã faþã de articolul de presã publicat în cotidianul regional Cronica Vãii Jiului cu titlul " Afacere cu iz de atentat la economia naþionalã la SE Paroºeni", autor Marius Mitrache.

Prin articolul menþionat se fac o serie de afirmaþii neadevãrate care pot aduce grave prejudicii imaginii societãþii ºi subsemnatului în calitate de reprezentant al ei, motiv pentru care considerãm cã se impune dezminþirea acestora. În acest sens, se poate face în orice moment dovada cã SC Elecrocentrale Paroºeni SA nu a achiziþionat pânã la

data prezentei inclusiv cãrbune de import, Grupul nr.IV de 150 MW fiind proiectat ºi realizat de aºa manierã încât sã funcþioneze cu huilã de Valea Jiului.

Precizãm cã între SC Electrocentrale Paroºeni SA ºi CNH Petroºani este încheiat un contract de livrare cãrbune pentru o perioadã de 10 ani, iar nici în condiþiile în care CNH a înþeles sã sisteze livrãrile de cãrbune stipulate prin contract, nu am recurs la achiziþionarea din nicio altã sursã a necesarului de cãrbune, cu atât mai mult din import.

Suntem la dispoziþia organelor abilitate atât din punct de vedere al situaþiei existente cât ºi pentru situaþii în care imaginea ne este prejudiciatã fãrã temei legal.

Având în vedere situaþia realã ºi faptul cã, aºa cum ºi

Deºi, ar putea fi tocmai un amestec între fariseism ºi naivitatea bine camuflate în limbajul sindical al acestui altmiteri uns cu toate alifiile sindicalist.

Oricum ar sta lucrurile, concluzia e clarã pentru orice om cu mintea odihnitã: nu se poate pune multã bazã în discursul lui Ion Popescu. Am vie în memorie imaginea de anul trecut a acestuia, stând realmente încântat dar... mut lângã Adrian Videanu, pe atunci ministrul economiei ºi Mihai David, pe cai mari la SC Hidroelectrica SA (firma aia mamut ai cãror boºi nu au dorit integrarea CNH SA în Complexul Energetic Hidroenergetica...), 2 oficiali care nu au fãcut nimic pentru mineritul Vãii Jiului, sfidându-i pe sindicaliºtii LSMVJ, printre care se aflau la acel moment ºi noii sãi colegi de sindicat, pe care acum îi considerã "sindicaliºti de nivel, de secol XXI...". Cred cã acesta este Ion Popescu.

Care pe mine, unul, nu m-ar convinge de bunele sale intenþii decât dacã ar binevoi sã-ºi cedeze locul, din fruntea Confederaþiei Sindicale Naþionale Meridian, unuia dintre tinerii lideri sindicali minieri care i s-au alãturat, bunãoarã lui Adrian Jurcã ori Petre Nica.

Tot a spus cã mineritul reprezintã o ramurã economicã atât de importantã la nivel naþional, în vederea relansãrii economiei româneºti în ansamblu.

Dacã Ion Popescu vrea cu adevãrat sã îi ajute pe minerii din Valea Jiului, dacã vrea cu adevãrat ca mineritul sã se relanseze este musai ca sindicaliºtii minieri dintre jiuri sã fie

dumneavoastrã aþi constatat, traversãm o perioadã extrem de dificilã, dacã întradevãr ne pasã ar trebui sã ne conjugãm eforturile ºi sã ne facem fiecare treaba cel puþin la fel de bine pentru a depãºi momentele dificile.

Dezinformarea, pe lângã faptul cã încalcã deontologia oricãrei profesii, nu face altceva decât sã adauge în cazul de faþã o presiune în plus unei stãri de fapt deja dificilã.

Dir ector General Ing. Doru VIªAN

mult mai vizibili, sã aibã mai multã autoritate. Accedarea unui lider sindical din mineritul Vãii Jiului la vârful Confederaþiei Meridian ar fi o soluþie optimã în acest sens.

Fãrã a mai socoti cã, datã fiind vârsta înaintatã a lui Ion Popescu, unele probleme de sãnãtate cu care acesta se confruntã, o mai onorantã schimbare de ºtafetã sindicalã ca aceasta nici cã se poate. Ei, ce spuneþi credeþi cã v-a face moº Popescu un inteligent pas înapoi de la cârma Confederaþiei Meridian pentru a contribui la un uriaº mult înainte al structurii sindicale ce o reprezintã ºi implicit un uriaº mult înainte în realizarea dezideratelor pe care le clameazã?

Adrian Jurcã s-a molipsit de populism de la Ion Popescu

Citesc realmente consternat o declaraþie a liderului Sindicatului Liber EM Livezeni, ing. Adrian Jurcã.

Cicã, spune acesta: "Sunt convins cã pânã la sfârºitul anului se va gãsi o soluþie pentru ºtergerea datoriilor CNH SA pentru cã altfel nu se poate

înfiinþa Complexul Energetic Hunedoara (CEH). Fãrã ºtergerea datoriilor CNH SA nu se poate lua în discuþie intrarea în CEH..."

Care-va-sã-zicã, fãrã ºtergerea datoriilor CNH SA nu se poate înfiinþa CEH, dar... fãrã ºtergerea datoriilor CNH SA se poate constitui CEH fãrã CNH SA, logic, nu?

Eu, unul, sunt convins cã, dacã se va constitui CEH, într-o primã fazã (în varianta cea mai optimistã) cu probabilitatea ca, ulterior, o parte din actuala CNH SA sã fie cuprinsã în acest vast proiect, se va întâmpla fãrã ºtergerea datoriilor de proporþii urieºeºti ale Companiei Huilei. Care, asta este: nu pot fi ºterse...

Deoarece, s-a dovedit cât se poate clar, anemica economie româneascã nu le poate îngurgita. Ne auzim (cu siguranþã) în 2012. Eu vã recomand sã aveþi încredere în previziunea mea ºi a Cronici Vãii Jiului. Vã veþi convinge cã suntem mai pragmatici decât (cam) toate capetele luminate din sindicalismul minier al Vãii Jiului. Ba chiar, ºi decât alea din administraþia CNH SA. Dan CODREA

ªcoala Generalã Nr.7 din Petroºani premiatã cu un laborator IT de ultimã generaþie Prima zi a sãptãmânii în curs a debutat pentru elevii de la ªcoala Generalã Nr.7 din Petroºani cu un premiu substanþial. Câºtigãtori ai concursului Profi te premiazã de la nivelul municipiului Petroºani, elevii de la renumita ºcoalã europeanã au intrat în posesia premiului oferit de PROFI Rom Food Romania: un laborator IT compus din 15 notebook-uri, un server ºi echipamentul WIFI necesar

conectãrii în reþea a acestor 16 calculatoare.

Premierea a fost fãcutã de cãtre Centru de Calcul Info 98 Petroºani, firmã desemnatã de cãtre organizatorii concursului pentru a monta ºi pune în funcþiune aparatura tehnicã de ultimã generaþie.

"Pentru noi, moºul a venit mai devreme anul acesta.

Mulþumesc celor de la PROFI pentru echipamentele de vârf cu care ne-au înzestrat. In al doilea rând, aº dori sã vã spun cã mã bucur foarte mult pentru faptul cã laboratorul IT ne-a parvenit prin firma Centru de Calcul Info 98 Petroºani. Este o firmã cu care colaborãm de multã vreme, o firmã serioasã ºi care ne-a ajutat de mai multe ori", declarã Vasile Pop, director adjunct al Colegiului Tehnic Hermes. Directorul adjunct al Colegiului, Vasile Pop susþine cã la ºcoalã, calculatoarele au funcþionat din

plin tot timpul, începând cu anul 1999. "Avem foºti elevi pentru care singurul calculator pe care l-au avut în perioada anilor de ºcoalã a fost cel din cabinetul nostru. Acum, aceºti elevi sunt informaticieni ºi unii dintre ei lucreazã în acest domeniu la firme strãine. Ce vom face cu aparatura? Nici nu mai ºtiu a câta oarã schimbãm calculatoarele. Îmi doresc ca tastaturile acestor aparate sã se toceascã, apãsate fiind de degetele elevilor noºtri. Sã se strice de atâta utilizare iar noi sã gãsim alte surse financiare pentru schimbarea lor. ªi aº mai vrea sã vã spun ceva: dacã pentru mulþi din elevii noºtri se pune problema achiziþionãrii unui calculator, vã daþi seama cã la un laptop sau un notebook, momentan, ei nici nu se pot gândi. Acum toþi sunt proprietarii unei pãrþi de laptop. Iar pãrþile astea le vor sta la dispoziþie de câte ori vor dori, fie zi de lucru fie zi de odihnã", a mai precizat Vasile Pop.

Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 noiembrie 2011

Mari supãrãri, dupã alegerile din PSD Petroºani

"Mã aºteptam ca între vicepreºedinþi sã se regãseascã oameni cu pregãtire ºi nu oameni cu <patru clase>"

arii perdanþi ai alegerilor M sunt doi nomina-

lizaþi pentru potenþiali candidaþi la Primãria Petroºani: Artur Gãman ºi Francisc Gershner.

Cele douã tabere vizibile din organizaþia PSD Petroºani au avut confruntãri majore înainte de alegerile conducerii partidului, iar acum acestea par sã se fi acutizat.

Frica de o continuare a acestor scandaluri - pentru cã nu pot fi numite confruntãri atunci când se folosesc cuvinte grele ºi se manifestã antipatii personale - ºi la conferinþa de alegeri de duminicã, a fãcut ca organizatorii sã nu ia o hotãrâre înteleaptã alungând presa din salã pentru cã s-a dat ocazia speculaþiilor.

L

iste cu indicaþii

Nemulþumirile apãrute au fost destule, drept pentru care unii au ajuns la concluzia cã mulþi vor pleca din partid ºi asta pentru cã alegerile nu ar fi fost corecte, pentru cã în salã au circulat liste cu oamenii care trebuie aleºi.

Unul dintre membri cu vechi state, respectiv 13 ani în PSD, Dorina Pleºcan, fost vicepreºedinte, cea care ºi-a desãvârºit ºi studiile pentru a putea evolua în partid, nu s-a regãsit pe lista vicepreºedinþilor aleºi.

