Page 1

Cotidian regional z Apare de luni pânã vineri în toate localitãtile Vaii Jiului z Redactia si administratia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petrosani (Casa de Culturã)

Fondat 2011 z Anul I z Nr. 10

Cronica Vãii Jiului Luni, 21 noiembrie 2011

www.cronicavj.ro z E-mail: cronicavj@gmail.com z Telefon: 0374.906.687 z 12 pagini z 1 LEU

Viaþa sau moartea

mineritului din huilã, la mâna Guvernului

ªi în acest moment, când mineritul din Valea Jiului este în comã, unele sindicate acþioneazã haotic. Situaþia este asemãnãtoare cu aceea când casa îþi este în flãcãri dar alungi pe vecinul care îþi sare în ajutor cu gãleþi de apã, pentru a-þi salva bunul, doar pentru cã nu îþi place ce a fãcut într-un moment al vieþii sale. Sau, seamãnã cu aceea când un scoþian (zgârcit, ca toþi scoþienii) când îi ia foc casa da beep la pompieri... >>> PAGINA A 3-A

Afacere cu iz de atentat la economia naþionalã la SE Paroºeni

M

anagerul SE Paroºeni, Doru Viºan, cumpãrã huilã din import mai scumpã decât cea oferitã de CNH. >>> PAGINA A 3-A

B

ULETIN DE UCUREªTI

Panseluþe

Dacã ar fi sã hotãrãsc eu în locul autoritãþilor regimul de liberã circulaþie a lui Miron Cozma, iaº interzice intrarea în Bucureºti pentru tot restul vieþii. Cunosc câteva persoane, intelectuali civilizaþi cu memoria bunã, care i-ar rupe oricând picioarele pe strãzile Capitalei.

>>> PAGINA 11


2 Diverse

Cronica Vãii Jiului | L:uni, 21 noiembrie 2011

Colaborare între ASMS ºi SARS L a sediul Institutului Naþional pentru Securitate Minierã ºi Protecþie Antiexplozivã din Petroºani (INCD INSEMEX), reprezentanþii Asociaþiei Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã din România ºi cei ai Asociaþiei "Search and Rescue Service România" au încheiat un acord de colaborare. "Avem multe de învãþat unii de la ceilalþi. ªi noi, ºi ei, avem ca obiectiv principal salvarea vieþii semenilor noºtri ", a declarat Artur Gãman, preºedinte Consiliul de

Administraþie ASMS România. Parafarea acordului de colaborare a avut loc cu ocazia derulãrii anualei întâlniri din Capitala Vãii Jiului a salvatorilor minieri ºi de

suprafaþã din România. SARS România (Serviciul de Cãutare ºi Salvare) a luat fiinþã la finele anului 2008 ºi este o organizaþie nonguvernamentalã, apoliticã ºi nonprofit. Asociaþia este specializatã în acordarea de ajutor în cazul producerii unor dezastre ºi calamitãþi naturale. De asemenea, membrii acesteia au luat parte ºi la numeroase acþiuni umanitare, derulate în întreaga þarã. Centrul Naþional al SARS România se aflã în municipiul Vulcan. Mir cea NISTOR

Judeþul Hunedoara - campion la atragerea fondurilor europene

dminsitraþiile locale din Hunedoara au învãþat sã A întocmeascã proiecte eligibile, aºa încât sã atragã fonduri europene pentru lucrãrile de investiþii pe care vor sã le deruleze.

Prezent în Valea Jiului, Sorin Maxim, directorul Agenþiei de Dezvoltare Regionalã Vest, a declarat cã deja în Hunedoara au intrat circa 40 de milioane de euro, din 145 de milioane de euro contractate. "Hunedoara este un judeþ care are foarte multe proiecte, foarte multe proiecte bune, pentru cã finanþãm doar proiecte bune întrucât avem în acest moment depuse proiecte eligibile ºi conforme dublu faþã de valoarea alocatã. Avem proiecte în rezervã pe care le putem pune pe listã ºi le putem finanþa. Judeþul Hunedoara are în acest moment în jur de 145 de milioane de euro contractaþi ºi cam în jur de 40 de

milioane de euro plãtiþi deja", a declarat Maxim. Multe dintre aceste proiecte se deruleazã în Valea Jiului, care îºi schimbã faþa cu bani europeni. "Sunt foarte multe proiecte în Valea Jiului. Dacã începem de la Petrila, este acel bulevrad care a fost erabilitat, plus strãzile care se vor reabilita, la Petroºani vorbim de ºcoli ºi este ºi ambulatoriul de acolo care se reabiliteazã, centrul civic, sistemul de supraveghere video. De asemenea, vor mai porni ºi alte proiecte din rezervã. Cu cât se acumuleazã bani în rezervã vor porni ºi ele ºi sperãm sã porneascã ºi la Uricani proiectul cu reabilitarea bulevardului ºi a strãzilor adiacente", a mai spus directorul ADR Vest. Carmen Carmen COSMAN

Cronica Vãii Jiului Website: www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com

Director: Marius MITRACHE (mitrache_evz@yahoo.com)

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCU (ifirtulescu@yahoo.com)

Colectivul de redactie: Antena 1

National TV

6:00 Observator 6:00 Sare ºi Piper (r) 8:00 'Neatza cu Rãzvan ºi Dani 7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Comanda la mine 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct

19:00 Observator 20:20 Johnny English 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Johnny English (r)

PRO TV 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Ce se întâmplã, doctore? (r) 10:30 Legenda cãutãtorului (r) 11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Pariu cu viaþa (s) 21:30 Pariu cu viaþa (s) 22:30 ªtirile Pro TV 23:00 The Mentalist - În mintea criminalului 0:00 România, te iubesc! (r)

9:00 Culoarea fericirii (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 Clipuri 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:30 Baronii (r) 13:00 Totul despre dragoste (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Culoarea fericirii 20:15 Destinul regelui 21:45 Dragonul 23:45 În cãutarea fericirii (r) 1:00 Pro Motor (r) 0:45 Dragonul (r) 1:30 ªtirile Pro TV (r)

Prima TV 6:00 Cireaºa de pe tort (r) 7:00 Secrete de Stil (r) 7:30 Cãminul de 5 stele (r) 8:00 În familie (s) (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Cunoaºte, Viseazã, Iubeºte! (r) 11:30 F Pod, Podul lui Finþescu 12:30 Teleshopping 13:00 Camera de râs 13:30 Teleshopping 14:00 Întâlnirea inimilor (s) 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 În familie (s) 16:00 Cireaºa de pe tort Redifuzare 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Iubiri secrete 20:30 Miss fata de la þarã 22:15 Trãsniþii 23:15 Mondenii 23:45 Anchetã militarã 1:00 F Pod, Podul lui Finþescu

TVR 1 6:55 Imnul României 7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi! 10:10 Furtunã la palat (s) 11:25 Presã ºi putere (r) 12:20 TVR 55 12:40 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Curier TV 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) 19:05 Legendele Palatului: Tãrâmul dintre vânturi - Ultimul episod 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii'n 4 23:10 Replay 0:30 Nocturne 1:30 Prin pãduri ºi munþi, inimi înlãnþuite (s) (r)

Car men COSMAN (cosman_carmen@yahoo.com) Dan CODREA Mir cea Nistor (zamolxis_2007@yahoo.com) Diana MITRACHE (mitrachediana@yahoo.com) Mir cea BUJORESCU Luiza Andr onache Genu TUÞU, Anamaria Nedelcof f (anamaria_nedelcoff@yahoo.com) Ovidiu PÃRÃIANU, PÃRÃIANU, Petru BOLOG CIMPA, CIMPA, Ioan DANBÃLAN Gabriela RIZEA

Desktop publishing: Geza SZEDLACSEK Romwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIU COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PETROªANI Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare” reprezintã PUBLICITATE


Actualitate 3

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 noiembrie 2011

Afacere cu iz de atentat la economia

naþionalã la SE Paroºeni anagerul SE Paroºeni, Doru Viºan, cumpãrã huilã M din import mai scumpã decât cea oferitã de CNH. Compania Naþionalã a Huilei din Petroºani trece printr-o perioadã extrem de dificilã, din cauza întârzierii avizului Comisiei Europene pentru acordarea subvenþiei alocate unitãþilor miniere ce intrã pe program de închidere.

O barcã de salvare pentru CNH ar putea fi majorarea preþului la gigacalorie pentru termocentralele Deva ºi Paroºeni, în condiþiile în care ºi în trecut, dar ºi acum, cei aproape 8.000 de mineri câþi mai sunt ai Companiei Naþionale a Huilei au dus ºi duc în spate, prin cãrbunele pe care-l scot, aceste douã termocentrale ineficiente. CNH vinde toatã producþia anualã de huilã, de 1,9 milioane tone, la preþul de 58 lei (13,6 euro) pe gigacalorie (170 lei pe tonã) cãtre CET Deva, respectiv 64 lei (15 euro) pe gigacalorie (230 lei pe tonã) cãtre CET Paroºeni. Atenþie!, asta în condiþiile în care costul de producþie pe tonã la CNH este de 315 de lei (75 de euro), iar preþul de vânzare este de 224 de lei (53 de euro) pe tonã. Iar, majorarea preþului la gigacalorie, pentru termocentralele Deva ºi Paroºeni, se pare cã nu este decât o decizie ce poate fi luatã aici, la nivel local, deºi cei de la termocentrale încearcã sã inducã faptul cã nu de ei ar depinde stabilirea tarifului, cel mai probabil numai pentru ca bãieþii deºtepþi din energie sã-ºi îmfle conturile. Aceastã afirmaþie este argumentatã prin faptul cã managerul uitat de ceva vreme pe fotoliul de la SE Paroºeni, Doru Viºan ºi-a permis sã decidã singur ºi sã dea "fãrã numãr, fãrã numãr... " pentru a achiziþiona parcã de prin Africa sau din altã zonã de pe glob o cantitate de câteva zeci de mii de tone de cãrbune, la un preþ mult mai mare decât dacã ar fi apelat la Compania

Naþionalã a Huilei. Din informaþiile noastre, managerul Doru Viºan a cumpãrat cu 70 de lei/ pe gigacalorie, deºi de la CNH oferta era de 64 de lei/ gigacalorie. Pentru Valea Jiului managerul are un alt preþ, cã doar nu-i aºa?, de ce sã folosim cãrbunele nostru ºi sã lãsãm banii în Valea Jiului. Poate de la CNH nu ies comisioane.... Adicã dacã ar fi cumpãrat cãrbunele la un preþ sub cel pe care îl are CNH, economic ar fi fost în regulã. Dar sã dai mai mulþi bani, nici economic, nici legal ºi nici moral nu se justificã. Probabil pe managerul Viºan l-a interesat buzunarul propriu mai mult decât faptul cã o companie localã, datoritã cãreia mii de oameni nu sunt ºomeri, pentru cã altã explicaþie economicã nu existã. Managerul Doru Viºan ar putea sã spunã cã cei de la CNH nu ar fi putut sã-i asigure cantitatea respectivã de

huilã. Nimic mai fals! Dimpotrivã, Compania Naþionalã a Huilei ar fi putut sã angajeze personal în condiþiile în care avea cerere de cãrbune pe piaþã dat fiind faptul cã a trecut termenul prevãzut de lege în care nu ai voie sã angajezi alt personal dupã o restructurare colectivã. Tranzacþia managerului "pe viaþã" de la SE Paroºeni, Doru Viºan ar putea fi catalogatã ºi ca un atentat la economia naþionalã în contextul actual de la CNH, o companie a statului care are un regim impus în ce priveºte vânzarea huilei cãtre termocentrale tocmai în ideea în care termocentralele sã beneficieze de materie primã cât mai ieftinã. De aceea, solicitãm public serviciile abilitate, inclusiv organele din subordinea lui Liviu Dumitru, (poate se apucã ºi ei de treabã, iar dacã se vãd depãºiþi sã cearã sprijinul colegilor) sã verifice oportunitatea achiziþionãrii din import a

celor câteva zeci de mii de tone de cãrbune de SE Paroºeni, ce oferte au fost ºi de ce s-a plãtit un preþ mai mare faþã de preþul cu care ar fi putut sã-l achiziþioneze de pe piaþa internã. Marius MITRACHE

Viaþa sau moartea mineritului din huilã, la mâna Guvernului ªi în acest moment, când mineritul din Valea Jiului este în comã, unele sindicate acþioneazã haotic. Situaþia este asemãnãtoare cu aceea când casa îþi este în flãcãri dar alungi pe vecinul care îþi sare în ajutor cu gãleþi de apã, pentru a-þi salva bunul, doar pentru cã nu îþi place ce a fãcut într-un moment al vieþii sale. Sau, seamãnã cu aceea când un scoþian (zgârcit, ca toþi scoþienii) când îi ia foc casa da beep la pompieri... Mesajele sosite pe adresa redactorilor sunt relevante în acest sens. Având în vedere scopul comun, de salvare a unitãþilor miniere din cadrul Companiei Naþionale a Huilei, orice mânã de ajutor este bine venitã ºi strângerea rândurilor pentru "a lupta cu acelaºi duºman" este esenþialã. Fie cã se numeºte Sindicatul Vulturul, Muntele, Meridian, LSMVJ, SMLVJ, FSVJ etc, toate ar trebui sã acþioneze la unison pentru acordarea ajutorului de stat CNH-ului pentru ca mineritul din Valea Jiului sã nu intre în faliment, ºi abia apoi sã se umble la fineþuri gen moralitate, corectitudine, colegialitate etc., în cadrul sindicatelor. Cum Comisia Europeanã a mai amânat încã o datã avizul pentru acordarea ajutorului de stat Companiei Naþionale a Huilei, bani necesari programului de restructurare/reorganizare, prioritatea prioritãþilor este determinarea Guvernului pentru a depãsi acest blocaj, prin acordarea sumelor cuprinse în bugetul

