Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/revistaromaniamare
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR
Tableta de înþelepciune
România pitoreascã
Cuvîntul „demiurg“ conþine ideea de jumãtate (demi). Care o fi, oare, cealaltã jumãtate?
CORNELIU VADIM TUDOR EDITORIAL
PENTRU ÎMPROSPÃTAREA MEMORIEI
Naþionalismul – între vis, ºarlatanie ºi o oaste gata de luptã Motto: „Toþi oamenii mor. Dar nu toþi oamenii trãiesc cu adevãrat”. (William Wallace – „Braveheart”) Jumãtate din viaþa mea s-a derulat în jurul unui fenomen care s-a numit spirit naþional. Dominat în viaþa de zi cu zi de marele, impresionantul om (politic) Vadim Tudor, iar în spirit de figurile marcante ale culturii ºi istoriei noastre. Vã veþi întreba, unde a mai rãmas loc pentru mine. Departe de mine bovarismul sau imitaþia, aºa cã al treilea plan a avut ca axe observaþia lucidã ºi raþiunea, ceea ce a dus la un rezultat firesc – soluþii. Multe soluþii. Cã nu le-am aplicat pe toate sau cã nu le-au pus alþii în practicã, asta e o altã poveste, cu multe personaje. Nu stau sã enumãr situaþii – ideea este cã drumul nu þine doar de niºte tipare sau modele. Reperele, da, rãmîn, fãrã ele nu exiºti, dar dinamica unei reuºite þine de mulþi factori, pe care trebuie sã-i iei în seamã, aºa cum spuneam: lucid ºi logic. Bunãoarã, naþionalismul. Unii îl confundã cu diverse nemulþumiri, alþii cu exagerãri puriste, sau cu o afacere localã etc., etc. În acest fel, s-au dat ºi se dau drept naþionaliºti – sau chiar se cred - tot felul de ºarlatani, de închipuiþi sau de frustraþi ºi purtãtori de idei demente. De asta, de fapt, nici nu a reuºit nici un partid naþionalist de la marele PRM încoace. De fapt, cum ºi de ce a reuºit Vadim? (continuare în pag. a 8-a) DRAGOª DUMITRIU
Culisele puterii, culisele trãdãrii Pagina 8
Demolarea statuilor Mareºalului Antonescu este o ruºine naþionalã ,,Cine nu are bãtrîni sã ºi-i cumpere”, spune un proverb românesc, ºi voi spune ºi eu astãzi, dupã scurta, dar frumoasa lecþie de demnitate, pe care ne-a dat-o tuturor un om care a traversat un veac de istorie româneascã. Îi mulþumesc venerabilului coleg Mircea Ionescu-Quintus, pentru faptul cã, prin autoritatea sa moralã, a restabilit adevãrul. Cineva are interesul sã prezinte Poporul Român ca pe un popor de criminali ºi nu de ieri, de azi, ci de multã vreme. Este un popor vînat, cu cît e mai bun, cu cît e mai tolerant, cu cît e mai omenos, cu atît e mai vînat. În privinþa celui de-al II-lea rãzboi mondial, vreau sã le spun acelora care ne acuzã din senin de fapte pe care nu le-am sãvîrºit, dar le trec sub tãcere pe cele foarte bune pe care le-am sãvîrºit, cã piloþii americani ºi britanici, care bombardau de zor în anii 1943-1944 ºi Valea Prahovei, ºi Bucureºtii, ºi alte zone ale României, aveau instrucþiuni scrise: dacã se întîmplã cumva sã cadã cu avionul sau cu paraºuta peste Dunãre, în Bulgaria, sã facã tot posibilul sã ajungã în România, fiindcã poporul e mult mai omenos, e mult mai blînd, mult mai primitor. (continuare în pag. a 22-a) CORNELIU VADIM TUDOR (2 aprilie 2002, discurs rostit liber în plenul Senatului României)
Azi plec, acest septembrie ucigaº Azi plec, acest septembrie ucigaº îºi varsã albinonii-n mine pe Dunãre mai sus, un vechi oraº mã va primi cu orgile lui pline frumos ar fi, oh, Doamne, dacã n-aº lãsa în urmã ceara de albine a unui pîntec cald ºi pãtimaº ce m-a slujit aºa cum se cuvine ºi-un negru pãr, ºi-o purpurã pe buze ºi ochi de cobrã niciodatã rea bãtînd spre verde-n irizãri difuze azi plec, dar de s-o pescui cumva o inimã, la Dunãre-n ecluze e semn cã mã întorc, curînd, la ea!... CORNELIU VADIM TUDOR (Text reprodus din volumul „Epistole vieneze“, 1979)
Pastila sãptãmînii
Apusul educaþiei În ultima perioadã au apãrut douã ºtiri care mi-au atras atenþia în mod special, poate datoritã sinceritãþii, mai ales cã au fost generate de fapte reale, una dintre ele extrem de periculoasã. Vã amintiþi, dacã priviþi puþin în urmã, cã multe dintre figurile importante ale Occidentului, ca sã vorbim de þãrile civilizate, nu de teleormãneni, au fãcut greºeli grave de culturã generalã, ºi ne referim aici la zona geograficã a culturii. Însuºi preºedintele american a greºit cînd a trebuit sã vorbeascã despre þãri, capitale etc. Ne amintim cu oarecare tristeþe de perioada în care Bucureºtiul era confundat cu Budapesta, chiar dacã ni se spunea acest lucru în limba românã. Ca urmare a acestor greºeli alarmant de dese ºi de penibile, o publicaþie respectabilã ºi cunoscutã din Occident a fãcut o scurtã analizã a situaþiei ºi a concluzionat cã politicienii occidentali stau foarte prost, dezastruos chiar, la capitolul culturã, în mod special la geografie. (continuare în pag. a 15-a) TANO
De 10 februarie, ziua Sfîntului Haralambie tãmãduitorul Pagina 10
ªase, PIMocchio!
Pagina 21
NR. 1478 z ANUL XXX z VINERI 8 FEBRUARIE 2019 z 24 PAGINI z 4 LEI