"M-am cam sãturat sã fiu pion pe o tablã de ºah ºi atât. Am muncit mult în acest partid ºi am avut ºi contribuþii financiare, iar demersurile mele pentru a aduce în Petroºani Autoritatea Rutierã, nu le-a fãcut un deputat sau senator. Mã aºteptam ca între vicepreºedinþi sã se regãseascã oameni cu pregãtire ºi nu oameni cu "patru clase", care pe mine

cel puþin nu mã reprezintã, în afarã de dl. Florin Nicolae. Foarte rãu cã nu au lãsat presa în salã pentru cã nu avea nimeni intenþia sã facã scandal " - a declarat Dorina Pleºcan.

A surprins în mod deosebit cei doi mari perdanþi ai acestor alegeri, cei care au fost nominalizaþi ca potenþiali candidaþi la Primãria Petroºani: Artur Gãman, care a candidat pentru membru în biroul PSD ºi Francisc Gershner pentru vicepreºedinte.

"Asta este, nu poþi fi iubit de toatã lumea. Dar alegerile sã ºtiþi cã au fost corecte, cu excepþia acelor bileºele din salã.

Dar partidul are nevoie de specialiºti, ca urmare îmi voi vedea în continuare de treabã" - a declarat Francisc Gershner, consilier judeþean.

jenant sã se plângã prin alte pãrþi (jurnaliºtii au pus întrebãri - n.n.). Inclusiv Valeriu Pleºea, candidatul la preºedinþia partidului a

spus cã alegerile au fost curate. Eu cred cã unii nu ºtiu sã piardã, alþii sunt realiºti. Ar trebui sã vinã alãturi de noi pentru a câºtiga alegerile locale ºi vom gãsi soluþiile cele mai bune. Nu este o bucurie prea mare pentru cei care au fost aleºi pentru cã este o responsabilitate enormã acum, în partid" - a declarat Costel Postolache, vicepreºedinte PSD Petroºani.

O figurã "agitatã" la conferinþa de la Petroºani a fost Gabriel Lungu, care fãcea campanie pentru

Primarul Bradului a intrat în greva foamei

D

in cauzã cã populaþia din Brad dârdâie în apartamentele neîncãlzite, iar Executivul nu a ajutat cu nimic municipalitatea care trebuie sã suporte costuri extrem de mari comparativ cu bugetul sãrac al Primãriei, primarul municipiului Brad, Florin Cazacu, a intrat, astãzi, la ora 12,00, în greva foamei.

N

Senatorul Dan Voiculescu a avertizat, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanþii pensionarilor, desfãºuratã astãzi, la Senat, cã refuzul Guvernului de a aplica Legea nr. 263/2010 ºi de a majora pensiile de la 1 ianuarie 2012 poate produce o crizã umanitarã. "În ultimii trei ani, pensionarii au devenit victima predilectã a Guvernului. Pe lângã reducerea directã cu 5.5%, determinatã de reþinerea CASS,

R

ezultatul alegerilor PSD Petroºani: Preºedinte: Ioan Rus Vicepreºedinþi:

El a explicat cã fondurile minime pentru producerea energiei termice în municipiul Brad ar trebui sã fie de circa 3 milioane de lei, pentru aceastã iarnã, ºi suma este imposibil de acoperit de la bugetul local.

Municipalitatea a solicitat sprijinul Guvernului, printr-un proiect de hotãrâre ce a fost înaintat la sfârºitul lunii octombrie, însã nu a primit sprijinul. În schimb, susþine Cazacu, în luna octombrie, din Fondul de rezervã al Guvernului au fost alocate aproape 380 milioane de lei cãtre diverse primãrii din þarã pentru acoperirea subvenþiei la energia termicã, însã printre acestea nu s-a regãsit ºi cea din Brad. Protestul primarului se va desfãºura în biroul sãu

Primarul municipiului Brad spune cã a apelat la aceastã soluþie extremã u este o pentru cã se aflã într-o situaþie bucurie pen- extremã.

"Este o soluþie extremã, pentru o tru aleºi… situaþie extremã. Este inadmisibil ca Pe de altã parte, unul dintre principalii organi- aproape 10.000 de oameni sã fie lãsaþi pradã frigului. Din pãcate, toate zatori ºi proaspãt ales vicepreºedinte, Costel intervenþiile fãcute la nivelul Postolache, a declarat cã Guvernului nu ºi-au gãsit ecou. Sunt nu ºtie nimic de consternat cã, în cursul lunii supãrãrile de dupã octombrie, au fost alocate din Fondul alegeri. de rezervã al Guvernului sume de "La noi nu a venit bani foarte mari pentru localitãþi care nimeni dintre colegi sã nu au costuri atât de ridicate pentru ne spunã cã sunt nemulþumiþi. Mi se pare producerea agentului termic, iar municipiul Brad nu se regãseºte printre acestea", a declarat primarul municipiului Brad.

"Dacã pensiile nu vor creºte de la 1 ianuarie 2012, riscãm o veritabilã crizã umanitarã!"

una dintre echipele concurente, deºi nu este membru PSD Petroºani.

Acesta era consilierul echipei candidatului Valeriu Pleºea.

Alþii au dat ca sigure plecãri masive din PSD ca urmare a rezultatelor alegerilor. Dar ce nu spune omul la supãrare! Au mai fost ºi declaraþii care au dat ca civilizate aceste alegeri, fãrã rãbufniri ºi incitãri, deºi tensiunea plana în sala de alegeri.

valoarea realã a pensiilor a fost diminuatã indirect cu peste 20%, ca efect al creºterii sistematice a preþurilor.

Agresaþi constant de regimul Bãsescu-Boc pentru "vina" de a se încãpãþâna sã trãiascã, pensionarii au fost obligaþi sã reziste cu extrem de puþin. ªi-au restrâns cheltuielile la nevoile de bazã, au renunþat la haine noi, la medicamente mai bune sau la cãldura din locuinþe. Însã, dupã trei ani de sacrificii, nu mai au la ce sã renunþe. Cel puþin 4 milioane de pensionari nu mai pot rezista în condiþiile actuale, nu pot trece, cu bine, prin aceastã iarnã. Aºadar, dacã pensiile nu vor creºte semnificativ de la 1 ianuarie 2012, riscãm o veritabilã crizã umanitarã", a declarat senatorul Dan Voiculescu.

Nicolae Florin, Costel Postolache, Leodor ªipeþan, Daniel Sandu, Alexandru Todea, Nicolae Daj, Mariana Popa.

Membri: Octavian Popescu, Constatin Ilie, Robert Hummel, Dan Ghiþã, Florin Ciucur, Ionel Muntean, Viorel Pascu, Marin Cârnaru, Tiberiu Jitea Secretar general: Gabriela ªipeþan Trezorier: Aurelia Levuþchi Vicepreºedinþii TSD, OFSD,LAL, LSSD, OPSD ºi Liga Elevilor sunt membrii de drept în conformitate cu art.61 din Statutul PSD. Ileana FIRÞULESCU

din sediul Primãriei Brad, unde a fost instalat un banner de culoare portocalie pe care este scris, cu negru, "greva foamei".

"Poate culoarea va sãri în ochi guvernanþilor noºtri ºi sper ca la prima ºedinþã de Guvern sã se aloce sumele de bani suficiente pentru ca sã putem asigura cãldura în apartamente. Poate cã mai au un dram de suflet cei care gestioneazã problematica României ºi cã vor înþelege cã, la Brad, nu existã alternativã pentru încãlzire. Nu avem gaz metan, nu sunt coºuri de fum la blocuri, iar sistemul electric nu poate face faþã consumului. Am încercat, de trei luni de zile, prin intervenþii la Guvern, la Ministerul Administraþiei ºi Internelor, am trimis zeci de memorii, dar niciunul nu ºi-a gãsit rezolvare. Este o situaþie extrem de gravã. Poate va auzi primul ministru cã existã undeva, în România realã, un oraº în care oamenii mor de frig", a mai spus primarul din Brad.

Despre aceastã decizie extremã a fost anunþat ºi Consiliul Local, iar Florin Cazacu a intrat în concediu ºi ºi-a atribuþiile sale cãtre viceprimarul localitãþii.

La Brad se produce cea mai scumpã energie termicã din þarã, din cauzã cã este fãrã cogenerare, iar o gigacalorie costã 831 de lei.

Car men COSMAN

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 noiembrie 2011

Actualitate 7

Accident cu ºase rãniþi pe DN 66A Andronache vrea sã schimbe ª legea ANL-urilor U ase oameni au ajuns luni dimineaþa în stare gravã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani în urma unui accident care a avut loc pe DN 66A, în zona Iscroni.

Accidentul s-a produs din cauza condiþiilor meteo ºi a carosabilului alunecos.

Din primele date reiese cã douã maºini, un IVECO ºi un

n consilier local din Petrila vrea sã schimbe legea privind blocurile ANL, care sã permitã oricãrui chiriaº sã-ºi cumpere locuinþele la preþuri rezonabile.

microbuz transporter, s-au ciocnit frontal. Un echipaj SMURD a ajuns imediat la faþa locului.

"Am ajuns imediat dupã producerea accidentului ºi, iniþial,am crezut cã va fi nevoie

Emanoel Andronache susþine cã a înaintat scrisori în acest sens deputatului PDL Monica Iacob-Ridzi ºi ministrului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Elena Udrea.

"Mi-am concentrat atenþia asupra blocurilor ANL ºi am propus sã se modifice legislaþia în favoarea chiriaºilor. Astfel, ar urma sã fie fãcutã o evaluare a locuinþei de un evaluator ºi reprezentanþi ai primãriei ºi prefecturii, care sã stabileascã valoarea realã a locuinþelor, fiindcã în prezent foarte mulþi oameni se trezesc acum cã trebuie sã dea 20.000 de euro de exemplu, la fel ca în Bucureºti", a declarat Emanoel Andronache.

Totuºi, consilierul de la România Mare spune cã încã nu a primit rãspuns la scrisorile sale.

