Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/revistaromaniamare
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR Tableta de înþelepciune Omul este acel animal ciudat care, atunci cînd nu are necazuri, ºi le face singur.
CORNELIU VADIM TUDOR EDITORIAL
Evoluþia fireascã a speciei de la sãrac la slugã Motto: „Numai cei care sfarmã lanþurile ºi descãtuºeazã cugetul omenesc sînt adevãraþi oameni”. (Ernest Hemingway) „Unul dintre obiectivele imperialismului, urmãrit prin lovitura de stat, este de a împiedica Venezuela sã se recupereze, dar nu vom permite acest lucru. Vom continua cu angajamentul nostru de a lupta, de a conduce ºi de a apãra patria, pentru a continua sã construim un viitor pentru poporul nostru”. Acesta este mesajul transmis lumii întregi de preºedintele Maduro. Urmaº desemnat de celebrul Hugo Chavez, Nicolas Maduro a fost ales ºi reales preºedintele al Venezuelei, una dintre þãrile blestemate sã aibã resurse de petrol uriaºe –, dar ºi sã fie un popor paºnic, prea visãtor ºi mult, mult prea aproape de rechinul planetar, SUA. Aºa cã s-au trezit „investiþi” în stil yankeu, adicã lãsaþi fãrã nimic – fãrã resurse, fãrã economie, doar cu bani de cheltuialã ºi cu posibilitatea de a-ºi etala superbele femei în filme cu decoruri fastuoase, pentru ca visãtorul popor sã nu se trezeascã. A apãrut acel fenomen, comunismul (marxism, bolºevism, socialism, nu conteazã formula), care a însemnat în America Salvador Allende, Che Guevara, Fidel Castro, ºi o uriaºã garniturã de scriitori, în Africa neagrã, Nelson Mandela… În vremea noastrã, s-a numit Hugo Chavez. Din pãcate, misiunea lui a fost mai grea decît a înaintaºilor sãi. (continuare în pag. a 8-a) DRAGOª DUMITRIU
Restanþele ºi pierderile Centenarului Paginile 12-13
PENTRU ÎMPROSPÃTAREA MEMORIEI
Hemoragia de dolari Doamnelor ºi domnilor, printr-un concurs de împrejurãri am intrat zilele acestea în posesia unui set de documente care aratã, fãrã dubii, cã valuta ºi aurul României sînt scoase, aproape zi de zi, din þarã. Primul document se referã la scoaterea, în ziua de 25 martie 2002, a 20 de tone de lingouri de aur, cu destinaþia Germania. Întrebat ce este cu acest transport, guvernatorul Bãncii Naþionale a României mi-a rãspuns, printr-un prieten comun, cã, trimestrial, sînt depuse în bãnci strãine diferite cantitãþi de lingouri, pentru a se obþine dobîndã – în cazul de faþã, ar fi fost vorba de cca 20 de milioane de dolari. S-ar putea ca afirmaþiile d-lui Mugur Isãrescu sã fie corecte, dar ce ne facem cã, în vreme ce se ºtie de ieºirea aurului din þarã, nu mai existã nici o evidenþã a repatrierii sale? Aºa cum Aeroportul Otopeni are o evidenþã riguroasã a scoaterii aurului, de ce nu se gãseºte nici o hîrtie cu privire la revenirea lui în România? De asemenea, nimeni nu ºtie care e destinaþia sutelor de milioane de dolari care se încaseazã, anual, ca dobînzi pentru aceste depuneri. Încerc sã înþeleg termenul de prudenþialitate bancarã – deºi în nici un Dicþionar al Limbii Române nu figureazã cuvîntul acesta, prudenþialitate – dar prea multã secretomanie stricã ºi te face sã intri la bãnuialã. (continuare în pag. a 22-a) CORNELIU VADIM TUDOR (15 aprilie 2002, declaraþia a fost rostitã în plenul Senatului României)
Pastila sãptãmînii
EuroPatrioþii Noþiunea de patriot, conform DEX, se traduce ca fiind „persoanã care îºi iubeºte patria ºi luptã pentru apãrarea ºi prosperitatea ei”. În mod clar, dacã lumea în care trãim ar fi fost una normalã, cei mai patrioþi oameni ai þãrii ar fi trebuit sã fie politicienii, cei care sînt principalii beneficiari ai unor drepturi superioare omului de rînd, tocmai pentru cã ei decid însãºi soarta þãrii, a celor care trãiesc între aceste graniþe. Tot patrioþi trebuiau sã fie ºi membrii instituþiilor al cãror rol este de apãrare ºi siguranþã a statului. Lista poate continua, dar ne oprim aici. Cum, însã, lumea noastrã ºi, în special, România, nu traverseazã o perioadã a normalitãþii, poate cã cei mai huliþi oameni ai þãrii sînt exact aceia care se declarã, în suflet ºi în simþiri, patrioþi. O minoritate, dacã e sã ne luãm dupã sondajele de opinie, ceva minuscul, undeva la un 12% – 15% în rîndul populaþiei cu drept de vot. (continuare în pag. a 17-a) TANO
România pitoreascã
Iarnã româneascã Iarna româneascã prinde iar a-ºi fierbe alambicul alb de vrãji ºi bucurii þara-i încrustatã în smarald ºi jerbe fildeºul zãpezii cade din tãrii în Carpaþi domneºte pacea milenarã cerbii poartã-n frunte nestemate vii prin vãzduh îºi lasã urmele de cearã veveriþe roºii, vrãbii argintii Sub ivoriul iernii, unde-i cald ºi bine încolþeºte lancea grîului cel nou soarele îºi strînge aurul în sine rar topind pe lume cîte un lingou în adînc de scorburi parcã scînteiazã flãcãri de-alabastru peste vechi comori iar pe creste ninse vulturi stau de pazã la hotarul dintre patrie ºi nori ªi în orice casã preacinstitã, iatã tihna ºi ospãþul sînt de-acum în toi iarna asta pare binecuvîntatã semne bune are anul pentru noi aibe tot poporul bucurii supreme jimbla ºi mai albã, vinul princiar purpurã ºi aur picure din steme sã veghem mai aprig piatra de hotar Þãrii noastre scumpe, fãrã de prihanã dragostea sã-i fie înstelat veºmînt din înalt de poartã maramureºeanã pînã la Danubiul legendar ºi sfînt sã trãiascã veºnic scumpa Românie pacea ne-nfloreascã dulce pe obraz fie ca de-a pururi lumea sã ne ºtie ca pe-un neam de oameni harnic ºi viteaz! CORNELIU VADIM TUDOR (Poezie reprodusã din volumul „Epistole vieneze“, 1979)
Rebeli, demonstranþi ºi teroriºti
Pagina 8
NR. 1477 z ANUL XXX z VINERI 1 FEBRUARIE 2019 z 24 PAGINI z 4 LEI