Vom fi iarãºi ce-am fost ºi mai mult decît atît! PETRU RAREª
ROMÂNIA MARE
Internet: romaniamare.info • E-mail: contact@romaniamare.info; prm2002ro@yahoo.com • Facebook: fb.com/revistaromaniamare
Fondatori: CORNELIU VADIM TUDOR ºi EUGEN BARBU Redactor-ºef: LIDIA VADIM TUDOR
Crãciun f ericit! Tableta de înþelepciune Mistica mea e nespus de simplã ºi se manifestã astfel: de cîte ori mã gîndesc la Isus, îmi vine sã plîng, ca un bãtrîn simplu, de la þarã. CORNELIU VADIM TUDOR EDITORIAL
PENTRU ÎMPROSPÃTAREA MEMORIEI
Trãdarea, ca o comedie în tragedia prezentului!
Cianura ungureascã ne otrãveºte fîntînile sufletului de 1.000 de ani (1)
Motto: ,,Noi n-avem timp, suntem ºi-aºa destui/ tragismul nostru poate cã-i mai mare”. Corneliu Vadim Tudor Un an mai urît decît toþi cei pe care i-am trãit pînã acum – aºa aº putea caracteriza 2018 – ºi mã refer la aspectul naþional, nu la chestiuni personale. Este anul în care România trebuia sã arate cã merita sacrificiul celor de acum un secol, dar ºi încrederea celor de atunci, din România ºi, de ce sã nu recunoaºtem, din întreaga lume care au salutat ºi chiar au susþinut statul unit. ªi, în schimb… iatã omul! Dar nu cel ce se va sacrifica pentru omenire, ci cel care nu are în cap decît insultarea aproapelui ºi dezbinarea familiei - naþiunea. Profitînd de nebunia oamenilor, ºerpii au ieºit din gãurile lor, ºi acum muºcã, injectînd veninul… ªerpii care cer autonomie în Ardeal, în Banat, în „alianþe” regionale, cu singurã raþiune realã – imixtiuni externe, revizioniste ºi politicianism otrãvitor sau imbecil autohton! Sincer, cunoscînd bine politica româneascã, mi-am dat seama cã, dupã dispariþia dintre noi a acelui reper viu al Naþiunii care a fost Corneliu Vadim Tudor, singura speranþã se numeºte PSD. (continuare în pag. a 8-a) DRAGOª DUMITRIU
La jubileul celor 10 ani de la întemeierea Uniunii Naþionale „Vatra Româneascã”, vã rog sã primiþi salutul frãþesc, din adîncul inimii, al Partidului România Mare! Este cu totul minunat cã în anul 2000, al Jubileului naºterii lui Isus Christos ºi al Jubileului naºterii lui Eminescu, noi sãrbãtorim ºi Jubileul „Vetrei Româneºti”. Pentru cã existenþa noastrã, ca români ºi creºtini, se desfãºoarã privegheatã din înalturi de aceste douã personalitãþi copleºitoare, fãrã de care n-am mai fi fost ce sîntem: Isus Christos ºi Mihai Eminescu, sau Mesia cel Mare, al Umanitãþii, ºi Mesia cel Mic, al Românismului. (continuare în pag. a 22-a) CORNELIU VADIM TUDOR (26 februarie 2000, Palatul Sporturilor ºi Culturii din Târgu Mureº)
Pastila sãptãmînii
Capul plecat, sabia nu-l taie! Revoluþia din 1989 a fost poveste pe lîngã ceea ce are sã fie în România, în urmãtoarele luni, poate chiar mai curînd, atunci cînd presiunile privind autonomia unor teritorii se vor pune din ce în ce mai apãsat pe umerii românilor. Nici nu a trecut bine aniversarea de 100 de ani, cã deja în zona politicã, dar ºi în media, au început sã aparã fel ºi fel de mesaje subliminale, un fel de „ce ar fi dacã?”, coroborate cu acþiuni directe de intimidare, din partea „acoperiþilor” dar ºi a UDMR-ului, acest veºnic ghimpe înfipt în talpa þãrii. (continuare în pag. a 15-a) TANO
Naºterea Mîntuitorului Isus Christos
Þara, aºa cum o vãd azi Þara, aºa cum o vãd azi, e o dulce priveliºte-a inimii, este un mod de-a spune pe nume iubirii de mamã istoriei înseºi, aflatã pe rod nu spun vorbe mari, însã simt eu cã þara mã spalã-n ulei de seminþe domneºti pe guºterul verde al zilei m-apleacã s-aud cum nãvoadele crapã de peºti Se-ntîmplã cu mine-o ieºire din iarnã miracol sfios mi-a zvîcnit sub picior aºa cum pãºeam prin ceairele þãrii cu pînza cãmãºii umflatã de zbor cãlcasem pe-o tînãrã vînã de iarbã s-a smuls de sub talpã, apoi m-a muºcat eu nu ºtiu de unde atîta putere azvîrle pãmîntul acesta ciudat Cam asta e þara: o jertfã de-a lungul vitraliu mai mult bucuros decît trist un fluviu enorm al mîndriei prin care înoatã martirii cu ochi de-ametist deci inima mea eu nu pot, nu se cade sã nu o ridic ca pe-o cupã cu vin pupînd în genunchi anteriul acestui pãmînt românesc fecundat de destin CORNELIU VADIM TUDOR
Sãrbãtori binecuvîntate! NR. 1472 z ANUL XXIX z VINERI 21 DECEMBRIE 2018 z 24 PAGINI z 4 LEI