Anamaria NEDELCOFF

Investiþii noi la spitalul din Vulcan pitalul Municipal Vulcan ºi-a S reînnoit o parte din aparatura medicalã, în cadrul laboratorului de specialitate, dar ºi la secþia de Fizioterapie. Dr. Mariana Mateescu, managerul SMV, spune cã aceste investiþii au fost suportate din bugetul local al Primãriei municipiului Vulcan.

"Am cumpãrat aparaturã medicalã pentru laborator, care este mult mai rapidã decât ceea ce aveam noi înainte, dar ºi un aparat pentru fizioterapie. Este un pas înainte ºi pot spune cã avem performanþe mai bune", a declarat dr. Mariana Mateescu.

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, a precizat cã aceste investiþii erau necesare, întrucât chiar el a observat neajunsurile vechilor aparate.

"Am fost în câteva rânduri în spital în zona de fizioterapie ºi am constatat cã aparatul respectiv mergea foarte greu. Am gãsit o firmã care aduce aparaturã

ªase medici din Vale participã la un masterat unic în þarã

ase medici din Valea ª Jiului se specializeazã în domeniul medicinei dezastrelor în cadrul singurului masterat din þarã cu aceastã temã, organizat de Facultatea de Medicinã din cadrul Universitãþii Titu Maiorescu, din Bucureºti, acest gen de specializare mai fiind în doar douã þãri din Europa, Italia ºi Belgia.

"Acest masterat este primul din colþul ãsta de lume ºi este intitulat "Masterat de Medicinã de dezastru", fiind puþinele de acest gen în întreaga Europã.

Domeniul pregãtirii pentru dezastre reprezintã o preocupare mai veche a unui grup de iniþiativã care a mai realizat în România cursul în vederea obþinerii competenþei ºi apoi a atestatului complementar de practicã în "Managementul Medical al dezastrelor" care a reuºit sã pregãteascã destul de mulþi medici din cadrul SJA, DSP ºi alte instituþii medicale.

Acest masterat este unul multidisciplinar, reuºind sã reuneascã mai mulþi specialiºti care vor prezenta prelegeri, seminare ºi alte forme de pregãtire în domenii cu totul noi cum ar fi protecþia infrastructurii critice, simularea electronicã unor evenimente dezastruoase ce se pot produce pe teritoriul þãrii noastre ºi chiar a efectelor unor astfel de evenimente asupra þãrilor învecinate, ºi multele altele cu caracter de nou-

tate", a declarat prof. dr. Nicolae Steiner, expert internaþional NATO. Despre acest lucru vorbeºte ºi dr. Cãtãlin Popa, medic ºef al Compartimentului de Urgenþã din cadrul Spitalului Municipal Vulcan, el fiind unul din cei ºase medici, de la Vulcan ºi Petrila, care urmeazã acest masterat.

"Acest curs se desfãºoarã pe parcursul a trei semestre, pe modelul european. Mai sunt doar douã locuri în Europa unde se face acest masterat, în Italia ºi Belgia. Este foarte clar cã acest masterat oferã o pregãtire de specialitate în acordarea asistenþei medicale ºi gestionarea situaþiilor de urgenþã din punct de vedere medical. În facultate nu se învaþã aceste lucruri, ci cel mai mult poate fi un curs

opþional, unde noþiunile de mai sus se acordã tangenþial. Acest masterat reprezintã singura formã prin care un medic poate sã îºi însuºeascã, cunoºtinþele legate de aceste aspecte. Este un mare avantaj urmarea acestor cursuri, fiindcã de la an la an ne confruntãm cu diverse dezastre.

Valea Jiului este o zonã cu risc, am avut inundaþii, accidente de minã ºi trebuie intervenit cu promptitudine", a declarat dr.

Cãtãlin Popa.

Anamaria NEDELCOFF

sã descarcerãm victimele. Nu a fost necesar. Oamenii rãniþi au fost transportaþi la spital", spune Adrian Avram, comandatul Pompierilor militari Petroºani.

Potrivit datelor preliminarii,

competitivã ºi s-a fãcut o ofertã. Acum avem acele aparate în custodie ºi plãtim o ratã lunarã care ajunge în jurul a 5.000 de euro pentru un singur aparat. Banii sunt din bugetul local, dar mi se pare o soluþie extraordinarã ºi mã bucur foarte mult cã ni s-a permis sã plãtim în leasing", a declarat Gheorghe Ile. Tot în aceastã perioadã, spitalul din Vulcan se pregãteºte de vizita celor de la Agenþia Naþionalã de Acreditare, pentru a se încadra în categoria 4 a unitãþilor spitaliceºti, aºa cum prevede noua lege a sãnãtãþii.

Anamaria NEDELCOFF

personalul medical de la urgenþa Spitalului Petroºani a preluat cele 6 victime, care acum sunt investigate din punct de vedere medical.

"Au venit ºase oameni rãniþi, dar o singurã femeie a rãmas internatã, din cauzã cã are o fracturã la o mânã.

Restul persoanelor nu aveau rãni grave ºi au refuzat internarea", a declarat Ileana ªandor, asistenta ºefa, SMURD Petroºani.

Poliþia rutierã a ajuns la faþa locului pentru a restabili circulaþia rutierã Potrivit poliþiºtilor, accidentul s-a produs din cauza condiþiilor meteo nefavorabile ºi a poleiului de pe carosabil.

Diana MITRACHE

Vin bani pentru salariile însoþitorilor

upã luni întregi de când nu ºi-au D luat banii, însoþitorii persoanelor cu handicap din Valea Jiului primesc, în sfârºit ºi veºti bune.

Guvernul a hotãrât sãptãmâna trecutã sã facã o rectificare bugetarã, astfel ca fiecare primãrie sã

primeascã în visteria proprie banii pentru achitarea integralã a salariilor acestor angajaþi. La Lupeni, spre exemplu, asistenþii personali nu ºi-au banii de douã luni, iar la Petrila de circa o lunã de zile. În aceste condiþii, când iarna este pe drum, fiecare ban pe care îl vor primi conteazã

Tarifele la patinoar, subvenþionate de Primãria Deva dministraþia Publicã din Deva a decis care vor fi A tarifele de intrare la baza sportivã Patinoar Deva.

Pânã când vor fi aprobate, însã, de consilierii locali, proiectul de hotãrâre a fost supus dezbaterii publice pe site-ul instituþiei.

nr.20/11.11.2011 pentru stabilirea tarifelor de intrare la baza sportivã Patinoar Deva, depusã de SC Elisabeta SRL, care administreazã baza sportivã.

Dar, edilii au decis subvenþionarea preºurilor pentru copiii din Deva.

"Pentru încurajarea elevilor în desfãºurarea activitãþilor recreativsportive, propun aprobarea tarifelor de intrare la baza sportivã Patinoar Deva pentru sezonul de iarnã 2011-2012, precum ºi susþinerea din Bugetul general al municipiului Deva a sumei de 5 lei/bilet/copil/orã, adicã 62,50 % din tariful real de intrare la baza sportivã Patinoar Deva pentru copiii care frecventeazã cursurile în unitãþile de învãþãmânt de pe raza municipiului Deva", a precizat primarul Mircia Muntean.

Car men COSMAN

Copiii care frecventeazã cursurile unitãþilor de învãþãmânt de pe raza municipiului Deva vor plãti 8 lei/ orã dacã vor sã se recreeze la patinoarul din Deva, la fel ca ºi elevii din alte localitãþi ale judeþului. În schimb, adulþii vor achita 10 lei/ orã, conform tarifelor propuse în proiectul de hotãrâre iniþiat de primarul Devei, Mircia Muntean, conform fiºei de fundamentare

ªcoalã din Vulcan prãdatã de hoþi

O

enorm pentru ei. Însã, dacã în restul Vãii situaþia este dramatic, la Petroºani, lucrurile stau altfel, mai bine decât oriunde. Aici, salariile sunt la zi, iar dacã Guvernul tot este dispus sã de bani, fondurile primite vor fi binevenite.

"Municipiul Petroºani nu are astfel de restanþe, chiar

ºcoalã din municipiul Vulcan a fost prãdatã de hoþi pe timpul nopþii de duminicã. Pe urmele infractorilor au plecat poliþiºtii din Vulcan, care spun cã ºcoala a fost prãdatã ºi în urmã cu alte douã sãptãmâni.

dacã sumele nu au fost virate de la Guvern, noi am reuºit ca din bugetul local sã acoperim toate contribuþiile pânã la zi.

Sigur, dacã se va hotãrî sã ne vireze ºi nouã aceºti bani, este o mãsurã binevenitã, pentru cã aºa nu vom mai fi nevoiþi sã folosim din resursele noastre", ne-a declarat Claudiu

Cornea, viceprimarul municipiului Petroºani.

Salariul unui asistent personal este de circa 550 de lei, bani insuficienþi de altfel pentru întreþinerea unei familii în care mai existã ºi o persoanã cu handicap, care se ºtie cã are nevoi speciale.

Luiza ANDRONACHE

Ajutoare de deces de aproape 1,8 miliarde lei vechi Pe primele 10 luni ale anului în curs, Asociaþia Pensionarilor Petroºani a acordat ajutoare de deces într-un cuantum de 175186 lei, respectiv 1.751.860,000 lei vechi (aproape 1,8 miliarde lei vechi). Doar în luna octombrie au fost acordate ajutoare de deces însumând 9933 lei (adicã 99,33 milioane lei vechi). Vã reamintim cã în 2011 în ciuda tuturor greutãþilor survenite în activitatea asociaþiei ca urmare a actualei crize economice, nivelul ajutoarelor de deces acordate s-a majorat faþã de anii precedenþi în funcþie de posibilitãþile existente. z 157 de noi membri în asociaþie O veste îmbucurãtoare. De la începutul anului 2011 ºi pânã în prezent în rândurile Asociaþiei Pensionarilor Petroºani s-au înscris 157 de noi membri. Numai în luna octombrie în asociaþie s-au înscris 10 persoane. Semne evidente ale încrederii de care se bucurã aceastã instituþie în rândul pensionarilor Vãii Jiului. Cãrora uºile le sunt în continuare larg deschise. (Dan CODREA)

Poliþiºtii spun cã toatã ªcoala nr 5 din localitate este rãvãºitã ºi conducerea unitãþii încearcã sã vadã ce lipseºte din interior.