Companiei asumându-ºi responsabilitatea gestului. Germania, ca ºi România nu a primit avizul CE, dar fiind vorba de întârzieri de avizare, care pot omorî parte a energeticii sale, îºi subvenþioneazã mineritul asumându-ºi responsabilitatea în raport cu Comisia Europeanã. Pânã la urmã, forul european nu dispune în þara ta, atâta timp cât ai respectat regulile jocului. Sindicatele din Valea Jiului ºi administraþia CNH, dupã aceastã amânare a acordãrii avizului CE, vor avea o nouã întâlnire, sãptãmâna aceasta, cu ministrul Economiei, Ion Ariton."Guvernul României sã-ºi asume responsabilitatea

"Guvernul României sã-ºi asume responsabilitatea acordãrii acestor bani chiar ºi fãrã avizul Comisiei Europene" Bebe Nica, lider CS Meridian. acordãrii acestor bani chiar ºi fãrã avizul Comisiei Europene. Atâta timp cât în declaraþiile lor afirmã cã documentaþia pentru avizarea

acordãrii ajutorului de stat este perfectã, sigur acest aviz va veni. În prezent existã douã variante: ori se dau banii necesari, ori vor avea loc miºcãri de protest ºi intrarea în faliment a CNH. Nu prea au de ales. Peste o sãptãmânã trebuie plãtitã disponibilizaþilor tranºa a doua a salariilor compensatorii. Disponibilizãrile s-au fãcut în baza unei hotãrâri de guvern, 136 milioane lei s-au alocat la rectificarea din august, dar nu s-a primit nici un ban. Ca urmare executivul trebuie sã se achite de promisiunile legiferate prin hotãrâre de Guvern. Nu voi accepta sã iasã în stradã 7.700 de oameni. Sãptãmâna aceasta ne vom întâlni din nou cu ministrul Ion Ariton" - a declarat Bebe Nica, reprezentantul Centralei Sindicale Meridian. " Este o mare problemã în ceea ce priveºte situaþia financiarã a CNH. Este vorba de intrarea în imposibilitate de platã în viitorul imediat a salariilor, a plãþilor compensatorii pentru disponibilizaþi, a primelor, a gratuitãþilor pentru pensionari etc. Nu ºtiu în ce mãsurã se vor rezolva aceste probleme. Ministerul Finanþelor ºi ceilalþi factori responsabili, printr-o aplecare mai atentã asupra Vãii Jiului, puteau rezolva problema mai demult. S-a ajuns într-o situaþie extremã, urâtã. Mã tem de sfârºitul acestei luni ºi luna decembrie. În rândul oame-

"În rândul oamenilor este o tensiune mocnitã, dar ºi oamenii au o limitã a rãbdãrii" - Zoltan Lacataº, preºedinte LSMVJ nilor este o tensiune mocnitã, dar ºi oamenii au o limitã a rãbdãrii ºi ar trebui þinut cont ºi de acest aspect, pentru cã istoria spune multe în acest sens" - a declarat Zoltan Lacataº, preºedintele Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului. ªi declaraþiile directorului general, Constantin Jujan, reliefeazã o îngrijorare accentuatã cu privire la situaþia actualã. "Una dintre resursele financiare nu a fost aprobatã de Comisia Europeanã ºi nu a intrat în bugetul Companiei. Ca urmare este imprevizibilã luna decembrie. Dacã nu se va primi subvenþia nici anul viitor, se va sista activitatea"- a declarat Constatin Jujan. În concluzie, în mâna guvernaþilor stã viaþa sau moartea mineritului din huilã, în Valea Jiului ºi implicit din România. Ileana FIRÞULESCU


4 Reportaj

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 noiembrie 2011

CONFRUNTAREA EROILOR i-a desemnat câºtigãtori pe salvatorii de la Lonea S alvatorii minieri din Valea Jiului, dar ºi salvatorii din þarã, s-au întrecut la sfârºitul sãptãmânii, în cadrul ediþiei a V-a a Concursului Naþional de Salvare Minierã, o adevãratã confruntare a eroilor.

ªapte echipe de salvatori mineri de la cele 7 mine din Valea Jiului s-au aliniat la startul concursului local de salvare minierã ce a avut loc vineri la Salvamin. La deschiderea oficialã a celei de a V-a ediþii, cei prezenþi le-au urat succes ºi i-au felicitat pentru reuºitele lor în munca realã. "Acest concurs este un bun prilej pentru toþi salvatorii de a-ºi verifica atât cunoºtinþele teoretice, cât ºi cele practice. ªtiu cã sunt întotdeauna pregãtiþi salvatorii sã intervinã ºi ºi-au dovedit competenþele atât la accidentele din Valea Jiului, cât ºi la cele din þarã", a declarat în deschiderea oficialã Constantin Jujan, director general al CNH Petroºani. La aceastã ediþie a concursului a venit ºi primarul municipiului

Petroºani, care a þinut sã le mulþumeascã pentru faptul cã aceºti oameni se luptã mereu cu viaþa ºi moartea. "Îi felicit ºi le mulþumesc acestor oameni cã existãm aici în Valea Jiului. Sunt oameni care, atunci când intervin, sunt într-un continuu pericol ºi duc mereu o luptã cu viaþa ºi cu moartea. Aceasta este una dintre cele mai grele meserii dintre toate câte existã", a spus Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani. Inspecþia Muncii a fost reprezentatã la acest concurs de chiar directorul instituþiei, Dumitru Baciu, care le-a spus salvatorilor mineri ºi de suprafaþã cã ar vrea sã-i întâlneascã doar la concursuri ºi simulãri de acest fel ºi

niciodatã în cazuri reale. "E altfel atunci când trebuie sã dai piept cu o situaþie realã ºi la concurs e mult mai uºor. De multe ori am vãzut moarte cu ochii ºi nu e uºor. Acum doar simulãm ºi minutele nu conteazã aºa cum sunt ele importante în cazuri reale", a declarat ºeful echipei de salvare minierã de la mina Petrila, Petricã Leonte. Concursul se desfãºoarã în douã etape, iar câºtigãtorii de vineri, echipa salvatorilor de la mina Lonea s-au alãturat sâmbãtã echipajelor venite din întreaga þarã la INSEMEX Petroºani.

S

alvatorii de la Mina Lonea ºi campioni naþionali Cea de a cincia ediþie a Concursului Naþional de Salvare Minierã ºi de Suprafaþã, desfãºuratã la sediul INSEMEX Petroºani, a reunit opt echipe, patru de subteran ºi patru de suprafaþã ºi s-a bucurat de un real succes, iar organizatorii

competiþiei - Asociaþia Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã, INSEMEX Petroºani ºi Compania Naþionalã a Huilei - spun cã a fost o ediþie mai reuºitã decât cea de anul trecut.

Competiþia, care este an de an tot mai apreciatã, a luat naºtere în urma consultãrilor dintre reprezentanþii Asociaþiei ºi ceilalþi parteneri, iar acum este un reper pen-

Minerii merg la Doneþk echipã a salvatorilor O minieri din Valea Jiului va fi prezentã, anul viitor, la un concurs programat în Ucraina.

Din echipa care va face deplasarea în Doneþk vor face parte cei mai buni salvatori din Vale. Aceºtia vor fi recrutaþi din rândul echipajelor care, azi ºi mâine, participã la faza naþionalã a Concursului de salvare minierã ºi

tru salvatorii din România. Ca ºi la ediþiile precedente, concursul a fost structurat pe douã secþiuni, respectiv faza subteranã ºi, ulterior, cea de suprafaþã, iar participanþii au avut de trecut mai multe probe, cu ajutorul cãrora le-a fost testatã priceperea în cazul unor intervenþii reale. Cea mai aºteptatã fazã a concursului a fost cea de subteran, unde au intrat în concurs ºi salvatorii minieri din Valea Jiului. Aceºtia au avut de urcat un plan înclinat, au trecut prin galeriile inundate de fum ºi, cel mai important, au avut de salvat o victimã a unui accident, prinsã într-o avarie produsã în subteran. Pe scurt acesta a fost scenariul pregãtit de organizatori. "Se parcurge un

traseu în poligonul de antrenament al INSEMEX Petroºani în condiþii similare cu cele existente în subteran în caz de avarie, iar scenariu este unul destul de complex. În primul rând circulaþie

în condiþii dificile ºi identificarea unei victime cu accidentare. Se pune un accent deosebit pe reanimarea victimei, transportul acestuia ºi, ca element de noutate pentru subteran, anul acesta a fost prevãzutã ºi o probã teoreticã de verificare a cunoºtinþelor", a explicat la începutul concursului Artur Gãman, preºedintele Asociaþiei Salvatorilor Minieri ºi de Suprafaþã. De asemenea, directorul INSEMEX Petroºani, Constantin Lupu, a declarat cã: "Apreciez iniþiativa ASMS pentru acest demers de a oraniza o astfel de competiþie. Îmi doresc sã ne întâlnim doar într-o asemena competiþie ºi nu în evenimente reale". De asemenea, Lupu a precizat cã se doreºte participarea la o competiþie internaþionalã de salvare, la care România nu a fost niciodatã prezentã. În concurs au intrat 8 echipe, însã nu putea exista decât un câºtigãtor la fiecare categorie ºi s-a pus accent nu atât pe timpii de parcurgere a traseului, ci pe acurateþea intervenþiei. La finalul concursului, cei mai buni salvatori au fost desemnaþi reprezentanþii Exploatãrii Miniere Lonea. La categoria salvatorilor de suprafaþã, cei mai buni au fost cei de la de la Fireproof Team Rafinãria Lukoil. Diana MITRACHE Car men COSMAN

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter Tel: 0254-560 987 Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parter Tel: 0254-570 430 Email: contact@veritascom.ro de suprafaþã. Respectiv, dintre reprezentanþii staþiilor de salvare minierã ale unitãþilor componente ale Companiei Naþionale a Huilei SA Petroºani. Întrecerea dintre cele mai bune echipe din acest

domeniu de activitate se deruleazã, în aceste zile, în municipiul Petroºani. Campionii vor fi premiaþi sâmbãtã, 19 noiembrie, la sediul INCD INSEMEX Petroºani. Mir cea NISTOR


Actualitate 5

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 noiembrie 2011

Alegeri cu uºile închise la PSD Petroºani P

SD-iºtii hunedoreni au probleme la capitolul transparenþã, lucru confirmat încã o datã la alegerile locale ce au avut loc duminicã, la Petroºani.

