Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/revistaromaniamare
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR
Tableta de înþelepciune Lumea nu se îndreaptã cãtre nici o catastrofã. Lumea este o catastrofã.
CORNELIU VADIM TUDOR EDITORIAL
Ne-am decis sã pierdem tot? Serviciile strãine fac ce vor aici? Motto: ,,Înþelepciunea nu constã în a ºti ce faci pînã la sfîrºit, ci în a ºti ce sã faci acum, imediat”. (Herbert Hoover, preºedintele SUA în timpul Marii Crize) Scriam zilele trecute o analizã bazatã pe ciudata ºtire conform cãreia Dãncilã s-a opus lui Merkel, într-o chestiune importantã pentru Germania ºi Rusia, dar pe care SUA o vãd ca sarea-n ochi: gazoductul Nord Stream 2. Ori, în ciuda celor lansate pe piaþã, interesele României - mai bine zis, ale românilor – legate de acest gazoduct sînt minore, pe cînd ale SUA sînt majore. ªi atunci, hai cu românii la înaintare, sã se punã rãu ºi cu nemþii ºi, mult mai rãu, cu ruºii, cã de ce sã te ai bine cu vecinii, nu? În opinia mea, ceea ce ºi cum s-a întîmplat nu e un avantaj nici pentru Dãncilã, nici pentru guvern, nici pentru România. Dimpotrivã, mie mi se pare cã am avut de-a face cu o lucrare informativ-operativã contra premierului. (continuare în pag. a 8-a) DRAGOª DUMITRIU
Pastila sãptãmînii
Venezuela, un nou Stalingrad? Aºa cum bine ºtim, dupã anul 1990, cînd Cortina de Fier a cãzut ºi libertatea a venit spre noi prin Poarta Brandemburg, lumea bipolarã, de pînã atunci s-a prãbuºit ºi ea. URSS îºi trãia ultimele clipe, un fel de inerþie post-comunistã, decedînd oficial un an mai tîrziu. Din acel moment, cîºtigãtorul Rãzboiului Rece, Occidentul, ºi-a luat în serios misiunea de a ocupa teritoriul pe care sovieticii îl aveau în stãpînire încã de prin 1945, iar Statele Unite, în mod special, s-au vãzut, pe moment, în postura de Jandarm al Naþiunilor, cu toate cã nu le-a cerut nimeni acest lucru, mai ales cã plaga de care fugeau toþi, comunismul, tocmai fusese eliminatã, iar Pactul de la Varºovia, contrapoderea NATO, desfiinþat. (continuare în pag. a 15-a) TANO
Isus, averea omului sãrac La ora nouã L-au urcat pe cruce la ora trei a prînzului S-a stins femeile plîngeau sã se usuce cînd sufletul spre slavã s-a desprins Nu cred cã ºtiþi, dar îngerii filmarã întreaga sãptãmînã de dureri icoanele sînt fotograma clarã a filmului pãstrat acum în cer Azi Tatãl m-a chemat sã mi-L arate la Presa de Ulei, în Ghetsimani oh, cît de vii sînt patimile toate deºi trecut-au 2000 de ani! Intrãm în Sala Gazzit, la sinedrii apoi urcãm Golgota printre spini furtuni de pãsãri se rotesc prin cedri o larmã surdã fierbe sub mãslini
România pitoreascã PENTRU ÎMPROSPÃTAREA MEMORIEI
Laudã femeii române! (1) Stimate doamne ºi onoraþi domni, voi începe acest discurs adresînd din partea Comitetului Director al Partidului România Mare un cald salut de succes Conferinþei Naþionale a Femeilor din formaþiunea noastrã! Nu cred cã greºesc dacã afirm cã forþa unui partid se vede, în primul rînd, la Tineret ºi la Femei. Dacã aceste segmente sînt puternice, atunci ºi partidul e puternic. Aceasta este o zi importantã în existenþa de aproape 10 ani a formaþiunii noastre politice ºi demonstreazã anvergura pe care o are fenomenul de masã al Miºcãrii Naþionale „România Mare”. Destinul a fãcut ca aceastã primã reuniune a femeilor noastre sã aibã loc în cea mai frumoasã lunã a anului, aprilie, care nu este doar luna renaºterii la viaþã a firii, ci ºi, de cele mai multe ori, cel puþin la românii ortodocºi, luna Sfintelor Sãrbãtori de Paºte – pentru cã aprilie este acel nissan biblic, în care a fost rãstignit ºi a Înviat Mîntuitorul Lumii. În primii 5 ani de acum încolo, Paºtele va cãdea în aprilie: în anul 2000 pe 30 aprilie, în 2001 pe 15 aprilie, în 2002 pe 5 aprilie, în 2003 pe 27 aprilie ºi în 2004 pe 11 aprilie, sã mai trãim pînã atunci. Am o dublã emoþie faþã de aceastã lunã, fiindcã în aprilie s-au nãscut cîndva, la începutul veacului, ºi iubiþii ºi regretaþii mei pãrinþi, prin exemplul ºi amintirea cãrora filtrez toatã viaþa mea. „Încercaþi sã vedeþi cã, în loc sã fiþi mînioºi, întunecaþi ºi nenorociþi, e mai bine sã fiþi voioºi ºi fericiþi!” – afirma un mare cunoscãtor al sufletului femeii, care a scris ºi „Anna Karenina”, ºi „Sonata Kreutzer”, l-am numit pe Lev Tolstoi. (continuare în pag. a 22-a) CORNELIU VADIM TUDOR (8 aprilie 2000, Casa Republicii; discurs rostit la prima Conferinþã Naþionalã a Organizaþiei de Femei a P.R.M.)
Întîiul cui strãpunge palma dreaptã ºi osul fraged crapã ca un crin dar Mieluºeaua ºtie ce-o aºteaptã din gura Sa n-auzi nici un suspin Înalþã unii crucea cu odgoane ca pe-un catarg al navei creºtineºti Pillat îºi spalã mîinile romane parc-ar ploua cu pîine ºi cu peºti Întunecatã-i bolta, fulgereazã trec în galop mari herghelii de cai femeile cernite stau de pazã sã-I fie mai uºor lui Adonai Isus zîmbeºte trist, îi este sete iar straja de-i zicea quaternion în suliþi îi înalþã un burete plin de oþet ºi apã din Hebron Înmãrmurit privesc aceste scene le frunzãresc din nou, ca un ateu ºi-n rîndul gloatei iscariotene ce vãd acolo, Doamne? sînt chiar eu! La rãdãcina crucii sîngerate cu piatra-n mînã ºi ocara-n glas înveºmîntat în falduri de pãcate eu stau cu toþi tîlharii la taifas L-am biciuit, I-am pus pe frunte spinii întîiul cui tot eu l-am detunat la gropile cu lei am dat creºtinii ºi sfintele basilici le-am prãdat Aflat mereu în fruntea prigonirii am fost acolo cînd L-au rãstignit dar cu un strigãt peste legea firii El ne-a iertat pe toþi cînd a murit El ne-a iertat atunci, ºi ne mai iartã în fiecare zi, din veac în veac împãrtãºim cu El aceeaºi soartã Isus, averea omului sãrac... CORNELIU VADIM TUDOR octombrie 2008
NR. 1479 z ANUL XXX z VINERI 15 FEBRUARIE 2019 z 24 PAGINI z 4 LEI