Potrivit comandatului Poliþiei din Vulcan, existã un cerc de suspecþi ºi acum se fac cercetãri.

"O echipã se aflã la faþa locului. ªtim cã ºcoala este rãvãºitã, dar deocamdatã nu ºtim ce lipseºte. În acest moment avem un cerc de

suspecþi ºi se fac verificãri pentru prinderea ºi arestarea infractorilor", spune Toma Mihu, comandatul Poliþiei Vulcan. ªcoala a fost prãdatã de hoþi ºi cu douã sãptãmâni în urmã.

"Atunci s-a furat un calculator ºi credem cã e vorba despre aceiaºi infractori", a completat Toma Mihu.

Diana MITRACHE

6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 noiembrie 2011

Actualitate 7

Accident cu ºase rãniþi pe DN 66A Andronache vrea sã schimbe ª legea ANL-urilor U ase oameni au ajuns luni dimineaþa în stare gravã la Spitalul de Urgenþã din Petroºani în urma unui accident care a avut loc pe DN 66A, în zona Iscroni.

Accidentul s-a produs din cauza condiþiilor meteo ºi a carosabilului alunecos.

Din primele date reiese cã douã maºini, un IVECO ºi un

n consilier local din Petrila vrea sã schimbe legea privind blocurile ANL, care sã permitã oricãrui chiriaº sã-ºi cumpere locuinþele la preþuri rezonabile.

microbuz transporter, s-au ciocnit frontal. Un echipaj SMURD a ajuns imediat la faþa locului.

"Am ajuns imediat dupã producerea accidentului ºi, iniþial,am crezut cã va fi nevoie

Emanoel Andronache susþine cã a înaintat scrisori în acest sens deputatului PDL Monica Iacob-Ridzi ºi ministrului Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului, Elena Udrea.

"Mi-am concentrat atenþia asupra blocurilor ANL ºi am propus sã se modifice legislaþia în favoarea chiriaºilor. Astfel, ar urma sã fie fãcutã o evaluare a locuinþei de un evaluator ºi reprezentanþi ai primãriei ºi prefecturii, care sã stabileascã valoarea realã a locuinþelor, fiindcã în prezent foarte mulþi oameni se trezesc acum cã trebuie sã dea 20.000 de euro de exemplu, la fel ca în Bucureºti", a declarat Emanoel Andronache.

Totuºi, consilierul de la România Mare spune cã încã nu a primit rãspuns la scrisorile sale.

Anamaria NEDELCOFF

Investiþii noi la spitalul din Vulcan pitalul Municipal Vulcan ºi-a S reînnoit o parte din aparatura medicalã, în cadrul laboratorului de specialitate, dar ºi la secþia de Fizioterapie. Dr. Mariana Mateescu, managerul SMV, spune cã aceste investiþii au fost suportate din bugetul local al Primãriei municipiului Vulcan.

"Am cumpãrat aparaturã medicalã pentru laborator, care este mult mai rapidã decât ceea ce aveam noi înainte, dar ºi un aparat pentru fizioterapie. Este un pas înainte ºi pot spune cã avem performanþe mai bune", a declarat dr. Mariana Mateescu.

Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan, a precizat cã aceste investiþii erau necesare, întrucât chiar el a observat neajunsurile vechilor aparate.

"Am fost în câteva rânduri în spital în zona de fizioterapie ºi am constatat cã aparatul respectiv mergea foarte greu. Am gãsit o firmã care aduce aparaturã

ªase medici din Vale participã la un masterat unic în þarã

ase medici din Valea ª Jiului se specializeazã în domeniul medicinei dezastrelor în cadrul singurului masterat din þarã cu aceastã temã, organizat de Facultatea de Medicinã din cadrul Universitãþii Titu Maiorescu, din Bucureºti, acest gen de specializare mai fiind în doar douã þãri din Europa, Italia ºi Belgia.

"Acest masterat este primul din colþul ãsta de lume ºi este intitulat "Masterat de Medicinã de dezastru", fiind puþinele de acest gen în întreaga Europã.

Domeniul pregãtirii pentru dezastre reprezintã o preocupare mai veche a unui grup de iniþiativã care a mai realizat în România cursul în vederea obþinerii competenþei ºi apoi a atestatului complementar de practicã în "Managementul Medical al dezastrelor" care a reuºit sã pregãteascã destul de mulþi medici din cadrul SJA, DSP ºi alte instituþii medicale.

Acest masterat este unul multidisciplinar, reuºind sã reuneascã mai mulþi specialiºti care vor prezenta prelegeri, seminare ºi alte forme de pregãtire în domenii cu totul noi cum ar fi protecþia infrastructurii critice, simularea electronicã unor evenimente dezastruoase ce se pot produce pe teritoriul þãrii noastre ºi chiar a efectelor unor astfel de evenimente asupra þãrilor învecinate, ºi multele altele cu caracter de nou-

tate", a declarat prof. dr. Nicolae Steiner, expert internaþional NATO. Despre acest lucru vorbeºte ºi dr. Cãtãlin Popa, medic ºef al Compartimentului de Urgenþã din cadrul Spitalului Municipal Vulcan, el fiind unul din cei ºase medici, de la Vulcan ºi Petrila, care urmeazã acest masterat.

"Acest curs se desfãºoarã pe parcursul a trei semestre, pe modelul european. Mai sunt doar douã locuri în Europa unde se face acest masterat, în Italia ºi Belgia. Este foarte clar cã acest masterat oferã o pregãtire de specialitate în acordarea asistenþei medicale ºi gestionarea situaþiilor de urgenþã din punct de vedere medical. În facultate nu se învaþã aceste lucruri, ci cel mai mult poate fi un curs

opþional, unde noþiunile de mai sus se acordã tangenþial. Acest masterat reprezintã singura formã prin care un medic poate sã îºi însuºeascã, cunoºtinþele legate de aceste aspecte. Este un mare avantaj urmarea acestor cursuri, fiindcã de la an la an ne confruntãm cu diverse dezastre.

Valea Jiului este o zonã cu risc, am avut inundaþii, accidente de minã ºi trebuie intervenit cu promptitudine", a declarat dr.

Cãtãlin Popa.

Anamaria NEDELCOFF

sã descarcerãm victimele. Nu a fost necesar. Oamenii rãniþi au fost transportaþi la spital", spune Adrian Avram, comandatul Pompierilor militari Petroºani.

Potrivit datelor preliminarii,

competitivã ºi s-a fãcut o ofertã. Acum avem acele aparate în custodie ºi plãtim o ratã lunarã care ajunge în jurul a 5.000 de euro pentru un singur aparat. Banii sunt din bugetul local, dar mi se pare o soluþie extraordinarã ºi mã bucur foarte mult cã ni s-a permis sã plãtim în leasing", a declarat Gheorghe Ile. Tot în aceastã perioadã, spitalul din Vulcan se pregãteºte de vizita celor de la Agenþia Naþionalã de Acreditare, pentru a se încadra în categoria 4 a unitãþilor spitaliceºti, aºa cum prevede noua lege a sãnãtãþii.

Anamaria NEDELCOFF

personalul medical de la urgenþa Spitalului Petroºani a preluat cele 6 victime, care acum sunt investigate din punct de vedere medical.

"Au venit ºase oameni rãniþi, dar o singurã femeie a rãmas internatã, din cauzã cã are o fracturã la o mânã.

Restul persoanelor nu aveau rãni grave ºi au refuzat internarea", a declarat Ileana ªandor, asistenta ºefa, SMURD Petroºani.

Poliþia rutierã a ajuns la faþa locului pentru a restabili circulaþia rutierã Potrivit poliþiºtilor, accidentul s-a produs din cauza condiþiilor meteo nefavorabile ºi a poleiului de pe carosabil.

Diana MITRACHE

Vin bani pentru salariile însoþitorilor

upã luni întregi de când nu ºi-au D luat banii, însoþitorii persoanelor cu handicap din Valea Jiului primesc, în sfârºit ºi veºti bune.

Guvernul a hotãrât sãptãmâna trecutã sã facã o rectificare bugetarã, astfel ca fiecare primãrie sã

primeascã în visteria proprie banii pentru achitarea integralã a salariilor acestor angajaþi. La Lupeni, spre exemplu, asistenþii personali nu ºi-au banii de douã luni, iar la Petrila de circa o lunã de zile. În aceste condiþii, când iarna este pe drum, fiecare ban pe care îl vor primi conteazã

Tarifele la patinoar, subvenþionate de Primãria Deva dministraþia Publicã din Deva a decis care vor fi A tarifele de intrare la baza sportivã Patinoar Deva.

Pânã când vor fi aprobate, însã, de consilierii locali, proiectul de hotãrâre a fost supus dezbaterii publice pe site-ul instituþiei.

nr.20/11.11.2011 pentru stabilirea tarifelor de intrare la baza sportivã Patinoar Deva, depusã de SC Elisabeta SRL, care administreazã baza sportivã.

Dar, edilii au decis subvenþionarea preºurilor pentru copiii din Deva.

"Pentru încurajarea elevilor în desfãºurarea activitãþilor recreativsportive, propun aprobarea tarifelor de intrare la baza sportivã Patinoar Deva pentru sezonul de iarnã 2011-2012, precum ºi susþinerea din Bugetul general al municipiului Deva a sumei de 5 lei/bilet/copil/orã, adicã 62,50 % din tariful real de intrare la baza sportivã Patinoar Deva pentru copiii care frecventeazã cursurile în unitãþile de învãþãmânt de pe raza municipiului Deva", a precizat primarul Mircia Muntean.