Ioan Rus - consilier local PSD ºi actualul preºedinte interimar al PSD Petroºani, Valeriu Pleºa - profesor la Universitatea din Petroºani ºi Romulus Burdan, pensionar, au rãmas pânã la urmã doi, dupã ce s-a constatat cã Romulus Burdan nu îndeplinea condiþiile de a can-

Membrii organizaþiei municipale a PSD Petroºani, o organizaþie care în ultimul an a avut parte de un scandal de proporþii prin excluderea preºedintelui Haralambie Vochiþoiu, s-au adunat duminicã la Teatrul IDSîrbu pentru a-ºi alege o nouã conducere. Candidaþii, iniþial trei,

Bolnavii de SIDA din Petroºani ºi-au cerut drepturile

olnavii de HIV/ SIDA din B Petroºani ºi-au mani-

festat nemulþumirea faþã de faptul cã primesc tratamentele, decontate pe program naþional, cu mari sincope. Din cauza sumelor insuficiente, bolnavii pot lua cel mult o jumãtate de lunã medicamentele care îi ajutã sã ducã o viaþã normalã. Oamenii - bolnavi sau pãrinþi ai adolescenþilor infectaþi cu virusul HIV s-au strâns în faþa Centrului HIV din Petroºani pentru a afla ce se întmplã cu tratamentele care ar trebui asigurate de Minsterul Sãnãþii pentru aceastã categorie de pacienþi. Majoritatea pacienþilor s-a îmbolnãvit în spital, la naºtere, în perioada 1989 - 1990, din cauza unei vitamine perfuzabile administrate, care ar fi fost primitã din Franþa sub formã de ajutoare umanitare. Acum, bolnavii de

HIV/ SIDA spun cã statul i-a îmbolnãvit ºi acelaºi stat îi omoarã pentru cã nu le asigurã medicaþia necesarã, decât parþial. "De 4 - 5 luni primim tratamentul douã sãptãmâni da, douã ba, iar în august nu am avut de loc", a precizat mama unui copil bolnav de cumplita maladie. "Medicamentele nu-ºi mai fac efectul dacã luãm douã sãptãmni, iar mai apoi face pauzã alte douã sãptãmni", a subliniat ºi o tânãrã care a avut neºansa sã contracteze boala în spital. Dupã ce au încercat sã discute cu medicii de la Centrul HIV Petroºani, protestatarii au obþinut o întrevedere cu managerul Spitalului de Urgenþã Petroºani, Alin Vasilescu, care le-a explicat cã sumele primite de la Casa Judeþeanã de Asigurãri de Sãnãtate sunt insuficiente ºi nu ajung pentru decontarea întregului tratament. "Mai mult decât ai bani în buzunar nu poþi sã cheltuieºti. La nivel

M

dida. Numai cã ce pãrea de dimineaþã o ºedinþã liniºtitã, cu discursuri propagandistice de genul " sã înlãturãm mafia portocalie", marca Laurenþiu Nistor, în momentul începerii lucrãrilor, preºedintele PSD Hunedoara a invitat presa sã pãrãseascã sala. ªi asta dupã ce PSD-iºtii au recunoscut cã au probleme la capitolul comunicare în relaþia cu presa ºi au vorbit de o transparenþã maximã. Numai vorbe, faptele au arãtat cã cei din PSD nu au reuºit sã treacã peste secretomania de partid ºi încã mai sunt bântuiþi de

metehnele comuniste ! Poate în semn de solidaritate cu reprezentanþii presei, sau doar ca o simplã coincidenþã, alãturi de jurnaliºti au

decis sã pãrãseascã sala ºi colegii de alianþã ai PSD în USL, respectiv membrii din delegaþia PNL ºi PC. Marius MITRACHE

Scandal la ºedinþa regionalã a UNPR de la Deva

inistrul Apãrãrii Naþionale, Gabriel Oprea, acuzat cã a folosit elicopterul armatei în interes de partid Ministrul Apãrãrii Naþionale, Gabriel Oprea, este acuzat cã s-a deplasat la ºedinþa regionalã a partidului al cãrui preºedinte executiv este, UNPR, la Deva, cu un elicopter al Armatei. Liderii PSD i-au cerut demisia de onoare, iar premierului Emil Boc, sã demareze o anchetã. "În timp ce militarilor li se taie salariile, deºi îºi riscã viaþa pe teatrele de operaþiuni din întreaga lume, deºi toþi români sunt puºi de actuala putere sã suporte politici drastice de austeritate, reprezentanþii de vârf ai guvernãrii se folosesc abuziv de resursele publice. Avem, iaraºi, o dovadã a lipsei de solidaritate dintre actuala guvernare ºi popor, în naþional s-a stabilit costul mediu pe pacient la suma de 2400 de lei/lunã. La Petroºani, costul mediu este de 3.400 de lei", a explicat Vasilescu. Practic, în cazurile în care boala este mai avansatã ºi costurile de þinere a acesteia sub control cresc, însã Ministerul Sãnãtãþii a limitat plafonul de decontare, printr-un ordin emis anul acesta. Reprezentanþii

aceastã perioadã de crizã economicã. În timp ce românilor li se spune cã nu sunt bani de salarii ºi pensii, reprezentanþii partidelor de la guvernare trãiesc în lux folosindu-se de bugetul public ºi înfãptuind acte de corupþie care au îngrozit cetãþenii acestei þãri, dar ºi partenerii internaþionali. Dacã ministrul Apãrãrii mai are o minimã onoare ar trebui sã îºi dea demisia. Dacã nu, acesta ar trebui demis, imediat, de primministrul Emil Boc. De asemenea, solicit premierului sã declanºeze

SUP sperã ca problema sã fie rezolvatã anul viitor, odatã cu semnarea noului contract cu CJAS. La Petroºani sunt cei mai mulþi pacienþi cu HIV/ SIDA din judeþul Hunedoara aflaþi pe listele centrului HIV, respectiv 194. Car men COSMAN

cât mai rapid o anchetã cu privire la faptele lui Gabriel Oprea ºi sã prezinte public rezultatele acesteia", afirmã senatorul PSD Daniel Savu, într-un comunicat de presã. Pe de altã parte, reprezentanþii MApN au precizat cã ministrul a fãcut o vizitã la o bazã militarã din zonã ºi cã era în interes de serviciu. "Ieri (vineri-n.red), ministrul Apãrãrii Naþionale a fost cu elicopterul la Galaþi, la o ceremonie de plecare a unei unitãþi în Afganistan, am dat ºi un

comunicat în acest sens, apoi a plecat în Sebeº, Sibiu ºi Deva - a fost în interes de serviciu. S-a întâlnit cu comandanþi, s-a întâlnit cu unitãþi de infanterie. Sãptãmânal merge la unitãþi de pe cuprinsul þãrii. În acea unitate nu se desfãºura nicio reuniune de partid. În afarã de ministru al Apãrãrii Naþionale, domnul Gabriel Oprea e ºi parlamentar ºi om politic", a spus Tiberiu Frãþila, purtãtorul de cuvânt al MApN. Gabriel Oprea a fost surprins, într-o înregistrare difuzatã de Antena 3, coborând dintr-un elicopter al Armatei, potrivit postului de televiziune ministrul cãlãtorind astfel la o întrunire a partidului pe care-l conduce, UNPR, la Deva. În ultima vreme UNPR ºi-a atras o imagine negativã, de " partid al trãdãtorilor ºi infractorilor", dupã ce aici s-au adunat o serie de persoane controversate ºi cu probleme cu justiþia. Marius MITRACHE


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 noiembrie 2011

Europenii ne-au dat un ºut în fund ºi ne-a au stins becul

E

uropenii ne lasã în lasã în prag de iarnã în curu' gol, beznã ºi în frig. Pentru prima datã în istorie, Compania Naþionalã a Huilei va închieia anul fãrã niciun leu de la stat, deºi subvenþia a fost promisã în fiecare lunã. Dramatismul situaþiei care s-ar putea petrece, în special în luna decembrie, va atinge cote nebãnuite. Pânã acum minerii, pensionarii sau disponibilizaþii mai sperau cã poate, poate, lucrurile nu vor fi chiar aºa, iar cã banii vor veni, dar acum, odatã ce Constantin Jujan s-a întors de la Bruxelles cu un mare NU, toatã lumea se întreabã ce urmeazã. Rãspunsul primit din partea reprezentanþilor Direcþiei Generale pentru Concurenþã din

cadrul Comisie Europene a fost unul ferm. "Termenul care a fost avansat în urma acestei discuþii este ianuarie 2012, având în vedere faptul cã existã o procedurã în derulare în vederea obþinerii acestor avize", ne-a declarat Oana Stoicuþã, purtãtor de cuvânt CNH. devãrul din stele, realitatea de la Companie "Minerii sunt înlãcrimaþi ºi supãraþi. În legãturã cu subvenþia nu prea vãd nimic. Nu simt nici cã da, nici cã nu. Simt o îndoialã, cã le-ar da, ba cã nu le-ar da" - mai în glumã mai în serios, aºa suna declaraþia unei femei din Petroºani care susþine cã este clarvãzãtoare, despre viitorul mineritului. Acum, dacã

A

ne gândim la ceea ce ne aºteaptã pe toþi, previziunile nu par departe de adevãr. Minerii pot rãmâne fãrã salarii în prag de sãrbãtori, pensionarii nu-ºi vor primi gratuitãþile la curentul electric ºi energie termicã, iar disponibilizaþi, cei care vor trece prin cea mai tragicã perioadã din viaþa lor, nu îºi vor lua banii reprezentând sumele compensatorii. n picior în fund ºi obligaþii Dar, delegaþia României care a fost joi la Bruxelles, în afarã de refuzul categoric, a primit ºi câteva obligaþii de care trebuie sã þinã cont, asta în cazul în care Compania va dori totuºi ajutor de stat în 2012. "Aceste garanþii constau în garantarea faptului cã ajutorul de stat care urmeazã sã fie acordat Companiei Naþionale a Huilei sã fie folosit strict pentru facilitarea închiderii celor trei exploatãri miniere, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani. A doua garanþie pretinsã statului român este cea legatã de pãstrarea unui preþ al cãrbunelui de aºa manierã încât acesta sã nu creeze dezechilibre pe piaþa concurenþialã a cãrbunelui, iar cea de-a treia garanþie pretinsã este aceea de a lua toate

U

Sentinþã în Dosarul "Spumã ºi Bibanu".

Urmeazã recursul

M

agistraþii Curþii de Apel Piteºti sau pronunþat în cazul apelului declarat de inculpaþii din dosarul "Spumã ºi Bibanu", în care este judecat ºi fostul ºef al Poliþiei Deva, Ioan David. ªi aceastã sentinþã poate fi atacatã, cu recurs. Doar o parte a apelurilor declarate de inculpaþii din dosarul "Spumã ºi Bibanu" a fost acceptatã de magistraþii Curþii de Apel Piteºti, dar pedepsele nu s-au diminuat faþã de cele stabilite de Tribunalul Argeº. Dupã douã zile de deliberãri, a fost pro-

nunþatã sentinþa în dosarul cunoscut opiniei publice sub numele "Spumã ºi Bibanul", dupã numele principalilor acuzaþi în aceastã cauzã Lucian Sârbu, zis "Spumã" ºi Constantin Bumbaru, zis "Bibanu". Aºa cã, au descontopit ºi recontopit pedepse, au scãzut ºi au adunat, iar la final judecãtorii au ajuns la aceleaºi pedepse stabilite ºi de Tribunal. Astfel, instanþa a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângã Tribunalul Argeº ºi de Ioiescu Ovidiu Petru, Brelian Marius Constantin, Muntean Cosmin Nicolae, Podea

Florin, Dubar Adrian Ionuþ, împotriva sentinþei penale nr. 137 din 27 aprilie 2010, pronunþatã de Tribunalul Argeº ºi a desfiinþat, în parte, sentinþa în cauzã. Pentru Ovidiu Ioiescu a decis descontopirea pedeapsei rezultantã ºi înlãturarea sporului. De asemenea, a decis încetarea procesului penal pentru fapta de distrugere comisã împotriva lui Rãuþiu Sorin, ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum ºi pentru fapta de distrugere comisã împotriva lui Horvath Vladimir. În pus, s-a decis ºi încetarea procesului penal pentru fapta de vãtãmare corpo-

mãsurile necesare ºi evident, posibile, conforme cu legislaþia de mediu europeanã, pentru reducerea efectelor negative ale arderii cãrbunelui în termocentrale ", a mai precizat Oana Stoicuþa. MR 10 zile pânã la dramã Dramatismul situaþiei se va acutiza la sfârºitul acestei luni, atunci când cei 900 de disponibilizaþi vor trebui sã-ºi primeascã banii din tranºa a doua a veniturilor compensatorii. Pentru prima tranºã, care s-a dat cu întârziere ºi mai ales din fondurile Companiei, ei s-au revoltat, iar acest lucru se anunþã a se întâmpla ºi acum. " Este pentru prima datã când probabil, Compania va încheia anul fãrã subvenþie, fãrã ajutor de stat, adicã o treime din

A

ralã comisã împotriva lui Plattner Edward Hans, constatând lipsa plângerii prealabile, precum ºi pentru vãtãmare corporalã. Dupã deliberare, magistraþii au decis o pedeapsã de 5 ani închisoare ºi 3 ani interzicerea drepturilor, sporitã cu 1 an închisoare, adicã în total 6 ani de închisoare, adicã exact cât stabilise ºi Tribunalul Argeº. Pentru Marius Constantin Brelian dupã descontopiri de pedepse ºi înlãturarea unor condamnãri, instanþa a dispus executarea pedepsei celei mai grele, de 5 ani închisoare ºi 3 ani interzicerea drepturilor, sporitã cu 1 an, în total 6 ani închisoare, tot ca ºi pedeapsa primitã în prima instanþã. ªi Cosimn Nicolae Munteanu a primit tot 5 ani ºi 6 luni de închisoare, la fel ca ºi Florin Podea, în timp ce Adrian Ionuþ Dubar a primit tot 6 ani de închisoare.În schimb, dupã judecarea apelului Victor ªurlaºiu s-a ales cu 5 ani de închisoare, faþã de 4 cât a primti anterior.

A

peluri respinse

"Menþine restul dispoziþiilor sentinþei penale.

Respinge cererea de schimbare a încadrãrii juridice, formulatã de procuror. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaþii Borza Ionel, Bumbaru Constantin Nicolae, David Ioan, Diaconu Marian, Hãncilã Cãtãlin Vasile, Hãrãstãºan Adrian, Igna Emilian George, Lechinþan Cristian Marian, Mihalcea Marius Marcel, Moraru Florin Claudiu, Niþu Cristian Bogdãnel, Pasc Ioan Florin, Precup Vasile Sorin, Raþ Paulina Leontina, Sârbu Lucian Gheorghe, Schram Germain, Surlaºiu Victor, împotriva aceleiaºi sentinþe penale", se mai aratã în dispozitivul sentinþei pronunþate de Curtea de Apel Piteºti, care poate fi atacatã cu recurs. Asta înseamnã cã se pãstreazã pedepsele pronunþate iniþial pentru aceste persoane, cuprinse între un an cu suspendare, în cazul lui Moraru Florin Claudiu ºi 7 ani ºi douã luni pentru Niþi Cristian Bogdãnel. Restul a primit pedepse de 5 ani, 5 ani ºi ºase luni ºi 6 ani de închisoare. Car men COSMAN

venituri. Aºa cã este destul de greu sã plãtim salarii ºi furnizorii de materiale ºi servicii ", declara Constantin Jujan, directorul general CNH încã înainte de a primi palma dupã cap de la Bruxelles. Astfel, în visteria CNH-ului acum de-abia sunt bani pentru salariile ºi cheltuielile curente, fãrã putea fi vorba de sumele pentru foºtii mineri. De asemenea, pe scena peliculei care se toarnã în Valea Jiului, intrã ºi sindicaliºtii, care nu renunþã la drepturile din Contractul Colectiv de Muncã, respective la primele minerilor. Ei au anunþat cã vor urma proteste în stradã dacã aceste adaosuri salariale nu vor fi acordate în luna decembrie. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Special Olympics în concurs la Petroºani P este 70 de copii din 8 centre curative din þarã s-au întrecut la Petroºani în cadrul unui concurs organizat de fundaþia Special Olympics la ªcoala I.G Duca. Miza a fost, aºa cum spun organizatorii, în primul rând socializarea celor cu probleme motorii ºi neuromotorii. Acesta a fost primul an în care copiii au concurat la Petroºani, iar la concurs s-au aliniat echipaje din Târgu Jiu,Sibiu, Hunedoara, Simeria ºi Vulcan, alãturi de cei de la Petroºani. "Special

Olympics este pe plan mondial o poveste de succes. În jurul lumii, mai mult de un milion de copii ºi adulþi cu dizabilitãþi intelectuale, din mai mult de 160 de þãri iau parte la evenimente sportive ºi competiþii pe toatã durata

anului. La Special Olympics sunt preþuite abilitãþile, dãruirea, succesul, lucrul în echipã ºi implicarea comunitãþii. A câºtiga în conceptul Special Olympics nu se referã doar la "cel mai bun, cel mai puternic, cel mai rapid", ci la împlinirea fiecãrui copil. Totul este posibil datoritã puterii spiritului uman", spune Florin Zamfir, reprezentant Special Olypics Bucureºti. "Noi am venit din Sibiu,vrem sã participãm la aceste probe ºi chiar sã câºtigãm. Mãcar la o probã", a declarat Ion Galatã, ªcoala Specialã Sibiu. Organizatorii spun cã au dat o ºansã celor mici ºi cu

probleme sã vinã la sala de sport ºi sã se întreacã la alergare, la aruncarea la coºul de baschet sau la fotbal. "Instituþiile implicate în acest proiect sunt Fundaþia Special Olympics Bucureºti, Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara, Primãria Municipiului Petroºani, Asociaþia "Rosa Multiflora" Hunedoara ºi ªcoala Generalã "I. G. Duca" Petroºani. Proiectul are ca obiective inducerea unei stãri de încredere în forþele proprii ale persoanelor cu handicap, conºtientizarea importanþei sportului pentru viaþã, sensibilizarea comunitãþii locale cu privire la problemele copiilor cu cerinþe educative speciale, formarea de responsabilitãþi, respect ºi atitudini pozitive prin acordarea atenþiei ºi a sprijinului pentru copiii", a declarat Elena Gârjob, directorul ªcolii IG Duca Petroºani. Concursurile acestei ediþii s-au desfãºurat sub motto-ul "Vreau sã câºtig, dar dacã nu pot câºtiga, vreau sã fiu brav în încercarea mea", iar copiii au dat dovadã de mult curaj ºi au participat la toate probele. Diana MITRACHE

Incendiu de la o centralã cu lemne

U

n puternic incendiu a izbucnit duminicã dimineaþã la o gospodãrie din localitatea Bãcia din Judeþul Hunedoara. Echipele de intervenþie au fost alertate de localnici, iar focul a fost limitat.

Focul a izbucnit la centrala termicã pe lemne a unui localnic din Bãcia ºi oamenii au reuºit sã limiteze extinderea acestuia. "Focul a fost localizat. Noi am primit un apel prin 112 ºi, imediat un echipaj de intervenþie a plecat în localitatea Bãcia. Nu sunt victime ºi nici intoxicaþi cu fum", a precizat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Atât localnicii, cât ºi echipele ISU au reuºit sã limiteze focul ºi, din fericire, acesta nu a afectat decât gospodãria în care a izbucnit. Nimeni nu a fost rãnit. Diana MITRACHE

Striviþi de tractor în munte Un bãrbat a murit ºi un altul este în stare gravã, dupã ce s-au rãsturnat cu un tractor pe un drum forestier în apropierea comunei Buceº din Hunedoara. Echipajele SMURD ºi ISU au fost

Ars de viu la Petrila U n bãrbat de aproximativ 50 de ani a fost gãsit la sfârºitul sãptãmânii trecute mort în casa în care locuia la Petrila. Cel mai probabil, omul a ars de viu în timpul nopþii, iar dupã ce vecinii au vãzut focul, au anunþat pompierii.

Un echipaj din Petrila a intervenit imediat ºi abia atunci ºi-au dat seama cã în casã se afla un bãrbat ars. "Un echipaj al pompierilor civili din Petrila s-a deplasat în urma unei sesizãri. ªi noi avem o echipã care face cercetãri la faþa locului. Din datele de pânã acum, pot spune cã bãrbatul a fost gãsit decedat ºi urmeazã sã stabilim cum s-a produs moartea acestuia", a precizat Ovidiu Zaharia, comandantul Poliþiei Petrila. Omul gãsit mort locuia în zona Cimpa pe strada Burdeºti ºi se pare cã incendiul a izbucnit de la sursa de încãlzire din casã. El avea un reºou peste care e posibil sã fi cãzut o hainã care a ars mocnit. Diana MITRACHE

anunþate prin 112 de cãtre localnici care i-au gãsit pe cei doi sub tractor.

Potrivit celor de la ISU, accidentul s-a produs la o distanþã apreciabilã în munte, iar cei

Un tir cu cafea a închis traficul feroviar între Simeria ºi Petroºani Traficul feroviar între Simeria ºi Petroºani a fost închis pe parcursul mai multor ore, duminicã, dupã ce un tir s-a rãsturnat peste calea feratã ºi a rupt liniile de înaltã tensiune. Potrivit anchetatorilor accidentul a avut loc în jurul orei 6.00 din cauza ºoferului tirului, care nu a adaptat viteza la condiþiile meteo-rutiere. "ªoferul de 44 de ani, din Câmpulung Muscel, în timp ce conducea un autotren cu semiremorcã pe DN7 din direcþia Deva - Orãºtie, din cauza neadaptãrii vitezei la condiþiile meteo-rutiere, a pierdut controlul volanului în zona podului de la intrarea un oraºul Simeria dinspre Orãºtie ºi a pãrãsit partea carosabilã, oprindu-se cu cabina tirului pe liniile de cale feratã. În urma evenimentului rutier nu au

rezultat victime, iar tirul nu transportã mãrfuri periculoase (transportã cafea)", a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Echipele de intervenþie de la cãile ferate au lucrat ore în ºir pentru a remedia defecþiunile apãrute în zona respectivã. Traficul feroviar pe ambele sensuri de mers ale rutei Simeria Petroºani a fost închis din cauza ruperii firelor de contact de cãtre cabina tirului, dar responsabilii de la calea feratã susþin cã nu au fost întârzieri de trenuri, deoarece a existat posibilitatea devierii trenurilor pe altã dublã. Pe numele conducãtorului auto s-a întocmit dosar penal pentru distrugere din culpã ºi va fi sancþionat contravenþional pentru nedaptarea vitezei la condiþiile de drum. Marius MITRACHE

doi se pare cã tractau lemne. "Am fost anunþaþi de niºte localnici care i-au vãzut. Accidentul este într-o zonã forestierã ºi unul dintre bãrbaþii care se afla în tractor a murit. Celãlalt este în stare gravã ºi dupã el a plecat un echipaj SMURD. Se pare cã tractorul s-a rãsturnat pe un teren accidentat", a declarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Cei doi bãrbaþi au fost gãsiþi duminicã dimineaþa de localnicii din comuna Buceº, care au ºi alertat salvatorii. Diana MITRACHE


6 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 noiembrie 2011

Europenii ne-au dat un ºut în fund ºi ne-a au stins becul

E

uropenii ne lasã în lasã în prag de iarnã în curu' gol, beznã ºi în frig. Pentru prima datã în istorie, Compania Naþionalã a Huilei va închieia anul fãrã niciun leu de la stat, deºi subvenþia a fost promisã în fiecare lunã. Dramatismul situaþiei care s-ar putea petrece, în special în luna decembrie, va atinge cote nebãnuite. Pânã acum minerii, pensionarii sau disponibilizaþii mai sperau cã poate, poate, lucrurile nu vor fi chiar aºa, iar cã banii vor veni, dar acum, odatã ce Constantin Jujan s-a întors de la Bruxelles cu un mare NU, toatã lumea se întreabã ce urmeazã. Rãspunsul primit din partea reprezentanþilor Direcþiei Generale pentru Concurenþã din

cadrul Comisie Europene a fost unul ferm. "Termenul care a fost avansat în urma acestei discuþii este ianuarie 2012, având în vedere faptul cã existã o procedurã în derulare în vederea obþinerii acestor avize", ne-a declarat Oana Stoicuþã, purtãtor de cuvânt CNH. devãrul din stele, realitatea de la Companie "Minerii sunt înlãcrimaþi ºi supãraþi. În legãturã cu subvenþia nu prea vãd nimic. Nu simt nici cã da, nici cã nu. Simt o îndoialã, cã le-ar da, ba cã nu le-ar da" - mai în glumã mai în serios, aºa suna declaraþia unei femei din Petroºani care susþine cã este clarvãzãtoare, despre viitorul mineritului. Acum, dacã

A

ne gândim la ceea ce ne aºteaptã pe toþi, previziunile nu par departe de adevãr. Minerii pot rãmâne fãrã salarii în prag de sãrbãtori, pensionarii nu-ºi vor primi gratuitãþile la curentul electric ºi energie termicã, iar disponibilizaþi, cei care vor trece prin cea mai tragicã perioadã din viaþa lor, nu îºi vor lua banii reprezentând sumele compensatorii. n picior în fund ºi obligaþii Dar, delegaþia României care a fost joi la Bruxelles, în afarã de refuzul categoric, a primit ºi câteva obligaþii de care trebuie sã þinã cont, asta în cazul în care Compania va dori totuºi ajutor de stat în 2012. "Aceste garanþii constau în garantarea faptului cã ajutorul de stat care urmeazã sã fie acordat Companiei Naþionale a Huilei sã fie folosit strict pentru facilitarea închiderii celor trei exploatãri miniere, respectiv Petrila, Paroºeni ºi Uricani. A doua garanþie pretinsã statului român este cea legatã de pãstrarea unui preþ al cãrbunelui de aºa manierã încât acesta sã nu creeze dezechilibre pe piaþa concurenþialã a cãrbunelui, iar cea de-a treia garanþie pretinsã este aceea de a lua toate

U

Sentinþã în Dosarul "Spumã ºi Bibanu".