Car men COSMAN

Copiii care frecventeazã cursurile unitãþilor de învãþãmânt de pe raza municipiului Deva vor plãti 8 lei/ orã dacã vor sã se recreeze la patinoarul din Deva, la fel ca ºi elevii din alte localitãþi ale judeþului. În schimb, adulþii vor achita 10 lei/ orã, conform tarifelor propuse în proiectul de hotãrâre iniþiat de primarul Devei, Mircia Muntean, conform fiºei de fundamentare

ªcoalã din Vulcan prãdatã de hoþi

O

enorm pentru ei. Însã, dacã în restul Vãii situaþia este dramatic, la Petroºani, lucrurile stau altfel, mai bine decât oriunde. Aici, salariile sunt la zi, iar dacã Guvernul tot este dispus sã de bani, fondurile primite vor fi binevenite.

"Municipiul Petroºani nu are astfel de restanþe, chiar

ºcoalã din municipiul Vulcan a fost prãdatã de hoþi pe timpul nopþii de duminicã. Pe urmele infractorilor au plecat poliþiºtii din Vulcan, care spun cã ºcoala a fost prãdatã ºi în urmã cu alte douã sãptãmâni.

dacã sumele nu au fost virate de la Guvern, noi am reuºit ca din bugetul local sã acoperim toate contribuþiile pânã la zi.

Sigur, dacã se va hotãrî sã ne vireze ºi nouã aceºti bani, este o mãsurã binevenitã, pentru cã aºa nu vom mai fi nevoiþi sã folosim din resursele noastre", ne-a declarat Claudiu

Cornea, viceprimarul municipiului Petroºani.

Salariul unui asistent personal este de circa 550 de lei, bani insuficienþi de altfel pentru întreþinerea unei familii în care mai existã ºi o persoanã cu handicap, care se ºtie cã are nevoi speciale.

Luiza ANDRONACHE

Ajutoare de deces de aproape 1,8 miliarde lei vechi Pe primele 10 luni ale anului în curs, Asociaþia Pensionarilor Petroºani a acordat ajutoare de deces într-un cuantum de 175186 lei, respectiv 1.751.860,000 lei vechi (aproape 1,8 miliarde lei vechi). Doar în luna octombrie au fost acordate ajutoare de deces însumând 9933 lei (adicã 99,33 milioane lei vechi). Vã reamintim cã în 2011 în ciuda tuturor greutãþilor survenite în activitatea asociaþiei ca urmare a actualei crize economice, nivelul ajutoarelor de deces acordate s-a majorat faþã de anii precedenþi în funcþie de posibilitãþile existente. z 157 de noi membri în asociaþie O veste îmbucurãtoare. De la începutul anului 2011 ºi pânã în prezent în rândurile Asociaþiei Pensionarilor Petroºani s-au înscris 157 de noi membri. Numai în luna octombrie în asociaþie s-au înscris 10 persoane. Semne evidente ale încrederii de care se bucurã aceastã instituþie în rândul pensionarilor Vãii Jiului. Cãrora uºile le sunt în continuare larg deschise. (Dan CODREA)

Poliþiºtii spun cã toatã ªcoala nr 5 din localitate este rãvãºitã ºi conducerea unitãþii încearcã sã vadã ce lipseºte din interior.

Potrivit comandatului Poliþiei din Vulcan, existã un cerc de suspecþi ºi acum se fac cercetãri.

"O echipã se aflã la faþa locului. ªtim cã ºcoala este rãvãºitã, dar deocamdatã nu ºtim ce lipseºte. În acest moment avem un cerc de

suspecþi ºi se fac verificãri pentru prinderea ºi arestarea infractorilor", spune Toma Mihu, comandatul Poliþiei Vulcan. ªcoala a fost prãdatã de hoþi ºi cu douã sãptãmâni în urmã.

"Atunci s-a furat un calculator ºi credem cã e vorba despre aceiaºi infractori", a completat Toma Mihu.

Diana MITRACHE

8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 noiembrie 2011 ::.. FOTBAL, LIGA A III-A, SERIA A 5-A ..::

Regaluri cu egaluri

H

enþ cu

MÂNA Vinul de Recaº ºi Bihorul de Beiuº

pentru Jiul

P

enultima etapã a Ligii a III-a seria a 5-a, a readus la rampã pe Bihorul Beiuº, cu o victorie preþioasã, obþinutã în minutul 87, 2-1 la Gloria Arad.

Marcând în partida de la Gloria Reºiþa, jiulistul Florentin ªerban a urcat pe podiumul golgeterilor Ligii a III-a, seria a 5-a

D

ouã localitãþi "no name", mici de tot, pe harta româneascã. Pe unde erau ele, fotbalistic, prin anii Cupei Cupelor (1974) sau Cupei Balcanice (1977), vremuri internaþionale pentru Jiul? Nu erau! Aa, ba da, Recaºul tot în Timiº, Beiuºul tot în Bihor.

Soarta, horoscopul, "change of wind" after `89, iatã, au globalizat Jiul, punând-o în aceeaºi desagã cu "marile" echipe din Recaº ºi Beiuº. Pãi sunt mari, nu, din moment ce într-un clasament în care totul începe de la zero, se bifeazã pe egaluri ºi victorii. ªi pânã una alta, din moment ce soarta crudã a aruncat Jiul în "urna" a treia valoricã a liniºtitului fotbal carpatin, totul pare a fi normal. Sau aveþi vreo altã pãrere? Sincer, nimeni nici nu ºtie exact dacã Jiul îºi doreºte cu adevãrat promovarea într-a doua.

Costuri mari, salarii enorme.

Aºa zice la "caiet".

În apropiere, pe locul 2, ACS Recaº, victorie stabilitã pânã la pauzã, 2-0 la Poli II Timiºoara. În aceste condiþii, este extrem de greu pentru Jiul Petroºani, care, e drept, a

smuls un egal la Gloria Reºiþa, sã mai poatã spera la prima poziþie prea curând, distanþa fiind deja de 9 puncte. În partida de la Reºiþa, Jiul a punctat pentru al 6-lea egal în campionat. Din punct de vedere al obiectivului declarat, echipa este în grafic. Egalul a fost obþinut în condiþiile în care gazdele au deschis scorul în minutul 32 prin Gruescu, imediat dupã pauzã (inspiratã schimbare), Jiul egalând prin golgeterul sãu, Fl. ªerban, în condiþiile în care Hãrdãu, M. Filip ºi M. Matei avuseserã mari ocazii de gol. Antrenorul jiulist Marin Tudorache a

folosit echipa: Hotoboc Cruceru, M. Matei, Albert, Bertea - Hãrdãu (min. 46 Fl. ªerban), Filipescu, Vl. Tudorache (min. 60 Drãgoescu), M. Filip (min. 46 Cãrãvan) Drida (min. 80 M. Deac), Izzeldin. Ca noutate tacticã, de remarcat rocada fundaºilor laterali, prezenþa la mijloc a atacantului Hãrdãu ºi ineditul cuplu ofensiv Drida - Izzeldin.

Jiul va juca vineri, 25 noiembrie, în ultima etapã a turului, acasã, cu Naþional Sebiº, o echipã cu un singur punct în deplasare, 0-0 la FC Hunedoara în etapa a 8-a.

GOLGETERI

Antrenorul Marin Tudorache ºi managerul sportiv Gigi Borugã, fãcând calcule pentru ultima etapa

10 goluri: Sz. Szekely ACS Recaº 7 goluri: Ciubâncan - CS Vladimirescu 6 goluri: Fl. ªerban - Jiul, Feneº - FC Caransebeº, Al. Boºtinã - FC II Timiºoara, Boghian - Flacãra Fãget, Paina - Bihorul Beiuº.

ETAPA A 14-A, 25 NOV. 2011 FC II Timiºoara - ACS Recaº

0-2

Andronic (7), ªeroni (41)

Gloria Arad - Bihorul Beiuº

1-2

Gãldeanu (80) / A. Costea (29), Grozoni (87)

CFR Simeria - Nova Becic. Mic Gãceanu (13)

Gloria Reºiþa - Jiul Petroºani

1-0 1-1

Gruescu (32) / ªerban (47)

Naþional Sebiº - Flacãra Fãget FC Hunedoara - ªcolar Reºiþa

0-0 3-1

ªandru (7 -pen.), Creþu (13), O. Popescu (48) / Ionaº (35)

Vladimirescu - FC Caransebeº

2-1

Ciubãncan (7), C. Rus (36) / Feneº (26)

Unirea V. lui Mihai - Mill. Giarmata 1-0

CLASAMENT

1. Bihorul Beiuº 2. ACS Recaº 3. FC Caransebeº 4. CFR Simeria 5. Millen. Giarmata 6. FC Hunedoara 7. Jiul Petroºani 8. FC ªcolar Reºiþa 9. FC II Timiºoara 10. Unirea V. lui Mihai 11. Flacãra Fãget 12. Naþional Sebiº 13. CS Vladimirescu 14. Nova Becic. Mic 15. Gloria Reºiþa 16. Gloria Arad

14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 14 13 14

9 8 7 7 7 6 5 6 6 5 5 3 4 3 2 2

3 4 4 3 3 4 6 3 2 3 2 5 1 2 5 4

2 2 3 4 4 4 3 5 6 6 7 6 9 9 6 8

19-16 24-9 19-15 19-12 21-17 17-11 14-10 17-17 27-20 13-13 16-28 13-13 18-30 15-20 7-16 9-20

30 28 25 24 24 22 21 21 20 18 17 14 13 11 11 10

ETAP A A 15-A, 25 NOV. ETAPA NOV. 2011

Millenium Giramata - FC II Hunedoara ACS Recaº - Gloria Arad Bihorul Beiuº - FC Hunedoara FC ªcolar Reºiþa - CS Vladimirescu FC Caransebeº - CFR Simeria Nova Becic. Mic - Gloria Reºiþa Jiul Petroºani - Naþional Sebiº Flacãra Fãget - Unirea V. lui Mihai

::.. RUGBY ..::

S.O.S., B ªtiinþa!

Un egal obþinut sâmbãtã la Gloria Reºiþa nu ar fi fost dorit, dar pe cine mai intereseazã detaliile? Nici mãcar istoria.

Acum "bem" vin de Recaº ºi ne "bihorim" la Beiuº.