Urmeazã recursul

M

agistraþii Curþii de Apel Piteºti sau pronunþat în cazul apelului declarat de inculpaþii din dosarul "Spumã ºi Bibanu", în care este judecat ºi fostul ºef al Poliþiei Deva, Ioan David. ªi aceastã sentinþã poate fi atacatã, cu recurs. Doar o parte a apelurilor declarate de inculpaþii din dosarul "Spumã ºi Bibanu" a fost acceptatã de magistraþii Curþii de Apel Piteºti, dar pedepsele nu s-au diminuat faþã de cele stabilite de Tribunalul Argeº. Dupã douã zile de deliberãri, a fost pro-

nunþatã sentinþa în dosarul cunoscut opiniei publice sub numele "Spumã ºi Bibanul", dupã numele principalilor acuzaþi în aceastã cauzã Lucian Sârbu, zis "Spumã" ºi Constantin Bumbaru, zis "Bibanu". Aºa cã, au descontopit ºi recontopit pedepse, au scãzut ºi au adunat, iar la final judecãtorii au ajuns la aceleaºi pedepse stabilite ºi de Tribunal. Astfel, instanþa a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângã Tribunalul Argeº ºi de Ioiescu Ovidiu Petru, Brelian Marius Constantin, Muntean Cosmin Nicolae, Podea

Florin, Dubar Adrian Ionuþ, împotriva sentinþei penale nr. 137 din 27 aprilie 2010, pronunþatã de Tribunalul Argeº ºi a desfiinþat, în parte, sentinþa în cauzã. Pentru Ovidiu Ioiescu a decis descontopirea pedeapsei rezultantã ºi înlãturarea sporului. De asemenea, a decis încetarea procesului penal pentru fapta de distrugere comisã împotriva lui Rãuþiu Sorin, ca urmare a retragerii plângerii prealabile, precum ºi pentru fapta de distrugere comisã împotriva lui Horvath Vladimir. În pus, s-a decis ºi încetarea procesului penal pentru fapta de vãtãmare corpo-

mãsurile necesare ºi evident, posibile, conforme cu legislaþia de mediu europeanã, pentru reducerea efectelor negative ale arderii cãrbunelui în termocentrale ", a mai precizat Oana Stoicuþa. MR 10 zile pânã la dramã Dramatismul situaþiei se va acutiza la sfârºitul acestei luni, atunci când cei 900 de disponibilizaþi vor trebui sã-ºi primeascã banii din tranºa a doua a veniturilor compensatorii. Pentru prima tranºã, care s-a dat cu întârziere ºi mai ales din fondurile Companiei, ei s-au revoltat, iar acest lucru se anunþã a se întâmpla ºi acum. " Este pentru prima datã când probabil, Compania va încheia anul fãrã subvenþie, fãrã ajutor de stat, adicã o treime din

A

ralã comisã împotriva lui Plattner Edward Hans, constatând lipsa plângerii prealabile, precum ºi pentru vãtãmare corporalã. Dupã deliberare, magistraþii au decis o pedeapsã de 5 ani închisoare ºi 3 ani interzicerea drepturilor, sporitã cu 1 an închisoare, adicã în total 6 ani de închisoare, adicã exact cât stabilise ºi Tribunalul Argeº. Pentru Marius Constantin Brelian dupã descontopiri de pedepse ºi înlãturarea unor condamnãri, instanþa a dispus executarea pedepsei celei mai grele, de 5 ani închisoare ºi 3 ani interzicerea drepturilor, sporitã cu 1 an, în total 6 ani închisoare, tot ca ºi pedeapsa primitã în prima instanþã. ªi Cosimn Nicolae Munteanu a primit tot 5 ani ºi 6 luni de închisoare, la fel ca ºi Florin Podea, în timp ce Adrian Ionuþ Dubar a primit tot 6 ani de închisoare.În schimb, dupã judecarea apelului Victor ªurlaºiu s-a ales cu 5 ani de închisoare, faþã de 4 cât a primti anterior.

A

peluri respinse

"Menþine restul dispoziþiilor sentinþei penale.

Respinge cererea de schimbare a încadrãrii juridice, formulatã de procuror. Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpaþii Borza Ionel, Bumbaru Constantin Nicolae, David Ioan, Diaconu Marian, Hãncilã Cãtãlin Vasile, Hãrãstãºan Adrian, Igna Emilian George, Lechinþan Cristian Marian, Mihalcea Marius Marcel, Moraru Florin Claudiu, Niþu Cristian Bogdãnel, Pasc Ioan Florin, Precup Vasile Sorin, Raþ Paulina Leontina, Sârbu Lucian Gheorghe, Schram Germain, Surlaºiu Victor, împotriva aceleiaºi sentinþe penale", se mai aratã în dispozitivul sentinþei pronunþate de Curtea de Apel Piteºti, care poate fi atacatã cu recurs. Asta înseamnã cã se pãstreazã pedepsele pronunþate iniþial pentru aceste persoane, cuprinse între un an cu suspendare, în cazul lui Moraru Florin Claudiu ºi 7 ani ºi douã luni pentru Niþi Cristian Bogdãnel. Restul a primit pedepse de 5 ani, 5 ani ºi ºase luni ºi 6 ani de închisoare. Car men COSMAN

venituri. Aºa cã este destul de greu sã plãtim salarii ºi furnizorii de materiale ºi servicii ", declara Constantin Jujan, directorul general CNH încã înainte de a primi palma dupã cap de la Bruxelles. Astfel, în visteria CNH-ului acum de-abia sunt bani pentru salariile ºi cheltuielile curente, fãrã putea fi vorba de sumele pentru foºtii mineri. De asemenea, pe scena peliculei care se toarnã în Valea Jiului, intrã ºi sindicaliºtii, care nu renunþã la drepturile din Contractul Colectiv de Muncã, respective la primele minerilor. Ei au anunþat cã vor urma proteste în stradã dacã aceste adaosuri salariale nu vor fi acordate în luna decembrie. Luiza ANDRONACHE

Actualitate 7

Special Olympics în concurs la Petroºani P este 70 de copii din 8 centre curative din þarã s-au întrecut la Petroºani în cadrul unui concurs organizat de fundaþia Special Olympics la ªcoala I.G Duca. Miza a fost, aºa cum spun organizatorii, în primul rând socializarea celor cu probleme motorii ºi neuromotorii. Acesta a fost primul an în care copiii au concurat la Petroºani, iar la concurs s-au aliniat echipaje din Târgu Jiu,Sibiu, Hunedoara, Simeria ºi Vulcan, alãturi de cei de la Petroºani. "Special

Olympics este pe plan mondial o poveste de succes. În jurul lumii, mai mult de un milion de copii ºi adulþi cu dizabilitãþi intelectuale, din mai mult de 160 de þãri iau parte la evenimente sportive ºi competiþii pe toatã durata

anului. La Special Olympics sunt preþuite abilitãþile, dãruirea, succesul, lucrul în echipã ºi implicarea comunitãþii. A câºtiga în conceptul Special Olympics nu se referã doar la "cel mai bun, cel mai puternic, cel mai rapid", ci la împlinirea fiecãrui copil. Totul este posibil datoritã puterii spiritului uman", spune Florin Zamfir, reprezentant Special Olypics Bucureºti. "Noi am venit din Sibiu,vrem sã participãm la aceste probe ºi chiar sã câºtigãm. Mãcar la o probã", a declarat Ion Galatã, ªcoala Specialã Sibiu. Organizatorii spun cã au dat o ºansã celor mici ºi cu

probleme sã vinã la sala de sport ºi sã se întreacã la alergare, la aruncarea la coºul de baschet sau la fotbal. "Instituþiile implicate în acest proiect sunt Fundaþia Special Olympics Bucureºti, Inspectoratul ªcolar al Judeþului Hunedoara, Primãria Municipiului Petroºani, Asociaþia "Rosa Multiflora" Hunedoara ºi ªcoala Generalã "I. G. Duca" Petroºani. Proiectul are ca obiective inducerea unei stãri de încredere în forþele proprii ale persoanelor cu handicap, conºtientizarea importanþei sportului pentru viaþã, sensibilizarea comunitãþii locale cu privire la problemele copiilor cu cerinþe educative speciale, formarea de responsabilitãþi, respect ºi atitudini pozitive prin acordarea atenþiei ºi a sprijinului pentru copiii", a declarat Elena Gârjob, directorul ªcolii IG Duca Petroºani. Concursurile acestei ediþii s-au desfãºurat sub motto-ul "Vreau sã câºtig, dar dacã nu pot câºtiga, vreau sã fiu brav în încercarea mea", iar copiii au dat dovadã de mult curaj ºi au participat la toate probele. Diana MITRACHE

Incendiu de la o centralã cu lemne

U

n puternic incendiu a izbucnit duminicã dimineaþã la o gospodãrie din localitatea Bãcia din Judeþul Hunedoara. Echipele de intervenþie au fost alertate de localnici, iar focul a fost limitat.

Focul a izbucnit la centrala termicã pe lemne a unui localnic din Bãcia ºi oamenii au reuºit sã limiteze extinderea acestuia. "Focul a fost localizat. Noi am primit un apel prin 112 ºi, imediat un echipaj de intervenþie a plecat în localitatea Bãcia. Nu sunt victime ºi nici intoxicaþi cu fum", a precizat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Atât localnicii, cât ºi echipele ISU au reuºit sã limiteze focul ºi, din fericire, acesta nu a afectat decât gospodãria în care a izbucnit. Nimeni nu a fost rãnit. Diana MITRACHE

Striviþi de tractor în munte Un bãrbat a murit ºi un altul este în stare gravã, dupã ce s-au rãsturnat cu un tractor pe un drum forestier în apropierea comunei Buceº din Hunedoara. Echipajele SMURD ºi ISU au fost

Ars de viu la Petrila U n bãrbat de aproximativ 50 de ani a fost gãsit la sfârºitul sãptãmânii trecute mort în casa în care locuia la Petrila. Cel mai probabil, omul a ars de viu în timpul nopþii, iar dupã ce vecinii au vãzut focul, au anunþat pompierii.

Un echipaj din Petrila a intervenit imediat ºi abia atunci ºi-au dat seama cã în casã se afla un bãrbat ars. "Un echipaj al pompierilor civili din Petrila s-a deplasat în urma unei sesizãri. ªi noi avem o echipã care face cercetãri la faþa locului. Din datele de pânã acum, pot spune cã bãrbatul a fost gãsit decedat ºi urmeazã sã stabilim cum s-a produs moartea acestuia", a precizat Ovidiu Zaharia, comandantul Poliþiei Petrila. Omul gãsit mort locuia în zona Cimpa pe strada Burdeºti ºi se pare cã incendiul a izbucnit de la sursa de încãlzire din casã. El avea un reºou peste care e posibil sã fi cãzut o hainã care a ars mocnit. Diana MITRACHE

anunþate prin 112 de cãtre localnici care i-au gãsit pe cei doi sub tractor.

Potrivit celor de la ISU, accidentul s-a produs la o distanþã apreciabilã în munte, iar cei

Un tir cu cafea a închis traficul feroviar între Simeria ºi Petroºani Traficul feroviar între Simeria ºi Petroºani a fost închis pe parcursul mai multor ore, duminicã, dupã ce un tir s-a rãsturnat peste calea feratã ºi a rupt liniile de înaltã tensiune. Potrivit anchetatorilor accidentul a avut loc în jurul orei 6.00 din cauza ºoferului tirului, care nu a adaptat viteza la condiþiile meteo-rutiere. "ªoferul de 44 de ani, din Câmpulung Muscel, în timp ce conducea un autotren cu semiremorcã pe DN7 din direcþia Deva - Orãºtie, din cauza neadaptãrii vitezei la condiþiile meteo-rutiere, a pierdut controlul volanului în zona podului de la intrarea un oraºul Simeria dinspre Orãºtie ºi a pãrãsit partea carosabilã, oprindu-se cu cabina tirului pe liniile de cale feratã. În urma evenimentului rutier nu au

rezultat victime, iar tirul nu transportã mãrfuri periculoase (transportã cafea)", a declarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt al IPJ Hunedoara. Echipele de intervenþie de la cãile ferate au lucrat ore în ºir pentru a remedia defecþiunile apãrute în zona respectivã. Traficul feroviar pe ambele sensuri de mers ale rutei Simeria Petroºani a fost închis din cauza ruperii firelor de contact de cãtre cabina tirului, dar responsabilii de la calea feratã susþin cã nu au fost întârzieri de trenuri, deoarece a existat posibilitatea devierii trenurilor pe altã dublã. Pe numele conducãtorului auto s-a întocmit dosar penal pentru distrugere din culpã ºi va fi sancþionat contravenþional pentru nedaptarea vitezei la condiþiile de drum. Marius MITRACHE

doi se pare cã tractau lemne. "Am fost anunþaþi de niºte localnici care i-au vãzut. Accidentul este într-o zonã forestierã ºi unul dintre bãrbaþii care se afla în tractor a murit. Celãlalt este în stare gravã ºi dupã el a plecat un echipaj SMURD. Se pare cã tractorul s-a rãsturnat pe un teren accidentat", a declarat Anemona Doda, purtãtor de cuvânt al ISU Hunedoara. Cei doi bãrbaþi au fost gãsiþi duminicã dimineaþa de localnicii din comuna Buceº, care au ºi alertat salvatorii. Diana MITRACHE


8 Sport

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 noiembrie 2011

Avancronica... la cronici!

Marine, eºti în grafic

H

enþ cu

MÂNA Pe zloatã ºi pe dogoare...

z La nivelul Ligii a III-a seria a 5-a, conform declaraþiilor antrenorului principal al Jiului, Marin Tudorache, echipa este în grafic:

...de-aia fotbalul nu moare! Îi mai certãm, îi mai luãm la bâzã: cã Stelescu face ”zgomot”, cã Scurtu se agitã prea mult, la fel Militaru, cã Pantelimon suferã în tribunã, cã bla-bla. Dar una peste alta, cei ce conduc, antrenorii ºi cei care joacã, fotbaliºtii, cu toþii la un loc, suferã mai mult decât oricare alt sportiv. De bine, de rãu, mai existã o salã, o încãpere. Unde este acel adãpost. Fotbaliºtii merg uneori în deplasãri cu noaptea-n cap, înghesuiþi în cine ºtie ce autovehicule improvizate, cu ”pachet la purtãtor”, cu salarii mult mai mici decât cred unii. Pe frig, ploaie, zãpadã ori arºiþa verii, ei sunt mereu expuºi intemperiilor. De cele mai multe ori nu se plâng. Am vãzut la Lupeni, Vulcan, Aninoasa sau Lonea, jucãtori care fac mari eforturi. ªi de cele mai multe ori, pasiunea ºi dragostea pentru sportul numit fotbal este singurul motiv.