Dacã nu vã vine a crede, luaþi clasamentul seriei a 5-a a Ligii a III-a - Divizia "C" ºi cãutaþi Recaºul ºi Bihorul Beiuº. Discret ºi ºmechereºte s-au "lepãdat" de potenþialele (!?) candidate la ºefia seriei, vrând, probabil, sã facã o bucurie în premierã pentru micile comunitãþi din zonele citate.

Mare performanþã la ãºtia mici, de pot emite pretenþii la pensia viagerã.

ucuria promovãrii echipei de rugby în aceastã varã în Superligã se pare cã va fi umbritã de perspectivele negre ale viitorului.

Antrenorul ªtiinþei Petroºani, Alexandru Lupu, extrem de îngrijorat de viitorul echipei pe care o antreneazã

Echipa ªtiinþa Petroºani, antrenatã de Alexandru Lupu, deºi se pregãteºte intens zilnic în "Dealul Institutului", nu ºtie exact... pentru ce!

"Am pierdut patru jucãtori, Liteanu, Mitocaru, Bratu ºi Cãlugãreanu, vin la antrenamente alþi 28, ne mai trebuie 6-7... Ne antrenãm pânã pe 20 noiembrie a.c., dar situaþia financiarã este cruntã.

La acest moment, practic nu existã bani pentru a reîncepe în

martie 2012 noul sezon în Superliga", spune cu amãrãciune antrenorul Alexandru Lupu.

Ar fi mare pãcat, am spune noi, ca o fostã ocupantã de podium ºi o dublã câºtigãtoare a Cupei României sã nu poatã continua o activitate cu mari rezonanþe în rugby-ul

românesc ºi în sportul Vãii Jiului. Ar fi extrem de important ca forurile rãspunzãtoare de aceastã activitate sã gãseascã rapid o soluþie care sã facã demersurile necesare extrem de neplãcutã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 noiembrie 2011

L

La Petrila se reconfirmã - 10 morþi pe lunã

a Casa Pensionarilor ºi CAR Petrila, în primele 10 luni ale acestui an au fost 100 de decese, ceea ce transformã în regulã media de 10 morþi pe lunã, câþi existã ºi la Petroºani, ºi cifra este rezutatã doar din cei înregistraþi în scriptele Casei Pensionarilor.

Discreþi ºi neimplicaþi în discuþii ºi scandaluri, membrii colectivului de la Casa Pensionarilor ºi CAR Petrila, sunt cãutaþi nu numai de pensionarii din Petrila-Lonea, ci chiar ºi din Petroºani. Martin Borºa, preºedintele acestei insti-

tuþii vorbeºte despre colectiv catalogându-l "dinamitã" sau "aur curat". ªi asta pentru cã s-au obþinut finanþãri europene, în parteneriat cu primãria, pe douã proiecte de 20.000 lei în 2010 ºi de 60.000 lei în 2011, finanþãri care au schimbat din temelii aspectul casei Pensionarilor ºi CARului ºi s-au extins utilitãþile ºi serviciile în stil occidental. Mai mult, acelaºi colectiv a iniþiat programe ºi acþiuni care vin în sprijinul celor sãraci, cu venituri foarte mici, dar ºi a pensionarilor în general.

Casa pensionarilor avea în luna iunie 2011, 3150 de membri cotizanþi, la care s-au mai adãugat 120 pânã în prezent.

Cele mai frecvente împrumuturi, sume derizorii de 50, 100 ºi 300 lei, sunt ale pensionarilor cu pensii mici sau singuri. Mai existã ºi cei cu împrumuturi de 1000 ºi 1500 lei, ºi câte 3-4 persoane pe trimestru care împrumutã sume de pânã la 10.000 lei.

135

persoane se împrumutã lunar

Media persoanelor care iau bani cu împrumut în fiecare lunã de la CAR Pensionari Petrila

Fraþii Rãduca, "vindecaþi"

rapid de mascaþi

oi controversaþi oameni de D afaceri din Petrila au fost reþinut, ieri, de mascaþi pentru fapte deosebit de grave pentru care au fost condamnaþi la închisoare cu executare. Cei doi au fost "sãltaþi" din spital de mascaþi, iar medicii i-au declarat apþi de executarea pedepsei privative de libertate.

Fraþii Florin ºi Iulian Rãduca au încercat în repetate rânduri sã-i umileascã pe poliþiºtii din Petrila, însã instanþa i-a rãcorit pe oamenii legii, care au fost obstrucþionaþi în exercitarea meseriei lor. Totul a început prin 2009, când poliþiºtii din Petrila lau prins pe nepotul lui Forin Rãduca în timp ce conducea un ATV pe strãzile oraºului, fãrã sã aibã permis de conducere.

Comandantul Poliþiei Oraºului Petrila, Ovidiu Zaharie, spune cã acesta a fost reþinut pentru cercetãri ºi

este de 135-140 persoane.

Pânã în luna octombrie suma totalã îmrumutatã a fost de 3.206.215 lei, adicã peste 32 miliarde lei vechi. ªi la Petrila, în primele 10 luni ale acestui au fost acordate 100 ajutoare de deces, ceea ce transformã în regulã, media de 10 morþi pe lunã ºi cifra este rezutatã doar din cei înregistraþi în scriptele casei pensionarilor.

"Cam 80 dintre aceºtia sunt chiar membri noºtri cotizanþi, care beneficiazã de diverse ajutoare funcþie de vechime. Mai acordãm câte 200 lei celor care

condus la sediul poliþiei, dar maºina echipajului a fost blocatã în trafic de un autoturism al celor doi fraþi, iar poliþiºtilor li s-au adus injurii ºi aemninþãri. De asemena, poliþiºtii au precizat cã poarta poliþiei a fost lovitã cu picioarele, iar fraþii Rãduca i-au ameninþat pe oamenii legii cã îi cumpãrã cu totul. ªi acesta nu este singurul caz în care afaceriºtii petrileni ºi.au demonstrat forþa. Într-un alt caz, au aruncat cu o canã cu apã într-un

fost cercetat de Parchetul de pe lângã Judecãtoria Petroºani, care l-a trimis la Judecãtorie, iar cei doi au fost condamnaþi la doi ani ºi jumãtate de închisoare. Au fãcut recurs ºi apel, dar sentinþa a rãmas definitivã la Curtea de Apel Alba Iulia. Noi am pus în executare mandatele de executare a pedepsei", a precizat Ovidiu Zaharie. Poliþiºtii din Petrila, împreunã cu forþele DPIR i-au cãutat întâi acasã, dar nu

poliþist care încerca sã afiºeze un proces verbal la sediul uneia dintre firme.. "Cazul a

i-au gãsit. În cele din urmã, au dat de ei.

Florin Rãduca era internat la Spitalul de

Urgenþã Petrolani, iar fratele lui, Iulia, era taman la Spitalul Orãºenesc Haþeg.

Medicii,însã, i-au declarat apþi de detenþie, aºa cã au fost transportaþi la Penitenciarul Bârcea Mare.

P

robleme ºi cu ARR

Florin Rpduca a intrat în atenþia presei prin anul 2005, însã anul trecut a devenit mult mai "vizibil" dupã ce a fost acuzat cã ar fi încercat sã-I intimideze pe reprezentanþii ARR, în timpul unui control în traffic. Scandalul a pornit dupã ce o maºinã a grupului RFD a fost opritã, pe motiv cã nu avea rovinietã. Dupã ce s-a aplicat o amendã contravenþionalã, Rãduca ar fi încercat sã îl intimideze pe reprezentantul ARR cãruia i-ar fi adus ºi injurii. Acesta a susþinut, însã, cã nu a fpcut nimic ºi, din contrã, el a fost cel ameninþat.

Carmen Carmen Cosman

fac 50 de ani de cãsnicie, apoi biletele de bãi se compeseazã cu 70 lei, iar cei care suferã intervenþii chirurgicale beneficiazã de 200 lei. La fel, se acordã celor care au nevoie de proteze dentare câte 100 lei. Mai facem ºi acþiuni de strângere de fonduri pentru persoanele vârstnice aflate în situaþii grele. Vreau sã vã spun cã în scurt timp, mai puþin de o lunã, s-a strâns o sumã frumoasã. Mulþumim pe acestã cale doamnei Mirela Cingan, de la BCR Petrila, care este un donator ce poate fi bun exemplu pentru mulþi. Avem multe acþiuni de acest fel" - a declarat Martin Borºa, preºedintele Casei Pensionarilor ºi CAR Petrila.

Cea mai mare durere trãitã de "grupul mic cu suflet mare", cum îi numea un pensionar hâtru, a fost accidentul de la Mina Petrila din 15 noiembrie 2008. "Toate sãlile erau pline de bãieþi decedaþi în accidentul acela.

Plângeam toþi precum copiii ºi munceam, alergam… A fost cumplit" - spune Martin Borºa.

Ileana FIRÞULESCU

Decolmatare marca Buhãescu

Aºa cum ne-a obiºnuit, primarul oraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu, aruncã sume imense pentru niºte proiecte pe care cu greu le poþi numi finalizate.

Decolmatarea ºi regularizarea pârâului ªerponi, din Uricani, care a costat, conform proiectului, aproape 100.000 de dolari, este un exemplu a ce înseamnã modul de risipire a banului public. Concret, în cadrul proiectului, finanþat de ANDZM prin FRDS, albia

pârâului ªerponi sã fie regularizatã ºi decolmatatã. În fapt, cei 99.000 de dolari s-au dus pe... apa ªerponilor.

Fotografia alãturatã demonstreazã ccum aratã o decolmatare de 99.000 de dolari marca Buhãescu.

Anamaria NEDELCOFF

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera

10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Marti,, 22 noiembrie 2011 SC EURO JOBS SRL

COMUNICAT DE PRESÃ

HOROSCOP

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: - PAVATOR - 450 lei - INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei - TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei - LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei - OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei - INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei - CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei - MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei - CIOBAN - 550 lei - BUCÃTAR - 600 lei - COSMETICIAN - 650 lei FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428 Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna noiembrie, anul curent la sediul firmei.

Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.

Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro Vând apartament 3 camere multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã de dezvoltare turisticã). Pret 28000 euro negociabil.

Relaþii la tel.0769784520 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.Telefon 0727150264

2 2 n o i e m b r i e 2 0 11

Încearcã sã-þi canalizezi energia cu precãdere spre activitãþile de la serviciu, altfel vei rãmâne în urmã cu multe. Dacã ai de semnat acte, fii cu mare bãgare de seamã, deoarece nu este sigur cã vei obþine ceea ce îþi doreºti. Acordã mai multã atenþie relaþiilor.

ªansele de a avea realizãri în domeniul serviciului sunt mari, dar sunt condiþionate de conºtiinciozitate. În cazul în care ai de luat decizii importante, ar fi bine sã te sfãtuieºti cu cineva de încredere. Este posibil sã primeºti o ofertã pentru o colaborare.

Eºti mai conºtiincios decât în mod obiºnuit ºi acest lucru va fi observat. Vei munci mult atât la serviciu cât ºi acasã. ªefii îþi vor aprecia eforturile iar, sprijinul colegilor îþi va fi de un real folos. Trateazã cu atenþie orice detaliu, cãci ceea ce faci acum va avea efecte excelente.

Dovedeºti o excelentã energie mentalã, ceea ce te va ajuta în rezolvarea eficientã a lucrãrilor pe care le ai de finalizat. La slujbã vor fi foarte multe de fãcut, aºa cã este posibil sã rãmâneþi peste program.

O cunoºtinþã vã va da o idee asupra cãreia meritã sã vã aplecaþi.

Dacã lucrezi cu bani la serviciu, va trebui sã fii mai atent decât de obicei, cãci poþi avea parte de surprize de tot felul. O persoanã mai puþin cunoscutã încearcã sã þeasã tot felul de intrigi în jurul tãu. Din fericire ºansa este de partea ta.

Va fi mare agitaþie la serviciu, dar cum ai multã putere de muncã vei reuºi sã faci faþã provocãrilor.

Vei avea de finalizat o activitate dificilã ºi nu îþi va fi câtuºi de puþin uºor. Relaþia cu colaboratorii va fi tensionatã. Încearcã sã faci totul de unul singur.

La serviciu, relaþia cu colegii este bunã, aºa cã poþi miza pe sprijinul acestora. Dacã ai în vedere iniþierea unui proiect nou, ºansa este de partea ta.

Situaþia financiarã s-ar putea îmbunãtãþi datoritã unor activitãþi extraprofesionale.

Vei avea multe de fãcut, mai ales cã unele lucrãri la care ai restanþe vor deveni urgenþe. Superiorii ierarhici vor aprecia conºtiinciozitatea de care dai dovadã, dar nu trebuie sã te aºtepþi ca aceºtia sã te sprijine într-o prea mare mãsurã. N-ar strica sã încerci sã ieºi puþin.

La serviciu va fi mare agitaþie; vei avea de fãcut faþã unor activitãþi dificile. Ar fi bine sã eviþi controversele cu superiorii ierarhici. Nu eºti într-o formã nemaipomenitã, aºa cã ar trebui sã nu te implici în activitãþi care sã te suprasolicite.

Dozeazã-þi cu grijã eforturile.

Conjunctura astralã din aceastã perioadã îþi conferã energie ºi iniþiativã. Eºti dornic sã-þi pui în practicã proiectele, dar n-ar fi rãu sã îþi pãstrezi ceva mai mult timp ºi pentru odihnã ºi relaxare. Dacã doreºti sã pleci într-o cãlãtorie, fii atent.

Cheltuielile sunt destul de mari în aceastã perioadã, dar cum ºansa este de partea ta, reuºeºti sã te descurci cu bine. Este posibil sã aparã unele schimbãri la nivelul instituþiei la care lucrezi. De asemenea ai putea primi o ofertã care sã te tenteze.

Riscurile nu te avantajeazã câtuºi de puþin, cãci traversezi o perioadã care oportunitatea pentru accidente este mare. Situaþia financiarã te streseazã, dar cel puþin deocamdatã nu ai ce face în aceastã direcþie. Neînþelegerile cu colaboratorii pot exploda în orice moment.

VÂNZÃRI

Firma EURO JOBS cu sediul în municipiul Petroºani, str. Livezeni nr. 3, et. 1, judeþul Hunedoara implementeazã în parteneriat cu oraºul Petrila proiectul cu titlul "Implicã-te! ªi astfel vei avea succes", numãr de identificare contract POSDRU/103/5.1/G/76388, începând cu data de 01.11.2010.

Una dintre activitãþile prevãzute în proiect este Furnizarea de programe de formare profesionalã. În decursul lunii noiembrie, luna 13 de implementare a proiectului, s-au finalizat 3 programe de formare profesionalã. Am organizat examenul final pentru cursanþii programului de formare profesionalã în meseria de "Electrician exploatare medie si joasã tensiune" în data de 7.11.2011. Au participat ºi promovat la cele douã probe, teorie ºi practicã, toþi cei 14 cursanþi din grupul þintã. În data de 11.11.2011 a avut loc sustinerea examenului final pentru personele din grupul þintã care au participat la programul de formare profesinonalã în meseria de "Montator pereþi ºi plafoane din ghips - carton" iar în data de 21.11.2011. s-a organizat examenul final pentru persoanele care au urmat cursul de "Lucrãtor în izolaþii". Toti cei înscrisi în cadrul acestor programe au sustinut si promovat cu succes examenul final, 14/grupã.

Se aflã în curs de desfãºurare un alt program de formare profesionalã continuã în meseria de "Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã".

Persoanele care vor absolvi cu succes

cursurile vor beneficia de o diplomã acreditatã de Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale ºi de Ministerul Educaþiei, Cercetãrii, Tineretului ºi Sportului, precum ºi de o subvenþie de 300 lei, cu condiþia respectãrii criteriilor de acordare a acesteia, criterii ce se gãsesc afiºate la sediul societãþii.

Menþionãm cã din aceastã lunã a început activitatea de furnizare a serviciilor de consultanþã ºi asistenþã antreprenorialã pentru o primã grupã formatã din 11 persoane din grupul þintã.

Se continuã activitãþile din cadrul proiectului pentru a veni în sprijinul beneficiarilor din grupul þintã: servicii de orientare ºi consiliere, servicii de mediere ºi mediere electronicã, activitãþi din cadrul job-clubului, organizare bursa locurilor de muncã, furnizare servicii de consultanþã ºi asistenþã antreprenorialã, furnizare programe de formare profesionalã.

Persoanele care doresc informaþii ne pot gãsi la SC EURO JOBS SRL la numerele de telefon: Fix/fax: 0354/108.516 sau mobil, 0728.010.279, 0728.102.670 on-line pe site-urile: www.eurojobshd.ro, www.eurocalificare.ro, www.ai-succes.ro sau la adresa de e-mail: office@eurojobshd,ro precum ºi la sediul Primãriei oraºului Petrila.

Persoanã de contact: Stoica MonicaMaria - Secretar administrativ Vã mulþumim ºi vã aºteptãm cu drag!

SC EURO JOBS SRL Petroºani, str. Livezeni, nr. 3, et. 1, jud.

Hunedoara Fix/fax: 0354/108.516 Mobil: 0728.010.279 sau 0728.102.670 on-line: www.eurojobshd.ro, www.eurocalificare.ro www.ai-succes.ro e-mail: office@eurojobshd.ro

VÂNZÃRI

Proiect cofinanþat din Fondul Social European prin Programul Operaþional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 - Investeºte în oameni!

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Actualitate 11

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 noiembrie 2011

Credinþã, spiritualitate ºi ger de crapã pietrele

Episcopul Gurie al Hunedoarei a sfinþit paraclisul din Petroºani ute de oameni din S toatã Valea Jiului ºi nu numai, au demonstrat cã în calea credinþei nu stã nimic.

La o temperaturã de circa -10 grade cât s-au înregistrat ieri dimineaþã la Petroºani, oamenii, zeci la început ºi sute

mai apoi, au stat ore întregi la slujba de sfinþire a Paraclisului Catedralei Sfântului Proroc Ilie, care urmeazã sã fie ridicatã din primãvara viitoare.

Ceremonia, una cu o încãrcãturã spiritualã emoþionantã, a fost oficiatã un sobor de preoþi cu participarea Preasfinþitului Pãrinte Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei.

Paraclisul sfinþit ieri ºi construit înaintea marii catedrale, are Hramul Acoperãmântul Maicii Domnului ºi este amplasat în apropierea Parcului Central Carol Schreter. Dupã cum spune tradiþia ºi legea creºtinã, sfinþirea unui lãcaº de cult este singurul moment când femeile pot pãºi în altar. Sute de femei au stat la rând pentru a se bucura de clipa intrãrii în bisericã pe parcursul întregii zile.

Ele au putut face asta pânã la miezul nopþii. " Când am

intrat în altar, am simþit o bucurie imensã. Este un sentiment de nedescris", ne-a mãrturisit o credincioasã cu lacrimi în ochi.

Preasfinþitul Gurie ºi pãrinþii care au slujit ieri, au vorbit în cuvântãrile lor de importanþa zilei ºi de bucuria care va veni odatã cu construcþia Catedralei. " Întotdeauna, înainte de a se construi biseri-

" Uºurare! vânAcesta este cu ai mult tul potrivit. M cirea de decât atât, feri este a pãºi în altar, , una specialã" ã a afirmat o alt femeie.

Bãtrânii Vãii Jiului, în azilele din Satu Mare ur întâmP plãtor am aflat cã o

Asociaþie intitulatã Veritas Humanitas asigurã servicii de îngrijire permanentã a persoanelor vârstnice într-un cãmin privat.

ca mare, se face mai întâi un Paraclis pentru sãvârºirea sfintelor slujbe. Aºa s-a întâmplat ºi la Petroºani. Pãrintele Gabriel Bulf, care a fost rânduit sã construiascã aici biserica, a fãcut mai întâi Paraclisul în cinstea Maicii Domnului.

Cât priveºte termenul de finalizare al Catedralei, numai Dumnezeu îl ºtie ", ne-a declarat P.S. Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei.