DECLARAÞIA DE LUNI "Suntem niºte fraieri! Pierdem la echipele de doi lei, degeaba îi batem pe ãia mari, dacã nu luãm puncte cu ãia mici. Aºa a câºtigat campionatul Oþelul Galaþi, iar noi, în loc sã fim pe primul loc, ne uitãm cu ciudã la ãia de la Recaº, Giarmata sau Beiuº" (Gigi Borugã, manager sportiv Jiul Petroºani). "Ne dorim patru puncte Minerul Uricani, cu greu z Retezatul Haþeg nu din ultimele douã meciun 1 - 0 cu Gloria a fost programatã cu uri". Unul a fost luat la Geoagiu, golul fiind Universitatea Petroºani, Gloria Reºiþa. marcat de atacantul pentru neplata unor z Atacantul Florentin Voina chiar de ziua lui! datorii la AJF z Jiul II Petroºani s-a Hunedoara, riscând sã ªerban ºi-a întãrit poziþia de golgeter al Jiului, Florentin ªerban prin golul egalizator de ºi-a întãrit poziþia de golgeter al 1 - 1, reuºit în minutul Jiului 47 la Gloria Reºiþa. z Din minutul 20, reºiþenii au jucat în zece oameni, jiuliºtii ratând trei mari ocazii de gol, prin Hãrdãu, M. Filip ºi M. Matei. z În etapa a 15-a a Ligii a IV-a Hunedoara, CS Vulcan a spulberat, pentru cine se mai îndoia, ideea cã vreo altã echipã ar putea ocupa primul loc, învingând cu 4 - 1 nu fie programatã nici distrat cu ªoimul Bãiþa, (Palade, Sg. Maier, în etapa viitoare. scor 7 - 0 (Duma 2, Cismaºiu ºi Raboj marz Meci dramatic la Mareº, Bocu, A. catori) la Orãºtie, Moldovan, Cãrãvan, I. Aninoasa, Minerul juniorii administrând ºi Gavriluþi autorii Inter Petrila 3 - 2, dupã ei un 7 - 1 gazdelor. golurilor). ce gazdele au condus cu z Meci dificil pentru

”La noi nu existã sponsori, fiindcã nu sunt bani negri” declarã prof. Zoltan Toth, director CSSP

Nu-l vrea Steaua? Îl ia Dinamo!

Naþionale. Constant, sârguincios, bun pasator, Mihai Pintilii a intrat în vizorul granzilor bucureºteni, de data asta, la rivala Stelei, Dinamo. Asta cu atât mai mult cu cât e posibil ca Stoica ºi Pãtraºcu, aflaþi în ”zona”

Paginã realizatã de Genu TUÞU

:::. HANDBAL. INTERVIU .:::

:::. FOTBAL. TRANSFER .:::

Mihai Pintilii (27 ani), fundaºul ºi cãpitanul Jiului de la mijlocul anilor 2000, a fost curtat prin 2007 de cei de la Steaua. Antrenorul de atunci al steliºtilor, Gheorghe Hagi, l-a luat de la Jiul într-un cantonament în Austria, dar nu a fost prea mulþumit de el. Pintilii a strâns din dinþi, a revenit la Petroºani, jucând în Divizia ”B” la Jiul pânã în toamna lui 2009, când echipa alb-negrilor s-a retras din campionat. Pintilii a plecat atunci la Pandurii Tg. Jiu - via Internaþional Curtea de Argeº - unde s-a impus rapid, devenind cãpitan al echipei ºi de curând, component al echipei

3 - 0 în minutul 51. z În penultima etapã la juniori C (gr. 1997), Clubul Jiul (antrenor Cristi Tâlvescu a învins în deplasare cu 5 - 0 pe Universitatea Petroºani (antrenor Lulu Homan), conform programãrii, echipa jiulistã încheindu-ºi sezonul de toamnã. z Punct final ºi pentru juniorii D (gr. 1999) de la Clubul Jiul Petroºani (antrenor Avram Moldovan), victorie în deplasare, 2 - 1 la Universitatea Petroºani (antrenor Lulu Homan). z Echipa SC Bacãu, antrenatã de fostul antrenor al Jiului, Ghiþã Poenaru, se aflã pe primul loc în clasamentul seriei 1 a Ligii a III-a.

postului pe care joacã Pintilii, sã pãrãseascã Dinamo. Cu siguranþã, Pintilii, dacã ar face pasul spre echipa din ªoseaua ªtefan cel Mare, ar fi mult mai sigur în zona ºi atmosfera lotului Naþional.

Acum în preajma deschiderii sezonului ”sportului alb”, am purtat un dialog cu prof. Zoltan Toth, directorul Clubului Sportiv ºcolar Petroºani, despre pregãtirile segmentului hibernal.

numãr de patru cadre didactice (profesorii Adrian Pica, Maria Jurca, Zoltan Toth, Dragoº Mãlescu).

Reporter: Domnule director, cum staþi cu pregãtirea de iarnã? Zoltan Toth: În primul rând, pregãtirea bazei materiale din Parâng, la sediul nostru, cabana CSSP ºi pârtiile de sanie ºi de schi, precum ºi teleschiul. În spaþiile de cazare putem caza 60 de sportivi, cu masã la cantina proprie, cu sãli de pregãtire teoreticã ºi fizicã, cu echipament adecvat.

Rep.: Care sunt sportivii care s-ar impune în planul performanþei? Z.T.: În primul rând Cristian Popa de la sanie, care este acum plecat în S.U.A. ºi Canada, pregãtindu-se în calificãri pentru Jocurile Olimpice de Tineret care vor fi în anul 2012 în Austria. Avem ºi la schi alpin, cu sportivul Popescu vârf de lance, un grup de patru sportivi care pe 19 noiembrie sunt în Austria, tot la pregãtiri,

Rep.: Care mai este ”inventarierea” sportului de iarnã? Z.T.: Avem aproximativ 100 de sportivi la cele douã secþii ºi un

timp de douã sãptãmâni, alãturi de antrenorul Adrian Pica. Financiar suntem ajutaþi de la bugetul ministerului, la noi nu existã sponsori fiindcã nu sunt bani negri. În principal, suntem pregãtiþi pentru numeroasele competiþii din acest sezon, mult mai numeroase decât în precedentul sezon. Zãpadã sã fie, cã dorinþã de performanþã este!


Actualitate 9

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 noiembrie 2011

Proiect inaugurat la Vulcan

S

ute de oameni au asistat la momentul în care la Vulcan a fost tãiatã panglica la una dintre cele mai mari lucrãri de reamenajare a Bulevardului Mihai Viteazul din localitate.

Proiectul a costat peste 20 de milioane de lei ºi banii au ajuns aici printr-un proiect finanþat de Uniunea Europeanã. pentru asta administraþia localã a primit un premiu. "Am primit premiul pentru management modern în administraþie pentru acest proiect,iar azi când îl inaugurãm vreau sã le mulþumesc tuturor celor care s-au implicat în realizarea lui, dar ºi cetãþenilor care au avut rãbdare ºi au îndurat praful ºi noroiul. Nu a fost uºor ºi ne mândrim acum cu un oraº verde, cãci atât fântânile arteziene, cât ºi iluminatul stradal se face cu panouri solare", a spus la inaugurare Gheorghe Ile, primarul municipiului Vulcan. La inaugurare a participat ºi

Petroºaniului, gata de iarnã?

T

iberiu Iacob Ridzi precizeazã încã odatã cã iarna 2011-2012 nu va lua primãria de la Petroºani pe nepregãtite.

Când a fãcut aceste afirmaþii, edilul a enumerat utilajele de deszãpezire de care administraþia dispuse, convins fiind cã acestea vor face faþã iernii care îºi va arãta colþii în curând. " Cum am fost pregãtiþi ºi anul trecut, ºi în acest an vom fi la fel. Dacã va ninge, suntem pregãtiþi sã acþionãm atât cu material antiderapant, cât ºi cu utilajele necesare. Avem mai multe maºini, însã principalele utilaje sunt acele Unimog-uri care se ocupã cu deszãpezirea, dar avem ºi altele, care ajutã la aceastã activitate", a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul Petroºaniului. De curând, administraþia localã ºi-a fãcut ºi stocul de material antiderapant, care este depozitat la centrul de colectare selectivã din Colonie. Dar, dacã este sau nu pregãtitã de lupta cu nãmeþii, vom vedea la prima ninosare, un test pe care multe primãrii din Valea Jiului îl picã în fiecare an. (Luiza ANDRONACHE) ANDRONACHE)

oºtaºii din Valea Jiului îndurã cu stoicism Poºtaºii, P frigul de afarã ºi mai pun o hainã în plus. E sintrimiºi pe câte gura lor soluþie de a se adapta la frigul de afarã. teren în frig

Asta în aºteptarea scuterelor promise de ºefii de la Poºtã. Cei care sunt cel mai greu încercaþi merg kilometri întregi cu haine groase pe ei ºi geanta plinã de hârtii grele, iar unora le ia o zi întreagã sã se întoarcã acasã. Spre exemplu, poºtaºii de la Oficiul Poºtal nr 1 din Petroºani ajung sã strãbatã kilometri întregi pânã în zona Bolii, la intrarea dinspre Deva în oraº, sau merg pe dealurile din împrejurimi cu tolba plinã ºi burduºiþi cu haine groase. ªi mai grav e la Uricani,unde

prefectul judeþului Hunedoara, Attila Dezsi, care a subliniat ºi el importanþa accesãrii fondurilor europene,într-un an de crizã. ªi localnicii au fost mulþumiþi de acest proiect ºi foarte mulþi dintre ei au þinut sã plece acasã cu o bucatã din panglica tãiatã de oficialitãþi. "Am vrut neapãârat sã am acasã o bucatã din panglicã. Am suferit toþi din cauza prafului ºi a lucrãrilor, dar acum avem un oraº frumos", a spus

un localnic. "ªi eu plec acasã cu o bucatã din tricolor. Locuiesc aici de 63 de ani ºi sun mândrã de cum aratã acum oraºul Vulcan", a spus o altã femeie. Lucrarea de pe Bulevardul Mihai Viteazul din Vulcan a durat aproximativ 7 luni ºi a costat 20.566.754 de lei, cu 2.248.387 de lei mai puþin decât a fost în proiect, deºi au fost necesare mai multe lucrãri suplimentare. Diana MITRACHE

Târg cu produse tradiþionale la Vulcan

A

picultori, producãtori de mezeluri, oieri ºi agricultori din mai multe colþuri ale þãrii au venit la Vulcan în acest week-end la Vulcan la un târg de produse tradiþionale. Localnicii s-au arãtat încântaþi, iar vânzãtorii spun cã a mers bine târgul, pentru cã lumea preferã produsele naturale, servite la preþ de producãtor. De la mici ºi virºli de caprã, fãcuþi dupã reþete tradiþionale, pânã la ºosete de lânã, sloi de oaie ºi brânzã, localnicii au putut testa toate produsele expuse. În plus, de pe tarabe nu a lipsit þuica fãcutã dupã reþete unicat. "E bine-venit acest târg. Ne place. Nu am cumpãrat foarte multe, dar ce poºtaºul trebuie sã ajungã pânã în cãtunele aflate în zona Câmpu Lui Neag. Situaþia este cunoscutã de ºefii de la Poºtã, care nu au soluþii, deºi recunosc cã au cerut dotãri fãrã succes. "Ne tot gândim cum sã facem. Am fãcut propuneri mai ales pentru cei care ajung sã meargã pânã la Peºtera Bolii, Maleia, Dâlja Mare, ori Dâlja Micã, pentru ca sã fie dotaþi cu scutere. E drept cã le trebuie ºi echipament reînnoit ºi toate astea sunt doar promisiuni", a precizat Dana Damian, director al Oficiului Judeþean de Poºtã Hunedoara. Nici mãcar echipamente nu mai au poºtaºii ºi, în aceste condiþii nici nu se pune problema cã oamenii sã facã faþã frigului de afarã. Cei mai mulþi nici nu vor sã comenteze situaþia în care se aflã ºi aºa se face cã ajung sã umble, indiferent de vreme, pe coclauri înzãpezite, ori în soarele torid al verii. Diana MITRACHE

am avut nevoie, am gãsit", a spus o femeie de la Vulcan. "Ne place acest târg. Gãsim de toate. Am stat la terasã, pe bulevard ºi am mâncat mici ºi am fãcut ºi câteva cumpãrãturi", a mai spus un alt localnic. "Suntem din Alba ºi am adus azi aici pirostriile. Facem pe loc mãmãliguþã cu sarmale de post

sau cu carne ºi tocanã de berbecuþ. Lumea vine ºi cumpãrã cã sunt calde ºi se vede cum le preparãm", spune o vânzãtoare. Târgul a început vineri ºi se va închide duminicã,iar de luni va fi redatã circulaþia pe bulevard. Diana MITRACHE

Cazare în regim de cãmin: 50 de lei camera


10 Diverse

Cronica Vãii Jiului | Luni,, 21 noiembrie 2011

Se cautã soluþii pentru Liceul din Criºcior

Primãria Criºcior nu mai poate face faþã cheltuielilor generate de asigurarea agentului termic pentru liceul din localitate ºi nici pentru populaþia care locuieºte în Gurabarza ºi beneficiazã de cãldurã în sistem centralizat. Aºa cã a cerut ajutorul Consiliului Judeþean, care ar vrea sã preia în administrare instituþia de învãþãmânt. "Mâine ne vom întâlni ºi cu domnul

HOROSCOP

Ia-þi diplomã fãrã sã faci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinile sau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitã ocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doar câteva zile!!!