La slujba de ieri au luat parte ºi oficialitãþile judeþene ºi locale, care au primit mulþumiri din partea Episcopiei pentru ajutorul oferit de-a lungul timpului în derularea unor proiecte. " Dupã aproape un

Foarte important de ºtiut, Asociaþia Veritas Humanitas poate asigura aceste servicii ºi acelor persoane imobilizate la pat ori suferinde de diverse afecþiuni specifice vârstei a treia.

Dorind sã avem o confirmare expresã a informaþiilor menþionate dar ºi sã localizãm cãminul cu pricina, i-am contactat telefonic pe reprezentanþii acestei asociaþii umanitare.î De la dumnealor am aflat cã, pentru ca o persoanã vârstnicã sã poatã

an de zile am reuºit sã ajungem la acesta stadiu în care sã sfinþim Paraclisul, iar anul viitor urmeazã sã ne

apucãm de biserica mare. Este un moment emoþionant, deosebit ºi cred cã Petroºaniul ºi Valea Jiului meritã sã aibã o catedralã adevãratã. De asemenea, astãzi am primit ºi o Gramatã din partea Episcopiei. ", a afirmat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Municipiului Petroºani.

"Am fost invitat de pãrintele Gabriel ºi am venit, pentru cã sunt un creºtin ortodox.

Catedrala va fi cu Hramul Sfântului Proroc Ilie, iar cum eu sunt Ilie, era normal sã particip ", a afirmat ºi Ilie Botgros, primarul Oraºului Aninoasa. fi primitã în acest cãmin este necesar sã fie pensionar(ã). Pentru o zi de cazare ºi masã costurile sunt de 60 lei, dar acestea pot fi acoperite ºi din donaþii, de exemplu, iar la dobândirea statutului de "cãminist" se încheie un contract pe o perioadã stabilitã de solicitant. Condiþiile de cazare sunt dintre cele mai moderne. Cãminul este situat în localitatea Supuru de Jos din judeþul Satu Mare ºi printre chiriaºi se numãrã ºi un pensionar din Petroºani,

De asemenea, dupã terminarea slujbei de sfinþire, la momentul predicilor, Preasfinþitul Gurie a primit titlul de cetãþean de onoare al Oraºului Petrila din partea reprezentanþilor administraþiei locale, prezenþi la eveniment.

De fapt, conferirea titlului s-a fãcut în luna septembrie a acestui an, însã pânã acum nu a existat prilej de întâlnire între edilii de la Petrila cu episcopul.."

Am folosit aceastã ocazie pentru a-i înmâna Prea Sfinþitului Episcop Gurie titlul de cetãþean de onoare. În mai puþin de douã luni în acest an, la Petrila, pe linie creºtin ortodoxã, au fost 3 evenimente.

Primul a fost recepþionarea lucrãrilor de la Biserica din Taia.

Al doilea a fost sfinþirea Mãnãstirii de la Groapa Seacã, iar cel de-al treilea a fost acela de a pune piatra de temelie pentru Biserica cu Hramul Sfinþilor Petru ºi Pavel", a declarat Ilie Pãducel, primarul Oraºului Petrila.

La Paraclisul sfinþit ieri, de sãrbãtoarea Intrãrii în Bisericã a Maicii Domnului, va sluji pãrintele responsabil cu ridicarea Catedralei Sfântul Proroc Ilie, respectiv preotul iconom stavrofor, Gabriel Bulf.

Luiza ANDRONACHE

foarte mulþumit de noua sa locuinþã.

Celor care doresc sã afle ºi alte informaþii suplimentare le punem la dispoziþie un numãr de telefon: 0740-463442

precum ºi o adresã de internet: www.lacrispa.ro, de accesat pentru a vã convinge de veridicitatea tuturor celor consemnate.

Dan CODREA

12 Turism

Pe urmele haiducului Zeicu

nul dintre cei mai de U temut haiduci din Valea Jiului a fost în trecut haiducul Zeicu, care, de frica poterei, a trãit ani buni într-o peºterã ce astãzi îi poartã numele.

Peºtera este una tehnicã, iar cel care vrea sã admire frumuseþile ascunse în mãruntaiele pãmântului, trebuie sã fie bine pregãtit, atât din punct de vedere tehnic, cât ºi al pregãtirii

fizice.

Peºtera Zeicului se aflã în Parcul Naþional Retezat, la 20 de kilometric de Uricani ºi la aproximativ un kilometru de Câmpul Mielului, pe DN66A. De pe DN66A, se ajunge pe valea Scorota Seacã, de unde se mai merge pe jos cam 20-25 de minute. Întâi se trece printr-un camion scurt, dar spectaculos, dupã care se urcã pe poteca dreaptã ºi se ajunge în gura peºterii.

Intrarea este destul de mare ºi se continuã mai apoi cu un povârniº care poate fi parcurs fãrã

probleme, care dã într-o salã de dimensiuni impresionante. În interior, peºtera prezintã o varietate mare de formaþiuni stalagmitice ºi un bogat material paleontologic, dar ºi unele dificultãþi tehnice, hornuri, puþuri. Legendele spun cã haiducul Zeicu a locuit mulþi ani în aceastã peºterã, speologii gãsind destule urme ale ºederii sale acolo. Tot aici au fost descoperite oase ale urºilor de cavernã, dar ºi o stalagmitã de dimensiuni impresionante, consideratã cea mai mare din þarã.

Anamaria NEDELCOFF

Strãinii sunt atraºi de

Staþiunile turistice din Valea Jiului pregãtite pentru a-i întâmpina pe turiºti Staþiunile montane din Valea Jiului sunt pregãtite pentru turiºti. Cabanierii spun cã deja o bunã parte din locurile de cazare sunt deja ocupate de sãrbãtori datoritã condiþiile din zonã comparativ cu preþurile scãzute. "Este un lucru bun pentru noi faptul cã cei din Bucureºti, care înainte nici nu ar fi vrut sã audã de Valea Jiului, ºi-au schimbat mentalitatea ºi încep sã vinã în zona noastrã ca alternativã la Valea Prahovei", declarã un cabanier din Straja. "Este super aici, chiar nu ne aºteptam sã gãsim astfel de condiþii.

Noi despre Valea Jiului aveam o imagine nu tocmai bunã, cea a minerilor cu lãmpaºe. Am constatat însã cã totul s-a schimbat aici, de la drumuri ºi pânã la gândirea oamenilor. Drumul a fost în regulã, mult mai puþin stresant decât înspre Valea Prahovei", susþine un turist din Bucureºti care ºi-a rezervat un sejur în masivul Parâng.

Majoritatea proprietarilor de pensiuni turistice din masivul Parâng ºi din Straja spun cã au închiriat deja toate camerele pentru perioada sãrbãtorilor de iarnã, cei mai mulþi turiºti urmeazã sã soseascã din Capitalã. Rezervãrile s-au fãcut din timp ºi aproape cã nu se mai gãseºte nicio camerã liberã pentru noaptea de Revelion în locaþiile care oferã condiþii identice cu cele din staþiunile de pe Valea Prahovei. Cei din Parâng cred cã turiºtii au ales staþiunile de pe Valea Jiului pentru cã preþurile sunt mai accesibile, iar condiþiile de schi ºi cazare nu sunt nici ele mai prejos ca în

Cronica Vãii Jiului | Marti, 22 noiembrie 2011

Crãciunul românesc

M

ulþi români din localitãþile Vãii Jiului, plecaþi la muncã în strãinãtate de ani buni, se reîntorc de sãrbãtori însoþiþi de grupuri de strãini care doresc sã cunoascã România, dar mai ales tradiþiile pitoreºti ale românilor.

Paul Prejbian, din Petrila, este interesat în numele a ºase persoane din Heimbach-Weis, Germania dacã în staþiunile Straja ºi Parâng se organizeazã manifestãri de punere în valoare a tradiþiilor locale de Crãciun ºi Anul Nou. Cele trei familii din Germania locuiesc tot într-o zonã

staþiunile renumite. În plus, ultimele dotãri pe care le-au fãcut în pensiuni, camere cu conexiuni la Internet, sãli de saunã ºi tenis de masã, sau sãlile de conferinþe ce pot fi puse la dispoziþia turiºtilor, au fãcut sã creascã cota pensiunilor, care acum sunt alese pentru sãrbãtorile de iarnã. ªi staþiunea Straja din masivul Vâlcan are deja camerele cerute de turiºtii din întreaga þarã, iar locuri pentru Revelion mai gãseºti cu greu. Un sejur la munte în aceastã staþiune costã, anul acesta, între 600 ºi maxim 1.500 de lei, în funcþie de pensiune, pentru 4 zile de cazare, plus masa de Revelion. O camerã la motelul Montana din Straja costã maxim 110 lei, în funcþie de numãrul de paturi ºi condiþiile oferite în pensiune.

Marius MITRACHE

montanã, dar sunt doritori de cunoaºtere a culturii locurilor dintre Jii. Un alt român, Ioan Buzoianu din Petroºani, a cerut informaþii de acelaºi gen, pentru a-ºi "aduce" în Valea Jiului, de Crãciun, prietenii sãi din Reigate, Comitatul Surrey, Anglia. "Au fost entuziasmaþi de filmãrile fãcute de mine la Drumul Crucii din Lupeni ºi Straja ºi a trebuit sã le povestesc despre tradiþiile noastre. De doi ani îºi tot planificã sã vinã în România, dar nu am putut eu sã-i însoþesc pânã acum" - a declarat Buzoianu.

Unul din cei care au reînviat tradiþiile ºi le-a dat continuitate organizând adevãrate festivaluri

este Emil Pãrãu. "ªi anul acesta va avea loc Festivalul Crailor, dar sus la cabanele din Straja, aceºtia vor colida, vor fi ºi alþi colindãtori, vor fi soliºti de muzicã popularã locali care vor cânta colizile noastre, specifice naºterii Domnului Isus Hristos. Apoi vor fi jocurile specifice iernii ºi vom avea ºi cãteva surprize pentru turiºti" - a declarat Emil Pãrãu. Acesta a precizat cã existã deja rezervãri la cabanele din Straja ºi cã turiºtii pe care se bazeazã investitorii din Valea Jiului sunt cei strãini ºi nu localnicii.

Ileana FIRÞULESCU