SC EURO JOBS SRL s-a acreditat pentru certificarea competenþelor (cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decât cele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi la urmatoãrele tarife: - PAVATOR - 450 lei - INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei - TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei - LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei - OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei - INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªI GAZE - 550 lei - CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLE TEXTILE - 550 lei - MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASAMENTE - 550 lei - CIOBAN - 550 lei - BUCÃTAR - 600 lei - COSMETICIAN - 650 lei FII PRIMUL CARE PROFITÃ DE ACEASTÃ OFERTÃ! Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare în Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1 Uricani la sediul P.A.P.I Vulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora Lucaciu Aninoasa la sediul P.A.P.I Petrila la Centrul de Afaceri Ne puteþi contacta ºi la numerele: Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019 Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu) 0731.301.162 Vând casã + teren, 5000 m² în Vulcan (Valea Ungurului). Telefon 0722 448 428 Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1 Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa 25m². Telefon 0722 448 428

Înscrierile pentru cursuri se fac în luna noiembrie, anul curent la sediul firmei. Pentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi la sediul SC EURO JOBS SRL. Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud. Hunedoara sau tel/fax: 0354.108.516 0354/100.019 mobil:0728.106.769 (Adriana Murãraºu) 0731.301.162 online: www.eurojobshd.ro e-mail: office@eurojobshd.ro Vând casã, zonã centralã - 150 mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp + 500 mp., la stradã, ideal pentru parcare, sau spãlãtorie auto. Relaþii la telefon 0730.511.730 Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan, în zona Brãdet.Telefon 0727150264

2 1 n o i e m b r i e 2 0 11

Conjunctura astralã te favorizeazã, aºa cã, ai putea sã puni în practicã proiecte mai deosebite. Sprijinul partenerului de viaþã îþi este asigurat pe tot parcursul zilei. Este posibil sã þi se propunã sã te implici într-o activitate la limita legalitãþii. ªansele de reuºitã sunt mari, dar...

Tot ceea ce þine de cãlãtorii te favorizeazã din toate punctele de vedere. În cazul în care doreºti sã pleci într-o cãlãtorie în strãinãtate, ai toate ºansele sã primeºti aprobãrile sau actele necesare. Interesul pentru chestiunile materiale va creºte simþitor astãzi.

Nevoia de dialog, de comunicare va fi accentuatã în aceastã perioadã, aºa cã ai putea discuta cu partenerul de suflet pe marginea proiectelor de viitor. Pregãteºte-te sã fii alãturi de fiinþa iubitã. Este posibil ca aceasta sã se confrunte cu probleme.

Entuziasmul afectiv este la limita superioarã, aºa cã petrecerea timpului liber în compania partenerului de suflet va fi o plãcere. Din pãcate programul tãu pentru timpul liber nu va fi cel pe care þi-l doreºti. Relaþia cu colegii va fi cam agitatã ºi veþi avea parte de obstacole.

Colaborãrile þi-ar putea aduce unele satisfacþii în plan material, dar va fi nevoie de eforturi mari. Cãlãtoriile te vor avantaja, indiferent cã este vorba de afaceri sau de divertisment. În aceastã perioadã eºti cam impulsiv ºi riºti sã ai neînþelegeri.

Este posibil sã ai ocazia sã obþii un câºtig bãnesc dintr-o activitate de colaborare sau parteneriat. Un proiect mai vechi ar putea prinde contururi reale. Sentimentele tale vor fi mai profunde ºi, dacã vei reuºi sã-þi stãpâneºti dorinþa de a domina.

Reuºeºti sã faci o impresie bunã oriunde te vei duce. Cineva din anturajul tãu apropiat ar putea da semne cã te simpatizeazã. O rudã apropiatã va face comentarii legate de viaþa ta sentimentalã, ceea ce te va deranja.

Situaþia financiarã te cam nemulþumeºte, dar nu este cazul sã ai o discuþie pe aceastã temã. Chestiunilile se vor rezolva într-un viitor nu foarte îndepãrtat, aºa cã nu are rost sã te complici. Fii prudent cu cheltuielile, indiferent de ce îþi sugereazã cunoscuþii.

Te vei implica într-o activitate nouã care te va obliga la un efort susþinut. Din fericire starea fizicã îþi permite sã-þi pui ideile în practicã. Veþi primi propuneri de colaborare deosebit de interesante ºi ar fi pãcat sã nu le iei în seamã. Consoarta te va sprijini!

Încercãrile de a-þi impune punctele de vedere nu vor face decât sã tensioneze relaþia ta de dragoste. Cel mai bine ar fi sã laºi lucrurile sã evolueze de la sine ºi nu vei avea de ce sã te plângi. Încearcã sã eviþi manifestãrile impulsive!

Dacã eºti implicat într-o relaþie stabilã, este posibil ca partenerul sã se confrunte cu situaþii dificile, ceea ce te va afecta ºi pe tine întro bunã mãsurã. N-ar fi exclus nici sã fie obligat sã plece la un drum. Eºti dornic sã te implici în tot felul de activitãþi!

Relaþia cu cei din familie va fi cam tensionatã ºi ar fi de dorit sã nu dai curs pornirilor impulsive. Relaþia cu prietenii evolueazã excelent, aceºtia fiind de partea ta în tot ce faci. Nu vor lipsi ocaziile de a participa la diverse activitãþi sociale pentru a te relaxa.

VÂNZÃRI

prefect pentru a gãsi soluþii de preluare a Liceului din Criscior la Consiliul Judeþean, fiindcã este o pacoste pe capul unei primãrii de comunã, care nu are un buget îndestulãtor încât sã suporte aceste cheltuieli", a declarat Mircea Moloþ, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara. Pânã atunci, însã, CJ Hunedoara va ajuta financiar primãria din comuna hunedoreanã, care trebuie sã subvenþioneze ºi cãldura celor din Gurabarza, racordaþi la sistemul centralizat de termoficare ºi se va încerca o rectificare bugetarã ºi în decembrie. Primarul din Criºcior, Ovidiu Furdui, spune cã de 7 ani încearcã predarea liceului în administrarea CJ Hunedoara, însã Ministerul Educaþiei nu a fost de acord. "Este o discuþie de 7 ani ºi m-aº bucura sã se materializeze. Este peste puterile unei primãrii de comunã sã susþinã un liceu cu 1.300 de elevi. Avem combustibil CLU, iar preþul este foarte mare. Un plin costã 540 de milioane de lei ºi ajunge cam o lunã", a declarat Ovidiu Furdui. Adminsitraþia localã suportã ºi subvenþia pentru cãldura furnizatã în sistem centralizat populaþiei care mai este racordatã la sistemul de termoficare, adicã peste 500 de lei pe Gcal. La Criscior, tocmai din lipsa banilor, abia acum se fac probele pentru a da drumul la cãldurã, iar pânã acum oamenii au stat în frig, ori s-au încãlzit cu ce au putut O problemã similarã se înregistreazã în Brad, unde primãria se aflã în imposibilitatea subvenþionãrii costurilor la termoficare. Consiliul Judeþean va încerca sã gãseascã soluþii, aºa încât brãdenii sã iasã ºi din aceastã iarnã cu bine. Car men COSMAN

VÂNZÃRI

C

onsiliul Judeþean Hunedoara vrea sã preia, în administrare, Liceul din Criºcior ºi, în acelaºi timp, sã ajute primãria de aici cu bani pentru cãldura celor din Gurabarza. Alte sume de bani ar urma sã fie alocate Primãriei Brad, în acelaºi scop, la ºedinþa din data de 25 noiembrie.

SC EURO JOBS SRL

organizeazã ºi pentru persoanele care nu au competenþe dobândite anterior urmãtoarele: CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃ Nivel I (3 luni) Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 lei Editor imagine - 60 ore - 550 lei Contabil - 120 ore - 500 lei Ghid montan - 120 ore - 600 lei Maseur (iniþiere) - 45 zile - 450 lei Lucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni 450 lei Lucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 lei Lucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 lei Asfaltator - 3 luni - 450 lei Îngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 lei Îngrijitoare copii - 3 luni - 550 lei Sudor electric - 3 luni - 550 lei Sudor oxigaz - 3 luni - 550 lei Gaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 lei Nivel II (5 luni) Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 lei Zidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 lei Izolator - 5 luni - 550 lei Montator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5 luni - 550 lei Electrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5 luni - 550 lei Lãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 lei Administrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei


Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 noiembrie 2011

HENÞ CU PICIORUL

de Mircea BUJORESCU

Numai proºtii cred cã gâºtele au salvat Capitoliul

Motto: "Fost-am cu turcii, dar nu ne-am turcit" Vineri seara, într-o atmosferã (aproape intimã) din care n-a lipsit câinele 7 (care mãnâncã mai bine decât un bugetar!) am urmãrit meciul Petrolul Ploieºti FCM Târgu Mureº. Pentru cei care nu sunt chibiþi, echipele astea sunt din Liga lui Miticã (Dragomire, nu uita, va veni ºi vremea ta!). În premierã pentru România (dupã ce s-a mai întâmplat doar o datã, în Turcia, de unde vine ºi motto-ul acestui articol) la suspendarea terenului din Ploieºti s-a aprobat ca meciul sã se desfãºoare, însã numai cu spectatori femei ºi copii. Uite cã ne-am ºi turcit!

Surprinzãtor, când scanda galeria, am auzit o chestie care semãna cu un cor de gâºte. Comentatorul ãla ne spunea cã sunt vreo 3000 de voci. ªi mai surprinzãtor, se mai auzea ºi câte-un "Pe ei, pe ei, pe ei, pe mama lor!", dovadã cã femeile ºi copiii cunosc bine expresiile suave de pe stadioane. ... ªi mã gândeam (câteodatã, mi se mai întâmplã). Cum dracului sã-ºi lase chibiþul femeia sã-ºi ia copilul de mânã ºi sã meargã la stadion, iar el, amãrâtul, sã rãmânã la cratiþã. "Curat murdar, coane Fãnicã", aºa cum scria Caragiale, originar din Ploieºti. Ia imaginaþi-vã un dialog, noaptea, în iatacul conjugal, între un chibiþ ºi consoarta sa: - Ce-au fãcut ai

noºtri, fatã? - Ce te bagi, mã, huliganule, cã din cauza voastrã s-a suspendat terenul! - Pãi, bine, fatã, eu trebuia sã fiu pe stadion, nu tu ºi fi-miu! - Du-te-n-treabã-þi! Voi habar n-aveþi ce înseamnã sã fii suporter! Noi, femeile democrate/suntem fane înfocate/iar de-o fi ºi-o fi/îi ducem ºi pe copii/vom lupta, pânã la moarte/de-i nevoie, dezbracãte". În momentul acela, în camera nupþialã a suporterului ploieºtean s-a lãsat liniºtea. Femeia a întors spatele, iar bãrbatul a început sã sforãie. Estimp, Mircea Sandu dãdea declaraþii la DNA, în valoare de 400000 de Euro, pe Miticã Dragomir îl durea la

Datoritã cui ascultaþi, de 134 de ani, muzicã înregistratã?

L

a 21 noiembrie, 1877, Thomas Edison a anunþat inventarea fonografului, un aparat care putea inregistra ºi reda sunete, cea mai importantã invenþie a savantului american. Edison a realizat aparatul în timp ce încerca sã înregistreze convorbirile tâelefonice. Experimentele fãcute în laboratorul sãu din Menlo Park, New Jersey, l-au condus spre o

descoperire care a l-a fãcut celebru. El a reuºit nu doar sã înregistreze pe cilindrul aparatului sãu melodia "Mary had a little lamb" ("Mary avea un mieluºel") ci ºi sã

bascã, marii sportivi campioni olimpici ºi europeni pierdeau pensia viagerã, þara înflorea, iar eu, eu nu mã întrebaþi nimic. Eu nu sunt de pe-aici... Am uitat sã vã spun. Petrolul Ploieºti a pierdut cu 1 - 0. Corul de gâºte al femeilor ºi copiilor n-a salvat echipa. Când, în anul 390, înainte de Hristos, galii cucereau Roma, când au ajuns la Capitoliu gâºtele sacre, þinute acolo pentru cultul Junonei, au dat alarma. Aºa a scãpat Capitoliul necucerit. Datoritã unor gâºte. Corul de gâºte de la Petrolul Ploieºti n-a salvat echipa. Asta pentru cã numai proºtii cred cã gâºtele au salvat Capitoliul!

o reproducã. La scurtã vreme ºi-a prezentat în public invenþia, americanii numindu-l "Vrãjitorul din Menlo Park". Edison s-a inspirat pentru realizarea fonografului din ideile americanului Charles Tainter. Popularitatea aparatului minune a crescut rapid, din 1906 fiind puse în vânzare, prin compania fondatã de Edison, mai multe înregistrãri cu piese din musicaluri. Inventatorul american a continuat sã perfecþioneze fonograful, pânã la apariþia radioului lui Nicola Tesla, acesta fiind principala sursã de divertisment a oamenilor.

Iarna, cãrbunele are cãutare

Trenurile cu cãrbune care traverseazã Valea Jiului continuã sã reprezinte un obiectiv de atracþie pentru hoþi.

În urma unei razii desfãºurate de cãtre poliþiºtii din Vulcan, aceºtia au gãsit peste 15 tone de cãrbune, sustras din trenuri, în câteva locuinþe din Vulcan. Pe de altã parte, oamenii legii au surprins, în plinã activitate, ºi 7 indivizi care sustrãgeau cãrbune dintr-un tren de marfã. Cei 7 au vârste cuprinse între 25 ºi 61 de ani ºi, dupã cum se pare, nu se aflã la prima infracþiune de acest gen. Cercetãrile poliþiºtilor continuã cu suspecþii aflaþi în stare de libertate. În acelaºi timp, au fost întocmite ºi câteva dosare penale referitoare privind infracþiunea de furt calificat. (Mir cea NISTOR) NISTOR)

B

Actualitate 11

ULETIN DE UCUREªTI

Panseluþe

Dacã ar fi sã hotãrãsc eu în locul autoritãþilor regimul de liberã circulaþie a lui Miron Cozma, i-aº interzice intrarea în Bucureºti pentru tot restul vieþii. Cunosc câteva persoane, intelectuali civilizaþi cu memoria bunã, care i-ar rupe oricând picioarele pe strãzile Capitalei.

tului din Valea Jiului a pornit pe vremea Þapului Slãbãnog ºi la indicaþia precisã a lui. Pe urmã, pentru cã Emil Constantinescu este cel care a condus, alãturi de Marian Munteanu, din balconul Universitãþii, miºcarea din Piaþã pentru înãbuºirea cãreia abjectul Ion

Degeaba se supãrã eternul rãzvrãtit ºi oprimat, aº zice cã mãsura de a i se bloca accesul în Bucureºti e în primul rând pentru propria sa protecþie. Nu ºtiu dacã la Petroºani e aceeaºi situaþie, dar înclin sã cred cã existã persoane care ºi-au dat totuºi seama cã pentru înjosirea ºi suprimarea mineritului din Valea Jiului, pentru vria social-economicã în care se aflã aceastã zonã, îi pot mulþumi lui Miron Cozma. Adicã, el a mers cu minerii la Bucureºti sã planteze panseluþe, iar Bucureºtiul lui Emil Constantinescu a plantat în Valea Jiului ºomeri, disponibilizaþi ºi sãrãcie. De ce neapãrat "Bucureºtiul lui Emil Constantinescu"? În primul rând, pentru cã dezastrul mineri-

Iliescu a chemat minerii. Cred cã Iliescu ar fi chemat pe oricine, dacã ar fi putut. ªi pe mã-sa. Dar mã-sa nu era disponibilã, aºa cã a venit Miron Cozma, cu câteva mii de mineri ºi l-a dat jos pe Þap din balcon. Cozma, cu un intelect mediocru, banal, fãrã tehnici speciale de înþelegere a realitãþii, nu avea însã cum sã prevadã cã profesoraºul gãlbejit Emil va ajunge ditamai preºedintele. Ceea ce s-a ºi întâmplat. Povestea s-a repetat de câteva ori. Ultima oarã, eu însumi am vãzut pe Dealul Negru maºini de luptã MApN care îi aºteptau pe minerii opriþi la Costeºti ºi ulterior demobilizaþi prin "pacea de la Cozia". Maºini de luptã pe bune, nu tunuri cu apã ºi alte glume de-astea. Unde îi conduceai

Pamflet de Cosmin BARBU

pe oamenii ãºtia, Miroane? Ce este acum Miron Cozma? Nu este nimic. Se preumblã pe la mânãstiri din Fãgãraº, mai bine zis se preumbla, pânã sã facã pe revoluþionarul printre maici ºi taici. L-au lãsat câteva neveste. A fost dat afarã din casã de câteva ori, pentru cã n-a reuºit sã-ºi plãteascã chiria. La un moment dat, am auzit cã, rãmas fãrã spaþiul din Pipera în care locuia, îi cerea o casã primarului din Popeºti-Leordeni, un oraº tot lângã Bucureºti. Desigur, gratuit, în schimbul unor servicii imaginare. Zãu, ce servicii ar putea face Miron Cozma? Sã nu-mi spuneþi cã atunci când aþi auzit cã Miron Cozma ºi-a fãcut partid ºi l-a lansat în metropolele Târgu Jiu ºi Tulcea n-aþi schiþat un zâmbet… Dacã vã gândiþi puþin, situaþia lui Miron Cozma este exact situaþia mineritului. Jalnicã. Nu mai sunt bani, nu mai sunt perspective, iar viitorul e al dracului de negru, daca-mi permiteþi acest soi de superlativ. Fãrã sã-ºi dea seama, Miron Cozma a transformat mineritul Vãii Jiului într-un alter ego de-al sãu. Pauper, mizerabil, lihnit de foame. Opinia bucureºtenilor o ºtiu, o respect ºi o aprob în totalitate. Cât despre Petroºani, dacã ar fi dupã mine, l-aº mai primi pe Cozma la Petroºani doar ca exponat în Muzeul Mineritului, Secþia "Catastrofe".


12 Actualitate

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 noiembrie 2011

TOMA COCONEA,

"românul care nu cunoaºte durerea"

trãinii îl caracterizeazã drept S "românul care nu cunoaºte

durerea" ºi îi aºeazã o lume plinã de laude la picioare. Noi ne extaziem când îl vedem în competiþii, când obþine locuri fruntaºe, însã nu ºtim sã apreciem cu adevãrat sportul pe care-l practicã - parapanta - pentru cã, spune el, "ne lipseºte o culturã a sportului". Este vorba despre parapantistul Toma Coconea, din Petroºani, care anul acesta a ocupat locul II în cadrul uneia dintre cele mai dure competiþii de adventure din lume, Red Bull X-Alps. Anul acesta a sãrbãtorit 20 de ani de parapantism ºi spune cã este primul an în care ºi-a dorit sã nu se mai simtã inferior faþã de adversarii sãi. "Recent am sãrbãtorit 20 de

ani de activitate în acest sport ºi a fost singurul an în care mi-am dorit sã nu mã mai simt inferior faþã de adversarii mei, ci sã mã gândesc cã sunt eu singur, în Parâng, ºi zbor. În alte ediþii mã interesa de unde decoleazã eleveþianul, de unde decoleazã austriacul. A încercat sã-mi dea suporterul meu informaþii, dar nu am mai vrut sã aud, am spus fie cã sunt pe locul I, fie cã sunt pe 10, vreau

sã câºtig sau sã pierd eu, pe pielea mea. Mã simþeam dezavantajat cã eram pe teren neutru, cã ei sunt acasã ºi cunosc zona. Pânã la urmã, nu m-am mai simþit aºa, fiindcã sunt tot munþi, tot pe aceleaºi principii se zboarã ºi nu am mai simþit

dezavantajul", spune Toma Coconea, referindu-se la ultima competiþie câºtigatã anul acesta. Pentru un asemenea sport, pe lângã ambiþie, tenacitate ºi curaj, mai trebuie sã ai ºi antrenament. Sunt zile când aleargã 7 sau 8 ore pe zi, indiferent de vreme, iar pentru Red Bull X-Alps s-a izolat patru luni de zile, într-o pãdure din Germania. "Anul acesta am fãcut sacrificii multe. În iarnã m-am dus patru luni în pãdure, undeva

în Germania, unde am alergat 7-8 ore pe zi, indiferent cã ploua sau ningea, pentru cã mi-am dorit foarte mult sã câºtig aceastã competiþie. Poate cã mulþi prieteni nu au înþeles, dar acum poate nu mã mai condamnã de ce nu le-am mai dat semne de viaþã. M-am mai antrenat prin Apuseni, prin Parâng, oriunde era vreme de zbor. Pot spune cã anul acesta mi-am petrecut mai mult timp în Mercedesul meu Vito, unde am un pat, ca sã mã pot antrena ºi mi-a prins bine. Ca antrenament, de exemplu, plec la cros ºi dacã zbor, aterizez la 100 de km, îmi impun sã ajung pânã a doua zi de unde am plecat pe jos. Dacã mã prinde noaptea, dorm în parapantã în pãdure sau la refugiu sau o cabanã. Am zburat de exemplu cãtre Herculane ºi am venit înapoi pe jos. Dar recordul meu la alergat e din 2007, dintr-o bucatã, ºi atunci au zis cã e imposibil, cã sunt dopat, ºi i-am pus sã mã testeze ºi au vãzut cã nu e vorba de nici un dopaj. Atunci am trecut cele mai înalte pasuri din Europa, 172 de kilometri dintr-o bucatã în 30 de ore. Îmi ziceau cã sunt românul fãrã splinã, dar nu m-a interesat, cã elveþienii erau la 100 de kilometri în faþa mea ºi eu am zis cã trebuie sã-i

ajung, sã decolez cu ei. Era ºansa mea, cã altfel îi pierdeam. I-am ajuns, ºi am decolat de acolo", povesteºte Toma Coconea. Totuºi, cea mai mare dorinþã a lui este sã înfiinþeze o ºcoalã de zbor, întrucât considerã cã acest minunat sport nu este promovat cât ar trebui în România: "E dorinþa mea de ani de zile, este o dorinþã veche ºi chiar îmi doresc, mai ales cã aici Valea Jiului are un istoric în domeniu. Vreau sã fac cea mai tare ºcoalã de zbor din România cu instructori angajaþi, cu piloþi de tandem ºi am un proiect pe care vreau sã-l duc pânã la final. Trebuie sã am o susþinere. Dacã nu am susþinere, eu sunt motivat, a început o nouã competiþie pentru mine. Îl voi duce la bun sfârºit, în timp, asta e ambiþia mea". Totodatã, Toma Coconea mai spune cã oricine poate face parapantã, începând cu vârsta de 15 ani ºi cã nu este un sport foarte costisitor. "Nu e un sport foarte scump. Ca ºi la alte echipa-

Cetatea Baniþa tot fãrã bani

A

dministraþia de la Bãniþa încã nu a reuºit sã repunã în circuitul turistic cetatea dacicã aflatã pe teritoriul sãu. Chiar dacã este în patrimoniul UNESCO, cetatea zace de ani de zile în paraginã, nãpãditã de vegetaþia care a crescut peste edificiile istorice. În tot acest timp edilii locali tot mai sperã sã primeascã bani pentru un proiect pe care l-au fãcut de mai mulþi ani. Cetatea din Bãniþa nu este pusã în valoare ºi primarul Ionel Burlec susþine cã va cere din nou bani pentru ea.

mente, sunt ºi second ºi noi, de la 300 la 1000 de euro la second ºi echipamentele noi de la 1500 la 2000 de euro. Dar pentru un om care vrea sã îºi ia echipament nou, e accesibil. Dar nu e nevoie numai de echipament, e nevoie ºi de instructori. Foarte multe incidente se întâmplã cã nu zboarã în cadru organizat. Eu am vãzut în strãinãtate cum se organizeazã o ºcoalã, am fost instructor ºi acolo e o vorbã, cã important e sã ajungi zburãtor bãtrân. Este important sã zbori organizat, dar dacã þi-ai luat o parapantã de pe internet ºi nu urmezi un curs de zbor, existã riscul în 90% din cazuri sã te accidentezi. Când am început noi sã zburãm, ne vindeau cele mai periculoase, care nu erau omologate ºi te trezeai în zbor cã îþi lipseºte câte ceva. Dacã apare câte o ºtire pe la ora 5 cu un parapantist care s-a accidentat, asta e cauza, cã zboarã dezorganizat. Eu am satisfacþie cã atât cât am avut elevi nu s-a accidentat nimeni", precizeazã el. Anamaria NEDELCOFF "Noi nu avem nimic deocamdatã. Asta chiar dacã vor veni bani în judeþul Hunedoara pentru cetãþile dacice de la Orãºtie. Vom face ºi noi un memoriu sã vedem dacã nu primim mãcar o parte din bani", susþine Ionel Burlec, primarul comunei Bãniþa. Cetatea dacicã de la Bãniþa nu are nici mãcar drum de acces ºi sunt puþini chiar ºi localnicii din Valea Jiului care au ajuns vreodatã sã o vadã, din cauza poziþiei sale. Aceasta se aflã pe vârful unui munte de formã conicã ºi niciodatã calea de acces nu a fost reparatã. Ministerul Culturii ºi Patrimoniului Naþional a prevãzut pentru anul viitor un buget de 10 milioane de lei în vederea începerii unui program de cercetare sistematicã la cetãþile dacice din Munþii Orãºtiei. Proiectul se va desfãºura pe durata a patru ani. Diana MITRACHE

Cronica Vaii Jiului  

Nr. 10, 21 noiembrie 2011